nu lu XV. A R A D U , 1/13. Septennrre 1891. Ni*. 3 ë > .

BISERICA si SCÓL'A. Fóia bisericésea, scolastica, literara si economica.

Iese odată in septemana : D JJMINEC'A.

PRETIULU ABONAMENTULUI. P e n t r u A n s t r o - T J n g a r i ' a :

P e unu anu 511.—cr., pe 1 / 2 anu 2 fl. 50 cr. P e n t r u R o m a n i ' a s i s t r a i n e t a t e :

P e u n a ann 14 fr., pe jnmetate ana 7 franci .

PRETIULU INSERTIUNILORU: Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 2 0 0 cuvinte 4 fi.;

si mai sus 5 fl v. a.

Gorespondentiele sè se adreseze Uedact iunei

„BISERICA si SCOL'A." É r b a n i i d e p r e n u m e r a t i u n e l a

T I P O G R A F I ' A D I E C E S A N A i n A R A D .

Îngri j irea preotulu i pentru desvo l tarea morala a poporului .

(Continuare.)

Daca sub „credinti'a" iu sensu „subiectivu" intielegein : c o n v i n g e r e a f i r m a s i n e c i a -t i t a, carea se forniéza in omu pre bas'a descoperi­rii duinnedieesci despre reportulu dintre omu si Ddieu dimpreună c u r e s o l u t i u n e a d e a v i e t i u i s i l u c r a c o n f o r m a c e s t u i r e p o r t u : a-tunci urniéza de sene, ca roluîu celu mai greu si d e t o r i n t i ' a c a r d i n a l a a omului si in spe-cialu a preotului este : a îngriji, cá se i n a i n-t e z e , s i d i l n i c s e - s e i n t a r é s c a in a c e s t a c r e d i n t i a, si respective dilnic se deviua tot mai puternica, mai viia si mai activa in mintea si inim'a omului c o n v i n g e r e a despre reportulu, in ca­rele este cliiamatu oniulu a trai cu Ddieu, — dil­nic se deviua mai viia si mai productiva r e s o -l u t i u n e a de a vietiui si lucra conform acestui re­portu.

Mai multu, considerând, cât este de lunga calea, si cât este de anevoiosu mersulu spre idealulu, pre carele ni-lu infacisiéza Mantuitoriulu Christos iu pri-vinti'a credintiei subiective in cuvintele: „adeveru dicu voue, ca de veti ave c r e d i n t i a cá graun-tiulu de musdariu, veti dice muntelui acestui'a: treci de aici acolo, si va trece, s i n i n i i c u n u va f i v o u e cu n e p o t i n t i a ; " considerând mai de­parte cât de multe sunt i s p i t e l e , cari potu se abata pre omu dela c r e d i n t i a in lupt'a s'a pentru o viétia in spiritu crestinescu, si in fine considerând, — ca faptele omului sunt espressiunea convingerii sale, si ca fapte adeverat crestinesci potu isvorî si procede numai dintr'o c o n v i n g e r e f i r m a s i u e c l a t i t a , a d e v e r a t c r e ş t i n e s c a, pre­cum si ca c o n v i n g e r e a r e l i g i o s a (credin­ti'a in sensu subiectivu) este arm'a cea mai puter­nica a preotului pentru a poté duce insusi o viétia intru Christos, si pentru a poté conluerá, cá poporulu

seu se p6ta vietiui crestinesce, — constatam, ca pentru preotu Îngrijirea de a i n a i n t â i n s u s i i n c r e d i n t i a , — si a stărui nenceiat, câ poporulu seu se inainteze in credintia, nu este pentru den-sulu numai o detorintia pastorala, ci este mai multu, este o p l ă c e r e s i a m b i ţ i u n e o f i c i a l a p r e o t i é s c a , o plăcere si ambiţiune, in carea se manifestéza ambiţiunea lui preotiésca, o plăcere si ambiţiune, dela carea depinde v a i e r e a s i -ca­r a c t e r u l u s e u p r e o t i e s c u precum si spo-riulu, pre carele lu-péte réalisa prin servirea pa­storala.

Spre a poté inaintâ dilnic preotulu in credin­tia va avé iu vedere urmatorele, si anume :

a) Si-va esaminâ in totu momentulu modulu seu de gândire si acţiune, se va controla si esaminâ insusi pre sene, daca si in cât gândurile si faptele sale corespundu cu positiunea, la carea câ pre omu l'a ridicatu religiunea creştina : de f i u a 1 u l u i D d i e u , ér câ pre preotu : de représentante alu Mantuitoriului Christos pre pamentu si indreptatoriu alu vieţii omenesci prin propagarea credintiei in Ddieu.

b) Daca pentru fiecare omu este o bogatiia ne-pretiuita a avé unu tata seau unu patronu bunu si intieleptu, carele lu-iubesce, si povetiuiesce numai spre bine : atunci este naturalu, ca unu aslfeliu de omu numai atunci va poté se aiba fôlosu de sfaturile si povetiele tatălui seu, — daca va crede intru den-sulu. va crede, si va fi convinsu despre intieleptiunea lui, • \espre iubirea lui, si despre puterniculu ajutoriu, pre firele i-lu pote dâ in greutăţile, necazurile si nenor/cirile lui, precum si mai departe daca va crede, si va fi pre deplin convinsu, ca tatalu seu i-pote dâ celu mai bunu indreptariu alu vieţii ; si in fine daca iu totu ceea ce lucréza, va procède con­form direcţiunii, pre carea i-o da tatalu seu, si in totu momentulu va poté se dea seama, ca ceea ce a cugetat, si a plănuit, este in deplina conformitate cu direcţiunea, pre carea i-o a dat tatalu seu, pentru ca

in acesta dare de seama consiste a s c u l t a r e a , consiste credinti'a, si convingerea in intieleptiunea, in bunătatea si in iubirea tatălui seu. Prin religiunea creştina a decretat pre omu de fiu alu lui Ddieu, si pre Ddieu ni-lu infacisieza de Părinte atotbunu, atotintieleptu si atotiubitoriu alu omenimei intregi, este naturalu, — ca positiunea omului in acesta lume s'a usiurat. Omulu are unu vecinicu indreptatoriu in v o i n t i ' a c e a v e c i n i c a a l u i D d i e u ; dar câ se p6ta ave faptice folosu de acestu sfătui­torii! si indreptatoriu trebue se c r e d a, se-se semta, si se traiesca faptice in reportulu, pre carele ni-lu «spune descoperirea dumnedieesca câ indreptariu alu vieţii omenesci.

Si deci preotulu va i n a i n t â i n c r e d i n ­ţ i a, si va procede pre calea, carea conduce la ide-alulu referitorii! la inaintarea in credintia numai a-tunci, daca va gândi, si va lucra astfeliu, daca in fieeare momentu va pote se-si dea seama, si va pote constata, ca modulu seu de gândire si acţiune este in deplina conformitate cu vointi'a lui Ddieu, cuprinsa in sant'a lui evangelia.

c) In nimicu nu este espusu omulu atât de mult a cade cu inim'a si a-se indoi, câ si in mate­ria de credintia. Câ doveda despre acest'a ne ser-vesce faptulu descrisu in sant'a evangelia, ca Petru apostolulu, carele inaintea ostaşilor sc6te sabi'a pentru Invetiatoriulu seu, — se lapeda de Densulu inaintea unei servit6re, câ se auda cantatulu cocosiului, si se planga cu amar pentru acesta indoiela a s'a. 0-mulu pote veni, si vine in adeveru forte de multe ori in acesta positiune, si in ispit'a de a-se lepedâ de Domnulu ; er pentru a-se pote feri de astfeliu •de curse, are neaperat trebuintia, câ se privesca nencetat cum se desv6lta vieti'a, cum se desv61ta, si activeza ordinea morala in lume, si totu de odată se aiba in vedere desvoltarea istorica a bisericei; si din acestea se va convinge, ca numai omulu, carele se supune vointiei lui Deieu si ordinei morale p6te se-si fauresca si se obtiena o buna stare ; er celu carele lucra incontra acestei vointie nici odată.

(Va urma.)

Augustin Hamsea.

D e s p r e c u l t u r a in imei . Sunt individi esperti in mai multe ramuri ale

-sciintiei, cu maniere frumose in cele sociale, si to­tuşi nu sunt 6meni recomandabili, buni. Li-lipsesee adeverat'a cultura a inimei, fara de carea in fondu nici câ potu trece de fiintie adeveratu nobile.

G-ermenulu nobilitâtii fie-care pruncu 'lu-aduce cu sine dela nascere. Daca inse aflâmu relative nu­mai atât de pucini omeni buni, avem a caută pri-cin'a in educatiune. Cultur'a inimei o negliga forte mulţi. Cei mai mulţi părinţi nici câ sciu, ce gresiala mare comitu prin acest'a. Este doveditu, câ numai omenii cei buni potu fi fericiţi pe pamentu. Ori cât

de favoritóre i-ar fi omului pecatosu, jurstàrile este­rióre, in fondu nu se pote bucura de viéti'a lui, pen-tru-că i-lipsesce isvorulu veseliei, adecă inim'a buna si dupa cum seim din betrani, numai inim'a vesela face viéti'a infloritóre. Reutaciosului i-este strainu tot ceea-ce unui nobilii i-procura plăcere, preeum bucu-ri'a de intèmplarile norocóse ale altor'a ; consciinti'a curata dupa o binefacere sevèrsita. Elu nu cunósce decât pizm'a, reavointi'a si egoismulu.

Cultur'a inimei potè fi de altmintrelea proprie si celui mai simplu omu, pentru-că ea se invatia multu mai putienu din cârti, decât bunaóra din introduce­rea celoru dantaiu factori ai educatiunei sale. O mama adeverata mai bine potè sàdi in pruncu acestu tesa-uru. Cea dantaiu macsima, stéu'a conducetóre fie-i frumósele cuvinte : „Iubesce-ti deaprópele câ pe tine insuti." Cine tiene neclatitu la acest'a morala, acel'a nici când nu pote deveni omu reu, artiagosu ; nici când nu va degenera moralicesce, pentru-că are inain­tea ochiloru pétr'a de proba, carea 'lu-conduce me­reu pe calea cea mai buna si adeverata. Se ne-intre-bàm totdéun'a : cum ni-ar plăcea nóue, daca alţii s'ar porta fatia de noi asia, cum voimu noi acum se purcedemu ?

Respunsulu, ce-lu obtienemu dela noi insine este compasulu, care ni arata drumulu catra doe-trin'a fundamentala a religiunei : „Ce tie nu-ti place, altui'a nu face." Adese-ori se intempla, că omeni siugubeti, lipsiţi de cultur'a inimei, cari se bucura de necasulu altui'a, muncescu a se rectifica astfeliu : „Asia-i trebue, nu merita mai bine, este vinovatu." — Ast'a este scus'a celui cu inim'a impetrita.

Dar unde traesce omulu infalibilu, care nici când n'a gresitu ? Care nenorocitu n'a contribuitu cu nimicu la nefericirea sa ? Cine vrea se ajute unui lip-situ, numai dupa-ce i-a esamenatu microscopice tot decursulu vieţii si afla, câ e liberu de ori-ce sminte, acela de buna sèma nici când nu va avea prileju se faca cuiva bine. Noi omenii suntemu in fine cu toţii creaturi espuse gresieleloru ; de imperfecţiunea ome-nésea nimenea nu este mântuitu, si vorbele lui Scha-ekspear contienu unu adeveru inspaimentatoriu : „Trac-téza pe fie-care dupa meritu si cine va scapa de sbiciuitu?" Chiar atunci documentam u noi cea mai frumósa trăsura a culturii de inima, când ertâmu a-lunecàrile deaprópelui, dupa cum se si dice, că o-mulu nici când nu e mai frumosu, decât când érta si cere ertare. Ma celu mai inaltu gradu alu culturii de inima 'lu-arata acela, care-i generosi; chiar si fa­tia de invrajbitulu seu persecutorulu seu, daca acest'a poticnesce. Intr'o astfeliu de manifestaţie jace celu mai mare triumfu alu culturii de inima !

Istori'a lumii ni-arata ómeni mari in tòte pri-vintiele, dar cari din lipsa culturii de inima n'au po-tutu fi fericiţi. Richard alu III-lea din Engliter'a era unulu dintre cei mai viteji eroi dintre contimporanii sei, dar inim'a lui reutaciósa ìu-aduse in fine la des-peratiunea terminata in nebunie. Când are omulu de

prestaţii momente grele, când 'lu-lovescu mai multe nenorociri dupa olalta, când mórtea i-rapesce pe cine i-este mai dragu, când 'lu-parasescu toti prietenii si abandonatu de toti mângaetorii, gasesce — daca are cultur'a inimei — isvoru de mângaere in dulcea sa consciintia „cà a facutu bine, din voea lui Dunine-dieu se prestee si reulu." Acesta mângaere i-va fi ancora, de carea acatiându-se, érasi se emancipează. Dar vai de celu ce se gândesce si sevèrsiesce tòte neocârmuitu de cultur'a inimei. Elu este perdutu, când numai o singura lovitura grea i-destépta con-sciinti'a, care câ unu judecatoriu rigorosi! ;lu-osen-desce; fiind lipsitu de on-ce propte basate pe fapte bune, cade intr'o spaima inconscie inaintea condem-nàrii sale proprii si ast'a se sfersiesce intr'unu a-bisu ingrozitoriu. Oper'a frumósa a creatoriului, splen­dida natura numai asupra ómeniloru buni, cu cultu­r'a inimei si-are inriurintiele sale binefacetóre. Asupra celoru rei esercitela o influintia apasetóre.

Precum Ia singuratici, asia si de catra diferi­tele naţiuni cultur'a inimei se manifesterà in feliu-rite chipuri. Romanulu releveaza generositate si pre­venire binefacetóre. Sèrbulu e ospitalu si venerează multu vrèstnici'a. Germanii probéza cultur'a inimei mai vèrtosu prin simtiulu loru de dreptu si datorintie.

Cultur'a inimei se nutresce si inaintéza prin in-vetiamentulu religiunei. Acelui invetiatoriu, carele in privinti'a acést'a a ajunsu la resultate bune, i-com-pete cea mai frumósa coróna triumfala. Convertirea unui omu duru trage mai multu la cumpăna, decât o suta de formalităţi esterióre. Si la tot natulu este îndreptarea posibila, mai vèrtosu, daca isbutimu a-lu face se simtia si a-si aduce aminte, că odinióra — trebue se mòra !

George Jianu, i nve t i a t o r i u .

Stisfcva Eppulu i Grigorie Róninicéanulu 1 7 4 9 .

(Continuare.)

Era riesce preotu séu diaconu carele are muiere se se ferésca de împreunarea (concupiscentia) ei 2 d i l e m a i ' n a i n t e a stei liturgii si inca si dupa ce va sluji i n d i u ' a a c e e a se se ferésca èra celu ce nu se va feri si va sluji forte reu gre-siesce1.) Deci de aceste impedecari n u n u m a i p r e o ­t u l u i c i totu c r e s t i n u l u carele va vró se se impartasiósca cu vrednicie ddieesciloru Taini ale lui Chr. d a t o r i u e s t e c u t o t u l u s e s e f e r é s c a , afara numai când va la nevoie in vreme de morte.

Si mai suntu catra aceste si alte impedecari spre invrednicirea slujirei si spre împărtăşirea steloru Taini, care măcar de si suntu mai mici decâtu celea mai nainte dise, dara inse datoriu este cu tot dea-

!; Abst inent i 'a boldului sexual pentru curalieni'a trupésca.

dinsulu se le desradacineze pre dinsele si se se fe-resca de dinsele preotulu si fiesce carele creştin cât vâ putea.

Deci mai a n t a i u este : î m p ă r ţ i r e a c e a : m u l t a a g â n d u r i l o r , carea dupa cât îi va

fi cu putintia se o adune intr'un'a si se se înfrâneze cât va potea cu caldurdsa rugăciune si cu gându ne­voitorul gândind la patimile Domnului.

A 2-a este S b u r d a r e a c e a d i n 1 a u n-t r u, carea este stricacidsa ; se se nevoiesca a isgonî dela sine prin nădejdea primirei darului lui Ddieu, de carele axe se se invrednicesca prin împărtăşirea pre acu ratei ora Taini.

A 3-a este : L e n e a s e u t r â n d a v i i * e a care cu desceptare si cu trezvie si cu priveghiare seu cu putienu somnii se le gonesca dela sine. Era preste t6te aceste cea de a p a t r ' a este : S b u r -d a r e a c e a t r u p e s c a care se face din spur­căciune in somnii, care macaru de se va intemplâ a-fara de t6ta pricin'a data de dinsulu se nu indraz-nesca a sluji s. liturgie fara numai de va fi mare trebuintia seu nevoie. *)

Era de va fi datu elu însuşi pricina impede-cârii acestei'a cu multa vor6va seu eu gânduri spur­cate de sera seu prin mâncare seu prin beutura (multa) seu prin trândăvie, somnu multu; nici cum se nu in-

. draznesca a sluji s. liturgia pana ce se va ispoveduî părintelui seu celui duhovnicescu si dela densulu se iee iertăciune si slobodire 2 ) . Dreptaceea tote acelea ce nu le-au implinitu pdte ale desradacinâ cu rugă­ciune ferbinte, si cu lacremi, si cu zdrobire, si cu durere de inima, si înainte de slujire si intru sin-gur'a slujire.

Deci p r e o t u l u e s t e d e t o r i u : 1) Se se pazesca de impedecârile cele ce sau disu mai 'na­inte si intr'acestasiu chipu nainte se se pregatesca spre ddieesca slujire; 2) I-se cade se aiba pentru pecate durere din inima, macaru si pentru celea proste adecă pentru celea mici, ce a facutu preste di. Si catra aceste de va vădi pre densulu (con) sciinti'a lui in vre-o gresiala câtu-si de mica se se ispovedesca părintelui seu celui duhovnicescu si dela densulu se

\ iee iertăciune. Era in scurtu se dicu : se se sirgu-: esca a ave tot ceea ce se cuvine spre curăţirea sci-! intiei de pecate si se-si curatiesca inim'a sa de tota

dragostea străina si si de pohtele (sie) si desmier-daciunile trupeşei, carele stau improtiva gragostei lui Ddieu, si mintea s'a prin 6re-care gânduri de munca si inca si de lucrurile celea ce nu-su oprite tot se feresca si se se infrâneze a 3-a) se aiba bunavoin-tia câ se şlujesca Domnnlui intru cuviintia si drep­tate intru tete dilele vieţii sale si acest'a vointia in vremea sa in fapte bune se o arate.

* ) Iritatiunea musculata si efectulu. 2 j La noi nefiind inst i tui ţ i Duhovnic i spre acestu scopu, e

bine deca fie carele si-alege un preotu betrânu respectabilu la care recurge in totdeuna i a caşurile spirituale si ale penitentiei . — „Mar-turis i t i -ve unnlu altuia pecatele" — dice Domnnlu.

278 B I S E R I C A si S C O L ' A Aaulu XV.

À 4-a Se-si infrâneze f6rte flamêndi'a si setea in sufietulu seu si in inim'a sa spre acésta ddieésca mâncare prin doue gânduri : Mai antaiu p r i n mă­r i r e a a c e s t e i T a i n i p r e a i n d u m n e d i e -i t e, pentru-cà f i r e s c e se pune inainte intru din-s'a Imperatulu si facetoriulu a téta faptur'a cea ve-diuta si cea nevediuta : C h r i s t o s u D u m n e -d i e u s i o m u. Fiind nevediutu sub feliulu pânei si alu vinului, carele se vedu 3 ) , si se dà cu adeve-ratu spre mâncare credinciosiloru si cu folosu si cu dobânda iesu delà dens'a, pentru-cà celu ce slujeşte cu vrednicia si celu ce se cumineca cu ddieescile Taini, nu numai dobândesce iertarea pecateloru, ci se si invednicesce sfintirei si darului celui mai alesu, cà se impartasiesce cu Chr. carele este isvorulu celu nede3iertatu alu sfintirei si alu darului.

A dou'a: s e g à n d é s c a d e s e r a c i ' a s a c e a s u f l e t e s c a, carea ii lipsesce si trebuesce, ca tot celu ce alérga catra acést'a vistieria cu adeve-ratu e indestulimea si bogati'a daruriloru eeloru ddie-esci si-si plinesce fara de scădere lips'a seraeiei sale cei sufletesci.

Pe lângă acést'a cu credintia îndoita sè se a-propie spre împărtăşirea preacurateloru si de viétia Taini (adecă) de Trupulu si Sângele lui Chr., câ prin acestea se-si hranésca sufietulu; si acestu feliu de vointia si credintia nunumai preotulu ci si dia-conulu si tot crestinulu trebue se aiba déca vrea sè se cuminece cu vrednicie. ( v a n r m â.)

C. Lazar, preotu.

Ai aportulu comitetului alumneului gr. or. romanu din Timisior'a pe timpulu dela adunarea generala tienuta la 26. Augustu 1890, pana la adunarea generala tienuta la 25. Au­

gustu 1891.

Onorata adunare generala! In raportulu presentu avem on6re a reporta o-

noratei adunări generale despre activitatea comitetu­lui, despre starea alumneului, despre administrarea baniloru incursi la manile comitetului; vom presentâ socotile spre censurare si unu conspectu despre sta­rea averei alumneului si in fine vom face propunere in privinti'a fixarei numerului alumnistiloru si in pri-vinti'a bugetului pe anulu viitoriu.

Referitoriu la activitatea comitetului raportâmu, cumcâ comitetulu dela adunarea generala tienuta la 26 Augustu 1890, pana acum a tienutu 11 siedin-tie, a caroru obiectu a fost conducerea alumneului, supraveghiarea alumnistiloru si sporirea averei alum­neului.

Conform conclusului adunării generale anului tre-cutu — aprobatu si din partea venerabilului Consis-toriu din Arad — comitetulu in siedinti'a dela 28

3 ) Chr. adecă ea D d i e u s i o m u se arata n c v e d i u t s u b v e d i u t e l e c h i p u r i ale pânei si a vinului .

Augustu anului trecutu a primitu 10 tineri romani de confessiunea gr. or., pentru a caroru sustienere s'a spesatu 1513 fl. 04 cr.

Conform conclusului adunării generale a anului trecutu, comitetulu de loeu dupa • adunarea generala a inceputu a procede cu rigóre la incassarea preten-siuniloru si taxeloru restante a scadiutu dela 1237 fl. 30 cr. la 717 fl. ; acesta procedura rigorósa va ob­serva comitetulu si in viitoriu, pana când tòte pretea-siunile incassatole vor fi incassate ; ér cele neincas-sabile se vor propune adunării generale spre stergere.

Afara de acést'a a mai primitu comitetulu dela adunarea generala anului trecutu si aceea însărcinare: câ se erueze, cà cari din taxele restante ar fi nein-cassabile, si eà cele neincassabile se le propună a-dunarii generale spre stergere, pentru câ se nu figureze in averea alumneului si pretensami fictive ; comite­tulu si in acesta privintia si-a implinitu datorinti a, si aici alaturatu sub •/. presentéza o lista despre a-celea pretensami respective taxe restante, cari s'au dovediţii de neincassabile si le propune onoratei adu­nări generale spre stergere.

Avènd comitetulu inaintea ochiloru sporirea a-verei alumneului si având convingerea, — cà sunt in inteleginti a nostra si de acei bărbaţi, cari punu os­teneala si conlucra cu zelu la prosperarea institute-loru nòstre culturale — de loeu dupa adunarea ge­nerala s'a adresaţii comitetulu pe langa trimiterea lis-teloru de colecte catra mai multi inteliginti din di­ferite locuri cu rugarea, câ se colecteze oferte ba-nesci in favorulu alumneului ; comitetulu este deci acum in plăcuta positiune a raporta onoratei adunări generale, ca a primitu colecte însemnate : dela dnii Filip Adam protopopu in Iam, G-eorgiu Craciunescu protop. in Belintiu, Timotei Miclea protop. in Uzdin, Dr. fieorgiu Popoviciu protop. in Lugosiu, Aurelu Dragan adm. protop. in Ciacov'a, Alecsandru Craciu­nescu parochu in Chinezu, Ioanu Istin parochu in Me-hal'a, Ioanu Marc'u invetiat. in Bocsi'a, Stefan Alexa invetiat. in Giulvesu si Iuliu Putcoviciu invetiatoriu in Cern'a.

Referitoriu la starea alumneului in siedinti'a dela 28 augustu 1890, comitetulu a primitu in a-lumneu 10 alumnisti, dintre cari 8 au cercetatu scó-lele gimnasiale si 2 cele reale, cu supraveghiarea a-lumneului a fost membrulu comitetului d. loan Istin insarcinatu, carele a avutu se supraveghieze localulu, purtarea alumnistiloru in si afara de alumneu pre­cum si purtarea lom in scóla ; d. Istin a cercetatu localulu alumneului a controlata curatieni'a si vip-tulu in alumneu, si a cercetatu si pre profesorii a-lumnistiloru, cerèndu informatiuni despre purtarea loru in scóla ; control'a suprema a esercitatu-o presieda­tele comitetului ; de loeu la inceputulu anului scolas-tieu a fostu câ prima regula pusa : câ purtarea ne-cuvinciósa ori unde, seu negligerea studiiloru trage

j dupa sine de loeu eschiderea din alumneu ; purtarea I alumnistiloru in alumneu si iu scóla a fost indes-

Auuln XV.

tulit6re ; la fie-care trimestru alumnistii au trebuiţii se presenteze testimoniile loru presiedintelui comi­tetului si presiedintele a raportatu comitetului.

Iu privinti'a administrării baniloru incursi la co­mitet, avem onore aici alăturate sub 2. a presentâ onoratei adunări generale socotile pe timpulu dela 26 Iunie 1890 pana la 31 Iuliu 1891 si rugam a le preda unei comisiuni de 3 membrii spre censurare ; precum arata socotile la 26 Iunie 1890 comitetul a primit numai 16 fl 02 cr; pentru ca tota cealaltă avere : adecă libelele de depunere despre capitalele alumneului si paptele de'valdre erau păstrate in cass'a consistoriala la Ven. Consistoriu in Arad ; — dela 26 Iunie 1890 pana la 31 Iulie 1891 a incurs la comitetu 2408 fl 79 cr. si adecă ajutoriu dela Ven. Consistoriu din Arad 999 fl 18 cr, ajutoriu dela institutulu de credit „Tiruisian'a" 200 fl, in preten-siuni colecte si taxe dela membrii fundatori si ordi­nari 1138 fl 67 cr, din vendiarea unei casse de fer a incursu 60 fl, interese capitalisate 10 fi. 94 cr.

Sustienerea alumnistilor a constat 7513 fi 04 cr. prin urmare se arata unu plusu de 911 fl. 77 cr, carea suma s'a adăugat la averea alumneului.

La adunarea generala a anului trecut am avutu bani gata 6141 fl. 95 cr, er acum avem 7407 fl. 85 cr. deci in anulu present s'a sporitu capitalulu alumneului cu 1265 fl 90 cr; capitalul de 7407 fi 85 cr. este depus spre fructificare la institutulu de creditu Timisiana si adecă un libel despre 5383 fl. 64 cr, unulu despre 1104 fl. 95 cr, si unul despre 507 fl. 50 cr, se pastreza in cass'a consistoriala in Arad, er unu libelu despre 376 fl. 94 cr. si 34 fi. 83 cr. in numerar se administreza la comitet.

Avem ondre sub 3 a presentâ conspectulu despre averea alumneului; dupa acest conspect alumneulu are acum : 1. in bani gata 7407 fl 85 cr. 2 . papire de valdre si adecă :

a) 10 actii, dela institutulu „Timisiana" in valdre no­minala de câte 50 fl. = 55011.

b) 2 actii dela institutulu „Albina" in valdre nonii-minala de câte 100 fl. = 20011.

c) o actie dela banca de a-sigurare „Transilvania" in valdre nominala de 100 fl =100f l .

800 fl — cr. 3 . In pretensiuni private si taxe

restante 717 fl — cr. total 8924 fl 85 cr.

Capitalulu in bani gata si papirele de valdre aducu unu venitu curatu anualu de 429 fl. 35 cr.

Din considerare ca in anulu acesta au petitionat mulţi teneri câ se fie primiţi iu alumneu, dara con­siderând, ca intre petenti sunt si de acei, cari nu

279

sunt tocmai neincungiurat avisati la sustienere gra­tuita, comitetulu a luatu conclusu de a propune o-noratei adunări generale ca pe anulu scolastieu vii-toriu se fixese numerulu alumnistiloru la 12 si pen­tru intretienerea acestora a prelimina 13 fl. 50 cr. la luna de persona adeea pe 10 luni sum'a de 1620 fl. si 20 fl. spese de administrare.

Ar fi dara spesele anului viitoriu 1640 fl. ; acesta suma s'ar acoperi prin :

a) 1000 fl. ajutoriu de Ven. Consistoriu dia Aradu.

b) 640 fl. taxe dela membrii si colecte. loan Bandu, Emanuil Ungurianv,

notaría. presiedinte.

I> I ~V E ü S TU. * Insctintiare. Subscris'a aducu la cunoscinti'a

on. publicu, câ c u r s u l u de i n s t r u c ţ i u n e p r a c ­t i c a p e n t r u f e t i t i e condusu de mine se va ineepe la 15. S e p t e m v r e v. a. c.— In acestu cursu, la care vor puté lua parte copile dela etatea de 12 ani in sus, se invatia t o t f e l i u l u de l u c r u de m a n a f e m e -é s c a , câ : torsulu, tiesutulu la resboiu simplu si meca-nicu, vâpsitulu tortului, cusutulu, croitulu, brodatulu (chin-disitulu), impletitulu ; mai departe din e c o n o m i ' a ca­se i : gàtitulu bucatelo™, spalatura si calcatura. — Afara de aceea pentru completarea eunoscintieloru teoretice ale copileloru se predau de persóne competente in 8 óre pe septemana urmatdrele obiecte : Keligiunea, limb'a romana, limb'a magiara, limb'a germana, istori'a si geografi'a, arit-metic'a si caligrafi'a. Eventualu se va da instrucţiune si in music'a vocala. — E l e v e l e i n t e r n e , cari dorescu a lua parte la cursulu condusu de mine, vor solvi pentru locuintia, intretinere completa si instrucţiune 12 fl. pe luna. — E l e v e l e e s t e r n e , cari voescu a ave menagiulu la mine, vor solvi pentru menagiu si instractiune pe luna 10 fl., óra farà menagiu 4 fi. — Asupra acestui cursu, ale càrui resultate au fostu apreciate in modulu celu mai favorabilu din partea celoru competenti, i-mi permitu a atrage atenţiunea parintiloru si tutoriloru. Esplicatiuni mai detaliate se vor da la cerere cu tòta plăcerea. — Brasiovu, 14/26. Augustu, 1891. — Marfa Belu, in Brasiovu. Stra-d'a Castelului 33.

* Saritulu sinodu. Santulu sinodu alu bisericei autocefale romane din Eomania e conchiemat in sessiunè ordinara pe 1 Octomvre a. c. v.

* JSibliograficu. A apàrut de sub tipariu a XXVIL programa a scólelor medii gr. or. romane din Brasiovu. Partea prima contine o vorbire ocasiónala despre Vasile Alexandri ţinuta in sal'a gimnasiului de prof. A n d r e i tt B â r s a n u ia 14 Octomvre a. tr.

Implinindu-se in anulu acesta 25 de ani de când s'a ţinut primulu examenu de maturitate la acestu gim-nasiu, direcţiunea a publicat numele tuturor maturisanti-lor, cari au absolvat in timpulu acesta. Numerulu aces­tora este de 263. La gimnasiu au funcţionat 11 profe-

B ' S E K I C ' A si S C O L ' A

sori; la reale si comerciale 9. Profesori secundari (musica, gimnastica etc.) 5.

Numerulu scolariloru imatriculati la gimnasiu a fost de 248, la reale 132, si la comerciale 38.

* „Sateanulu" este numele unei ndue foi popo­rale, care a inceput deja se apară in Beregseu sub con­ducerea si redigiarea d-lui E. A n d r e e s c u . Ap^re in fiecare Domineca. Pretiulu abon. pe unu anu 3 fi. v. a. — Ii dorim celu mai bunu succesu.

* M.ulti<tmita publica. Din josu subscrisulu in numele comitetului parochialu gr. or. rom, din comun'a N a da s i u, tractulu protop. alu Buteniloru, vinu si pe acesta cale a esprimâ multiamita judelui primariu E m a -n u i l u H i r i t i u din Cr. Minisiu si soţiei Dsale F 1 o-r i t i ' a B r a i t i u , cari deja sunt trecuţi dela religiunea gr. cath. la religiunea nostra gr. or. si acum de cu-rondu din indemnu crestinescu si nobilu a infrumsetiatu cas'a lui Ddieu, st'a biserica din Nadasiu, cu unu rondu intregu de ornate bisericeşti in pretiu de 80 fi. v. a. de cât cari mai frumdse pana acuma n'am avutu : — pentru carea fapta frumdsa, măreţia si nobila, rogamu pre Atot-potintele Dumnedieu — câ primindu-le darulu adusu pe altariulu Domnului — se li resplatesca din darurile sale cele bogate. — Nadasiu, in Septemvre 1891. — Ioanu Popoviciu, parochu, presiedintele corn. par.

* Cea mai vechia biblioteca din lume. Cea mai vechia si un'a dintre cele mai mari biblioteci din lume este „Bibliotec'a Bodleiana" din Oxford (Angli'a). Acesta biblioteca fu intemeiata de principele de Gloucester la anulu 1445, consta din 500,000 de volume si pe di ce merge se totu sporesce, fiind-ca tdte tipografiile din Britani'a suntu indetorate a-i tramite câte unu esemplaru din productele loru. Rarităţile ei suntu de mare valdre, incependu dela codicii voluminosi si pana la cea mai ih-feridra cărticica de miniatura. In acesta biblioteca se pastreza in stare forte buna textulu scrisu grecescu si la-tinescu alu evangelistului Mateiu.

C o n c u r s e » Pentru staţiunea invetiator^sca din Hidisielnandu,

impreunata cu urmatoriulu salariu: I. in bani 80 fi. II. 12 cubule bucate, 6 grâu 6

cucuruzu, 2 viei de pasula, 5 stângini de lemne, venitele cantorale intregi.

Doritorii de a ocupa acesta staţiune au a-si tramite recursele subscrisului protopretbiteru pana in 22 Septemvre a- c. când se va ţinea si alegerea, er pana in diu'a ale-gerei a se presentă in dresi-careva Dumineca pentru a-si aretâ desteritatea in cântare si tipicu.

Hidisielnandu, 27. Aug. 1891. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine: ELPA MOG'A, m. p. protop. •—o—

Pentru deplinirea postului de parochu la vacant'a parochia gr. or. de class'a III. din T.-Secasiu, prin acest'a se escrie concursu, cu termina de alegere pe 14 26. Oc-tomvre a. c.

Emolumintele sunt: 24 jugere pamentu aratoriu si 6 jugere de fenetia ; Ya Jug- intravilanu fara casa, stol'a usuata aici, si câte un'a mesura cucuruzu in bombe, dela 80 nri de case.

Recursele sunt a se tramite Părintelui protopresviteru Oeorgiu Creciunescu in Belincz per Kiszetd, pana inclu­sive 12/24. Octomvre a. c. avénd recurenţii in vre-o Du­mineca ori serbatóre, a se presenta in st'a biserica din locu, spre a-si aretâ desteritatea in càntari ori cuvéntàri bisericeşti.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine : G. CREC1UNESCIT, m. p. prot.

Neputendu-se efeptui alegerea de preotu pentru pa-rocbi'a de ci. III. Cabesti, publicata iu Nrii 14, 15 si 16 din „Biseric'a si Scdl'a," a. c. in urmarea ordinatiu-nei Venerabilului Consistoriu din 15/27. Iuliu c. Nr. 822 B. se escrie concursu nou cu terminu de alegeie pe 15/27. Septemvre a. o.

Doritorii de a ocupa acést'a parochia sunt avisati a-si tramite recursele pana in 14/26. Septemvre subscri­sului protopresviteru, ér pana la diu'a alegerei a se pre­senta in biserie'a din Căbesti, pentru a-si aretâ desteri­tatea in rituale si cuvântări.

Datu in siedinti'a comitetului, 18/30. Augustu 1891. Eli'a Mog'a, m. p.

protonresv. Beinsiului. —•—

Pe bas'a ordinatiunei Ven. Consistoriu gr. or. ora-danu dto 15/27. Iuliu a c. Nr. 916/169. B. se escrie concursu pentru vacant'a parochie de clas'a a IlI-a din comunele împreunate laolaltă Cetea si Vale-mare, trac­tulu Pestesiului, cu terminu de alegere de 30 dile dela prim'a publicare.

I. Emolumintele sunt dela C e t e a : 1) birulu pre-otiescu dela 60 nr, de case câte un'a vi ca cucuruzu sfar-matu, vic'a ă 1 fi. 20 cr. = 72 fi. 2) Dela 100 nr. 3) case un'a diua de lucru cu pàlmile ă 20 cr. = 20 fi. de Casa parochiala cu ddue chilii -— apartinentiele ei cu unu intravilanu de 1 jugeru de pamentu cu pomi 30 fl. 4) Pamentulu parochialu estravilanu 70 fl. 5) Dreptu de pasiune si lemnaritu liberu 24 fl. 6) Stolele usuate de 111 case 70 fl. — Sum'a 286 fl.

II. Dela comun'a V a l e - m a r e : 1) birulu preo-tiescu dela 55 nr. de case, un'a jumetate vica cucuruzu sfarmatu 33 fl. 2) bani de ienu 38 fl. 3) gradina parochi­ala de 2 jugere si lucrata de comuna 60 fl. 4) 3 jugere de fenatiu 20 fl. 5) Cimiteriula 5 fl. 6) Stolele usuate dela 100 nr. 70 fl. 7) Din fondatiunea Venteriana 6 fl. — Su­m'a 232 fl. — ambele la olalta dau sum'a de 518 fl. v. a.

Recurenţii vor avea a-si subscerne petitiunile loru instruite conform prescriseloru Stat. org. si a regulamen­tului pentru parochii, adresate Comiteteloru paroehiale din Cetea si Vale-mare in Lugasiulu de sus, p. u. Elesd pana la terminulu sus indicaţii — si a se presenta in vre-o Du­mineca ori serbatóre in St'a biserica spre a si aretâ des­teritatea in cele preotiesci.

Comitetele paroehiale. In contielegere cu : TEODORU PILIPU, m. p. protopresv.

—o— Se escrie concursu pentru deplinirea statiunei inve-

tiatoresci vacante din Rcitu, inspect. Tincei, cu urmatd-rele emoluminte :

1) Cuartiru liberu cu gradina, 2) Bani gat'a 145 fl. 3) 15 cubule grâu mestecatu, 4) 4 orgii lemne séu40fl. 5) 2 orgii paie séu 6 fl. 6) cărăuşii pentru macinata séu 6 fl. 7) o crompisce, 8) dela inmormentari mari 1 fl. mici 50 cr., èra dela cucunii 50 cr.

Recurenţii vor ave a-si subscerne recursele adjustate cu documintele prescrise, subscrisului inspectoru scol. in Cséffa in terminu de 30 dile dela prim'a publicare, a-

vénd a se presenta in cutare Dumineca séu serbatóre pana la terminulu espusu in biseric'a din Roitu, spre a-si aretâ desteritatea in cantari si tipicu.

Roitu, 9/21. Augusta 1891. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : IOSIP VESS'A, m. p. prot. insp. scoi. —•—

Se escrie concursu pentru deplinirea definitiva a ur-matóreloru posturi invetiatoresci din inspectoratulu Tincei, anume :

O.-Gepisiu, cu urmatórele emoluminte : cuartiru li­berii, 8 jug. pamentu, 18 cubule bucate, 4 orgii lemne si 120 fi. bani gata.

Osiandu, cu salariu anualu de 300 fi. v. a. si 4 stân-geni de lemne.

Recurenţii vor ave a-si substerne recursele adjustate cu documintele prescrise subscrisului inspectoru in Cséffa, in temimi de 30 dile dela prim'a publicare, avènd a se presenta in cutare Dumineca séu serbatóre pana la ter­minulu espusu fie-care in propusa-si staţiune, spre a-si aretâ desteritatea in cantari si tipicu.

Cséffa, 15. Augustu v. 1891. Pentru comitetele parochiale :

losif F m ' a , m. p. ppresv. insp. scoi.

— •— Conform conclusului Ven. Consistoriu oradan de sub

nr. 1063. a. c. dto 10/22 Augustu pentru staţiunea inve-tiatorésca din Ghighisieni cu fili'a Oacaceni, se escrie concursu cu terminu pana la 9/21 Septemvre a. e

Salariulu e : 105 fi., 13 cubule de bucate, 6 stan-geni de lemne, venite cantorali si cuartiru cu gradina.

Recursurile adjustate cu documintele recerute sunt a-se trimite la subscrisulu in Beiusiu pana la terminulu susatinsu.

Beiusiu, 19,31. Aug. 1891. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : VASILIU PAPP, m. p. prot. Vascoului. • — • —

Pe staţiunea invetiatorésca dela scóla gr. or. rom. din comun'a Tarianu, inspectoratulu Oradii-mari, se escrie concursu, cu terminu de alegere pe 15/27. Septembre 1891.

Emolumintele sunt : 1) Cortelu cu gradina de le­gumi. 2) In bani numerari 75 fi. 3) Dela 88. numere de cas'a câte 1 inesura bucate a -1 fi. 25 cr. = 110 fi. 4) Pamentu aretoriu 47 2 jugere à 20 fi. jugerulu = 90 fi. 5) Venitele cantorali 30 fi Dotatiunea — afara de cor­telu si gradina — face 305 fl.

Recursele adjustate conformu prescriseloru stat. org. si adresate comitetului parochialu din Tarianu, sè se to­rnita subscrisului in Oradea-mare pana in 12/24 Sep-tembre a. e, avendu recurintu pana la alegere sè se pre-senteze in biserica din comun'a amintita, spre a-si aretâ desteritatea in cantare si tipicu.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : TOM'A PACALA, m. p. protopop, inspect. scoi.

—•— Pentru ocuparea postului de invetiatóre la scól'a de

fete din Izvìnì, se escrie concursu. Emolumintele anuali sunt : in bani 150 fi. v. a.,

pentru conferintie si scripturistica 5 fi., in naturale 15 meti grâu si 15 meti cu curii zu, 4 orgii de lemne din cari se va incaldi si scóla, 2 l / 4 jugere de pamentu, cuar­tiru, liberu si gradina pentru legumi.

Concurentele se-si astérna petitiunele lor pana in 12. Septemvre cal. vechiu părintelui losif Gradinariu in­spectoru de scóle, in Szécsany u. p. Vinga, èra pana la

alegere se se presenteze in comuna de a-se faee cunos­cute poporului.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: IOSIP GRADINARIU, m. p.

inspectoru de scole. —o—

Pe bas'a decisului Comitetului parochialu rom. gr. rom. din Igrisiu, adusu in siedinti'a dto 28. Iuliu 1891, se escrie concursu pe staţiunea invetiatoresca clas'a I. de baeti si pe scdl'a de fete rom. gr. or. Igrisiu (Bgres), cottulu Torontalu, inspectoratulu Banat-Comlosiu, cu ter­minu de alegere pe 8/20- Septemvre a c

I. Emolumintele impreunate cu sclassa 1. de baeti sunt: 250 fl. v. a. bani solvindi in rate lunari anticipando, — 40 chible (20 sinice) grâu, — 50 fl. v. a. anualminte pentru cortelu pana când ii se va pote dâ cortelulu gra-tuitu ; — 10 fl. anualminte pentru scripturistica si parte-ciparea la conferintie ; — si dela inmormentari unde va fi poftitu 50 cr.

II. Emolumintele invetiatdrei la scdl'a de fete sunt: 200 fl. v. a. bani solvindi in rate lunari anticipando, — 30 chible (15 sinice) grâu, — 50 fl. v. a. anualminte pen­tru cuartiru, pana când ii se va pote dâ cuartiru gratuitu, si 10 fl. v. a. anualminte pentru scripturistica si conferintie.

Invetiatorii pricepători de note, carii sciu conduce corulu voalu, vor fi preferiţi.

Doritorii de a ocupa aceste posturi, sunt avisati a-si subscerne recursele Prea On. Dnu protopresviteru si insp. de sc61e Paulii Miuleseu, in Banat-Comlosiu cottulu Torontalu, instruite conform Stat. org. si regulamentului de invetiamentu, pana la terminulu indicatu, avend tot­odată recurenţii pana atunci a se presentâ in vre-o Du­mineca ori serbatore la sta biserica spre a-si aretâ des­teritatea in cântare si tipicu.

Se observa câ aleşii — de vor fi cualificati numai dupa espirarea unui anu de proba se vor recomendâ Ve­neratului Consistoriu spre intarire.

Dat din siedinti'a Comitetului parochialu rom, gr. or. tienuta in Igrisiu, la 28. Iuliu st. v. 1891.

Comitetulu parochialu: Virgiliu Ntgru, m. p. Panaiot Boerescu, m. p.

presied. corn. par not . corn. par. In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. protop.

si inspectoru de sedle. —•—

Pentru ocuparea posturiloru invetiatoresci vacante dela scolele confesionale gr. or. romane din comunele mai jos insemnate aflat6re iu protopresviteratulu Radn'a-Tot-varadiei, se escrie concursu cu terminu de 20 dile dela prim'a publicare.

1. Bai'a, eu salariu anualu de 100 fl. v. a., 14 H. litre bucate, jumetate grâu si jumetate cucuruzii, 20 metri de lemne, 12 m. m. de fânu, cortelu liberu cu gradina de legume.

2. Corbesci, cu salariu anualu de 105 fl. v. a., 12 sinice bucate, jumetate grâu si jumetate cucuruzu, 12 orgii de lemne, 24 fl. in competintia de fenu, si cortelu liberu cu gradina.

3. Ilteu, cu salariu anualu de 126 fl., pentru res-cumperarea aloru 9 sinice grâu 54 fl., 9 sinice de cucu­ruzu in natura, pentru rescumpararea fenului 30 fl., 12 orgii de lemne, 2 mesuri de mazere, 10 fi. pentru scrip­turistica, dela inmormentari 50 cr. pana la 1 fl., cortelu liberu cu gradina.

4. Selisce, cu salariu anualu de 105 fl. v. a. pentru conferintia 10 fl., 41 cubu metri de lemne, 8 Hectolitre grâu, 8 Hectolitre cucuruzu, 8 Hectolitre cucuruzu, 87« mâji metrice de fenu, cortelu liberu cu gradina.

5. Troasiu, cu salariu anualu de 100 fl., pentru res-cumperarea bucateloru 92 fl., o jmetate sessiune pamentu

282 B 1 S E R I C ' A si S C O L ' A Anulu XV.

pe dealu, parte aretoriu parte pădure, 10 orgii de lemne, pentru conferintia si scripturistica 10 fl., cortelu liberu cu gradina.

6 Halalisiu cu salariu anualu de 100 fi. in rescum-perarea naturarieloru 92 fl. pentru 10 orgii de lemne 60 fl., dela inmormentari 50 cr., pentru conferintia 8 fl , pentru curatoritu 8 fl., cortelu liberu cu gradina.

Dela recurenţi se recere, ca pre langa calificatiunea prescrisa se conducă si cântările bi-sericesci, avendu a se presentâ iu comuna iuainte de espirarea concursului spre a-si recomendâ poporului desteritatea iu cântări, si in fine au a-si ascerne cererile instruite cu documintele recerute de Stat. oig. si normativulu scolariu iu terminulu prefiptu la subsemnatulu ofi -iu iu Radn*a

Radu'a, 10. Augustu 1891. Vasile Belesiu, m. p.

rrotopopu. —•—

Pentru deplinirea postului invetiatorescu definitivu gr. ort. rom. din comun'a Tornsa, comitatulu Cenadalui, se escrie concursu cu terminulu de alegere pe 8/20. Sep-temvre a c

Emolumintele sunt: 1) In bani gafa 200 fl. 2) Pa-mentu estravilanu de clasa I. 3 l

2 jugere. 3) 2a lemne tari, pentru invetiatori. 4) pentru conferintie 10 fl. 5) scrip­turistica 5 fl. — De incalditulu si curăţirea scolei se in-grijesce comun'a. — 6) Cuartiru cu 2 iueaperii, podrumu, staulu de vite si gradina de legume.

Doritorii de a ocupa acestu postu sunt avisati a-si trimite recursele Reverendului Domuu inspectoru scolaru Teodoru Popoviciu, in Sieitiuu, comit. Cienadu, conform prescriseloru Stat. org. pana in 6/18. Septemvre, si a se presentâ in un'a din Dumineci ori serbatori iu Toinea, pentru a-si aretâ desteritatea in cântări si tipicu.

Tornea, la 6/18. Augustu 1891. Alecs'a Ponta, m. p. Va&Mu Zabu, m. p.

presiedinte. not. com. par. Cu invoirea mea: TEODORU POPOVICIU, m. p. insp. scol.

Pentru deplinirea parodrei din comun'a Fenerisiu, câ parochie sistemisata de a IIt-a clasa, in urmarea deci­sului Consistorialu oradanu din 15 27. Iuliu a. c. Nr. 821/165. B. se escrie concursu pe langa urmatorea do-tatiune:

1) Casa parocbiala si pamentulu, cu unu venitu de un'a suta douedieci floreni (120 fl.) v. a. 2) Din altu pa-mentu (cumperatu) pentru parochie 60 fl. 3) Diu 10 cu-bule de biru â 5 fl. = 50 fl. 4) Din dilele de plugu si ci-meteru unu venitu 30 fl. 5) Din inmormentari mari si mici 30 fl. 6) Din 100 dile de lucru cu man'a 40 fl. 7) Din cununii, liturgii private, masluri, festanii, estrase si alte funcţiuni 70 fl. — Sum'a totala 400 fl. v. a.

Doritorii de a ocupa acest'a parochie sunt poftiţi a-si trimite recursele adresate comitetului parochialu gr. or. din Fenerisiu. pana la 8/20. Septemvre c subscrisului protopresviteru, in carea di se va tienea si alegerea; era pana la alegere in careva Dumineca se se presenteze la st'a biserica din Fenerisiu, spre a-si aretâ desteritatea in cele bisericesci.

Fenerisiu, 7/19. Augustu 1891. Comitetulu parochialu.

Cu ştirea si invoirea mea: ELl'A MOGA, m. p. proto-presviteruîu Beiusiului.

—•— Pe staţiunea invetiatoresca dela scol'a gr. or. rom.

din comun'a Cotigletiu cu fili'a Bucuroe, protopresvitera-tulu Oradii-mari, se escrie concursu cu terminu de ale­gere pe 8/20. Septemvre a. c.

Emolumintele sunt: a) dela comun'a C o t i g l e t i u .

1. In bani gafa 92 fl. 2. 12 cubule de bucate â 5 fl. = 60 fl. 3. Intravilanulu invetiatorescu 16 fl. 4. 2 viei fasole 4 fl. 5. Venitu cantoralu 8 fl. 6. 3 orgii de lemne per 8 fl. = 24 fl.

b) dela comuu'a B u c u r ó e . 7. In bani gafa 58 fl. 8. 8 cubule bucate â 5 fl.

= 40 fl. 9. 2 viei fasole 4 fl. 10. câte unu fuioru dela fie-care casa â 10 cr. = 2 fl. 50 cr. 11. Venitulu canto­ralu 4 fl. — de tot 312 fl. 50 cr.

Recursele adjustate conform Stat. org. si adresate Comitetului parochialu din Cotigletiu, sé se tramita sub­scrisului in Oradea-mare pana in 4/16. Septemvre c. era recurenţii sé se presenteze in bisericele ambelom comune, spre a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu: TOMA PACALA, m. p. inspect. scol.

¡ Pentru deplinirea definitiva a statiunei invetiatoresci ) gr. or. rom. din comun'a Orocn'a, inspectoratulu Iosasielu,

se escrie concursu cu terminu de alegere pe 14. Septem­vre a. C st V. pe langa urmatórele emoluminte :

1) In bani gafa 147 fl.; 2) Pentru fénu 31 fl. 82 cr. 3) 20 sinice de bucate, jumetafj grâu, jumetate cucuruzii; (4 12 stângeni de lemne pentru scóla si iuvetiatoriu ; 5) 2 jugere pamentu aretoriu; 6) 10 fl. pentru scripturistica; 7) 14 fl. pentru curatoratu ; 8) Cortelu cu gradina de 1 / 2

jugeru, grajdiu cu colna; 9) Pentru conferintia invetia­toresca 10 fl.

Doritorii de a ocupa acestu postu au a-si subscerne suplícele loru instiuate conform Stat. org. M. On. Duu inspectoru de scóle Georgiu Lupsi'a, in Dieci (Diéts) p. u. Al-Csill. — Alegéndulu invetiatoriu va fi iudetoratu a da din intregu salariulu invetiatorescu 1 / i emeritului invetia­toriu Pavel Seracu, pana ce va trai, — avendu recurenţii a se presenta in vre-o Dumineca ori serbatóre la sfa bi­serica din locu pentru a-si aretâ desteritatea in cântări si tipicu.

Crocn'a, 6 Augustu 1891. Teodoru Bodea, i n . p.

presied. com. par.

In contielegere cu : GEORGIU LUPSI'A, m. p. preotu inspectoru de scóle.

— •— Prin pensionarea neputinciosului invetiatoriu Dimi-

triu Bar'a, devenind staţiunea invetiatorésca-cantorala gr. or. din B -Osaba, com. Békós, in vacantia, se escrie con­cursu, cu terminu de alegere pe diu'a de 15 27 Sep­temvrie 1891.

Emolumentele sunt: 1) in numerariu 150 fl. 2) 10 jugere pamentu aratoriu. 3) pentru conferintie 6 fl. 4) dela inmormentare mare 1 fl. dela inmormentare mica 50 cr.. ér afara de orasiu indoitu 5) cuartiru liberu cu dóue chilii si gradina.

Doritorii, de a ocupa acestu postu suntu avisati a-si trimite recursele instruate Pré On. Domnu protopresbiteru si inspectoru scolariu Petru Chirilescu in Kétegyháza (com. Békés) precum si a se presenta in un'a din Dumineci ori serbatori in facia locului, spre a-si aretâ desteritatea iu cântări si tipicu.

Ciab'a 11/23. Augustu 1891. Victor Popoviciu, m. p.

I pres com par.

In contielegere cu mine: PETRU CHIRILESCU, m. p. protop. insp. scol.

—•—