Noi Nu Suntem Urmasii Romei - Napoleon Savescu

  • View
    61.966

  • Download
    3

Embed Size (px)

Text of Noi Nu Suntem Urmasii Romei - Napoleon Savescu

Au fost \ntotdeauna [i sunt \nc` [i ast`zi teribili speciali[tii, fa]` de cei ce \ndr`znesc s` emit` ipoteze, care zdruncin` valoarea operelor lor. Ce sentiment de cru]are poate avea un \nv`]at fa]` de cel care emite o ipotez` care, dac` s-ar adeveri, ar \nsemna aruncarea la co[ a tot ce a scris el pe baza unei ipoteze contrarii? Era cu at~t mai u[or speciali[tilor istorici s` reduc` la neant valoarea operei lui N. Densu[ianu, cu c~t ipoteza lui, care aducea o cl`tinare credin]ei ob[te[ti c`noi suntem urma[ii Romei,

ap`rea tuturor ca un act de impietate, o mic[orare a valorii titlului de noble]e.N-a pierit nici o limb` a Dacilor,

pentru c` ei n-au avut o alt` limb` proprie, care s` fie \nlocuit` prin limba Romanilor [i n-au avut o astfel de limb` pentru simplul motiv c` Dacii vorbeau latine[te. Limba Dacilor n-a pierit. Ea a devenit \n Italia \nt~i limba Romanilor care era o form` literar` a limbii Daciei, iar mai t~rziu limba italian`; aceea[i limb` a Dacilor, dus` \n Fran]a a ajuns \nt~i limba Galilor, iar cu timpul limba francez`; \n Spania ea a devenit \nt~i limba Iberilor, iar cu timpul limba spaniol`, iar aici a devenit cu vremea limba noastr` rom~neasc`.I. Al. Br`tescu-Voine[ti (1942)

Dr. Napoleon Svescu

Ediie revzut i adugit

Editura INTACT Bucureti-Romania 2002

http://www.dr-savescu.com/history

CUPRINSn loc de CUVNT INTRODUCTIV I. NOI NU SUNTEM URMAII ROMEI 1. nceputuri 2. Istoria ne[tiut` a rom~nilor Noi nu suntem urma[ii Romei 3. R`sp~ndirea pelasgilor (a traco-geto-dacilor) 4. Burebista 5. Podul de piatr` de peste Dun`re 6. Decebal 7. Re[edin]a lui Decebal 8. Cine a fost Traian? 9. Cel mai mare imperiu dacic al erei noastre 10. Ei, tracii, au fost daci 11. Mitologia la rom~ni ara zeului aue Ale[ii lumii Divinit`]ile de mai t~rziu: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis Zamolxis-Samolses Un Zeu Profet sau un Profet divinizat L`ca[uri de cult 12. Str`mo[ii arieni Credin]a 13. Simbolistica la pelasgi 14. Simbolistica la pelasgii-arieni 15. Blestemul P`s`rii Phoenix (Tezaurul de la Pietroasa) 16 Cuiul dacic sau Cuiul lui Pepelea

S7

9 9 23 33 39 51 53 65 73 85 93 103 107 111 115 121 123 128 129 143 149 161

5

II.

EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN 1. Origini [i legende 2. Originea rom~nilor 3. Cucerirea nord-vestului Europei 4. Cucerirea Indiei 5. Despre tracul Enea, Str`lucitorul [i Eneida 6. Cucerirea Peninsulei Italice Oltina-Altina-Latina-Latium 7. Cucerirea Anatoliei 8. Ga-Ramanii carpato-dun`reni, cuceritori ai Africii de Nord 9. Cucerirea Japoniei 10. Cucerirea Sumerului (Irakului)

173 173 179 185 197 207 221 228 231 241 247 257

III. ALESUL ZEILOR 1. Alexandros [i Macedonia 2. Originea macedonenilor 3. A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean 4. Cucerirea lumii antice Cucerirea teritoriilor Siriei, Libanului, Israelului [i Egiptului de azi Cucerirea zonei Irakului [i Iranului Cucerirea zonei Pakistanului [i Indiei 327-326 \.d.H. 5. ntoarcerea acas` (326-325 \.d.H.) 6. Din cuceri]i cuceritori

267 267 273 285 289 296 301 305 311 315

6

n loc de cuv~nt introductivGellu Dorian

Cine sunt daciiDomnului Napoleon S`vescuC~nd Herodot a scris cine sunt dacii, Dacii tr`iau de mult pe-acest p`m~nt, Erau cei mai viteji dintre to]i tracii, Vorbeau o limb` clar`, \n cuv~nt. La \nceput a fost cuv~ntul dac Ce-a pus pecete peste ]ara-n care Cei ce se n`[teau, ca frunza pe copac, Se-n]elegeau \n limba vorbitoare, Se-n]elegeau ca apa cu ]`r~na C~nd pui s`m~n]a s` se fac` rod, Ca bezna, c~nd \n ea cat` lumina Arc peste stele, peste timp un pod. Peste petrecerea de timp [i lume, Sub cerul sprijinit de st~lpi cere[ti, Dacii aveau de la nalt un nume i-o limb`-n care [i acum vorbe[ti. Pe Kogaion, \n nop]ile cu stele, Dacii se-n]elegeau cu Dumnezeu, n graiul lui vorbeau bune [i rele, Cum pe p`m~nt e bine sau e greu. De mii [i mii de ani, nimeni nu [tie De c~nd sunt dacii \n c~mpii [i mun]i, Cuvintele \n care [i-acum se scrie Erau [i-atunci vorbite de p`rin]i.

7

Au n`v`lit barbarii peste daci, Le-au ars cet`]ile [i gr~ul Dar n-au putut ascunde vorbele \n saci Pe care s`-i \nghit`-n moarte r~ul. Au re-nviat mereu dup` furtun` Ca pietrele sub ap` au r`mas, Pecetlui]i de vorba cea mai bun` optit` sau c~ntat` \ntr-un glas. R`zboaiele-au trecut f`r` s` schimbe Vreun semn \n curgerea unui cuv~nt Legile dacilor nu erau str~mbe Ca s` le schimbe cineva pe-acest p`m~nt. Din cernerea pe care timpul o adun`, Sub lucrul omului trecut prin vremi, Ne-au mai r`mas cuvinte ce r`sun` i azi \n graiu-n care vrei s` chemi, S` te-n]elegi cu cel plecat departe i revenit aici ca-ntr-un desc~nt, La matca vie]ii lui f`r` de moarte, Precum \n cer, a[a [i pre p`m~nt. * A da dreptate celor care Au spus c` dacii au murit de mult, Iar noi suntem r`t`citori \n zare, E o minciun`-n care au crezut Doar cei ce-au vrut s` ne ascund`-n vreme, Uita]i de cei ce vin din neam \n neam, Din azi \n m~ine, peste timp s` cheme Numele-n care singuri ne aveam Mai puri dec~t romanii, roxalanii, Mai \n]elep]i dec~t elinii la un loc, Demni ca \n Kosovo, dardanii Stau ca \naltul cerului de foc Pe-acest p`m~nt ei, dacii!

8

Noi nu suntem urma[ii Romei

\NCEPUTURI[a cum citim \n cele mai populare surse [tiin]ifice de domeniu, Smithsonian Timelines of the Ancient World 1, acum 4.600.000.000 de ani, c~nd s-a format P`m~ntul, atmosfera con]inea gaze vulcanice cu foarte pu]in oxigen, fiind astfel ostil` oric`rei forme de via]`. Cu 3.500.000.000 de ani \n urm`, nivelul de oxigen \ncepe s` creasc` gradat datorit` elementelor chimice care se combin` [i replic` continuu, cre~nd astfel condi]ii favorabile vie]ii. n aceast` perioad`, predomin` organisme simple, asem`n`toare algelor. Acum 500.000.000 de ani apar primele vertebrate iar acum 200.000.000 de ani apar dinozaurii care, \ns`, vor dispare brusc acum 65.000.000 de ani. Exist` o teorie care sugereaz` apari]ia unui gigantic meteor ce a lovit P`m~ntul, probabil \n zona Golfului Mexic de ast`zi. Acest meteor, la contactul cu Terra, a produs \n aer o p~cl` de praf de nerespirat, care ar fi cauzat moartea acestor creaturi - dinozaurii - care, dac` ar fi continuat s` existe, ar fi f`cut poate imposibil` apari]ia [i ulterior dezvoltarea rasei umane. Tot cu 65.000.000 de ani \n urm`, se termin` formarea Mun]ilor Carpa]i [i a Bazinului Transilv`nean. Acum 50.000.000 de ani apare o mare varietate de mamifere, incluz~nd str`mo[i ai unor animale moderne, cum ar fi: maimu]ele, elefan]ii, felinele, caii. Acum 40.000.000 de ani Marea Neagr` se desparte de Marea Caspic` [i de Lacul Aral. Acum 25.000.000 de ani \n p`durile din estul Africii apare proconsulul, o form` timpurie de maimu]`.

A

9

Fig.1. Omul care strig` este un vas de lut apar]innd culturii Vincea, a c`rui gur` a fost considerat c` arat` ca un cap de om sprijinit n palme. Totul ar fi r`mas neschimbat dac` eu nu m-a[ fi jucat cu aceast` poz` pe computer ncercnd s-o privesc [i din alte unghiuri. R`sturnat la 180 de grade ulciorul, care oricum nu avea un fund plat, devine un cap de schelet , cu o anatomie pregnant`. Cultura Vincea este aceea[i care a dat na[tere t`bli]elor de la T`rt`ria (prima form` de exprimare scris` din istoria lumii, cu 1.000 de ani naintea celei Sumeriene).* Descoperit la Parta. Muzeul de istorie al Rom~niei, inv. 54748. O.Radu, E.Resch, C.Germann, Plastica antropomorf` [i zoomorf` de cultur` Turda[-Vincea de la Parta, \n Tibiscus, 3;1974, p.65-69.10

Noi nu suntem urma[ii Romei

Acum 4.000.000 de ani leg`tura dintre humanoizi [i maimu]e se rupe. Acum 2.000.000 de ani - \n TERIAR - g`sim o faun` bogat`, ca \n zona Bugiule[ti. S`p`turile arheologice \ntreprinse \n punctul Valea lui Graunceanu, sub conducerea regretatului C.S. Nicol`escu-Plop[or, \ntre 1960-1969, [i reluate \n 1975, au descoperit aici cel mai bogat [i mai variat depozit de resturi fosile. S-a g`sit un mare num`r de schelete de girafe, rinoceri ca [i singurul ghiboscidian (acesta indic~nd un mediu deschis, bogat \n ierburi), numeroase resturi de primate cercopithace. Prezen]a castorilor sugereaz` c` zona nu era lipsit` de arbu[ti [i chiar arbori. Carnivorele, ca ursul erectus, erau [i ele prezente al`turi de alte specii de mamifere. n plus s-a g`sit [i restul unei maimu]e catarrthilienetestre. Dardu Niculescu Plop[or a descoperit [i o diafiz` femural` [i o tibie caracteristice hominizilor de tip Australopithecus. Descoperirile de la Bugiule[ti au pus pentru prima dat` problema existen]ei unor hominizi, primii str`mo[i \ndep`rta]i ai omului \n aceast` zon`. Acum 1.700.000 de ani g`sim \n Africa HOMO ERECTUS, al c`rui creier este [i mai mare, fapt datorat probabil [i alimenta]iei mai bogate \n proteine, crucial fiind faptul c` era... carnivor. Fosile de Homo Erectus au fost descoperite [i \n Java, la Mojokerto, aceasta fiind o dovad` a expansiunii humanoizilor. Acum 1.000.000 de ani a \nceput perioada QUATERNAR (perioada \n care ne afl`m [i ast`zi), din care fac parte: PALEOLITICUL, MEZOLITICUL [i NEOLITICUL. S` vedem ce surprize a adus fiecare din ele pe scara dezvolt`rii: PALEOLITICUL (perioada pietrei cioplite) - \mp`r]it \n: - INFERIOR (1.000.000 - 100.000 \.d.H.) - perioada \n care apar uneltele de piatr`; - MIJLOCIU (100.000 - 40.000 \.d.H.) - perioada \n care apare omul de NEANDERTHAL \n spa]iul Carpato-Dun`rean; - SUPERIOR (40.000 - 10.000 \.d.H.) - \n aceast` perioad` apare omul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-au r`mas picturile rupestre de la C`ciula]i, Pescari (pe[tera Gura

11

Chindiei), asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a, acestea fiind primele indica]ii arheologice privind universul religios al v~n`torului paleolitic. MEZOLITICUL (10.000 - 5.000 \.d.H.) - perioada \n care vremea s-a \nc`lzit, ghe]arii s-au topit (ap`r~nd astfel povestirile despre potop [i supravie]uitorii lui, cea mai veche istorie de acest f