7/26/2019 Notiuni de anatomie a aparatului
cardiovascular.docx
1/3
Notiuni de anatomie a aparatului cardiovascular
Aparatul cardiovasculareste constituit din inima si sistemul
circulator. Inima este organul central, careactioneaza ca o pompa,
impingand ritmic sangele catre organe, tesusturi si celule. Sangele
aduce lanivelul tesuturilor oxigenul si substantele nutritive
necesare indeplinirii diverselor functii si, pe de alta
parte, preia de la nivelul tesuturilor dioxidul de carbon si
produsii de metabolism celulari. Sangele estepompat de catre inima
spre organe si tesuturi prin intermediul unei retele complexe de
vase sangvinenumite artere. Acestea sunt initial de calibru mare
(de ordin centimetric), pentru ca mai apoi sa se dividasuccesiv in
artere de calibru mai mic, arteriole si capilare (acestea din urma
de ordinul micronilor). Ulteriorsangele, incarcat cu dioxid de
carbon si produsi de metabolism, se intoarce la inima prin
reteauavenoasa, formata de venule care conflueaza pentru a forma
venele, care conflueaza si ele succesiv,pentru a se reuni in cele
doua vene cave (superioara si inferioara) care se varsa in atriul
drept.
Cand vorbim despre circulatia sistemica(sau marea circulatie),
vorbim despre fluxul sangvinunidirectional prin sistemul arterial
si venos, in care arterele transporta sangele bogat in oxigen de
lainima catre tesuturi, iar venele aduc sangele sarac in oxigen,
dar incarcat cu dioxid de carbon, inapoi lacord.
Specific, inima pompeaza sangele din ventriculul stang in artera
aorta. Aceasta este o artera de calibru
mare, de la nivelul careia se vor forma toate celelalte artere
din cadrul circulatiei sistemice. Astfel, de labaza aortei iau
nastere cele doua artere coronare, drepta si stanga, care asigura
irigatia inimii. Arteracoronara stanga se divide ulterior in artera
descendenta anterioara (sau interventriculara anterioara) siartera
circumflexa. Ulterior, arterele coronara dreapta, descendenta
anterioara si circumflexa dau nasterela alte artere, arteriole si
in final capilare, prin care se asigura aportul de oxigen si
substante nutritivenecesare cordului.
De la nivelul arcului (crosei) aortic se formeaza arterele care
ranesc creierul si membrele superioare(trunchiul brahiocefalic
siarterele carotide sisubclaviculare drepte si stangi).
De la nivelul portiunii abdominale a aortei se formeaza arterele
care iriga viscerele (organele) abdominale(ex. trunchiul celiac,
arterele renale, arterele mezentericeetc.)
In final, aorta se bifurca in cele doua artere iliacecomune
(dreapta si stanga), care la randul lor se impart
in arterele iliace externe (care iriga membrele inferioare) si
arterele iliace interne (care asigura aportulsangvin pentru
organele pelvine).
In sens invers, sangele este colectat de la tesuturi de catre
venelespecifice(safene, poplitee, femurale, iliacepentru membrele
inferioare, renale,mezenterice,hepaticeetc.pentru organele
abdominale), care conflueaza catre cele doua vene cave, superioara
si inferioara, carese varsa in atriul drept.
In cadrul circulatiei pulmonare(mica circulatie) rolurile se
inverseaza. Sangele neoxigenat, bogat indioxid de carbon, trece din
atriul drept in ventriculul drept, de unde este pompat in artera
pulmonara.
Aceasta transporta sangele la nivelul plamanilor (dupa ce se
bifurca in cele doua artere pulmonare,dreapta si stanga, apoi in
arterele lobare etc.), unde are loc procesul de hematoza, adica de
scimbare adioxidului de carbon provenit din tesuturi cu oxigenul
adus in inspir, prin caile sistemului respirator.Ulterior, cele
patru vene pulmonare(cate doua pentru fiecare plaman), transporta
sangele oxigenat careinima, varsandu!se in atriul stang. De aici,
sangele oxigenat trece in ventriculul stang, fiind apoi pompmatin
circulatia sistemica.
Din punct de vedere anatomic, inima este formata din patru
camere, respectiv cele doua atrii (drept sistang) si cei doi
ventriculi(drept si stang).
Atriile sunt separate intre ele prin septul interatrial.
"entriculii sunt, de asemenea, separati prin septul
interventricular.
7/26/2019 Notiuni de anatomie a aparatului
cardiovascular.docx
2/3
In acest fel, in mod normal, cavitatile (sau camerele) drepte
ale inimii sunt separate de cele stangi.
Inima si vasele mari
In conditii fiziologice, circulatia in interiorul inimii si, de
asemenea, in cadrul sistemului circulator, sedesfasoara
unidirectional.
Sangele oxigenat este adus la inima de catre cele patru vene
pulmonare, care se varsa in atriul stang. Deaici, sangele trece in
ventriculul stang in timpul diastolei, prin valva mitraladescisa.
In sistolaventriculara, ventriculul stang se contracta, valva
mitrala se incide (impiedicand sangele sa reflueze inatriul
stang),valva aorticase descide, iar sangele este e#ectat in artera
aorta prin valva aorticadescisa.
$ucrurile se petrec in mod similar si pentru cavitatile drepte.
Sangele neoxigenat a#unge la inima adus de
catre cele doua vene cave (superioara si inferioara) care se
varsa in atriul drept. In timpul distoleiventriculare, sangele
trece in ventriculul drept prin valva tricuspidadescisa. In
sistola, ventriculul dreptse contracta, valva tricuspida se incide
(impiedicand refluarea sangelui in atriul drept), valvapulmonarase
descide, iar sangele este pompat in artera pulmonara prin valva
pulmonara descisa, side aici mai departe in plamani, unde are loc
procesul de ematoza.
Activitatea electrica a inimii
Inima se contracta ritmic, cu o frecventa care variaza in repaus
intre %&!'&minut. In mod fiziologic, potexista variatii
suplimentare, fie prin scaderea frecventei cardiace pana la &
si ciar *& bataiminut (inspecial in timpul somnului), fie prin
cresterea acesteia peste +&& bataiminut, putand a#unge pana
la valoride +*&!+& bataiminut si peste, in timpul
eforturilor fizice intense, emotiilor etc. e de alta parte,scaderea
frecventei cardiace sub & bataiminut in afara perioadelor de
somn, in mod special daca seasociaza cu simptomatologie sugestiva
(ameteli, stari de lesin sau pierderea cunostintei) poate avea
semnificatie patologica si necesita consultarea medicului
cardiolog. $a polul opus, o frecventa cardiacapersistenta peste
+&& bataiminut, nelegata de efort, poate fi patologica.
In conditii normale, activitatea inimii este condusa nodul
sinusal (nodul sino-atrial), o formatiune situatala nivelul
atriului drept superior, si care contine celule care au capacitatea
spontana de a genera impulsurielectrice, denumite celule
pace-maker. -odul sinusal constituie astfel pace-makerul primaral
inimii.
Asa cum am precizat, nodul sinusal genereaza impulsuri electrice
cu o frecventa de %&!'&minut inconditii de repaus. Aceste
impulsuri sunt transmise pe cai de conducere specializate initial
la atrii, ducandla contractia acestora si ulterior la ventriculi,
care se contracta la randul lor. ransmiterea impulsului de laatrii
la ventriculi este incetinita la nivelul nodului
atrio-ventricular.Acesta contine si el celule cu rol de
