{

BARBU DELAVRANCEA

Nuvele;i povestiri

P r efaYd, fi S d b io b i I io grafi cit

;i referinle critice de Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

Coperta: Mdddlina PricopTehnoredactor: Ecaterina Pis ld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiDELAVRANCEA, BARBU $TEFANESCUNuvele qi povestiri / Barbu Delavrancea ; pref., figd biobibliograficdgi referin{e critice de Lucian Pricop. - Bucureqti: Cartex 2000, 2018

rsBN 978-97 3 -t 04-7 63 -8

l. Pricop, Lucian (ed. gt.)

821.135.r

Textele edifiei de faJd sunt reproduse dup5:Delavrancea, Nuvele Si povestiri, volumele I qi ll,Editura de Stat pentru Literaturd qi Artd, Bucureqti, 1956,Colecf ia,,Biblioteca pentru tofi".Ar.r fost operate modificdri privind ortografia in vigoare,fbrd a afbcta in vreun fel particularit5!ile de limbi qi stilale autorului, specifice sfbrqitului de secol XIX.

Pentru comenzi qi infirnnalii, vil rugdm si ne contactali la:

r Tol/fbx I 021 1323,41.30; 02 I 1323.00J 6r Tol; 0745,069.89tt1 0?29,951.7 63. www,odilurac8rtcx.ro. e-mfl i I : comon?i@Jcdituracartex,ro. a-mail: comondo,cortox@gmail,como O,P. 4, C,P, 184, Bucureqti

CUPzuNS

Naturulismul zolist al prozatorului Delavrancea(prefafd de Lucian Pricop) 7

FiSd biobibliograficd .. 12

Relbr inle c ritice.........

Bunicul....... 2lBunica 24Boaca qi Onea 28Neghinigd.... 42Domnul Vucea 52Un om si un maestruAngel DemetriescuZobie..........Hagi Tudose 89Micufii........Sultdnica..... ................. 110

Sorcova ... 131

MoE Crdciun ................ 136Bursierul..... ................. 144Irine1........... ................. 162Palatul de cleqtar.... ..... 176

BUNICUL

Se scuturd din salcdrni o ploaie de miresmeBunicul std pe prisp6. Se gdndeqte. La ce se gdnde;te? La

nimic. innumdrd florile cari cad. Se uitd-n f'undul grddinii. Se

scarpind-n cap. lar innurnird florile scufurate de adiere.Pletele lui albe qi crefe parci sunt niEte ciorchini de flori

ulbe; sprdncenele, must[{ile, barba... peste toate au nins aniimulli Ei grei.

Numai ochii bunicului au r6mas ca odinioarl: bldnzi gi mdn-g0ietori.

Cine trdnti poarta?

- Credeam cd s-a umflat vdntul... o, batS-vd norocul, coco-qcii nroEului!

Un biietan qi o feti!fl roqii qi bucdlai, sdrutarl mAnele lui,,tata moqu".

- Tat[ mosule - zise fetila - de ce zboard pdsdrile?

- Fin'cd au aripi, rdspunse bltrdnul, sorbind"-o din ochi.* Poi, rafele n-au aripi? De ce nu zboarS?

- Zboafi, * zise biiatul -, dar pe jos.Bdtrinul coprinse intr-o mOnd pe fatd si in cealalti pe baiat.

- O, voinicii moqului...

$i zAmbi pe sub mustd{i, gi-i privi cu at6ta dragoste, ci ochiilui erau numai lumind gi binecuvAntare.

- Tute mogule, da cocorii un'se duc c6nd se duc?

- In tara cocorilor.

- In fara cocorilor?

- Da.

- Da rdndunelile un'se duc cdnd se duc?

2t

- in lara r6ndunelilor.* in lara rindunelilor?- Da.

- Tatd mogule, a$ vrea sd-mi creascd gi mie aripi gi sI zborsus de tot, pAnI in slava cerului, zise bdialul netezindu-i barba.

- Dac[ !i-o creqte lie aripi - zise fata - mie sd-mi prinzi opresurd gi urr sticlete.

- Da... hi... hi..., poi ce f'el... qi mie?Fata se intristd.Bltrlnul o mAngdie qi zise bdiatului:

- Bine, si prinzi Ei pentru tine, sI prinzi ;i pentru ea.

- lie doul qi mie doud... nu e aga, tatd mogule?

- Fireqte, lie doub, lui doud, qi rnie una.

- Vrei gi tu, tatd mogule? intrebl bdiatul cu mAndrie.

- Curn de nu... mie un scatiu.Ce fericigi sunt!Bdiarul incdlecl pe un ger,unchi qi fata pe altul. Bunicul ii

joacd. Copiii bat in pahne. Bruricul le cAnt6 ,,Mdi cazace, cdz6-cele, ce ca{i noaptea prin argele..."

O femeie uscdfivd intrS pe poar1d cu doud donili de ap5. Co-piii tlcur[ din rds qi bunicul din cAntec.

E muma lor gi t-ata lui.Cum ii vdzu incepu:

- 1... tat6, qi d-ta... iar ii rdzgdri... o sd {i se suie in cap...Bunicul ridicd mdna in sus, aducAnd deqtele ca un preot care

binecuv6nte az\, ;i zise prelung:

- Ldsa{i pe copii sd vie la mine!

- Biiine, tatd, biiine... dar Etii... o, batd-i focul de copii...Femeia intrir in casd.

- Sd-i batd norocul si sdndtatea, qopti moqul ca qi cum ar fi mus-trat pe cineva, qi sdruti in cregtetul capului qi pe unul Ei pe altul.

$i iar incepu rAsul, Ei jocul, qi cdntecul.Se osteni bunicul. Stdtu din joc. Copiii incepurl sd-l mdngAie.Din vorbd in vorb6, copiii se lEcuri stipdni pe obrajii buni-

cului.

- Partea asta este o filo?;

- $i partea asta. a rnca!

- Mustafa asta este a lnea.* $i asta, a mea!

22 23

La barbl se-ncurcarS. Bunicul ii impdci zicAndu-le:

- Pe din doud.

$i copiii o qi ddspicard, cam repede, cI bdtrdnul strdnse dinochi.

- Jumdtate mie.* $i jumitate mie.

$i dupd ce o impdrfird fri{e;te, incepu lauda.Biiatul:- Mustata mea e mai lungd.Fata:

- Ba a mea e mai lungd!

$i biiatul intinse d-o mustafd, qi fata de alta, ba a lui, ba a ei,sii lle mai lungd.

Pe bunic il trecur[ lacr6mile, dar tdcn ;i-i impicd, zicAndu-le:

- Am6ndoud sunt dopotrivd.

- $-a mea. g-a ei!- $-a mea, q-a lui!I-a obraji, cearta se aprinse mai tare.* Partea mea e mai frumoasd.

-Ba a mea, ci e mai albS!Bunicul zimbi.- Ba a mea, cd e mai cald6!

- Ba a mea, cd e mai dulce!

-Baamea,cdnuecaata!- Ba a mea, cd are un ochi Ei mai verde!Bunicul abia se linea de rAs.

- Ba a mea!

- Ba a mea!

$i bdiatul, infuriindu-se, trase o palmd in partea fetei.Fata !ipd, sdri de pe genunchiul bdtr6nului, se repezi qi trase

o palmd in partea baiatului.lldiatul, cu lacr6mile in ochi, sdrutd partea lui, gi fata suspi-

ttirrtd, pe a ei.Mama lor iegi pe u$e qi intrebd rbstit:- Ce este asta, viermi neadormili?!Obrajii bunicului erau roqii qi calzi. $i, surdz6nd fericit, rds-

punse fie-sei:* Lasali pe copii sd vie la mine!

BUNICA

O vdz, ca prin vis.O vdz limpede, a$a cum era. Nalti, uscSlivd, cu pdrul alb;i

cret, cu ochii cdprui, clr gura strdnsi Ei cu buza de sus crestatd,

in dinfi de pieptene, de la nas in jos.

Cum dischidea poarla, ii siream inainte.Ea bdga binigor mdna in s6n ;i-mi zicea:

- Ghici ...

- Alune!

- Nu.

- Srafide!

- Nu.

- Naut!

-Nu^- Turtd dulce!

-Nu.PAnd nu ghiceam nu scotea m6na din sdn.

Si totdauna s6nul ei era plin.ii ,a*tu* mina.Ea-mi da pdrul in sus qi md siruta pe frunte.Ne duceam Ia umbra dudului, din fundul gridinii.Ea iqi infigea furca cu caierul de in in brdu ;i incepea sd

traga ;i sd rdsuceascd un fir lung qi sublire. Eu md culcam pe

spate gi lisam alene capul in poala ei.

Fusul imi s{brdia pe la urechi. Md uitam la cer printre fiun-zele dudului. De sus mi se pirea cd se scuturb o ploaie albastrd.

- Ei, ce mai vrei? imi zicea bunica.Surdsul ei rnd gAdila in cre;tetul capului.

24 25

- Sd spui...

$i niciodatd nu isprbvea basmul.Glasul ei dulce md legdna; genile mi se prindeau 9i ador-

nleam; uneori tresdream g-o intrebarn cdte ceva; ea incepea sd

spuie Ei eu visam inainte.

- A fost odatd, un impdrat mare, mare.'.

- Cdt de mare?

- Mare de tot. $i-Ei iubea imp[rdteasa ca ochii din cap. Dar

copii nu avea. $i ii pdrea rdu, ii pdrea rdu cd nu avea copii...

- Bunico, e rdu s6 nu ai copii?

- Firegte cd e rdu. Casa omului frrd copii e cas[ pustie'

- Bunico, dar eu n-am copii Ei nu-mi pare riu'Ea l[sa fusul, r6dea, imi desfrcea pirul c6rlionlat in doua qi

rni siruta in cre;tetul caPului.CAte o frunzd sd ddsprindea din ramuri Ei cidea legdndndu-se.

Hu m6luam cu ochii dupl ea rsi ziceam:

- Spune, bunico, spune.

- $i aEa, ii pdrea grozav de riu cd nu avea copii. $i... nu mai

putea de pdrere de rau cd nu are copii. intr-o zt, veni la el un

rnoE bdtrAn, bitrdn, c6-Ei t6ra barba pe jos de bitrdn qi de coco-

\itt ce era. $i era mic, mic de tot...

- Cit era de mic?

- Poate sd fi fost aga, cam ca tine.* Va s5 zicdnu era tnic, mic de tot...

- Era mic, da nu a;a mic de tot. $i cum veni ii zise: ',Mdriala, zri doi meri in gridind, unul l0.ng6 altul, ci nu Etii care sunt

ramurile unuia Ei care sunt ale altuia; 9i c0nd infloresc, nu ;tiicare sunt florile unuia qi care sunt ale altuia; qi, iqti doi rneri in-li'unzesc, infloresc, se scuturd, gi mere nu fac. Mdria ta' si qtii

cir atunci cdnd or lega rod aqti doi meri, impirdteasa o sI rdmdiegrea qi o sd nascd un cocon cu totul gi cu totul de aur.'." Piticulsc duse qi impdratul alergd in grddind Ei cbutd, cdutd peste totlocul, pAnd dete peste 5i doi meri. Merii se scuturaserd de flori'cir sub ei parci ninsese, dar rod nu legaser6.

- De ce nu legau rod, bunico?* $tiu eu... Dumnezeu qtie...

Era a;a de cald... a;a de bine in poala bunichii... o adiere in-cctinicd imi rdcorea fruntea... norii albi, alunecdnd pe cerul al-

hastru, md ame{eau... inchideam ochii.

Ea spunea, spunea inainte, mulgdnd, repede gi u;urel, firullung din caierul de in.

- $i se gdndi impdratul ce sd facd, ce s[ dreagd, ca merii sifaci mere. Unii il sfhtuiau ca sd-i ude mereu; Ei i-a udat mercu;allii ziceau sd le dea mai mult soare; qi impiratul a tdiat to{i po-mii de jur imprejur. $i merii ?nfloreau, in fitece sdptdm6nS, qi se

scuturau, qi rod nu legau. intr-o zi veni la impdrat o babd bitr6-nd, bdtr6ni ;i zbdrcitl, ca mine de zbdrcitd, gi micd, micd, catine de micd...

- Ca moqu de mica?

- Da. ca mo$u...

- Atunci nu era micd de tot...

- Aqa, rnicd de tot nu era. $i zise irnpiratului: ,,Mdria ta, pdndn-oi mulge un ulcior de lapte de la Zdna Florilor ce doarme din-colo de Valea PlAngerii, intr-o cAmpie de muqe{el, gi n-oi udamerii cu laptele ei, merii nu leagi rod. Dar si te plzeqti, mdriata, ci indatl ce te-or simli florile, incep sd se miste, sd se batd, ;imulte se apleacd pe obrajii ei, ;i ea se ddqteaptd, cd doarme maiuqor ca o pasdre; qi vai de cel ce l-o vedea, ci-l preface, dupecum o apuca-o toanele, in buruiand pucioasd ori in flori mirosi-toare, dar d-acolo nu se mai rnisc5..."

- Dar ce, ai adormit, fldciul mamei?Treslream.

- A, nu... Etiu unde ai rdmas... la-a-a... ZAna Florilor.Auzisem prin vis.Pleoapele-mi cddeau incdrcate de lene, de somn, de mullu-

mire. $i md simteam ugor, ca un fulg plutind pe o apd care curgeincet, incetinel, incetisor...

$i bunica spunea, spunea inainte, qi fusul sfdr, sfAr, pe laurechi, ca un bondar, ca acele cAntece din buruienile in careador-nrisem de atAtea ori.

- $i imp[ratul a incllecat pe calul cel mai bun...

- Cel mai bun... ingdnam eu, de fficd ca si nu md fure somnul.

- ... E-a luat o ddsagd cu merinde qi a plecaaat...

- ... $-a plecaaat...-- $i s-a dus, s-a dus, s-a dus...

- ... s-a dus, s-a dus...

- PAnd a dat de o pddure mare gi infunecoasd...

-... intunecoasS..-

26

- ... de nu se vedea prin ea. $i acolo qi-a legat calul d-un ste-

.jnr bdtr6n, E-a p.us ddsagele cipdtdi gi a inchis ochii ca si se

odihneasc6. $i... pasdrnite pddurea cAnta qi vorbea, cd era fenle-cnt[. $i... cum ii aducea $oapte de departe, de pe unde ea era ca

un fum, impiratul adormi, qi dormi, Ei dormi...CAnd m-am ddEteptat, bunica isprlvise caietul.Dar basmul?Cu capul in poala bunichii niciodatd n-am putut asculta un

lrusm intreg.Avea o poald fennecati, 9i un glas Ei un fus cari md furau pe

rrcsim{ite qi adormeam fericit sub privirile qi zArnbetul ei.

BOACA $r ONEA

Onea pdndegte pe prispS. Cu ochii ciprui, cu pirul cre! ;ivulvoi, in cdmagd, strdns la mijloc c-o curea lat[, de carei-at6rni un briceag de Braqov c-o singurd limb5, cu picioarelegoale Ei crdpate. I se bate inirna. Ce fericit ar fi sd se deschizdpoarta din fald gi sI apard Boaca pdrintelui Sterea! De doudceasuri de cdnd agteapti. $i-ast-noapte a visat-o toatd rropticica.

Onea irnplineqte la Sffintu Nicolae qapte ani, qi Boaca aproapeqase.

El nu poate trii lbrd ea; ea se prdpddeqte dupe el. El e vioi caun pui de lup; ea, galese ca o pisicufd. Nici el, nici ea n-ar scipa ovorbd rea, ca algi copii din mahala, mdcar de i-ai frige pe grdtar.

Onea deapdnd un basm pe care l-a auzit de curdnd gi se pre-gdteEte sd i-l spuie... ,,Baba porni p-o cdriruie qi moqul pe altd c5-r5ruie...Ce vor gdsi sd pupe qi si vdre in traist6"... inalte suntulucile pdrintelui Sterca! Casele dispar pe dupe ele. Abia se vedeacoperiqul de tinichea cdrdmizie..."$i baba dddu peste un qoricel...il sarut5 Ei-l puse-n traist6... $i moqul dldu peste un muguroi defurnici"... O! ce c5!ea e maica preoteasa! O funducd indesat6 Ei reatopenia pdrndntului... Biata Boacd rdcnea cdt o lua gura: ,,Nu maifac, mdmicule, nu mai fac!" $-o mdnd grasd qi putemic[ o aruncipe &um in pielea goalS Ei-i tr6nti poarta in nas. Boaca se lipi depoaft5, s-apucd de clanfl qi lip5 pAni i se stinse glasul... Cum iizvdcni inima din loc! Poarta de subt dudul bdtrdn s-a deschis...Boaca!... Cu ochii verzi, cu pestrui pe obraji, cu p6rul rotunjit dinfbarfbcd, c'o fustd de stambd roqie pdn'la genunchi, c-un qor!albastru mai lung ca fusta gi cu pantofiori negri gi fbr'5 tocrui.

28 29

Orrca ii face cu mdna. Boaca dd din cap. Trece dmrul' In

prnlirl dc pe ulifd se vdd urmele paEilor ei mdrunli. iqi dau mdna'

ic uitti unul la altul. Tac. Privirile lor s-aprind de bucurie.( )uca:

llaide...l,la:

llaidern...Dcparte-deparle...Mai departe ca atunci?Mai... o-ho!incotro?l)incolo de via pdrIginitd...

lj-apucd p-o cdrlruie tiiatd in bildrii de trei ori mai nalte ca ei'

Onco, spune drePt... m'aivdzut'/Ieri?Da, ieri!

llotrca se albi qi pestruiele ei ca lintea parcd erau picdlele pe

rrn slbft de hdrtie. Onea o strAnse de m6nd qi l6si ochii-n pirndnt.

Unde erai?in poart[, pe prispd...Atunci?...

I)oud lacrdmi alunecar{ pe obrajii Boachii; una se opri in sfhrcul

grrroi gi cealalti pe subt birbie. Onea o lui d-arnAndoul mdinile.

- Zdu, iac6, zic vorbS mare, c-am inchis ochii Ei nu te-am vd-

zut... $i-am fugit, m-am inchis in casi Ei-am pl6ns in perni pdni

cc-ai incetat tu...

- Ce bine imi pare! imi pare aqa de bine, clci altfel curn m-aq

li rn[ritat eu cu tine?... Nu e-a;a?...* FireEte...* Cd bdrbatul nu trebuie si vazd pe femeia lui in pielea goal6!...

- Daaa...

- C5 e pdcat...

- Daaa...

- Mdmicu cAnd se primeneEte se duce dincolo qi tata std din-coacc...

Onea Ei-aduse aminte cd intr-o noapte, pe c6nd se ducea inpoianS, vSzuse pe neica Radu m[celarul Ei pe.'. rizind pe nalbi,goi - despuiali - qi tdcu ruqinat.

Apoi, mdniat foc, rupse cAteva crlci de laur, le trAnti jos qi zise:

= Fie, c{ maica preoteasa trebuie sd fie rea de tot!Boaca rdse cu l5crAmi qi-l apucd de mijloc.- O, nu Etii ce bun6 e mdrnicu! Cdt nu ne-ar bate, nici atdtica,

nici firicel. Ea ne spald, ea ne imbracir, eane laie, ea ne culcd, ea

ne inchin6, ea de toate...

- Atunci de cc?...

- De ce? Fiindcd n-am fost cuminte...

- N-ai fost cuminte?

- Eram sd dau foc casii!... Ieri, dupe amiazd,, md invArteampe l6ngd vatrd, unde fierbeau doud ulcele... $i curn mi uitamaEa, vdz o sticl5 albd, in hirid6, pe care n-o mai v6zusem... Mdintinz... qi... N-o ajungeam... Pui un scdunel subt picioare qi totn-o ajung... Pui un scdunel peste alt scdunel... Md sui, md inal1,pui mdna pe ea, qi scdunelele incep sd d6rddie, g-odat6 buf, caz,Ei sticla cAt colo, se sparge peste gdtejele care ardeau pe vatrd...Un pocnet, qi flaclrile md orbesc... !ip... Vine mdmicu... Stingefocul... $ipe urmI, Etii... Spune, drept-drept, m-ai vdzut?

Onea fEcu cu capul in sus.

- Tu!- Nici pe Vasilica?

- Tu!Vaiilica e sora ei a mai mare. La s6n-Petru implineqte noul ani.* Pe Vasilica s-o vezi - e mai grasd - pe mine nu... Eu si fiu

cuminte.cuminte, qi niciodatd mdmicu meu n-o sd md mai scoatdin drurr ca p-un copil de ;ase luni... Cum, n-aln, n-am sd mai fiu?

- Ba da, Bocufo, ?-ba da...

- Vasilica lipn qi mai tare ca mine...

- Da'qi tu rdcneai...*Ea, ea, ea tremurd qi line mAinile adunate in fa15... $ijoacd,

;i joacd pe tdlpi ca un gdnsac cdnd vede bobocii dintdi...Si Boaca pufni in rds, qi Onea rAse qi e1... $i rdsul lor se per-

du incet-incetinel, ca doi clopofei de sanie.

- De ce-o fi lin6nd m6inile-acolo'?

- De rugine...

- Toat5 eqti de ruqine, nu numai acolo... Eu, eu cdnd urlam,am auzit doud femei qoptind, gi parcd mi-ar fi tras cu cdrbuniaprinqi pe spate... Vasilica e mai gras5 ca mine... Nu e aqa?

- Nu qtiu...

- N-ai vdzut-o?

30

- Nu...

- Nici pe mine?

- Nici...* De m-oi vedea vrodatS, md rostogolesc din pat, caz qi

nurr... $i mi duc, mi duc, e-he!... $i nu md mai vezi...Onea ofti, fbcu o cruce, scuipd in patru pdrfi qi-o sirutd... D-ar

qli r:a cd ieri avdzut-o fbrd sd vrea!... A minfit-o Ei-qi di seama

sll intotdeauna o va minli ca sd-i facd pldcere.

- Hai sd ne ludm de talie, zise Boaca.- Hai!* $i sd mergem a$a ca qi cum am fi unul...- Biiine!

$i-;i petrecur[ mdinile lor sublirele pe la spate.

-Nu, pdlinte, nu, nu asa, pdlinte, zise Boaca rindnd.Onea, rnirat:- De ce zici aga'?

Iloaca ?nghili de cdteva ori ;i-i spuse incet, a$a ca o tain5.- CAnd eram eu mic6-mic6, cI abia gongoneam mamd, tatd

ryi pap[, Ei dormeam l6ngi sobd intr-un leagdn, aqa zicea mamaIrttii: ,,Nu asa, pdlinte, nu asa". $i mama rAdea pe infundate.

- Da' maica preoteas[ nu e peltici...-Nu e...* Atunci, de ce-i zicea aqa: nu asa, pdlinte, w asa?...- Ca s6-l mAngAie, se vede, ori am visat eu... Nu qtiu...* Ai visat, Boculo...

$i ea incet ;i giret:

- CAnd ne-om mdrita noi impreuni... tu... ai sI fii pop5...A ! . . . nu rnI dd decdt dupi pop6.. . Cdnd ne-om mdrita noi impre-ttnii, eu am sa-!i zic uneori: ,,Nu asa, palinte, nu, nu, nu asa!"

- C0nd, uneori?- CAnd n-o fi a;a...

- Da'cum sd fie?

- Si fie altfel decdt aga...Copiii igi despletird mdnulile de pe trupurile 1or, priviri unul

lu altul qi se s5rutarS. Boaca vdri mAna in pdrul lui Onea qi-lstriinse cdt putu, scrdgnind din dinfii ei mdrunli.

- Da-l de mo!, da-l de mo!, zise Boaca... De ce n-ai venitcirrrd te-am fluierat?

31