8
Elaborarea metodica Nr. 11 Tema: Analiza modelului de studio in paralelograf. 1.Etapele clinico-tehnice de confectionare a protezelor partiale mobilizabile scheletate. Avem 2 tehnici de confectionare: Din elemente fabricate pentru diferite parti a protezei(bare,crosete,sei) sau modelate separate si ulterior lipite intre ele,procedeu este simplu(metoda clasica) Prin turnare intregului schelet metallic(metoda contemporana) Metoda contemporana: 1. Clinic : amprentarea functionala a cimpului protetic 2. Laborator: realizarea modelelor din ghips dur. 3. Clinico-laborator: *analiza modelului la paralelograf si schitarea protezei scheletate *reproducerea pozitiei modelului paralelograf in conditii de laborator pentru derentivizarea zonelor retentive si pregatirea modelului pentru duplicarea lui *duplicarea modelului si modelarea machetei scheletului ; *ambalarea si turnarea scheletului din aliajul solicitat *dezambalarea *prelucrarea *proba de model

Nr.11

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ortopedie

Citation preview

Elaborarea metodica Nr. 11 Tema: Analiza modelului de studio in paralelograf.1.Etapele clinico-tehnice de confectionare a protezelor partiale mobilizabile scheletate. Avem 2 tehnici de confectionare:Din elemente fabricate pentru diferite parti a protezei(bare,crosete,sei) sau modelate separate si ulterior lipite intre ele,procedeu este simplu(metoda clasica)Prin turnare intregului schelet metallic(metoda contemporana) Metoda contemporana:1.Clinic : amprentarea functionala a cimpului protetic2.Laborator: realizarea modelelor din ghips dur.3.Clinico-laborator: *analiza modelului la paralelograf si schitarea protezei scheletate *reproducerea pozitiei modelului paralelograf in conditii de laborator pentru derentivizarea zonelor retentive si pregatirea modelului pentru duplicarea lui *duplicarea modelului si modelarea machetei scheletului ; *ambalarea si turnarea scheletului din aliajul solicitat *dezambalarea *prelucrarea *proba de model *lustruirea scheletului metalic4.Clinic: *proba scheletului metalic in cavitatea bucala *determinarea ocluziei centrice sau a relatiilor intermaxilare5. Laborator: *pozitionarea modelelor in simulator *montarea dintilor artificiali in spatiile edentate6.Clinic: *proba machetei protezei scheletate7.Laborator: *ambalarea protezei machetei scheletate in chiuveta *realizarea tiparului si introducerea acrilatului *polimerizarea *dezambalarea *prelucrarea si lustruire acrilatului8. Clinic: *aplicarae protezei partiale mobilizabile scheletate pe cimpul protetic2.Paralelograful,partile componente. Destinatie :-pentru analiza si pregatirea modelului pentru dublare -pentru modelarea machetei protezei si prelucraraea componentelor metalice Componente:Soclul stabilizator-reprezentat de o placa metalica groasa si neteda care-I confera stabilitate aparatuluiSuportul pentru model,articulate reglabil,multidirectional,cu o masuta de lucru dotata cu sisteme pentru fixarea modelului.Suportul este asezat pe placa soclului stabilizator pentru plasarea lui pe toata suprafata placii.Stilpul vertical solidarizat lateral si perpendicular de soclu stabilizator care permite realizarea miscarilor in plan vertical.Bratul orizontal solidarizat(sau articulate) perpendicular la extremitatea superioara a stilpului vertica,fiind situate parallel placii soclului stabilizator. Extremitatea libera a bratului liber are un sitem de menghina pentru inslarea pieselor anexe parallel stilpului vertical si perpendicular suportului stabilizator.Piesele anexe:Tija detectoare(un cilindru care ajuta la orientarea inclinarii masutei)Tija portcreion(o extremitate care traseaza ecuatorul toturor dintilor restanti)Tija retentivometre(sunt 3 forme de cilindri,masoara retentivitatea subecuatoriala a dintelui stilp fata axul comun)Tija rezusa(pentru a rezui ceara de pe model,ea are un bizou)

3.Definitie axul de insertie si dezinsertie dupa E.Gavrilor si dupa scoala USMF N.Testemiteanu. Axul de insertie si dezinsertie al protezei dupa E.Gavrilov este: directia de aplicare si inlaturarae a protezei, care prevede miscarea ei de la primul contact al elementelor de ancorare cu dintii stilpi pina la fibromucoasa cimpului protetic, cind pintenii ocluzali sunt asezati in locasurile lor,iar seile sunt am plasate cu precizie de suprafata cimpului protetic. Inlaturarea protezei este apreciata cu miscarae in directia opusa,adica de la momentul desprinderii bazei de pe fibromucoasa cimpului protetic pina la pierderea contactului elementelor de ancorare cu dintii stilpi. Noi consideram ca axul de insertie si dezinsertie al protezei prezinta o traiectorie bine determinate,care permite aplicarea si inlaturarae protezei de pe cimpul protetic fara obstacol.4.Varietatile de axe de insertie si dezinsertie a protezei. Axul de insertie poate fi:Vertical-proteza este aplicata concomitant pe toti dintii stilpiVertical spre dreapta-proteza este aplicata la inceput pe dintii stilpi din partea dreapta apoi pe cea din stingaVertical spre stingaVertical posteriorVertical anterior5.Metoda libera,de alegere si apreciere a inclinarii medie a axelor dintilor stilpi. Metoda libera- modelul se fixeaza pe masuta reglabila si se pozitioneaza in asa fel ca planul suprafetelor ocluzale lae tuturor dintilor stilpi sa fie perpendicular cu tija detectoare a paralelografului.Dupa blocarae masutei reglabile se vor executa operatiunile de studiere a modelului. Metoda de alegere-pozitia modelului de masuta reglabila se stabileste in asa fel ca dintii stilpi sa prezinte retentivitati favorabile pentru plasarea bratelor elastice ale crosetelor.Folosim tijele detectoare care se aduce la fixarea dintilor stilpi,inclinammasuta pina latura ei va a vea contact punctiform cu portiunea convexa a dintilor stilpi,iar la colet va aparea un spatiu sub forma de triunghi. Determinam pozitia modelului in care toti dintii stilpi prezinta retentivitati favorabile,este realizata in urma mai multor tatonari.Apoi determinam axul de insertie si dezinsertie a protezei,apoi blacam masuta pentru aca toate operatiunile sa se realizeze in pozitie determinata. Metoda aprecierii inclinarii medii a axelor dintilor stilpi-realizam soclul modelului in conformator sau laturile lui se vor prelucra la aparatul de soclat,astfel acesta sa fie paralel intre ele si perpendicular cu baza soclului. Modelul se fixeaza pe masuta reglabila,o inlinam in diferite directii pin ace axul vertical de implantare al unuia din dintii-stilpi va coincide cu tija detectoare in toate planurile. Blocam masuta,depunem tija detectoare pe suprafata soclului unde este implantat dintele cu crionul,se traseaza o linie verticala dupa directia tijei detectoare(A). dupa aceasta metoda se gaseste axul vertical al urmatorului dinte de pe aceeasi hemiarcadatrasind-o pe soclul modelului(B), procedind la fel ca si cu primul dinte-stilp.Liniile trasate vertical sunt unite prin 2 linii orizontale paralele intre ele,una dintre care la intretaierea cu liniile verticale,formeaza unghiuri egale intre ele. Aceste linii orizontale se trateaza la o departare cit mai mare una de alta si se unesc cu o linie verticale care le imaret in 2 jumatati egale. Ultima linie va fi axul mediu al acestor 2 dinti stilpi. Daca la hemiarcada respective vor fi utilizati mai mult de 2 dinti stilpi,axurile verticale ale urmatorilor dinto-stilpi vor fi trasate cite una pe soclul modelului si dupa linai verticala medie acelor 2 dinti precedenti, determinam axul mediu pentru 3 dint stilpi, apoi dupa linia verticala medie acelor 3 dinti se determina linia medie pentru 4 dinti si asa mai departe.Conform principiilor expuse,se determina si axurile medii ale dintilor stilpi de pe hemiarcada opusa.Ulterior axurile medii determinate intre dintii stilpi de pe fiecare hemiarcada sunt trasate pe latura posterioara a soclului modelului cu ajutorul tijei detectoare si intre ele iarasi se apreciaza linia verticala medie care va prezenta axul mediu comun al tuturor dintilor stilpi. Dupa acesta linie medie masuta reglabila se blocheaza definitive in aceasta pozitie pentru realizarea urmatoarelor operatiuni. 6.Descrieti metoda de fixare a pozitiei alese a axului de insertie si dezinsertie pentru reproducerea ei in paralelograf. Pentru indeplinirea sarcinilor de laborator trtebuie sa fie prevazuta posibilitatae reproducerii pozitiei determinate a modelului. Dupa ce s-a gasit aaxul se insertie a protezei sis a blocat masuta reglabila cu ajutorul tijei detectoare se traseaza pe soclul modelului linii verticale in zona anterioara,posterioara si laterala. Cu ajutorul bisturiului de-a lungul fiecareai linii se efectueaza santuri triunghiulare care vor fi reproduce sip e modelul duplicate. Ulterior in laborator se efectueaza duplicarea modelului.Pentru pozitionarea modelului duplicate in paralelograf,tija detectoare se suprapune cu fiecare sant in parte in miscari usoare ale masutei reglabile,pin al obtinerea paralelismului intre tija si fiecare sant fara a schimba pozitia modelului.Acesta pozitie este blacata considerindu-se ca este reprodus axul de insertie si dezinsertie a protezei.A.Rebussio a propus metoda de frezare a gaurilor la modelul superior in zona palatinala,iar cel inferior la centru,in care se va instala o bucata cilindrica coresounzatoare diametrului tijei detectoare.In timpul dublarii modelului ea vat re ce in modelul dublicat si se va permite pozitionarea corecta a modelului in paralelograf.7.Definitie: ecuatorul anatomic si protetic. Ecuatorul anatomic reprezinta convexitataea maxima a coroanei anatomice.Ecuatorul protetic reprezinta convexitatea maxima a dintilor determinate cu ajutorul paralelografului.8.Numiti varietatile de topografie a ecuatorului protetic.L.Blatterfein a stabilit unele caractere ale traseului ecuatorului protetic in dependenta de inclinarea modelului,se deosebesc 5 varietati de aplasare a ecuatorului pe suprafetele dintelui:MijlociuDiagonalInaltJos9.In ce zone imparte dintele ecuatorul protetic.Ecuatorul protetic imparte dintele in 2 zone:Zona subecuatoriala-cuprinsa intre ecuatorul protetic si colet-numita zona retentiveZona supraecuatoriala-situata intre ecuatorul protetic si marginea ocluzala a dintelui-zona neretentiva,de sprijin.10.In ce scop si prin ce metoda se determina zonele retentive. Pentru determinarea zonelor retentive. Se folosesc tija postcreion cu grafit este inlocuita cu tija retentivometrica de dimensiuni corespunzatoare formei crosetului si starea parodontiului dintelui-stilp. Retentivometrele de 0.25mm sunt folosite pentru crosetele rigide,iar cele de 0.50-0.75mm pentru crosetele elastice. Tija retentovometrica trebuie sa vina in contact cu linia ecuatorului protetic,iar circumferinta discului va fi ridicata sau coborita in zona retentiva pina si ea va intra in contact cu suprafata subecuatoriala a dintelui. In zona retentive va fi plasat bratul retentive(extremitatea elastica) al crosetului.11.In ce ordine se traseaza pe model scheletul protezei.Scheletul metallic lustriut si adaptat pe model se aplica pe cimpul protetic.Operatia se realizeaza prin 2 metode:Examenul scheletului pe model,scopulfiind-integritatea modelului la nivelul dintilor restanti-forma elementelor componente si plasarea lor pe cimpul protetic-calitatae prelucrarii mecanice si elctrochimice-tipul axelor de insertie,de dezinsertieProba in cavitatea bucalaTrasarea proiectului protezei scheletate pe model in urmatoarae ordine:1.conturarea formei sailor pentru toate spatiile edentate,indifferent de sprijinul care se poate realize2.conturarea formei elementelor de legatura dintre sei3.conturarea elementelor de mentinere,sprijin si stabilizare si a conectorilor secundari.Dupa trasarea proiectului protezei scheletate cu ajutorul paralelografului,sunt executate operatiunile de laborator ce prevad:1.reproducerea pozitieie determinate a modelului2.pregatire modelului pentru dublicare3.pozitionarea modelului duplicate dupa axul de insertie si dezinsertie al protezei scheletate.