5
Noţiuni generale despre comunicare Pentru prima dată se încearcă să se definească noţiunea de comunicare încă în sec. V î.e.n., în lucrările lui Aristotel, Platon etc. Mai târziu o serie de cercetători atnbuic comunicării diverse interpretări. Psihologul Osgod susţine că comunicarea este un proces de schimb de informaţii (la oameni apare necesitatea de a comunica când au informaţii). Argailo determină comunicarea ca un proces bilateral, ca schimb de informaţie şi de iniei acţiune reciprocă dintre oameni. Mai târziu, psihologul american Şibutani, pentru prima dată susţine că în procesul comunicării are loc nu numai transmiterea informaţiei dar şi interacţiunea reciprocă dintre oameni. Comunicarea, înţeleasă în sensul său larg, ca act tranzacţional, inevitabil în situaţii de interacţiune, devine esenţială, fundamentală atât pentru viaţa personală cât şi pentru cea socială a individului. Comunicarea ca act, sistem, cod sau mijloc stă la baza organizării şi dezvoltării sociale, influenţând raporturile pe orizontală şi verticală între oameni - intervenind chiar în aspiraţiile lor intime, dar şi în cunoaşterea realităţii. Actul comunicării se realizează prin intermediul imaginilor, noţiunilor, ideilor, având un conţinut informaţional facilitează manifestarea conduitelor umane afective, producând consonanţă sau disonanţă psihică, efecte de acceptare sau refuz, concordanţă sau ne concordanţă a trăirilor noastre. Cu ajutorul comunicării se pot transmite trebuinţe, aspiraţii, imbolduri spre acţiune, fapt care ne arată existenţa unui conţinut

Noţiuni generale despre comunicare

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Noţiuni generale despre comunicare

Citation preview

Noiuni generale despre comunicare Pentru prima dat se ncearc s se defineasc noiunea de comunicare nc n sec. V .e.n., n lucrrile lui Aristotel, Platon etc. Mai trziu o serie de cercettori atnbuic comunicrii diverse interpretri. Psihologul Osgod susine c comunicarea este un proces de schimb de informaii (la oameni apare necesitatea de a comunica cnd au informaii). Argailo determin comunicarea ca un proces bilateral, ca schimb de informaie i de iniei aciune reciproc dintre oameni. Mai trziu, psihologul american ibutani, pentru prima dat susine c n procesul comunicrii are loc nu numai transmiterea informaiei dar i interaciunea reciproc dintre oameni. Comunicarea, neleas n sensul su larg, ca act tranzacional, inevitabil n situaii de interaciune, devine esenial, fundamental att pentru viaa personal ct i pentru cea social a individului. Comunicarea ca act, sistem, cod sau mijloc st la baza organizrii i dezvoltrii sociale, influennd raporturile pe orizontal i vertical ntre oameni - intervenind chiar n aspiraiile lor intime, dar i n cunoaterea realitii. Actul comunicrii se realizeaz prin intermediul imaginilor, noiunilor, ideilor, avnd un coninut informaional faciliteaz manifestarea conduitelor umane afective, producnd consonan sau disonan psihic, efecte de acceptare sau refuz, concordan sau ne concordan a tririlor noastre. Cu ajutorul comunicrii se pot transmite trebuine, aspiraii, imbolduri spre aciune, fapt care ne arat existena unui coninut motivaional aciune generic uman, comunicarea iniiaz, declaneaz sau chiar stopeaz activiti, evideniaz rezistena la efort - component a coninutului voliional al psihicului uman. Global, se accept c toat existena noastr psihic este implicat n comunicarea specific uman. Actul comunicrii se realizeaz prin intermediul imaginilor, noiunilor, ideilor, avnd un coninut informaional faciliteaz manifestarea conduitelor umane afective, producnd consonan sau disonan psihic, efecte de acceptare sau refuz, concordan sau neconcordan a tririlor noastre. Dac e s generalizm toate aspectele caracteristice ale comunicrii se poate susine c comunicarea este un proces multilateral complicat, ce se prezint n aceeai unitate de timp sub cinci aspecte:

comunicarea - proces de schimb de informaie;

comunicarea - proces de atitudine reciproc a oamenilor unul fa de altul;

comunicarea - proces de interaciune reciproc;

comunicarea - proces de influen reciproc; comunicarea proces de triri reciproceFunciile comunicrii:

1.Comunicarea este unicul proces cu rol de mijloc de interaciune dintreoameni.

2. Comunicarea este factorului fundamental de existen i satisfacere a necesitilor primare ale omului. Se susine c comunicarea influeneaz nu numai asupra strii psihice, ci i asupra metabolismului omului (ex.: cnd comunici cu cineva n sens injectiv (ceart), nu ai nici poft de mncare).

3. Comunicarea este un mijloc de transmitere a informaiei

4. Comunicarea este acel proces ce influeneaz asupra constituirii stilului nostru

de comportament.

2. Structura comunicrii

Latura perceptiv a comunicrii.

La baza laturii perceptive stau urmtoarele:

a) prima impresie - dac partenerul ne place la exterior, noi l considerm bun,interesant, detept i invers.

b) perceperea i nelegerea partenerului in comunicarea de lung durat - la baza perceperii st factorul atitudinii fa de noi" (ex.: oamenii care au o atitudine pozitiv fa de noi, la rndul nostru, noi i primim mai bine i invers). c) nelegerea aciunilor partenerului - o greeal este interpretarea greit aciunilor.

Cercetrile au demonstrat c pentru determinarea parametrului caracteristic partenerului avem la dispoziie dou izvoare de informaie:

l . vestimentaia partenerului (stilul su);

2. manierele comportamentale (cum merge, cum vorbete, privete etc.). Comunicarea de lung durat ne permite s primim o informaie mai mult despre partener.

Latura comunicativ a comunicrii.Referitor la latura comunicativ este important ntrebarea care sunt barierele unei comunicri eficiente?". Psihologul rus Pornev menioneaz un element destul de important n calitate de barier - contrasugestia. Ei evideniaz trei tipuri de contrasugestie :

l . fuga sau evitarea (nu dorete contactul);

2. autoritatea;

3. nenelegerea (nenelegerea comunicrii pe baza autoritii).

Latura interactiv. La baza laturii interactive st aciunea care constituie principalul mijloc al comunicrii. Pentru a analiza aciunile n comunicare este important: a) de a atribui situaia aciunii; b) cum de ales aciunile comportamentale.

3. Mecanismele comunicrii

n psihologie exist urmtoarele mecanisme ale comunicrii:

l . Identificarea social - semnific acea capacitate a oamenilor care i

permit nu numai s triasc starea emotiv a altui om, dar i s se plaseze ntr-o

situaie concret a altui om.

2. Intuiia capacitatea omului de a prevedea aciunile comportamentele i evenimentele pe viitor.

3. Momentul raional - are la baz elementele de fiziognomic (faa, ochii, buzele, obrajii etc.), adic capacitatea omului de a stabili pe baza elementelor fiziognomice tipul altui om (a stabili ce fel de om este etc.).

4. facilitatea social (facilitate" - uurare) - n rezultatul comunicrii cu ali oameni, omul capt o uurare, i este mult mai uor s ia unele decizii etc.

5. Conformismul social - cedarea din ambele pri, pentru atingerea unui scop i acord comun.