Embed Size (px)
Citation preview
Ocolul silvic Borsec
Cap 1. Cadrul natural al Ocolului Silvic Borsec
1.1 Localizarea geografică
Pădurile a Ocolului Silvic Borsec sunt situate în partea superioară a
bazinului hidragrafic al râului Bistricioara, suprapunindu-se peste
depresiunea Bilbor şi Borsec şi peste parţi din masivele muntoase Calimani,
Giurgiu şi Bistriţei.
Principala cale de acces este drumul naţional Topliţa-Borsec-Tulgheş
Vecinătaţi, limite, hotare
Actualele limite sunt naturale şi evidente, iar acolo unde traversează
pădurea, au fost materializate pe teren cu vopsea roşie şi semnul
convenţional ‘‘H‘‘.
Vecinătaţile, limite şi hotarele ocolului sunt prezentate în tabelu 1.1.1
Tabel 1.1.1
Punctecardinale Vecinatati
Limite O.SHotare pădurii
Felul Denumire
NO.S. Broşteni Naturală
Muntele AlunişuluiCulmea VămanuCulmea Harlagiei
Culmi şi liziere
O.S. Borca Naturală Culmea Tibleşului Culme
EO.S. Ceahlau Naturală
Culmea MareCulmea Pietrelor Roşii
Culmi şi liziere
O.S. Tulgheş Naturală Culmea Barasău Culmi şi liziere
S
O.S. Tulgheş NaturalăRâul BistricioaraDealu Corbului
Curs de apă, Culmi şi liziere
O.S. Gheorgheni Naturală Culmea Rezu Mic Culmi
O.S. Topliţa Naturală Dealu Creanga Culme
V O.S. Topliţa NaturalăCulmea Arcoza
Culmea RachitişuluiCulmea Obcinei
Culmi şi liziere
Administrarea fondului foretier
Este administrata de Regia Naţionala as Pădurlor ROMSILVA, prin
Direcţia Silvica Miercurea-Ciuc, Oculul Silvic Borsec, sediul fiind situat în
oraşul cu acela nume
Suprafaţa fondului forestier
Ocolul Silvic Borsec se întinde pe o suprafaţa de 15316,0 ha şi
este împarţită în 8 unitaţi de producţie, suprafata ocupata cu pădure
este 97% şi este inclusă în grupa I funcţională 20% şi grupa II
funcţională 80%.
Tabel 1.1.2
U.P. Supr. ha Pădure ha
Păduri cu rol de:Compoziţia arboretelor
( fond productiv)
Protecţie Producţie şi protecţie
T-VIT II T III-T IV
II 2772,0 2612,9 91,2 702,9 1940,984MO9BR2FA1LA
4DTIII 1411,2 1312,0 133,1 662,5 581,0 63MO 23BR14FA
IV 3163,6 3068,4 203,0 - 2927,579MO12BR6FA
2DT1DMV 263,7 246,7 45,5 - 201,2 98MO1FA1DT
VI 1126,5 1102,5 0.8 - 1110,192MO3ME1DR
1DT3DM
VII 2072,9 2043,5 346,7 - 1717,584M08BR2ME
2DR4DT
VIII 3890,3 3812,2 393,7 219,7 3051,983MO7BR5FA3ME1DT1DM
IX 615,8 598,3 91,6 - 511,483MO7BR5FA1DR3DT1DM
O.S 15316,0 14796,5 1505,6 1585,1 12041,582MO9BR4FA
3DT1DM
1.2 Organizarea teritoriului
Constituirea unitaţilor de producţie; împărţirea Ocolului în 8 unităţi de
producţie: II Tinoave, III Fageţel, IV Răchitiş, V Bilbor, VI Vămanu, VII
Muncelu, VIII Valea Seacă şi IX Batasău.
Se ţine seama de încadrarea teritorială a pădurii şi a trupurilor de pădure
având în vedere omogenitarea condiţilor naturale cu scopul gospodăririi cât
mai raţionale a pădurii.
Organizarea administrativă
Din punct de vedere administrativ, O.S. Borsec are in componenţă 3
districte cu 16 cantoane silvice, aşa cum se poate vedea în tabelul 1.2.1
Tabel: 1.2.1
District CantonU.P.
Suprafaţa-ha-Nr, Denumirea Nr. Denumirea
IBorsec
1 Corbu II 1271,92 Tinoave II 1421,6
3 FăgeţelII 78,5III 376,8
Total 455,34 Pârâul Cupelor III 909,016 Barasău IX 309,3
Total - 4367,1
II Bilbor
6 Draniţa-Curmătută IV 1086,7
7 RăchitişIV 833,4V 7,7
Total 841,18 Dobreanu V 2,5
9 VămanuV 253,5VI 586,4
Total 839,910 Agestru VI 540,1
Total - 3310,3
III Bistricioara
5 FrasinIII 125,4IV 1243,5
Total 1368,911 Muncelu VII 1390,6
12 ŢibleşVII 682,3VIII 702,7
Total 1389,013 Runculeţ VIII 1166,214 Păltiniş VIII 1427,1
15 ArgintărieVIII 594,3IX 306,5
Total 900,8Total - 7638,6
O.S. - - - 15316,0
1.3 Condiţi geologice
Ocolul silvic Borsec face parte din unitatea morfostructurală de orogen
carpatică muntoasă şi din urmatoarele subunităţi:
-cristalino-mezozoică Masivul Oriental ( Munţii Giurgeu şi Bistriţei );
-neovulcanică Munţii Călimani
-depresiuni intramontane ( Borsec şi Bilbor ).
În Munţii Bistriţei formaţiunile geologice sunt reprezentate de un
ansamblu de roci metarnorfice
În Munţilor Giurgeu este tot de origine cristalină. Însa peste acesta, apar
o serie de depozite carbonatice reprezentate prin calcare dolomitice cenuşii
Munţii Călimani sunt alcătuiţi, în principal, din andezite. Pe alocuri se
întâlnesc roci vulcanogen - sedimentare şi lave consolidate.
În depresiuni intramontane predomina formaţiunile sedimentare de tipul
aluviilor si deluviilor.
Astfel pe şisturi cristaline s-au format soluri brune acide sau brune
feriiluviale, pe rocile vulcanice s-au format soluri brune acide sau
eumezobazice iar pe calcare s-au format rendzine.
1.4 Condiţi geomorfologie
Teritoriu O.S. Borsec face parte din regiunea geormorfologic - Carpaţii
Oriental suprapunându-se peste porţiuni din Munţil Giurgeu, Bistriţel si
Călimani şi Depresiunile Borsec si Bilbor.
Unitatea geomorfologică predominantă este versantul. Configuratia
versanţilor este de reguld ondulată.
Altitudinal, fondul forestier din O.S. Borsec se situează între 650 m (U.P.
IX) şi 1685 m (varful Muncelu din U.P. VII). Altitudinea medie este de 1082
m.
Expozilia generală a teritoriului este sud-estică. Expoziţia cea mal
răspândită a versanţilor este cea parţial însorită (50%), datorită fragmentării
cauzate de reţeaua de pâraie secundare.
Înclinarea medie a versanţilor este de 25º, predominând cei cu înclinare
repede (55%).
1.5 Hidrologie şi hidrografie
Din punct de vedere geografic pădurile O.S. Borsec este localizat in partea
superioara a bazinului hidrografic al râului Bistricioara, pâraiele mai
importante fiind: Vinului, Valea Seacă şi Barasău.
Reteaua hidrografică este bine dezvoltată, cu debit maxim primăvara (în
martie - aprilie), iar cea minim la sfârşitul verii (lunile august - septembrie).
Regimul hidrologic este in general de tip percolativ. Toate apele în zona
muntoasă au o pantă accentuată, fapt care determină o mare putere de
eroziune în luncile joase şi în zonele cu izvoare de coastă regimul este mixt (de
precipitaţii şi freatic).
1.6 Condiţii climatice
Din punct de vedere geografic pădurile Ocolului Silvic Borsec face parte
din zona climatică temperat continental.
Duptă Koppen, O.S. Borsec se încadrează in provinciile climatice Dfk'
(pâna la altitudinea de 1000 m) şi Dfck' (peste 1000 m).
Condiţiile geomorfologice specifice determină o mare varietate a
condiţilor climatice locale. În primul rând se poate vorbi despre o
variabilitate climatică altitudinală. În al doilea rând apar diferenţieri pe
suprafaţe restrânse, ca urmare a fragmentrii accentuate a reliefului.
Cea mal mare parte a datelor climatice prezentate sunt obţinute la staţiile
meteorologice Borsec şi Topliţa.
Regimul termic
Regimul termic al O.S. Borsec, este caracterizat printr-o temperatură
medie anuală de 5,4ºC. Temperatura minimă absolută a fost de -30,1ºC, iar
maxima absolut de +32,0ºC.
Data medie a primului îngheţ este 27 septembrie iar cea a ultimului este
14 mai. Perioada bioactiv are o duratra medie de 235 zile/an (14 martie - 16
noiembrie). Lungimea medie a perioadei de vegetatie este de 166 zile/an (6
mai - 27 septembrie).
Regimul termic la nivel de subparcelă, este influenţat de orografia
terenului. În zonele depresionare, la sfârşitul toamnei şi iarna, se produc
frecvente inversiuni termice.
Regimul pluviometric, nebulozitatea şi evapotranspiraţia
La O.S. Borsec cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 705,0 mm.
Cantitatea maximă de precipitaţii inregistrată în 24 de ore a fost de 63,5
mm.În sezonul cald (mai – septembrie) cade 64% din cuantumul
precipitaţilor anuale.
Anual se înregistrează aproximativ 140 zile cu strat de zăpadă, 34 zile cu
brumă şi 7 zile de chiciură.
Evapotranspiraţia potenţială atinge o valoare medie de 538 mm/an,
Se constată că există un excedent de precipitaţii faţă de ETP (167 mm/an).
Nebulozitatea medie anuală are valoarea 6,0. Numărul mediu anual de
zile senine este de 70, iar cel al zilelor acoperite de 170.
De-a lungul vailor mal importante şi în depresiuni, se formeaz uneori (în
special toamna şi iarna) ceaţă de convecţie.
Regimut eolian
Teritoriul studiat este supus predominant influenţei circulaţiei
atmosferice de nord-vest. Vânturile cele mai intense sunt cele din timpul
iernii, când viteza medie depaseste 6 m/s şi frecvent maximele sunt de peste 16
m/s.
Gradul de fragmentare a reliefului şi marea varietate a suprafeţei
subiacente influenţează mult directia şi viteza vântului, aceasta fiind maxima
in zona varfurilor predominante.
În tirnpul iernii işi face simţită prezenţa Crivăţul. În zonele montane sunt
prezente brizele. În ultima perioadă pagubele produse de vânturile puternice
au fost importante provocând rupturi şi doborâturi de vânt
Vântu a determinat şi dimensionat etejul fitoclimatic la amestecului de
răşinoase şi fag.
1.7 Soluri şi tipuri de staţiuni
Descrierea amanuţită a tipului şi subtipurilor de sol din acest teritoriu
este făcută “ Studiul naturalistic al pădurilor” din O.S. Borsec. S-au analizat
306 profile principale de sol. Dintre profilele acestea pentru 26 profile
principale s-au recoltat probe de sol şi sa făcut determinări de laborator.
Profile de control s-au executat în fiecare u.a.
Au fost identificate 6 tipuri de sol şi 13 de subtipuri; majoritatea sunt
soluri brun acide (82%) şi brun eumezobazice (10%).
Solurile brun acide apare pe versanţi cu înclinareşi expoziţii diverse.
Substratul litologic este reprezentat de şisturi cristaline şi roci vulcanice
acide. Textura mijlocie spre uşoară
Solurile brun eumezobazice apare pe versanţi cu înclinareşi expoziţii
variate pe roci fără o aciditate prea acentuată.
Tipurile de staţiuni din O.S. Borsec se grupează pe etaje fitoclimatice asfel
- Etajul montan de molidişuri (FM3) – 65% -altitudine 800-1400m
- Etajul montan de amestecuri (FM2) – 35% - altitudine peste 1400m
În cadru O.S. Borsec cele mai răspândite tipuri de staţiune sunt:
- 2.3.3.2 Montan de molidişuri Bm, brun acid edafic submijlociu, cu
Oxalis Dentaria, reprezinta 27% din suprafaţa păduroasă.
- 2.3.3.3 Montan de molidişuri Bs, brun acid edafic mare şi mijlociu, cu
Oxalis Dentaria, reprezinta 27% din suprafaţa păduroasă.
- 3.3.3.3 Montan de amestecuri Bs, brun edafic mare cu Asperula
Dentaria, reprezinta 27% din suprafaţa păduroasă
Pădurile din O.S, Borsec cuprinde 2 eteje fitoclimatice cu 14 tipuri de
staţiune.
În privinţa bonitaţii staţionile sunt:
- Staţiuni de bonitate superioară = 8603,0 ha-57%
- Staţiuni de bonitate mijlocie = 6202,4 ha-41%
- Staţiuni de bonitate inferioară = 326,8 ha-2%
Total Ocol = 15132,2 ha-100%
1.8 Caracterizarea actual a vegetaţiei
Pădurea O.S. Borsec se întinde de la 650 la 1685 m pe o diferenşă de
nivel de 1082 m sunt cuprinse 19 tipuri de pădure
În cadru O.S. Borsec se întâlnesc urmatoarele formaţii forestiere
care sunt:
- molidişuri pure - (65%)
- molideto-brădete - (16%)
- amestecuri de molid-brad-fag - (19%) şi aninişuri de anin alb.
Din punct de vedere al caracterului actual al tipului de pădure este:
- natural fundamentale – 66%
- parţial derivate – 1%
- artificiale - 33%
În cadru O.S. Borsec cele mai răspândite tipuri de pădure sunt:
- 1.1.1.1. Molidiş normal cu Oxatis acetosella (Ps). A fost
semnalat pe
versanţi fără înclinare excesivă în zona de optim climatic şi
edafic pentru molid
- 1.1.1.4. Molidiş cu Oxalis acetosella pe soluri schelete (Pm).
Apare la altitudini ceva mai mari şi pe versanţi mai înclinaţi
decât molidişul normal cu Oxalis acetosella
- 1.3.1.1. Amestec normal de raşinoase şi fag, cu flora de mull
(Ps). A
fost identificat pe versanţi fără o înclinare prea mare, în zona
altitudinală mijiocie si inferioară a ocolului.
Structura fondului de producţie şi de protecţie
Molidul este specia cea mai răspândită. Are clasa de productie medie
2,5, consistenta medie 0,77, vârsta medie 64 ani creşterea curentă medie 9,2
mc/an/ha şi volumul mediu 387 mc/ha, 93% dintre molidişuri au consistenta
plină sau aproape plină şi 7% au consistenta sub 0,7.
În 45% dintre cazuri molidul edifică arborete pure, în 32% este specia
principală de amestec şi în 23% dintre cazuri ocupă un rol secundar. 65% din
molid este regenerat natural din sămânţă, 35% provine din plantaţii. Toate
molidişurile au vitalitate normala
Condiţiile staţionale sunt, pe ansamblu, de favorabilitate superioara spre
mijlocie pentru această specie.
Bradul ocupa 9 % din suprafata ocolului. Are clasa de productie 2,1;
consistenţa medie 0,72; varsta medie 87 ani; creşterea curentă medie 7,7
mc/an/ha şi volumul mediu 481 mc/ha. 87 % din brad este de productivitate
superioară, restul de mijlocie. 85 % are consistenţă plină sau aproape plină şi
15 % are sub 0,7. Nu edifică arborete pure iar vitalitatea este 100 % normala.
98 % provine din sămânţă şi 2 % din plantaţii.
Alte specii importante, dar cu pondere redusă, sunt fagul, pinul, laricele,
paltinul şi frasinul. Specii pioniere, precum plopul tremurător, mesteacănul şi
salcia căpreasca ocupă suprafeţe restrânse şi îndeosebi în arborete tinere.
Tabel:1.8.1
SpecificăriSpecii
TotalMo Br Fa Me Pi La Sr DR DT DM
Compoziţia (%) 82 9 4 2 1 - - - 1 1 100Clasa de producţie 2,5 2,1 2,9 3,0 3,2 2,8 2,8 2,7 2,9 2,7 2,5
Consistenţa 0,77 0,72 0,73 0,82 0,72 0,84 0,81 0,84 0,820,79
0,77
Vârsta medie (ani) 64 87 96 34 46 24 28 79 54 37 66Creşterea curentă
(mc/an/ha)9,2 7,7 4,5 5,6 4,5 9,1 4,5 5,3 5,4 4,4 8,7
Volumu mediu (mc/ha)
387 481 310 113 160 94 81 401 175 137 379
Volumul total(mii mc)
4674 647 193 38 12 5 2 5 29 15 5621
Structura pe clase de vârstă
Tabel:1.8.2
Anul
amenajări
Clasa de vârstă (%)Total
I II III IV V VI şi peste
1990 12 24 16 27 14 7 100
2002 8 16 20 23 26 7 100
Structura pe clase de vârstă a fost şi este dezechilibrată. Modificări
survenite în ultima perioadă se datorează în principal reducerii suprafeţei
fondului forestier.
Structura în raport cu modul de regenerare
Tabel: 1.8.3
Anul amenajăriModul de regenerare (%)
Sămânţă Plantaţii Total
1990 69 31 100
2002 71 29 100
Tipuri de structură verticală
Tabel: 1.8.4
Anul amenajăriTip de structură (%)
Echienă Relativ Echienă Relativ plurienă Total
1990 16 44 40 100
2002 6 50 44 100
Cap.2 Studiul productiei de lemn si principalele lucrari privind
valorificarea masei lemnoase
Pădurea reprezintă o adevarată uzină vie, producatoare de biomasa,
arborii împreuna cu ceilalti constituienţi ai fitocenozei forestiere având
insuşirea de a transforms energia solara prin intermediul fotosintezei în
energie chimică acumulată indeosebi sub forma de lemn.
2.1 Producţia de masa lemnoasă planificata a se exploata in anal 2006 si
caracteristicile acestuia
În cadrul Ocolului Silvic Borsec masa lemnoasă planificată a se exploata
în anul 2006 atinge 49724 m³ din care 39800 m³ produse principale şi 9924 m³
produse secundare. Masa lemnoasă supusa procesului de exploatare în anul
2006 se caracterizează printr-o clasa de productie medie 3.1, consistenta
medie 0.80, vârsta medie 90 ani, volum mediu la hectar 407 m³, se vor
exploata Molid 38757 m³ ,Brad 7174 m³ ,Fag 2481 m³,Diverse rasinoase 498
m³, Diverse tari 685 m³, Diverse moi
129 m³. Fagul este exploatat pentru foc
2.2 Principale lucrări privind valorifcarea masei lemnoase
Punerea in valoare a masei lemnoase, reprezintă obiectivul economic al
exploatarii, presupune transformarea arborilor marcaţi în sortimente de
lemn brut. Sortimentele constituie produsul final al exploatarii reprezentat
prin piese de lemn cu dimensiuni, forme şi calitati impuse de necesitatile de
folosire ulterioară.
Procesele tehnologice prin intermediul carora se realizeaza exploatarea
lemnului sunt :recoltarea, colectarea, fasonarea, transportul tehnologic şi
sortarea.Tehnologia de exploatare este în trunchiuri pentru foioase şi catarge
pentru răşinoase.
Recoltarea ~ reprezinta procesul tehnologic prin care se realizează
fragmentarea arborilor doborâţi, operaţia se desfăşoară în parchet.
Colectarea ~ reprezinta procesul tehnologic prin care se asigură
deplasarea pieselor rezultate în urma recoltarii de la cioata până la o cale
permanents de transport, cu trasee prestabilite pentru evitarea vătămărilor.
Fasonarea primara ~ este procesul de pregatire a masei lemnoase în
vederea transportului tehnologic.
Transportul tehnologic ~ reprezinta procesul prin care masa lemnoasă
este deplasata din platforma primară în centrele de sortare şi industrializare.
Sortarea şi fasonarea definitivă ~ constituie procesul prin care se obţin
sortimente de lemn brut, care reprezinta produsul final al exploatarii. .
Fasonarea definitivă presupune următoarele operaţii :
- sectionarea lemnului;
- despicarea lemnului;
- cojirea lemnulul;
- pachetizarea lemnului subţire şi de steri;
- stocarea sortimentelor de lemn brut.
Conservarea materiei prime
În vederea evitarii degradării materiei prime în perioada de depoyitare
se iau o serie de masuri de prevenire, în functie de specie si anontimp, pentru
conservare a calităţii, pe o perioada cât mai îndelungată de depozitare.
Masurile de conservare se impun în general în perioada sezonului cald,
pentru lemnul cu o perioada de depozitare mai mare de 30 de zile şi în special
pentru anumite specii predispuse la crăpare sau la atacul ciupercilor şi a
insectelor xilofage.
În funcţie : de durata depozitării, de specie, de dotare, conservarea
lemnului brut se execută prin uscare, aerisire, umbrire, cojire, tratare cu
substante chimice, stropire sau depozitare în apa şi utilizare de ceruri.
- Conservarea prin cojire se splica la răşinoase pentru a evita producerea
gaurilor şi a galeriilor de insecte xilofage.
- Conservare uscată se obţin printr-o stivuire corectă, pe tălpi ridicate la
30-40cm de sol, pe locuri nivelate, curăţite de vegetaţie şi rămăşiţe de lemn.
- Conservare cu paste şi pelicule prevede aplicarea de chituri sau paste pe
capete sau pe porţiunea fără coaja ale lemnului imediat dupa doborâre.
- Conservarea cu rumegus umed se poate folosi în toate situaţile şi consta în
stivuirea stransă a buştenilor cu aceeaşi lungime, împrejmuirea stivelor cu
garduri de lemn şi umplerea spaţiilor libere cu rumeguş presat care se
umezeşte periodic la 3-4 zile.
- Conservarea umedă - prin stropire se recomandă pentru lemnul verde la
raşinoase şi foioase, în perioada martie-octombrie, pentru prevenirea
încingerii, rascoacerii şi putrezirii la foioase. Stropirea se realizeaza printr-o
reţea de conducte şi o instalaţie de pompare.
2.3 Caracterisitcile lemnului exploatat
2.3.1Caracteristicile generale ale lemnului şi a principalelor specii
forestiere din Ocolul Silvic Borsec
Principalele specii în cuprinsul Ocolului Silvic Borsec sunt : Molid
82%; Brad 9%; Fag 4%; Pin 1%; Diverse tari 1% ;Diverse rasinoase 1%.
-Molidul din punct de vedere economic, datorită calităţilor excepţionale ale
lemnului reprezinta una dintre speciile forestiere cele mai valoroase din
cuprinsul fondului forestier. Lemnul de molid nu are duramen, prezinta o
culoare alb-galbune uneori alb rosiatică uşor vargată; imediat dupa doborâre
în secşiunea tranversală se disting doua zone datorită diferenţei de umiditate.
Lemnul este uşor, moale, omogen, elastic, cu luciu mătăsos în secţiunea radială,
se despică uşor, nu produce aşchii şi are un miros slab de răşina.
-Bradul nu are duramen, are culoare alb-galbuie, uneori cu nuante
cenuşii-albastrui şi slab vargat; este moale, nerăşinos, uşor, elastic, mai tare şi
mai rezistent decât lemnul de molid, produce aschii la despicare, are luciu
slab în sectiunea radiala.
-Fagul dupa doborare prezintă culoarea albă a lemnului dupa care
devine roşiatică, freevent la arborii groşi apare duramenul fals brun-rosiatic.
Este un lemn tare, greu, omogen se despica usor, are textura fina cu raze
medulare late si lucionse care apar sub forma de oglinzi în sectiune radială.
Depăşeşte în rezistenţă răsinoasele şi este un excelent combustibil; crapă
repede şi este uşor atacat de insecte xiloifge.
2.3.2 Principalele sortimente produse, caracteristicile acestora,
masurarea şi marcarea lemnulai
În cadrul procesului de producţie al exploatarii pădurilor de pe
suprafaţa Ocolului Silvic Borsec rezultă sortimentul : lemn pentru cherestea.
La prelucrarea lemnului se lasa o supralargire de 1 cm/m nedepăşindu-se 4
cm la o singură piesă.
Dimensiuni :
Clasa Diametru minim la capătul Lungimea
subţire fără coajă (cm)
Cherestea 16min. 2,40 cu creştere din 0,10
în 0,10
Fasonare
Arborii pot fi doborâţi tot timpul anului, excepţie facând cei destinaţi
lemnului de rezonanţă care vor fi doborâţi doar în perioada de repaus
vegetativ. Lemnul se curăţă de crăci şi cioturi prin taierea acestora la nivelul
planului de inserţie.
=Lemn rotund de fag pentra industrializare=
Clasificare :
Fe-lemn pentru furnir estetic
Ft-lemn pentru furnir tehnic
C-lemn pentru cherestea şi alte produse
Se lasa o supralargire de 1 cm/m fără a depaşii 4 cm la o piesa.
Dimensiuni:
Clasa Diametru minim la capătul subţire
fără coajă (cm)
Lungimea
Fe 32 min. 2,00 cu creştere din 0,10 în 0,10
Ft 20 1,40; 2,20; 2;40 precum şi multipli şi
combinaţii acestora
C 16 min. 2,40 cu creştere din 0,10 în 0,10
Fasonare:
Arborii pot fi doborâţi tot timpul anului excepţie făcând cei destinaţi
debitarii în traverse sau alte produse speciale.
Lemnul se curata de craci si cioturi, dar nu se cojeste.
Reguli pentru măsurare, marcare, stivuire:
A.Reguli pentru măsurare
Lemnul se supune masurarii piesă cu piesă, în vederea stabilirii valorii
dimensionale şi a determinarii volumului.
a) Măsurarea dimensiunilor
Diametrul - se măsoară respectând urmatoarele reguli:
La piesele sub 8 m lungime, diametrul se obţine ca medie a două
diametre perpendiculare, măsurate la jumatatea lungimii piesei. Se măsoară
intr-un loc fără coaja şi fără defecte. La piesele mai lungi de 8 m diametrul se
calculează ca medie a valorilor diametrelor la capetele şi mijlocul acestora,
stabilite conform regurilor menţionate anterior.
Masurarea diametrelor se face cu clupa forestieră. Dacă diametrul este
mai mare deschiderea clupei se măsoară circumferinţa cu o ruletă special
gradată. Rezultatele se exprima în cm întregi.
Lungimea - se măsoară de la un capat la celălant capăt al piesei, pe porţiunea
cea mai scurtă. Pentru măsurare se utilizează instrumente adecvate care
asigura precizia corectă. Valorile se exprima în m cu două zecimale, cu trepte
de lungimi conform standardelor.
b) Calculul volumului
Volumul se calculează în cazul fiecărei piese pe baza valorilor
diametrelor şi lungimii înscrise în carnetul de cubaj. Se pot folosi tabele de
cubaj, nomograme sau rigle de calcul forestier; rezultatul se exprima în m³ cu
trei zecimale.
Volumul lemnului putred se calculeaza cu urmatoarele elemente:
La piesele cu putregai interior, la ambele capete, diametrul mediu al
zonei atacate masurat la ambele capete şi lungimea piesei.
La piesele cu putregai interior numai la un capăt cu diametrul zonei
atacate mai mare de 8 cm, diametrul mediu al zonei respective şi lungimea pe
jumatatea piesei.
La piesele cu putregai exterior, suprafaţa atacata şi adâncimea medie a
porţiunii putrede determinata prin sondaj.
La piesele cu putregai exterior patruns spre centru în forma de con, se
masoara suprafata sectiunii laterale atacate si adancimea pe jumatate a
lemnului putred.
Verificarea măsurării diametrelor
Dimensiunile se verifică pe baza de probe, coparându-se valorile
consemnate în carnetul de cubaj şi înscrise pe piese cu valorile rezultate la
verificare.
Probele se constituie prin selecţie mecanică din piese uniform distribuţie
în masa lotului. Pentru stabilirea preciziei se determina erorile de măsurare a
diametrului Ed şi a lungimii El cu relatile:
Ed = 100 - (dv/n)/( di/n) * 100
El = 100 - (lv/n)/(li/n) * 100
În care :
dv şi lv - sumele diametrelor şi respectiv lungimilor determinate
la verificare;
di şi li - sumele diametrelor şi lungimilor consemnate în carnetul
de cubaj;
n - mărimea probei;
B. Reguli pentra marcare
Exceptând cazul manelelor şi prajinilor, la toate sortimentele de lemn
rotund pentru industrializare şi construcţii, fiecare piesă se marchează pe
secţiunea de la capatul gros cu urmatoarele date :
- Numărul de ordine;
- Dimensiunile sub forma de fracţie - lungimea la numarător,
diametrul la numitor;
- Indicativul sortimentului;
- Calitatea conform standardului respectiv;
- Marcarea laterală se poate face şi pe cioplaje laterale, în apropiere de
capetele respective, când aceasta nu se poate executa pe secţiune;
-Marcarea unităţii producatoare se aplica prin poansonare, trebuind să
se înscrie într-un arc cu diametrul de 30-50 mm.
C Regali pentra stivaire
Lemnul rotund pentru industrializare şi construcţii se stivuieşte pe talpi
ridicate de la sol la minim 40 cm, în locuri nivelate, ferite de inundaţie şi fără
vegetaţie
Aşezarea şi dimensionarea stivelor trebuie să permită manipularea
lemnului în bune condiţii cu respectarea regulilor de tehnica securităţii
muncii şi de pază contra incendiilor.
= Lemnal pentra placi din aschii de lemn si placi din fibre de lemn =
Clasificare :
A -1emn fasonat în steri
B - lemn din craci şi varfuri
C - rămăşiţe şi capete
D - aşchii, talaş, rumeguş
E - tocatura de lemn
Dimensiuni :
Categoria
Diametre
făra coajă
(cm)
Lungime Observaţii
A 4-25 1,00 ± 0,05Se admit piese cu lungimea de 0,30-1,00 în
propoţie maximă de 25 din masa lotului
B 2-4 0,30 ± 1,00Se admit piese cu lungimea minimă de 0,25 şi max
1,05 m
C max 25 max 100 -
Fasonarea - din arbori doborâţi tot timpul anului.
Reguli de verificare -se face pe loturi.
Depozitare - pe categorii si grupe de specii :
- A,B,C - în snopi asezaţi în stive
- D si E - în halde
Măsurarea - prin cântarire cu un cântar.
2.4 Analiza principalelor defecte ale lemnului intalnite in Ocolul Silvic
Borsec
Defectele reprezintă abaterile de la normal ale stării lemnului din cauza
cărora capacitatea de întrebuinţare scade.
Lemnul cu stare normală provine din arbori crescuţi în masiv, cu
trunchiuri drepte, cilindrice, fara vătămiri, caracterizat prin ansamblul
elementelor de structura propru speiilor şi care nu au suferit daune la
exploatare.
Defecte de formă ale trunchiului :
Labartarea reprezintă îngroşarea accentuata a trunchaului la colet, fiind
determinată de condiţiile de înrădăcinare.
Curbura reprezintă devierea trunchiului de la axa dreaptă, produsă într-
un plan sau în planuri diferite datorită sarcinilor mari provocate de zăpadă şi
vânt sau de asimetria coroanei.
Conicitatea este dată de descreşterea diametrului de la bază spre vârf.
Conduce la micşorarea randamentului de debitare, produsele prezentând
fibră înclinată.
Canelura reprezintă o deformaţie a trunchiului manifestată prin
vălurarea suprafeţelor laterale, crestele şi adânciturile pornind de la bază.
Cheresteaua are fibri inclinată, retezată.
Ovalitatea este dată de abaterile secţiunii transversale de la forma
circulară, fiind cauzată de activitatea inegală a cambiului de-a lungul
circumferinţei. La derulare rezultă pierderi de material.
Înfurcirea este dată de împărţirea trunchiului în două sau mai multe
ramificaţii datorită creşterii mugurilor laterali în locul celui terminal. În
dreptul ei lemnul are o creştere neregulată, zona fiind supusă alterării.
Defecte de structură ale lemnalui
Nodurile sunt părţi din ramurile arborilor, încorporate în masa lemnului
ca urmare a creşterii trunchiului în grosime.
Devieri ale fibrelor care pot fi sub formă de faibră răsucită sau sub formă
de fibri torsă, in jurul axei longitudinale, fibră inclinată intr-un singur plan,
fibră ondulată, fibră încâlcită, buclele.
Lemnul de reacţie reprezintă modificări ale structurii lemnului în zona
excentrică, mai lată, a trunchiului sau a crăcilor. Poate fi lemn de
compresiune sau de torsiune în funcţie de solicitările care cauzează formarea
lor.
Neregularitatea lăţimii inelelor anuale se remarcă prin prezenţa unuia sau
mai multor inele anule cu lăţime diferită de lăţimea medie.
Inimile concrescute sunt un defect cauzat de înfurcire sau de
concreşterea a două tulpini alăturate.
Crăpături
Crăpături apărute la materialul doborât apar după doborâre datorită
contragerii cauzate de uscare. Crăpăturile se estimează după lungimea şi
adâncimea lor. Influenţează defavorabil proprietăţile lemnului, cauzând
pierderi de material lemnos la debitare. La arborii în picioare sunt porţi de
intrare a dăunitorilor.
Gelivura este o crăpitura radiala produsa pe o anumită lungime a
arborelui cauzată de ger, putând fi închisă sau deschisă. În dreptul ei
trunchiul are o umflături longitudinală formată ca urmare a creşterii
anormale de cicatrizare.
Cadranura se prezintă sub forma mai multor crăpături radiale care
pornesc de la măduvă şi se opresc în cuprinsul duramenului.
Rulura este o crăpaturi pe conturul inelului anual ce afectează trunchiul
pe o anumită înălţime. Poate fi totală sau parţială.
Găuri şi galerii de insecte
Întrerup continuitaten lemnului micşorându-i rezistenţa mecanică şi
expunându-1 descompunerii.
Se clasifică după:
După marime
-mici;
-mijlocii;
-mari.
Forma gaurii:
-circulară;
-ovală.
Gradul de pătrundere:
-superficiale;
-puţin adânci;
-adânci;
-străpungătoare.
Traiectoria galeriilor:
-simplă;
-complexă.
Loc de atac
-în alburn;
-în duramen.
Direcţia în care se dezvoltă:
-drepte;
-piezişe.
Defectele se estimează prin diametrul lor şi adâncimea de pătrundere şi
prin numărul de găuri vizibile la suprafaţa piesei pe lungimea de 1 metru.
Coloraţii anormale
Încinderea este o coloraţie roşatică brună, ce apare de la capete sau
părţile laterale fără coaja a buştenilor, pătrunzând în interior sub formă de
fâşii longitudinale.
Duramen fals este coloraţia anormală din partea centrală a trunchiului la
unele specii fără duramen( inima roşie a fagului, inima stelată a fagului,
inima de ger a fagului).
Albastreala este o coloraţie albăstruie cu nuante cenuşii sau verzui la
molid, fag, brad, iniţial cu aspect de pete radiale care se lăţesc până
cuprind toată zona de alburn.
Defecte cauzate de ciuperci
Putreztrea este o stare a lemnului în care datorită acţiunii ciupercilor
prezintă modificari importante ale structurii, culorii, compoziţiei chimice.
Răscoacerea este formarea de pete sau fâşii decolorate, delimitate prin
linii de contur brune cu aspect marmorat.
Prin măsuri adecvate de conducere şi îngrijire a arboretelor, precum şi
prin respectarea cerinţelor impuse de metoda de exploatare adoptată se poate
înlătura cea mai mare parte a defectelor exemplificate mai sus.
