Pagina - uaic.ro · Investește in oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 2: „Corelarea învățării

Investește in oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 2: „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii” Domeniul major de intervenție 2.1: „Tranziția de la școală la viața activă” Titlul Proiectului: „Facilitarea inserției pe piața muncii a viitorilor absolvenți de chimie” POSDRU/161/2.1/G/141661

Pagina 2 din 81


Pagina 3 din 81

CAIET DE

PRACTICĂ

Știința și tehnologia

compusilor

macromoleculari și

materialelor polimere


Pagina 5 din 81

Numele şi prenumele studentului practicant __________________________________________ ________________________________________________________________________________ Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Chimie Specializarea , anul grupa . Durata totală a pregătirii practice: 1 luna (4 săptămâni) in anul 2014 si 1 luna (4 săptămâni) în anul 2015. Durata efectiva va fi de 4 ore/zi, 5 zile pe săptămână sau cumulat 7 ore/zi, timp de 3 zile (preferabil). Calendarul pregătirii practice va fi stabilit de comun acord intre cele doua instituții. De preferință va fi cuprinsa in intervalul de timp situat intre 20 octombrie – 20 decembrie 2014, respectiv 20 martie – 20 mai 2015 . Întreprinderea şi locaţia în care se desfăşoară stagiul de practică

Academiei Română – Institutul de Chimie Macromoleculara “Petru Poni”, Aleea Grigore Ghica Vodă 41A, Iași Responsabil practica Conf.dr. Doina Humelnicu (numele şi prenumele) (semnătura) Tutore de practică: CS III dr. Marcela Mihai Academia Română – Filiala Iași,

Institutul de Chimie Macromoleculara “Petru Poni”Iași

(numele şi prenumele) (agentul economic) (semnătura)

Pagina 6 din 81

INTRODUCERE O componentă importantă a reformei învăţământului universitar românesc o constituie

modernizarea desfăşurării practicii, generale şi specifice, a studenţilor. Această modernizare aduce după sine şi alinierea învăţământului superior românesc la tendinţele europene. Pe plan naţional s-au făcut paşi importanţi în acest sens prin apariţia „Legii 258 din 2007 privind practica elevilor şi studenţilor” respectiv a „Ordinului nr.3955/ 2009 privind Cadrul general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat şi a Convenţiei — cadru privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat”.

Trecutul istoric si pozitia de varf pe care P1 o detine in clasificarea nationala a universitatilor conform Legii Educaţiei Nationale nr.1 /2011 ca institutie de educatie si cercetare avansata o recomanda pentru a deveni un model national in asigurarea calitatii programelor educationale. Un pas foarte important făcut de Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Chimie îl constituie implementarea proiectului cu titlul: “ Facilitarea inserției pe piața muncii a viitorilor absolvenți de chimie”, Contract: POSDRU/161/2.1/G/141661

Obiectivul general al proiectului este facilitarea tranzitiei de la scoala la viata activa a studentilor din domeniul chimiei prin dezvoltarea aptitudinilor lor de munca, avand ca scop final imbunatatirea insertiei acestora pe piata muncii. Pe termen lung, proiectul va determina dezvoltarea de noi programe de pregatire practica de calitate, care sa faciliteze tranzitia de la scoala la primul loc de munca. Modelele si metodologiile generate in cadrul proiectului vor putea fi replicate si imbunatatite in contiuare in beneficiul studentilor. In plus, proiectul va imbunatati insertia studentilor pe piata muncii, deoarece ii pune pe acestia in contact direct cu potentialii angajatori si ii obisnuieste cu rigorile si cerintele unui viitor loc de munca.

Proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al POS DRU intrucat creste sansele unor studenti de a se integra mai rapid si mai usor pe piata muncii. Acest proiect contribuie la obiectivul specific al axei prioritare 2 a POS DRU prin imbunatatirea pregatirii practice a studentilor in vederea ocuparii primului loc de munca. Proiectul contribuie si la obiectivul principal al Domeniului Major de Interventie 2.1. prin dezvoltarea abilitatilor practice ale studentilor in vederea corelarii cu nevoile pietei muncii.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: 1. Dezvoltarea si furnizarea de servicii de orientare si consiliere in sprijinul tranzitiei de la

scoala la viata activa, prin organizarea de sedinte de consiliere individuala si de grup pentru studentii de la specializarea chimie;

2. Promovarea si dezvoltarea parteneriatelor dintre universitati, intreprinderi si alte institutii in vederea facilitatii tranzitiei de la scoala la viata active;

3. Imbunatatirea gradului de adaptabilitate a studentilor la cerintele specifice primului lor loc de munca important, prin transmiterea si antrenarea in cadrul unor stagii de practica a cunostintelor si abilitatilor specifice solicitate de potentialii angajatori, dar insuficient dezvoltate in cadrul cursurilor standard.

In urma stagiilor, studentii vor dobandi noi cunostinte si abilitati, ce le vor asigura acestora o mai buna adaptare la primul loc de munca. Studentii vor cunoaste cerintele si vor sti sa faca fata provocarilor primului loc de munca. Consilierea profesionala va ajuta studentii sa isi construiasca obiectivele de cariera in relatie cu piata muncii. Proiectul va genera preocupare pentru imbunatatirea pregatirii practice in timpul studiilor universitare ca urmare a diseminarii brosurii privind bunele practici. Aceasta preocupare va determina, in viitor, cresterea numarului oportunitatilor de pregatire practica de calitate pentru studenti.


Pagina 7 din 81

REGULAMENT PRIVIND CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE Şl DESFĂŞURARE

A PRACTICII STUDENŢILOR DIN FACULTATEA DE CHIMIE A UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI

CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Prezentul regulament stabileşte cadrul general de organizare şi desfăşurare a practicii

studenţilor din Facultatea de Chimie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Art. 2. Prevederile din prezentul regulament respectă cerinţele impuse de:

- Legea 1/2011 - Legea Educaţiei Naţionale; - Legea 258 din 2007 privind practica elevilor şi studenţilor; - Ordinul nr.3955/ 2009 privind Cadrul general de organizare a stagiilor de practică în cadrul

programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat şi a Convenţiei - cadru privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat;

- Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor în baza sistemului european de credite transferabile;

- Carta Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi regulamentele subsecvente. Art. 3. Termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii: Stagiu de practică - activitatea desfăşurată de studenţi, în conformitate cu planul de

învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire.

Practicant - studentul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte.

Organizator de practică - este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, prin Facultatea de Chimie, în cadrul proiectului: “Facilitarea insertiei pe piata muncii a viitorilor absolventi de chimie”, Contract: POSDRU /161/2.1/G/141661.

Partener de practică - instituţia centrală ori locală sau orice altă persoană juridică de profil din România ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările studenţilor chimişti şi care poate participa la procesul de instruire practică a studenţilor.

Cadru didactic supervizor - persoana desemnată de organizatorul de practică, care va asigura planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică pe o formaţie de studiu.

Tutore - persoana desemnată de partenerul de practică, care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândire de către practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică.


Pagina 8 din 81

Convenţie - cadru privind efectuarea stagiului de practică - acordul încheiat între organizatorul de practică, partenerul de practică şi practicant.

Portofoliu de practică - documentul ataşat Convenţiei-cadru privind efectuarea stagiului de practică, care cuprinde obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse, competenţele ce urmează a fi obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de derulare a stagiului de practică.

Art. 4. Practica de specialitate este o disciplină în planul de învăţământ al fiecărui program de studii. Numărul de ore şi punctele de credit alocate sunt reglementate prin planul de învăţământ pentru fiecare program de studiu. Activitatea din stagiul de practică se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de semestru ori de an de studiu, în conformitate cu planul de învăţământ.

CAPITOLUL II ORGANIZAREA Şl DESFĂŞURAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ

Art. 5. Practica se desfăşoară în instituţii/unităţi economice/unităţi de cercetare care au

domeniul principal de activitate relevant pentru specializarea studentului chimist. Art. 6. Stagiile de practică în instituţii/unităţi economice/unităţi de cercetare se organizează pe

baza convenţiilor-cadru privind efectuarea stagiului de practică, încheiate anual între universitate/facultate şi partenerul de practică.

Art. 7. Activitatea de practică se desfăşoară pe baza fișei disciplinei de practică, elaborată de către responsabilul de practică pentru programul de studiu.

Art. 8. În baza convenţiei de practică, partenerul de practică asigură, pe toată durata stagiului de practică, îndrumarea studenţilor, prin desemnarea unui tutore. Acesta va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândire de către practicant a cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică. El trebuie să aibă studii superioare în domeniul (sau în domeniul conex) în care se derulează practica studenţilor.

Art. 9. Studenţii au obligaţia de a se prezenta la locul de practică în perioada stabilită, să respecte regulamentul de ordine interioară impus de conducerea instituţiei gazdă, să-şi însuşească cunoştinţele şi exigenţele stabilite prin fișa disciplinei de practică.

Art. 10. La finalul desfăşurării stagiului de practică, tutorele elaborează un raport, pe baza evaluării nivelului de dobândire a cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dobândite de către practicant. Acesta va cuprinde calificativul acordat (foarte bine/ bine/ satisfăcător/ nesatisfăcător) şi va prezenta, ca anexă, „Atestatul de practică", eliberat în condiţiile evaluării pozitive a activităţii desfăşurate de practicant.

Art. 11. Practica se încheie printr-un colocviu, în cadrul căruia studentul va prezenta un caiet de practică, în care va fi detaliat modul de rezolvare a temei/proiectului de practică.

În urma examinării practicantului şi a analizei documentelor de practică, - caietul de practică, raportul tutorelui - cadrul didactic supervizor, însoţit de către un alt cadru didactic de specialitate, acordă calificativul admis/respins (?).

Art. 12. Recunoaşterea stagiului de practică se realizează prin acordarea punctelor de credit prevăzute în fișa disciplinei, pe baza calificativului, sub forma unei note, consemnat în catalogul de note al disciplinei Practică.


Pagina 9 din 81

CAPITOLUL III

OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

Partenerul de practică

Art. 13. Partenerul de practică are următoarele obligaţii generale: - să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară valorificării cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire; - să asigure specialişti cu studii superioare care să coordoneze şi să participe la evaluarea desfăşurării practicii studenţilor; - să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii de practică a studenţilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20:00.

Art. 14. Partenerul de practică va desemna un tutore pentru stagiul de practică, care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândire de către practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică.

Art. 15. Pe perioada stagiului de practică, tutorele, împreună cu cadrul didactic supervizor, urmăresc şi înregistrează prezenţa la activitate a practicantului şi semnalează eventualele abateri conducerii facultăţii.

Art. 16. Partenerul de practică trebuie să îl sprijine pe practicant în urmărirea şi îndeplinirea cerinţelor fișei disciplinei de practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare acestui scop.

Art. 17. Partenerul de practică este obligat să instruiască practicantul cu privire la normele de securitate si sănătate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va desfăşura.

Art. 18. La finalul stagiului de practică, tutorele elaborează un raport, pe baza evaluării nivelului de dobândire a competenţelor de către practicant. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării practicantului de către organizatorul de practică.

Organizatorul de practică

Art. 19. Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic supervizor, responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice pentru o formaţie de studiu.

Art. 20. Cadrul didactic supervizor, împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică, stabilesc tematica şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică.

Art. 21. Evaluarea şi notarea finală se realizează la Facultatea de Chimie, de către cadrul didactic supervizor, în urma examinării practicantului şi a analizei documentelor de practică.

Practicantul

Art. 22. Practicantul are obligaţia de a-şi desfăşura activitatea conform fișei disciplinei de practică, respectiv pe durata şi în perioada impuse de cadrul organizatoric din Facultatea de Chimie.

Art. 23. Practicantul are obligaţia să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi normele de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţii desfăşurate. În cazul nerespectării acestui regulament, conducătorul partenerului de practică îşi rezervă dreptul de a anula convenţia-cadru, după ce, în prealabil, a ascultat punctul de


Pagina 10 din 81

vedere al practicantului şi al tutorelui şi a înştiinţat conducerea Facultăţii de Chimie, după confirmarea primirii acestei informaţii în facultate.

Art. 24. La finalul desfăşurării stagiului de practică, practicantul va prezenta un caiet de practică, în care se va detalia modul de rezolvare a temei/proiectului de practică.


Pagina 11 din 81

CONVENŢIE-CADRU,

privind efectuarea stagiului de practică

în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masterat

Prezenta convenție-cadru se încheie între:

1. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, respectiv Facultatea de Chimie, instituție

de învățământ superior cu sediul în Iași, cod poștal 700506, B-dul Carol I nr. 11, județ Iași, tel.

0232.201010, fax 0232.201382, cod fiscal 4701126, reprezentată prin Rector, prof. dr. Vasile Ișan,

respectiv decan prof. dr. Ionel Mangalagiu și Director economic, Ec. Liliana Iftimia

denumită în continuare organizator de practică,

2. Institutul de Chimie Macromoleculara “Petru Poni” Iasi, instituţie de cercetare a

Academiei Romane, cu sediul în Iași, Aleea Grigore Ghica Vodă 41A, 700487 Iaşi, România, tel.

0232/217454, fax. 0232/211299, reprezentată prin director dr. Airinei Anton, și contabil șef ec Lucia

Mocanu ,

denumită în continuare partener de practică,

ART. 1. Obiectul convenției-cadru

(1) Convenția-cadru stabilește cadrul în care se organizează şi se desfășoară stagiul de practică în

vederea consolidării cunoștințelor teoretice şi pentru formarea abilităților, spre a le aplica în

concordanță cu specializarea pentru care se instruiește, efectuat de practicant.

(2) Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competențelor profesionale

menționate în portofoliul de practică, parte integrantă a prezentei convenții-cadru.

(3) Modalitățile de derulare şi conținutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta

convenție-cadru şi în portofoliul de practică cuprins în anexa la prezenta convenție-cadru.

ART. 2. Statutul practicantului

Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, student/masterand al instituției

de învățământ superior.

ART. 3. Durata şi perioada desfășurării stagiului de practică


Pagina 12 din 81

(1) Stagiul de practică va avea durata de 1 luna (4 săptămâni) in anul 2014 si 1 luna (4 săptămâni)

în anul 2015. Durata efectiva va fi de 4 ore/zi, 5 zile pe săptămână sau cumulat 7 ore/zi, timp de 3 zile

(preferabil).

(2) Perioada desfășurării stagiului de practică va fi stabilit de comun acord intre cele doua instituții.

De preferință va fi cuprinsa in intervalul de timp situat intre 20 octombrie – 20 decembrie 2014,

respectiv 20 martie – 20 mai 2015.

(3) Stagiul de practica va fi efectuat pe grupe de studenți, care cuprind un număr cuprins intre

7(sapte)- 12 (doisprezece) persoane. Numărul de studenti pe grupa si numarul de grupe va fi stabilit de

comun acord, de preferință 1-2 grupe (simultan sau una după alta).

ART. 4. Plata şi obligațiile sociale

(1) Stagiul de pregătire practică se efectuează în cadrul Proiectului „Facilitarea inserției pe piața

muncii a viitorilor absolvenți de chimie”, Contract POSDRU/161/2.1/G/141661, plata tuturor

obligațiilor financiare efectuându-se de la acest contract.

(2) Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică.

(3) Partenerul de practică desemnează un tutore care va fi retribuit cu suma de 7300,00

(saptemiitreisute) lei lunar, aici incluzând toate contribuțiile.

(4) Plata tutorelui sa va face de catre Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, din

Proiectul „Facilitarea inserției pe piața muncii a viitorilor absolvenți de chimie”, Contract

POSDRU/161/2.1/G/141661.

ART. 5. Responsabilitățile practicantului

(1) Practicantul are obligația ca pe durata derulării stagiului de practică să respecte programul de

lucru stabilit şi să execute activitățile specificate de tutore în conformitate cu portofoliul de practică, în

condițiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora.

(2) Pe durata stagiului, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de

practică. În cazul nerespectării acestui regulament, conducătorul partenerului de practică își rezervă

dreptul de a anula convenția-cadru, după ce în prealabil a ascultat punctul de vedere al practicantului

şi al tutorelui şi a înștiințat conducătorul instituției de învățământ unde practicantul este înscris şi după

primirea confirmării de primire a acestei informații.

(3) Practicantul are obligația de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a

însușit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.

(4) De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în niciun caz, informațiile la care are

acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienții săi, pentru a le comunica unui terț

sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de

practică.

ART. 6. Responsabilitățile partenerului de practică si ale organizatorului de practică


Pagina 13 din 81

(1) Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, numit dintre salariații

proprii şi ale cărui obligații sunt menționate în portofoliul de practică, parte integrantă a Convenției-

cadru.

(2) Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic supervizor, responsabil cu planificarea,

organizarea şi supravegherea desfășurării pregătirii practice. Cadrul didactic supervizor, împreună cu

tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competențele profesionale

care fac obiectul stagiului de pregătire practică.

(3) În cazul nerespectării obligațiilor de către studentul practicant, tutorele va contacta cadrul

didactic supervizor, aplicându-se sancțiuni conform regulamentului de organizare şi funcționare al

instituției de învățământ superior.

(4) Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligația de a face practicantului

instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă, în conformitate cu legislația în

vigoare. Printre responsabilitățile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru

securitatea şi sănătatea în muncă a practicantului, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire

asupra riscurilor profesionale.

(5) În urma desfășurării cu succes a stagiului de practică, organizatorului de practică (subdiviziunea

Facultatea de Chimie) și partenerului de practică, vor acorda studentului practicant o adeverință care

sa ateste ca acesta a urmat acest stagiu de practica.

ART. 7. Rezilierea contractului

Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una din părţi dă dreptul părţii lezate

de a considera contractul de drept reziliat fără nici o formalitate prealabilă şi fără intervenţia instanţei

de judecată şi de a pretinde plata de daune – interese.

ART. 8. Forta majora

Orice eveniment imprevizibil sau inevitabil care împiedică, în parte sau în totalitate, îndeplinirea

obligaţiilor contractului, va fi considerat un caz de forţă majoră.

Forţa majoră exonerează părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul

contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.

Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a prejudicia

drepturile ce li se cuveneau parţilor până la apariţia acesteia.

Partea contractantă care invocă forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte părţi, în cel mult 5

zile de la apariţia acesteia, producerea acesteia şi să ia orice măsuri care îi stau la dispoziţie în vederea

limitării consecinţelor.

Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de 1 lunã, fiecare

parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca

vreuna din părţi să poată pretinde celeilalte daune - interese.

ART. 9. Incetarea contractului


Pagina 14 din 81

Prezentul contract încetează în următoarele cazuri:

a) părţile convin de comun acord încetarea contractului;

b) expirarea duratei contractului;

c) prin reziliere, în condiţiile clauzei 8;

d) în cazul dizolvării, lichidări, falimentului, retragerii autorizaţiei de funcţionare a unuia dintre

contractanţi;

e) prin denunţare unilaterală în următoarele condiţii: ca efect al manifestării de voinţă expresă a uneia

din părţi cu notificarea scrisă prealabilă de minim cinci zile lucrătoare, a partenerului de contract, sub

rezerva ca opţiunea pentru încetare să nu fi fost derivată dintr-o nesocotire culpabilă a obligaţiilor

contractuale pentru eliminarea răspunderii;

f) prin imposibilitate de executare, în condiţiile art. 8.

ART. 10. Confidentialitatea

Părţile convin să păstreze în strictă confidenţialitate informaţiile primite şi sunt de acord să

prevină orice utilizare sau divulgare neautorizată a unor astfel de informaţii. Părţile înţeleg

să utilizeze informaţiile confidenţiale doar în scopul de a-şi îndeplini obligaţiile din

prezentul Contract de Parteneriat.

ART. 11. Notificari

1. Orice comunicare între Parteneri în legatură cu prezentul Contract se va face în scris;

2. Orice document scris trebuie înregistrat atât la transmitere, cât şi la primire;

3. Comunicările între părţi care nu se referă la datele şi informaţiile confidenţiale se vor face

de asemenea prin telefon, telegramă, telex, fax sau e-mail, cu condiţia ca primirea

comunicării să fie confirmată în scris.

ART. 12. Legea aplicabila

1. Prezentului Contract i se va aplica şi va fi interpretat în conformitate cu legislaţia

românească.

2. Pe durata prezentului Contract, părţile vor avea dreptul să convină în scris asupra

modificării anumitor clauze, prin act adiţional, oricând interesele lor cer acest lucru sau

când aceste circumstanţe au loc şi nu au putut fi prevăzute în momentul în care s-a executat

prezentul Contract de Parteneriat.

ART. 13. Litigii

Orice dispută care poate lua naştere din sau în legătură cu prezentul Contract va fi

soluţionată pe calea negocierilor între Părţi, iar în situaţia în care acestea nu ajung la niciun


Pagina 15 din 81

acord privind soluţionarea acestei dispute, aceasta va fi soluţionată de instanţele

competente.

ART. 14. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică

(1) Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de

practică): D-na dr. Marcela Mihai, funcția CSIII; telefon: 0751795591; fax: 0232/211299; email:

[email protected]

(2) Cadrul didactic supervizor, responsabil cu urmărirea derulării stagiului de practică din partea

organizatorului de practică: D-na. Conf.dr. Doina Humelnicu, telefon: 0232/201102; fax:

0232/201313, email: [email protected]

ART. 15. Raportul privind stagiul de pregătire practică

(1) În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic supervizor vor

evalua practicantul pe baza unei fișe de observație/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de

dobândire a competențelor profesionale, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a

practicantului în activitatea partenerului de practică (disciplină, punctualitate, responsabilitate în

rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituției

publice etc.).

(2) La finalul stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic supervizor elaborează un

raport, pe baza evaluării nivelului de dobândire a competențelor de către practicant. Rezultatul

acestei evaluări va sta la baza notării practicantului de către cadrul didactic supervizor.

(3) Periodic şi după încheierea stagiului de practică, practicantul va prezenta un caiet de practică

care va cuprinde:

- denumirea modulului de pregătire;

- competente exersate;

- activități desfășurate pe perioada stagiului de practică;

- observații personale privitoare la activitatea depusă.

ART. 16. Sănătatea și securitatea în muncă.

Partenerul de practică va respecta prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă

a practicantului pe durata stagiului de practică.


Pagina 16 din 81

ART. 17. Prevederi finale

Prezenta Convenție-cadru s-a încheiat în 2 (doua) exemplare originale, câte unul pentru fiecare

parte, toate avind aceiasi valoare legala.


Pagina 17 din 81

ANEXĂ la Convenţia-cadru

PORTOFOLIU DE PRACTICĂ

parte a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către

studenti

1. Durata totala a pregătirii practice, calendarul pregătirii,perioada stagiului, timpul de lucru si orarul (de precizat zilele de pregătire practică in cazul timpului de lucru parţial):

Perioada desfășurării stagiului de practică va fi stabilit de comun acord intre cele doua

instituții. De preferință va fi cuprinsa in intervalul de timp situat intre 20 octombrie – 20

decembrie 2014, respectiv 20 martie – 20 mai 2015.

Stagiul de practică va avea durata de 1 luna (4 săptămâni) in anul 2014 si 1 luna (4 săptămâni)

în anul 2015. Durata efectiva va fi de 4 ore/zi, 5 zile pe săptămână sau cumulat 7 ore/zi, timp

de 3 zile (preferabil).

2. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică: Institutul de Chimie

Macromoleculara “Petru Poni” Iasi, instituţie de cercetare a Academiei Romane, Iași,

Aleea Grigore Ghica Vodă 41

3. Deplasarea in afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii: -

4. Condiţii de primire a studentului/masterandului in stagiul de practică

Conditiile de primire a studentul/masterandul vor fi stabilite de catre tutore, functie de

conditiile specifice din unitate.

5. Numele si prenumele cadrului didactic care asigura supravegherea pedagogica a practicantului pe perioada stagiului de practică:

6. Drepturi si responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ - organizator al practicii, pe perioada stagiului de practică:

Conform Convenntiei cadru si Fisei Postului.

7. Numele si prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea


Pagina 18 din 81

condiţiilor de pregătire si dobândirea de către practicant a competentelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică:

CS III dr. Marcela Mihai

8. Drepturi si responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică:

Conform Convenntiei cadru si Fisei Postului.

9. Definirea competentelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică

- consolidarea cunoștințelor teoretice ;

- formarea abilitatilor practice specifice locului de munca.

Nume şi prenume Semnătură

Responsabil practica Conf. dr. Doina Humelnicu

Tutore CS III dr. Marcela Mihai

Practicant


Pagina 19 din 81

NORME PRIVIND SECURITATEA Şl SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

1. Consideraţii asupra necesităţii normelor privind securitatea şi sănătatea în muncă

Poate să ţi se întâmple chiar ţie:

Un accident sau afectarea sănătăţii la locul de muncă, pot avea consecinţe pentru întreaga viaţă. Chiar şi în prima zi de muncă se pot întâmpla evenimente nefericite. Multe dintre acestea pot fi prevenite.

Ca tineri care începeţi activitatea profesională puteţi fi expuşi într-o măsură mai mare riscurilor decât colegii voştri cu vechime mai mare. Debutanţi în activitate şi la locul de muncă, vă lipseşte experienţa în muncă şi cea referitoare la riscurile pentru securitate şi sănătate existente la locul de muncă. Aveţi dreptul la o muncă sigură şi sănătoasă, în special la instruire şi supraveghere, absolut necesare, precum şi dreptul să puneţi întrebări şi să raportaţi aspectele care vi se par lipsite de securitate.

În conformitate cu statisticile europene, rata accidentelor de muncă în cazul lucrătorilor tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 24 ani, este cu 50% mai mare decât la orice altă grupă de vârstă a lucrătorilor. Astfel de accidente sau îmbolnăviri se produc din cauza echipamentelor nesigure, condiţiilor de muncă generatoare de stres, ritmului înalt de lucru, lipsei de instruire şi supraveghere şi lipsei procedurilor şi controlului. Puteţi fi expuşi nu numai riscului de accidentare, dar şi celui de afectare a sănătăţii.

Sfaturi despre cum să lucraţi în condiţii de securitate:

Nu realizaţi nici o sarcină de muncă decât după ce aţi fost instruiţi în mod corespunzător;

Dacă simţiţi că aţi primit prea multe informaţii, într-un timp scurt, solicitaţi îndrumătorului vostru să încetinească ritmul şi să repete instrucţiunile;

Nu părăsiţi zona de lucru decât dacă vi s-a spus să faceţi astfel. Alte zone pot prezenta pericole specifice pe care nu le cunoaşteţi cum ar fi linii electrice aeriene de înaltă tensiune, pardoseli alunecoase sau substanţe chimice toxice;

Dacă sunteţi nesigur cu privire ia un anume lucru, solicitaţi informaţii;

Nu ezitaţi să solicitaţi o instruire suplimentară;

Folosiţi echipamentul individual de protecţie corespunzător sarcinii de muncă respective (încălţămintea de protecţie, casca sau mănuşile etc.);

Asiguraţi-vă că ştiţi când trebuie să purtaţi costumul de protecţie, unde se găseşte, cum să îl utilizaţi şi cum să aveţi grijă de acesta;

Aflaţi cum trebuie să acţionaţi în situaţii de urgenţă (alarmă în caz de incendiu, cădere de tensiune sau alte situaţii);

Raportaţi imediat îndrumătorului vostru orice accident (şi reprezentantului lucrătorilor pe probleme de securitate, dacă acesta există);

Nu ignoraţi semnele timpurii ale unor probleme de sănătate (dureri de cap, alte tipuri de dureri şi disconfort, ameţeli, mâncărimi ale pielii sau iritaţii la nivelul ochilor, nasului sau gâtului) şi informaţi medicul;


Pagina 20 din 81

Urmaţi sfaturile şi instrucţiunile care vi s-au dat.

De ce anume trebuie să mă feresc? Alunecări şi împiedicări - cauza cea mai frecventă a accidentelor de muncă din cauza

supraaglomerării, dezordinii de la locurile de muncă, scurgerilor pe pardoseală, cablurilor poziţionate necorespunzător sau pardoselilor deteriorate.

Maşini şi echipamente - numeroase accidente sunt cauzate de întreţinerea deficitară, de lipsa dispozitivelor de protecţie, lipsa de instruire, deficienţe electrice care pot cauza arsuri, incendii sau deces, încercarea de reparare a maşinii fără oprirea şi deconectarea acesteia de la alimentarea cu tensiune.

Ridicarea de sarcini grele şi instabile - ridicarea într-o poziţie incomodă sau manipularea manuală, în lipsa asigurării dispozitivelor de ridicat.

Munca repetitivă, cu ritm de lucru înalt, în special în poziţii incomode şl cu perioade insuficiente de odihnă - pot determina dureri, suferinţe şi vătămări ale muşchilor şi articulaţiilor.

Zgomot - nivelurile ridicate de zgomot pot cauza deficienţe auditive ce nu fie remediate. Vibraţiile şi radiaţiile - peste valorile admisibile devin periculoase. Substanţe chimice - care se găsesc la locul de muncă pot cauza mâncărimi de piele alergice,

desfigurante, astm permanent etc. Stres - poate rezulta din modul de organizare al activităţii - volum de muncă greu de realizat,

responsabilităţi neclare, presiune prea mare. Mediul de muncă - disconfort cauzat de temperaturi extreme, iluminat deficitar etc.

Obligaţii legale:

Totu-i nou şi totu-i vechi (să vă însuşiţi şi să respectaţi măsurile de protecţie muncii); Unde nu e cap, vai de picioare (să vă desfăşuraţi activitatea astfel încât să nu vă accidentaţi

sau îmbolnăviţi şi nici să nu expuneţi alte persoane); Vrednicia fără înţelepciune e ca o frumuseţe fără ochi; Ţie ce nu-ţi place, altuia nu-i face (să aduceţi la cunoştinţa tutorelui orice defecţiune tehnică

sau pericol) Unde nu e socotinţă, socoteala merge rău (să nu acordaţi primul ajutor dacă nu cunoaşteţi

procedurile corecte de acţiune); Drumul către iad este pavat cu bune intenţii (să informaţi tutorele dacă voi sau vreun coleg a

suferit un accident); Unde-i minte îi şi noroc (Să utilizaţi echipamentul individual de protecţie corespunzător scopului

pentru care a fost creat); Paza bună trece primejdia rea. 2. Măsuri de securitate si sănătate in munca (protecţia muncii) referitoare la

desfăşurarea activităţii practice a studenţilor

2.1. Acte normative care reglementează activitatea de securitate si sănătate in munca (protecţia muncii) in orice tip de activitate :


Pagina 21 din 81

Fiecare persoană implicată în desfăşurarea activităţii de practică a studenţilor (studenţi, tutori de practică etc.) va fi instruită şi i se va efectua instructajul de protecţie a muncii potrivit legilor, normelor şi măsurilor de protecţie specifice locaţiilor de practică respective.

Actele normative care reglementează activitatea de protecţie a muncii, inclusiv pentru derula practicii studenţilor sunt:

- Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 316/2006 - Normele de aplicare a Legii 319/2006 aprobate prin HG 1425/2006 cu modificările aduse de HG955/2010 ; - H.G. nr. 300/2006 - privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, modificata si completata ; - H.G. nr. 493/2006 - privind cerinţele minime de securitate si sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, modificată şi completată; - H.G. nr. 971/2006 - privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sănătate la locul de muncă ; - H.G. nr. 1028/2006 - privind cerinţele minime de securitate si sănătate referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; - H.G. nr. 1048/2006 - privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca ; - H.G nr. 1049/2006 - privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii si sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţa sau subteran ; - H.G. nr. 1050/2006 - privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii si sănătăţii lucrătorilor din industria extractiva de foraj; - H.G. nr. 1051/2006 - privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare; - H.G. nr. 1058/2006 - privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii si protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive; - H.G. nr. 1091/2006 - privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru locul de muncă ; - H.G. nr. 1092/2006 - privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în munca ; - H.G. nr. 1135/2006 - privind cerinţele minime de securitate si sănătate in munca la bordul navelor de pescuit; - H.G. nr. 1136/2006 - privind cerinţele minime de securitate si sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de câmpuri electromagnetice ; - H.G. nr. 1875/2005 - privind protecţia sănătăţii si securităţii lucrătorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest; - H.G nr. 1876/2006 - privind cerinţele minime de securitate si sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii; - O.U.G. nr. 96/2003 - privind protecţia maternităţii la locul de muncă, modificata şi completată; - Legea nr. 346/2002 - privind asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale, republicată; - Legea nr. 263/2010 - privind sistemul unitar de pensii publice ; - O.U.G. nr. 99/2000 - privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate in munca Informaţii suplimentare:

resurse cu privire la tineri şi securitatea în muncă la adresa http://ew2006.osha.europa.eu/;


Pagina 22 din 81

pericolele şi riscurile individuale în diferite locuri de muncă la adresa http://osha.europa.eu. 2.2. Legea 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă - extras - Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea îmbunătăţirii

securităţii şi sănătăţii în munca a lucrătorilor. (2) Prezenta lege stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,

protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.

Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât şi private. (2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor. Art. 5. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: a) lucrător - persoana angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în

perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;

b) angajator - persoana fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;

d) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor - persoana aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în muncă;

e) prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;

f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;

g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

h) boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;

i) echipament de muncă - orice maşina, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă; j) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un

lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;

k) loc de munca - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;


Pagina 23 din 81

m) stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;

n) securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de munca;

Art. 6. - (1)Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.

(3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului.

Art. 7. - (1)In cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia masurile necesare pentru:

a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor; b) prevenirea riscurilor profesionale; c) informarea şi instruirea lucrătorilor; d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă. Art. 10. - (1) Angajatorul are următoarele obligaţii: a) să ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea

lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii întreprinderii şi/sau unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente;

b) să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte primul ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri.

Art. 11. - (1) Angajatorul are următoarele obligaţii: a) să informeze, cât mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi unui pericol

grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum şi despre măsurile luate ori care trebuie să fie luate pentru protecţia lor;

b) să ia măsuri şi să furnizeze instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură, în caz de pericol grav şi iminent;

Art. 20. - (1)Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub forma de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului sau:

(3) Angajatorul se va asigura că lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie, au primit instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în muncă, pe durata desfăşurării activităţilor.

Art. 22. - Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoana, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

Art. 23. - (1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au următoarele obligaţii:

a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;


Pagina 24 din 81

c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;

d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;

e) să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;

f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;

g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;

h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi masurile de aplicare a acestora;

i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. Art. 30. - (1)In sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca: a) accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea

angajatorului; b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul

lucrătorului la locul de munca organizat de angajator şi invers; h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa

persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă;

i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoană juridica sau fizica, pentru îndeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normală de deplasare;

Art. 33. - în sensul prevederilor art. 5 lit. h), afecţiunile suferite de elevi şi studenţi în timpul efectuării instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.


Pagina 25 din 81

NORME PRIVIND APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR

1. Consideraţii asupra necesităţii normelor privind apărarea împotriva incendiilor Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi

sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate,

organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a

incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea

evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva

efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii;

Termeni si expresii specifice apărarii împotriva incendiilor

- incendiu - ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere - cauză a incendiului - suma factorilor care concură la iniţierea incendiului, care constă, de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum şi împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia; - mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor - sisteme, instalaţii, echipamente, utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi autospeciale destinate prevenirii, limitării şi stingerii incendiilor; - operaţiuni de lungă durată - intervenţiile pentru stingerea incendiilor şi eliminarea efectelor negative ale acestora cu o durată mai mare de 4 ore; - organizare a intervenţiei în caz de incendiu - ansamblul măsurilor tehnico-organizatorice necesare stabilirii forţelor, responsabilităţilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor şi procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea şi salvarea persoanelor şi animalelor, protecţia bunurilor şi vecinătăţilor, precum şi pentru stingerea incendiilor; - pericol iminent de incendiu - situaţia creată de cumularea factorilor care concură la iniţierea incendiului, declanşarea acestuia fiind posibilă în orice moment;

Obligaţii generale privind apărarea împotriva incendiilor (Legea 306/2006) ART. 6 (1) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul. (2) Persoana care observă un incendiu are obligaţia să anunţe prin orice mijloc serviciile de urgenţă, primarul sau poliţia şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului.


Pagina 26 din 81

(3) În cazul în care anunţul de incendiu s-a făcut cu rea-credinţă, fără motiv întemeiat, autorul răspunde contravenţional sau penal, potrivit legii, şi suportă cheltuielile ocazionate de deplasarea forţelor de intervenţie. ART. 7 (1) În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de urgenţă. (2) În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe, persoanele aflate în apropiere au obligaţia să intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora. ART. 8 În cazurile de forţă majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligaţii: a) să permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenţă şi al persoanelor care acordă ajutor; b) să permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane; c) să accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie, tăierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitată şi să acorde sprijin, cu forţe şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri. 2. Măsuri de apărare împotriva incendiilor referitoare la desfăşurarea activităţii practice a studenţilor ART. 22 Fiecare salariat (practicant) are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale: - să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub orice formă, de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz; - să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor; - să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor; - să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor; - să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu; - să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă, referitoare la producerea incendiilor.


Pagina 27 din 81

3. Acte normative care reglementează activitatea de securitate si sănătate in munca (protecţia muncii) in orice tip de activitate :

Legea 306/2006 privind Apărarea împotriva incendiilor

OMAI 163/2007 privind Normele metodologice de aplicare a L.306/2006

OMAI 712/758din 2005 privin Instruirea in domeniul Apărarii împotriva incendiilor

PEE 009/93 Norme de Aparare Impotriva Incendiilor specifice activitatii de Producere Transport si Distributie a Energiei Electrice si Termice

Instructajul introductiv general

Art. 10. - Instructajul introductiv general vizeaza dobandirea de cunostinte cu privire la: a) sistemul de acte normative care reglementeaza managementul situatiilor de urgenta si actele normative specifice profilului operatorului economic sau institutiei; b) managementul situatiilor de urgenta la nivelul operatorului economic sau al institutiei; c) mijloacele tehnice existente si planificarea resurselor pentru realizarea masurilor de protectie civila si de aparare impotriva incendiilor; e) modul de actiune in cazul producerii unei situatii de urgenta ca urmare a manifestarii unui tip de risc existent; f) actiunile ce trebuie intreprinse pentru limitarea si inlaturarea urmarilor situatiilor de urgenta. Art. 11. - La instructajul introductiv general participa urmatoarele categorii de persoane: a) nou-angajatii in munca, indiferent de durata sau de forma contractului de munca; b) salariatii transferati de la o unitate la alta sau detasati in unitatea respectiva; c) lucratorii sezonieri, temporari sau zilieri; d) studentii si elevii din scoli si licee aflati in practica de specialitate. Art. 12. - Instructajul introductiv general se desfasoara cu grupe compuse din cel mult 20 de persoane. Art. 13. - Durata instructajului introductiv general se stabileste prin reglementari interne, in functie de specificul activitatii desfasurate, complexitatea procesului tehnologic, nivelul de risc rezultat din clasificarea unitatilor din punct de vedere al protectiei civile, precum si de nivelul de pregatire al participantilor, dar nu poate fi mai mica de 8 ore. Art. 14. - Pentru fiecare categorie de personal participant se stabileste un nivel minim de cunostinte necesare, iar la terminarea instructajului introductiv general persoanele instruite vor fi verificate pe baza de teste asupra cunostintelor acumulate. Art. 15. - Persoanele care nu si-au insusit nivelul minim de cunostinte stabilit pentru instructajul introductiv general nu vor fi admise la locurile de munca.

Instructajul specific locului de munca

Art. 16. - Instructajul specific locului de munca se executa individual, dupa instructajul introductiv general, de catre seful locului de munca respectiv. Art. 17. - La efectuarea instructajului specific locului de munca se urmareste sa se asigure participantilor cunostinte referitoare la: a) caracteristicile fizico-chimice ale substantelor, materialelor si produselor utilizate la locul de munca;


Pagina 28 din 81

b) conditiile care determina ori favorizeaza producerea accidentelor si avariilor tehnologice si cauzele potentiale de incendiu si/sau explozie specifice locului de munca; c) descrierea, functionarea, monitorizarea si modul de interventie la instalatiile si sistemele de siguranta ale masinilor si utilajelor de la locurile de munca, inclusiv cele de prevenire a avariilor tehnologice; d) descrierea, functionarea, amplasarea si modul de actionare a instalatiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor si mijloacelor de protectie impotriva incendiilor; e) conceptia de interventie in cazul producerii unei situatii de urgenta si continutul documentelor operative de raspuns; f) sarcini specifice pentru prevenirea situatiilor de urgenta si realizarea masurilor de protectie civila. Art. 18. - Durata instructajului specific locului de munca este stabilita in functie de complexitatea activitatii desfasurate (constructii, instalatii si utilaje tehnologice) si nu poate fi mai mica de 8 ore. Art. 19. - Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului specific locului de munca sunt urmate in mod obligatoriu de demonstratii practice. Art. 20. - Admiterea definitiva la lucru a persoanelor instruite se face numai dupa verificarea acestora pe baza de teste cu privire la nivelul de insusire a cunostintelor necesare.


Pagina 29 din 81

PROGRAMA ANALITICĂ

pentru practica studenţilor la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”

Stagiul de practică se va realiza în grupe de 7 (şapte) persoane, 3 (trei) zile pe saptămână (luni,

marţi, miercuri), câte 7 ore/zi timp de 4 (patru) săptămâni. În fiecare zi de luni practicanţii vor participa

la activităţi organizate în sala de conferinţe a institutului (etaj II), iar în zilele de marţi şi miercuri,

grupele de practicanţi va fi împărţite în câte două subgrupe (de 3-4 persoane) care vor participa

succesiv la activităţi de practică în următoarele laboratoare, vizând aspectele indicate:

1. Sala de conferinţe (în fiecare zi de luni)

Informaţii privind normele de securitate în muncă, deontologice și etice, specifice activităţii

desfăşurate în ICMPP (în prima zi de luni)

Participarea la seminarii/conferinţe susţinute de cercetători ai ICMPP, pe teme de utilizare a

aparaturii de specialitate sau de diseminare a rezultatelor cercetării

Discuţii cu cercetători ai ICMPP pe temele prezentate

Discutarea rezultatelor/competenţelor câştigate în urma stagiului (cu excepţia primei zile de luni)

2. Laboratoare de sinteza organică şi macromoleculară

Măsuri specifice de protecţia muncii

Vizitarea unor laboratoare de sinteză organică şi macromoleculară din ICMPP

Familiarizarea cu sticlăria de laborator şi cu instrumentarul necesar realizării unor instalaţii de

sinteză în laborator

Urmărirea modului de realizare al unor sinteze în laborator şi participarea directă, sub îndrumarea

unui cercetător format, la realizarea acestora

3. Laborator spectroscopie în infraroşu (FTIR)


Vizitarea laboratorului de FTIR cu prezentarea echipamentelor din cadrul laboratorului

Instructaj în pregătirea probelor pentru analiză

Asistarea la realizarea unor analize pentru probe obţinute în cadrul ICMPP şi interpretarea

rezultatelor obţinute

4. Laborator spectrometrie magnetica nucleara (1H-RMN)


Vizitarea laboratorului de 1H-RMN cu prezentarea echipamentelor din cadrul laboratorului



Pagina 30 din 81



5. Laborator microscopie electronică de baleiaj (SEM) şi sistem de analiză elementală EDAX


Vizitarea laboratorului de SEM-EDAX cu prezentarea echipamentelor din cadrul laboratorului




6. Laborator microscopie de forţă atomică (AFM)


Vizitarea laboratorului de AFM cu prezentarea echipamentelor din cadrul laboratorului




7. Laborator de difracţie de radiaţii X la unghi mare (WAXD)


Vizitarea laboratorului de WAXD cu prezentarea echipamentelor din cadrul laboratorului




8. Laborator de difracţie de radiaţii X la unghi mic (SAXD)


Vizitarea laboratorului de SAXD cu prezentarea echipamentelor din cadrul laboratorului




9. Centru de cercetări avansate pentru bionanoconjugate si biopolimeri (CCABB)


Vizitarea laboratoarelor CCABB cu prezentarea echipamentelor specifice

Asistarea la activităţi de cercetare realizate în cadrul centrului


Pagina 31 din 81

INFORMAŢII UTILE

despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practică Descrierea activităţilor derulate de Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”1:

Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" (ICMPP) este institut de excelenţă al

Academiei Române. Înfiinţat în februarie 1949, institutul are o tradiţie de şaizeci şi cinci de ani

în cercetarea fundamentală şi aplicată în domeniul chimiei organice şi anorganice, al chimiei şi

fizicii polimerilor.

Situat în dealul Copoului, întins pe o suprafaţă de 10 000 m2 (laboratoare de sinteză şi analiză

fizico-chimică, sala de conferinţe, bibliotecă, unitate de producţie, ateliere), cu un colectiv de

cercetare ale cărui realizări (publicaţii, brevete, prezente la manifestări naţionale şi

internaţionale, tehnologii elaborate şi implementate în industrie) sunt recunoscute în ţară şi peste

hotare, institutul se află de mai multi ani în prima linie a cercetării românesti şi acoperă practic

toată problematica dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei compuşilor macromoleculari şi materialelor

polimere.

Departamente:

Departament Sef de laborator

1. Centrul de cercetări avansate pentru bionanoconjugate şi

biopolimeri Dr. Mariana PINTEALA

2. Laboratorul de poliaditie şi fotochimie Dr. Emil BURUIANA

3. Laboratorul de policondensare şi polimeri termostabili Dr. Maria BRUMA

4. Laboratorul de polimeri funcţionali Dr. Ecaterina Stela DRAGAN

5. Laboratorul de polimeri naturali, materiale bioactive şi

biocompatibile Dr. Gheorghe FUNDUEANU

6. Laboratorul de polimeri anorganici Dr. Valeria HARABAGIU

7. Laboratorul de polimeri electroactivi şi plasmochimie Dr. Mircea GRIGORAS

8. Laboratorul de chimie fizică a polimerilor Dr. Anton AIRINEI

9. Laboratorul de fizică polimerilor şi materiale polimere Dr. Bogdan C. SIMIONESCU

1 Se va completa în funcţie de specificul agentului economic, potrivit convenţiei cadru


Pagina 32 din 81

Misiune:

- de a dezvolta cercetare fundamentală şi aplicativă în domeniul polimerilor şi materialelor

polimere

- de a specializa prin intermediul programelor doctorale şi/sau postdoctorale tineri

cercetători

- de a oferi servicii şi consultanţă partenerilor regionali şi naţionali

- de a produce la scară mică polimeri şi materiale polimere cu utilizări specifice.

Direcţii de cercetare:

(i) Chimie supramoleculară, fizico-chimia suprafeţelor

(ii) Materiale polimere din resurse regenerabile. Protecţia mediului. Conservarea energiei

(iii) Materiale polimere proiectate pentru bioaplicaţii

(iv) Polimeri pentru aplicaţii de înaltă performanţă. Materiale nanodimensionate/nanostructurate

Conform ierarhizarilor realizate de AdAstra (http://www.ad-astra.ro/cartea-alba/institutions), (i)

ICMPP se află, pe lista instituţiilor de cercetare/învăţământ superior din România, pe una dintre

primele zece poziţii în „toate domeniile”, „nanoştiinţe şi nanotehnologii”, „chimie

multidisciplinară”, „ştiinţele materialelor multidisciplinare” şi pe prima poziţie în „ştiinţa

polimerilor” şi „chimie aplicată”, potrivit contribuţiei institutului la scorul relativ de influenţă al

articolelor publicate, iar 61 din primii 100 de cercetători în ştiinţa polimerilor din Romania (la un

număr total de 940 cercetători), ierarhizati după scorul relativ de impact raportat la numărul de

coautori sunt salariati ai ICMPP (http://www.ad-astra.ro/cartea-alba/authors.php?order=impact_

individual&topic_id=UY).

Aparatura disponibilă

Institutul este dotat cu echipamente de cercetare de ultimă generaţie la nivel european:

• Preparare şi purificare/condiţionare

- Aparatura uzuală pentru sinteza de polimeri şi compuşi organici

- Instalaţie de filme subţiri prin depunere în stare de vapori sau prin “spin coating”

- Aparate de liofilizare

• Caracterizare de structură şi microstructură

- Spectrometre RMN, FTIR, Raman

- Microscopie TEM, SEM-EDAX, AFM

- Difractometre de raze X

- Analiză dimensională

- Proprietăţi termice

- Proprietăţi optice

http://www.ad-astra.ro/cartea-alba/institutions

http://www.ad-astra.ro/cartea-alba/authors.php?order=impact_%20individual&topic_id=UY

http://www.ad-astra.ro/cartea-alba/authors.php?order=impact_%20individual&topic_id=UY


Pagina 33 din 81

- Proprietăţi electrice

Proprietăţi reologice

Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea instituția parteneră2:

Institutul de Chimie Macromoleculara "Petru Poni"

Aleea Grigore Ghica Voda, nr. 41A, 700487 Iasi, Romania

Tel. Secretariat: 0232-217454;

Tel. Centrala: 260332, 260333, 260334;

Fax: 0232-211299

Institutul cuprinde laboratoare de sinteză şi analiză fizico-chimică, sală de conferinţe,

bibliotecă, unitate de producţie, ateliere.

Departamentul în care se va efectua practica3:

Practica se va efectua în cadrul mai multor departamente ale ICMPP, în laboratoare de

sinteză organică şi polimeri, precum şi în laboratoare de caracterizare structurală, morfologică

şi a proprietăţilor compuşilor macromoleculari. De asemenea, în sala de conferinţe a ICMPP

practicanţii vor participa la seminarii/conferinţe susţinute de către cercetători din cadrul

institutului.

Facilităţile oferite studentului practicant de către agentul economic4:

Nu este cazul.

Obligaţiile studentului practicant faţă de agentul economic5:

(1) Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor

profesionale menţionate în portofoliul de practică.

(2) Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, student/masterand al

2 Se va completa în funcţie de specificul agentului economic, potrivit convenţiei cadru

3 Se va completa în funcţie de specificul agentului economic

4 Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru

5 Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru şi de regulamentele interne ale Institutului de învăţământ superior şi agentului economic.


Pagina 34 din 81

instituţiei de învăţământ superior organizator de practică.

(3) Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică.

(4) Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă cu

privire la care primeşte instructajul de specialitate de la reprezentantul partenerului de

practică înainte de începerea stagiului de practică.

(5) Pe întreaga durată a desfăşurării stagiului de practică, precum şi ulterior finalizării

acestuia, practicantul are obligaţia de a nu transmite date sau informaţii confidenţiale de

care a luat cunoştinţă pe cale directă sau incidentală în timpul efectuării stagiului. Prin

informaţii confidenţiale se înţeleg, în sensul prezentei clauze, orice informaţii care nu au

caracter public privitoare la activitatea partenerului de practică. Nerespectarea prezentei

clauze de confidenţialitate atrage răspunderea contractuală a practicantului în sarcina

căruia se va naşte obligaţia de despăgubire pentru orice prejudiciu adus partenerului de

practică.

(6) Practicantul are obligaţia ca pe durata desfăşurării stagiului de practică să respecte

programul de lucru stabilit şi să execute activităţile specificate de tutore în conformitate

cu portofoliul de practică, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi

dificultatea acestora.

(7) Pe durata stagiului, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al

partenerului de practică. Nerespectarea acestei obligaţii de către oricare dintre

practicanţi dă dreptul conducătorului partenerului de practică să rezilieze convenţia-

cadru cu privire la efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii

universitare de licenţă sau masterat dintre parteneri, în condiţiile prevăzute de acesta.

(8) Practicantul are obligaţia de a întocmi un caiet de practică în care se vor regăsi

denumirea modulului de pregătire, competenţele exersate, activităţile desfăşurate pe

perioada stagiului de practică precum şi observaţiile personale privitoare la activitatea

depusă.


Pagina 35 din 81

OBIECTIVELE STAGIULUI DE PRACTICĂ

OBIECTIVELE STAGIULUI DE PRACTICĂ

A. Cunoştinţe

1. Cunoaşterea domeniilor de activitate specifice activităţii de cercetare desfăşurate în cadrul ICMPP

2. Cunoaşterea și înţelegerea modului de implementare în practică a conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază utilizate în domeniul chimiei şi fizicii polimerilor

3. Familiarizarea cu activităţile specifice muncii în echipă în laboratoarele de sinteză organică şi macromoleculară, de caracterizare şi studiu a proprietăţilor compuşilor organici şi macromoleculari, cu specific de cercetare fundamentală şi aplicativă

4. Cunoaşterea și înţelegerea modului de comunicare profesională, de stabilire şi dezvoltare a relaţiilor interumane de colaborare şi de diseminare a rezultatelor cercetării

B. Abilităţi

1. Însuşirea principiilor şi metodelor cele mai importante de rezolvare a problemelor specifice cercetării fundamentale şi aplicative în laboratoarele de sinteza organică şi macromoleculară

2. Însuşirea corectă – la nivel introductiv – a unor tehnici de sinteză a compuşilor organici/ macromoleculari, a metodelor de caracterizare şi investigare a proprietăţilor acestora

3. Însuşirea şi dezvoltarea abilităţilor de relaţionare şi colaborare interumană, în cadrul colectivelor care găzduiesc practicantul, de comunicare în grup, de stabilire a unor relaţii sociale, însuşirea unor abilităţi principale de inegrare în grupuri socio-umane de interes profesional

4. Întocmirea rapoartelor de lucru şi de rezultate specifice cercetării fundamentale şi aplicative, pregătirea susţinerii şi argumentării rezultatelor obţinute şi a abilităţilor câştigate în urma unui stagiu de pregătire profesională

C. Competenţe

1. Dobândirea de către practicanţi de cunoştinţe şi competenţe cuprinse în activităţile specifice cercetării, prin plasarea lor în situaţii reale de muncă

2. Înțelegerea principiilor cercetării științifice fundamentale 3. Deprinderi practice de muncă în laborator și utilizarea tehnicilor avansate de

analiză/caracterizare 4. Conceperea și redactarea unui raport de cercetare prin corelarea rezultatelor muncii în

laborator cu rezultatele metodelor de caracterizare aplicate 5. Creşterea interesului şi motivaţiei pentru profesia aleasă, printr-o mai bună cunoaştere a

acesteia în context real de muncă


Pagina 36 din 81

6. Formarea de competenţe privind relaţiile interumane de muncă (spirit de echipă, abilităţi de comunicare şi relaţionare, conştientizarea importanţei calităţii muncii)

7. Aplicarea normelor de securitate în muncă, deontologice și etice


Pagina 37 din 81

CALENDARUL activităţilor de practică desfăşurate

Data/ nr. ore

Locaţia Obiectivele activităţii

Descrierea activităţii Observaţii*)

Operaţii realizate

Documentaţia utilizată

Mijloace de lucru utilizate

*) Se vor completa observaţiile personale ale studentului practicant în legătură cu activitatea desfăşurată


Pagina 38 din 81

Data/ nr. ore



Operaţii realizate





Pagina 39 din 81

Data/ nr. ore



Operaţii realizate




Investește in oameni!

Pagina 40 din 81

FIŞ

E D

E O

BS

ER

VA

ŢIE

SA

U D

E L

UC

RU

Inte

rpre

tare

a

rezu

ltate

lor

Cu

m s

-au

pre

luc

rat,

înre

gis

trat

şi

afi

şat

rezu

ltate

le ?

Ce

pro

be s

-au

urm

ări

t, e

xe

cu

tat

şi

care

au

fo

st

eta

pe

le / o

pera

ţiile

rea

liza

te?

Ce

mijlo

ac

e d

e

lucru

s-a

u

uti

lizate

Ca

re a

u f

ost

op

era

ţiil

e

pre

lim

inare

rea

liza

te?

Ce

pa

ram

etr

u a

fost

inve

sti

gat

Te

ma

ob

serv

aţi

ei/

lucru

lui


Pagina 41 din 81

FIŞ

E D

E O

BS

ER

VA

ŢIE

SA

U D

E L

UC

RU

Inte

rpre

tare

a

rezu

ltate

lor

Cu

m s

-au

pre

luc

rat,

înre

gis

trat

şi

afi

şat

rezu

ltate

le ?

Ce

pro

be s

-au

urm

ări

t, e

xe

cu

tat

şi

care

au

fo

st

eta

pe

le / o

pera

ţiile

rea

liza

te?

Ce

mijlo

ac

e d

e

lucru

s-a

u

uti

lizate

Ca

re a

u f

ost

op

era

ţiil

e

pre

lim

inare

rea

liza

te?

Ce

pa

ram

etr

u a

fost

inve

sti

gat

Te

ma

ob

serv

aţi

ei/

lucru

lui


Pagina 42 din 81

FIŞ

E D

E O

BS

ER

VA

ŢIE

SA

U D

E L

UC

RU

Inte

rpre

tare

a

rezu

ltate

lor

Cu

m s

-au

pre

luc

rat,

înre

gis

trat

şi

afi

şat

rezu

ltate

le ?

Ce

pro

be s

-au

urm

ări

t, e

xe

cu

tat

şi

care

au

fo

st

eta

pe

le / o

pera

ţiile

rea

liza

te?

Ce

mijlo

ac

e d

e

lucru

s-a

u

uti

lizate

Ca

re a

u f

ost

op

era

ţiil

e

pre

lim

inare

rea

liza

te?

Ce

pa

ram

etr

u a

fost

inve

sti

gat

Te

ma

ob

serv

aţi

ei/

lucru

lui


Pagina 43 din 81

FIŞ

E D

E O

BS

ER

VA

ŢIE

SA

U D

E L

UC

RU

Inte

rpre

tare

a

rezu

ltate

lor

Cu

m s

-au

pre

luc

rat,

înre

gis

trat

şi

afi

şat

rezu

ltate

le ?

Ce

pro

be s

-au

urm

ări

t, e

xe

cu

tat

şi

care

au

fo

st

eta

pe

le / o

pera

ţiile

rea

liza

te?

Ce

mijlo

ac

e d

e

lucru

s-a

u

uti

lizate

Ca

re a

u f

ost

op

era

ţiil

e

pre

lim

inare

rea

liza

te?

Ce

pa

ram

etr

u a

fost

inve

sti

gat

Te

ma

ob

serv

aţi

ei/

lucru

lui


Pagina 44 din 81

F

IŞE

DE

OB

SE

RV

AŢ

IE S

AU

DE

LU

CR

U

Inte

rpre

tare

a

rezu

ltate

lor

Cu

m s

-au

pre

luc

rat,

înre

gis

trat

şi

afi

şat

rezu

ltate

le ?

Ce

pro

be s

-au

urm

ări

t, e

xe

cu

tat

şi

care

au

fo

st

eta

pe

le / o

pera

ţiile

rea

liza

te?

Ce

mijlo

ac

e d

e

lucru

s-a

u

uti

lizate

Ca

re a

u f

ost

op

era

ţiil

e

pre

lim

inare

rea

liza

te?

Ce

pa

ram

etr

u a

fost

inve

sti

gat

Te

ma

ob

serv

aţi

ei/

lucru

lui


Pagina 45 din 81

LUCRU ÎN ECHIPĂ

Care a fost sarcina de lucru a echipei ?

Ce componenţă a avut echipa ?

Ce roluri v-aţi asumat în cadrul echipei ?

Descrieţi cele mai importante aspecte cu privire la comunicarea în cadrul echipei

Ce dificultăţi aţi întâmpinat ?


Pagina 46 din 81

Care a fost sarcina de lucru a echipei ?

Ce probleme aţi reuşit să rezolvaţi prin aportul echipei ?

Ce probleme au rămas nerezolvate ?

Realizaţi o apreciere sintetică (maxim o frază) privind implicarea fiecărui membru al echipei in

rezolvarea sarcinii de lucru

Concluzia finală


Pagina 47 din 81

STUDII DE CAZ


Pagina 48 din 81


Pagina 49 din 81


Pagina 50 din 81


Pagina 51 din 81


Pagina 52 din 81


Pagina 53 din 81


Pagina 54 din 81


Pagina 55 din 81


Pagina 56 din 81


Pagina 57 din 81


Pagina 58 din 81


Pagina 59 din 81


Pagina 60 din 81


Pagina 61 din 81


Pagina 62 din 81


Pagina 63 din 81


Pagina 64 din 81


Pagina 65 din 81


Pagina 66 din 81


Pagina 67 din 81


Pagina 68 din 81


Pagina 69 din 81


Pagina 70 din 81


Pagina 71 din 81


Pagina 72 din 81


Pagina 73 din 81


Pagina 74 din 81


Pagina 75 din 81


Pagina 76 din 81


Pagina 77 din 81


Pagina 78 din 81

CONCLUZII privind desfăşurarea stagiului de practică

a) Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-

aţi desfăşurat ?

b) ) Ce lucruri noi aţi învăţat?


Pagina 79 din 81

c) Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

d) Ce lucruri / evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.


Pagina 80 din 81

BIBLIOGRAFIE


Pagina 81 din 81

ANEXE

URMĂTOARELE ANEXE SE AFLA IN DOSARUL PERSONAL:

Fişa individuală de prezentare a studentului;

Fişa de autoevaluare a studentului;

Fişa de evaluare a studentului de către tutore;

Fişa de evaluare a studentului de către cadrul didactic supervizor;

Fişa de instruire privind NTSM.

Documents

Pagina - uaic.ro · Investește in oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 2: „Corelarea învățării