Noul Consens Politic - SRI Şi Cyberint Pentru Controlul Total Al Internetului

7/26/2019 Noul Consens Politic - SRI Şi Cyberint Pentru Controlul Total Al Internetului

http://slidepdf.com/reader/full/noul-consens-politic-sri-si-cyberint-pentru-controlul-total-al-internetului 1/10

Noul consens politic: SRI şi Cyberint pentru controlul total al internetului

Judecătorii reacţionează şi critică proiectul CSAT

Propaganda serviciilor în QMagazine. Cum usti!că şe"ul C#$erint securismul

ci$ernetic% Suntem în răz$oi& Să ne temem de oricine

Cotidianul: În afară de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, SRI deţine şi Centrul

Naţional Cyberint pentru controlul total al internetului

Preşedintele Iohannis a chemat din nou n luna aprilie partidele la consultări pentru a impune

parlamentului să !ote"e o le#e care sporeşte şi mai mult puterea SRI$ %ste !orba despre

desemnarea Centrului Naţional Cyberint &CNC' ca autoritate naţională de control al

internetului, instituţie care este tot n o#rada SRI, unde de(a funcţionea"ă$ )a fel ca şi CentrulNaţional de Interceptarea Comunicaţiilor &CNIC'$

*şa cum ne+am obişnuit de(a, cnd decide n chestiuni de acest fel, -laus Iohannis nu se

consultă cu asociaţiile ma#istraţilor sau cu poporul, ci doar cu ser!iciile secrete sau cu .N/+

urile nre#imentate, după care i cheamă pe liderii partidelor să le spună ce trebuie făcut0

1upă ce impune partidelor o anumită direcţie, lasă de"baterea publică pe seama

Parlamentului, iar de aceasta nu mai ţine cont de nimeni, din moment ce de(a s+a decis totul

la Cotroceni0

Iată ce a declarat -laus Iohannis n inter!iul de la 23R, pri!ind con!ocarea partidelor din

săptămna 45+460780974:

; Având în vedere că vorbim de securitatea na?ională, securitatea cyber, organizareaserviciilor, aceste chestiuni sunt foarte sensibile ?i privesc pe toată lumea. Nu putem să

spunem că este o chestiune care prive?te pe un partid ?i pe celălalt nu. Mi se pare normal ca

această legisla?ie, dacă este posibil, să e adoptată practic în consens, cu participarea ?i cu

acordul tuturor for?elor politice reprezentate în !arlament, cu dezbateri în societatea civilă

care premerg acestei decizii ?i atunci a apărut în mod natural ideea unor consultări cu

partidele politice"<



În societate e=istă, din fericire, şi alte de"bateri publice referitoare la astfel de teme0 >na

dintre ele s+a consumat la sfrşitul lunii martie &54 martie' chiar la Parlament, unde s+a

desfăşurat simpo"ionul #aran$ii legale pentru respectarea drepturilor omului în cadrul

metodelor speciale de supraveghere, or#ani"at de Centrul de Resurse ?uridice &C?R'0

Beneficiind de prezenţa a două dintre cele mai cunoscute

ma#istrate din Romnia, 1ana /rbo!an, preşedinta>N?R, şi /abriela @alta#, preşedinta *AR &*sociaţia

Aa#istraţilor din Romnia', simpo"ionul de la sfrşitul lunii

martie &54 martie', or#ani"at de C?R la Parlament, a pus

pentru prima oară n mod serios problema respectării

drepturilor omului n paralel cu metodele speciale de

supra!e#here$

Judecător Mădălina A"răsinie% '(acă C)*C este o instituţie naţională+ ce caută în

ograda S,*-

Planul #eneral al discuţiilor din cadrul simpo"ionului #aran$ii legale pentru respectarea

drepturilor omului în cadrul metodelor speciale de supraveghere a fost pre"entat de

/eor#iana Ior#ulescu, director e=ecuti! al Centrului de Resurse ?uridice &CR?', care a subliniatarticolele din .>/ şi 1eci"ia CS*2 pri!ind punerea n acord aNoului %od de !rocedură !enală,

care !in n contradicţie cu %onstitu$ia &omâniei şi le#islaţia internaţională pri!ind respectarea

drepturilor omului:

+ sporirea competenţelor SRI n anchetele penale contra"ice ConstituţiaB

+ ce instituţie este Centrul Naţional de Interceptarea Comunicaţiilor, din moment ce nimeni nu

ştie cine o conduce, care este adresa şi cum se poate !erica acti!itatea acestuiaB

+ CS*2 nu este un or#an le#islati!, acest rol re!enind e=clusi! ParlamentuluiB

+ cui anume i se pre"intă mandatul (udecătoresc pentru interceptare, din moment ce

procurorul care+l solicită l ncredinţea"ă unui oţer SRIB

+ din moment ce 1IIC.2 se ocupă de cercetările penale pri!ind terorismul, de ce se acordăoţerilor SRI statut de or#an special de cercetare, urmnd ca aceştia să e=ecute

supra!e#herea n locul procuroruluiB

+ desemnarea unui sin#ur (udecător care ar a!ea dreptul să !erice le#alitatea interceptărilor

de către CNIC este o formalitate inecientă0

?udecătoarea Aădălina *frăsinie, preşedinte al Secţiei a 3I+a ci!ilă a 2ribunalului @ucureşti, a

comentat .>/ nr0 D974:

;&eferindu'mă la articolul ( aliniatul ) privind %entrul Na$ional de *nterceptare a



%omunica$iilor, cred că toată lumea +tia sau sim$ea că acest %entru a fost construit printr'o

decizie a %A-, pentru că mai citim +i noi legi care nu sunt în competen$a noastră ca +i

activitate de udecată. &ecunosc că nu am văzut undeva să scrie ce se înin$ează, ce

reprezintă %entrul acesta. Merg +i mai departe +i spun că, dacă este un %entrul Na$ional de

*nterceptare a %omunica$iilor care trebuie să e la nivel na$ional, mă întreb ce caută în

ograda &*'ului? /ste o porti$ă de a se intruziona în via$a mea privată, iar teoria potrivit

căreia 0dacă nu ai nimic de ascuns, de ce te deranează să i interceptat12 ba da, măderanează al naibii de mult pentru că îmi place să cred că după )3 de ani de democra$ie

mioritică sau cum s'o numi democra$ia asta în $ara românească am depă+it cu mult acest

stadiu de a ne asculta preventiv. Nu domnilor, asculta$i doar potrivit legii, cu respectarea

drepturilor mele, că +i eu sunt cetă$ean al acestui tat"<

(ana /0r$ovan+ preşedinta 1)J,% '(oar procurorul este organ de cercetare

penală+ nimeni altcineva

Colonelul SRI (r) Ion Dedu a furnizat participanţilor cte!a

informaţii sen"aţionale0 Prima dintre ele se referă la

Centrul Naţional de Interceptarea Comunicaţiilor &CNIC',care a fost ninţat ca structură internă a SRI ncă din anul

9779, prin Eotărrea CS*2 nr0 77FD9779, necunoscută

opiniei publice$ Prin aceasta, ;&* a fost desemnat practic

ca autoritate na$ională de interceptare, sporindu'se

continuu sarcinile sale, mai ales prin 4otărârea %A-

55)67)55(, prin care toate serverele de comunica$ii au trecut în administrarea &*"< Col0 SRI

&r' Ion 1edu a atras atenţia şi asupra altei structuri care funcţionea"ă n cadrul SRI, care are,

de asemenea, sarcini de supra!e#here a populaţiei: ;/ste vorba despre %entrului Na$ional

%yberint 8%N%9, pentru care se pregăte+te dea o opera$iune identică de scoatere la suprafa$ă

ca +i în cazul %entrului Na$ional de *nterceptarea %omunica$iilor 8%N*%9: $ 1espre acesta !om

!orbi pe lar# n cele ce urmea"ă0

?udecătoarea 1ana /rbo!an, preşedinta >N?R &>niunea Naţională a ?udecătorilor din

Romnia', a fost cate#orică n pri!inţa rolului pe care SRI l poate a!ea n cercetarea penală:

;&* nu are ce căuta între organele de cercetare penală, rolul său ind doar acela de a

culege informa$ii, nu să le transforme în probe. %itim în ;<# 37)5=3 că cercetarea penală se

face de procuror sau lucrătorul din poli$ie. %um, adică, >A<:? oar procurorul este organ de

cercetare penală, nimeni altcineva" ;rice act înfăptuit de altă structură devine probă doar

prin intermediul procurorului"<

1ana /rbo!an a mai spus că au fost presiuni e=traordinare asupra sa după ce >N?R a sesi"at

Curtea Constituţională n le#ătură cu această .rdonanţă care a urmat 1eci"iei CCR pri!indscoaterea SRI din urmărirea penală0

;@nainte de a organiza alte dezbateri despre implicarea &* în anchetele penale trebuie să

lămurim ce este cu acel 0câmp tactic1 de care vorbea acel general &*. Am încercat să găsim

tetele de lege care să'l ustice +i am constatat că ele nu eistă" @ntr'un interviu, -raian

Băsescu spunea că, pentru ca lupta împotriva corup$iei să se accentueze, a fost nevoie să se

intervină la nivel de %A- 8%onsiliul uprem de Apărare a Cării, astfel încât &*'ului să i se

acorde mai multe drepturi decât prevede tetul de lege. Ne'am adresat %A- să ne spună



care au fost acele hotărâri ale %A- +i am primit răspunsul că 0la nivelul anului )55D nu mai

erau suciente atribu$iile prevăzute în Eegea &*1"

În loc să modice Eegea &*, s'a preferat o 4otărîre a

%A- care, ind secretă, noi nu avem acces la ea +i nu

+tim ce con$ine" e asemenea, nu eistă niciun tet de

lege care să spună că trebuie să eiste echipe mite,

formate din procuror +i o$eri &*" e pare că &* î+i

depă+e+te atribu$iile. Astfel, în anul )55F, %A- a emis o

4otărâre prin care procurorul putea da aprobare pentru

supraveghere, de+i legea acordă acest drept ;A&

udecătorului" /vident, +i această 4otărâre %A-, ind

secretă, cetă$eanul nu are nicio posibilitate să se apere în fa$a ei" Gi pe această chestiune am

ac$ionat în udecată %A- pentru că nu ne'a răspuns în termenul legal la întrebările noastre.

Am cerut eplica$ii despre acel 0câmp tactic1 +i de la &*, dar nici ei nu ne'au răspuns, sub

motiva$ia secretului. /vident, îi vom ac$iona +i pe ei în udecată" <NH& a cerut %A-, de

asemenea, după comunicatul care spunea că nu eistă 0acoperi$i1 în Husti$ie, să ne spună

dacă are capacitatea de a verica aceste lucruri +i care a fost procedura folosită pentru a da

acel %omunicat. <

Procurorul Constantin Sima, preşedintele *sociaţiei Procurorilor, a preci"at: ;/ste rolul

!arlamentului să treacă la treabă +i să corecteze această ;rdonan$ă de #uvern, să nu o lase

să'+i producă efecte în timp. !arlamentul este, în fond, singurul organ legislativ, nu %A- sau

#uvernul.<

/a$riela 2altag% 'Cei care se oacă cu ast"el de 3otăr0ri se pot trezi în situaţia lui

4icior sau 5işinescu

?udecătoarea /abriela @alta#, preşedinta *AR, a fost e=trem de cate#orică n pri!inţa ntăririi

rolului SRI:

;Mă întreb de ce a fost consolidat an de an &*. e ce nu +i !archetele, Hudecătoriile,

-ribunalele +i %ur$ile de Apel? @n privin$a ;<# privind interceptările, ce înseamnă pentru

udecătorul desemnat că va verica modul de aplicare a legii în aceste interceptări? %um va

face această vericare un singur udecător care este +i pre+edintele @naltei %ur$i? @n$eleg că

istoria se repetă, dar nici chiar a+a" espre 0acoperi$i1 am întrebat +i noi la %A- +i am primit

ca răspuns o lă +i umătate, din care am re$inut doar formulele de polite$e" Nu ne rămâne

decât să facem toate demersurile în Husti$ie pentru a primi răspunsurile pe care le a+teptam

de la %A-. %ei care se oacă cu astfel de 4otărâri ale %A- se pot trezi în situa$ia lui Iicior

sau Ji+inescu"<

?udecătorul Norel Popescu, membru CSA, s+a referit, de asemenea, la .>/ pri!ind

interceptările:

; Am senza$ia că acum, când ;<#'ul î+i produce efectele, se încearcă închiderea discu$iei

publice, astfel încât termenul provizoriu să devină permanent. -rebuie neapărat prevăzut un



termen precis al 0caracterului provizoriu1 al ;rdonan$ei.

e altfel cuvântul 0provizoriu1 nici nu se mai regăse+te în %onsiderente" %e înseamnă că

perioada provizorie 0nu se poate estima1? Ministrul Husti$iei a spus în %onferin$a de presă că

perioada provizorie de F ani ar sucientă, dar am impresia că se dore+te ca perioada provizorie să rămână pentru totdeauna" ;are este bine ca o singură institu$ie să de$ină totul,

adică să efectueze urmăririle, interceptările etc? N'ar mai bun modelul german, în care

ecare dintre aceste activită$i este în sarcina unor institu$ii diferite?<

Centrul )aţional C#$erint devine Autoritatea )aţională de *nterceptare a

comunicaţiilor prin *nternet

1upă cum se !ede, ma#istraţii sunt preocupaţi de felul n care a fost re"ol!ată problema

scoaterii SRI din cercetarea penală, aşa cum a decis CCR &Curtea Constituţională Romnă'0

%forturile Ainisterului ?ustiţiei, dar şi ale /u!ernului, n #eneral, de a oferi n continuare un rol

sporit oţerilor SRI, n detrimentul ma#istraţilor nu este pri!it cu ochi buni de către

ma#istraţi, mai ales după ce a ieşit la i!eală că acel Centru Naţional de Interceptare a

Comunicaţiilor &CNIC', ninţat prin Eotărre CS*2 ncă din 9779 ca structură internă n cadrul

SRI, a de!enit acum *utoritatea Naţională de Interceptare a Comunicaţiilor$ Aa#istraţii au

nţeles nsă că aceeaşi acti!itate, declarată de CCR ca neconstituţională, de!ine prin acest

.>/ o acti!itate le#ală$

Gi, pentru a ntre#i intenţiile Preşedinţiei şi /u!ernului de a spori rolul şi puterea SRI n raport

cu toate celelalte instituţii, precum şi cu cetăţenii, se anunţă de(a că se pre#ăteşte o

procedură similară şi pentru interceptarea comunicaţiilor prin internet$

Culmea este că toate informaţiile despre acest Centrului Naţional Cyberint &CNC' se pot aHade pe site+ul Ainisterului *facerilor %=terne, la secţiunea trategia de securitate cibernetică a

&omâniei, care poate consultată aici0 Ce aHăm

;!rin 4otărârea %A- nr. =37)5=K +i 4# nr. )L=7)5=K a fost aprobată trategia de ecuritate

%ibernetică a &omâniei, care stabile+te cadrul conceptual, organizatoric +i de ac$iune necesar

asigurării securită$ii cibernetice<0

*Hăm şi care este obiecti!ul Strate#iei: ;!rincipalul obiectiv al trategiei de ecuritate

%ibernetică a &omâniei îl reprezintă crearea unui sistem na$ional integrat istemul Na$ional



de ecuritate %ibernetică 8N%9 organism care are rolul de a superviza implementarea

coerentă a tuturor măsurilor de prevenire +i reac$ie la atacurile cibernetice împotriva

institu$iilor publice sau a companiilor private +i care reune+te autorită$ile +i institu$iile publice

cu responsabilită$i +i capabilită$i în domeniu.<

2otul pare n re#ulă, numai că, după această ;pre#ătire< a auditoriului, A*% trece la lucruri

concrete şi introduce SRI n ecuaţia acestei Strate#ii, arătnd cine asi#ură implementarea sa:

„' %onsiliul ;perativ de ecuritate %ibernetică 8%;%9, al

cărui &egulament de ;rganizare +i Iunc$ionare a fost

aprobat prin 4otărârea %A- nr. =L7)5=K %;% este

format din reprezentan$i la nivel de secretar de stat din

cadrul institu$iilor sistemului de securitate na$ională,

inclusiv ai MA/ +i care realizează coordonarea unitară a

N%. Iunc$ia de coordonator tehnic al %;% este

asigurată de către erviciul &omân de *nforma$ii în

calitate de Autoritate na$ională în domeniul securită$ii

cibernetice prin intermediul %entrului Na$ional %yberint 8%N%9 care informează operativ %;% cu privire la apari$ia incidentelor cibernetice care pot

aduce atingere securită$ii na$ionale

' #rupul de uport -ehnic 8#-9 format din reprezentan$i la nivel de epert din cadrul

institu$iilor sistemului de securitate na$ională reprezentate în cadrul %;%<

Ni se spune pe şleau: ;@n structura &* func$ionează %entrul Na$ional de ecuritate

%ibernetică 8%N%9 care, în caz de atac cibernetic asupra securită$ii cibernetice a &omâniei,

este punct de contact pentru rela$ionarea cu organismele similare din străinătate<0

2ot pe site+ul A*% aHăm că )e#ea pri!ind Securitatea Cibernetică a Romniei se aHă n

de"batere publică ncă din 9F ianuarie 974, şi este a doua !ariantă, după ce CCR respinsese

prima propunere0

Jără să se dea !reo #aranţie n pri!inţa respectării drepturilor omului, Strate#ia de Securitate

Cibernetică in!ocă, totuşi, cte!a principii: libertate, democraţie, demnitate, e#alitate,

solidaritate, statul de drept, urmnd recomandările >% din documentuliploma$ia %ibernetică

/uropeană !lan pentru Angaamentul privind iploma$ia %ibernetică&adoptat cu oca"ia

Consiliului >% pentru Afaceri #enerale din 44 februarie 974K'0 *n#a(amentul Romniei, alături

de celelalte state pre!ede chiar la primul punct: ;aplicabilitatea drepturilor omului în cadrul

spa$iului cibernetic 80Einiile irectoare ale </ privind repturile ;mului asupra Eibertă$ii de

/presie online +i oOine19<$

1ar, atunci cnd este !orba despre respectarea drepturilor omului, tocmai SRI este instituţia

care să le #arante"e Aai ales acum, cnd CCR tocmai a decis că interceptările (udiciare

efectuate de %entrul Na$ional de *nterceptare a %omunica$iilor &CNIC' au fost declarate

neconstituţionale



De remarcat că şi acest %entrul Na$ional %yberint &CNC' a

fost ninţat cu mult timp n urmă tot prin Eotărre a

CS*2, şi tot n cadrul SRI, la fel ca şi Centrul Naţional de

Interceptare a Comunicaţiilor &CNIC', ind, la rndul său,

declarat ca ; Autoritate Na$ională în domeniul securită$ii

cibernetice<$ * fost dotat din punct de !edere tehnolo#ic

ncă din momentul Eotărrii CS*2, astfel nct acum sepre#ăteşte să de!ină sin#ura instituţie care asi#ură

securitatea cibernetică, mai e=act cea care !a putea să

supra!e#he"e tot ce ţine de folosirea internetului$

În 49 şi 45 aprilie partidele au fost chemate la Cotroceni pentru ca preşedintele Iohannis să

determine toate forţele politice să treacă rapid prin Parlament le#ile securităţii, ntre care

securitatea cibernetică are un rol central0

Putem spune că, practic, prin %entrul Na$ional de *nterceptare a %omunica$iilor &CNIC'şi%entrul Na$ional %yberint &CNC', SRI ar deţine o putere uriaşă prin care !a controla att

comunicaţiile prin telefonie, ct şi pe cele prin internet, adică absolut 2.2>)$ Cu un control

ci!il formal, aşa cum au opinat şi ma#istraţii pre"enţi la simpo"ionul or#ani"at de C?R &Centrul

de Resurse ?uridice' sub titlul semnicati! #aran$ii legale pentru respectarea drepturilor

omului în cadrul metodelor speciale de supraveghere0 Cine ne dă aceste #aranţii

LAa#a"ine: %=clusi!0 Cosmoiu, SRI spune: Suntem n ră"boi$

*m !i"itat %entrul %yberint , 1i!i"ia Ser!iciului Romn de Informaţii, epicentrul eforturilor de a

apăra spaţiul cibernetic al Romniei0 2ot de aici, oţerii noştri conduc misiunea asumată ncadrul *lianţei Nord+*tlantice, de a desena arhitectura necesară protecţiei cibernetice a

>crainei, misiune pe care am primit+o datorită performanţelor noastre n cyber space0

. clădire discret aşe"ată ntre blocuri n care !iaţa cur#e pro"aic, populată cu tineri

nonconformişti aidoma clişeului care spune că pricepuţii internetului circulă casual prin !iaţa

reală şi pot recunoscuţi după ;uniformă< M (eans plus tricou cu inscripţii rebele0 Ct am

apucat să i !ăd nainte ca antemer#ătorul meu să nchidă uşile pentru a le păstra

anonimatul0

/eo#raa spaţiului %yberint respectă standardele N*2. i nimic nu este aşe"at la ntmplare0

>şa din faţă se deschide abia cnd cea din spate s+a nchis, dispunerea computerelorrespectă re#uli stricte de securitate, ecranele şi sălile de tip ;situation< s+au aşe"at după

desi#n specic ser!iciilor secrete0 Pereţii poartă discret nsemnele instituţiei, dar au acomodat

şi decoraţiuni care po!estesc despre specicul muncii0

De aici se monitorizează K de structuri instituionale din

Romnia şi peste 9K70777 de incidente cibernetice cu

potenial periculos sunt raportate "ilnic0 Cea mai #rea



ntrebare la care e=perii n cyber intelli#ence trebuie să răspundă este: cine stă n spatele

atacurilor asupra Romniei

Cyberint este condus de Jlorin Cosmoiu0 Gtiu din mai multe surse că a fost creierul unor

operaţiuni de succes, autor al unor cyber+mpliniri profesionale cu ecou transatlantic, nsă

cnd l ntreb despre ele, "mbeşte şi tace0 Nu poate nici conrma, nici inrma0 Aomentul mi

aduce aminte de 9744, cnd PMagazine a publicat, n e=clusi!itate, faptul că SRI făceae!aluarea nală a !iitorilor oţeri de informaţii ai AI şi răspunsul instituţiei romne a fost

;Nu putem nici conrma, nici inrma<0

*m "mbit şi eu0

* !enit la ntlnirea noastră nsoţit de unul dintre membrii echipei sale, /abriel Aa"ilu,

responsabil cu acti!itatea de informaţii+operaţiuni n %yberint 0

Aă nsoţesc doi (urnalişti de la re!ista france"ă EQ/press, care au scris, la rndul lor, despre

rolul Romniei n apărarea cibernetică a >crainei0 *m po!estit a#reabil preţ de cte!a ore0 %u,

(urnalistul, interesat de tot ceea ce nu se !ede şi nu se ştie, interlocutorii mei re"er!aţi, ca

orice oţer antrenat să rostească doar ade!ăruri, fără a spune n fapt nimic din ceea ce nu

poate de!eni public0

4loriana Jucan: in )55(, &* a fost desemnată autoritate na$ională în domeniul %yber

*ntelligence, printr'o decizie a %onsiliului uprem de Apărare a Cării.

4lorin Cosmoiu: Preocupările Ser!iciului n domeniul securităţii cibernetice au e=istat şi

nainte, dar ncepnd cu această dată eforturile de a creşte capabilităţile n domeniu au fost

intensicate0 .biecti!ul este acela de a asi#ura protecţia infrastructurilor cibernetice de

interes naţional şi de identicare a a#resiunilor cibernetice care se pot derula mpotri!a

acestora0 În acest sens, Cyberint acţionea"ă cu mi(loace care !i"ea"ă cule#erea de informaţii,

dar şi cu măsuri tehnice0

4.J% Jorbind despre protec$ia infrastructurilor +i despre agresiuni, care sunt ultimele atacurivenite din eterior?

F.C.: In!esti#ăm mai multe tipuri de atacuri, pe care le

cate#orisim pornind de la moti!aţia acestora0 În primul

rnd, identicăm atacurile care pro!in din partea unor

actori statali pentru că aceştia !i"ea"ă infrastructurile

cibernetice strate#ice, n special cele deţinute de instituţii

ale statului romn0 >n alt tip de atacuri sunt cele derulate

de or#ani"aţii criminale, dar acestea sunt in!esti#ate

preponderent de alte instituţii0 . altă tipolo#ie de atacuri

sunt cele de tip e=tremist+terorist0

/a$riel Mazilu% %ste e!ident că ntr+o lume #lobali"ată şi interdependentă, Romnia se

confruntă cu aceleaşi ameninţări cu care se confruntă şi statele din alianţele din care facem

parte0 Romnia nu este o ţintă colaterală, ci o ţintă !i"ată cu preci"ie, şi moti!aţia acestora

este inltrarea informaţiilor din infrastructurile cibernetice0 *ctorii criminali !or să obţină

benecii criminale şi nanciare, iar #rupările se ba"ea"ă din ce n ce mai mult pe caracterul

transfrontalier0 /rupările e=tremiste au o raţiune propa#andistă, dar ni!elul lor tehnolo#ic

este unul relati! scă"ut şi nu afectea"ă n mod consistent securitatea naţională a statului



romn0 În schimb, aceste fenomene au o caracteristică n#ri(orătoare: sunt foarte dinamice şi

pot să se radicali"e"e, pot atin#e un număr mare de oameni sau pot accesa, n anumite

condiţii, tehnolo#ii de !rf att timp ct acestea sunt disponibile pe piaţa nea#ră, contra cost0

4.J% %are sunt cele mai periculoase atacuri?

4.C.% Suntem !i"aţi de aceiaşi actori care tar#hetea"ă şi ţările membre >% şi N*2.0 *tt timp

ct mpărţim aceleaşi !alori, mpărţim şi aceleaşi ameninţări0 *#resorii deţin capabilităţitehnolo#ice şi resurse diferite folosite pentru derularea de atacuri cibernetice0 1acă !orbim

de actori statali, aceştia au resursele necesare pentru derularea unora dintre cele mai

sosticate atacuri cibernetice, dar şi timpul necesar studierii ţintelor şi or#ani"ării unor

ade!ărate campanii de inltrare n sistemele informatice de interes0 )a polul opus sunt

#rupările e=tremiste şi teroriste care deţin un ni!el tehnolo#ic redus, derulnd, de re#ulă,

atacuri cibernetice care nu afectea"ă #ra! infrastructurile atacate, nsă pot crea pre(udicii de

ima#ine0 Jără ndoială, cele mai periculoase atacuri sunt cele derulate de actori statali,

acestea a!nd cel mai mare impact asupra securităţii naţionale, mai ales prin prisma

domeniilor ţintite, respecti! cele strate#ice0

Să ne temem de oricine$4.C.% Cnd !orbim despre atribuirea e=actă a atacurilor cibernetice, competiţia este ncă

deschisă0 2ehnolo#ia e!oluea"ă şi face mai posibilă şi mai probabilă ameninţarea0 )a rndul

lor, atacatorii de!in mai performani, indiferent dacă !orbim de prieteni sau inamici ai statului

romn, nsă şi noi de!enim mai buni in!esti#atori0 Înre#istrăm şi un amestec, un melan( de

acţiuni ale acestor actori, statali şi non+statali, de aceea

nu i+am menţionat ntmplător0 *ctorii statali şi doresc ntotdeauna să nu e identicaţi, au

foarte mulţi oameni la dispo"iţie, au resurse şi au obiecti!e strate#ice0 În condiţiile acestea

in!estesc foarte mult n anonimi"are0 Plantea"ă anumite indicii care să conducă spre

altcine!a, disimulea"ă ori#inea, ceea ce face şi mai dicilă sarcina unui in!esti#ator0 1e

aceea nu cred că e=istă ser!icii de informaţii care pot atribui cu certitudine un atac cibernetic

n "iua de astă"i0 Romnia este n top 47 n ceea ce pri!eşte sursa atacurilor criminale,

cibernetice, dar aceste topuri sunt cu ori#ini aparente0 Romnia este penultimul punct al

atacului, acel punct care anonimi"ea"ă identitatea şi locaţia atacului0 *şadar, securitatea şiapărarea trebuie să e permanente, n faţă oricui0 OQ

6egea securităţii ci$ernetice vine prea t0rziu

4.J% e ce este utilă +i necesară Eegea securită$ii cibernetice, acum, în acest contet?

4.C.% *ceasta era şi este necesară0 1in punctul nostru de !edere !ine prea tr"iu0 1in păcate,

cnd a fost adoptată o formă a le#ii s+a creat un curent de opinie mpotri!ă, inducndu+se

ideea că prin această le#e se urmăreşte supra!e#herea tuturor calculatoarelor cetăţenilor



romni, ceea ce este fals0 )e#ea, şi atunci şi acum, nu !i"ea"ă dect persoane (uridice de

drept public sau pri!at, n niciun ca" nu !i"ea"ă calculatoarele cetăţenilor, iar obiectul le#ii

este unul e=trem de simplu0 Se urmăreşte crearea unor obli#aţii şi responsabili"area

deţinătorilor de infrastructuri, implementarea unor măsuri de protecţie a infrastructurilor şi a

datelor pe care respecti!ele infrastructuri le stochea"ă, le prelucrea"ă0 Sunt !i"ate instituţiile

de drept public sau pri!at şi aici sunt două cate#orii de instituţii: sunt aşa numitele

infrastructuri cibernetice de interes naţional care, n ca"ul unor atacuri cibernetice, duc laafectarea ntre#ii securităţi a Romniei, iar a doua cate#orie o constituie acele persoane

(uridice care deţin şi prelucrea"ă date cu caracter personal0

4.J% -otu?i, sunt mul?i cei care se tem că ve?i intra în calculatoarele lor abuziv.

4.C% .biecti!ul acestei le#i este creşterea ncrederii cetăţenilor că statul le asi#ură dreptul la

!iaţă pri!ată n spaţiul cibernetic0 Instituţiile de aplicare a le#ii pot a!ea acces la date numai

n ba"a unui mandat eliberat de (udecător0 2otodată, !rem ca cetăenii să aibă certitudinea că

la datele stocate n infrastructurile critice nu !or a!ea acces dect cei abilitaţi0 .biecti!ul

nostru ma(or este securitatea statului romn n condiii permanente de ră"boi cibernetic0 OQ

Documents

Noul Consens Politic - SRI Şi Cyberint Pentru Controlul Total Al Internetului