Semnele de punctuaţie - poezii  

Două puncteSuntem fraţii gemeni, ştiţi?Două puncte ne numiţi.Folosiţi-ne, în scris, vă rog,Înaintea liniei de dialog.De asemenea, să nu uitaţiŞi-n alt loc să ne-aşezaţi,Frumoşi ne scrieţi fiecareCând vine o enumerare.

  Linia de dialogVoi ştiţi că orice dialogÎncepe-ntâi cu mine.Dacă mă neglijaţi, copii,Să ştiţi că nu e bine!Apar la margine de rândŞi nu aşa, oriunde,Când se-ntreabă, şi apoi,Când cineva răspunde.

  PunctulSunt punctul, semnul cel mai mic,Dar am puteri deplineŞi-am să vă-ncurc, atunci cândNu ţineţi cont de mine.Coboară tonul când mă veziŞi numeri pân ’   la trei ,Iar propoziţia să ştiiCu mine o închei!

  Semnul întrebăriiSunt semnul cel mai curiosDin lumea asta mareŞi-mi place să vă pun mereuO nouă întrebare.Când mă vedeţi, să pregătiţi,Răspunsul cel mai bun

Şi să mă scrieţi în caietFrumos aşa cum sunt acum.  

Semnul exclamăriiAtenţie copii! Mă ştiţi,Sunt semnul exclamării,Când vă miraţi, când salutaţi,Să nu mă daţi uitării,Chiar şi atunci când strigaţiSau faceţi o urare,Când daţi un ordin, un îndemn,Să-l puneţi fiecare.

  VirgulaŞi virgula e importantă,Când scriem şi citim,Face vorbirea armonioasăCând ştim s-o folosim,Uşor coboară glasul nostruAtunci când o-ntâlnim,Şi-o mică pauză vom faceChiar dacă ne grăbim.

Poezii şi ghicitori cu literele alfabetului pentru serbare

 Dragi părinţi, dragi spectatori,Azi, cu drag v-am invitatLa această sărbătoare,Să vedeţi ce-am învăţat,Cât a fost anul de mare. E  vară, iată,Anul şcolar a trecut.Când am venitLa şcoală-n toamnăEram mai mici,Dar am crescut. Toamnă ruginie,Clopoţelul sună

Vechea melodiePe aceeaşi strună.Azi glasul lui zglobiuVioi ne poartă gândul înapoi,Ne poartă gândul şi ne-ndeamnăSă ne-amintim de astă toamnă,De-acel septembrie-auriuDe clopoţelul cel zgobiuCare suna, suna de zor,Chemându-ne cu glas sonorŞi, rând pe rând, mergeam cu toţii,Nerăbdători  şi cu emoţii,Cu-n  fel de teamă şi sfială,Eram în prima zi de şcoală. Era o zi de soare plinăPe cerul clar zburau cocorii,O zi frumoasă şi seninăCu veselie şi cu flori,Veneam cu mamele de mână,Aveam doar 7 anişori. Şi eu îmi amintesc cu dragCând, pentru întâia dată,Am păşit al şcolii prag.Tu, mămica mea cea bună,Mi-ai luat uniformă nouăŞi-am pornit-o amândouăCătre şcoala mult iubită.Cât eram de fericită! Mă mai ţineam de mâna mamei încă.Îmi era teamă? Nici acum nu ştiu.Mergeam cu drag spre prima noastra muncă,Să învăţăm, să scriem, să citim.M-am schimbat dintr-o fetiţă într-o mândră şcolăriţăŞi sfioasă, dar voioasă am intrat la noi în clasă. În clasa, cu sfială am păşit,Şi pe bănci ... minune,Ce credeţi c-am găsit?Pe bănci curate am găsit, ca dar,  Pe bunul şi frumosul abecedar.                                                                         . Bun găsit, abecedar!Auzisem doar de tine,

Cum arăţi n-aveam habar,Azi te ştiu şi-mi pare bineNe cunoaştem aşadar.Eu , ……… , noul şcolar,Nu-s prea mare, nici prea mic,Nu-s prea slab, nici prea voinic,Dar voi şti să te deschid,Taina nouă să-ţi cuprind,Ca pe-un dar să te păstrez,Taina sfântă să-ţi urmez. Abecedarul!Carte minunată.Te-am răsfoit îndată,Dar vai! Am fost dezamăgit,Căci nu înţelegeam ce scriePe file albe de hârtie. Încetul cu încetul, însă,Am învăţat tot alfabetul. Aţi aflat! Abecedarul toţi l-am terminat!De-acum vezi, tot şcolarul e-un om învăţat.Ne-a fost greu, o ştiţi prea bine că n-a fost uşor,Scrisul şi cititul doară nu se prind din zbor. Ne-am luptat cu-abecedarul ca nişte voinici,Dar acum, ce bucurie, literele mari şi miciLe cunoaştem toţi prea bine şi vom arătaLa ce-i bună fiecare. Hai, litera A! Sunt harnic şi la toţi pe placCu mine coşi şi sunt un …Toţi: AC De mă umfli-ndată zbor,Mă înalţ, rotund, uşor,Când mă sparg, ce ghinion …Aţi ghicit ? Sunt un …Toţi: BALON Eu sunt plină de poveşti,Dacă ştii să mă citeşti,Dacă ma iubeşti … ai parte,

Eu prieten sunt şi ....Toţi: CARTE Ştiu un căpăcel de fier,Acul nu trece prin el,Când Maria coase iar,Pune-n deget …Toţi: DEGETAR Este mare, iute-n pas,Cu o trompă-n loc de nas ...Toţi: ELEFANTUL Chiar de nu eşti croitoreasă,Tu mă ţii la tine acasă,Tai hârtie, peteceŞi îmi spune ...Toţi: FOARFECE În grădina lui, VasileA săpat vreo două zile.Vrea pământul să-l aşeze,Brazdele să le grebleze.Ce unealtă, ziceţi voi,Foloseşte la greblat?Toţi: GREBLA Horia la şcoală vine,Îmbrăcat cum se cuvineŞi un este nicio taină,El îşi perie cu grijă,Zilnic îngrijita-i …Toţi: HAINĂ Fuge chiar la deal mai bineŞi se teme de oricine,Este mic şi drăgălaşŞi se cheamă ...Toţi: IEPURAŞ Ne învaţă lucruri multe,Cine n-ar vrea s-o asculte?Eu cu drag i-aduc o floare,Că e doamna ...Toţi: ÎNVĂŢĂTOARE 

Maşinuţe, păpuşele,Trenuleţe, mingi zglobii,Toate sunt, într-un cuvânt,Nişte ....Toţi: JUCĂRII De e zahăr, de-i orez,Când le cumpăr, să le am,Le măsor c-o unitateCe se cheamă …Toţi: KILOGRAM Pe cerul nopţii e doar unaŞi se numeşte ...Toţi: LUNA E rotund şi roşu,Bun într-adevăr,Îl muşc cu plăcereŞi se cheamă ...Toţi: MĂR. Are coajă, are miezŞi e bun când se usucă.Este fruct crescut din nucCum se cheamă, oare? ...Toţi: NUCĂ E un animal cuminte,Nu prea-i place însă ploaia,Paşte-n turmă şi dă lapte,Dă şi lână şi e ...Toţi: OAIA Omul seamănă-n ogor,Boabe, grâul roditorŞi udat şi îngrijit,Rodul iese însutit.Boabele duse la moarăFac făina albişoară.Din făină, până mâine,Mama face bună ...Toţi: PÂINE Ştiu o ţară mândră tare,Iar eu sunt R mare.

Mă cuprinde bucuriaCând scriu cuvântul ...Toţi: ROMANIA. Stă pe viţă brobonatŞi e dulce la mâncat.Să fie un ciucure?Fugi de-aici, că-i ...Toţi: STRUGURE Cenuşiu şi foarte micMi se teme de pisic.Stă pitit, deoareceSe numeşte ...Toţi: ŞOARECE Are floare mândră tare,Cu parfum şi cu culoare.Te înţepi când rupi un fir,Că e fir de ...Toţi: TRANDAFIR Are coarne şi bărbiţă,Merge lângă o căpriţă.Ştiu că este tare-n capCum se cheamă oare? ...Toţi: ŢAP O deschidem negreşit,Dacă ploaia s-a pornit.Şi ne apără de ploaie,Chiar de plouă în şiroaie.Ce să fie oare? ...Toţi: UMBRELA Sare iute prin crenguţe,Cu alune în lăbuţeŞi roşcată e blăniţaCin’ să fie? ...Toţi: VEVERIŢA Şi-a făcut, mai ieri, GheorghiţăDouă beţe şi-o scăriţă,Vrea să cânte-n orice ton,Fiindcă are ...Toţi: XILOFON

 Când îl tragi încet de sfoară,Vântul bate şi el zboară.Mi l-am meşterit chiar euŞi sunt mândru c-am un …Toţi: ZMEU. Acum putem spune, aşadar:Rămâi cu bine, Abecedar! Rămâi cu bine, Abecedar,Te voi păstra,Căci te-am primit în dar.Rămâi cu bine, carte de citire,Te voi păstra ca amintireA vieţii mele de şcolar. Toti: Rămâi cu bine, Abecedar! Dar nu adio-ţi zicem, şcoală,La revedere e salutul,Căci întorcându-ne la toamnă,Vom reîncepe cu-nceputul. Vom fi atunci în clasa a II-aŞi şcoala ne-o primi cu drag,Căci în vacanţă fiecareVa fi citit o carte mare. Toţi:Nu fi supărată, şcoala mea frumoasă,Vom veni în toamnă în a doua clasă! 

Povestea cifrelor - Numărăm până la 10 0Zero e clădirea goalăFără nici un ţânc în şcoală,Colivia ce o ţii,Fără vrăbii şi scatii,Este acvariul fără peşteŞi balonul ce pocneşteGol-goluţ ciupit de-un cleşte,Însă numerele toate

Fac ce fac,Că de-l pun la dreapta lor,Cresc precum un cozonac.

 

 1Unu e un cârligelŞi e singur-singurel.Una este numai luna,Unu-i soarele din zare,Una e măicuţa, buna,Una-i ţara noastră mare.  2Doi e lebăda frumoasăPrintre trestii graţioasă,Doi ochi sunt şi două mâini,Două mâini, două picioare,Două feţe luna are.Câte doi sunt buni amici,Doi părinţiŞi doi bunici.  3Trei a fost un colăcel,Dar Gigei,Muşcând din el,Jumătate 1-a mâncat,Jumătate 1-a lăsat.Trei sunt iezii mititei,Purceluşii sunt tot trei,Trei sunt date de-ncercatŞi trei fete de-mpărat.  4Patru e un scăunelRăsturnat de Costăchel.Anul, cât este de mare,Patru anotimpuri are.Carul are patru roti,Fără patru nici că poţi,

Şi picioare, calul are,Ca şi ursul din pădure,Câte patru fiecare,Dar ca notă-n catalogZău că nu e bun deloc.  5Cinci e semnul de-ntrebareRăsturnat de nu ştiu care,E o seceră de mânăPusă-n cui de o bătrână.Cinci la mână-s degete,Harnicele, frumuşeleŞi unite împreunăCa să facă treabă bună.  6Ochelarii lui TănaseNiţeluş s-au rupt şi-s şase,Şi acum îi pune elAşezaţi în chip şi fel,Dar nu sunt ca ai lui tata,Că s-au rupt acum şi gata.  7Şapte este ca o coasăAşezată după casă,Fâş prin iarba de mătase.Şapte sunt pitici,Şapte felinareŞi tot şapte zileSăptămâna are.  8Opt e împletit colacŞi cu miere şi cu mac,Mănânci mierea, mănânci macul,Despletind frumos colacul.Nu doar colăcelul copt,Chiar şi ochelarii-s opt,Ba şi bicicleta-mi pare

C-ar avea asemănare.Opt e colăcelu-ntreg,Nu-l greşesc că-i greu să-l dreg.  9Nouă-i şase răsturnat,Dar cu-atât n-am terminat,Că din astă întâmplareS-a trezit cu trei mai mare.Când zici nouă, vezi, drăguţă,Şi o haină nou-nouţă,Dar şi nouă ca şi vouăMult ne place nota nouă.  10Uite, nu ştiu cum să zic,Dintr-un uni şi nimicŞi prin nu ştiu ce-ntâmplareIese nota cea mai mare.Iată, acum prin gând îmi trece,Să fiu un copil de zece. 

Povestea literelor  Literele ştiu câte o povesteCât Neghiniţă sau cât o alună,Pe care, numai o dată în an,Vin să ne-o spună.

 

Haideţi la serbare toţi!Povestea literelor începe!Ne înclinăm, alfabetule mărite,Ascultându-ţi, pe rând, fiicele.Înşiră-te, mărgăritare!  AA fost odată, a fost cândva,Un moş bătrân cu baba sa,Uitaţi de lume ei trăiauÎntr-o căsuţă, undeva,Cu toate basmele în ea.

Acul cosea,Fusul torcea,Băbuţa mică împleteaCovor cu stele argintiiDin care se cerneau pe searăPoveştile către copii.  BBerzele-au făcut cuibarCât o roată de la car,Colo sus, lângă un nor,La poarta bunicilor,Între ramuri şi frunziş,Cerul li-i acoperişŞi de-alaltăieri, din zori,Berzele au puişori.Îi întreabă:- Vreţi halva?Iar ei dau din cap că „da”!  CCasa, când o faci, îi puiLemne, cărămizi şi-un cui …Ba mai multe cuie-mi pare,Că şi casa este mare.Nu e cât a lui Azor,Fără geamuri şi pridvor,Fără coş înalt spre cer,Fără pat şi frigider.Casa, când o faci, tu vrei,Să dureze  ... e-he-hei!Şi să-ţi placă, nu-i aşa?Fiindcă este casa ta!  DDouă dude dintr-un dudDimineaţa nu aud,Pe la prânz aud niţel,Cât o urmă de viţel.Seara, când se bat pe drumTaurii cu nori de fum,Două dude dintr-un dudCic-aud şi ce n-aud ...

Baba Cloanţa, când le-aude,Are ochii ca de dude.  EElefantul - uriaşulClatină, de vrea, oraşul.Şi de vrea, adeseori,Îşi trimite nasu-n noriŞi prin pomi cotrobăie,De adună frunzele.La o masă ... e de furcă ...Cu un pom nici nu se-ncurcăŞi mai are nişte colţi,Uite-aşa ... de câţiva coţi,Şi urechi ca nişte roţi,Dar e blând cât e de mareŞi mă duce în spinare.  FFurnicuţa - bunicuţaŞi Furnicul de bunicu’Au un nepoţelCare vrea ... altfel,Când e de culcare,El vrea la plimbare,Când e să mănânce,Lui îi vine-a plânge,Când e noapte-afară,Cântă la vioarăŞi când e soareVrea un nor mai mare ...Ce-o să se facă, drăguţa,Bunicuţa-FurnicuţaŞi Bunelul-FurnicelulCu-n nepot … puţin mai altfel?  GGhi-ga-ga şi ga-ga-ga!Gâştele au pornit, aşa,Ca bărcuţele argintii,Cu lopeţi portocaliiŞi bărcuţele mai mici,Ba încolo, ba aici,

Cu albastru se adapăCiupind soarele din apăE mălai sau altceva?Ghi-ga-ga şi ga-ga-ga!  HHai la joc cu fulgi albaştri,Ninşi din ape, ninşi din munţi,Hai la joc când se coboară,Haina serii peste punţi!Hai la joc cu mic, cu mare,Şi cu iarba din cărare,Şi cu stele şi cu vise,Cu căpşuni şi cu caise.Hai la joc,Că-i cu noroc!  IIon avea o pălărieÎntinsă aşa ca o tipsieŞi-a pierdut-o, nu ştiu cum,Marin ar fi găsit-o-n drum ...Şi-a pus-o, deci, pe cap, Marin,Şi a pornit la drum senin.Acum, să vezi ce ghinion:Marin se crede a fi Ion,Ion are şi el un spin:Că e Marin sau nu-i Marin.O codobatură, spre han,De sub o frunză de lipan,Strigă senin chimion:-   Eu sunt Marin!-   Eu sunt Ion!  ÎÎnvăţătoarei îi spun, cu fală,Iubită mamă de la şcoală,Stăpâna basmelor frumoase,A literelor graţioase,A cifrelor puse-n probleme,Stăpână peste atâtea teme,Învăţătoare-ţi spun, cu fală,Iubită mamă de la şcoală!

Eu sfatul ţi-1 urmez cuminte,Tot ce mă-nveţi eu iau aminte,Iţi simt ocrotitoarea mână,Învăţătoare, zână bună!  JJoi, trecut-a pe la noiJupâneasa VulpişoarăCu jupânul ei Vulpoi.Jupâneasa graţioasăCa pe jar şedea: vai, vai!Răsucind un evantai,Sorbind sucul cu un pai.-Vai!, zice jupân Vulpoi,Când serveşte o cafea,Nu ştiu ce au unii cu noi,Zău aşa!- Rea e lumea, soro dragă,Zice dânsa cu dispreţ.- Noi mâncăm doar fân din luncă,Dar cu ochii spre coteţ ...  KKilogramele de mereCu obrajii de vopsele,Vesele şi răsfăţate,În sacoşă, s-au găsit,Cu cartoful bosumflat,Supărat,În haina lui,De culoarea drumului.-   Ce ai, mărule, matale?-   Ori îţi plouă în sandale?Dar un morcov furios,Cu mustăţile zbârlite,Zice-ncet, cu glasul gros:-   Domnişoare ionatane,Nu cunoaşteţi, of, of, of,Un cartof?  LLebăda, din zori de zi,Stă la sfat cu nuferii,

Mândră-n pene de ninsoare.Argintii şi lucitoare.Şi prinţesa graţioasăŞtie bine că-i frumoasă,Când uşor-uşor pluteşte,Chipu-n lac îşi oglindeşteŞi se-ntreabă:- Eu sunt oare?Sau pe lac e-o albă floare?  MMamă, zână bună, ţieÎţi spun prima poezie,Tot aşa cum ţi-am spusDe-un dinte ce s-a dus,Şi de-o febră, de-un necaz,Şi de mărul din obraz,Şi de-o notă mică, mare,Şi din lecţii de-o-ntrebare …Mamă dragă, mama bună,Prima mea învăţătoare!  NNuca este căsuţaCe se dă uţa,Pe-o creangă de nuc,Când cântă un cuc,Şi-n nucul din curte,Căsuţe sunt multe,Din dese frunzare,Cad toamna-n cărare.Din casa cea mică,Din lemn şi pitică,Eu miezul adun,Că-i dulce şi bun.  OOul este un palatVăruit şi curat:Fără uşă,Fără scară,Fără geam sau cutie poştală,Fără scaune, masă …

Prinţul va şti de acolo să iasă.  PPelicanul - năzdrăvanulPrinde peşte cu toptanulŞi-1 adună la un loc,Lângă cioc, mai jos de cioc,Într-o traistă-ncăpătoare,S-aibă puii de mâncare.Puii lacomi se servescPân’ ce traista o golesc.Şi din pelicanii miciIată-i pelicani voinici!  RRoata pune-n mişcareLumea cea mare.Oamenii toţiŞi-au făcut roţi,La trăsuri, la maşini, la tractoare,Şi toateMerg ca pe roate.Roata rostogolităŞi nepotolităAleargă, nu se-ncurcă,Coboară, urcă,Abia se opreşteŞi iarăşi porneşte.De când e stăpân pe roata cea mare,Omul odihnă nu are!  SSoarele e un Făt-FrumosLuminos.Ziua întreagă,Într-o caleaşca de foc, pe boltă aleargă.Seara, e obosit tareŞi coboară încet la culcare,Peste palatele-ntinse,Visul se lasăŞi soarele nu ştie cum îl cautăLuna-fată frumoasă. 

 ŞŞapte şoapte şi-un şoptit,De cu zori, s-au întâlnit.Şoaptele şoptesc în lege,Dar şoptitul nu-nţelege.- Ce-ai, măi frate, ce te doare?Ori eşti de urechi cam tare?Că şi cu-n şoptit în ciorbătot nu este vorba-vorbă.Nu vezi că se face noapte?Dă-le mâţelor de şoapte!  TToc-toc-toc!În orice loc.Toacă toată ziua tareO ciocănitoare-vrăjitoare.Toacă fân?Toacă mărar?Când mai des ...Şi când mai rar ...De ascultă, e cu-n scop:Are dânsa stetoscopŞi consultă fără stopPăr cu nuc şi măr cu plop.Mamă, mamă, să mă-mpiedic,Uite, frate, ce mai medic!  ŢŢara cât este de mare?Cât un munte cu cărare?Cât un munte şi-o câmpie?Cât un deal cu pomi şi vie?Ţara-s munţii-n horă prinşi,Cu argint pe frunte ninşi,Dealurile-n valuri lineŞi cu pivniţele pline,Sunt câmpiile cu grâu,Pe la brâu cu-albastru râuŞi e mare,Că ne arePe noi toţi:Strămoşi, nepoţi.

  UUrsul umblă furios,Mormăind în sus şi-n jos.- Ce-ai, măi urse, frăţioare?Ce te doare?Oare vreiMiere din ştiubei?Suc de zmeură să bei?Îngheţată de agrişeSau plăcintă de măcrişe?Poate vrei să-ţi dau o prună,Moşule cu blana brună?De nimic nu-mi este dor,C-am un ghimpe în picior ...Mor, mor, mor!  VVarza s-a-ntâlnit cu barzaLângă-o brazdă de mărarŞi-acum calcă barza rar,Varza-i spune:N-ai ca mineFuste multe ... Ce ruşine!Barza i-a zâmbit de sus,Şi-a luat zborul şi s-a dus.  XXenia are un pixŞi la ora şapte fix,Lasă pixul şi-un creion,Şi cântă la xilofon.Exersează, exerseazăŞi pe toţi exasperează.Un dovleac a explodat,Că n-a fost examinat,Iar un iepure de-un cotSe exprimă prea de tot …Vai, exclamă un ţânţar,Este extraordinar!  Z

Zece zebre şi-un zebroiPasc pe câmpul de trifoiŞi cum stau aşa-nşirate,Îndungate şi-nvărgate,Zici că Leana a spălatŞi întinse la uscat,Agăţate, colo-n zare,Parcă ... zece pijamale! 

Cântecul alfabetului A e aţă, alfabet,B e bine în caiet,C e un covrig muşcat,D din dată l-am aflat,E e primul din elev,F e floarea ce-o culeg,G e foarte complicat,Iar pe H l-am c-am uitat.

I, insuficient e, vai!

J e jocul ce nu-l ai,K, bomboane, un kilogram,L, lăcustele  din lan,M e mărul lui AdamN, un nastur ce nu-l am,O e oul din cuibar,P este într-un penar.R, racheta de pe cer,S e soarele de ieri,Ş e foarte supărat,T cu Ţ s-au cam certat,U e urletul din nori,V e varza din butoi,X e capătul de pix,Z e zarul pus la fix. Acesta este alfabetul.L-am învăţat încetul cu încetul,Putem spune aşadar:Rămâi cu bine - Abecedar! Rămâi cu bine Abecedar,La anul tu vei învăţa

Alte rânduri de copii,A scrie şi a citi! 

Versuri şi poezii cu literele alfabetului Litera AA este un arici Ce-i înţeapă pe cei mici,Este ca un ghem de ace,Se strânge şi se desface. 

Litera BB e buburuzaCe păşeste-agale,Este foarte mândră,Ce rochiţă are! 

Litera CC este castelulUnde locuieşteFăt-Frumos şi Zmeul,Precum în poveste. 

Litera DD este delfinulCe-n ocean înoată,La joacă te-aşteaptă,Ziulica toată. 

Litera EE e elefantulMare, rotofei,Are trompă, fildeşi,Colorează-l, vrei? 

Litera FF este o floareFrumos colorată,De-o îngrijeşti mereu,Cu parfum te-mbată. 

Litera GG este gâscanul,

Mândru personaj,Are şi de ce,Cu aşa penaj! 

Litera HH este hipopotamul,Este greu, se pare,Sfatul meu e ăsta:Nu-l lua în spinare! 

Litera II este un iepuraşIscusit, dar şi poznaş,El bate din poartă în poartă,Scrisorile să le împartă.

 Litera ÎÎ e îngeraşulCe mă ocroteşteŞi întotdeauna,De rău mă păzeşte. 

Litera JJ e jucăriaPe care o-ndrăgesc,Tren, urs, păpuşică,Ce mult le iubesc! 

Litera KK e kilometrulCe-l parcurgi voios,Într-o maşinuţăSau mergând pe jos. 

Litera LL e leul cel faimos,Rage când e furios,El e regele şi areCoamă deasă pe spinare. 

Litera MM e maşinuţaCe tu ţi-ai doritS-o primeşti în dar,

Visul s-a-mplinit! 

Litera NN e norul cel pufos,Niciodată nu-i voios,Ci se supără pe soare,Şi aduce ploaia mare. 

Litera OO e oul de găină,Din el iese-un pui golaş,O, ce-i place la lumină,Şi-i atât de drăgălaş! 

Litera PP este pisica,Toată ziua toarce,Ghemul îl desfaceŞi lăpticu-i place! 

Litera RR e mama raţă,Ce pe pui învaţă,  Foarte pricepută,Lecţia de viaţă. 

Litera SS e soarele voiosCe ne râde la fereastră,El e tare de folos,Pentru florile din glastră! 

Litera ŞŞ e şoricelul,Tremură de frică,Dac-apare-n cale-i,Cumva, o pisică. 

Litera TT e trompeta care sunăTa, ta, ra, ta, ta, ra,Toţi copiii să se-aduneÎn orchestra mea. 

Litera ŢŢ este ţânţarul,Bâzâie mereu,Seara te înţeapăŞi îl prinzi cu greu. 

Litera UU e umbreluţaCe o porţi cu tine,Picături de ploaieNu te-ating, vezi bine! 

Litera VV e vaporaşul,Lângă ţărm de mare,Pe tine te-aşteaptă,Haide la plimbare! 

Litera XX e xilofonul,Instrument de soi,Ia şi tu trombonul,Cântăm amândoi! 

Litera YY e yo-yo jucăria,Hai veniţi şi voi,Ne jucăm cu toţii,Ce mai tărăboi! 

Litera ZZ e zmeul colorat,Tocmai bun de înălţat,Să alergi cu el prin soare,Cât este ziua de mare!

Alfabetul năzdrăvan A şi B cu C şi DSunt cu toate prieteneŞi-au plecat hai-hui prin ţară,Din abecedar afară.

 

E şi F cu G şi HAu luat calea spre oraş,I şi J cu K şi LPreferau spre orăşel.

M şi N cu O şi PCătre sat voiau toate,Cică e alunecuşMult mai bun pe derdeluş.

Însă Q cu R şi S,Cu un vecin pe nume T,Zis-au să se audă clarÎn întregul abecedar:

”Ia tăceţi şi ascultaţi,Sus pe carte vă aşezaţi,Când şcolarul, cu încetul,Va parcurge alfabetul,Şi-o putea cu bucurieSă citească şi să scrie,Orşicare va puteaSă se ducă unde-o vrea.”

Literele au ascultatSus pe file au aşteptat,Iar U şi V cu X şi ZAu plăcere în orice.

Toţi Copiii, fiecare,Au cântat cu mic, cu mare,La sfârşit de an se pareÎn frumoasa lor serbare.

A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M,N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U şi V şi X şi Z.Acum ştim literele.Iuhuuu .................

Litera ACand ne nastem fiecare

Spunem AAA in gura mare!

A-A-A ! Ce mai rasunet!

Se aude – deci e sunet:

Il numim sunetul A

Dar de-l desenam colea

Devine litera A.

Parca ar fi un varf de casa

Cu un geam si o terasa.

Daca vreau ca sa ma joc

Ii gasesc lui A un loc.

Am sa-l pun chiar la-nceput

In cuvantul asternut,

Sau la arici, albina, arc,

Acvariu, avion si ac.

Uite, vezi ca nu e greu?

De-acum sa inveti mereu!

Litera BDupa A, in alfabet

Vine B cu pas incet.

Parca ar fi greier bortos

Nici urat, dar nici frumos.

Cu B incepe cuvantul ban,

Broscuta, barza si borcan,

Buburuza si bondar

Hai cu B-ul in insectar.

Litera CPe un camp cu floricele

A si B aduc cu ele

Intr-un Car tras de doi Cai

Inca o litera: un C. Dar Vai!

Ma uit la C si-mi este mila.

O fi Cocoasa de Camila?

Sau poate e un Covrigel

Din care a mancat nitel

Impins de foame un Catel?

Asa e, ca de gandim putin

Grivei e cu stomacul plin

Fiindca litera C vine de la Cozonac,

Carne, Cascaval, Clatite si Colac!

Doamne! Cate s-au adunat!

Dintr-un C Grivei s-a saturat.

Chiar o fi bun C-ul de mancat?

Litera DA, B, C … urmeaza D

Parca ar fi un dovlecel

Turtit pe-o parte nitel.

Si nu cred ca e un fleac,

Cum sustine Mos Dovleac

Care l-a turtit pe-o parte

Pe motiv ca-i sta in coaste.

Uite-asa D s-a nascut

Si-am sa-l pun la inceput

In cuvant ca: director

Dulap, deget si doctor!

Litera EA,B,C,D… vine acum litera E

E-E-E.Trebuie urgent s-o schimb!

Prea pare un pieptan stirb

Bun de pieptanat chelii

Sa devina mai hazlii.

Dar de gandim serios

E-ul este de folos:

Cu el scriem elefant.

elev, elice si elegant,

Elicopter, etcetera,

Pana maine le poti insira.

Litera F

A, B, C, D si acum… apare F

Cum e F ? E ca o coasa.

Tunde iarba langa casa.

F-ul daca nu ar fi,

Cate oare ne-ar lipsi?

Nu am avea furculite

Si nici fete cu fundite,

Ferestre, foarfeci si fragi,

Nici filmele cele dragi,

Fazani, fluturasi si flori!

Aoleu! Ma trec fiori…

Frunzele fosnesc, mi-e frica!

Daca vine o furnica

Si ma pisca ?

Ei si ce? E-asa de micaaaa….

Bun e F-ul! Las-sa fie

In oricare farmacie!

Litera GA,B,C,D,E,F… este randul acum lui G

Slabanog si cocosat

G e-un lacat descuiat.

Tocmai a deschis garajul

La masina cu bagajul

Indesat in geamantan,

De Goguta Galigan.

Alaturi in gradinita

Un gandac si-o gargarita

Au gasit o garofita

S-o dea Gogu la fetita.

Pun galosii in picioare

Si-am plecat, deci salutare!

Cu atatia G-n cuvinte

Cine sa le tina minte?

Litera HA.B.C.D.E.F.G… huta-huta, hop si H

Uite-l mai, spun vorba dreapta:

H e scara cu o treapta!

Si-i bine sa tineti minte,

Cu H incep multe cuvinte:

Herghelie,hora si homar

Hamster, harta si hilar

Si cred ca H se face vinovat

De vestea ce am aflat:

Cum ca Horia cel hoinar

Nici nu ar avea habar

Ca hulubii din hangar

Iau hameiul din hambar.

Hotarat sa curm hotia

Imi pun haina, iau hartia

Si reclam harababura

Ca doar nu ma doare gura!

Litera IA,B,C,D,E,F,G,H… iata ca apare I

Degeaba se tine I batos!

E doar semnul mirarii-ntors,

Sau un bat si sus pe el

Un punct negru mititel.

Totusi daca i n-ar fi,

La iaurt nici n-am gandi.

Nici la iezii pe imas

Sau iubitul iepuras.

Inimioara n-am avea!

Se poate asa ceva?

Nu! I este important

Si ce-am aflat e incitant:

Ion iesind din iarmaroc

Nevazand de cozoroc,

S-a impiedicat in iarba

Si s-a izbit drept in barba!

Sa-i facem o frectie

Si urgent, injectie!

Litera ÎÎ seamănă cu o săgeată

Către ceruri îndreptată.

Cu Î(â) e mai complicat

Fiindcă e reprezentat

De două semne, neapărat:

Cu î scriem la început

Cum ar fi în “imprumut”;

Dar când este în cuvânt

Îl vom scrie â, ca-n “sfânt”.

La sfârşit daca îl scrim

Tot pe î îl pricopsim,

De exemplu “hotărî”.

Ei, dar nu te amărî,

Fiindcă sigur le înveţi

Dacă singur le repeţi:

Într-o zi un împarat,

Rău si neînduplecat,

Hotărî să joace-n horă

Învârtita timp de-o oră.

O oră să repeţi şi tu

Cum şi unde-l pui pe Î (Â)!

Litera JA,B,C,D,E,F,G,H, I, Î… si jucând apare J

J, parcă ar fi o coasă

Cu partea de jos întoarsă.

Cum cu J pot scri jurnal,

Va spun ştirile. Normal!

-Joi Jianu jinduia

Jucăria altcuiva.

-In Japonia o junincă

Dadea lapte la pisică.

-Domnul Jan manca jambon

Stând in jilţ ca pe un tron.

-Jupâneasa Jeni are

Doar jumari pentru mâncare

Si jiletca jerpelita…

Jur ca nu se mai marită.

Litera KA,B,C,D,E,F,G,H,I,I,J… cu paşi mari apare K

Parcă ar fi om în mişcare

Când se duce la plimbare

Şi parcurge kilometri

Să îi duca flori cumetrei,

Ba şi kiwi un kilogram,

coca-cola şi salam.

Vrea să-i dea pe săturate

Să poată face karate

In costum kaki deschis,

Fiindca tot cu k e scris.

Litera LEste L? Eu credeam ca e colţar!

De literă n-aveam habar!

Dar acum voi putea scrie:

Lac, livadă, librărie,

Lacăt, lalea şi lamâie;

Sau despre Labuş cel leneş

Care latră lung la lună

Ca n-ar fi lumina bună,

Ori c-ar fi de mămăligă

Şi nu poate să o lingă.

Lasă că îi dau eu lapte

Sa înghită atât cât poate,

Să-l leorpăie cu limbuţa

Ca să nu-şi ude lăbuţa.

Litera MVa-ntrebaţi cum e M mare?

Ca doua beţe-n picioare

Şi-ntre ele unul frînt

Sa mă credeţi pe cuvânt;

Iar trei bastoane lipite

Fac m mic, sa ţineţi minte!

Acum poti scrie marar,

Mierlă, muzica,marinar,

Mare, magădan, măgar.

Cine vrea mai mult sa ştie

Am sa-i spun o poezie:

Mioara e mânioasă

Că are murdar in casa

Musafirii sunt la uşa

(Un motan şi o matuşă).

Muţunache-i mârâie,

Mâţu vrea sa-i zgârie!

Marş caţel şi zât pisoi

Ca nu vine un maimuţoi.

Vă rog fiţi manieraţi,

Şi să spuneţi doar: Intraţi!

Litera NA,B,C,D,E,F,G,H,I,Î,J,K,L,M… iată ca apare N

N? E o scară la care-o treaptă

E cam strâmbă. Nu e dreaptă

Şi pe care, ieri, Ninel,

Cel cu nasul mititel

Numai cât un năsturel,

S-a urcat să prind-un nor

Crezând că va fi uşor!

Norul însă, fugea-ntr-una,

De parcă venea furtuna!

Şi se duce… s-a tot dus!

Unde oare s-a ascuns?

Nelu, Nicu şi cu Nina,

Neştiind care-i pricina

Supărării lui Ninel,

I-au adus un scăunel,

Un cui şi un ciocănel

Să-ndrepte treapta niţel.

Litera OA,B,C,D,E,F,G,H,I,Î,J,K,L,M,N… şi-acum se rostogoleşte O

Seamănă cu-n ou, aşa tare,

Încât crezi ca-i de mâncare.

Când colo cu el doar scrii

La copii poveşti hazlii:Doi ortaci s-au ospătat

La o cârcimă din sat.

Omidoiul, (obraznicul)

Le-a stricat tot praznicul,

Fiindc-n oale a intrat

Si-n orez s-a strecurat.

Ospatarul oropsit

Alt ospaţ le-a oferit,

Cu gogoşi şi cu ardei

Numai să scape de ei.

********

Oana, fata cu codiţe

Are-acasă opt oiţe.

Cu blăniţa ondulată

Ocupând ograda toată.

Când se urcă pe coteţ

Ţi se face părul creţ.

Iar când behaie, măi frate,

Ai ofta o zi şi-o noapte,

Că oriunde te-ai afla

Zbiară în urechea ta.

Litera PP apare ca un steag

Care stă sus pe catarg

Anunţînd in lung şi-n lat

Cat e P de important:

Când îl punem în cuvânt

Scriem pace pe Pământ.

Şi tot pe P îl folosesc

Când am sa va povestesc

Cum Petre şi Pufulici

Prinseră patru pisici

Ce pândeau opt pitulici.

Tocmai când picau în nadă,

Le-a-hăţat Pufi de coadă.

Litera RR? Parc-ar fi un om pe stradă

Bătând pasul de paradă.

Cu R cunosc multe nume!

Câteva, vă şi pot spune:

Radu, Relu şi cu Richi

Ronţăie râzând ridichi

Din grădina lui Retuţa

Care pleacă cu căruţa

In rariştea de la râu,

Unde iarba-i pân-la brâu,

Să anunţe vreo trei raţe,

Ca vulpea stă să le-nhaţe.

Litera SS, e simplu de comparat

Cu un şarpe adevărat.

Sâsâie şi se ascunde

Nimeni să nu ştie unde.

Un sticlete-aici prezent

Strigă cu un glas strident

Vrând pe şarpe sa-l alunge.

El e sus şi nu-l ajunge.

O broscuţă speriată,

Stă în apă scufundată.

Sandu, Silviu şi Stanică,

Scuturându-se de frică

Stau pe scară speriaţi.

Hei! Săriţi să îi salvaţi!

Câtă spaimă fără rost!

Este doar un şarpe prost.

Doarme ca soldatu-n post!

Litera ŞŞ, ca S, e tot un şarpe

Cu un solz căzut din spate,

Ce stă nelegat sub el

Şi-o să-l ia un şoricel.

Dacă nu o să-l păzim,

N-o să mai putem să scrim:

Şapte şmecheri în şosete

Şed ca şefii în şarete

Şi-şi spun bancuri ştrengăreşti

Cu şopârle, şoimi şi peşti.

Litera TPe T pot să îl compar

Doar cu-n micuţ balansoar.

Titel, Tache şi Tinel

Tropăie pe lângă el.

Tică trage trotineta,

Tudor sună cu trompeta

Şi un toboşar trasnit

Bate toba înnebunit.

Trei tăuni bâzâie tare

Enervând pe coana mare,

Care tună şi trăzneşte

Rasturnând tot ce-ntâlneşte.

Toţi au întrecut măsura!

Şi în toată tevatura

Doar motanul cel tărcat

S-a băgat tiptil sub pat!

Oare T l-a speriat?

Litera ŢSub T pun o virguliţă

Şi îl scriu pe Ţ bădiţă,

Ca să pot să povestesc

Şi pe Ţ să-l folosesc:

În ţinutul Ţăndărei

Am aflat că pe la trei

Mâncau, ţapul şi căpriţa,

Căpiţa ţaţei Mariţa

Şi-un ţânc ţopăia ţop-ţop,

Ţinând ţăndări într-un clop.

Dar deodata l-a oprit

Un ţâr-ţâr nesuferit:

Ţârâia ţâfnos ţânţarul

Inţepându-l pe ţăranul

Ce ţinea ţelina afară

Sus pe ţiglă, de aseară.

Litera UUuuuuu! Şuieră trenul

De alungă motănelul.

Hauuu-u, urlă şi lupul,

De cutremură pământul

Si strigă copiii-n cor:

Lume bună! Ajutooor!

Au, au, au, cam ce să fac

Cu-acest U să vă împac?

O idee-mi vine-acu,

Să va spun cine e “U”:

Litera U e o potcoavă

Pusă-n sus cu partea cavă

In gentuţa lui Lenuţa

Să îi poarte ei noroc

(Fiindcă nu-i iese deloc)

Să citească clar, curat,

Acest text cam încurcat:

CÂT ERA EL DE UNCHIAŞ,

LA URCUŞ CU UŞURINŢĂ

UN UŞOR UŞER UŞARNIC

ÎŞI USCA UŞA UDATĂ

UŞUIND CU-N UMERAŞ

ULIUL ACELA URIAŞ.

Litera VÎl prezint pe V acum.

Cum arată? Iată cum:

Două beţe alăturate

Jos se află-mpreunate

Însă sus sunt depărtate.

Acum pot să scriu cu el:

Vulpe, vacă şi viţel,

Vijelie, val-vârtej

Vine vântul ca un vrej,

Viforând vâlcelele,

Viscolind viroagele,

Vestind iarna cea geroasă.

Vino s-o privim din casă!

Litera ZO linie frânta-n trei,

Este Z, şi dacă vrei

Pe caiet să scrii “Zoreşti”

Nu mai ai cum să greşeşti.

Ba chiar poţi să povesteşti

Că zăpada este mare

Şi zarzărul zărit în zare,

Este nins de parcă-i floare.

Zdreanţă zburdă fericit

În zăvoiu-nzăpezit

Şi la zvon de zurgălăi,

Latră şi se-ascunde-n clăi.

E-un căţel mai zăpăcit,

Zvăpăiat şi zbânţuit:

Zbier la el şi-l trag de zgardă,

El zvâcneşte din zăpadă,

Sare-n sus şi dă din coadă!

*********Cine se crede isteţ?

Îi propun un textuleţ!

Hai, încearcă, nu e greu

Dacă-ai să repeţi mereu:

DE ZĂPUSEALĂ, ZVĂPĂIATA ZINA ZĂBOVI ZĂCÂND ÎN ZĂVOI, ZICÂND

ZÂMBIND CĂ ZĂRI ÎN ZARE ZECE ZUGRAVI ZORZONAŢI ZORNĂIND ZORIŢI

ZURGĂLĂI-N ZORII ZILEI, ZĂPĂCIND CU ZGOMOTUL ZEBRELE ZGRIBULITE!

Litera XDacă vedeţi desenate,

Două beţe-ncrucişate,

Să ştiţi că acela-i X

Şi l-aţi invaţat … la fix,

Dar de stau şi mă gândesc,

Pe X nu-l prea folosesc,

Numai că pe sora mea,

O cheamă chiar Xenia

Şi e musai ca să ştiu

Litera X cum s-o scriu.

Cu un pix şi un caiet,

La expoziţie merg direct,

Fiindcă acolo sunt expuse

(După cum Axinte-mi spuse)

Instrumente muzicale:

Xilofoane şi ţambale.

Daca-mi iau şi-un saxofon,

O orgă şi un trombon,

Pot să dau chiar un concert

Pentru veselu-ALFABET !

Literele W,Q şi YW, Y şi Q, litere de împrumut,

Să le uit, cum am putut?

Watt Disney cum pronunţam

Literele de nu ştiam ?

De yacht nici că pomeneam

Pe y de nu-l aveam.

Sau Quebec, oraş frumos.

Mă uitam de sus în jos

Şi nu ştiam cum să-i zic,

Motivând că eu sunt mic!

Dar de-acum,orice literă o ştiu

S-o citesc şi să o scriu.

Singur pot ca să citesc

Şi să scriu tot ce doresc.

Printre litere acum,

Sigur voi avea drum bun!

Poezia Alfabetului

A e de la Albinuţă.

Ăăăă... De ce te mai gândeşti ?â e A cu o şepcuţă.B... Bondarul. Nu ghiceşti ?C e chiar o întrebareD e Doamna învaţatoareE Elevul silitorF.B. nota cea mai mare.G de la Greşeala vineH e Haina de pe tineI Iubirea pentru toţiî de la învaţă tot.J Jucăria preferatăK un Kilogram pe datăL Lipici, Lupă sau LunăM ca-n Mama cea mai bună !N e Năzdrăvanul ei…Oooo ce lung e Alfabetul...Până când să tot citesc?Repede de-ar trece timpul,Să mă joc, eu mă grăbesc.Şi aş vrea şi o îngheţatăTare rece, cu fistic.Ţie nu ţi-ar place tată ?Uraa... M-apropii de sfârşit.Vine X si Z , usor…X e de la XilofonZ sunt gata acum si ZBOOORRR... 

0

Ana si albinade Paul Anghel

Ana are ac şi aţă.Un arici o tot învaţă,Cum să coasă cu arnici,Un cearşaf pentru pitici.Când să tragă la maşină,Iată vine şi-o albină:— Am şi eu ceva să cosPentru-un fluture frumos.Vreau să-i fac o pelerinăDin culoare şi lumină.

— Bine, hai!Dar din greşealăS-a iscat învălmăşeală.Ana s-a-nţepat cu acul,Pânza s-a-nroşit ca macul,Iar albina cea isteaţă,Uite-o s-a-ncurcat în aţă.Ne-ntrebăm a cui e vina?Ana, acul sau albina?Sau ariciul n-a ştiut

Să le-nveţe la cusut!Nu le mai poţi descurcaAna plânge : a-a-A! 

Sunetele şi alfabetul

Aaa... guriţa ai deschisŞi un sunet tu ai zis.Din sunete, ţine minte,Tu poţi să formezi cuvinte.

Langă T de pui un UAi format cuvântul TU.Lângă N de pui un UAi format cuvântul NU.

A,E,I,O,U, sunt VOCALE.Celelalte...sunt CONSOANETu copile - aşa să ştii!Iar dacă la şcoală vii,Tu vei învăţa corectTot, întregul alfabet,Sunetele toate, toate,în ordine înşirate.

Vrei să le-nveţi, nu-i aşa?Pune lângă D un AŞi rosteşte tare: DA! 

Alfabetulde Tudor Arghezi

Cine vine mandru si calareSi nici cal macar nu are? (M)

Urechile au crescutPe magarul nevazut. (V)

1880-1967Ce bortos si ce fudulSi niciodata satul! (B )

Ca sa-i ramaie pelticaI-a ramas limba mai mica. (F)

Are la buza un glont

Sau un par cu scarliont. (G)

O sa-ti fac o intrebare:Cine-i gol, rotund si mare? (O)

Mi-a venit de la parintiUn pieptene cu trei dinti. (E)

Fuge dupa coadaSi n-o poate prinde. ( C )

Cine seamana din voiC-un catel de usturoi? (D)

Deselat, rascracarat,Spune, cum te-am botezat? (H)

Ii atarna, de caldura,Pana-n praf limba din gura. ®

Rama o litera stieSi numai pe ea o scrie. (S)

Ati vazut cumva sa steaBratul drept, fara proptea? (I)

Cobilita din spinareIi sta-n cap si nici nu-l doare. (T)

Vine schiop dar umbla bine:Asa schiop nu-i orisicine. (N)

3 s-a-ntors de-a-ndoaseleSa-si numere oasele. (3)

Ca sa nu-i ramaie goalaInima, i-am pus pedala. (Q)

Cine-i chior si cine areOchiul lui intre picioare? (A) 

0

Alfabetul (poezii pentru copii) 

Alfabetul, dragi copii,

nu e greu defel,

e ca un coş cu jucării,

hai să ne distrăm niţel:

a – e harnica albină,

b – e semnul bucuriei,

c – e crema cea mai fină,

d – plăcerea drumeţiei,

e – un element secret,

f – e floarea din grădină,

g – e un greiere-n concert,

h – e o harpă în surdină,

i – e inima ce bate,

j - e jocul cel mai “cool”,

k – kilograme duce-n spate,

l - e lumea dimprejur,

m – e mama, pururea,

n - e norul cel pufos,

o – e omul cel de nea,

p - pisoiul mofturos,

r – e râul fermecat,

s - e săniuţa-n zbor,

t – e turnul din palat,

ţ – ţuţeica din pridvor,

u – e un ursuleţ drăguţ,

v – vine de la veselie,

x – un xilofon micuţ

z – e un zid pe care scrie:

A L F A B E T!