A n u l I X . Nr . 3 0 şi 31 1 Nov. 1908.

T ü N U L ECONÖi REVISTĂ PENTRU PROGRES EGONOMIG. SOCIAL Şl CULTURAL

A B O N A M E N T U L : Pe an cor. 5; pe jumătate an cor. 250.

Pentru România 15 lei pe an.

I N S È R T I U N I L E : să socotesc după tarifă, cu preţurile

cele mai moderate.

Abonamentele şi inserţiunîle să plătesc totdeauna înainte.

înalt PreaSfinţitul Domn Arhiepiscop şi Mitro­polit Joan Meţlanu, a lansat următotul Qi,rcular, pe care îl publicăm în întregime, după cum urmeană : '

Hr. 11076-1908.

'ШіШдпвгаЫог proíopre%fiiüri şi Onoraţiloi pfèùfi din at-

Шіесе^а noasiră iransUvană !

' Deşi cred, că cunoaşteţi bine prppunerea venerabilu­lui nostru protosincel Dr. Miron E. Cristeâ, făcută şî pri­mită cu mare însufleţire de sinodul nostru ărhidieeezan ' diiri anui curent, de a se înfiinţa o bancă* eulturală, pehtrii spo­r i rea venitelor, neapăra t trebuincioasei la ; susţinerea orga­nismului bişericei noastre, 1 rid ' c red îiisă să vă "fie \oi a$â d e ' b i n e cunoscută - şi opoziţia, cu care ácea ; p ropunere a fost pombătută din unele părţi, ou intenţiunea d e a zădăr­nici şi împedecà înfiinţarea acelei bănci mult ' folositoare 'bi­şericei noastre'. - - l i '•• • ! l ''• ••'>*••':••>> • '•' •< •' - ( ! ! : , j

Văzând eu, că aceea opoziţie ar putea zădărnici' 'ft^-fiinţarea) acelei» băncij prin corporaţiuhile» noast re bisericeşti c u m ö contemplase uni i ; în -conţelegere eu ! însuşi proptlfiă^

— 2 —

torul şi cu alţi fruntaşi din jurul meu, n e a m înţeles, ca a-cea bancă să o înfiinţeze mai mulţi fruntaşi ai noştri pe risicul lor, având cea mai mare pa r te a câştigului a o cedă consistorului nostru arhidiecezan pentru folosirea spre sco­puri culturale.

Dorind eu a cunoaşte pe lângă aceasta şi opinia ce­lor mai distinşi bărbaţi ai noştri, am întrebat pe vre-o 3 0 dintre aceia, din apropiere şi din d e p ă r t a r e : află şi dânşii de bine a se înfiinţa acea bancă în modul contemplat mai în urmă şi dacă da, sunt aplicaţi şi dânşii a sprigini acea în t repr indere ?

Răspunzând şi recunoscând toţi fruntaşii întrebaţi , că înfiinţarea acelei bănci, ar fi o mare binefacere pentru bi­serica noastră, dupăce eu am comunicat toa te acestea şi aderenţi lor din jurul meu, dânşii au convocat o conferenţă de vre-o 4 0 fruntaşi la conzultare pe ziua de 11 /24 Sept . a. c , care încă a primit cu aceeaşi însufleţire înfiinţarea a-mintitei bănci, prin unii fruntaşi, dându-i numele „Lumina" apoi a staverit prospectul cerut de lege, pen t ru subscrie­rea acţiilor şi în fine au adus toa te acestea şi la cuno­ştinţa veneratului nostru consistor, cu rugarea de a con­sideră aceasta de contemplata bancă culturală, şi a o spri­gini după putinţă.

In şedinţa din 18 ale curintei, sub număiu l de faţă, per t rac tând consistorul notificarea şi rugarea fundatorilor şi al tor aderenţ i ai băncii «Lmina», şi având in vedere fo­losul cel mare, ce-1 va aduce acea bancă institutelor noa­s t re culturale, a considerat-o de suplinitoarea contemplatei bănci culturale, oferindu-i şi sprijinul său, şi poftindu-mă şi pe mine, a o recomanda şi spriginului binevoitorilor bise-ricei noastre.

Ştiind şi eu ce foloase mari aduc asemenea bănci ale compatrioţilor noştri, institutelor lor culturale, şi prevăzând

că şi banca «Lumina, acum înfiinţândă, încă va aduce a-semenea foloase institutelor noastre culturale, şi mai spe­rând că după exemplul acesteia, şi celelalte bănci ale noa­stre , din venitele lor, vor oferi câ te ceva spre scopuri cul­turale, institutelor din jurul lor, şi aşa înfiinţândă noastră bancă, va deveni pentru noi, cu timpul, un izvor de bine­facere, cum este de exemplu şi «Kulturegylet», pent ru alţi compatrioţi ai noştri, ajutând bisericile şi şcoalele, din pa-rochiile mai să race ; vin şi din par te mi a recomanda tu tu­ror alor noştri, spriginirea cu căldură ce o merită.

Pentru ca preoţimea, învăţatorimea şi fruntaşii noştri, să fie cât mai bine orientaţi : D-Ta să întruneşti pe toţi cei de încredere, într'o conferenţă, ca să le poţi ară tă la înţeles, cum au scăzut şi cum scad mereu, venitele fondu­rilor noastre, prin elocarea lor, la alte bănci, cu câte 4 % sau cel mult 5%> Ş> că din această cauză suntem tare re ­strânşi în ajutorarea institutelor noast re cul turale; dar să le mai areţi, şi folosul c e l vor avea nu numai institutele noas t re culturale, ci chiar şi acţionarii, că prin u rmare ac-ţiile ce vor k à delà aceasta bancă, va fi un capital care acum la început va aduce 5%, iar după t imp va aduce şi mai mult.

Să spuni celor întruniţi, că dacă noi preoţii, învăţăto­rii şi fruntaşii poporului, n'am sprigini din toate puterile act astă întreprindere măreaţă; atunci n'am sprigini din toate puterile nici cultura şi înaintarea poporului, delà care trăim, şi aşa nu ne-am arăta demni de sublima noastră chemare.

Să spuni celor întruniţi, că sprig'nind după putinţă a a a s t ă întreprindere, cum am spriginit şi alte asemenea întreprinderi salutare, vom desminţi şi la aceasta ocaziune, imputarea, ct; se face, din unele părţi răuvoitoare, că pre­oţii ar fi devenit prea materialişti.

— 4 —

în fine, sä spâni celor întruniţi, cà mai ales celor ce vor aveà acţii şi delà alte bănci, să nu se teamă, că banca «Lumina», va tace concurenţă daunoasă, altor bănci, căci ea se va ocupa mai mult cu reescomptul delà băncile mai mici, cu un reescompt cât se va puteà mai modest , aju­t ând şi ea băncile cele mai mici. : , D u p ă acestea şi alte asemenea să dai, celor întruniţi , prospectul ce vei primi delà fundatorii băncii, spre sub­scrierea acţiilor, ce vor voi a lua, observându-le că p a n ă la finea anului, vor aveà a plăti numai 3 0 % d ' n preţul acţiilor, iar restul numai în termin de vr 'o 2 ani . Dacă însă într 'aceea, la această bancă, vor întrà depuner i mai însemnate, atunci poa te că nicicând nu se va cere întregul pre ţ al acţiilor, ci numai oarecare pa r te din acela.

j Deşi la acţiile ce se vor luà din banii bisericilor, se çere şi consensul sinoadelor parohiale : totuşi, dacă, în vre-o parohie, din careva cauză, sinodul nu s'ar pu tea în t run i ; în,, asemenea caz, ar pu tea vota comitetele parohiale luarea acelor acţii, având a se cere ulterior votul sinodului, cu aceea, că dacă sinodul nu şi-ar da consensul, acţiile sub­

s c r i s e de prezidentul comitetului, să se poa tă descrie. După cari, mai implorând ajutorul lui Dumnezeu şi

la această înt repr indere folositoare, am rămas al vostru. Sibiiu, în 2 0 Septemvr ie 1908

de tot binele voitoriu :

loan Meţianu m. p., arhiepiscop şi mitropolit.

^ 5> —

\.'.:"' Creşterea vitelor. Iftcă din vremile celé mai vechi, animalele ioftiéstice

au fost tovarăşe nedespăr ţ i te ale omului. '•'<• 1

Animalele, a tâ t cele sălbatice cât şi cele domëstiéeyâ-: duc omului* foloase însemnate . i ! i ,

Cele sălbatice prin carnea şi pelea lor, cele domest ice prin serviciul ce-1 aduc în économies precum şi pedea şl carnea lor.

Viaţa actuală economică ne ara tă că oamenii aü fă'J

eut p rogrese însemnate pe terenul economic, care p rogres este a se mul ţămi în cea mai m a r e p a r t e bărbaţi lor d o r n tori d e înaintare ,

Sunt abia 4 — 5 decenii t recute, când economii» se mul ţămeau cu construcţ ia carălor cu osii de lemn, azi însă lucrul s'a schimbat, că ap roape uu găseşti econom mai d e seamă, ca re să nu întrebuinţeze în lucrările sale economice unelte modeme, car , plug, grapă, greblă etc. , toate de fer, sub cuvântul d e greblă nu avem a Înţelege aici pe cea mică pur ta tă d e mână, ci maşina de greblat.

Fiind aceste unel te cu mult mai grele d e pur ta t , es te ap roape de mintea omului a înţelege, că economul a r e lipsă în lucrările sale economice de vite bune sănătoase şi cu putere .

Cu vremea t rebuinţa vitelor à devenit mare, mai ales pen t ru plugar ie, încât aceasta nici nu se poa t e fără elej ori câ te unel te şi maşini am avea.

Prin vite nu este a se înţelege numai boii. ci şi c e j

lelalte animale.

Chiar dacă s'ar presupune, că omenimea s'âr nisui într 'acoio să înlocuiască munca animalelor cu pute rea abu­rului şi electricităţii, Vitelé tö t vor fi necesare, peritrucă ele

— 6 —

nutr indu-se cu iarbă şi alte produse de ale agriculturei, ele ne dau în schimb carnea şi laptele fără de cari omul ap roape sau deloc nu ar putea trăi.

Să ştie şi aceea, că vitele aduc mare folos economu­lui şi prin bălegarul lor care-1 întrebuinţează la îngrăşarea pământului .

Astfel fiind, ţăranii mai ales cai i se îndeletnicesc cu lucrarea pământului şi nu prea au alte câştiguri, t rebue să-şi pună toa tă silinţa la îngrijirea vitelor, cari sunt aju­toarele lor preţ ioase la munca câmpului şi cari le dau o bună par te a hranei lor.

Nu t r ebue să se treacă nici odată cu vederea, că vita e ca şi omul, când munceşte mai cu socoteală, mai la t imp şi mănâncă cu mai mare poftă, atunci îi merge mai bine, şi că plugarul vrednic după vite să cunoaşte.

Cine a r e mai multe vite şi mai bine ţinute, acela e mai cu s tare şi cu mai multă chibzuinţă în treburile sale d e gospodărie.

Vite frumoase pot fi numai acelea, cari sunt bine ţi­nu te şi cari nu sunt prea munci te .

Economiile ce cred, că fac cei câri nu dau destulă hrană vitelor şi nu le ţin în adăpostur i cum se cade, pre­cum şi câştigul ce socotesc, că 11 au cei ceice muncesc peste măsură cu ele — sunt numai închipuite, pentrucă de unde iai şi nu mai pui să sfârşeşte şi paguba de la urmă e mai mare ca venitul dintâiu, cei cari fac aşa nu se cu­getă şi nu socotesc, că vita cu cât e mai bine îngrijită cu a tâ t va aduce mai mare venit economului pent rucă munceşte mai îndelungat, t răeşte mai mult şi poate lucra mai temeinic.

Es te o greşală foarte mare la economii, cari pun la muncă vite prea tinere, cai sau boi, căci prin aceea li-se sleieşte puterea prea de timpuriu, nu se mai pot desvoltă

— 7 —

cum se cade şi r ămân pipernicite şi nevoiaşe în viaţa lor întreagă.

Vitele bine ţ inute nu sunt amenin ţa te d e boale aşa curând ca cele slabe.

Precum omul nu e sănătos dacă nu se hrăneş te cum se cade, nu se spală, nu odihneşte, to t aşa şi vita, lipsită fiind de condiţiunile necesare de traiu — t rebue să se prăpădească înainte de vreme.

Economul care va da a tenţ iune cuvenită creşterii vi­telor, va conlucra spornic la bunăs tarea sa materială.

Ж. Hamern.

- 8 -

Marii economi öe oi şi viitorul lor.

"-• După terminarea fătatului oilor şi întărirea mieilor, turmele să pun irăşi în mişcare, căci p ă ş u n a t b l î h ogoarele ş i : t a r in i le des t ina te culturilor d e ' p r i m ă v a r ă str imtează pe zi ce t reçe mai ; tare, şi ele nu mai pot găsi la câmp hrana necesară.

Mieii cei mai mulţi cum şi cei mici, fătaţi în urmă, s e ^ p d ^ ţ ş ţ i .la oraşul din apropiere, ear cei ce se ţin de prăsilă merg la olaltă cu mumele lor la păşune şi în că­lătorie spre locul de văratec, care nu poate fi decât mun­tele Bărăganului ; mai rar rămân la câmp pe vre-o moşie ca să pască pe ogoarele sterpe, ori chiar în Baltă.

Deja în drumul lor spre văra tec oile a căror miei au pierit, ori că au fost vânduţi , se mulg în continuu de câte 2-ori pe zi, şi din produsul laptelui eventual şi cu darea de miei se întimpină cheltuelile de păşunat, eventual gloa­bele pentru pagubele causate proprietarilor şi arândaşilor, pe unde au t recut .

Ajunse la locul dest inat pent ru văratec, de obiceu la Sf. Gheorghe, 2 3 Aprilie, se aleg şi înţărca mieii, se aleg sterpele şi berbecii bătuţi din cele fătate, formând d'aci înainte fie-care cârduri deosebite, cele dintâiu al sterpelor — mieii şi mioarele la olaltă al cârlanilor, şi oile cu lapte ce mulg al mânzărilor.

De obiceiu berbecii de rudă pasc toată vara cu mieii la olaltă.

Fje ( C a r e , categorie formează цп cârdLsau.^ţuriţiă. deorj sebită şi au păcurarii lor deosebi ţ i ; u n e o r i mieii ş i^ş ţ ş r^ pele ц а ^ і п ^ al tă. .parte a .muntelui şi ,pu se mai *ntâ |nesc la qlaltă, decât toamna ; ! ^

: iLa. stânile mări -sunt' «me-ori câ te 2 — 3 cârduri de: mânzări, pent ru o mai uşoară nutr ire şi niulgere a lor. Lă> m u n t e a n regiuntea;.alpină; stânile nli se : po t ; înfiinţa decât mai târziu, pe . la ispas sau Rusalii — şi păşunatul aco lo du rea să , delà: .Începutul lui tJurtfe până la Sf. Maria miică 8 , iSeptemyfe<#am 100 zile a p r o x i m a t i v - 1 : . п i

: > Daria ! cade -zăpada «mai de t impuriu şi să 'răceşte vre­mea, atunci se scobor şi ele mat <M v reme d in munte,i însă.*-mabipăşunează î n c ă ' c â t ă va vtíeme la poa le femunte lu i . u.,r)în;itână .petitrir. 'muls esÉè baciul cu câţi-va din ciov; bani flăcăi Traai; înrirţrâtstal•-** ca ajutoareoiaie Iur -^- eari băieţii, cari le păzesc la păşune sunt mănătorii prin "strungă* :.•••> Stâna la. «hni ie >ë$te făcută ndinifeârne de b rad ori de

fagjsocfe şi 'ăfuimai' din gacd) dé nuiéle /з 1a ; c â m p . e s t é humai 1

dirio nuiele Oti ;de scânduri şi mobilă pe roate; pentruMa-o pu tea m u t a diti a m loc <mtr raltuL ;> i r - r ; ' : v i

: ' - Adăpos t pentru oi, construi t anume, nu există• dêfcâi u ri: ga rd^ uşor ' mim ît stfuwgă, pentru a îe ţi nea noaptea şî pe t imp urît laolaltă, ca să nu se îrriprăştie. 1 : ' ' ;

La mun te dacă^'îel aurprînddP VîsèoiuP şi 1 zăpada se геЯ fugiază şi găsesc adăpos t după cele petrii, ori sub cei brazi şi molizi seculari până t r ece ' for tuna; în Bărăgan pasc în cele găvane în forma unui сиПэ de pasăre, unde nu le ajunge aşa cr ivăţul ; dacă le surpr inde crivăţul şi omătul l a câmp deschis, atunci este mai rău, căci le duce până în Baltă, fără a se putea opri.

De multe-ori le înemeţeş te şi în t roeneşte cu totul . Pent r iernat în Bărăgan şi pe cele moşii mari delà

câmp, le fac d rep t adăpos t câte o perdea uşoară din par-

— l u ­

tea Crivăţului, ori după cele şiri colosale de paie, sau saviane.

în Sep temvre scobor cu toa t e la c â m p şi ocupă pă ­şunile din mirişti şi porumbişti , unde păşunează ziua şi noaptea, t recând de pe o moşie pe alta, cu învoială şi fără învoială, t inzând toa te spre Baltă.

Dacă vara a fost bună, sterpele, cârlanii şi berbecii scobor graşi delà munte , nu însă mânzările, care au fost mulse toa tă vara de câte 2—3-or i pe zi. Ele t rebue să pr indă ceva pu te re la câmp înainte de a da iarna peste ele, şi înainte de a se dezvolta prea ta re mielul în ele, fiind deja toa te burtoase.

Acestea sunt obiceiurile mocanilor noştri de astăzi, rămase d e sute d e ani la dânşii în vigoare, acelea erau în tocmai în vigoare şi la ceialalţi români din Transilvania şi Ungaria.

în învoelile Românilor din părţi le Beiuşului făcute cu capitolul episcopiei catolice de O r a d e delà 1374 se zice, că Românii cont inuă şi aeum viaţa lor nomadă după obi­ceiurile străvechi şi originale ale lor, şi pen t ru a paş te pe domeniile aceluia, ei sunt obligaţi să dea fie-care la Ru­salii dijma din oi în loc de quinquagesim, apoi la Sf. Măria mică, când se fac stânile, câ te o oaie de fie-care târlă, şi prin luna lui Decemvre dijma din porci.

(Va urma).

— 11 —

Fr andin ( 1 7 0 6 — 1 7 9 0 ) a fost unul din cei mai mari bărbaţ i ai Statelor Unite din America de Nord, căruia au să-i mulţumească în mare pa r te Statele-Unite câştigarea neatârnării lor de sub Anglia.

El n'a fost numai mare bărbat de stat, ci şi un vestit scriitor.

A scris multe lucruri, pline de învăţătură. Intre altele a alcătuit următoarele régule de viaţă,

cari sunt vrednice să le ia aminte fiecine: 1. Fii c u m p ă t a t ! a), Nu mânca prea mult, ca să-ţi prosteşti mintea şi

nu bea atâta, ca să ţi-se înferbânte capul. 2. Nu vorbi prea mult ! a). Spune numai aceea, ce-ţi poate tolosi ţie s'au

altora. 3 Ţine rânduială b u n ă ! a). T o a t e lucrurile tale să-şi aibă locul şi noima lor. 4. F i i h o t ă r î t ! a). Trageţ i bine sama de ce te apuci, dar dacă te-ai

apucat oda tă de un lucru, chibzueşte bine, ca acela să-1 şi isprăveşti.

b). L a ceeace te-ai hotărît , să o şi faci. 5 . Fii c ru ţă tor ! a). Cheltuieşte numai pe lucruri, cari îţi sunt de folos

ţie şi la ai tăi. 6. Fii lucră tor! a). Nu prăda vremea de geaba. b). Lucra rea ta să fie în to tdeauna folositoare. c). Nu tace nimic, c e i de prisos

Régule de Viată.

— 12 —

ч і " * . I т ţ • » • í 7. Fii sincer' şi cu inima deschisa f a) Nu te folosi de înşelăciune şi în gânduri le şi faptele

tale să fi călăuzit to tdeauna de d rep ta te .

8. Păzeşte-te d e a greşi faţă de semenii tăi.

a). Numai aceea fă altuia, ce ai dori să ţi facă şi el ţie,

9. Fii îngădui tor !

a). P e aceia, cari ţi-au făcut rău, nu te mania în aşa măsură, cum ar fi vrednici.

10. Fii cu ra t !

a). Nu suferi necură ţenie nici pe t rupul tău, nici pe hainele tale, nici în casa ta.

1 1 . Păstrează-ţi liniştea!

a). Nu te lăsă a fi scos din ţîţîni prin lucruri de ni­mic, da r nici prin nenorociri, pe cari nu le poţi încun-jură.

12. Să ai viaţă morală cura tă şi să nu păcătueşti , ca să nu temus t re conştiinţa. ,.

a). Ia ca pildă viaţa Domnului nostru Isus Hristos.

Aces te régule de viaţă, cari ne învaţă a fi oameni de cinste şi de omenie, Francl in le-a u rma t în toată viaţa sa, devenind astfel folositor a tâ t sieşi, cât şi compatrioţi lor şi prietenilor săi.

— 13 —

B I B L I O G R A F I E , ä

A apăru t No. 3 4 9 din «Biblioteca pentru toţi». Acest număr cupr inde două nuvele, d e un gen nou p o a t e : Pră­vălia Morţii care formează titlul broşurii şi Paznicul Ci­mitirului.

E x t r a s e amândouă , din lumea macabră , de că t re finul observator şi analist / . M. Palmarini, un tânăr nuvelist a cărui repu ta ţ iune creşte şi se confirmă în boga ta lume li­te rară a Italiei, istorioarele din broşura de faţă deş teap tă un viu interes la citire. Sunt în ele scene bine date , care captivează printr 'un uşor colorit realist, s t răbă tu t de un sent i t iment profund care înfăşoară reali tatea tristă cu o caldă şi mângâioasă atmosferă poetică.

T raduce rea nuvelelor e făcută de d-1 N. Ţine. D e vânzare la toa te librăriile pe preţul de 30 Bani

exemplarul . Catalogul complect al «Bibliotecei pen t ru toţi», să se

ceară la Librăria edi toare Leon. ÂlCdlay, Calea Victoriei, Y 3 7 , Bucureşti . ~~ - - ^ r Ü " - V V ... • ••••

«A R N - A--f Q R G A N C E N T R A L D E A N U N Ţ U R I I N D E V A .

: n Apare la l şi Ш a fiecărei Inni.

Abonament pe an 2.— cor., pe jumătate de an 1.— cor.

\ Redactor' r e spo-n»bUj_^GUST t A. NICOARĂ. t " : . . .

I i ! i J ' . . ; -

— 14 —

F I S C H E R т CHS? IIAGYENYEO PEPINERIE DE POMI SI VITE

150.000 Pomi Roditori 1,000.000 Sujete

1,000.000 Planta pentrn gard via arbori de pnmenada, ar­bori de ornameat, roze, fructe

cu boaba, contiferi etc.

1 Milion altoae de vite, vita de vile Europenási Amerikaná

en sn. Specialitate: altoae de

pentru desert. vita

30.000 Pruni de Bistriţa si de Bosnia oltuîti Exem­plare foarte f rumvase

CUMPĂRAŢI BIBLIOTECA „ B U N U L E C O N O M " .

Din această bibliotecă sà pot comanda unnatoarele bromuri: 1. .Nutreţurile ierboase, cositunle, prepararea fânului ţi |»âşunile« 2. « E c o n o m i a porcilor, oilor şi a caprelor*. 3. «Sămânţa p lante lor agricole şi sàmaaatui loi'. 4. »Ingnjirea plantelor în cursul vegetaţiunii. Re.oha cerealelor» 5. >Economia vitelor sau Zootechma generala*. 6. »Agroiogia sau Cunoaşterea pământurilor şi mijloacele de a le

inbunataţic 7. .Agricultura generală. — Lucrarea pământului. — Plugul, grapa

tăvălugul şi aite instrumente de mărunţit pământu:». 8. »Ingraseminteie. Ingaţiunile (udarea pământului). 9 10. »Piasirea paseiilor de casă (galiţe hoare). Găinile, curcile

găinuşele (bibiltoele), gâşcele, raţele, porumbii (porumbeii)» 11. «Cultura cerealelor. (Grâul, săcara, orzul, ovăsul, nuiul, hirişca

cucuruzul (porumbul)*. 12. Cartoful, napul (sfecla), inul, cânepa rapiţa fasolea, lintea, ma­

zărea, şi cultura lor. 13. » E c o n o m a cailor, vitelor mari cornute şi bivolilor*.

Preţul unei broşuri 30 fii. pentru România 50 bani. Comandele să se adreseze la administraţia »Bunul Econom*

în Déva.

— 15 —

1 TALISMAN J

Cruce (stea) duplă electro-magnetică. Patent Nr. 8 6 9 6 7 .

Nu e mijloc secre t

pe lângă garantie. e a se da împreju-vindecă boale vechi de ani. I -

Aparatul acesta vindecă şi foloseşte contra durerilor de cap fi dinţi, migrene, neuralgie, impedecarea circulaţiunii sâhgelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bă­taie de inimă, sgărciuri de inimă, asma, auzul greu, sgârciuri de stomac, lipsa poftei de mâncare, rlceală la mâni fi la picioare, reuma, poiagră, ischias, udul în pat, in­fluenţa pinsomnie, epilesia, circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor boale cari ia tractare normală a medicului se vindecă prin electricitate. In cancelaria mea se află atestate incurse din ţoale părţile lumii, cari preţuesc cu mulţămire inven-ţiunea mea fi oricine poate examina aceste atestate. Acel pacient, care în decurs de 45 zile nu se va vindeca i-se retrimite banii. Unde ori-ce încercare s'a constatat zadarnică, rog a proba aparatul meu. Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis sl se confunde cu aparatul > Voltat deoare-ce „Gasul-Volta' - atât în Germania cât şi în Austro-Ungaria a fost oficios oprit fiind nefolositor, pe când aparatul meu e în genere cunoscut, apreţiat fi cercetat. Deja eftinătatea crucei mele electromagnetice o recomandă îndeosebi Preţul aparatului mare e 8 cor. 1 Preţul aparatului mic e 6 cor.

folosibili la morburi cari nu sunt I folosibil la copii şi femei de ma vechi de l ö ani. j constituţie foarte slabă.

Expediţe din centru şi locul de vénzare pentru ţeară şi streinătate e:

MOLLER ALBERT, Budapesta , Y/24. S t rada Yadasz, 34. eolţal.-

Nu e crucea lui Volta.

v indeca ş i înv iorează Deosebită a ten ţ iune rării, că aces t apa ra t

de 2 0

A d u c e m Ia cunoşt inţă Qn^ratuiûî- p in loc şi jur, că a m deschis o întreprinéer-e r o f R â n e a s c ă ^ M e t ipo­grafie- sub nume le : • • : :

Tipografia „Sfântul Ioan"; -economice ir:

P = = ş , = s t o c j a Şăcuilor nr. 18.

II II ii

Arangiată fiind cu, .cele rrţai mo­derne litere şi cu cel mai fin ma­terial, îşi recomană on, public sp re binevoitoarea a tenţ iune şi ipărţinire tot soiul de lucrări a^ ingă toa r ş ,de această branşă, prjpjmiţ'md execu ta re cu gust estetic, u rgen t şi cu p r e ­ţurile cele mai m o d e r a t e p r e c u m :

-§Ц T i p ă r i t u r i p e n t r u b ă n c i : Щ£-

B i l a n ţ e — T a b e l a r i i — R e g i s t r e

P r o t o c o a l e L i s t e d e e s c o m p t e t c .

T o a t e tipăriturile necesare băncilor

— le execu tăm prompt şi ieftin. —

L u c r ă r i c o l o r a t e p r e c u m :

I n v i t ă r i p e n t r u p e t r e c e r i , p e n t r u

' c u n u n i i , b i l e t e d e l o g o d n ă , c ă r ţ i

d e v i z i t ă , e t c . , cu preţuri modera te .

II II ii