P R O G R A M - penalreform.ro · psihologice iniţiale sau de parcurs, au stabilită ca recomandare în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică,

DEZVOLTAREA ASISTENŢEI COMUNITARE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII MINTALE

PENTRU PERSOANELE PRIVATE dE lIbERTATE

ASISTENŢĂ PSIHOSOCIALĂ ÎN PENITENCIARE

P R O G R A M specific de asistenţă psihosocială

destinat persoanelor cuANTECEDENTE ÎN TOXICOMANIE

Loredana CORDUNEANUCristian Sven PETRESCU

BUCUREŞTI2009

2

Autori şi coordonatori ai programuluiLoredana CORDUNEANU – Serviciul Asistenţă PsihosocialăCristian Sven PETRESCU – Serviciul Educaţie

Colectiv de pilotare:

Penitenciarul PloieştiMagdalena TOMA - psihologRoxana DINU - asistent socialMariana TUDOR - educatorIulian ZOTESCU - şef secţie regim penitenciarIonel SIRBU - asistent medical

Penitenciarul JilavaNicoleta TONU - psihologAlin GHITA - psihologRoxana IONITA - asistent socialLoredana COPSA - educatorLucian PADUREAN - medicDan MIHAI - asistent medicalFlorin NEDELCU - monitor sportivDumitru BESLEAGA - preot

Penitenciarul Poarta AlbaAmina UNGUREANU - psihologFlorin ILIESCU - educatorPaul LUNGU - asistent socialAdrian VASILE - agent tehnic

Colaboratori:Tiberiu FEHER - psiholog – Penitenciarul AradDaniela ENE - asisent social – Penitenciarul pentru Minori

şi Tineri Craiova

I S b N 978-973-0-06941-9

Tipărit de

B-dul N. Bălcescu nr. 15,Râmnicu Sărat

3

CUPRINS

I. JUSTIFICARE 7

II. OBIECTIVE 10

III. BENEFICIARI 12

IV. METODOLOGIE 13

V. DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI 14

VI. INFORMAŢII UTILE PENTRU PERSONALUL CARE LUCREAZĂ CU PERSOANELE TOXICODEPENDENŢE

20

VII. MODULUL EDUCAŢIONAL 22

VIII. MODULUL DE TIP PSIHOTERAPEUTIC 62

BIBLIOGRAFIE 84

ANEXE 85

MAPA PROGRAMULUI 85

4

5

CUVÂNT ÎNAINTE

În urmă cu mai bine de două sute de ani, un lord englez, încercând să evidenţieze efectele administrării drogului asupra individului uman, făcea următoarea observaţie: ”Dacă administrezi opium unui astrolog, acesta va visa planete (…), iar dacă vei administra opium unui cioban acesta va visa oi şi miei”. Concluzia evidentă a acestei afirmaţii este că visul opioid nu modifică esenţial condiţia umană, în mod paradoxal efortul compulsiv al tuturor prizonierilor comportamentelor adictive de a evita eşecul social, eşuează, într-un final, tot în suicid social.

În sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor persoanele private de libertate cu antecedente comportamente adictive, au oportunitatea de a fi parte a unor programe de reconfigurare a Eului social, prin refundamentarea unor comportamente prosociale şi dezvoltarea identităţii personale. Abordarea transdisciplinară a toxicomaniilor permite promovarea programelor terapeutice de substituţie/întreţinere precum şi a programelor de harm–reduction. Efortul membrilor Serviciilor de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială de a reforma din perspectivă psihosomatică deţinuţii supravulnerabilizaţi de consumul de substanţe psihoactive este parte a unui demers interinstituţional, desfăşurat la nivel naţional.

În aceste coordonate, deşi nu se constituie ca instrument unic şi exhaustiv de intervenţie pentru specialiştii care lucrează cu persoanele private de libertate cu antecedente în toxicomanie, programul de faţă îşi propune să reprezinte un ghid al asistenţei acordate foştilor consumatori de droguri şi un instrument care să sprijine personalul din cadrul serviciilor de educaţie şi asistenţă psihosocială în demersurile susţinute.

Mulţumim tuturor colegilor din unităţile implicate în pilotarea programului, pentru eforturile depuse în vederea validării instrumentelor propuse, precum şi pentru îmbunătăţirile care au adus un plus de valoare rezultatului final.

AUTORII LUCRĂRII

6

7

I. JUSTIFICARERealizarea unui program de intervenţie adresat foştilor

consumatori de droguri se înscrie pe direcţia eforturilor Direcţiei Reintegrare Socială de a veni în întâmpinarea realităţilor evidenţiate de activitatea practică desfăşurată la nivelul unităţilor de detenţie (creşterea incidenţei in populaţia penitenciară a foştilor toxicomani, a traficanţilor de droguri si a deţinuţilor cu infracţiuni asociate consumului/dependenţei), dar şi a nevoii de a integra aceste eforturi Strategiei Naţionale de Combatere a Traficului si Consumului de Droguri HG 73/2005, şi parteneriatelor avute în cadrul Proiectului de înfrăţire RO 03/IB/ JH 10 Asistenţă pentru îmbunătăţirea activităţilor din sistemul penitenciar.

În sens general, putem remarca faptul că societatea românească s-a comportat reactiv în raport cu traficul şi consumul de droguri: unei faze iniţiale de inocenţă, specifică anilor ’90 (când se considera că România este, şi va rămâne, o rută de tranzit a traficanţilor), i-a urmat o faza de conştientizare a pericolului reprezentat de apariţia pieţelor de desfacere, de internaţionalizarea reţelelor, de afectare endemica a generaţiei tinere.

O perspectivă sceptică asupra acestui flagel pune însă problema rentabilităţii, din punct de vedere criminologic, a traficului de droguri, in condiţiile societăţii româneşti contemporane, şi a permeabilizării mediului penitenciar la consumul de substanţe psihoactive: existenţa unor largi categorii demografice cu risc la consum (şomeri, familii cu venituri mici, tineri cu perspective reduse de valorizare personală, delincvenţi etc.) şi deci a pieţei de desfacere, instabilitatea cadrului legislativ şi slăbiciunea unor instituţii ale statutului, internaţionalizarea reţelelor, creşterea infracţionalităţii la nivel naţional şi internaţional etc.

Date privind prevalenţa toxicomanilor autodeclaraţi în populaţia penitenciară generală.

Pentru indicatorul „Consumul de droguri în penitenciare”, datele statistice relevă faptul că la data de 01.12.2008 se aflau în penitenciare 1682 persoane cu antecedente de consum de droguri (prevalenţa - 63,97 ‰). Dintre aceştia, având în vedere criteriul vârstei şi sexului :

8

•74 (4,39%) cu vârsta cuprinsă între 15–19 ani,

•415 (24,67%) între 20–24 ani,

•610 (36,26%) între 25–29 ani şi

•583 (34,66%) 30 ani şi peste,

•1317 (78,29%) erau bărbaţi, iar 365 femei (21,7%).

În ce priveşte substanţele utilizate:

•1254(74,55%) au consumat în antecedente heroină,

•143 cocaină (8,5%), 77 ecstasy (4,57%),

•6 LSD (0,35%), 34 medicamente (2,02%),

•73 (4,34%) cannabis,

•68 (4,04%) alte tipuri de droguri (agenţi volatili etc.),

•Iar 27 (1,6%) combinaţii de diverse droguri.

Calea principală de administrare a drogurilor a fost cea intravenoasă (1201 – 71,4%), iar 481 (28,59%) au folosit calea de administrare orală.

2002 2003 2004 2005 2006 2007 01.12.2008

Efectiv deţinuţi 50.156 46.224 39.265 36.700 35.728 29.689 26. 291

Persoane cu antecedente de consum de droguri

1131 1504 2013 2402 2268 2061 1682

Prevalenţa consumului

(la o mie deţinuţi)

22,55‰ 32,54‰ 51,26‰ 65,45‰ 63,48‰ 69,41‰ 63,97‰

9

CADRUL LEGISLATIV / NORMATIV DE REFERINŢĂ

- Legea nr. 143 din 26.07.2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

- Legea nr. 522 din 24/11/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

- Hotărârea nr. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare.

- Hotărârea nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005.

- Ordinul nr. 1.389 din 4 august 2008 privind aprobarea Criteriilor şi metodologiei de autorizare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri şi a Standardelor minime obligatorii de organizare şi funcţionare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri.

- Ordinul pentru aprobarea Metodologiei de completare a fişelor standard şi de transmitere a datelor prevăzute în foaia individuală de urgenţă pentru consumul de droguri, foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de droguri, cazurile înregistrate de HVC şi HVB în rândul consumatorilor de droguri injectabile şi prevalenţa infecţiilor cu HIV, HVB şi HVC în rândul consumatorilor de droguri injectabile.

- Ordinul Comun al Ministerului Sănătăţii, Ministerului Justiţiei, Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 471/2006.

- Protocol de colaborare încheiat de Agenţia Naţională Antidrog cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor nr. 203396/ 2006.

- Legea nr. 275/2006 şi Regulamentul de aplicare.

- Ordinul Directorului General al ANP nr. 3013/2003.

- Metodologiile de lucru ale specialiştilor din Serviciilor de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială cuprinse în Culegerea de documente privind desfăşurarea activităţilor de educaţie şi asistenţă psihosocială.

10

II. OBIECTIVELE PROGRAMULUIProgramul de intervenţie specifică adresat consumatorilor/

persoanelor cu antecedente consumul de substanţe psihoactive, se constituie ca suport al activităţilor desfăşurate de echipele pluridisciplinare alcătuite la nivelul tuturor unităţilor penitenciare şi orientează demersurile recuperative adresate acestei categorii de persoane aflate în custodia penitenciarelor de către membrii serviciilor de intervenţie psihosocială.

OBIECTIV GENERAL

o Prevenirea consumului de droguri. o Conştientizarea cauzelor care au dus la consumul de

droguri.

OBIECTIVE SPECIFICE

OBIECTIVELE MODULULUI EDUCAŢIONALModulul educaţional se adresează atât consumatorilor

(persoane despre care există informaţii că ar consuma drog) cât şi foştilor toxicomani (persoane care nu au mai consumat drog de cel puţin 3 ani sau persoane care se află în perioada de abstinenţă) şi urmăreşte informarea beneficiarilor în legătură cu riscurile reprezentate de consum (particularizări specifice mediului carceral), posibilităţile de intervenţie/tratament, cadrul legislativ, riscul de recădere etc. şi dezvoltarea unor atitudini şi comportamente valorizate instituţional şi social.

Activităţile desfăşurate în cadrul modulului educaţional sunt susţinute, în principal, de educatori în colaborare cu asistenţi sociali, medici, ofiţeri de siguranţă şi colaboratori externi. Acest modul este compatibil cu programele de educaţie pentru sănătate şi cu cele de harmreduction şi aftercare (prevenţie HIV, BTS, TBC şi continuitatea proceselor terapeutice).

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 – Să informeze consumatorii cu privire la consecinţele consumului de droguri, transmiterea unui bagaj informaţional care să permită conştientizarea efectelor consumului;

O2 – Să informeze consumatorii cu privire la aspectele legate de bolile infecţioase şi contagioase, HIV-SIDA, hepatită, tuberculoză, etc. în vederea prevenirii riscurilor asociate consumului;

11

O3 – Să încurajeze integrarea în grup, participarea activă şi explicarea ideilor;

O4 – Să identifice şi să pregătească persoanele private de libertate (foşti consumatori, aflaţi în perioada de abstinenţă) eligibile pentru modulul terapeutic (în colaborare cu psihologul);

O5 – Să identifice şi să prezinte participanţilor posibile reţele de suport social existente în zona de domiciliu, care ar putea susţine eforturile de prevenire a recăderilor, în penitenciar şi după liberare – în colaborare cu asistentul social.

OBIECTIVELE MODULULUI TERAPEUTIC

Modulul terapeutic se adresează doar persoanelor private de libertate foste consumatoare de droguri (de preferat persoane care nu au mai consumat drog de cel puţin 3 ani sau persoane care se află în perioada de abstinenţă), iar intervenţia de tip psihoterapeutic/ consiliere psihologică urmăreşte atingerea următoarelor obiective:

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:O1 – Să menţină motivaţia pentru abstinenţă (prin analiza

decizională, clarificarea balanţei pierderi/câştiguri privind revenirea la consum – evaluarea îndeplinirii acestui obiectiv se realizează prin raportarea numărului de subiecţi beneficiari / nr. de persoane, din grup, care au reînceput să consume);

O2 – Să ofere beneficiarilor informaţii care permit formarea abilităţilor de copying (prin oferirea de informaţii care permit subiecţilor să recunoască situaţiile cu risc ridicat, în care există posibilitatea consumului de substanţe şi să dezvolte modalităţi mai eficiente de a face faţă acestor situaţii – evaluarea se realizează prin analiza fişelor de lucru completate pe parcursul programului);

O3 – Să ofere beneficiarilor informaţii care permit identificarea şi reducerea obiceiurilor asociate consumului şi înlocuirea acestora cu activităţi mai durabile şi pozitive.

Pentru atingerea acestui obiectiv sunt desfăşurate în paralel cu modulul terapeutic activităţi sportive, ocupaţionale şi de timp liber cu membrii grupului. Se consideră ca activităţi care converg spre atingerea acestui obiectiv şi includerea membrilor grupului la activităţile şcolare şi de formare profesională. (Evaluarea îndeplinirii acestui obiectiv se poate realiza prin informaţiile/abilităţile dobândite ca urmare a includerii în alte activităţi, conexe modulului terapeutic, ex.: formarea abilităţilor de realizare de colaje).

12

O4 – Să transmită şi să formeze tehnici de recunoaştere şi management al situaţiilor de nevoie acută de consum. (Evaluarea îndeplinirii acestui obiectiv se poate realiza prin analiza fişelor de lucru completate în cadrul temelor stabilite pentru acest obiectiv şi în cadrul consilierilor individuale).

O5 – Să ofere informaţii care să permită identificarea şi utilizarea reţelei de suport social în situaţii cu risc.

(Evaluarea îndeplinirii acestui obiectiv se poate realiza prin analiza fişelor de lucru completate în cadrul temelor stabilite pentru acest obiectiv)

III. BENEFICIARI GRUP ŢINTĂDeţinuţi condamnaţi definitiv care, consecutiv evaluării

psihologice iniţiale sau de parcurs, au stabilită ca recomandare în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, participarea la un program destinat persoanelor cu antecedente în toxicomanie.

Dacă au fost identificate persoane private de libertate despre care există indicii că ar consuma droguri, nu se recomandă includerea acestora în program, pentru a nu creşte riscul de recădere pentru ceilalţi membri ai grupului. Consumatorii (încă activi) pot beneficia de consiliere psihologică şi includerea la programe de educaţie pentru sănătate, de schimb de seringi sau tratament substitutiv cu metadonă.

Programul va fi iniţiat cu o grupă de câte 12–15 subiecţi pentru modulul educaţional, urmând ca în funcţie de motivaţie, rezultate (dar şi de alte cauze obiective transferuri, mutări, internări etc.) să continue în modulul terapeutic o grupă de 8-10 subiecţi.

În penitenciarele în care prevalenţa foştilor consumatori este mare se poate lucra simultan cu mai multe grupe, fiecare grupă având un orar de lucru stabilit.

BENEFICIARI INDIRECŢI- Societatea civilă;- Membrii familiei deţinuţilor participanţi la program;- Populaţia penitenciară generală;- Personalul de penitenciar care desfăşoară activităţi directe cu

deţinuţii (şef secţie, agent supraveghetor, medic, specialişti educaţie şi intervenţie psihosocială etc.).

13

IV. METODOLOGIEDURATA PROGRAMULUI: 12 săptămâni/modul. În cadrul

modulului terapeutic se stabilesc 1-2 întâlniri de grup/săptămână care vor fi completate cu activităţi educaţionale (sportive, ocupaţionale, recreaţionale, de timp liber).

Periodic, în funcţie de nevoile participanţilor, se desfăşoară şi activităţi în regim individual – evaluare/consiliere psihologică şi socială, care vor fi prevăzute în orarul de desfăşurare a activităţilor.

RESURSE IMPLICATEResurse umane:Echipa multisciplinară formată din: - educator, - psiholog,- asistent social, - preot, - medic / asistent medical),- colaboratori externiResursele materiale alocate vor ţine cont de disponibilităţile

existente la nivelul locului de deţinere. Minimal:• un spaţiu adecvat de desfăşurare a activităţilor de grup;• cabinet psihologic adecvat pentru desfăşurarea activităţilor

în regim individual;• coli, creioane, flip-chart, planşe, calculator cu retroproiector

(recomandabil) - pentru vizionarea materialelor de pe CD-uri.

14

METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU

MODULUL EDUCAŢIONAL (CU SCOP DE INFORMARE-PREVENŢIE):

1. Expunere – prezentarea temelor stabilite;2. Dezbatere – punerea în discuţie a subiectelor prezentate;3. Demonstraţie – filme, broşuri, prezentare practică;4. Exemplificare – prezentare de cazuri;5. Evaluare scrisă/testarea cunoştinţelor – completarea fişelor de

lucru.

În cadrul modulului educaţional pot fi utilizate ca metode de prezentare a informaţiilor şi filme artistice, documentare, motivaţionale, pliante, broşuri etc.

În cazul în care, în unitatea dumneavoastră, din motive obiective, modulul educaţional este derulat exclusiv în scop de prevenţie, şi nu ca modul în cadrul programului de tip terapeutic, la evaluările periodice (raportarea semestrială) va fi raportat la programe educaţionale.

MODULUL TERAPEUTIC:

1. EVALUARE PSIHOLOGICĂ/PSIHODIAGNOZĂ – observaţia, interviul, screening, interviul clinic structurat (SCID - I), teste şi chestionare de personalitate, teste proiective;

2. TEHNICI DE TIP PSIHOTERAPEUTIC (cognitiv-comportamentale, experienţiale, analitic-existenţiale, joc de rol).

V. DESFĂŞURAREA PROGRAMULUIActivităţi pregătitoare:

1. Evaluarea nevoilor deţinuţilor din unitate din perspectiva utilităţii derulării programului destinat persoanelor private de libertate cu antecedente în toxicomanie (număr de deţinuţi foşti consumatori raportat la populaţia generală din unitate, gravitatea problemelor ridicate de această categorie etc.) – în vederea elaborării justificării programului.

2. Evaluarea resurselor umane (personal) şi materiale (spaţii) disponibile.

15

Etapa I - Iniţierea programului

Durata: o săptămână.

Activităţi:

1. Identificarea membrilor echipei multidisciplinare (psiholog, asistent social, educator, medic, monitor sportiv, reprezentanţi din partea serviciului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar).

2. Stabilirea responsabilităţilor şi a direcţiilor specifice de acţiune pentru fiecare membru al echipei multidisciplinare.

Atribuţiile echipei multidisciplinare pe parcursul derulării programului:

1. Să stabilească liniile generale de acţiune. 2. Să planifice activităţile care urmează să se desfăşoare zilnic. 3. Să identifice soluţii la diferitele schimbări/probleme care

apar.4. Să propună intrările şi ieşirile din program ale participanţilor.5. Să facă sugestii şefului secţiei în legătură cu recompensarea

participanţilor.

Fiecare specialist, membru al echipei, va desfăşura activităţi legate de domeniul său de competenţă: educativ, ocupaţional, sportiv sau terapeutic. Recomandabil este ca membrii echipei să se întâlnească săptămânal, dar nu mai puţin de o dată pe lună. Atribuţiile membrilor echipei multidisciplinare şi fişa de lucru a echipei se găsesc în Anexele X şi XI.

Pentru derularea programului pot fi atraşi colaboratori din interiorul sau exteriorul penitenciarului care pot contribui la atingerea obiectivelor stabilite, completând şi îmbogăţind oferta activităţilor.

16

Etapa a II–a Identificarea beneficiarilor direcţi

Durata: 2 – 4 săptămâni.

Activităţi:

1) Informarea persoanelor private de libertate cu privire la iniţierea programului – (educatorii de pe secţiile unde se preconizează derularea programului).

Informarea poate fi realizata prin postarea, pe secţia de deţinere, a unui afiş care cuprinde detalii despre program (durata, scop, mijloace de realizare - Anexa XII).

2) Stabilirea termenului (data limită) de depunere a cererilor în vederea participării. Deţinuţii interesaţi vor trebui să prezinte cererile de participare la program educatorului de pe secţia respectivă (timp de 15 zile deţinuţii vor putea solicita includerea lor în program, după care echipa care conduce programul va face o selecţie).

În general, când un deţinut solicită, în scris, intrarea în acest program, un membru al echipei se va întâlni cu el şi îi va explica, în detaliu, care sunt caracteristicile şi obiectivele programului. În cazul în care deţinutul este inclus în categoria celor cu grad sporit de risc, în prealabil este util să se obţină recomandarea şi acceptul şefului secţiei unde este cazat deţinutul respectiv.

3) Selecţionarea participanţilor. Baza de selecţie o reprezintă deţinuţii care au depus cereri de înscriere, şi cei care au recomandări în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică pentru includerea într-un astfel de program.

Etapa a III–a Derularea modulului educaţional

După parcurgerea etapei de selecţie se întocmeşte tabelul nominal (Anexa IV) cu deţinuţii care sunt incluşi în program, tabel care va fi înaintat împreună cu orarul de desfăşurare al programului (Anexa V), spre aprobare, conducerii unităţii.

Directorul adj / Şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială va avea în vedere acest orar al programului în întocmirea Orarului activităţilor sectorului educaţie şi asistenţă psihosocială, pentru a exista aprobarea conducerii unităţii pentru aceste activităţi.

17

Activităţile de grup în modulul educaţional (de informare şi prevenţie) sunt obligatorii şi constituie premisa selecţiei subiecţilor integraţi modulului terapeutic.

Etapa informare/prevenţie (modulul educaţional) are caracter obligatoriu. Prin parcurgerea temelor propuse pentru modulul educaţional (în cadrul activităţilor de grup) se urmăreşte:

- îmbunătăţirea nivelului de informare cu privire la consecinţele consumului de droguri;

- formarea şi exersarea atitudinilor de ascultare, respect şi comunicare;

- încurajarea participării active şi explicarea ideilor;- încurajarea integrării în grup, apropierea, adaptarea şi reflexia;- reducerea nivelului de anxietate;- motivarea persoanelor cu antecedente la consumul de droguri

să se integreze în modulul terapeutic.

Tabelul de prezenţă a persoanelor private de libertate la modulul educaţional se regăseşte în Anexa IX.

Etapa a IV–a Activităţi premergătoare derulării modulului terapeutic

1) Identificarea beneficiarilor modulului terapeutic se desfăşoară în ultimele 2 săptămâni ale modulul educaţional (selecţia, informarea cu privire la scopurile şi obiectivele modulului terapeutic) şi are în vedere:

- activitatea de selecţie, care presupune evaluarea şi selecţionarea consumatorilor după criteriile stabilite. Pentru includerea în grupul terapeutic se va avea în vedere aplicarea SCID I (vezi – tulburările în legătură cu o substanţă, paginile 52-56 din Manualul de utilizare SCID I, respectiv paginile 53-64 din Interviul clinic).

18

Evaluarea psihologică va urmări şi:

- identificarea unor eventuale probleme de natură psihică asociate (depresie, anxietate, dificultăţi relaţionale etc.)

- cunoaşterea unor trăsături de personalitate (implicate în consum) şi înţelegerea situaţiei consumatorului;

- stabilirea necesităţii intervenţiei psihologice;

- evaluarea motivaţiei pentru schimbare (extrinsecă/intrinsecă)

2) Prezentarea, discutarea şi semnarea contractului terapeutic (Anexa II) pentru fiecare participant care a fost selecţionat spre a fi inclus în program; Informarea participanţilor cu privire la criteriile de excludere din grup (Anexa III).

Contractul terapeutic poate fi particularizat pentru fiecare participant, putându-se stabili obligaţii suplimentare şi diferenţiate.

3) După parcurgerea acestei etape se întocmeşte tabelul nominal (Anexa IV) cu deţinuţii care sunt incluşi în program, tabel care va fi înaintat, împreună cu orarul de desfăşurare a modulului de tip psihoterapeutic, spre aprobare conducerii unităţii.

4) Echipa pluridisciplinară va stabili şi orarul activităţilor terapeutice, sportive şi ocupaţionale (de timp liber) care va fi înaintat spre avizare directorului adj. pt. educaţie şi asistenţă psihosocială (exemplu de completare a acestui orar – Anexa V). În funcţie de specificul grupului (grupurilor) se va avea în vedere frecvenţa întâlnirilor de grup şi individuale, numărul activităţilor educative/sportive în fiecare săptămână.

Directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială / Şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială va avea în vedere acest orar al programului în întocmirea Orarului activităţilor sectorului educaţie şi asistenţă psihosocială, pentru a exista aprobarea conducerii unităţii pentru aceste activităţi.

19

Etapa a V–a Desfăşurarea modulului de tip terapeutic

Modulul terapeutic presupune parcurgerea a trei secvenţe după cum urmează:

- exersarea/consolidarea deprinderilor de lucru în grup (informarea şi clarificarea ideilor greşite referitoare la program, regulile de lucru în grupul de tip terapeutic, se consolidează integrarea în grup, apropierea, adaptarea şi reflexia, exersarea atitudinilor de ascultare, respect şi comunicare,

- evaluarea consecinţelor consumului de droguri în plan social şi familial, se aprofundează reflexia privind realitatea dependenţei de droguri. Pornim dinspre consecinţe spre cauze, pentru a evita activarea unor rezistenţe (copying-uri) puternice din partea subiecţilor.

În secvenţa a II-a se urmăreşte:

- identificarea/conştientizarea cauzelor externe care au favorizat apariţia comportamentului de consum de droguri (anturaj, familie, context existenţial, problematica deciziei),

- deosebirea componentelor procesului de adicţie,

- identificarea punctelor de sprijin (interne şi externe: familie, prieteni, instituţii) care pot deveni importante în procesul formării conexiunilor paralele necesare susţinerii abstinenţei.

Secvenţa a III-a vizează:

- identificarea / conştientizarea cauzelor interne ale consumului de droguri (explorarea problematicii imaginii de sine),

- învăţarea de strategii pentru a face faţă situaţiilor de risc, strategii pentru menţinerea abstinenţei şi prevenirea recăderilor

- exersarea tipurilor noi de răspuns la stimul.

20

VI. INFORMAŢII UTILE PENTRU PERSONALUL CARE LUCREAZĂ CU PERSOANE TOXICODEPENDENŢE

Personalitatea toxicodependentuluiTrăsături de personalitate predispozante pentru consumul

de droguri

Dependenţa de droguri este rezultanta intersecţiei dintre DROG – FACTORII DE MEDIU / SOCIALI – FACTORII EDUCAŢIONALI şi FACTORII DE PERSONALITATE.

Cei mai importanţi factori de mediu implicaţi în instalarea dependenţei sunt:

- deprivările sociale şi economice (şomaj, familie de origine cu un nivel material scăzut sau foarte scăzut), familie dezorganizată (familii divorţate, monoparentale), traiul în comunităţi dezorganizate, mobilitate excesivă (de la o localitate la alta, mutare de la o şcoală la alta, de la un loc de muncă la altul), accesibilitatea drogurilor sau alcoolului, asocierea cu cei care consumă, istoric familial de alcoolism, evenimente traumatice (divorţuri, decese, îmbolnăviri);

- factorii educaţionali: disciplina excesiv de severă sau toleranţa exagerată, atitudinea pozitivă a membrilor familiei faţă de droguri sau alcool, carenţe afective, metode educaţionale oscilante, comunicare deficitară părinţi-copii, violenţă familială;

- factori de personalitate: fragilitate psihică, tulburările de comportament şi hiperactivitatea din copilărie corelează semnificativ cu un risc ridicat de consum de droguri. Imaginea de sine este un alt factor care joacă un rol important în debutul şi întreţinerea consumului de drog. O imagine de sine defavorabilă caracterizată prin neîncredere în sine, complexe de inferioritate pot duce la manifestarea unei atitudini rebele, fie a uneia de retragere socială şi timiditate exagerată. Anxietatea, ca frică de ceva nedefinit, se traduce prin reacţii disproporţionate faţă de evenimente, inadecvare şi un nivel ridicat de stres. Drogurile ce induc starea de relaxare pot fi utilizate de către anxioşi pentru a depăşi această stare. Copiii care au primit tot ceea ce îşi doresc, cărora nu li s-a refuzat nimic şi care nu li s-a cerut nimic în schimb, riscă să dezvolte personalităţi hedoniste. Pentru aceştia viaţa este un şir de plăceri şi nicio situaţie producătoare de plăcere nu trebuie ratată.

21

Modificările produse de toxicodependenţă în structura personalităţii

Consumul de drog conduce foarte des la aşa-numitul „sindrom deficitar” caracterizat prin:

- deficit de activitate – activitatea se concentrează în special în efortul de a-şi procura drogul, justificându-şi inerţia prin raţionamente pseudo-filosofice şi antisociale (apare frecvent la consumatorii de opiacee);

- deficit de funcţionare intelectuală (ideaţie lentă, tulburări de atenţie, tulburări de memorie);

- deficit de bună-dispoziţie şi afectivitate (doar drogul rămâne investit afectiv); starea aminteşte de indiferenţa afectivă a hebefrenicilor şi favorizează apariţia stării depresive, în special în timpul dezobişnuirii, ceea ce creşte riscul de recădere.

La opiaceea apare un sindrom deficitar rapid şi constant. La halucinogene pot apărea sindroame delirante prelungite, asemănătoare unui tablou schizofrenic. La cannabis apare sindromul de absenţă a motivaţiei, la amfetamine reacţii delirante paranoide, iar la doze excesive de droguri accese confuzionale sau confuzo-onirice.

După o perioadă mai îndelungată de consum apare o stagnare a dezvoltării psihice deoarece toxicomanul îşi organizează viaţa exclusiv în jurul obţinerii dozei următoare şi nu mai este deschisă faţă de noi experienţe. În consecinţă apare o rămânere în urmă a maturizări psihice, iar atunci când dependenţa apare la vârste mici repercusiunile se fac simţite şi în plan psihosomatic.

Odată cu adâncirea dependenţei conştiinţa morală se degradează, sistemul de valori este abandonat şi/sau înlocuit, iar furtul, injuriile, agresiunile, violenţa, prostituţia sunt considerate conduite acceptabile sau chiar normale.

Dependenţa de drog accentuează conduitele evitante şi ideea de incapacitate. Dacă iniţial drogul creează impresia că problemele pot fi controlate (prin ignorare), după perioada activă a drogului acestea revin şi mai acut şi persoana ia noi doze de substanţă pentru a se îndepărta de ele.

După mai multe cicluri de acest fel (problema – fugă – drog – problema – fuga – drog) senzaţia de ineficienţă personală se accentuează şi potenţează, la rândul ei, nevoia de drog. În concluzie, încrederea în sine scade iar imaginea de sine se deteriorează.

22

VII. MODULUL EDUCAŢIONALÎn funcţie de timpul necesar pentru expunerea informaţiilor, dar

şi de structura şi dinamica grupului, activitatea de evaluare poate fi realizată fie la sfârşitul întâlnirilor, fie în cadrul unor întâlniri distincte (caz în care se pot da teme pentru acasă ca de ex: identificare şi prezentare de cazuri sau alte materiale, articole, etc.). Pentru exerciţiile de încălzire pot fi utilizate unele jocuri sau poveşti terapeutice prezentate în anexa VIII. Pentru prezentarea temelor se poate utiliza ca material de suport şi DVD-ul „Avantaj la start”

ÎNTÂlNIREA NR. 1

INFORMARE

Activitatea 1 (10–15 minute)

• Prezentarea moderatorului şi a scopului programului.

• Prezentarea participanţilor.

• Stabilirea orarului.

Prezentarea participanţilor

Poate fi utilizat următorul exerciţiu - Fiecare membru al grupului se va prezenta ca şi cum ar încerca să se liciteze, prezentând şi accentuându-şi principalele calităţi, dar fără a-şi ascunde defectele.

Activitatea 2 (20 min)

Comunicarea orarului de desfăşurare a activităţilor şi stabilirea regulilor de lucru în grup.

Un voluntar din grup va citi următoarele reguli:

1. Respectarea celorlalţi participanţi la grup (nu se ironizează, nu se iau în râs răspunsurile celorlalţi, nu se dau sfaturi);

2. Este exclusă orice formă de agresivitate (verbală sau fizică) în interiorul grupului şi în timpul desfăşurării fiecărei întâlniri;

23

3. Respectarea limitelor şi a pudorii (Nimeni nu poate fi forţat să spună ceea ce nu vrea să spună);

4. Ne vom referi doar la experienţa personală (se evită exprimările impersonale şi ascunderea în categorii – «noi deţinuţii» sau «toate cadrele» etc.);

5. Vorbim pe rând şi avem răbdare cu cel care vorbeşte şi cu ceilalţi - putem să punem în discuţie ceea ce ne deranjează sau ne preocupă dar nu punem în discuţie persoana;

6. Nu emitem judecăţi de valoare cu privire la persoanele care fac parte din grup;

7. Participare – la activităţile din grup membrii grupului sunt participanţi şi nu observatori;

8. Participanţii trebuie să fie pregătiţi pentru a se prezenta la întâlnirile de grup. Să nu se întârzie nejustificat;

9. Nu se permite mâncatul sau fumatul în timpul şedinţelor de grup;

10. La întâlnirile grupului ne prezentăm în ţinută decentă şi îngrijită.

Activitatea 3

Informare - Clarificarea termenilor.

TOXICOMANIA – GHID DE TERMENI

TOXICOMANIA este înţeleasă ca: apetenţa anormală şi prelungită manifestată de către anumiţi indivizi pentru substanţe toxice sau droguri pe care le-au cunoscut accidental sau le-au căutat cu intenţie efectul (analgezic, euforic sau dinamizator), apetenţă care devine rapid obişnuinţa tiranică şi care atrage după sine inevitabil creşterea progresiva a dozelor şi dependenţă.

Toxicomania este intoxicaţia cronică voluntară prin care consumatorul îşi pierde libertatea de a se abţine de la folosirea drogului.

24

GHID DE TERMENI:

DEPENDENŢA – constrângere la luarea unui drog a cărei suprimare provoacă o indispoziţie psihica şi/sau tulburări fizice, dorinţa de a consuma periodic sau continuu o substanţă pentru a obţine din acest fapt o plăcere sau a risipi o senzaţie de indispoziţie. Exista două manifestări ale dependenţei:

- DEPENDENŢA FIZICĂ (produce sindromul de dezobişnuinţă/sevraj);

- DEPENDENŢA PSIHICĂ (dorinţa administrării compulsive şi repetate a substanţei).

Pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu “Sindromului de dependenţă” este necesar să se evidenţieze cel puţin trei manifestări dezadaptative (din şapte posibile) în ultimele 12 luni din viaţa subiectului:

- existenţa fenomenului de toleranţă la substanţă;

- apariţia sindromului de sevraj la întreruperea administrării;

- consumul de substanţă în cantităţi crescute pe o durată îndelungată de timp (neanticipată);

- eforturi repetate, eşuate de a stopa consumul;

- petrecerea majorităţii timpului pentru procurarea substanţei;

- activităţile şi rolurile socio-familiale sunt reduse/abandonat;

- continuarea consumului în ciuda faptului ca subiectul conştientizează apariţia unor probleme psiho-somatice induse de substanţă.

In diagnosticarea Sindromului de dependenţă este important ca evaluarea să se facă precoce într-un stadiu incipient ţinându-se cont de tendinţa subiecţilor de a manipula terapeutul prin exagerări/omiteri intenţionate. Sunt semnificative posibile semne clinice ce duc la suspiciunea de administrare intravenoasă: urme de înţepături, cicatrici, abcese subcutanate, tromboza venoasă la nivelul antebraţului şi anumite infecţii, hepatită, HIV.

25

Există trei căi majore prin care se ajunge la dependenţă:

- administrarea greşită a medicamentaţiei prescrise de medic;

- procurarea legală fără reţetă;

- autoadministrarea drogurilor ce pot fi obţinute numai pe căi ilicite.

Dependenţa este nevoia acută a toxicomanului de a-şi administra droguri. Apare după câteva zile de folosinţă chiar şi a unor doze mici. Pentru a-şi face rost de drogul de care a devenit dependent, un toxicomanul este în stare de orice:

Să cheltuiască toţi banii pe care îi obţine doar pentru drog, să fure lucruri din casă şi să le vândă, să fure orice, de la oricine de oriunde, să tâlhărească, să se prostituieze, să devină traficant de droguri, să omoare.

dROG – substanţă naturală sau sintetică (produsă-n laborator) aptă să ducă la dependenţă. Drogurile sunt substanţe - solide, lichide sau gazoase - care, introduse în organism, modifică imaginea asupra propriei persoane şi asupra realităţii înconjurătoare.

TOlERANŢA – fenomen de biologie generală cu rol în procesele de adaptare şi supravieţuire care constă în răspunsul unui organism viu la orice agresiune exterioara ce tinde să-i distrugă echilibrul fiziologic.

- proprietate a organismului de a suporta, fără să manifeste vreo reacţie, administrarea unor doze de obicei active dintr-o substanţă.

TOlERANŢA LA O SUBSTANŢĂ PSIHOACTIVĂ – se defineşte prin NEVOIA DE A CREŞTE cantitatea de substanţă pentru a obţine efectul dorit şi EFECT DIMINUAT în timp la folosirea aceleiaşi cantităţi de substanţă.

Toleranţa apare atunci când organismul se obişnuieşte cu prezenţa unei anumite substanţe şi se adaptează la aceasta. Ca atare, pentru obţinerea stării, dorite toxicomanul trebuie să mărească dozele.

SUPRADOZA înseamnă introducerea în organism a unei cantităţi de substanţă mai mare decât poate acesta suporta şi care poate produce moartea.

26

ABUZUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE – mod patologic de consum/utilizare a substanţei ce se întinde pe o durată de cel puţin 12 luni şi conduce la o afectare clinică semnificativă şi disconfort psihic manifestate prin doua sau mai multe condiţii:

- incapacitatea de a îndeplini obligaţiile sociale (absenteism, şomaj);

- consum repetitiv in situaţii riscante însoţit de accidente;

- consum repetitiv însoţit de încălcări ale normelor sociale;

- continuarea consumului în ciuda existenţei problemelor sociale/interpersonale (certuri şi violenţă intra/extrafamilială).

Decelarea cauzelor ce conduc la abuzul de droguri se face prin analiza unor factori concurenţi: vulnerabilitatea crescută a personalităţii, factori ce ţin de presiunile sociale, mediul de apartenenţă etc. şi factori ce ţin de disponibilitatea fizică a drogului – existenţa “pieţei” şi a “accesului”.

Cercetarea “epidemiologică”surprinde următoarele aspecte:

- abuzul de substanţe psihoactive are rate mari în zonele defavorizate ale marilor oraşe;

- adolescenţii/tinerii reprezintă un grup de risc crescut mai ales în preajma terminării şcolii sau în cazul abandonului şcolar;

- risc crescut la persoanele cu puţine relaţii sociale stabile şi care duc o viaţă dezorganizată;

- incidenţă crescută în rândul şomerilor;

- tinerii cu antecedente în abuzul de substanţe psihoactive prezintă un risc crescut pentru delincvenţă.

SINDROMUL DE SEVRAJ/de dezobişnuire/de abstinenţă – apariţia unui grup de simptome şi semne psihice şi fizice, caracteristice pentru substanţa respectivă la întreruperea bruscă a administrării. Recăderea în consum va duce la ameliorarea, diminuarea sau eliminarea simptomatologiei psiho-somatice.

27

Tema pentru acasă – 5 minute

(Exemplu de temă: „Identificaţi exemple concrete de situaţii care pot fi prezentate pentru a înţelege/clarifica diferenţa între conceptele de toleranţă/abuz/sevraj”).

EVALUARE 1

OBIECTIVE

1. Să evalueze nivelul de saturaţie informaţională a subiecţilor din perspectiva calitativă şi cantitativă.

2. Să corecteze informaţiile eronate şi să operaţionalizeze conceptele în sens adaptativ.

METODOLOGIE

1. Dezvoltarea unor abilităţi de tipul: ASERTIVITATE, EMPATIE, FEED-BACK.

2. Prezentarea unui caz/situaţii.

3. Iniţierea dezbaterilor prin folosirea unor cuvinte-cheie (asociaţii libere, completări fraze, folosirea unei Fişe de lucru).

DURATA: 1 ORA.

MATERIALE UTILIZATE: prezentare de cazuri, creta, tabla, hârtie, creion.

RESURSE IMPLICATE: educator, grupul ţintă ce poate fi subdivizat în funcţie de oportunităţi.

28

Fişă de lucru pentru activitatea de evaluare iniţială

(poate fi adaptată şi utilizată şi pentru consumatorii de alcool)

CHESTIONAR DE EVALUARE INIŢIALĂ

Numele şi prenumele_______________________________

1. De unde ai aflat despre droguri?

2. Dacă ai folosit drog, ce fel de drog ai folosit?

3. Ce te-a determinat să consumi droguri?

4. Cum te comportai când consumai droguri?

5. Ai prieteni care se droghează?

6. Cunoşti consecinţele consumului de droguri?

7. Ce înseamnă abstinenţa la drog?

8. Cum se manifestă sevrajul?

9. Ce înseamnă supradoza?

10. În caz că ai consumat droguri ştii cui te-ai fi putut adresa pentru a te ajuta?

11. În România se pedepseşte consumul de droguri?

29

ÎNTÂlNIREA NR. 2

INFORMARE

Activitatea 1 (10 minute)

Reamintirea regulilor de grup

Verificarea temei pentru acasă „Identificaţi exemple concrete de situaţii care pot fi prezentate pentru a înţelege/clarifica diferenţa între conceptele de toleranţă/abuz/ sevraj.”

Activitatea 2

Expunere:

CLASIFICAREA DROGURILOR – CLASIFICAREA TULBURĂRILOR INDUSE DE SUBSTANŢElE

PSIHOACTIVE

1. CLASIFICAREA DROGURILOR

A. Droguri care deprima centrii nervoşi:

- opiacee (opiu, morfina, heroina;

- cannabis;

- barbiturice (fenobarbital, amital);

- tranchilizante (diazepam, clorhidrat).

b. Droguri care stimulează centrii nervoşi: - cocaina;

- amfetamine.

C. Droguri halucinogene: - L.S.D.;

- mescalina;

- fenciclidina;

- amfetamine halucinogene.

30

d. Substanţe volatile: - solvenţi organici;

- lacuri, vopsele, adezivi;

- gaze;

- benzine uşoare.

2. CLASIFICAREA TULBURĂRILOR INDUSE DE SUBSTANŢELE PSIHOACTIVE

DEPENDENŢA de substanţa psihoactivă prin opiacee, amfetamine, cannabis, halucinogene, sedative, hipnotice, anxiolitice, etc.

ABUZUL de substanţa psihoactivă prin – opiacee, amfetamine, cannabis, etc.

TULBURĂRI MINTALE ORGANICE induse de substanţa psihoactivă.

De exemplu:

• la opiacee – INTOXICAŢIA ACUTĂ/CRONICĂ

• la cocaina – INTOXICAŢIA

– DELIRIUMUL

– TULBURAREA DELIRANTĂ

• la halucinogene

– HALUCINOZĂ

– TULBURAREA DELIRANTĂ

– TULBURAREA DE DISPOZIŢIE

– TULBURAREA DE PERCEPŢIE POST-HALUCINOGENĂ

31

AFECTĂRI GENERAlIZATE ale stării de sănătate prin imunodepresie iar în cazul administrării intravenoase (preferate pentru a obţine un efect puternic şi rapid) două tipuri de efecte:

- efecte locale – tromboza venoasă, leziuni arteriale, infecţii;

- efecte generale – datorate transmiterii (prin ace) infecţiilor de tip: hepatita, endocardita bacteriană, HIV.

Se pot folosi planşe, imagini, filme, broşuri care ilustrează aceste efecte în planul somatic.

Activitatea 3 (sau întâlnire distinctă)

Evaluare (dezbatere)

OBIECTIVE



METODOLOGIE

1. Iniţierea DEZBATERILOR prin folosirea unor “cuvinte cheie” (asociaţii libere, completări fraze, folosirea unei Fişe de lucru).

MATERIALE UTILIZATE: prezentare de caz, cretă/tablă, hârtie/creion.


32

ÎNTÂlNIREA NR. 3

Activitatea 1 (5-10 min.)

Reamintirea regulilor. Încălzirea grupului. Discuţie liberă.

Pentru încălzirea grupului pot fi folosite exerciţii prezentate în Anexa VIII.

Activitatea 2

INFORMARE

PREZENTAREA LEGILOR 143/2000, 522/2004, 339/2005 – FORMAREA REŢELELOR

A. Prezentarea se va face folosind:

Selectiv articole din Legile 143/2000 şi 522/2004 (dezbatere).

b. În Penitenciar producerea, comercializarea, deţinerea şi consumul de substanţe psihoactive sunt abateri disciplinare grave ce cad sub incidenţa unor măsuri administrative drastice, procedându-se consecutiv la sesizarea organelor de cercetare penală.

C. FORMAREA REŢELELOR – Studiul lui “de Alarcon” – 1969

Într-un oraş nou construit în jurul unui centru industrial din U.K., de dimensiuni reduse, se analizează căile de transmitere şi incidenţa dependenţei de heroină (se observă data primei injectări şi persoana care a furnizat drogul).

La momentul iniţial în populaţia oraşului nu existau consumatori, iar normele moral-etice erau de tip tradiţional. După ce au fost semnalate doua cazuri de consumatori iniţiaţi în alte oraşe, într-un interval relativ scurt de timp s-a ajuns pe două reţele SEPARATE de transmitere la 48-50 consumatori:

33

MODEL REŢEA/ARBORE

----- A1’

----- A1

A ----- A1” … etc. - 32 persoane

----- A2

----- b1’

----- b1

B ----- B1” … etc. - 16 persoane

----- b2

În funcţie de gradul de deschidere şi de disponibilitatea participanţilor pot fi utilizate ca exemple şi experienţele personale ale membrilor grupului.

34

EVALUARE 3

OBIECTIVE1. Să evalueze nivelul de saturaţie informaţională a subiecţilor

din perspectiva calitativă şi cantitativă.


METODOLOGIE1. Iniţierea DEZBATERILOR prin folosirea unor “cuvinte cheie”

(asociaţii libere, completări fraze, folosirea unei Fise de lucru)

DURATA: 1 ORĂ

MATERIALE UTILIZATE: Studiul de caz, cretă/tablă, hârtie/creion.


ÎNTÂlNIREA NR. 4

Activitate 1

Discuţie liberă sau exerciţii de încălzire a grupului.

Activitatea 2 INFORMARE

PREZENTAREA TOXICOMANIEI LA OPIACEE

În grupul de substanţe OPIACEE sunt incluse: MORFINA (izolată din opiu la începutul secolului 19), HEROINA (descoperită în 1874 printr-o alterare chimică a morfinei, cu efecte mult mai puternice), CODEINA, ANALGEZICELE SINTETICE. Toate aceste substanţe au acţiune ANALGEZICĂ puternică dar devin obiect al abuzului datorită efectelor euforizante (în doze mari induc somnul). Efectele secundare ale acestor droguri sunt: depresia respiratorie, scăderea apetitului, constipaţia, scăderea libidoului.

HEROINA

Ce este heroina?

Heroina este un drog foarte puternic obţinut din opiu, care la rândul său este extras dintr-o specie de mac (papaver somniferum).

35

Dependenţa:

Heroina este unul dintre drogurile care produc o puternică dependenţă fizică şi psihică. Instalarea dependenţei depinde de frecventa consumului, de modalitatea de consum şi de concentraţia produsului.

Toleranţa se instalează rapid şi este urmată la scurt timp de dependenţa fizică. Majoritatea consumatorilor de heroină ajung dependenţi.

a) Dependenţa fizică la heroină se manifestă în principal prin:

- stare generală de disconfort;

- greaţă şi vărsături;

- dureri musculare şi osoase;

- transpiraţie;

- senzaţie de frig;

- diaree;

- insomnie;

- lacrimaţie.

Aceste stări se agravează în primele 3-5 zile de la încetarea consumului, după care scad şi dispar după încă 3-4 zile.

b) Dependenţa psihică poate consta în: iritabilitate, nelinişte, sentimentul lipsei drogului (despre care consumatorul crede că îi poate rezolva toate problemele), dorinţa incontrolabilă de a consuma (pofta sau craving), pierderea motivaţiei pentru alte activităţi decât cele legate de consum, lipsa heroinei este considerată motivul tuturor eşecurilor iar consumatorul se simte incapabil de orice iniţiativă sau activitate.

Modalităţi de consum:

Heroina este fumată, inhalată (la folie de aluminiu), prizată (mai rar) sau injectată. Toleranţa apare rapid. Consumatorul are opţiunea creşterii dozei sau schimbării modalităţii de consum – de exemplu trecerea de la fumare la inhalare, iar de la inhalare la injectare.

36

Efecte

● Efectele, intensitatea şi durata lor depind de modalitatea de consum, de puritate, de doză şi de individ. Prin fumare sau inhalare, efectul apare în 5-15 secunde; prin injectare subcutanată sau intramusculara, efectul apare si creşte în 5-10 minute; prin injectare intravenoasă efectul se instalează brusc în 3-5 secunde.

● Consumul excesiv sau în doze mai mari decât de obicei provoacă supradoza, care poate fi fatală.

● Efectele posibile constau în euforie, relaxare, stare de bine (dispariţia oricărei probleme, eliminarea completă a stresului), sedare, anularea percepţiei durerii.

● Prin injectare intravenoasă, heroina produce o stare de euforie (flash), urmată de calm (sedare) pe o durată de 2-4 ore. Injectarea subcutanată sau intramusculară are doar efect sedativ, pentru 3-5 ore.

● Efectele negative pot fi: greaţă, vomă, constipaţie, ameţeală şi stare de confuzie, dificultăţi în atingerea orgasmului, pierderea apetitului sexual sau disfuncţii erectile, stop respirator.

● În cazul dependenţei fizice, încetarea consumului duce la sevraj - sevrajul este dificil de suportat, însă nu provoacă moartea.

● Consumul de heroină în timpul sarcinii afectează greutatea si dezvoltarea fătului; acesta poate deveni la rândul lui dependent şi poate intra în sevraj după naştere.

Riscuri:

Consumul de heroină pe cale injectabilă implică numeroase riscuri:

- supradoză;

- infectare cu viruşi transmisibili prin sânge (HIV, VHB, VHC), datorită folosirii în comun a seringilor sau a celorlalte echipamente de injectare;

- abcese şi iritaţii în locul injectării;

- hemoragii grave;

- distrugerea şi dispariţia venelor;

- distrugerea nervilor (paralizii temporare sau permanente).

37

Sindromul de întrerupere la opiacee (SEVRAJUL) debutează la 6-8 ore de la administrarea ultimei doze, atinge un maximum la 48-72 ore şi se estompează în 7-10 zile.

Simptomatologia specifică conţine:

- anxietate şi iritabilitate/agitaţie,

- dorinţa de drog irepresibilă,

- insomnie/tulburări de somn,

- tremor generalizat, dureri musculare si articulare,

- crampe abdominale, vărsături şi diaree,

- transpiraţii/tulburări de termoreglare,

- lăcrimare, căscat,

- tahicardie/oscilaţii ale pulsului.

Temă:

Prezentaţi o situaţie / caz (din experienţa personală, a anturajului sau din presă) despre efectele consumului de heroină.

EVALUARE 4


din perspectiva calitativă şi cantitativă.2. Să corecteze informaţiile eronate şi să operaţionalizeze

conceptele în sens adaptativ.

METODOLOGIE

1. Iniţierea dezbaterilor prin folosirea unor “cuvinte cheie” (asociaţii libere, completări fraze, folosirea unei Fişe de lucru, prezentări de cazuri).

MATERIALE UTILIZATE: cretă, tablă, hârtie, creion.

RESURSE IMPLICATE: educator, grupul ţintă (ce poate fi subdivizat în funcţie de oportunităţi).

38

ÎNTÂlNIREA NR. 5


Discuţii libere sau exerciţii de încălzire a grupului.

Activitatea 2

Verificarea temei „Prezentaţi o situaţie/caz (din experienţa personală, a anturajului sau din presă) despre efectele consumului de heroină” - dacă acest lucru nu a fost realizat la întâlnirea de evaluare.

Activitatea 3 INFORMARE-PREZENTAREA TOXICO-MANIEI LA COCAINA ŞI “CRACK”

COCAINA este o substanţă naturală extrasă din frunzele arbustului de COCA, ce conţin 0,1-0,5 % cocaină, în funcţie de climat. Drogul se vinde ilicit sub formă de pulbere albă cristalină cu diferite adaosuri (lactoză, glucoză, praf de copt) până la concentraţii de 50%.

Farmacologic, cocaina este un anestezic local, cu proprietăţi vasoconstrictoare şi totodată un puternic psihostimulent. Se administrează comun prin inhalare/prizare (se absoarbe rapid prin mucoasa nazală) putând fi şi injectată sau prizată. Starea de HIGH durează aproximativ 20-40 minute se instalează rapid (în funcţie de proprietăţile substanţei), iar consumatorul simte: dorinţa de a comunica, euforie, gândire rapida/creatoare, creşterea forţei fizice. Cocaina produce creşterea toleranţei şi dependenţa psiho-fizică.

„CRACK”-UL este o cocaină bază, derivată din pudra de cocaină, prin fierberea unei soluţii de cocaină, apă şi bicarbonat de sodium. Substanţa solidă rezultată prin filtrare poate conţine până la 75-95% cocaină, fiind mai ieftină decât aceasta. Se fumează, efectele sunt rapide, cu o durată de aproximativ 30 de minute (euforie, nelinişte, creşterea frecvenţei cardiace şi respiratorii, a temperaturii corpului). Apar ca asociate: anorexia, depresia/ anxietatea, somnul agitat, iar în supradoze stopul cardiorespirator.

INTOXICAŢIA ACUTĂ CU COCAINĂ (SUPRADOZA) produce după 60 de minute:

- euforie senzaţie de putere/grandoare;

- agitaţie, comportamente repetitive/stereotipe;

- tahicardie, bradicardie, hipertensiune;

- greţuri/vărsături, convulsii;

39

- depresie respiratorie, aritmie cardiaca, stop cardiac;

- acidoza metabolică.

Tratamentul vizează menţinerea funcţiilor vitale, combaterea acidozei si a convulsiilor, echilibrarea T.A. şi stabilizarea psihică (Diazepam, Haloperidol).

SINDROMUL DE SEVRAJ LA COCAINA

- depresie, letargie;

- iritabilitate şi oboseală;

- insomnie/hipersomnie cu vise terifiante;

- ideaţie suicidară.

Tema

Prezentaţi o situaţie, caz (din experienţa personală, a anturajului sau din presă) despre consecinţele consumului de heroină.

EVALUARE 5

OBIECTIVE



METODOLOGIE1.Iniţierea dezbaterilor prin folosirea unor “cuvinte cheie”

(asociaţii libere, completări fraze, folosirea fişelor de lucru, prezentări de cazuri).

RESURSE IMPLICATE: educator, grupul ţintă ce poate fi subdivizat in funcţie de oportunităţi.

40

ÎNTÂlNIREA NR. 6

Activitatea 1 (5 – 10 minute)


Activitatea 2

Verificarea şi discutarea temei „Prezentaţi o situaţie, caz (din experienţa personală, a anturajului sau din presă) despre consecinţele consumului de heroină”, dacă acest lucru nu a fost realizat la întâlnirea de evaluare.

Activitatea 3INFORMARE - PREZENTAREA TOXICOMANIEI LA

CANNABISCannabisul se găseşte de obicei sub formă de ţigări, şi se

fumează ca frunze mici, uscate (marihuana) sau ca foaie (haşiş). Cel mai activ ingredient din Cannabis este THC (Tetrahydrocannabinol). Concentraţia diferă în funcţie de tipul producătorului de cannabis. De exemplu, cannabis dizolvat în biscuiţi acţionează mai lent (după 30, până la 60 de minute), dar mult mai puternic şi îndelungat. Inhalat printr-o hookah (pipa cu apă), efectul lui poate fi mai intens.

EFECTE IMEDIATE:• Haşişul creează iluzia unei stări de relaxare şi fără griji

asemănătoare stărilor de indiferenţă din afecţiunile psihiatrice.

• Percepţia se schimbă. Culorile devin mai intense, muzica mai plăcută; timpul se schimbă; imaginaţia este stimulată.

• Puterea de concentrare scade; gândirea logică este slăbită; memoria de scurtă durată este diminuată.

• Pofta de mâncare este mai pronunţată, în special pentru dulciuri.

• Tonusul muscular este diminuat, mâinile şi picioarele sunt slăbite.

• Gura se usucă, ochii se înroşesc şi bătăile inimii sunt mai intense.

41

RISCURI:• Consumul intens de droguri poate face subiectul iritabil şi

neliniştit; doarme mult mai puţin.

• O ţigară este, de obicei, inhalată profund şi fumul este ţinut mult timp în plămâni, astfel încât daunele provocate de tutun sunt în creştere prin consumul de cannabis.

• Efectul este uneori diferit de ceea ce se crede. Oboseala şi nesiguranţa sunt în creştere.

• Lucrurile se agravează atunci când subiectul fumează mai des decât intenţiona, când nu reuşeşte să se oprească sau să diminueze consumul.

EFECTE PE TERMEN LUNG:- Creşterea riscului de apariţie a bronşitei;

- Cancer pulmonar (tendinţa de a reţine fumul adânc în plămâni, mai mult decât un fumător obişnuit, poate fi mai dăunătoare la utilizatorii sistematici de cannabis);

- Schimbarea motivaţiei - pierderea energiei şi a interesului pentru alte activităţi;

- Scăderea puterii de concentrare, a memoriei şi capacităţii de învăţare - aceste efecte pot dura câteva luni după ce s-a renunţat la consumul de cannabis, ele fiind reversibile;

- Interferenţa cu producerea de hormoni sexuali: scade apetitul sexual, cantitatea de spermă şi ciclul menstrual devine neregulat;

- Perturbări psihice - pot apărea episoade scurte de comportamente psihotice, uneori în forme grave.

Tema: Prezentaţi comparativ cât mai multe efecte pozitive şi negative ale consumului de cannabis, utilizând următoarea fişă de lucru.

42

Fişa de lucru pentru tema de la Întâlnirea nr. 6

Consumul de cannabis

Efecte pozitive Durata (aproximativ)

Efecte negative Durata (aproximativ)

EVALUARE 6

OBIECTIVE



METODOLOGIE

1. Iniţierea dezbaterilor prin folosirea unor “cuvinte cheie” (asociaţii libere, completări fraze, folosirea de fişe de lucru, prezentări de cazuri)

MATERIALE UTILIZATE: cretă/tablă, hârtie/creion.

RESURSE IMPLICATE: educator, grupul ţintă (ce poate fi subdivizat in funcţie de oportunităţi).

43

ÎNTÂlNIREA NR. 7



Activitatea 2

Verificarea şi discutarea temei „Prezentaţi comparativ cât mai multe efecte pozitive şi negative ale consumului de cannabis, utilizând fişa de lucru” - dacă acest lucru nu a fost realizat la întâlnirea de evaluare.

Activitatea 3

INFORMARE

CONSUMUL DE KETAMINĂ

Ketamina este o substanţă cu efect disociativ, folosită ca anestezic în medicina umană şi veterinară.

Dependenţa

Consumul de ketamina produce dependenţă fizică. Dependenţa fizică poate fi dublată de dependenţă psihică.

Efecte si riscuri:

Efectele unei doze sub-anestezice sunt percepute ca plăcute, neaşteptat de puternice. La doze mai mari apare efectul de „K-hole”, când consumatorul se simte extras din realitate şi experimentează senzaţia de extracorporalitate, pot apărea stări disociative, onirice, halucinaţii vizuale.

La doze mari, consumatorul poate părea inert sau într-o stare de comă. Ameţeala şi vărsăturile sunt frecvente.

Efecte neutre (în funcţie de situaţie, pot fi percepute ca pozitive sau negative)

percepţii senzoriale scăzute,

halucinaţii vizuale cu ochii închişi sau deschişi,

disocierea minţii de corp,

anestezie, inerţie, imobilitate,

pierderea percepţiei timpului,

creşterea ritmului cardiac,

44

dificultăţi de vorbire,

confuzie, dezorientare,

experienţe extracorporale,

percepţie fragmentată a realităţii.

Efecte negative (pot creşte odată cu doza)

- risc de dependenţă psihică), - iritaţii ale mucoasei nazale (în cazul prizării), - disconfort, durere la locul injectării (în cazul injecţiei intramusculare),

- confuzie, - paranoia, - stări de greaţă, vomă, - risc de accidente (din cauza mobilităţii reduse), - disociere profundă, depersonalizare, - pierderea cunoştinţei, - scăderea ritmului cardiac şi respirator.

Tema

Prezentaţi comparativ cât mai multe efecte pozitive şi negative ale consumului de ketamină, utilizând fişa de lucru.

45

Fişa de lucru pentru tema de la întâlnirea nr. 7

Consumul de ketamină



46

EVALUARE 7


din perspectiva calitativă şi cantitativă.


METODOLOGIE

Iniţierea dezbaterilor prin folosirea unor “cuvinte cheie” (asociaţii libere, completări fraze, folosirea de fişe de lucru, prezentări de cazuri).

MATERIALE UTILIZATE: cretă/tabla, hârtie/creion.


ÎNTÂlNIREA NR. 8


Discuţii libere sau exerciţii pentru încălzirea grupului.

Activitatea 2

Verificarea şi discutarea temei „Prezentaţi comparativ cât mai multe efecte pozitive şi negative ale consumului de ketamină, utilizând fişa de lucru” - dacă acest lucru nu a fost realizat la întâlnirea de evaluare.

Activitatea 3

INFORMARE – CONSUMUL DE ECSTASy

Extasy este o substanţă chimică sintetică care poate fi extrasă din uleiul esenţial de sassafras. Este uşor de fabricat, iar efectele sale sunt asemănătoare cu ale amfetaminelor şi halucinogenelor.

Se prezintă sub forma unor pilule de obicei albe, galbene sau maro de mărimi şi forme diferite, uneori marcate cu semne sugestive.

Acest drog a fost folosit pentru prima oară de în 1914 ca un inhibitor al apetitului, apoi ca adjuvant în psihoterapie, iar în anii 70-80 a ajuns pe străzi. S-a interzis în 1985. Este considerat ca prioritatea numărul în controlul drogurilor, împreună cu alte narcotice precum heroina, cocaina şi LSD-ul.

47

Impurităţi periculoase

Ecstasy este considerat periculos şi datorită faptului că nu se pot controla substanţele pe care le conţine, căci fabricanţii acestui drog găsesc greu ingredientele necesare şi amestecă aditivi de substituţie, rezultând amestecuri toxice foarte periculoase cu efecte necunoscute.

Efectele durează 4-6 ore şi apar cam după 20 de minute de la consum:

• Creşterea frecvenţei pulsului

• Creşterea temperaturii

• Creşterea tensiunii arteriale

• Creşterea încrederii

• Sentimente de bine, de iubire şi fericire

• Pierderea apetitului

Alte efecte raportate:

Creşterea dozei nu creşte starea de bine, ci cauzează convulsii, comportamente iraţionale, halucinaţii. Consumatorii declară că au probleme ca: insomnie, anxietate, paranoia, scăderea puterii de concentrare şi depresie.

SUPRADOZA

Consumul prea mare şi îndelungat de Ecstasy poate duce la:

• Temperatură ridicată,

• Hipertensiune arterială,

• Halucinaţii,

• Palpitaţii şi ritm cardiac rapid,

• Probleme respiratorii,

• Moartea, care se produce fie prin hipertermie, fie prin scăderea natriului din sânge (hiponatremie), fie prin hiperstimularea sistemului nervos prin atac cerebral sau cardiac.

SIMPTOMELE SUPRADOZEI

• Nu te mai simţi bine şi ţi-e cald,

• Devii confuz, nu mai poţi vorbi bine,

• Dureri de cap,

48

• Vomă,

• Creşterea pulsului, deşi nu faci nimic,

• Stare de leşin sau de torpoare,

• Pierderea controlului mişcărilor,

• Tremurături,

• Probleme de urinare.

Durata efectelor

Aceste efecte pot dura până la 24 de ore, dar de obicei durează 3-4 ore. Unele efecte au fost raportate şi după 14 zile de la consum.

Efecte pe termen scurt

Dificultăţi psihice, confuzie, depresie, tulburări de somn, anxietate gravă, comportament paranoic, craving. Aceste efecte apar în timpul consumului şi pot dura chiar săptămâni după aceea. Problemele fizice care pot apărea sunt: tensiune în muşchi, clănţănitul dinţilor, secreţii nazale, vedere în ceaţă, mişcări rapide ale ochilor, temperatură moderată sau mare, transpiraţii.

Efecte pe termen lung:

- probleme psihologice, panică, tahicardie, epilepsie,

- leziuni hepatice, cardiace şi cerebrale,

- degradarea ireversibilă a creierului,

- moarte provocata de hipertermie.

Studii recente demonstrează că Ecstasy afectează memoria. Datorită depleţiei de serotonină pe care o produce, apar dereglări ale somnului, apetitului, proceselor de gândire şi comportamentelor, ale funcţiilor sexuale, ale simţurilor şi ale durerii.

Tema: „Prezentaţi comparativ cât mai multe efecte pozitive şi negative ale consumului de ecstasy, utilizând fişa de lucru”.

49

Fişa de lucru pentru tema de la Întâlnirea nr. 8

Consumul de Ecstasy



EVALUARE 8OBIECTIVE1. Să evalueze nivelul de saturaţie informaţională a subiecţilor

din perspectiva calitativă şi cantitativă.2. Să corecteze informaţiile eronate şi să operaţionalizeze

conceptele în sens adaptativ.

50

METODOLOGIE

Iniţierea dezbaterilor prin folosirea unor “cuvinte cheie” (asociaţii libere, completări fraze, folosirea de fişe de lucru, prezentări de cazuri)

MATERIALE UTILIZATE : cretă/tabla, hârtie/creion.RESURSE IMPLICATE: educator, grupul ţintă (ce poate fi

subdivizat în funcţie de oportunităţi).

ÎNTÂlNIREA NR. 9



Activitatea 2

Verificarea şi discutarea temei „Prezentaţi comparativ cât mai multe efecte pozitive şi negative ale consumului de ecstasy, utilizând fişa de lucru” - dacă acest lucru nu a fost realizat la întâlnirea de evaluare.

Activitatea 3

INFORMARE – CONSUMUL DE ALCOOL

Alcoolul rezultă din fermentarea fructelor sau a diferitelor cereale. Fermentarea este procesul prin care drojdia sau bacteriile sunt folosite pentru a schimba zahărul din alimente în alcool. Alcoolul apare sub diferite forme şi poate fi folosit ca antiseptic, dezinfectant sau sedativ. Când bem alcool, acesta este absorbit in vasele de sânge şi de aici în sistemul nervos central, care controlează practic toate funcţiile corpului.

EFECTE:

Unul sau două pahare creează o stare iluzorie de veselie şi bună dispoziţie cu uşoară detaşare de problemele zilnice.

• Pulsul şi respiraţia se accelerează.• După consumul unei cantităţi mai mari apar erorile de judecată,

reacţiile sunt mai lente, coordonarea motorie este scăzută.• În cazul consumului unei cantităţi mai mari de alcool apare

ca efect pierderea controlului muscular (mişcări necontrolate), de asemenea, vederea, mersul si vorbirea sunt afectate.

• Unii consumatori de alcool devin melancolici.

51

• Efectele alcoolului sunt mai repede vizibile la femei, deoarece ele au mai puţine fluide în corp decât bărbăţii.

RISCURI:

• Ficatul este supus la grele încercări şi va fi afectat în mod ireversibil datorită consumului excesiv de alcool.

• Atât creierul cât şi sistemul nervos riscă să fie deteriorate grav.

• E posibil să nu-ţi mai aminteşti lucruri care tocmai s-au întâmplat. Mai târziu, uiţi perioade întregi şi începi să îţi imaginezi situaţii, pentru a umple goluri din memoria ta.

• Această pierdere a memoriei, datorată consumului excesiv de alcool, poate lua proporţii, până la declanşarea sindromului Korsakov şi demenţa prematură.

• Există o legătură clară între abuzul de alcool şi cancerul la nivelul gurii, gâtului şi esofagului.

EVALUARE 9

OBIECTIVE



METODOLOGIE

Iniţierea dezbaterilor prin folosirea unor “cuvinte cheie” (asociaţii libere, completări fraze, folosirea de fişe de lucru, prezentări de cazuri)

MATERIALE UTILIZATE : cretă/tabla, hârtie/creion.

RESURSE IMPLICATE: educator, grupul ţintă (ce poate fi subdivizat în funcţie de oportunităţi).

Temele prevăzute la întâlnirile nr. 8 şi 9 sunt opţionale, se recomandă parcurgerea acestora dacă în unitatea dumneavoastră se derulează programele de schimb de seringi şi/sau cel de substituţie cu metadonă.

52

ÎNTÂlNIREA NR. 10



Activitatea 2 – Prezentarea programului de Schimb de seringi

Obiectivul programului pilot de schimb de seringi este de a preveni transmiterea infecţiei HIV şi a hepatitei C, precum şi apariţia accidentelor/incidentelor legate de injectarea intravenoasă necorespunzătoare, prin descurajarea practicilor de folosire în comun sau de refolosire a acelor şi seringilor şi a altor componente ale echipamentului de injectare în rândul persoanelor private de libertate.

Pachetul de servicii pe care îl oferă programul pilot de schimb de seringi include:

- informarea, educarea şi consilierea persoanelor private de libertate care accesează voluntar serviciile oferite în cadrul programului pilot de schimb de seringi, în vederea reducerii riscurilor de transmitere a infecţiei HIV/hepatitei C;

- distribuirea de materiale de injectare şi schimb de seringi;

- colectarea seringilor şi a altor componente ale echipamentului de injectare folosite;

- distribuirea de prezervative, dacă acestea sunt disponibile;

- trimiteri către alte servicii medicale disponibile pentru consumatorii de droguri din penitenciare.

Serviciile se acordă astfel:

- Persoana privată de libertate care doreşte să acceseze programul pilot de schimb de seringi se prezintă la cabinetul medical, unde primeşte codul pentru accesarea serviciilor, informaţii despre modul de organizare a acestora, precum şi despre sancţiunile aplicate în cazul încălcării regulilor programului referitoare la folosirea, depozitarea si returnarea seringilor;

- Serviciile din cadrul programului sunt oferite de către educatori între egali (deţinuţi pregătiţi în acest scop) însoţiţi de asistenţi medicali anume desemnaţi;

53

- Serviciile oferite se derulează intr-un interval orar prestabilit şi anunţat tuturor celor interesaţi;

- Educatorii între egali şi asistenţii medicali oferă servicii de schimb de seringi în acele arii/zone stabilite de comun acord de către echipa de proiect, cu aprobarea directorului unităţii;

- Schimbul de seringi se face, de obicei, prin vizeta camerei de deţinere;

- Educatorii intre egali şi asistenţii medicali vor primi zilnic de la cabinetul medical, un număr de seringi egal cu cel pe care îl vor preda, prezervative, alte componente ale echipamentului de injectare dacă sunt disponibile, materiale informative disponibile, recipiente de colectare a seringilor utilizate;

- Educatorii intre egali şi asistenţii medicali întreabă în permanenţă persoanele private de libertate dacă au ace/seringi/alte componente ale echipamentului de injectare folosite pe care vor să le returneze;

- Educatorii intre egali şi asistenţii medicali oferă informaţii, educaţie şi consiliere de reducere a riscurilor atât in sesiuni faţă în faţă, în timpul schimbului de seringi, dar şi la club, prin organizarea a minim 4 sesiuni de grup lunar;

- Educatorii între egali şi asistenţii medicali îndrumă persoanele private de libertate care îşi exprimă dorinţa de a fi incluse în program către cabinetul medical pentru evaluarea iniţială.

Activitatea 3 – Dezbatere „consideraţi util un astfel de program în penitenciare? Dacă DA, de ce? Dacă NU, de ce?

Fiecare grup va argumenta poziţia CONTRARĂ celei pe care o are. Daca va considera programul util, va încerca să găsească argumente pentru a NU se derula iar cei care vor considera programul inutil, vor încerca să găsească argumente pentru a se derula.

54

ÎNTÂlNIREA NR. 11

Activitatea 1 (5–10 minute)Discuţii libere sau exerciţii de încălzirea grupului.Activitatea 2 INFORMAREExpunere despre tratamentul substitutiv cu metadonăAşa cum am mai discutat şi la întâlnirile anterioare, dependenţa

de opiacee înseamnă pierderea controlului asupra consumului şi urmările ei. Consumul repetat de opiacee puternice, cum este heroina, produce dezechilibrul anumitor funcţii biologice, apariţia sindromului de abstinenţă (lipsă/sevraj) la încetarea consumului şi care poate fi stopat numai prin administrarea dozei de opiaceu.

Metadona – un medicamentÎn Franţa, metadona există sub formă de sirop; fiecare flacon

conţine între 5 şi 60 mg de clorhidrat de metadonă ca principiu activ. Clorhidratul de metadonă este un antagonist pur care acţionează asupra aceloraşi receptori ca şi opiaceele, cu efecte diminuate comparativ cu heroina (euforie, relaxare, stare de linişte/quietude). În caz de supradoză sau de creştere prea rapidă a posologiei (dozajului) zilnice, se poate produce depresia respiratorie ceea ce justifică necesitatea aplicării progresive şi sub supraveghere a tratamentului.

Ca orice medicament, şi acesta este personalizat în funcţie de client/pacient. Dacă vă veţi împărţi tratamentul cu altcineva, în afară de faptul că vă veţi reduce doza personală, puteţi pune în pericol persoana care va primi metadonă. O doză de la 10 la 20 mg de metadonă poate fi mortală pentru copii şi o doză de la 30 la 40 mg poate provoca supradoza unui adult nedependent, a unui abstinent sau unui consumator ocazional.

Prescrierea şi administrarea tratamentuluiÎn prezent, numai un medic poate începe prescrierea metadonei.

Perioada de început a tratamentului are scopul de a ajuta consumatorul în administrarea tratamentului şi permite adaptarea dozei zilnice de care are nevoie.

Această doză diferă de la persoană la persoană şi nu depinde neapărat de cantitatea de substanţă opiacee consumată anterior. În continuare, administrarea tratamentului este programată după un orar şi, prin urmare, tratamentul poate fi primit la un centru specializat sau de la farmacii. Pe timpul vacanţelor, medicul centrului poate da o trimitere către un alt centru sau către o farmacie. În majoritatea statelor din Uniunea Europeană este permis ca pacientul să-şi aducă tratamentul cu el.

55

Metadona – o doză pe ziPentru cea mai mare parte a pacienţilor, administrarea dozajului

o dată pe zi este cea mai eficientă. În acelaşi timp, pentru unii, ea poate fi făcută de două ori pe zi sau într-o manieră mai aerisită, pentru a controla mai uşor eventualele efecte secundare. Supravegherea clinică şi analizele biologice permit adaptarea într-o manieră optimă a tratamentului/posologiei/dozajului zilnic şi a modului său de administrare. Doza zilnică nu reprezintă în niciun caz nivelul gravităţii/severităţii dependenţei.

Metadona şi analizele urineiMedicul cere beneficiarului (pacientului care urmează

tratamentul cu metadonă) pe parcursul tratamentului să realizeze analize de urină (detectarea opiaceelor, cocainei, amfetaminelor etc.). Aceste analize au scopul de a evalua eficacitatea tratamentului, de a asigura transparenţa tratamentului sau dialogul cu beneficiarul şi ameliorarea tratamentului.

Metadona şi celelalte substanţeAlcoolul reduce eficacitatea tratamentului cu metadonă,

producând apariţia sevrajului între două dozări (scurtarea duratei de acţiune a metadonei), creşte intensitatea efectelor secundare şi interacţiunile medicamentoase. În plus, alcoolul este dăunător şi prin efectele sale directe.

Administrarea de medicamente calmante sau somnifere (benzodiazepine) are doua efecte diferite: de o parte agresivitate, confuzie, somnolenţă puternică şi pe de altă parte un risc serios de supradoză. Cocaina, crack-ul şi drogurile de sinteză pot comporta riscuri majore pentru stabilitatea tratamentului cu metadonă.

Efectele unei doze de heroină, de morfină sau de codeină sunt minime pe durata tratamentului cu metadonă. Dimpotrivă, riscul supradozei este mare.

Metadona şi medicamenteleAnumite medicamente au interacţiuni cu metadona, cu posibile

consecinţe destabilizatoare pentru tratament. Dacă beneficiarul consultă un alt medic decât cel care v-a prescris metadona, este important să-i comunice tratamentul pe care îl urmează. În acelaşi timp, înştiinţaţi-l pe medicul care v-a prescris metadona de orice medicament pe care vi l-au scris alţi medici.

Principalele medicamente ce interacţionează cu metadona sunt unele medicamente folosite în tratarea infecţiei HIV/SIDA, anumite anti-ulceroase, unele antidepresive şi unele antibiotice. Ele nu sunt

56

contraindicate, insă folosirea lor trebuie adaptată şi supravegheată. Administrarea de NALOREX® şi REVIA® sau de SUBUTEX® anulează efectele metadonei şi produce un sevraj puternic (dificil de atenuat).

Metadona şi sexualitateaCa şi celelalte opiacee, metadona pate produce scăderea

libidoului şi dificultăţi sexuale (tulburări ale erecţiei, ejaculare întîrziată). În acelaşi timp, în cea mai mare parte a situaţiilor se observă o revenire progresivă la o sexualitate normală. Oricum, în orice caz, puteţi discuta aceste aspecte şi cu medicul.

Metadona şi contracepţiaMetadona, ca şi heroina, poate produce absenţa sau perturbarea

menstruaţiei, astfel încât pentru prevenirea unei sarcini nedorite trebuie folosită o metodă contraceptivă eficientă (pilule, sterilet, prezervativ).

Metadona şi graviditateaMetadona nu este contraindicată în cazul sarcinii ci din contră,

este singurul tratament de substituţie recomandat femeilor însărcinate. Metadona nu este toxică pentru foetus (contrar consumului de alcool sau tutun). Singurul pericol veritabil pentru foetus este oprirea bruscă a administrării opiaceului, în special în primul şi în ultimul trimestru al sarcinii.

Nu există nici o obligaţie de reducere a dozajului ci se poate recomanda chiar o creştere a acestuia. Este posibil ca noul născut să poată prezenta un sindrom de sevraj, însă acesta este uşor de tratat, cu condiţia ca echipa medicală de la maternitate să fie prevenită. Mama aflată în tratament pe bază de metadonă îşi poate alăpta copilul, însă numai cu acordul medicului.

Efecte adverse

În general, metadona este bine tolerată. În acelaşi timp, la unii pacienţi pot apare anumite tulburări, dintre care cele mai importante sunt: transpiraţie excesivă, constipaţie, greţuri, tulburări de somn, sensibilităţi gustative. E importantă discuţia cu medicul curant, cu farmacistul sau cu echipa de la centru despre orice tulburare de acest gen. Există medicamente, metode naturale sau diferite modalităţi de administrare ce diminuează aceste efecte neplăcute.

Continuitatea tratamentului

Nu există nici un motiv administrativ de întrerupere a tratamentului, iar motivele medicale, excepţionale, trebuie discutate cu beneficiarul. În caz de internare sau încarcerare, medicul spitalului sau al închisorii ar

57

putea lua legătura cu centrul de îngrijiri sau cu medicul curant pentru a asigura continuitatea tratamentului.

Încetarea tratamentului

Tratamentul depinde de fiecare individ şi de evoluţia sa şi poate dura de la câteva luni la câţiva ani. Încetarea tratamentului de substituţie pe bază de metadonă este o decizie care trebuie luată împreună cu medicul. Acesta va supraveghea oprirea progresivă, în funcţie de ritmul fiecărui pacient. Încetinirea bruscă, din proprie iniţiativă, constituie un mare risc de recădere şi poate afecta starea de sănătate.

Activitatea 3 – Dezbatere

Cât de eficient este tratamentul substitutiv cu metadonă. Care sunt principalele avantaje pe termen lung? Care sunt dezavantajele?

ÎNTÂlNIREA NR.12


Discuţii libere sau exerciţii de încălzirea grupului.

Activitatea 2 La această temă pot fi invitaţi reprezentanţii instituţiilor

sau ONG-urilor implicate în activităţile de reinserţie socială a consumatorilor de droguri/alcool.

Expunere - Reţeaua de suport social din comunitate - Dezvoltarea şi folosirea unui sistem de suport pentru prevenirea recăderii

Este foarte greu şi aproape nimeni nu se poate recupera de unul singur. E important să identifici şi să îţi dezvolţi şi foloseşti un sistem de suport ca parte din recuperarea ta. Ai nevoie de o reţea de oameni care te pot sprijini şi de la care poţi să înveţi câte ceva în momentele grele.

Sistemul de suport include, de obicei, profesioniştii care te ajută cu tratamentul, precum medicul, psihologul; părinţii, prieteni apropiaţi; membri ai familiei. Aceştia ar trebui să fie oameni cu care să ai contact regulat şi cu care poţi să îţi împărtăşeşti gândurile, sentimentele şi eforturile. Ideal, oamenii din jurul tău ar trebui să fie dornici să fie sinceri faţă de tine şi să îţi spună dacă cumva te îndepărtezi de pe drumul recuperării sau dacă te comporţi în feluri care te pot conduce spre recădere. Tot ei ar trebui să fie dornici să te ajute atunci când ai o recădere.

58

Poţi să te foloseşti de reţeaua ta în multe feluri: să îi laşi pe alţii să ştie la ce lucrezi pentru recuperarea ta, astfel încât să îţi ofere suport emoţional, să ai cu cine discuta o problemă anume, să discuţi despre gândurile tale referitor la renunţarea la tratament, să vorbeşti despre dorinţa puternică de a bea sau să îţi petreci mai mult timp în activităţi sociale sau recreaţionale. Vorbind regulat cu membrii reţelei tale de suport, aşa cum sunt naşul tău, consilierul, te poate ajuta să îţi identifici din timp problemele si să faci planuri pentru a le face faţă înainte de apariţia recăderii.

Uneori, ceilalţi oameni văd semnele recăderii înaintea noastră. Ai putea găsi folositor să îi întrebi pe ceilalţi membri dacă văd vreun semn de alarmă la tine şi să îţi spună. Oricum, nu uita că e responsabilitatea ta să faci paşii necesari pentru a face faţă acestor semne de alarmă atunci când cineva ţi le semnalează.

Indivizii care au un suport social solid au mai multe şanse de a rămâne abstinenţi decât ceilalţi, de a se simţi siguri pe ei pentru că au o reţea de oameni care îi pot sprijini în eforturile lor de recuperare şi atunci când au probleme.

Activitatea 3

Exerciţiu de recuperare-suport social

Notează numele şi numerele de telefon a cel puţin cinci persoane pe care te poţi baza pentru sprijin în recuperarea ta.

Nume Telefon

59

Notează cinci avantaje de a avea o reţea de suport pentru a preveni recăderea. (ex., “va avea cine să mă înţeleagă mai bine, să îmi înţeleagă problemele şi care poate să îmi acorde sprijin în momentele grele. Dar voi avea şi cu cine să îmi petrec timpul liber şi să mă distrez fără să îmi fac griji în ceea ce priveşte alcoolul”).

1.2.3.4.5.

A face faţă urgenţelor

Indiferent de cât de greu lucrezi la recuperarea ta, există mereu o posibilitate ca tu să recazi şi să revii la consumul de drog/alcool. Nu uita că toxicomania/alcoolismul este o boală cronică şi că nimeni nu este imun în faţa recăderii.

De aceea, e bine să te pregăteşti din timp pentru situaţii de urgenţă. Astfel, vei putea simţi apropierea recăderii şi vei putea face ceea ce e necesar pentru a o evita şi a reveni pe drumul normal în scurt timp. Unii oameni consumă ani de zile drog/alcool înainte de a se decide să facă ceva pentru asta şi să ceară ajutor.

Dacă te apuci să consumi din nou, caută ajutor cât mai repede posibil. Dacă devii depresiv, foarte agitat, ai gânduri de sinucidere sau de omucidere, dacă nu poţi să ai grijă de propriile nevoi, precum hrană, adăpost sau siguranţa personală, atunci poate că ar trebui să încerci să te internezi într-un spital.

La unele persoane, boala poate determina o negare a problemelor sau o refuzare a ajutorului de către bolnav, astfel încât uneori poate fi necesară o internare forţată pentru binele acestuia. Acest lucru ar trebui discutat din timp cu membrii reţelei de suport, pentru ca, în caz de nevoie, aceştia să intervină eficient şi să facă ce e mai bine pentru tine.

Pregătirea din timp pentru situaţii de urgenţă, împreună cu reţeaua de suport, te poate ajuta să primeşti ajutorul de care ai nevoie la momentul potrivit. Spune-le celor din jurul tău cum anume ai vrea ca ei să te ajute. Fă un plan scris care să îi ajute şi pe ei în caz de nevoie pentru că e posibil ca uneori tu să nu recunoşti că ai avut vreodată o astfel de discuţie cu ei.

Alte tipuri de urgenţe sunt mai puţin drastice, dar ar trebui să te pregăteşti în egală măsură pentru acestea. De exemplu, gândeşte-te la ce anume ar trebui să faci, înainte de a redeveni dependent fizic sau psihic.

60

Dacă te gândeşti să îţi faci rău ţie însuţi, trebuie să ai un plan de acţiune pe care să îl urmezi înainte ca gândirea ta să scape cu totul de sub control şi să reuşeşti chiar să îţi faci rău.

Activitatea 4

Exerciţiu de recuperare

Familia mea sau ceilalţi din reţeaua mea de suport mă pot ajuta în situaţii de urgenţă făcând aceste trei lucruri:

1.

2.

3.

Asigură-te că vei discuta despre planul pentru situaţiile de urgenţă cu familia ta, cu grupul de terapie şi cu alţi membri din grupul de suport. Nu uita, ei sunt acolo pentru a te ajuta şi sprijini. Cel mai bun mod de a rezolva o situaţie de urgenţă este de a cere ajutor cât mai repede posibil. Odată ce lucrurile vor reveni la normal, vei putea încerca să vezi ce anume a cauzat situaţia respectivă.

Recuperarea este un proces de durată. Recuperarea cere ca tu să lucrezi din greu pentru a face schimbările necesare în tine însuţi şi în stilul tău de viaţă. Pentru a sta departe de alcool/drog va trebui să îţi faci şi tu partea ta de treabă, să îţi asumi responsabilitatea urmării planului de recuperare

În acest moment educatorul poate pune la dispoziţie pliante sau broşuri ale colaboratorilor externi care sunt implicaţi în activităţi de reinserţie socială a consumatorilor de droguri/alcool (CEPCA, ONG-uri etc.).

Tema - Fiecare participant va enumera câţiva factori care-l vor sprijini în recuperare.

61

ÎNTÂlNIREA NR. 13


Discuţii libere sau exerciţii de încălzirea grupului.

Activitatea 2: Evaluarea cunoştinţelor asimilate / conştientizarea mesajului transmis. Se aplică chestionarul din anexă. Anexă – chestionar pentru evaluarea finală (întâlnirea nr. 12)

CHESTIONAR DE EVALUARE Numele şi prenumele _______________________________

1. Cum ai aflat prima data de existenţa drogurilor?

2. Enumeraţi câteva tipuri de droguri.

3. Ce înseamnă dependenţa?

5. Dar sevrajul?

6. Care sunt efectele consumului de droguri asupra organismului şi stării psihice?

7. Care au fost consecinţele sociale atunci când aţi consumat droguri?

8. Care sunt prevederile legale în România cu privire la consumul şi traficul de droguri?

9. Enumeraţi câteva instituţii care vă pot sprijini.

10. Consideraţi că oamenii deţin informaţii suficiente cu privire la efectele consumului de droguri?

62

VIII. MODULUL DE TIP PSIHOTERAPEUTICInformaţii pentru psihologi/coordonatorii grupurilor terapeutice:

Nu sunt recomandaţi pentru participarea la activităţile de grup din cadrul modulului psihoterapeutic:

- persoanele private de libertate care nu au clarificată situaţia juridică, care au dosare nefinalizate, citaţii în instanţele de judecată,

- cei care nu sunt stabili din punct de vedere medical,

- cei care prezintă tulburări psihotice sau bipolare care nu pot fi stabilizaţi prin administrarea de medicaţie (sau care refuză tratamentul medicamentos stabilit de medicul psihiatru).

Pentru evaluarea psihologică individuală se pot utiliza următoarele instrumente:

1. Interviul, observaţia, analiza produselor activităţii, teste proiective, chestionare de personalitate (de ex. Scala de socializare şi inventariere psihologică California CPI-So a fost validată pentru evaluarea sociopatiei şi alcoolismului, variabile importante în alegerea modalităţii de abordare a fiecărui subiect)

2. Interviul clinic structurat (SCID I) Se evalueză severitatea dependenţei la o substanţă şi/sau tulburările în legătură cu o substanţă.

3. Autoevaluarea cu Inventarul de depresie Beck şi scala de evaluare a depresiei Hamilton.

4. Gradul de anxietate.

5. Imaginea de sine.

Interviul poate fi utilizat pentru identificarea motivelor subiecţilor privind consumul de droguri/alcool, psihologul putându-şi concentra investigaţiile pe cel puţi cinci arii generale: social, mediu ambiental, emoţional, cognitiv şi fizic.

Pentru activităţile de grup din modulul de tip terapeutic, în anexa VIII, veţi regăsi exerciţii şi poveşti terapeutice care vă pot fi de ajutor fie ca exerciţii de încălzire a grupului, fie pentru dezvoltarea solidarităţii, încurajarea muncii în echipă, a disciplinei etc.

63

MODULUL PSIHOTERAPEUTIC

ÎNTÂlNIREA NR. 1

I. Prezentarea programului, a orarului de desfăşurare şi a scopurilor acestuia;

II. Stabilirea regulilor de lucru în grup:

1. Respectarea celorlalţi participanţi la grup (nu se ironizează, nu se iau în râs răspunsurile celorlalţi, nu se dau sfaturi).

2. În interiorul grupului şi în timpul desfăşurării fiecărei întâlniri este exclusă orice formă de agresivitate, atât verbală cât şi fizică.

3. Respectarea limitelor şi a pudorii (Nimeni nu poate fi forţat să spună ceea ce nu vrea să spună).

4. Ne vom referi doar la experienţa personală (se evită exprimările impersonale şi ascunderea în categorii – «noi deţinuţii» sau « toate cadrele» sau «în puşcărie…» etc.).

5. Vorbim pe rând şi avem răbdare cu cel care vorbeşte şi cu ceilalţi; putem să punem în discuţie ceea ce ne deranjează sau ne preocupă dar nu punem în discuţie persoana.

6. Nu emitem judecăţi de valoare cu privire la persoanele care fac parte din grup.

7. La activitatea de grup nu se mănâncă şi nu se fumează.

8. Participanţii trebuie să fie pregătiţi pentru a se prezenta la întâlnirile de grup. Să nu se întârzie nejustificat (respect pentru activitate, moderator şi ceilalţi participanţi).

9. La activitatea de grup ne prezentăm în ţinută decentă şi îngrijită (respect faţă de activitate, moderator şi ceilalţi participanţi).

10. Ce se discută în grup, rămâne în grup (confidenţialitate şi siguranţă pentru toţi participanţii).

Recomandări:

Regulile sunt puse în discuţie în scopul obţinerii acordului fiecărui participant de a le respecta şi se scriu pe tablă pentru a fi vizualizate. Regulile de mai sus pot fi completate cu altele, care sunt considerate necesare de către moderatorul grupului.

Pe parcursul desfăşurării programului aceste vor fi periodic

64

reamintite, se vor face referiri la ele de fiecare dată când există încălcări ale acestora şi pot fi afişate.

Odată asumate, regulile devin obligatorii pentru toţi participanţii.

Nerespectarea regulilor duce la excluderea din grup.I. Prezentarea pe scurt a fiecărui participant la program

(după parcurgerea modulului educaţional participanţii se cunosc într-o oarecare măsură, astfel încât e posibil să se obţină informaţii semnificative din biografia fiecărui subiect). Se poate folosi următorul exerciţiu:

Exerciţiu: Cine sunt eu acum? Cine vrea să fiu eu peste 5 ani (sau 10)?

• ajută mediatorul să-şi facă o primă imagine despre fiecare persoană inclusă în program;

• se urmăreşte mimica, gestica, tonalitatea vocii (comportamentul nonverbal);

• se poate identifica liderul de opinie (atitudinal) precum şi persoanele cu rezistenţă crescută.

Exerciţiu: Răspundeţi la următoarele întrebări (va răspunde fiecare participant)

1. De ce vreţi să participaţi la acest program?2. Ce aşteptări aveţi de la acest program?3. Ce aşteptări aveţi de la mine (moderatorul grupului)?4. Cum te simţi în acest grup?Scop: - evidenţierea tipului de motivaţie a fiecărui participant

(extrinsecă – obţinerea de recompense, trecerea timpului sau intrinsecă – autocunoaştere, ajutor);

- clarificarea poziţiei în grup;- clarificarea aşteptărilor raportate la posibilităţi;- clarificarea poziţiei moderatorului.Temă pentru întâlnirea următoare – Realizarea unei scrisori

de prezentare, care să faciliteze formarea unei imagini despre fiecare participant.

Informaţii pentru moderator: Scrisoarea va creiona portretul subiectului aşa cum îşi doreşte el să fie văzut.

65

ÎNTÂlNIREA NR. 2

Pregătirea pentru lucrul în grup:

- reamintirea (pe scurt) regulilor

- ce s-a întâmplat între timp (de la ultima întâlnire) – evenimente importante, conflicte, vizite cu familia.

Scopul întâlnirii:

• să se realizeze o mai bună cunoaştere interpersonală;

• abordarea problematicii consumului de droguri din perspectiva conştientizării consecinţelor. Vom utiliza exerciţii simple, care se referă mai mult la aspecte care antrenează raţional subiectul pentru a nu activa rezistenţe.

1. Exerciţiu:

• Fiecare participant va citi scrisoarea sa de prezentare (exerciţiu iniţial, recomandat şi pe parcursul derulării programului pentru fiecare nou participant care urmează să intre în grup, ca urmare a transferului şi continuării programului).

2. Exerciţiu:

Scrieţi în următorul tabel care sunt avantajele şi dezavantajele consumului de droguri.

CONSUMUL DE DROGURI/ALCOOLAVANTAJE dEZAVANTAJE

Scop: evidenţierea balanţei avantaje-dezavantaje.

66

3. Exerciţiu:

Care sunt avantajele şi dezavantajele renunţării la consumul de droguri?

CONSECINŢELE RENUNŢĂRII LA CONSUMUL DE DROGURI/ALCOOL

AVANTAJE dEZAVANTAJE

Scop: evidenţierea (vizualizarea) balanţei avantaje–dezavantaje.

Discuţii pe marginea avantajelor şi dezavantajelor identificate la fiecare din exerciţiile de mai sus.

Nuanţare: Care din dezavantajele identificate a fost de importanţă majoră, încât te-a făcut să decizi să renunţi la drog (alcool)? – va răspunde fiecare subiect, pornind de la dezavantajele identificate.

• Concluzii – Feed–back-ul din partea grupului

67

ÎNTÂlNIREA NR. 3


- reamintirea (pe scurt) discuţiilor anterioare;- ce s-a întâmplat între timp (de la ultima întâlnire) – dacă au

avut loc evenimente importante, conflicte, vizite cu familia.Exerciţiu introductiv:Se scrie pe tablă cuvântul “dROG”. Se cere subiecţilor

participanţi să numească cat mai multe aspecte evocate de aceasta noţiune (cu precizarea ca trebuie excluse controlului riguros al raţiunii). Toate informaţiile sunt notate pe tablă de către psiholog. Este încurajată participarea tuturor membrilor grupului.

Scop:a. să se conştientizeze spectrul larg de cuprindere al termenului

de drog si multiplele sale implicaţii. b. Să se familiarizeze cu maniera, practica de lucru, depăşindu-

se potenţialele blocaje la nivel cognitiv.Întrebare de autocunoaştere:Cum era viaţa mea în momentul în care am început să consum

droguri/alcool? Care erau stările mele afective (ce sentimente dominau), cum trăiam?

Scop: identificarea circumstanţelor exterioare şi interioare care au favorizat consumul de droguri.

VIAŢA MEA LA MOMENTUL ÎN CARE AM ÎNCEPUT SĂ CONSUM DROG

Relaţia cu familia (părinţii mei) era_______________________________________________________________________Relaţia cu partenerul(a) – (soţie, concubină) era____________________________________________________________Relaţia cu copiii era _________________________________Slujba mea era ____________________________________Posibilităţile mele materiale erau_______________________Visele/aşteptările mele erau (Ce îmi doream foarte mult) ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Sănătatea mea era____________________________________________________________________________________________________________________________________

68

Informaţii doar pentru moderatorul grupului: circumstanţele interioare vor fi abordate doar ca aspect secundar în această fază, pentru a nu activa rezistenţele.

Întrebări de autocunoaştere Care este cel mai important lucru pe care mi l-a «furat» MIE

drogul/alcoolul?Ce a reprezentat drogul/alcoolul în viaţa mea? Ce mi-a adus el

bun? Ce mi-a luat?Se poate utiliza şi varianta de lucru:

CÂND CONSUMAM DROGRelaţia cu familia (părinţii mei) era_____________________________

________________________________________________________

Relaţia cu partenerul(a) – (soţie, concubină) era__________________

________________________________________________________

Relaţia cu copiii era ________________________________________

Slujba mea era ___________________________________________

Posibilităţile mele materiale erau______________________________

Visele/aşteptările mele erau (Ce îmi doream foarte mult) ___________

________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

Sănătatea mea era________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________Scop:

a. conştientizarea consecinţelor câştig/pierdere pe care le-a avut drogul în viaţa fiecăruia cu accent pe dimensiunea exterioară (socială) a acestei pierderi.

b. conştientizarea importanţei pierderilor consecutive consumului de droguri şi a dimensiunilor acestor pierderi.

69

c. În această fază se va insista pe pierderile apărute în plan exterior (social, familial) – abandonarea şcolii, pierderea locului de muncă, prieteni, familie.

Concluzii – Feed–back-ul din partea grupului.

ÎNTÂlNIREA NR. 4Pregătirea pentru lucrul în grup:- reamintirea (pe scurt) discuţiilor anterioare;- ce s-a întâmplat între timp (de la ultima întâlnire) – evenimente

importante, conflicte, vizite cu familia.1. Întrebare de autocunoaştere: Atunci când am simţit că totul în jurul meu se prăbuşeşte,

când am avut impresia că, din cauza problemei apărute, îmi «fugea pământul de sub picioare», pe cine/pe ce mă bazez. Daţi exemple din experienţele trecute.

Notă: folosirea întrebărilor permite o abordare generală a problemei. În cazul în care există rezistenţe foarte puternice este mai uşor de direcţionat discuţia prin folosirea începuturilor de frază:Variantă:Când am fost bolnav am apelat la __________________________Când am avut nevoie de servici am apelat la __________________Când am avut nevoie de bani am apelat la ___________________Când am avut nevoie de ajutor am apelat la __________________Când am fost trist am apelat la _____________________________Când nimeni şi nimic nu m-a putut ajuta, mi-a rămas _________________________________________________________________Am încredere în ________________________________________

Scop:Identificarea punctelor de sprijin (interne au externe) la care

se poate face apel în situaţii de criză.Dezbatere pornind de la răspunsurile oferite de participanţi. 2. EXERCIŢIU:Participanţii se aşează faţă în faţă, perechi, la o distanţă iniţială

de aproximativ 1 m, şi, treptat, se vor apropia până la câţiva cm (fără contact fizic). Pe parcursul apropierii, se vor verbaliza stările resimţite, până la apropierea maximă suportată de fiecare.

Scop: Deşi este un exerciţiu simplu, permite conştientizarea „distanţei optime” pentru fiecare subiect, câtă apropiere poate suporta, până unde este capabil fiecare subiect să se apropie/să suporte apropierea.

70

Este un exerciţiu important şi pentru moderatorul grupului pentru a observa gradul de deschidere al subiecţilor, disponibilitatea şi modul de a reacţiona în momentul în care îi sunt încălcate graniţele.

• Concluzii – Feed–back-ul din partea grupului.

ÎNTÂlNIREA NR. 5

Pregătirea pentru lucrul în grup:- reamintirea (pe scurt) discuţiilor anterioare;


1. EXERCIŢIUFabula Duss (1)Este prezentata următoarea fabula:

“Tatăl, mama şi puiul dorm împreuna în cuibul lor aflat pe o cracă. Deodată începe un vânt puternic care scutură pomul şi cuibul cade la pământ. Cele trei păsări se trezesc speriate. Tatăl zboară repede pe pomul alăturat. Mama zboară pe alt pom, dar ce face puişorul? Şi el ştie să zboare puţin.”

Se acordă un timp minim de analiză a situaţiei. Fiecare membru al grupului îşi notează răspunsul.

Scop:Sunt analizate ulterior principalele tipuri de reacţie – ataşament

matern, patern, neîncredere în sine, asumarea autonomiei.

Informaţiile sunt utilizate de moderator în scopul diagnozei şi a abordării individualizate a subiecţilor.

2. EXERCIŢIU Chestionarul: Se dă subiecţilor spre completare chestionarul

din anexă.

Se discută răspunsurile notate de fiecare participant.

ScopSe urmăreşte impactul pe care îl are modul în care subiectul

susţine imaginea propriei familii în cadrul grupului.

•Concluzii – Feed–back-ul din partea grupului.

71

Anexa pentru exerciţiul 2, Întâlnirea nr. 5

Chestionarul

Eu în familia mea…

Nume şi prenume____________________________________

1. Familia mea este compusă din (+ vârsta fiecărui membru) ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Deciziile în familia mea sunt luate de___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Când am o problema delicată, primul/prima care o află este ________________________________________________________

4. Când am o problema delicata mă feresc s-o afle________ pentru că ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. În familia mea mă simt _____________________________

6. Pedepsele aplicate în familia mea celor care greşesc sunt ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

72

7. Familia a contribuit la decizia mea de a consuma droguri prin________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Reacţia membrilor familiei când au aflat ca mă droghez a fost________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Consider că familia mă poate ajuta să renunţ la consumul de droguri prin ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10. Prin decizia de a consuma droguri, mă simt vinovat faţă de (un membru al familiei) _____________________________________

pentru că________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

73

ÎNTÂlNIREA NR. 6


- reamintirea (pe scurt) concluziilor rezultate din discuţiile anterioare


1. Întrebare de autocunoaştere:

În familia mea eu de câtă bucurie am avut parte? Ce tip de relaţii au existat la noi în familie?

Scop:

- Identificarea tipului de relaţii primare de care a avut parte subiectul şi a surselor de neplăcere din mediul primar de viaţă.

- Identificarea pattern-urilor comportamentale în relaţiile interpersonale.

Informaţii doar pentru moderatorul grupului:

1. Perceperea mediului familial ca fiind ostil, poate constitui premisa unui comportament deviant de tip dependenţă de substanţe.

2. Familia este cea care oferă (poate oferi) resursele necesare “vindecării” consumatorului de drog.


Ce rol a avut familia (anturajul/mediul de provenienţă) în alegerea mea privitoare la drog?

Scop:

- Identificarea nivelului de asumare a deciziei personale în consumul de drog şi a surselor externe pe care subiectul le resimte ca fiind «cauze» ale deciziei sale.

- Pentru o mai eficientă conştientizare a problematicii abordate (asumarea deciziei) se poate folosi în continuare următoarea întrebare de autocunoaştere:

74

Cine este cel care decide? Eu sau situaţia? (Se lucrează pe exemple din experienţa personală).

Variantă:

Se foloseşte o situaţie din experienţa fiecărui participant.

Se identifică situaţii în care părea că există o singură alegere, de tipul „nu am avut de ales”.

Se identifică toate opţiunile existente care derivă din situaţia identificată, oricât de improbabile ar părea.


ÎNTÂlNIREA NR. 7

Pregătirea pentru lucrul în grup:- reamintirea (pe scurt) discuţiilor anterioare;- ce s-a întâmplat între timp (de la ultima întâlnire) – evenimente

importante, conflicte, vizite cu familia.

1. Exerciţiu:

Astăzi mă simt…

Instructaj: “Desenează expresia cea mai potrivită a feţei tale pentru emoţia pe care o simţi acum”.

Membrii grupului prezintă desenele şi comentează respectiva stare afectivă. Se centrează discuţia pe cauzele trăirii şi exprimarea sa în plan comportamental. Se promovează posibilităţi de ameliorare a emoţiilor negative.

75

Se identifică gradul de deschidere / închidere / rezistenţă al participanţilor.

Se discută pe marginea rezultatelor.

2. Exerciţiu: “Cine sunt eu acum?“- Se dă fiecărui participant o foaie albă şi un creion, iar

răspunsurile vor fi date sub forma unui eseu. - După adunarea materialelor vor fi puse în discuţie

dificultăţile pe care fiecare le-a întâmpinat în realizarea eseului.

Scop:- exersarea abilităţilor de introspecţie şi evaluarea auto-

percepţiei despre sine.- Se formează astfel o bază de discuţie pentru convorbirile

individuale (acolo unde este cazul).


ÎNTÂlNIREA NR. 8


- reamintirea (pe scurt) regulilor;- ce s-a întâmplat între timp (de la ultima întâlnire) – evenimente

importante, conflicte, vizite cu familia.


Ce-mi place la mine? Ce nu-mi place la mine şi aş schimba? De ce?

Scop:

• Conştientizarea propriei imagini despre sine, creionarea modelului de acceptare/respingere de sine.

• Se va pune accentul pe aspectele percepute a fi pozitive cu privire la propria persoană.

•Întrebarea se poate nuanţa printr-un feed-back venit din partea membrilor grupului care vor veni cu completări (prin adresarea întrebării ajutătoare „Ce crezi că apreciază ceilalţi la tine”).

76

1. Întrebări de autocunoaştere:

Despre ajutor

Pot accepta ajutorul pe care mi-l oferă ceilalţi?Cum mă simt atunci când mă las ajutat? Ce experienţe am în

acest sens?Am fost vreodată ajutat? Cum?Cum mă simt atunci când ceilalţi au nevoie de ajutorul meu?Când sunt dispus să îi ajut pe ceilalţi? Ce mă face să îi ajut pe ceilalţi?

Scop:

Conştientizarea trăirii interioare vis-a-vis de acceptarea ajutorului a motivaţiilor care stau la baza oferirii/primirii ajutorului.

În urma discuţiilor/răspunsurilor oferite de participanţi se face distincţia între: ajutorul egoist/ ajutorul autentic/ajutorul profesionist (fapt care poate clarifica şi modul în care poate ajuta un profesionist persoana care solicită ajutor).


Credeţi că aveţi nevoie de ajutor pentru a nu mai consuma droguri?

_________________________________________________

Care ar fi cel mai util lucru, care v-ar ajuta să nu mai consumaţi droguri?

_________________________________________________

De ce aveţi nevoie pentru a nu mai consuma droguri? _________________________________________________

Ce ar putea face ceilalţi (persoanele importante pentru voi) pentru ca să puteţi depăşi situaţiile în care sunteţi tentaţi să vă reapucaţi de droguri?

_________________________________________________


77

ÎNTÂlNIREA NR. 9


- reamintirea (pe scurt) discuţiilor anterioare, a feed-back-urilor oferite, a concluziilor la care am ajuns până la acest moment;



Ce-mi plăcea la mine atunci când consumam drog/alcool? Dar când eram sub influenţa drogurilor/alcoolului?

Scop:

Se face legătura cu răspunsurile oferite la întrebarea Ce-mi place la mine? Ce nu-mi place la mine şi aş schimba? De ce? care a fost pusă în discuţie în cadrul întâlnirii anterioare.

Se observă diferenţele între cele două răspunsuri oferite.

Întrebarea poate fi completată – ulterior răspunsurilor oferite de subiecţi - prin nuanţarea: Reuşea drogul/alcoolul să mă facă să-mi placă de mine?

2. Întrebare de autocunoaştere

Care sunt cele mai importante realizări din viaţa mea, lucrurile de care sunt mândru, care mi-au oferit un sentiment de împlinire?

Scop:

Creează un tonus pozitiv, deplasează atenţia (concentrarea) subiectului şi asupra realizărilor, reuşitelor sale, aminteşte acestuia că este în stare şi să aibă succes.

Este important ca fiecare participant să fie stimulat să ofere un răspuns (indiferent cât de neînsemnată pare realizarea sa).


78

ÎNTÂlNIREA NR. 10


- reamintirea (pe scurt) discuţiilor anterioare, a feed-back-urilor oferite, a concluziilor la care am ajuns până la acest moment;



În viaţa mea am avut deseori parte de ceea ce mi-am dorit?

Cât de des s-a întâmplat asta?

Mi-am permis să obţin ceea ce mi-am dorit?

Când nu am reuşit să obţin ceea ce mi-am dorit, cum am trăit asta? Ce am făcut?

Scop:

Conştientizarea cauzelor interne care au dus la consumul de drog.


- Aceste întrebări pot fi reluate în mai multe întâlniri (şi în special în cadrul consilierilor individuale) pentru a aprofunda problematica, importantă pentru înţelegerea mecanismelor compensatorii ce au dus la dependenţă.

- Atunci când în viaţa persoanei există prea puţin «îmi place» iar raportarea personală la ceea ce se întâmplă (apropierea, relaţia) este deficitară, se instalează o foame cronică de plăcere, care este germenele dependenţei. E important să identificăm această rădăcină / cauză care a reprezentat momentul în care subiectul a perceput că viaţa sa nu îi place aşa cum e, fugind astfel în plăcerea oferită de drog. Este o abordare ce poate fi folosită în orice tip de dependenţă (alcool, medicamente, etc.).

79

2. Întrebare de autocunoaştere

Ce gol a umplut drogul/alcoolul în viaţa mea?


Este o întrebare foarte personală şi este posibil să fie activate rezistenţe (copiyng-uri) puternice.

(ex: „am încercat din curiozitate, nu era nici un gol în viaţa mea”, „nu aveam probleme”, „anturajul”, etc., pot fi folosite ca răspunsuri-fugă) . E important să se revină la întrebare, la sensul ei, şi dacă e cazul se poate aprofunda întrebarea în mai multe întâlniri, până se ajunge la fondul problemei. Se pot face corelaţii cu răspunsurile de la întâlnirile anterioare legate de contextul existenţial în care s-a luat decizia consumului de droguri.

De urmărit ca fiecare participant să ofere un răspuns.


80

ÎNTÂlNIREA NR. 11


- reamintirea (pe scurt) discuţiilor anterioare;



La ce bun să renunţ în viitor la droguri?

Dacă drogul a adus şi ceva bun în viaţa mea, cu ce îmi voi umple viaţa în viitor pentru „a-mi place”? Cu ce pot înlocui drogul?

Scop:

- identificarea surselor de satisfacţie, (altele decât drogul) din propria viaţă;

- conştientizarea dificultăţilor generate de absenţa satisfacţiei.

Informaţii doar pentru moderator:

Se utilizează răspunsurile primite de la participanţi pe parcursul etapelor anterioare (ex.: exerciţiul de la Întâlnirea nr. 2 (avantajele consumului de droguri), Întrebarea de autocunoaştere de la Întâlnirea nr. 10).

2. Exerciţiu:

Fiecare participant se pune în următoarea situaţie: „a ieşit din penitenciar, nu are nicio perspectivă profesională, şi se întâlneşte cu prietenul cel mai bun care îi oferă o doză”.

Răspunsul poate fi oferit de fiecare participant sau, ca variantă, sunt aleşi doi participanţi care vor juca rolurile „fost consumator” şi „dealer” existând şi feed-back din partea celorlalţi participanţi (spectatorii).

Scop:

- punerea în situaţie;

- exerciţiu în a spune „NU”;

- identificare de opţiuni alternative de răspuns la o anumită situaţie.

• Concluzii – Feed–back-ul din partea grupului.

81

ÎNTÂlNIREA NR. 12

Pregătirea pentru lucrul în grup:- reamintirea (pe scurt) discuţiilor anterioare;- ce s-a întâmplat între timp (de la ultima întâlnire) –

evenimente importante, conflicte, vizite cu familia.1. Întrebare de autocunoaştere:Există lucruri pe care nu le fac cu plăcere, situaţii care nu îmi

plac? Care sunt acestea? De ce nu îmi plac?Scop:Moderatorul va urmări conştientizarea, reliefarea

următoarelor aspecte:- obiectivarea: recunoaşterea lui «a nu-mi place», a

sentimentului ce conţine în interiorul său acest germene al stagnării, al resimţirii faptului ca atunci când facem ceva ce nu ne place avem sentimentul ca pierdem ceva, ne pierdem pe noi, viaţa ne oferă prea puţin.

- ascuţirea atenţiei: pentru acest «a nu-mi place» şi luarea în calcul a acestui fapt în cazul deciziilor.

2. Exerciţiu: Punerea în situaţieParticipanţilor li se cere să îşi imagineze situaţia cea mai grea

cu care cred că se vor confrunta (după ieşirea din penitenciar). După oferirea feed-back-ului (prezentarea de către fiecare subiect a situaţiei) se pune întrebarea:

Ce veţi face în acest caz? Cum încercaţi să ieşiţi din această situaţie?

Se poate îngreuna situaţia prin introducerea următorului element

…şi acum vine tovarăşul tău şi îţi oferă doza. Se urmăreşte feed-back-ul fiecărui participant, după

introducerea acestei variabile. Poate fi utilizat jocul de rol pentru acest exerciţiu.

Scop:Confruntarea (chiar dacă în plan imaginar) cu situaţii posibile în

care va exista tentaţia consumului de droguri.Formarea/exersarea/întăririi conexiunii paralele formate.

82

Variantă:Eşti într-un club (la o petrecere), toţi se simt excelent, e muzică,

bună-dispoziţie, prietenii tăi consumă drog, şi simţi că nu eşti în largul tău, moment în care ţi se oferă o doză

DE ce să refuzi…? cum rezolvi gândul „doar o dată, numai acum, ca să mă simt bine…”

Care sunt consecinţele acceptării ofertei?____________________________________________Care sunt consecinţele respingerii drogului?________________________________________________________________________________________Scop:Confruntarea (chiar dacă în plan imaginar) cu situaţii posibile în

care va exista tentaţia consumului de droguri.Formarea/exersarea/întăririi răspunsurilor alternative.

83

ÎNTÂlNIREA NR. 13

Este ultima întâlnire a grupului şi sunt luate în discuţie problemele apărute în cadrul programului, progrese/regrese înregistrate

Sunt puse în discuţie:

- modul în care fiecare subiect a trăit/a resimţit întâlnirile anterioare;

- ce efect a avut asupra stării sale de spirit şi a modului de a percepe şi înţelege propria sa decizie de a consuma droguri.

Care sunt concluziile grupului – se notează răspunsurile pe tablă

Feed-back final

Ce mi-a oferit mie acest grup?

Ce ofer/am oferit eu acestui grup?

Informaţii pentru moderator:

Este de preferat să se încurajeze, pentru formularea răspunsurilor, utilizarea metaforei.

84

BIBLIOGRAFIEJose Guimon, Betraice Weber-Rouget - Terapii scurte de grup – Comportamente şi ilustrări clinice, Editura Polirom, 2006.

Jean Cottrax - Terapiile cognitive - Cum să acţionăm asupra propriilor gânduri, Editura Polirom, 2003.

Coord. Iolanda Mitrofan - Terapia toxicodependenţei – posibilităţi şi limite, Editura S.P.E.R., Bucureşti 2003

Donna Brandes şi Howard Philips - “GAMESTERS’ HANDBOOK – 140 Games for Teachers and Group Leaders” , Editura Nelson Thornes, 1979.

Cristian Furnică - Caiete de curs, Formare în analiza existenţială şi logoterapie, 2005.

Veronica Bogorin şi Ruxandra Tudose - JOCUL DE-A VIAŢA - exerciţii pentru orele de dirigenţie”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003.

85

A N E X E

MAPA PROGRAMULUI

86

87

ANEXA IPENITENCIARUL _____________________________

Aprobat,Director unitate

Avizat, Director adjunctEducaţie şi Asistenţă Psihosocială

MAPAPROGRAMULUI SPECIFIC DE ASISTENŢĂ

PSIHOSOCIALĂ DESTINAT PERSOANELOR CU ANTECEDENTE ÎN TOXICOMANIE*

Coordonatorul programului

________________________________________

Avizat, Şef Serviciu Asistenţă Psihosocială

______________________* Această copertă este înaintată spre aprobare împreună cu Justificarea programului.

88

ANEXA IIPENITENCIARUL____________________________________________SERVICIUL ASISTENŢĂ PSIHOSOCIALĂ

PROGRAM ANTIDROG

MODELCONTRACT TERAPEUTIC

NUMELE ŞI PRENUMELE DEŢINUTULUI/EI:___________________Data naşterii______ Părinţii______________/___________________

Prin prezentul document, declar că am fost informat despre caracteristicile, obiectivele şi regulile programului ANTIDROG, acceptând să respect regulile menţionate

Concret, accept voluntar următoarele reguli:1. Să particip la activităţile programului, la toate şi fiecare din domeniile

de intervenţie.Activităţi:........................................................................................................................................................................................................................2. Să nu agresez fizic sau verbal specialiştii care intervin în procesul meu

terapeutic, nici funcţionarii şi nici restul deţinuţilor care participă la program.3. Sunt de acord ca în perioada includerii în programul ANTIdROG,

specialiştii care intervin în procesul meu terapeutic să aibă acces la datele personale cuprinse în Fişa medicală, Dosarul individual, Dosarul de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, cele privind regimul penitenciar şi orice alte informaţii de interes pentru desfăşurarea activităţilor specifice.

4. Să nu realizez activităţi de trafic şi vânzare de droguri, medicamente sau orice tip de substanţe psihoactive.

5. În perioada participării la programul ANTIdROG nu voi consuma droguri, medicamente sau alte substanţe psihoactive, cu excepţia celor recomandate de medic.

6. Sunt de acord ca nerespectarea acestor reguli să ducă la excluderea temporară sau definitivă din programul de activităţi terapeutice din programul ANTIdROG, precum şi sancţionarea mea conform reglementărilor în vigoare.

In urma primirii acestor informaţii, am avut posibilitatea de a lămuri orice neclaritate sau primi mai multe informaţii despre drepturile şi obligaţiile legate de program şi de aceea accept voluntar regulile.

Data, locul

Semnătura deţinutului/ei Semnătura reprezentantului programului_____________ _______________________

89

ANEXA III

CRITERIILE DE EXCLUDERE DIN PROGRAM:

1. Vor fi eliminate obligatoriu din program persoanele private de libertate care, în perioada în care au fost incluse în program au săvârşit următoarele abateri:

• atac cadre, tentativă de evadare, agresarea sexuală a unui alt deţinut, agresarea fizică a unui alt deţinut cu consecinţe grave.

2. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care, în perioada includerii în program, săvârşesc o singură dată, una din următoarele abateri:

• lovituri violente cu obiecte dure, înjunghieri, tăieturi (asupra altor deţinuţi)

3. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care, în perioada includerii în program, săvârşesc de două ori, abateri de tipul:

• loviri cu palma, pumnul, piciorul, acţiuni cu rol de provocare care duc la violenţă: piedică, scuipat, înjurături, îmbrâncire.

4. Ameninţarea verbală a personalului, tentativa de intimidare a cadrelor cu care desfăşoară activităţi în cadrul programului, sunt criterii care duc la excluderea din program.

5. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care nu manifestă interes faţă de propria schimbare comportamentală prin:

- mai mult de trei absenţe nemotivate de la întâlniri, - neefectuarea temelor de trei ori la rând, - lipsa de implicare în activităţile desfăşurate individual sau în grup

(neremediată nici ca urmare a şedinţelor individuale), - ironizarea celorlalţi deţinuţi care participă la activităţi, - descurajarea schimbărilor pe care ceilalţi încearcă să le facă,- nerespectarea/încălcarea gravă sau constantă a regulilor de grup.

Aceste reguli vor fi discutate cu fiecare participant (atât individual cât şi în grup) şi vor fi incluse în contractul terapeutic pe care acesta îl va semna. Aceste reguli nu vor mai fi negociate după intrarea în grup, ci vor fi periodic reamintite, iar de fiecare dată când există o încălcare vor fi luate măsurile corespunzătoare. Excluderea din program şi motivele (inclusiv ca urmare a abandonului) vor fi consemnate imediat în Dosarul de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială – Fişa VII – Desfăşurarea intervenţiei specifice. Motivele excluderii vor fi consemnate în rubrica Observaţii. În cazul producerii transferului deţinutului în perioada în care acesta participă la program (deşi nu se recomandă, acest lucru este totuşi posibil), se va consemna în Fişa VII – Desfăşurarea intervenţiei specifice ultima şedinţă (tematica ultimei şedinţei) la care a participat precum şi câteva observaţii semnificative referitoare la participarea la întâlnirile grupului (în rubrica Observaţii).

90

AN

EXA

IVA

prob

, D

irect

or u

nita

teTA

BEL

NO

MIN

AL*

cu p

erso

anel

e pr

ivat

e de

libe

rtate

incl

use

în p

rogr

amul

Ant

idro

g în

per

ioad

a __

____

____

____

___

Gru

pul d

e lu

cru_

____

____

___

Nr.

crt

Num

e şi

pre

num

eD

ata

naşt

erii

Con

dam

nare

şi f

aptă

Cam

era

- reg

imul

- se

cţia

Obs

erva

ţii

Înto

cmit,

Coo

rdon

ator

pro

gram

Aviz

at,

A

viza

t,

Verifi

cat,

D

irect

or a

djun

ct

D

irect

or a

djun

ct

Şef

ser

vici

uSi

gura

nţa

Deţ

iner

ii şi

Reg

im P

enite

ncia

r

E

duca

ţie ş

i Asi

sten

ţă P

siho

soci

ală

Asi

sten

ţă P

siho

soci

ală

* Tab

elul

va

avea

val

abili

tate

pân

ă la

fina

lul p

rogr

amul

ui, c

u ex

cepţ

ia s

ituaţ

iei î

n ca

re în

gru

p vo

r fi in

cluş

i noi

deţ

inuţ

i.

91

AN

EXA

VAv

izat

,D

irect

or a

djun

ct E

duca

ţie ş

i Asi

sten

ţă p

siho

soci

ală

OR

AR

UL

AC

TIVI

TĂŢI

LOR

SĂ

PTĂ

MÂ

NA

LE D

IN C

AD

RU

L PR

OG

RA

MU

LUI A

NTI

DR

OG

LUN

A*_

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

___

ÎNTÂ

LNIR

I G

RU

P TE

RA

PEU

TIC

Par

ticip

anţi

Ziua

Ora

Spa

ţiul d

e de

sfăş

urar

eS

usţin

eG

rup

1Lu

ni8.

00 –

9.3

0C

lub

secţ

ia 1

Psi

holo

gul

Vine

riG

rup

2M

arţi

8.00

– 9

.30

Clu

b se

cţia

2P

siho

logu

lJo

iC

ON

SILI

ERE

IND

IVID

UA

LĂG

rup

1 (p

pl p

lani

ficaţ

i/sol

icita

nţi)

Mar

ţi 10

-11

Cab

inet

psi

holo

gic

Psi

holo

g/A

sist

ent s

oc

Gru

p 2

(ppl

pla

nific

aţi/s

olic

itanţ

i)Lu

ni10

-11

Cab

inet

psi

holo

gic

Psi

holo

g/A

sist

ent s

oc

ÎNTÂ

LNIR

I G

RU

P A

CTI

VITĂ

ŢI D

E TI

MP

LIB

ER /

CER

C L

ITER

AR

Gru

p 1

– ce

rc d

esen

Mie

rcur

i 13

.00

– 14

.30

Clu

b S

ecţia

1E

duca

tor

Gru

p 2

– co

nfec

ţiona

re

orig

ami

Vine

ri13

.30

-15.

00C

lub

Sec

ţia 2

Edu

cato

r

AC

TIVI

TĂŢI

SPO

RTI

VEG

rup

1M

arţi

15.0

0 –

16.0

0C

urte

de

plim

bare

Mon

itor s

porti

vJo

iS

ala

de s

port

Gru

p 2

Luni

15.0

0 –

16.0

0S

ala

de s

port

Tere

n sp

ort

Mon

itor s

porti

vJo

iÎn

tocm

it,C

oord

onat

or p

rogr

am _

____

____

____

____

____

* Av

izul

dire

ctor

ului

adj

unct

est

e ne

cesa

r pe

ntru

a in

clud

e ac

tivită

ţile

prog

ram

ului

în O

raru

l act

ivită

ţilor

şi n

u va

mai

fi n

eces

ară

apro

bare

a co

nduc

erii

unită

ţiiO

raru

l se

va în

tocm

i lun

ar (

şi c

hiar

să

ptăm

ânal

cân

d co

ndiţi

ile im

pun)

în fu

ncţie

de

posi

bilit

ăţile

de

plan

ifica

re /a

ntic

ipar

e al

e co

ordo

nato

rulu

i de

prog

ram

.

92

ANEXA VI

CONSILIERE INDIVIDUALĂ

FIŞA INDIVIDUALĂ*

NUME__________________PRENUME______________________DATA INTRĂRII ÎN PROGRAM_____________________

Data consilierii:Motivaţia întâlnirii:________________________________________

Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei psihologice/sociale:

Data consilierii:Motivaţia întâlnirii: ________________________________

Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei psihologice/sociale:

*Se completează pentru deţinuţii incluşi în program care beneficiază de consiliere psihologică sau socială, suplimentar intervenţiei de grup.

93

AN

EXA

VII

PRO

TOC

OLU

L D

E A

CTI

VITA

TE*

Dat

a __

____

____

____

gru

pul _

____

____

___

întâ

lnire

a nr

. ___

____

____

____

____

_

Part

icip

anţi

(se

trec,

nom

inal

, par

ticip

anţii

la în

tâln

ire):

Abs

enţi

(eve

ntua

l şi m

otiv

aţia

):A

CTI

VITA

TEA

(se

vor c

onse

mna

şi i

nstru

men

tele

util

izat

e, e

x: jo

c de

ro

l, fiş

a de

lucr

u __

__ )

ASP

ECTE

PSI

HO

LOG

ICE

REL

EVA

NTE

(

efec

tele

din

per

spec

tiva

atin

gerii

sco

pulu

i pro

pus,

rezi

sten

ţe a

ctiv

ate

etc.

)

OB

SER

VAŢI

I

Act

ivita

tea

1

Act

ivita

tea

2

Act

ivita

tea

3

Act

ivita

tea

4

Con

cluz

iile

întâ

lniri

i (s

e va

men

ţiona

şi d

ata

urm

ătoa

rei î

ntâl

niri,

pen

tru p

erso

anel

e ca

re p

artic

ipă

la c

onsi

liere

indi

vidu

ală)

Psih

olog

:(c

oord

onat

orul

gru

pulu

i) __

____

____

____

____

____

____

* se

va

com

plet

a la

fiec

are

întâ

lnire

de

grup

din

cad

rul p

rogr

amul

ui (

fie în

tim

pul ş

edin

ţei,

fie im

edia

t dup

ă în

chei

erea

ace

stei

a, c

ât in

form

aţiil

e su

nt p

roas

pete

).

94

ANEXA VIII

O parte a exerciţiilor de mai jos au fost preluate din manualul “GAMESTERS’ HANDBOOK – 140 Games for Teachers and Group Leaders ” - Donna Brandes şi Howard Philips, iar o parte ne-a fost pusă la dispoziţie de dl. psiholog Feher Tiberiu (Penitenciarul Arad), fiind preluate din cartea “Jocul de-a viaţa - exerciţii pentru orele de dirigenţie”.

1. JOCUL NUMELUI

PREGĂTIRE: 5 minute

MATERIALE: -

Numele unei persoane este foarte important. Rostind numele cuiva conştientizezi şi apreciezi existenţa sa.

Jocul este simplu şi constă în rostirea numelui. Următorul din dreapta va rosti numele celui precedent şi apoi pe al său. Jocul se repetă până când ultimul participant îi va prezenta pe toţi ceilalţi. Jocul poate fi şi mai amuzant şi relaxant dacă liderul grupului începe şi termină exerciţiul.

Atmosfera trebuie să fie de încurajare şi suport reciproc. Dacă cineva nu-şi aminteşte numele unuia care s-a prezentat anterior, el poate să-l întrebe pe acesta, bineînţeles, cu scuzele de rigoare.

2. NUMELE MEU ESTE…


MATERIALE: -

Este o variaţie de la primul exerciţiu şi presupune ca fiecare participant să-şi spună numele şi apoi o scurtă poveste despre acel nume: cum a fost ales, ce înseamnă, ce înseamnă pentru el etc.

La numele său, participantul mai poate adăuga şi o scurtă prezentare a sa: preocupări, experienţă.

95

3. ANIMALUL


MATERIALE: -

Participanţii se vor prezenta ca şi animale, alegând animalul care are cele mai multe caracteristici identice cu ale lor.

4. POVESTE TERAPEUTICĂ: “POVESTEA JUCĂTORULUI DE FOTBAL”:

Indicaţii principale: dificultăţi în respectarea regulilor unui grup.

Efecte dorite: dezvoltarea solidarităţii, încurajarea muncii în echipă, a disciplinei, favorizează angajarea şi responsabilizarea fiecăruia pentru sarcinile care presupun participarea mai multor persoane.

La începutul anului, echipa de fotbal a obţinut mai multe succese, dar, în ultima vreme, situaţia a început să se deterioreze. Spiritul de echipă care la început era foarte puternic a început treptat, treptat să se stingă. Dan, vedeta echipei, a început să se simtă tot mai mult preocupat de succes. El era tot mai des violent cu jucătorii din echipa adversă şi uneori chiar cu proprii colegi. În timpul antrenamentelor nu asculta indicaţiile antrenorului şi făcea după capul lui. Până la urmă a ajuns să insulte şi spectatorii care îl huiduiau. La ultimul meci s-a certat cu arbitrul, ceea ce a înrăutăţit şi mai mult situaţia. Colegii săi nu mai aveau încredere în el. Dan era disperat din cauza acestei situaţii, dar nu se mai putea controla. Într-o seară, în timp ce dormea, în faţă i-a apărut idolul său, Pele. Nu-şi putea crede ochilor, dar Pele se afla în faţa sa în carne şi oase. Dan i-a explicat care este situaţia şi i-a cerut sfatul. După ce a reflectat un timp, Pele i-a răspuns: “Dragă Dan, eu ştiu că tu ai un şut de invidiat şi că eşti ambiţios, dar într-o echipă trebuia să ţii cont de reguli. Este suficientă greşeala unei persoane pentru ca toată lumea să sufere. Dacă tu dai un gol, înseamnă că toată echipa te-a ajutat, iar dacă ratezi înseamnă că toată echipa a pierdut. Tu eşti responsabil pentru toţi coechipierii tăi”.

În săptămâna care a urmat, Dan a ţinut cont de colegii săi şi acest lucru i-a ajutat să câştige. Anul următor a câştigat din nou trofeul celui mai bun jucător.

96

5. ARGUMENTUL


MATERIALE: -

Constă în a prezenta argumente pentru faptul că numele cuiva a fost reţinut. Este foarte important ca aceste argumente să fie amuzante şi pozitive.

6. RECLAMA PERSONALĂ


MATERIALE: -

Fiecare participant trebuie să creeze şi să prezinte apoi grupului o reclamă despre el însuşi ca persoană, încercând “să se vândă cât mai bine”. Va trebui deci să se concentreze asupra atributelor şi abilităţilor pozitive.

7. POVESTE TERAPEUTICĂ: “POVESTEA STUPULUI DE ALBINE”

Indicaţii principale: dificultăţi în respectarea regulilor de grup.

Efecte dorite: ameliorarea relaţiilor într-o familie, clasă sau grup; favorizarea disciplinei în interiorul unei colectivităţi; stimularea asumării responsabilităţilor.

Într-un stup trăia o regină foarte preocupată de calitatea mierii produsă de supusele sale. Multă vreme, mierea a fost de calitate superioară, dar, de la un timp, lucrurile au început să se schimbe: albinele au devenit mai superficiale, leneveau la umbra unei frunze sau se hârjoneau între ele.

Situaţia a început să se agraveze de la o zi la alta, cu toate observaţiile reginei. Într-o zi, când toate albinele se odihneau, s-a produs un fenomen inexplicabil: stupul s-a răsturnat şi toate albinele au fost aruncate afară. Din fericire, atât albinele cât şi regina aui scăpat nevătămate. Speriate, albinele s-au grupat în jurul reginei lor.

97

În ajutorul albinelor a venit şi regele bondarilor. Acesta a început să analizeze situaţia pentru a stabili cauza catastrofei. La sfârşit, concluzia sa a fost următoarea: nenorocirea s-a produs chiar din vina albinelor, deoarece acestea au muncit fără să fie atente, astfel încât au depozitat toată mierea într-o singură parte a stupului şi l-au dezechilibrat.

Marele bondar a chemat toate albinele şi le-a explicat cum au reuşit să dezechilibreze stupul. Albinele şi-au înţeles greşeala. Din acel moment, regina a devenit mai hotărâtă şi toate deciziile ei au fost respectate întocmai. Foarte repede, albinele au refăcut stupul, iar la festivalul mierii au câştigat marele premiu.

8. CERCUL MIC AL ÎNCREDERII


MATERIALE: -

Participanţii vor forma un cerc relativ mic în mijlocul căruia se află un voluntar. Se va împinge uşor voluntarul astfel încât acesta să fie prins şi susţinut de către ceilalţi participanţi (voluntarul poate fi legat la ochi). Treptat, cercul se va lărgi. Va mai fi voluntarul în siguranţă? Urmează descrierea stării interioare a voluntarilor. Cum s-au simţit? Dar grupul? Discuţii.

9. CERCUL MARE AL ÎNCREDERII


MATERIALE: -

Participanţii trebuie să se aşeze de-a lungul camerei, încercând să formeze un cerc cât mai mare. Un voluntar va fi rugat să ţină ochii închişi sau va fi legat la ochi şi să meargă prin cameră. Participanţii din cerc au obligaţia să aibă grijă ca voluntarul să nu se lovească sau să se izbească de un obstacol. Participanţii nu trebuie să vorbească ci să comunice prin semne sau priviri şi să hotărască cine va trebui să-l protejeze pe voluntar. Regula generală este că cel mai apropiat participant trebuie să-şi ofere sprijinul.

Jocul se poate realiza şi cu doi sau mai mulţi voluntari în mod simultan.

Vor urma discuţii despre felul în care s-au simţit voluntarii şi ceilalţi participanţi în sensul acordării şi primirii protecţiei.

98

10. POVESTE TERAPEUTICĂ: “POVESTEA PAHARELOR DE APĂ”

Indicaţii principale: lipsa solidarităţii în interiorul grupului.

Efecte dorite: responsabilizarea fiecărui membru al grupului, stimularea participării la o activitate de echipă.

Materiale necesare: un pahar opac, un bol transparent de sticlă, un număr de 12 pahare de plastic şi o cantitate suficientă de apă.

Instructaj verbal: fiecare participant va umple un pahar de apă şi-l va vărsa în bol.

Derularea activităţii: pe rând, fiecare subiect va vărsa paharul său de apă în bolul transparent. Terapeutul se va asigura că toţi membrii grupului participă activ la această sarcină. La sfârşitul activităţii, terapeutul pune următoarea întrebare: “oare toate persoanele aici prezente şi-au vărsat paharul cu apă?”(în acest timp, terapeutul a ţinut paharul său opac în mână). Participanţii vor remarca paharul terapeutului şi faptul că acesta nu şi l-a golit. Atunci, terapeutul care şi-a pregătit dinainte paharul cu o apă noroioasă sau colorată gri-murdar va vărsa conţinutul paharului său în bolul conţinând apă curată. Este interesant de urmărit în acest moment reacţia membrilor grupului. Coordonatorul va remarca că întotdeauna este suficient să existe un singur element negativ ca să tulbure atmosfera într-un grup.

11. OGLINDA MEA

OBIECTIVE – autocunoaştere, auto-observare, dezvoltarea imaginii de sine.

METODĂ – individual/ în grupuri miciMATERIALE – hârtie şi creion

Exerciţiul are două variante.

În prima variantă, fiecare participant îşi va alege un personaj preferat (din filme, cărţi etc.) şi va “cere” personajului respectiv să îl descrie pe scurt (4-5 caracteristici, pe care să le poată şi justifica). Chiar dacă în prima fază vor fi descrise probabil caracteristici fizice, instrucţiunile vor viza găsirea unor trăsături de caracter, aptitudini, calităţi personale, comportament.

99

În cea de a doua variantă, la cei la care nu este utilă sau potrivită metoda personajului preferat (eventual într-o fază ulterioară exerciţiului).

Participantul va primi instrucţiunea să îşi aleagă o persoană (reală) din anturajul său şi să-şi imagineze cum l-ar caracteriza acesta.

De exemplu, X îl va alege ca personaj preferat pe “Superman” care va trebui să spună sau să scrie câteva lucruri despre X. În faza următoare, X îl poate alege pe “tata” care să îl caracterizeze în acelaşi mod.

Exerciţiul îi va îndemna pe participanţi la o explorare a propriei persoane, realizată într-un mod indirect, prin intermediul personajului preferat, determinându-l la o autoobservare “din exterior”.

Ideal ar fi să determinăm participanţii la intrarea cât mai “în profunzime” a caracterizărilor.

OBSERVAŢII:

a. a nu se judeca critic caracterizările făcute de către participanţi.

b. a se cere explicaţii atunci când se consideră că este nevoie (ex.: “de ce ar spune tatăl tău despre tine că eşti leneş”) – aceste întrebări având menirea să faciliteze intrarea în straturile mai adânci ale fiinţei.

12. POVESTE TERAPEUTICĂ: “POVESTEA BĂIEŢELULUI ŞI A DRAGONULUI”

Indicaţii: abandon în faţa unei greutăţi.

Efecte dorite: stimularea încrederii în sine, să ajuţi pe cineva care se crede incapabil, conştientizarea potenţialului propriu.

Ion era un băieţel care nu avea suficientă încredere în el şi care în fiecare seară obişnuia să se joace cu dragonul său de pluş pe care-l botezase “Foc”. Într-o seară, după ce băiatul pronunţă o formulă magică dintr-o carte, dragonul de pluş prinse viaţă. Foc îi povesti băiatului stupefiat că dacă vrea să rămână un dragon cu viaţă trebuie să treacă prin mai multe încercări. Imediat Ion spuse că el nu este capabil să rezolve situaţii dificile, dar după multe discuţii din care înţelese că nu există altă posibilitate ca să-şi salveze iubitul dragon, se hotărî să încerce.

100

Ion porni la drum alături de dragon care îi dărui un arc cu săgeţi fermecate. După o oră de mers nu întâmpină nici o dificultate, ceea ce-l făcu pe Ion să aibă mai multă încredere în el. Ceea ce Ion nu observase era că o haită de lupi flămânzi îi urmărea de ceva vreme. Obosit, Ion hotărî să se oprească puţin pentru a-şi trage sufletul. Dintr-o singură săritură, şeful lupilor îl trânti pe băiat la pământ. Ion ţipă puternic şi după mai multe încercări reuşi să dea lupul la o parte. Un urs care trecea pe acolo văzu toată scena şi puse haita pe fugă. Băieţelul îi mulţumi din suflet ursului care se oferi să-l însoţească în această misiune, dar Ion refuză, spunând că se întoarce acasă pentru că nu mai este în stare să continue. “Poftim, ţine aceste gheare din labele mele şi ele te vor ajuta să-ţi îndeplineşti dorinţa, iar dacă vei fi în pericol te vor salva”. Ion acceptă şi porni repede mai departe pentru că o dată cu răsăritul soarelui magia dispărea. Porni deci, tot mai decis să-şi atingă scopul. Zgomotele nopţii îl speriară teribil, dar strânse ghearele ursului între degete şi-şi văzu de drum. Un râu tumultuos îi bloca drumul. Curajos, Ion se aruncă în apă, dar un rechin se apropie furios de el. fără să stea pe gânduri, Ion scoase arcul şi trase în rechin. Săgeata magică îl nimeri şi rechinul se transformă într-o ţestoasă uriaşă, care îl transportă pe malul celălalt.

După o bucată de vreme băiatul se trezi la poalele unui munte uriaş. Se uită în jurul său şi văzu că se află în ţara dragonilor. În jurul său se aflau o mulţime de arbori viguroşi, cu excepţia unuia singur – pipernicit. Instinctiv, băiatul se simţi atras de acest arbore. Deodată, văzu în vârful său o frunză neobişnuit de strălucitoare. Se căţără şi o rupse, şi instantaneu aceasta se transformă într-o pudră magică, iar dintr-un nor de fum coborî dragonul său. Imediat dragonul îl îmbrăţişă şi-l felicită pentru curajul şi tenacitatea sa, care i-au salvat viaţa.

Ion a învăţat de la prietenul său că dacă vrei cu adevărat un lucru îl vei obţine, deşi uneori acest lucru nu e uşor. Din acel moment, Ion nu a mai spus niciodată că nu este capabil să rezolve ceva şi a fost tare mândru de asta.

101

13. CARTEA DE VIZITĂ

OBIECTIVE – autocunoaştere, dezvoltarea stimei de sine, dezvoltarea abilităţilor de autoprezentare.

METODĂ – individual, apoi prezentare în grupul mare.

MATERIALE - hârtie, creion.

Exerciţiul se mai poate numi şi “anunţul personal”. Participanţii primesc instrucţiunea de a realiza un anunţ în care să se descrie pe scurt, în ideea obţinerii unui beneficiu. Instrucţiunea poate viza fie realizarea unui anunţ de tip “matrimonial”, în care să fie scoase în evidenţă calităţile şi trăsăturile de personalitate utile într-o relaţie interpersonală, fie realizarea unui anunţ pentru obţinerea unei slujbe (atât de necesară în vederea reintegrării sociale a persoanelor private de libertate) caz în care vor fi evidenţiate abilităţile şi capacitatea de muncă, de relaţionare în echipă, aportul pe care autorul „anunţului” l-ar putea aduce firmei sau companiei.

Este important ca descrierile să nu conţină exagerări mari sau denaturări flagrante ale realităţii, fiind totuşi accentuate calităţile fiecăruia. Prezentarea fiecăruia poate fi făcută pe o foaie de acelaşi format, cu o grafică îngrijită, şi acest aspect fiind foarte important pentru faza următoare (opţională), când anunţurile tuturor pot fi afişate pe un panou sau lipite pe o foaie de flip-chart, care va însemna un fel de prezentare a grupului ca întreg. După acordarea unui interval de timp pentru citirea tuturor anunţurilor, participanţii pot primi şi sarcina de a realiza pe grupe de câte trei, un “anunţ al grupului” cuprinzând ceea ce este semnificativ din anunţurile personale ale fiecăruia.

Cel mai bun anunţ (hotărât de majoritatea grupului) va fi afişat împreună cu anunţurile personale. Scopul acestei ultime etape este dezvoltarea unui sentiment de unitate şi apartenenţă la un colectiv, sentiment atât de important al fiecărui individ, descris şi la începutul programului.

OBSERVAŢII:

a) nu se judecă critic anunţurile personale şi a nu permite nici celorlalţi participanţi să o facă.

b) a nimeni nu va fi obligat să facă public anunţul; pentru unii autodezvăluirea este mai dificilă decât pentru alţii, dar e bine să se facă în aşa fel încât toţi să participe serios la exerciţiu.

102

14. POVESTE TERAPEUTICĂ: “POVESTEA FOCULUI”

Indicaţii terapeutice: lipsa de motivaţie în muncă

Efecte dorite: încurajarea perseverenţei în faţa unui obstacol, menţinerea dorinţei de a munci, revalorizarea sarcinilor de lider.

Într-o ţară îndepărtată, focul era păzit de un gardian, ales în această funcţie pentru calităţile sale: onestitate, cinste şi responsabilitate. În fiecare zi el întreţinea focul protejându-l de vânt şi nelăsându-l să se stingă. Pentru a-i da vigoare şi forţă, obişnuia să pună bucăţi groase de lemn uscat.

Într-o zi, o furtună neaşteptată se abătu asupra acelui loc. Vântul suflă cu o putere nemaivăzută şi paznicul nostru se gândi că în aceste condiţii este imposibil să mai reziste. Îşi aminti însă că toţi locuitorii acelei ţări se bazau pe el şi nu putea să-i dezamăgească. Se luptă cu furtuna până când aceasta se opri.

Seara, în timp ce se trântea epuizat în patul său observă un mesaj ciudat scris pe perete: “omagiu celui care a înfruntat vântul şi marea şi a ţinut flacăra aprinsă”. Paznicul nu a ştiut niciodată de unde a venit acest mesaj, dar a înţeles că nu este singur. Începând din acel moment nu a mai fost niciodată tentat să-şi abandoneze postul şi a continuat să-şi facă treaba cu dragoste, devotament, curaj şi tenacitate.

15. JOCUL SECRETELOR

OBIECTIVE: facilitarea comportamentului de autodezvăluire, creşterea stimei de sine prin reuşita acestei dezvăluiri.

METODA – individual, apoi în grupul mare.

MATERIALE – sferturi de coală A4, creion.

DESCRIERE:

Toţi membrii grupului primesc creioane şi bucăţi de hârtie (sferturi de A4) identice şi li se cere să scrie ceva despre ei, ceva ce consideră că ar fi jenant sau inconfortabil să spună colegilor cu voce tare.

Participanţilor li se explică faptul că “secretul” lor va fi păstrat şi că bileţelul anonim va fi citit de un alt membru al grupului ca şi cum ar fi al său.

103

Se acordă 10 minute membrilor grupului pentru a completa bileţelele, care se amestecă şi apoi vor fi trase la sorţi. Fiecare membru al grupului va citi bileţelul care i-a căzut, prezentând problema ca pe o problemă personală.

Exerciţiul contribuie la facilitarea comportamentului de autodezvăluire. Auzind secretul său prezentat de altcineva, sentimentul de jenă se va diminua şi subiectul va simţi treptat nevoia să se refere la propriile sale probleme. De asemenea, subiectul realizează faptul că şi alţii au probleme asemănătoare şi că simptomatologia sa nu este unică, fapt ce contribuie şi la creşterea empatiei în cadrul grupului, empatie necesară ulterior şi în cadrul relaţiilor interindividuale pentru a genera comportamente pro-sociale.

16. POVESTE TERAPEUTICĂ: “POVESTEA PAPAGALULUI ROCCO”

Indicaţii terapeutice: utilizarea confabulaţiilor pentru a atrage atenţia

Efecte dorite: dezvoltarea onestităţii şi a atitudinilor pozitive faţă de ceilalţi.

Rocco, un papagal foarte frumos, trăia într-o fermă alături de alte păsări şi animale. Prietenul nostru îşi făcuse de la un timp obiceiul să istorisească fel de fel de istorioare mincinoase. În felul acesta se gândea să atragă atenţia celorlalţi asupra sa.

În acest fel, Rocco l-a păcălit odată pe prietenul său motanul, spunându-i că părinţii săi sunt grav bolnavi şi trebuia neapărat să-i vadă. Ajuns la casa părintească, motanul a constatat că nu era nimic adevărat. Din acel moment, papagalul a pierdut stima prietenilor săi care nu au mai vrut să se joace cu el.

Într-o frumoasă după amiază însorită, când proprietarul fermei era plecat, animalele au decis să plece într-o excursie fără Rocco. Papagalul era singur la fermă, când a constatat că a izbucnit un incendiu. Speriat, a zburat să-şi avertizeze prietenii de tragedie, dar aceştia nu l-au băgat în seamă, crezând că e o altă minciună de-a lui. Disperat, Rocco a încercat să le explice că spune adevărul, fără nici un succes însă. Din fericire, a apărut cocoşul care a confirmat cele spuse de Rocco, astfel încât animalele au reuşit să stingă focul.

104

Rocco a înţeles că şi-a pierdut prietenii doar din vina sa. De atunci a spus numai adevărul şi treptat, treptat, a reuşit să recâştige încrederea prietenilor săi.

17. PLICUL CU FAPTE BUNE

OBIECTIVE – valorizarea faptelor pro-sociale, creşterea stimei de sine, evidenţierea calităţilor şi abilităţilor personale.

METODĂ – în grupul mare, apoi individual.

MATERIALE – hârtie, creioane colorate sau carioca, 12 plicuri.

DESCRIERE:

Pentru început, participanţii sunt îndemnaţi să se gândească la un lucru bun pe care l-au făcut, o faptă bună realizată în ultima vreme sau în trecut. După un scurt timp de gândire, fiecare pe rând va prezenta în faţa grupului care este fapta lui bună. Chiar dacă unii participanţi vor găsi mai multe lucruri pe care ar dori să le povestească, trebuie să aleagă doar unul, care li se pare lor mai important.

Faza următoare a exerciţiului se realizează prin desen. Mai exact, fiecare participant va primi câte o bucată de hârtie (sferturi de coli A4) pe care va reprezenta prin desen, simbolic, fapta bună pe care a povestit-o mai devreme. Este bine să se folosească mai multe culori, desenul să fie vesel, chiar dacă nu tuturor le va reuşi foarte bine desenul.

Este importantă găsirea simbolului individual pentru fiecare faptă bună, pro-socială, deoarece simbolul, în viitor va funcţiona ca o ancoră în activarea acestor comportamente.

După terminarea acestei etape fiecare participant va primi câte un plic în care să îşi pună desenul, plic pe care este bune să îl personalizeze (scriind numele, desenând ceva reprezentativ, un simbol, un model etc.).

Acesta va fi “Plicul cu fapte bune”.

Pentru fiecare faptă bună pe care subiecţii o vor face de acum înainte, le sugerăm să pună câte un desen în plic, care să reprezinte respectiva faptă.

105

Spunem apoi grupului să aibă mare grijă de plicul lor, acesta fiind de acum un lucru foarte important, o „oglindă” a lucrurilor bune făcute de ei, pe care vor mai avea ocazia să o prezinte grupului peste un anumit interval de timp (de exemplu, o lună) - când se va vedea câte fapte bune a mai făcut fiecare.

OBSERVAŢII:

- Fiecare trebuie să găsească un lucru bun pe care l-a făcut, chiar dacă este vorba de lucruri mărunte, care pentru unii ar putea părea neimportante, astfel fiecare având ceva de împărtăşit.

- Să se amintească periodic membrilor grupului, la diferite intervale de timp, să-şi completeze “Plicul cu fapte bune”. Dacă se observă în timpul celorlalte şedinţe comportamente lăudabile se poate sugera respectivului să pună şi această faptă în plic.

- Toţi trebuie lăudaţi şi aplaudaţi de grup care au completat plicul!

18. POVESTE TERAPEUTICĂ: “POVESTEA LUI ULISE”

Indicaţii principale: incapacitatea de a-şi stabili un scop în viaţă

Efecte dorite: conştientizarea importanţei cunoaşterii a ceea ce vrem să facem înainte de a acţiona.

De mai mult timp Ulise se pregătea să plece într-o călătorie care să-i schimbe viaţa. El a studiat mai multe limbi străine, precum şi hărţi care să-i arate diferitele zone ale lumii. Locul de destinaţie era mai puţin important, ceea ce-l interesa cu adevărat era să plece.

Dificultăţile au început să apară în momentul în care s-a prezentat la o agenţie de turism pentru a-şi rezerva un bilet de avion. Bărbatul de la ghişeu i-a pus mai multe întrebări obişnuite pentru a afla locul şi momentul când vrea să plece.

“Eu nu vreau să merg în Mexic, în Grecia sau în Italia”.

“Unde vreţi atunci să mergeţi?”, l-a întrebat funcţionarul de la ghişeu.

106

“În mod sigur, nu vreau să merg în Anglia, în Australia şi nici în Germania”.

“Pe mine nu mă interesează unde NU vreţi să mergeţi”, zise funcţionarul din ce în ce mai nerăbdător. „Pe noi ne interesează unde aţi vrea să plecaţi în călătorie”.

“Nu mă interesează nici Spania sau Portugalia, nici India sau Rusia”, zise Ulise.

În acel moment îşi dădu seama de impasul său şi se întoarse acasă. În acea noapte a avut un vis. Se făcea că se afla într-un aeroport şi privea plecarea mai multor avioane. Deodată, îi apăru în faţa ochilor marele Lindberg, primul pilot care a traversat Atlanticul în 1927, care îi adresă următoarele cuvinte: “Avioanele sunt pregătite să zboare, nu contează unde. Pilotul este acela care decide locul unde aparatul va ateriza”. Puţin după aceea eroul nostru se trezi şi adormi foarte greu. Dimineaţa el realiză importanţa cunoaşterii exacte a destinaţiei înainte de a pleca într-o călătorie.

19. CEEA CE AM FĂCUT

OBIECTIVE – identificarea unor situaţii pozitive, de succes personal, comunicarea de informaţii despre sine

METODA – individual sau pe subgrupe.

MATERIALE NECESARE – fişele

DESCRIERE:

Exerciţiul este o prelungire a precedentului, o altă treaptă în a identifica situaţiile pozitive din viaţa fiecăruia ceea ce va avea ca efect consolidarea stimei de sine, a autocunoaşterii şi a dezvoltării comportamentului pro-social.

Adesea unora dintre subiecţi le este dificil să vorbească despre calităţile şi realizările lor. De multe ori aşteaptă ca altcineva să le remarce calităţile. Cât despre realizări, nu punctează decât “lucruri mari”. În viaţă, însă, este nevoie să ne bucurăm şi să observăm şi “micile nimicuri” pe care le trecem cu vederea, dar care ne pot „salva” o zi proastă. Toţi ne putem aminti de un compliment făcut de cineva, de o floare, o vorbă bună sau chiar de un zâmbet încurajator care ne-a ridicat moralul!

107

Nu putem spune că acestea sunt mari realizări. Totuşi, ştiind ce efect au avut pentru noi, putem întoarce favoarea făcută nouă. Toţi ne simţim mai bine când ceea ce facem a ajutat pe cineva sau poate chiar l-a făcut fericit.

Exerciţiul de faţă cere participanţilor să se gândească atât la “succesele mari” cât şi la “micile reuşite”. Fiecare participant va primi fişa ataşată exerciţiului din anexă şi va completa cele 6 căsuţe ale acesteia. Dacă sunt participanţi care nu găsesc nimic de scris în una din căsuţe se va încerca să-i facem să se gândească de ce le este aşa de greu sau de ce nu consideră că pot fi mândrii de ceva sau de ce nu fac complimente altora.

Discuţia poate ajunge la diferenţa între mândria realistă (stima de sine) şi orgoliu, la importanţa (re)cunoaşterii meritelor personale şi punerii în evidenţă a calităţilor.

Se poate realiza o discuţie pe subgrupuri în care fiecare participant din grup va prezenta ce a scris colegilor, unul din ei face o sinteză a informaţiilor prezentate şi un purtător de cuvânt al grupului (altul decât cel care a sintetizat informaţiile) va prezenta grupului mare cele discutate în subgrupul de 3 sau 4 subiecţi.

Discuţia finală se va desfăşura cu grupul reunit.

OBSERVAŢII:

- participanţii vor fi încurajaţi să vorbească despre succesele lor pentru că vor fi de multe ori puşi în viaţă “să se vândă” (la un loc de muncă, la un interviu pentru un post, de exemplu) de aceea este foarte important să îşi cunoască “punctele tari”, calităţile pe care se pot baza.

- La fel de importantă este şi cunoaşterea limitelor, a “punctelor slabe” dar oricum, acestea sunt mult mai des evidenţiate, cel puţin în cultura noastră.

- Trebuie să fie antrenaţi toţi în discuţie, în fiecare grup fiind unii mai vorbăreţi, care domină discuţiile, este important să le fie oferită şansa de a vorbi şi celor mai tăcuţi.

108

Fişa de lucru exerciţiul 19 – „Ceea ce am făcut”

Nume şi prenume ______________________________________

Ceea ce am făcut

Cel mai maresucces al meu:

Ultimul complimentcare l-am făcut cuiva:

Ceva ce am făcut şicare a ajutat pe altcineva:

Ceva ce am făcut şide care sunt mândru:

Ceva ce fac des pentru că face fericit pe altcineva:

Ultimul compliment pe care l-am primit:

109

20. POVESTE TERAPEUTICĂ: “POVESTEA PITICULUI CARE NU VREA NIMIC”

Indicaţii terapeutice: negativism, lipsă de implicare în activitate, sociabilitate scăzută.

Efecte dorite: înţelegerea noţiunii de colaborare şi acceptare.

Într-o pădure îndepărtată trăia o familie formată din tată, mamă şi fiică. Fetiţa se obişnuise să spună NU la toate solicitările pe care i le adresau părinţii. Dacă mama o ruga să facă ceva, fetiţa o refuza imediat, spunând că nu-şi murdăreşte mâinile sau că nu are chef să se ridice din pat la ora aceea.

Şi azi aşa, mâine aşa, fetiţa i-a adus la exasperare pe părinţii ei, încât mama s-a rugat de spiriduşul pădurii să o ajute. Acesta, înduioşat de rugăminţile repetate ale femeii luă înfăţişarea unui pitic simpatic şi se ascunse în pletele fetiţei. La ora mesei, mama o strigă pe fetiţă spunându-i că i-a pregătit prăjitura ei preferată. Bucuroasă, fetiţa vru să răspundă chemării mamei, dar simţi că nu mai poate scoate nici un sunet din gură, cu excepţia unui NU răguşit. Situaţia se repetă: ori de câte ori voia să spună DA, din gura sa ieşea NU.

Tocmai când se simţea mai disperată, piticul îi apăru în faţă şi îi zise:”Nu te speria, eu sunt piticul care te ajută să spui NU. Pentru că ai zis de prea multe ori NU m-am gândit că vrei să stau permanent cu tine”.

“Ce prostie!” zise fetiţa. „Eu vreau să pot spune şi DA când îmi place ceva”.

“Atunci trebuie să înveţi să spui şi DA. Dacă vei continua să spui DA numai când îţi convine, vei rămâne blocată în această situaţie. Este important să ţii cont şi de dorinţele celorlalţi”, mai zise piticul.

Fetiţa a înţeles vorbele piticului şi de atunci nu a mai abuzat de NU.

110

21. STIMA DE SINE

OBIECTIVE:

- descrierea propriei personale;

- cântărirea aspectelor pozitive şi a celor negative;

- comunicarea de informaţii despre sine – descoperirea sinelui;

- dezvoltarea unei atitudini obiective în aprecierea sinelui şi a stimei de sine.

METODĂ – individual, apoi pe perechi sau pe subgrupuri.

MATERIALE NECESARE – fişa

DESCRIERE:

Acest exerciţiu oferă subiecţilor cărora în general le este mai greu să se descrie şi să vorbească despre sine sau nu pot face acest lucru, un fel de “ancore” pentru a-şi identifica calităţile şi defectele precum şi posibilitatea “cântăririi” acestora prin însumarea adjectivelor pozitive şi a celor negative.

Fiecare participant primeşte fişa ataşată exerciţiului şi va încercui adjectivele care-l descriu mai bine. Însumarea adjectivelor va oferi o oglindă a imaginii de sine a subiecţilor. Este posibil ca unii dintre participanţi să aleagă preponderent cuvinte negative sau invers. În acest caz se poate continua exerciţiul solicitând unui coleg care-l cunoaşte mai bine să marcheze adjectivele care consideră că-l descriu, iar participantul în cauză va realiza acelaşi lucru pentru acesta astfel încât subiecţii să poată compara perspectiva lor asupra propriei persoane cu a altora. Li se poate cere participanţilor să motiveze de ce au ales anumite adjective şi nu altele. Exerciţiul se poate desfăşura şi pe subgrupuri de 3-4 subiecţi în care fiecare completează individual fişa după care povestesc colegilor de grup despre ce au scris. Se identifică aspectele comune şi diferite ale membrilor subgrupului şi un reprezentant al acestuia va prezenta în faţa grupului reunit caracteristicile grupului său. Se poate discuta cu participanţii ce putem face pentru a remedia anumite aspecte ale noastre mai puţin pozitive. (de exemplu, dacă cineva a încercuit “singur” se poate purta o discuţie despre ”cum putem să ne facem prieteni”).

111

OBSERVAŢII:

- Pentru unii subiecţi este dificil să se descrie pe sine, să-şi identifice calităţile sau chiar şi defectele. În fişe, existând aceste “ancore” acest exerciţiu îi poate ajuta să identifice calităţi pe care nu le-ar fi menţionat la o descriere liberă, prin verbalizare.

- Este indicat să se accentueze calităţile participanţilor precum şi importanţa unei imagini de sine pozitive. Adesea, unii îşi văd mai degrabă defectele decât părţile bune, mulţi dintre cei privaţi de libertate fiind lipsiţi de încredere în propria lor persoană sau au o imagine deformată despre sine, în pofida atitudinii ostentative afişate.

Fişa de lucru la Exerciţiul 21 - STIMA DE SINE

Nume/Prenume___________________________________

INSTRUCŢIUNI – Încercuiţi cuvintele care vă descriu mai bine

Fericit Temător Lent

Sănătos Inteligent Bolnav

Bun Diferit Prost

Acceptat Simpatic Talentat

Timid Deschis Muncitor

Responsabil Prea gras Puternic

Trist Interesat Prietenos

Slab Obişnuit Leneş

Calm De succes Ratat

Curajos Singuratic Generos

Confortabil Vinovat Singur

Plăcut Urât Arătos

Îngrijorat Frumos Drăguţ

Mânios Rău Sensibil

Bun vorbitor Bun ascultător Tăcut

Isteţ Plictisit Nervos

Neîndemânatic Prea slab Emotiv

112

22. POVESTE TERAPEUTICĂ: “POVESTEA ARICIULUI POGONICI”

Indicaţii principale: comportament certăreţ, iritabilitate

Efecte dorite: reducerea agresivităţii interpersonale.

Într-o pădure trăia un arici care obişnuia să rupă florile şi să le strivească. Într-o zi, o căprioară îl văzu rupând flori şi îl întrebă de ce face acest lucru. Pogonici simţi cum îl cuprinde supărarea.

“Vezi-ţi de treaba ta, că mă superi”, zise ariciul.

“Dar nu e bine să rupi florile degeaba, că nu ţi-au făcut nici un rău”, îi răspunse căprioara.

Ariciul plecă mai departe. La marginea lacului văzu un iepuraş care dormea. Ariciul începu să fluiere tare.

“Hei, nu vezi că dorm?”, strigă iepuraşul supărat.

“Puţin îmi pasă”, zise ariciul şi plecă mai departe.

Zilele care urmară trecură la fel. Cu fiecare zi, ariciul se simţea tot mai singur, pentru că nimeni nu mai dorea să se joace cu el. Într-o seară, în timp ce se întorcea acasă, ariciul căzu într-o groapă. Zadarnic strigă după ajutor, pentru că nimeni nu veni.

23. DE LA UNUL LA ALTUL

PREGĂTIRE – 5 minute.

MATERIALE – o minge de tenis.

Se va da mingea de tenis unuia dintre participanţi. Nu se va sugera faptul că se pot ridica de pe scaune, de la mese etc. Sarcina lor este să facă mingea să treacă pe la toţi membrii grupului astfel încât să nu fie dată persoanei care stă alături. Se va cronometra activitatea. Li se va comunica cât a durat şi se va cere participanţilor să reducă timpul la jumătate. După încă o rundă, timpul în care trebuie să realizeze activitatea va fi de 3 secunde.

113

Dacă nu s-a gândit deja cineva, se poate sugera după un timp că nu este nevoie să rămână aşezaţi în aceeaşi poziţie. Cele mai multe dintre posibilităţile de a face exerciţiul mai repede implică trecerea de la aruncarea mingii (care poate să şi cadă) la modalităţi rapide de pasare - de exemplu un şir de mâini, uşor înclinat, prin care se rostogoleşte mingea. Cea mai rapidă procedură este să se adune toţi în jurul mingii şi să o atingă aproximativ în acelaşi timp.

Scopul principal aici, şi este bine să fie subliniat, este ca participanţii să-şi dea seama de faptul că restricţiile care ne împiedică să realizăm un lucru sunt, de cele mai multe ori, autoimpuse. Nu li s-a spus să rămână în aceeaşi poziţie, dar, aproape întotdeauna în prima rundă şi chiar în a doua ei rămân la locurile lor. Este interesant şi faptul că, adesea, o uşoară modificare a obiectivului (înjumătăţirea timpului) nu duce la o soluţie creativă, spre deosebire de o modificare drastică. Ridicarea în picioare face să cadă imediat una dintre restricţii – nu mai stă nimeni alături! În plus, exerciţiul dovedeşte şi că, adesea, un lucru pe care-l credem imposibil poate fi făcut.

Discuţii despre faptul cum putem depăşi regulile autoimpuse în vederea realizării scopurilor noastre, cum putem trece de blocajele artificiale care ne-au fost inoculate încă din vremea copilăriei.

24. POVESTE TERAPEUTICĂ: “POVESTEA FURNICUŢEI MARIA”

Indicaţii terapeutice: lipsa motivaţiei de a învăţa şi a munci.

Efecte dorite: valorizarea sarcinilor cotidiene, prevenirea abandonului şcolar, încurajarea efortului de dezvoltare personală (se recomandă, în principal, pentru tineri).

A fost odată o furnicuţă care nu voia să muncească. Furnicuţa Maria prefera să stea toată ziua lungită, să se joace sau să alerge. În toate momentele zilei, toate scuzele erau bune pentru a nu munci. Din această cauză ea se juca mai mult singură, deoarece colegele sale erau ocupate să muncească.

Într-o zi, în timp ce Maria era plecată în pădure să se joace, o zână veni la furnicar. Ea explică tuturor furnicilor că lansează un concurs pentru desemnarea celei mai bune furnici din lume. Fiecare furnică va putea acumula puncte dacă munceşte atunci când trebuie, se joacă în cel mai potrivit moment şi, bineînţeles, are o mulţime de

114

prieteni. Astfel, micuţele furnici se puseră pe treabă pentru că fiecare voia să câştige. Când Maria se întoarse acasă, văzu că nimeni nu o bagă în seamă. Toate furnicile cântau, zâmbeau şi transportau provizii. Maria se simţi un pic dată la o parte. Până să se culce reuşi totuşi să afle care era pricina acestei schimbări şi de ce toată lumea era atât de grăbită. Atunci, Maria îşi zise că trebuie să câştige concursul, că este capabilă să fie prima. Dis-de-dimineaţă, furnicuţa noastră se alătură suratelor sale, lăbuţele sale erau foarte obosite, pentru că Maria nu era obişnuită cu munca, dar ea nu se descurajă pentru că voia să câştige concursul şi să devină cea mai bună furnicuţă din lume. Ea se juca acum împreună cu celelalte furnicuţe şi acest lucru era deosebit de plăcut.

La sfârşitul concursului a constatat că avea o mulţime de perietene. În aşteptarea rezultatului concursului, toate furnicuţele erau agitate şi nerăbdătoare. Zâna a anunţaţ în sfârşit marea câştigătoare: “Pentru că a făcut multe eforturi, pentru că şi-a îmbunătăţit rezultatele, o declar pe furnicuţa Maria câştigătoarea concursului”. Toată lumea a aplaudat, iar Maria era foarte mândră de ea. Zâna i-a dat şi o diplomă, precum şi următoarele sfaturi: “Rămâi totdeauna o furnicuţă muncitoare şi conştiincioasă. Când îţi vei simţi lăbuţele obosite sau curajul te va părăsi, respiră adânc de trei ori şi vei vedea cum o lumină albastră te va înconjura şi-ţi va da forţa şi curajul de a continua. Această lumină va fi invizibilă pentru ceilalţi”.

25. INVADAREA ADĂPOSTULUI

MATERIALE: Niciunul

SCOPURI: Joc de rol, decizii luate în grup, interacţiuni în grup.

PROCEDEU: Fiecare membru al grupului adoptă un rol specific, de obicei o ocupaţie (meserie) spre exemplu doctor, atlet, profesor, actor, mamă, casnică etc. (acestea pot fi scrise pe bilete şi luate de fiecare dintr-o pălărie). Spune grupului că adăpostul le-a fost “invadat” de un atom dintr-o bombă şi că nu pot rămâne în viaţă decât 3 persoane din fiecare grup deoarece nu există destulă hrană. Fiecare membru al grupului trebuie să spună de ce el trebuie să rămână în viaţă.

Trebuie luată o decizie în grup: cine rămâne şi cine stă; fără sinucideri sau crime. Acordaţi un timp limită pentru decizie. Mai apoi discutaţi cum a interacţionat grupul pentru a lua decizia, dacă

115

persoanele au jucat un rol pasiv sau activ, cât de mulţumit a fost fiecare de rolul său etc.

VARIAŢII: În loc de invadarea căminului se poate folosi o viaţă pe plută sau insulă în deşert sau o navă în spaţiu.

26. GRUP DE INTERVIU

MATERIALE: Niciunul

SCOPURI: Construirea încrederii, dezvăluirea sinelui, conştientizarea sinelui, ascultăm reflectând.

PROCEDEU: Staţi într-un cerc. Grupul se concentrează asupra unui voluntar. Oricine poate pune întrebări persoanei asupra cărei grupul se concentrează. Persoana poate răspunde sincer sau poate spune: “Mai exact nu am să răspund la întrebarea aceasta”.

Scopul întrebării ar trebui să fie acela de a cunoaşte persoana respectivă la un nivel superior. Liderul trebuie să fie atent ca grupul să nu critice persoana voluntară – este timpul pentru ascultare şi acceptare. Liderul poate să direcţioneze întrebările la un nivel mai adânc decât cel biografic, întrebând despre filosofie, diferite păreri, sentimente etc. O întrebare posibilă la sfârşit ar fi: “Este ceva despre care tu ai dori ca noi să ştim?”

Continuaţi atâta timp cât grupul este interesat. Intervievaţi şi ceilalţi membrii ai grupului.

116

27. DETEST ŞI APRECIEZ

MATERIALE: Niciunul.

SCOPURI: Evaluare, rezolvarea problemelor, expresii ale sentimentelor, construirea încrederii.

PROCEDEU:

a) În cerc. Fiecare face o afirmaţie începând cu “Detest .....” (de obicei, în legătură cu munca abia terminată sau cu experienţa din clasă sau grup).

b) Repetaţi runda începând cu “Apreciez .....”

c) Înainte de a începe asiguraţi-vă că toată lumea înţelege ambele cuvinte. NU ESTE PERMIS NICI UN COMENTARIU.

d) Fiecare poate spune “Pas” ceea ce înseamnă “Fără comentarii”.

e) Oricine poate spune “Nu apreciez nimic” sau “Nu detest nimic”.

VARIANTE: Nu este un joc obişnuit, ci unul crucial. Este folosit în evaluarea scopurilor în munca de grup.

117

AN

EXA

IXPr

ezen

ţa p

erso

anel

or p

rivat

e de

libe

rtat

ela

mod

ulul

tera

peut

ic d

in c

adru

l pro

gram

ului

„A

NTI

DR

OG

”

Nr.

crt

Num

ele

şi

pren

umel

e

Perio

ada

desf

ăşur

ării

activ

ităţil

or d

e tip

tera

peut

ic d

e gr

up(_

____

____

____

___-

___

____

____

___)

Nr. ore prezenţă

Nr. ore prevăzute

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 …

Înto

cmit,

Psi

holo

g __

____

____

____

NO

TĂ:

Rub

rica

Per

ioad

a de

sfăş

urăr

ii pr

ogra

mul

ui v

a co

nţin

e un

num

ăr d

e sp

aţii

echi

vale

nt n

umăr

ului

de

şedi

nţe

cupr

inse

în p

rogr

am. L

a fie

care

întâ

lnire

psi

holo

gul v

a tre

ce d

ata

şi v

a bi

fa în

dre

ptul

fiec

ărui

par

ticip

ant p

reze

nţa

(P) s

au a

bsen

ţa (A

) la

activ

itate

. Abs

enţa

mot

ivat

ă se

va

nota

AM

. În

cazu

l în

care

un

parti

cipa

nt n

u m

ai fa

ce

parte

din

gru

pul d

e lu

cru,

se

va n

ota

pe râ

ndul

cor

espu

nzăt

or n

umel

ui s

ău m

otiv

ul.

La s

fârş

itul p

rogr

amul

ui s

e vo

r com

plet

a co

loan

ele:

Nr.

ore

prez

enţă

– n

umăr

ând

date

le la

car

e fie

care

per

soan

ă a

fost

pre

zent

ă la

pro

gram

- şi

Nr.

ore

prev

ăzut

e –

num

ărul

şed

inţe

lor p

revă

zute

în p

rogr

am.

118

Prez

enţa

per

soan

elor

priv

ate

de li

bert

ate

la m

odul

ul e

duca

ţiona

l din

cad

rul p

rogr

amul

ui „

AN

TID

RO

G”

Nr.

crt

Num

ele

şi

pren

umel

e

Perio

ada

desf

ăşur

ării

activ

ităţil

or d

e tip

tera

peut

ic d

e gr

up(_

____

____

____

___-

___

____

____

___)

Nr. ore prezenţă

Nr. ore prevăzute

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 …

Înto

cmit,

Edu

cato

r __

____

____

____

NO

TĂ:

Rub

rica

Per

ioad

a de

sfăş

urăr

ii pr

ogra

mul

ui v

a co

nţin

e un

num

ăr d

e sp

aţii

echi

vale

nt n

umăr

ului

de

şedi

nţe

cupr

inse

în p

rogr

am. L

a fie

care

întâ

lnire

psi

holo

gul v

a tre

ce d

ata

şi v

a bi

fa în

dre

ptul

fiec

ărui

par

ticip

ant p

reze

nţa

(P) s

au a

bsen

ţa (A

) la

activ

itate

. Abs

enţa

mot

ivat

ă se

va

nota

AM

. În

cazu

l în

care

un

parti

cipa

nt n

u m

ai fa

ce

parte

din

gru

pul d

e lu

cru,

se

va n

ota

pe râ

ndul

cor

espu

nzăt

or n

umel

ui s

ău m

otiv

ul.

La s

fârş

itul p

rogr

amul

ui s

e vo

r com

plet

a co

loan

ele:

Nr.

ore

prez

enţă

– n

umăr

ând

date

le la

car

e fie

care

per

soan

ă a

fost

pre

zent

ă la

pro

gram

- şi

Nr.

ore

prev

ăzut

e –

num

ărul

şed

inţe

lor p

revă

zute

în p

rogr

am.

119

ANEXA X

La prima întâlnire a echipei multidisciplinare sunt prezentate atribuţiile membrilor.

Acestea pot suferi modificări şi pot fi particularizate ţinând cont de condiţiile de personal din fiecare penitenciar

FIŞA ATRIBUŢIILOR

ECHIPEI MULTIDISCIPLINARE

Echipa multidisciplinară evaluează în permanenţă nevoile beneficiarilor si capacitatea proprie de a răspunde acestor nevoi şi, pe baza acestei evaluări:

- stabileşte numărul persoanelor care participă în program;

- stabileşte numărul de grupuri (dacă există resurse umane şi logistice pentru ca programul să se poată desfăşura simultan pe mai multe secţii, cu mai multe grupe);

- identifică şi stabileşte locurile de desfăşurare a programului şi spaţiile necesare;

- analizează propunerile de intrare/excludere formulate de oricare dintre membri echipei şi decide includerea de noi participanţi sau excluderea participanţilor care nu respectă obligaţiile stabilite prin Contractul terapeutic;

- identifică soluţii la diferitele schimbări/probleme care apar.

120

Responsabilităţile coordonatorului de program

- monitorizează aspectele legate de calitatea serviciilor oferite prin programul Controlul agresivităţii;

- monitorizează desfăşurarea activităţilor programului;

- evaluează rezultatele obţinute;

- organizează întâlnirile echipei multidisciplinare, atunci când acest lucru se impune şi completează Procesul verbal al şedinţei;

- asigură managementul administrativ al materialelor şi consumabilelor necesare;

- planifică şi întocmeşte Orarul activităţilor programului;

- colaborează cu toţi membrii echipei multidisciplinare prin oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.

Responsabilităţile psihologului

- realizează evaluarea psihologică iniţială şi selecţia persoanelor private de libertate care au recomandare pentru înscriere în program, în vederea includerii în program;

- stabileşte obligaţiile din Contractul terapeutic şi le aduce la cunoştinţa fiecărui participant, spre a fi semnate;

- planifică şi susţine întâlnirile modulului terapeutic;

- planifică şi asigură consilierea individuală a participanţilor la program care necesită acest tip de intervenţie;

- completează toate documentele din mapa program care îi revin (Tabelul nominal al participanţilor, Protocolul de activitate, Fişa individuală, Prezenţa participanţilor la modulul terapeutic);


121

Responsabilităţile educatorului

- planifică şi susţine activităţile educaţionale din cadrul programului Controlul agresivităţii;

- completează toate documentele din mapa program care îi revin (Prezenţa participanţilor la activităţile educaţionale planificate în cadrul programului Controlul agresivităţii);


Responsabilităţile asistentului social

- planifică şi asigură consilierea socială individuală a participanţilor la program care necesită acest tip de intervenţie;

- completează toate documentele din mapa program care îi revin (Fişa individuală);


Responsabilităţile monitorului sportiv

- planifică şi susţine activităţile sportive cu participanţii din program care sunt apţi pentru a fi incluşi în acest tip de activităţi;


122

Responsabilităţile personalului din cadrul serviciului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar


Am luat la cunoştinţă:

Coordonator program_________________

Psiholog___________________________

Educator___________________________

Asistent social_______________________

Monitor sportiv_______________________

Reprezentant siguranţa deţinerii şi regim penitenciar _____________

_____________

_____________

123

ANEXA XI Penitenciarul_________________________

Fişa de lucru aECHIPEI MULTIDISCIPLINARE

Data_____________________

Echipa multidisciplinară:● coordonatorul programului* Nume/prenume___________________________________________• Psiholog(i)Nume /prenume__________________________________________● educator(i)Nume /prenume__________________________________________● asistent(i) social(i) Nume /prenume__________________________________________• monitor sportivNume /prenume__________________________________________Reprezentanţi ai serviciului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar (şef secţie) Nume /prenume__________________________________________Perioada de desfăşurare a activităţilor programului ___________Locul de desfăşurare a activităţilor Activităţi de grup ________________________________________________________________________________________________Activităţi individuale______________________________________________________________________________________________Nr. participanţi identificaţi:________________________________Probleme discutate **___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________* coordonatorul programului poate fi unul din specialiştii echipei sau şeful serviciului asistenţă psihosocială. În cazul în care unul dintre specialiştii echipei îndeplineşte şi atribuţii de coordonator de program va cumula responsabilităţile care îi revin.** discutare includere/ excludere membri din grup, modificare loc de desfăşurare a activităţilor, modificare echipă multidisciplinară, evaluarea rezultatelor, alte probleme apărute pe parcursul derulării programului care necesită analiza şi decizia echipei etc.

124

Soluţii identificate:

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Echipa multidisciplinară:

● coordonatorul programului*

semnătura_____________________________________________

• Psiholog(i)

semnătura______________________________________________

● educator (i)

semnătura______________________________________________

● asistent (i) social(i)

semnătura______________________________________________

• monitor sportiv

semnătura______________________________________________

•Reprezentanţi ai serviciului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar (şef secţie, supraveghetori)

semnătura______________________________________________

125

Situaţiile în care este necesară întâlnirea tuturor membrilor echipei multidisciplinare:

- când se stabilesc/schimbă locurile de desfăşurare a activităţilor,

- când se analizează propunerile de excludere din grup şi/sau de recompensării membrilor.

În cazul transferului unui participant nu este necesară întrunirea comisiei.

De obicei, în cursul derulării unui program nu este necesar ca echipa să se întrunească decât o dată pe lună (dacă sunt în discuţie propuneri de recompensare, excludere etc.

126

ANEXA XII

PENITENCIARUL___________________

SERVICIUL ASISTENŢĂ PSIHOSOCIALĂ

ANUNŢ

În perioada ___________________________, în secţia/Penitenciarul (numărul secţiei sau numele unităţii, după caz) ________________________________ începe programul de asistenţă psihosocială destinat persoanelor cu antecedente în toxicomanie (ANTIDROG).

Cei care sunt intersaţi de participarea la programul de asistenţă psihosocială „Antidrog” trebuie să facă o cerere scrisă pe care să o înainteze educatorului de secţie până în data de _______________.

Întocmit,

Coordonatorul programului

____________________________________

Data afişării anunţului ____________

127

AN

EXA

XIII

MA

PA P

RO

GR

AM

ULU

I AN

TID

RO

G V

A C

UPR

IND

E:

Nr.

crt.

DO

CU

MEN

TUL

DE

ÎNTO

CM

ITN

r. A

nexe

iFR

ECVE

NŢA

ÎNTO

CM

IRII

/ CO

MPL

ETĂ

RII

Obs

erva

ţii

1C

oper

ta m

apei

pro

gram

Ane

xa I

O d

ată

Ace

astă

co

perta

va

în

soţi

Just

ifica

rea

prog

ram

ului

şi

es

te

înai

ntat

ă di

rect

orul

ui

adju

nct

pent

ru

educ

aţie

şi

as

iste

nţă

psih

osoc

ială

spr

e av

izar

e şi

dire

ctor

ului

uni

tăţii

spr

e ap

roba

re.

2Ju

stifi

care

a pr

ogra

mul

ui(1

-2 p

agin

i)-

O d

ată

Se

înto

cmeş

te la

înce

putu

l der

ulăr

ii pr

ogra

mul

ui ş

i va

cupr

inde

in

form

aţii

conc

rete

refe

ritoa

re la

pro

blem

a ag

resi

vită

ţii în

uni

tate

a dv

s. (

ex.

nr.

ppl

cu c

ondu

ită a

gres

ivă,

eve

nim

ente

neg

ativ

e et

c.)

3A

trib

uţiil

e ec

hipe

i mul

tidis

cipl

inar

e A

nexa

X

O d

ată

Se

va

refa

ce

dacă

se

sc

him

bă

com

pone

nţa

echi

pei

mul

tidis

cipl

inar

e sa

u at

ribuţ

iile

mem

brilo

r.4

Fişa

de

lucr

u a

echi

pei

mul

tidis

cipl

inar

eA

nexa

XI

La n

evoi

eLa

fiec

are

întâ

lnire

a e

chip

ei (c

el p

uţin

o d

ată

pe lu

nă)

5C

ontr

actu

l ter

apeu

tic

sem

nat d

e fie

care

par

ticip

ant

Ane

xa II

O d

ată

În e

tapa

de

sele

cţie

sau

în p

rima

întâ

lnire

de

grup

6C

riter

iile

de e

xclu

dere

din

pro

gram

Ane

xa II

IO

dat

ăA

nexa

III

se

fo

lose

şte

pent

ru

prez

enta

rea

/ di

scut

area

cu

be

nefic

iarii

. P

oate

fi c

ompl

etat

ă sa

u m

odifi

cată

în

func

ţie d

e ca

ract

eris

ticile

ben

ficia

rilor

.7

Tabe

lul

nom

inal

cu

de

ţinuţ

ii pa

rtic

ipan

ţi A

nexa

IVO

dat

ăS

e re

face

da

că s

e sc

him

bă c

ompo

nenţ

a gr

upul

ui î

n se

nsul

ad

ăugă

rii d

e pa

rtici

panţ

i. În

caz

ul î

n ca

re g

rupu

l se

dim

inue

ază

(tran

sfer

, ex

clud

ere,

ab

ando

n, s

e ta

ie d

in ta

belu

l ini

ţial ş

i se

cons

emne

ază

mot

ivul

)

128

Nr.

crt.

DO

CU

MEN

TUL

DE

INTO

CM

ITN

r. A

nexe

i

FREC

VEN

ŢA

ÎNTO

CM

IRII

/ C

OM

PLET

ĂR

IIO

bser

vaţii

8O

raru

l act

ivită

ţilor

pro

gram

ului

(te

rape

utic

e, e

duca

ţiona

le ş

i de

timp

liber

)

Ane

xa V

Luna

r S

e va

rea

liza

lun

ar s

au

când

apa

r m

odifi

cări

în

plan

ifica

rea

activ

ităţil

or.

9Fi

şele

de

lu

cru

utili

zate

la

în

tâln

irile

de

grup

-O

dat

aS

unt p

reze

ntat

e în

ane

xe s

au în

man

ualu

l pro

gram

ului

.S

e co

mpl

etea

ză

în

cadr

ul

întâ

lniri

lor

din

mod

ulul

te

rape

utic

(sa

u ed

ucaţ

iona

l)10

Fişe

le in

divi

dual

e A

nea

VILa

nev

oie

DO

AR

pe

ntru

pp

l. ca

re

bene

ficia

ză

de

cons

ilier

e in

divi

dual

ă in

cad

rul p

rogr

amul

ui11

Prot

ocol

ul d

e ac

tivita

teA

nexa

VI

ILa

fiec

are

întâ

lnire

a

grup

ului

Per

mite

ev

alua

rea

prog

rese

lor

fiecă

rui

parti

cipa

nt,

atitu

dine

, im

plic

are,

re

zist

enţe

, di

nam

ica

grup

ului

, at

inge

rea

obie

ctiv

elor

etc

.12

Prez

enţa

par

ticip

anţil

or la

ac

tivită

ţile

de g

rup

Ane

xa

IXLa

fiec

are

întâ

lnire

a

grup

ului

Doc

umen

tul s

e în

tocm

eşte

o s

ingu

ra d

ata

(se

mod

ifica

do

ar d

aca

se s

chim

ba c

ompo

nenţ

a gr

upul

ui în

sen

sul

adău

gării

de

noi p

artic

ipan

ţi)

13A

nunţ

ul p

rivin

d de

rula

rea

prog

ram

ului

Ane

xa

XII

O d

ată

La m

apă

se p

ăstre

ază

docu

men

tul

cu s

emnă

turil

e în

or

igin

al.

Documents

P R O G R A M - penalreform.ro · psihologice iniţiale sau de parcurs, au stabilită ca recomandare în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică,