UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIUFACULTATEA DE DREPTSPECIALIZAREA: DREPTCENTRUL TUTORIAL: BACAU

DISCIPLINA: DREPT CANONIC

TEMA: ORA DE RELIGIE IN SCOALA ROMANEASCA

COORDONATOR: LECTOR UNIV. DR. EMANUEL TAVALA

STUDENT: ASANDULUI IRINA (CASAT. TELIC)ANUL IORA DE RELIGIE IN SCOALA ROMANESCA

) Prezenta orei de religie in invatamantul de stat este conforma Constitutiei Romaniei, care prevede in art. 32. alin. (7): Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege. De asemenea, este conforma Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, care prevede in art. 32 alin. (1): In invatamantul de stat si particular, predarea religiei este asigurata prin lege cultelor recunoscute.[footnoteRef:2] [2: Legea 489/2006]

La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz, situatia scolara se incheie fara aceasta disciplina. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina. Prin urmare, prezenta disciplinei religie in oferta scolara este obligatorie din punct de vedere legal, cu posibilitatea pentru elevi de a nu frecventa orele de religie, la solicitarea scrisa a parintelui sau a tutorelui legal constituit. Pentru a se asigura, in mod egal, accesul elevilor la educatia religioasa, potrivit cultului din care fac parte, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor prevede in art. 32 alin. (4): La cerere, in situatia in care conducerea scolii nu poate asigura profesori de religie apartinand cultului din care fac parte elevii, acestia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului caruia ii apartin.

Prezenta religiei in sistemul de invatamant romanesc nu este o inovatie a perioadei post-decembriste. Legea instructiunii publice din 1864, care a stat la baza invatamantului romanesc peste trei decenii si care a fost una dintre primele legi din Europa care instituiau obligativitatea si gratuitatea invatamantului (dupa Suedia, Norvegia, Prusia si Italia, dar inaintea Marii Britanii, Elvetiei, Bulgariei, Serbiei, Frantei), aseza religia la loc de cinste intre obiectele de studiu, atat in cadrul invatamantului primar unde se preda catehismul (art. 32), cat si in cadrul invatamantului secundar, gimnazial si liceal, unde se preda religiunea (art. 116). Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale si morale ce stau la baza culturii europene si nationale, valori la care elevii trebuie sa aiba acces in mod liber si care au un rol formativ deosebit, demonstrat si de studiile sociologice in domeniu.Educatia religioasa se realizeaz n familie, Biseric i coal, de ctre prini, preoi i profesori. Exist o strns legtur ntre aceti factori educativi, conlucrarea lor determinnd transmiterea valorilor credinei i formarea conduitei exemplare. O educaie temeinic i durabil este cea nceput n familie, nc din fraged copilrie, continuat n coal i consolidat prin diferite activiti ce se deruleaz n Biseric i societate. Prin ora de religie elevii sunt educai n spiritul onestitii, al promovrii valorilor morale: - iubirea aproapelui; - respectarea btrnilor; - bucuria de a face fapte bune; -dorina de a fi cinstit;- generozitatea; - s nu urasc; -s nvee s isi cear iertare cnd greesc; -s fie optimiti i s aib ncredere n sine i n alii. Printre altele, elevii invata sa faca fa noului pluralism religios, care necesit cunoaterea diferitelor religii, de exemplu Islamul; pentru a educa populaia cu privire la toleran i respectul fa de ceilali.Unii spun c statul i Biserica sunt separate, deci religia n-are ce cuta n spaiul public, i implicit n coala public. Argumentul e fals. Separarea statului de Biseric nseamn c statul nu poate interveni n treburile Bisericii (de pild, numind sau schimbnd episcopi), iar Biserica nu se poate implica n conducerea Statului sau redactarea legilor, nu poate percepe impozite, etc. Nu nseamn nicidecum c religia cretin, sau oricare alta, trebuie evacuate din orice aspect al vieii cetii i izgonite ntre cei patru perei ai spaiului privat. Religia nu este doar credina subiectiv a fiecruia, ea este i o parte obiectiv a identitii i a culturii naiunii, precum limba, literatura, istoria sau arta. De aceea, predarea ei este util, nu deranjant. Dincolo de articolele de credin, pe care fiecare le poate mbria sau nu, aa cum fiecare poate practica sau nu cunotinele de biologie sau de fizic dup terminarea colii, religia comport coninuturi culturale pe care elevii trebuie s le posede pentru a fi ceteni educai. n msura n care predarea religiei nu nseamn o practic religioas impus tuturor (rugciuni, spovedanie, mprtanie), ci coninuturi de cunoatere, de alfabetizare religioas, ea este util oricrui copil. Corect predat, ea nu ar trebui s fie mai deranjant, chiar i pentru un necretin, dect istoria romnilor sau literatura romn.

1