ISTORIA UNIVERSALA SAU

ISTORIA LUMII După căderea Imperiului Roman de Apus _

1.

(476-1648)

EDI1'IE îNTREGITĂ Cu ţin adaus de cronologie şi bibliografie

.N. IORGA

EDIŢIA A IV-a.

V ĂLENII-DE-MUNTE

NEAMUL ROMĂNESC Edit.ură,. Tipogr�fi�·. _______ Legatone de carţl.

1912.

ISTORIA UNIVERSALASAU

ISTORIA LUMIIDupa caderea Imperiului Roman de Apus

I.(476-1648)

EDITIE iNTREGITA.Cu un adaus de cronologie qi bibliografie

DE

N. IORGA

EDITIA A IV-a.

VALENII-DE-MUNTE

NEAMUL ROMANESC Editura, Tipografie;Legatorie de carti-

1912.

ISTORIA LUMII, I

I.

Barbarii ca dupnani qi ca ajutatori ai imparatiei romane.Germanii : firea si. obiceiurile lor.

Evul mediu, a doua Impartire a istoriei lumii, se cuprindeIntre douti, fapte mari, care au schimbat infAisarea Europeiin care trairn: navalirile sau mai bine stramutarile barba-rilor si caderea orasului Imparatesc Constantinopol in mina'Turcilor.

Hotarele evului mediu s'au statornicit ri altfel. Unii, cci mai multi,socot dela caderea Roinei. De fapt, vremea veche, evul antic pa,treazaInsusirile lui deosebitoare pana mai tarziu, cam trei-patru sute de anidela caderea Romei. Aceasta cadere" nici reare o insemnatate atiltde hotaratoare. Un sef barbar, o capetenie de ostasi cu plata ai Im-pAratului, a luat puterea In locul lui, dar n'a cutezat sa-si Insuseascathey turile Imparatesti. Numai clnd forma culturala a anticittitii, formaIn care se cuprind: religie, literature, viata, de Stat, port, lo-cuinta, s. a., dispare barbarii dau In loc alto formed, In care se aflaelemente vechi, dar §i foarte matte noun, izvorate din sutletul oame-nilor celor noi, numai atunci se poate zice ca ornenirea Intra in alts,N'arsta si istoria trebuie sa insemne o despartire noun.

1. Pe la anul 350, Impa,rAia roman, era slabita. Ea aveaInca toate terile de pe malul Marii Mediterane, si din Eu-ropar si din Asia. si din Africa, si se Intindea, pana la mar-genile Tinuturilor acoperite cu nisip si plata sau cu paduriTestrabatute. In 'Europa ea merge, pana la raurile Rin siDunare, in Africa pana in margenea Saharei, iar In Asiapana la marile rauri Tigru si Eufrat. Vecinii din Europa4arau, pe langa Celtii din parkile necucerite ale Insulelor Bri-

small,si

-4tanice, Germanii. in Africa rataciau dincolo de raza ceta-tilor de paza romane neamurile pustiului, miscgtoare ca sinisipul. In Asia legiunile se luptau necontenit la hotar cuPersil.

Germanii erau un popor din acelasi sange aric ea si po-poarele din imparatia romana: Latini, Greci, Celti (In Galia,In Britania-Mare si Irlanda, in Italia de Nord si In Alpi),Iliri (in partile apusene ale Peninsulei Balcanice) si Traci(din Carpati pan/ In Arhipelag). Erau oameni maxi, puter-nici, albi, cu ochii albastri si pgrul pe care-1 lasattsg creasca in voie. Umblau Imbracati in piei de Earl sau.In tesaturi acute in casa de femeile germane, si vesmintele-lor erau mult mai neindestulatoare decat ale Romanilor,carora acesti dusmani li se 'Area aproape goi.

Aceste deosebiri privesc pe Germanii cari nu se aflau in zilnicA atin-gere cu Romanii. Cei cari veniau la bAlciurile de hotar, cum se fa,-ceau la DunAre, In cetatile romane, cei ce capAtau ogor delaImp Artqie pe pamantul ei, erau altfel. Iar cei carislujiau in oaste pA.s-strau vesm'antul barbar numai de trufie. In srarsit intocmai ca Romaniiumblau acei Germani cari primisera dregAtorli dela Imparatul.

2. Asezarea for era in sate foarte departate unele dealtele si cu casele risipite, deci a§a cum sunt satele maiputin locuite dela noi. Fiecare gospodar Isi avea casa sicurtea lui, dar 'ogoarele se schimbau in fiecare an, ca sä secrute pamantul, si fiecare align, cam aceiasi parte, dupacum ii era de grea si casa. Helesteele, padurea, 'Apnea.erau ale tuturora, ale obstii, ca si la noi mai demult, si se.chemau Mark sau Margene.

Noi n'am imprumutat acest fel de via dela Germani. Nu 1-am Im-prumutat nici dela Slavi. El ni vine dela strAbunii nostri, Tracii. Darpopoarele au toate asemenea aseziminte Intr'o anume fazA a dezvol_

lor.

Tatgl de familie era domn peste toti ai sai: el se trichinapentru dansii stramosilor; el judeca si pedepsia; robii erathcu totul In mana lui, ca un lucru. .Adunarea tuturor gos-podarilor carmuia satul, Impartind pamanturile de lucru si

balan,

$i

taro

-5luand hotararile mai mari. Mai multe sate care pornesc dinaceiasi tulpina veche, alcatuesc un neam.

Neamul se zice gens, ginta.Neamul are un fel de- boierie a oamenilor de obaxsie mai

bunk, sau cari sunt_ mai bogati, mai viteji decat ceilalti;de- asupra tuturor este regele, ca Domnul la Romani. Regele43 socotit ca se coboara din zei, si cle aceia toti se plead,innaintea lui; daruri ii yin de pretutindeni. Dar el nu poatehotari nimic Insemnat fart, sa se fi Intrebat adunarea nea-mului; la razboiu el nu duce pe ostasi, cari-si aleg pe celmai destoinic; In timp de pace, oricine are voie sa-si aleaga43 tapetenie de care-si uneste soarta. Mai multe neamuri la-un loc fac o natiune, un popor, asupra caruia se Intindeiputerea regelui celui mai mare. Astfel de nafiuni, cari n'auacelasi stramos, ci se inchiaga, numai pentru razboiu, auPost: a Suevilor, cu care s'a luptat August, a Quazilor §iMarcomanilor, cu care s'a batut Marc-Aureliu, iar In veaculal IV-lea, a Alamanilor, Intro Rinul-de-sus si obarsia Du-narii, a Francilor, in baltile dela gura Rinului, si, in Rasarit,a Vandalilor, dela Apusul Daciei, si a Gotilor din sesul ru-sesc si romanesc.

Capeteniile alese pentru razboiu purtau numele de dud, Herz8ge.Ei nu mai aveau nici o putere dupl ispravirea rg.zboiului. Dar la altprilej razboinic firesto ca lumea se Wanda Intliu la voinicul care maicAstigase biruinta. Astfel se ajungea la oarecare statornicie a acestorcAlAuzi In luptl.

3. Germanii aveau nevoie de pamanturi, caci cei mai multinu 9rau pastori sau pescari, ci se indeletniciau cu lucrulogoarelor: ale for nu Ii ajungeau, fiindca ei erau plugarirai, fiindca li plaza, sa, traiasca, in larg si fiindca, se raz-boiau necontenit intro dansii. In adevar, oamenii in toad;,urea traiau numai pentru razboiu, si grija campului o aveaumai mult robii, femeile si copiii germani.

Asa fac si azi Pieile Rosii din America. Dar Germanii erau mai culti(lecat rasa bastinasa din Nordul Americei In clipa navalirii Europenilor.Indienii cu pielea rosie erau Inca v"andtori In padurile Americei Sep-tentrionale, pe and foarte multi Germani aveau dragostea brazdei.

6

Germanii cereau pamanturi dela Romani. Acestia i-au Wa-de mai multe ori, fara sari poata astampara. Pe prinsii dinrazboiu fi asezau apoi RomanIi In provincii mai putin lo-cuite, dandu-i pe la proprietari ca muncitori. Pe altii fiprimiau, de voie sau de nevoie, in alte Tinuturi cafi lasau atunci sg, vie in orase, la targuri, ca sa-si faca si eicumparaturile, li (Mean une on si ajutoare in bani, dar iiindatoriau sa apere granita.

Astfel de Germani asezati cu Invoiala, cum se asezau °data colonistiii.oameni strain ", In sloboziile noastre, se chemau foederati, dela foedus,-Inv oialA.

Pe altii iarasi fi luau ca ostasi pe langa legiuni intre-buintau impotriva dusmanilor Romei. Supt steagurile im-paratesti sau in cuprinsul Imparatiei, ei isi pastrau regiilor, datinile lor, limbs lor si zeii lor. Acestia inchipuiauputeri ale naturii, si dintre ei cel mai mare era stapani-torul Cerului, Odin sau Votan, ce primia la ospetele dedupa moarte pe voinicii ucisi In lupta.

Legea Germanilor n'o cunoastem bine. Abia cftteva randuri le ga.simdespre dansa la Tacit, marele istoric roman. Amintirea religiei Germa-nilor din Nord, a Scandinavilor, s'a pastrat insa in legendele culesetftrziu in evul mediu.

4. Cu vremea, se face o apropiere Intro Germani si intreRomani. Germanii se deprinsera a tral In Imperiu; unii dintredansii ajunsera sus de tot in treptele ostasesti sau in alecarmuirii civile. Cei mai buni generali ai Romei din veaculal IV-lea si din al V-lea: Aetiu, Stilicon, Rufin, sunt Germani.

Aetiu erft, de prin partile noastre, Stilicon (Stilicho) un Vandal.Oastea e mai mult in manile lor; pe langa Imparat, dela

moartea lui Teodosiu-cel-Mare (395), sta. un German ca aju-tator si epitrop. Imparatia pastreaza alcatuirea ei ceaveche, dar oamenii prin care se fac toate, ajung a fi altii.Pe rand provinciile se umplu cu barbari, can cer voia Im-paratului, desI s'ar aseza si fara dansa. Viata romans in-cope sa se adune in cele doll& peninsule care cuprind Ca-pitalele: Roma si Constantinopol.

acestea:

si4

7

Dar, fiinda, schimbarile se fac lncet, puting, lume le bagg,in seama, §i cine se gande§te c& intr'o zi Impgratia intreagg.va fi In mama acelor Germani pe cari Romanul civilizatii numWe cu un cuvant de despret: barbari? De cel maimic cutremur care nu schimbA nimic, se Ingroze§te oricare,dar cine tine In seama mersul necontenit al apelor caresurpg incetinel un munte ?

II.

Strainutarile barbarilor. Hunii mutes din loc pe GotiAlti barbari se revarsa in Apus.

1. Germanii se mai mutaserg din be in be §i pang, laanul 370 dupes Hristos. Acuma Ins& ei Incep rgtacirile celeman, care li-au dat In maul, Irnpargtia romans.

RAtAcirile Germanilor veniau din ciocniri intro ei, din molipbireadcrului de duca", din prisosul de tineret care pornia In fume' dui:4norcc, dar $i din nevoia de a-si capAtA Campii de hranA si din felulfor de lucru al. pAmantului, care cereh schimbarea deasa a ogorului.

La RasArit de Goti trgiau In stepa ruseasca, gesul celIntins pe care-1 acopgr primgvara balgrii intinse, Hunii. Eise intindeau §i mai departe, pe .continentul Asiei: cetele fortulburau pacea §i la hotarul Chinezilor, cari li ziceau Hi-ongrull Hunii erau un popor foarte sglbatec. Fgcea partedin neamul uralo-altaic, adeca al popoarelor ce locuiesc printerile ce se intind de la muntii Urali la muntii Altai si Invecingtatea lor. Erau oameni mgrunti si Indesati la trup,intunecati la fatg., cu parul rar, MIA barbg §i mustati; ochiile erau mici, nasul strivit, §i pgreau zbArciti si bgtrani cutotii, ca Tatarii, cari sunt rude cu dansii.

Ei nu se schilodiau ca sA fie astfel, cum credeau unii Romani, ciasa Ii erh firea.

Ca unii ce erau numai pgstori si hoti, manand hergheliile

-8de cai sau pandind clipa potrivitg ca sä se arunce asupravecinului, Hunii n'aveau niciun fel de asezgri, ci rgtaciau pesesuri Intr'una: odihna gasiau tot pe cai sau In corturilede panzg ce tarau dupg dansii; familia it state& -In care,ca a Tiganilor drumeti. Femeile lor nu teseau ca ale Ger-manilor, asa !neat toata Imbracamintea Hunului era facutgdin piei neargasite, pe care le cususera Impreung cu aculde os; din ele-si faceau cojocul, bernevicii si opincile; pecap aveau caciuli de bland. Arma lor de capetenie era, 0,-geata cu varful de os; si, ca sä capete robi, cari lucrau peurrna pamantul pentru dansii, ei Invartiau in lupte strean-guri, cu care prindeau oamenii de gat. Dela Germani, cucari erau de multa vreme vecini, ei se deprinseserg a in-trebuinta si sgbii de fier si a se Impodobi cu juvaiere deaur. Legea lor state& mai mult In farmece; aveau multi zei

si nu se pricppeau sg li ciopleascg chipurile.2. Hunii cgzurg asupra Gocilor. Gotii dela Rgsgrit se aflau

dincolo de Nistru: li zicea Ostrogoti. Dincoace de Nistrupang la Carpati stateau Visigo ii, ceia ce insemneaza Gotiide Apus, si laolalta cu ei Taifalii, iar ceva mai departe Ge-pizii, amandoa, popoare gotice. Gotii rasgriteni aveau unrege; peste ceilalti stapaniau mai multe capetenii. §i la uniisi la altii, legea cresting ajunsese a se raspandi, si prinpgrtile noastre propovgduise cuvantul lui Dumjiezeu printrebarbarii Wulfilas (ceia ce Insearang: Lupea), care el insusiera din neamul lor, gotic.

Wulfilas a intors la crestinism pe multi Goti si a fost episcopul lor:se pAstreaza biblia gotic alcatuita de clausal pentru ai sai. A avutdrept urmas pe Auxentiu dela Durostor sau Silistra de azi, careia in-nainte ii ziceau: Drastorul.

Navglitorii sfaramarg pe rand pe Ostrogoti si pe VisigottEi treceau raurile In noptile cu lung, pe la vaduri, si ma-turau orice dusman gasiau In cale, intocmai ca Tatarii candveniau prin partile noastre. Gotii apuseni incercarg in zadarsa se apere, Intarind vechile santuri pe care be lasasergRomanii. La urma se Imprgstiara ei: -o parte fug]. In

si-o

rgi,

0

Ardeal, uncle erau poate Inca de pe atunci Slavi, alt poporbarbar ; ceilalti cerura dela Romani voia de a trece Du-narea. Dupa multe taraganiri, Ii se Invoi. trecerea, ceran-clu-li-se numai a-si lasa, armele.

CA erau de mult Slavi In Ardeal, el adecl de neam slav erau Sar-math pomeniti de izvoarele latine prin aceste pArti, aratA §i vechilenume slave din paqile ardelene.

()data ajunsi pe pamantul sigur si bogat al Imparatiei,Gotii, cari erau mai ales dintre cei din Apus, mai razboi-nici, se pusera sa prade. Imparatul de Rasarit, Valens, selupta pe atunci cu Persii. Gaud auzi de ispravile oas-petilor salbateci, se intoarse inapoi, dar cam tarziu. Gotiinu se sfiira sa se lupte cu dansul, Inteo campie de Tangamarelg oral Adrianopol : campia aceia se chema Salciile (Inlatineste: ad Salices). Barbarii se aruncara de pe o tnaltimeasupra legiunilor: acestea erau prea greoaie ca sa izbuteascaa-i raspinge si imprastia. Marimea trupurilor goale, chiotele,cantecul de razboiu, care se inalta din scuturile puse la gura,speriara pe Romani. Ei luara, fuga si, in invalmaseala, Impa-ratul insusi nu gas' alt adapost decal o biata, coliba. GotiiInvingatori trecura pe MO, dansa, si, nestiind daca estecineva inauntru si cine este acel om, ii dadura foc. Astfelpen, de o moarte grozava, Imparatul Romanilor din Rasarit,Valens, care nu stiuse sa-si apere tara (378).

3. Dupa aceasta venira vremi rele pentru locuitorii penin-sulei Balcanului, dintre cari mai tarziu s'a alcatuit In partepoporul romanesc. Gotii ajunsera stapani pe toate vaile,pe toate drumurile ; numai orasele se mai tineau fiindca,Gotii n'aveau nici unelte de impresurare si nici rabdaresä stea, prea mult supt zidurile Tor.

Norocul locuitorilor a fost ca Imparatul cel nou al ka-saritului era un om matur si foarte destoinic. I s'a zisTeodosie-cel-Mare, si pentru biruintile lui, dar mai ales pen-tru Intelepciunea pe care a aratat-o. El n'a dat lupte mari.cu Gotii, ci i-a castigat pe incetul. Capeteniile for au primit

10

sa slujeasca pe bani Imparatului. Cat a trait Teodosie, eiau stat In liniste.

Teodosie murl la 395. In cei din urma, trei ani, el car-rnuise si Imparatia de Apus, dupa ce Imparatul cel tartarde acolo, fiu al lui Valentinian I-iu, fusese ucis de un dre-gator al sau, barbar dintre Franci.

4. Francii acestia se Intinsesera cate putin dela gurile Ri-nului, luand tot mai multe pamanturi spre Apus, unde era,provincia roman& Galia. Ei ajunsera astfel pan& la marel&rau Loira (ceteste : Loara). In curand alti barbari venira,sa se aseze langa dansii, In Galia aceasta; trecand pe urma,si peste munti, in Spania.

Alaric, rege al Visigotilor, se rascula dupa moartea luiTeodosie, care lasase unuia dintre fiii sai nevarstnici Roma,iar celuilalt Constantinopolea.

Arcadiu a stapanit in Orient dela 395 la 408. Nimic n'a facut deladansul, ci a stat supt epitropia rninistrilor §i generalilor sai. Viata luiHonoriu, om trandav §i fricos de razboaie, lenevind fara rusine, s'aprelungit pans la 423: nici el n'a ajuns vrabta de 40 de ani. Fii carisi-i samene n'a avut Teodosie, aceasta a fost o mare nenorocirepentru imparatie.

Alaric yen] de patru on In Italia, Incunjura Roma de treion face un Imparat aici si o prada la sfarsit grozay.

Pradarea Romei de Alaric la 410 a ramas vestita. Ticalosul de Ho-noriu era, adapostit in loc sigur. Totusi Alaric fusese biruit odata deostile cu plata ale Romanilor, la Pollen tie, in Liguria, de Stilicon. Daraceat vrednic ostas fusese omorat din porunca lui Honoriu, om piz-mataret, cu doi ani lnainte de jaful Romei milenare. Acelas an 410azu $i ingroparea lui Alaric, tot in Italia, Inteun mormant sapat in

albia unui rau din Sudul peninsulei.

Alti barbari venita din Svitera de astazi, cu Radagais,§i fura

Acestia erau un amestec de semintii germanice mai marunte. Cape-tenia for capul dupa lupta cu Stilicon Tanga Florenta, la 405.

In sfarsit, Suevii, Alanii si Vandalii, mirand din loc sipe Burgunzi, se revarsara la Inceputul veacului al V-leaasupra Galiei si Spaniei.

Qi

iii pierdu

nimiciti.

11

Suevii nu erau vechea confederatie cu acest nume, ci una din fara.--mele ei. Putini erau Alanii. Vandalii se ridicasera de curand: erauun neam- din ramura goticA. Burgunzii fuseserA ei prin pantile Du-lath mijlocii, pAna-i luase valul rAtAcirilor.

Odoacru i Teodoric ca regi barbari In Italia.

1. Pe cand Imparatia romana de Apus pierdea Tinuturiintregi in mana barbarilor si Roma Insasi era calcata inpicioare si despoiata, In Rasarit era acum ceva mai bine.De acolo pledara pentru totdeauna, la 410, Visigoth ; pesteoptzeci de ani §i Ostrogofii, cu Teodoric, regele lor, erausa apuce spre Italia. Vandalii se dusesera Inca- de'nainteaVisigotilor.

Ramaneau numai H2inii : ei se asezara In sesul ungurescal Dunarii, .stapanincl din cetatea regal& a lui Attila, cape-tenia lor, pe vecinii dela Rasarit (si tarile noastre) si pecei dela Apus, in mijlocul Germaniei de astazi.

Cetatea regelui era alcatuith din corturi, casute unele clAdiri re-gale de piatrA, facute de mesteri romani robiti de Huni. and Attila.se Intorcea din vInAtori sau lupte, fete-I primiau cAntAndu-i isprAvileIn timp de pace sosiau trimesii tuturor neamurilor, cu bani altedaruri. Munca toata era a robilor, culesi din toate pArtile; natia sta-pAnitoare petrecea In ospete marsave.

Attila, un Hun urat si gros, era temut, nu numai pentruputerea poporului sau, ci si pentru agerimea si vitejia lui.El sill pe Romanii din Rasarit sa-i dea bir si mai multepamanturi; pradaciunile lui golisera de locuitori taxi in-tregi, ca Serbia de astazi, dar el era bucuros sa aduca ladansul, ca sa-i lucreze pamantul, pe Grecii si pe Romani."din Imparatie.

Astfel mi.' de locuitori romanizati au lost adu.si de peste DunAre,ajutO.nd alcatuirea mai tarzie a neamului nostru.

Qi

gigi

gi

12 --

Nici Imparatul de Rasarit, Marcian, cel mai bun dintre-urmasii lui Teodosie in timp de peste un veac, nici acestImparat care stiff, cum sa se lupte, n'a fost In stare sa-1Invinga. De doua on Attila apuca, spre Apus, unde credea,c e mai multi, bog ,tie si ca ea se poate dobandi mailesne.

In 451, el ajunse In Galia, si Romanii unira mai toateneamurile celelalte ca sa goneasca pe Hunul cel strasnic:dar el nu putA sa iea cet,tile si, dupg, o lupta inviersu-nata, la 116ry-sur-Seine, ill silit 0, se intoarca Indarat. Inprimavara urmatoare regele pleca spre Italia, unde primlsumo de rascumparare si dela orasul Roma, care era acumslabit de tot, supt Imparati farg, pricepere si taxa trainicie.La intors, 11 gasira mort dupa, o petrecere.

Aici in Italia fugarii Ingroziti se adapostira, de furtuna barbarilor peostroavele care, pe urma, marite prin IngramVirea parnantului Intre-teruci cufundati, au alcatuit vestita Venetie. Papa, Inca numai epis-cop al Romei, -= atunci pastorik Leon I-ii se rug& de crutarea ce-tatii vecnice, pe care imparatul nu mai era, in stare s'o apere.

Barbarii ceilalti se rasculara, si Hunii luara atunci inapoidrumul spre pustiul rusese si asiatic. /mparatia de Rasaritscapa va sa zica, si de aceasta primejdie, pe and Impa-ratil Ina, Marcian.

2. In a doua jumatate a veacului al V-lea, Imparatia ro-man, de Apus se gaga., cu totul stapanita de Germani. PeIncetul ei luasera o tara dupe, cealalta; cei mai multi din.ei se facusera crestini; casatorii se Incheiara, cu popoareledin Imparatie, care se deprinseserg, a vorbi limba Latina, si.astfel se Inchegara natiile cele noun, care traesc prin aceleparti pana, in ziva de astazi. Ele vin toate din amesteculbarbarilor cu supusii Romei apusene: si limbile pe care levorbesc cele mai multe, vin din amestecul limbii cucerito-rilor cu a cuceritilor.

Pentru Intaia§i data limba vulgara, sau de obcte, limba poporului seIntrebuinteaza In Galia ocupata de Franci, In juramantul facut de os--ta.lii lui Carol-cel-Ple§uv, rege franc, osta§ilor fratelui sau Ludovic, dupa

13

azboiul dintre ei, la Incheiarea pacu in Stras5burg (842). JurAmantuLse aflk In cronicarul Nithard,scriitor de pe acea vreme. Mai tarziu seivesc si probe tie graiu italian si spaniol. Graiul reto-roman are numaidocumente mai tArzii.

3. SA vedem Intaiu ce soarta a avut Italia, de unde ple-case mArirea Romei vechi. Italia era mai Insemnata decattoate celelalte teri, si pentru ca aici erau cele mai maxi simai multe °rase, drumurile cele mai multe, Iocuitorii ceimai desi, cladirile cele mai frumoase, campiile cele maibine lucrate, porturile cele mai cercetate si bogatia ceamai mare.

Aceasta din cauza marii Intinderi a coastelor scaldate de Marea Me-diteranA. care, dupa ce mai ales pirateria vandals fu nimicita Ili flotele-bizantine pazirA Marea, ajunse iardsi cel mai cercetat din drumurilede apA.

De cand Alaric pradase Roma, Imparatii cei not obisnuiausa stea si aiurea: precum la Milan, In Italia -de -sus, sau la.Ravena, pe margenea Marl Adriatice.

De aici yin frumoasele rAmAsite de palate §i frumoasele biserici duiRavena, care e unul din marile °rap de artd ale lutnii.

La 455 se stanse neamul lui Teodosie cu Valentinian atIII-lea, si de acum fnainte Imparatii fura pusi pe tron decapeteniile osta,silor barbari din straja lor, sau furl trimesi.de celalt Imparat, din Constantinopol. Putini dintre dansiiavura ceva, destoinicie, toti fura fara noroc.

Imparati al Apusului: Petroniu-Maxim, 455; Avitus, 455; Maioriart457; Libiu Sever, 461; Antemiu 467; Olibriu, 472; Gliceriu, 473; IuliaNepos, 474. Unii au venit din Constantinopol, altii au fost alesi chiarIn Roma, dintre Apuseni.

Vandalii din Africa pradara si ei Roma, mai salbatec Irmadecat Visigotii. La urma, generalul Oreste, care era din Pa-nonia (la Dunarea mijlocie), fact' Imparat pe fiul sau, careera numai un baietas. Acesta lua numele lui Romul, suptcare se credea ca se intemeiase Roma, si numele marea lui August; dar Germanul Odoacru (Odovakar), care co-

14

manda pe barbarii ce pgziau palatul si Capita la, 11 izgonlzise el xege. Odoacru stapani de acum Innainte Italia.

0 asemenea fapta nu putea sa plaza Imparatului din. Constantinopol.

Totusi Odoacru nu se Incumetit asi zice Imparat. Rgmase rege inItalia, rege al Hailed. Semnele ImparAtesti le trimese 1a Bizant.

4. In Impargtia rgsgriteang train pe atunci Teodoric, regeleOstrogotilor. Acesti barbari statuserg Intaiu In locul Hunilor,In Panonia, apoi venisera, dincoace de Dungre; Teodoric alocuit o bucata de vreme la Sistov, in fata cu Zimniceanoastra. Multi din poporul sau 11 Incunjurau, fiindcg eradintr'o semintie mare. Dar pe langa aceasta el avert insusirifoarte insemnate: nimeni printre regii barbarilor nu era In-zestrat cu atata vitejie, -atata staruinta, si mai ales atataIntelepciune. Teodoric era crestin; si anume crestin- de legealui Arie, care nu credea ca Isus e de aceiasi fiinta cuDumnezeu-Tatal: aceasta erezie (eres) era foarte raspan-dita In Rasarit, si de aceia o primise si el. Teodoric fusesela Constantinopol, invatase latineste, cetise cgrti de-ale Ro-manilor tinea, foarte mutt la oamenii Invataturg.

Imparatul din Rasarit, Zenon, II Indemna sa goneasog peOdoacru din Scaunul Romei, pe care-1 tinea pe nedrept.Teodoric pleca, luand cu dansul tot poporul sau; el vota,va sa zica, sa -1 stramute in Italia si sa stea in locul luiOdoacru. Se si bath cu acesta, invinse. Apoi cei doiregi se Impacara. Dar la sfarsit Teodoric omori pe Odoacrucu Insasi mana lui.

5. Acum Italia-i ramasese numai, lui Teodoric. Fiind bar-bar, el nu cuteza sa se numeasca Imparat, lucru care arfisupgrat si pe Imparatul din Constantinopol. Pang la sfar-sit, el si-a zis tot: rege. Dar Intru adevar el a stapanitImpgra,teste, si in Italia, si chiar in terile vecine.

Romanii italieni 1-au primit bucuros ca stapanitor; aceastapentru ca, el li lgsase legile, dreggtorii si credinta. Numaila urma, cand In Rasarit Incepura sg fie prigoniti Arienii,el I i razbung prigonind, la randul lui, pe drept-creclinciosi.

si nu

15

Atunci patimira pe urma lui §i doi fruntasi ai Romei, doimari carturari: Boetiu (Boetius) i Simah (Symachus) ; eifurl, ucisi din porunca- regelui, dar Teodoric se cal toataviata lui pentru ce Meuse.

Fig. 2. mormantul lui Teodoric la Ravena. E dada dupA datina cea veche maraud,ca mormantul (moles) ImpAratului Adrian (spot cetatea Foot' Angelo,

de Mogi Vatican).

Vgtb

41,z.4 r 411' I J. *1

16

Boetiu, care e $i unul din cei din urma scriitori filosofi ai Romei,a fost ucis la 524.

6. Gotii ceilalti, Visigotii, nu mai erau de mult in Italia.Alaric murise dupa ce luase Roma, o pradase gi o para-sise ; ostasii lui 1-au ingropat In albia unui rau §i, dupa, ceel fu asezat In mormant, apele fury lasate sa curga Ina-into peste ramasitele lui. Fratele lui Alaric duse pe Visi-goti In Galia.

Imparatul fu silit sa li ingaduie a se a§eza acolo, in un-ghiul dintre Ocean §i Pirinei. Regatul for avea drept Capi-tall ormul Toulouse (olosa), care e astazi unul din celemai frumoase centre din Franta de Miazazi. De aici ei tre-cura apoi in Spania.

Acolo ei gasira tara impartita intro barbarii cari navali-sera cu cativa ani inainte. Suevii se acivasera In coltul deApus, Alanii langa dan§ii, iar mai jos Vandalii, cari mer-:geau pans In fundul peninsulei iberice. Visigotii, fiind maimulti §i mai viteji, rapusera lesne pe ceilalti stapanitori aiSpaniei, care se faca astfel tara lor. Vandalii nu voiraatunci sa ramaie lute° stare Injosita §i primejdioasa : IntroSpania §i Africa e numai o stramtoare Ingusta. Pe acoloei trecura, §i Intemeiara un regat african, prin partile underfusese Catarginea. Iustinian, Imparatul Rasaritului, it sfa-rama cum vom vedea.

Teodoric se Inrudia cu Alaric al II-lea, regale Visigotilor,care asculta de sfaturile lui. Dar el nu putil sa-1 ajute andFrancii 11 batura 0-1 ucisera pe acesta (507). Teodoric Im-piedeca Insa pe Franci de a Inainta §i spre hotarul Italiei,§i pentru aceasta el lua partile vecine din Galia, cu orasulArles (Arelat). El mai tral Inca nouasprezece ani dupaaceasta ; moartea i s'a intamplat la anul 526. Povestilegermane pomenesc cu mandrie de vestitul rege Teodoricdin Verona" (Dietrich von Bern").

Teodoric a fost farA IndoialA um. om mare. Fara dInsul nu s'ar fiputut ca Italia sa aibL liniste ci Inflorire atIta vrem e. Dar in politicalui precauta, care i-a ajutat a stapani, aproape fara niciun fel de razboiu,

17

este o mare gresala. Peste cloud neamuri, cu doua culturi douAlegi cu greu se pate Intemeik un adevarat Stat, iar nu ca In Belgia,Svitera, America-de-Nord, In zilele noastre, o tovArAsie de interesemateriale. Sau cele doul neamuri se pot contopl Teodoric n'a In-cereal aceasta , sau unlit trebuie sA piarA Inaintea celuilalt. Asa s'aIntamplat cu Ostrogotii, sari, veniti ca strAini, strAini an /limas. Altrela fost cu Francii In Galia, cum se va vedea din paYagraful urmAtor.

IV.

Francii si regale for Clovis (Clodkvig, Chlodowech).

1. Francii au fost cel mai Insemnat dintre popoarele ger-mane; ei s'au dovedit In stare sg Intemeieze Statul celmai puternic si an ajuns la urmg sg cladeascg pentru dan§iio noun Imparatie roman& de Apus.

Tata cum s'au petrecut aceste lucruri.Noi §tim c& Francii al cgror nume Inseamng oameni

fara stapan strain, neatarnati stateau Intaiu la gurilemarelui rau Rinul. De aici ei s'au strgmutat spre Apus.Provincia roman& a Galiei a ramas atunci numai pang laapa Loirei. La Rasarit, In partea de jos a terii, unde raulRh One se incovoaie intaiu In arc si tinte§te drept la MareaMediterana, venisera Burgunzii, alt popor german, care seafla la Inceput mai Inlguntru In Gertnania. Astfel Sviterasi partile margina§e cu dansa din Franta de astgzi se che-marl de acum Inainte regatul Burgunzilor. Am va,zuttot In Sud, spre Ocean, se ivise §i alt regat, mai tare, alVisigotilor.

Aqa Incat, pe Intinderea Galiei, erau trei stapaniri bar-bare si o ramg§ita, de domnie romana, cam la mijlocul lor.

Cei cari aveau aceasta domnie stAteau la S issons, ci stApIniau par -iile an fost Egidiu (Aegidius) $i Siagriu (Syagrius).Felul for de a stApAn1 nu se va fi deosebit de al regilor barbari.

Provincia ronrtaad era menitg, firestd, pentru ca

2

si

ca,

IncunjurAtoare :

sa piara,

i8

era mica, slabs, si ajutoare nu puteau sa-i vie de nicairi(cad la 476, ctim am vazut, cazuse Roma). Supt puterea re-gilor germani traiau barbarii for §i locuitorii vechi, cari

,-..---.- 4,

4011

v

li

Not

M.'

114

1li)

01

)441

1

11

0119

III1

1011

00

po

fro

PO

PO

Vii

iliILO

111

1.1

AIA

liIti

11641(

1

It t,

(1

I fOf

STIPP -01.11zy .-4,7A,

...,

4,

PSv,)-----'

0*

fi

,10

#* ht('v (.,'

,f 1

0 0

0, "AP

is 0 '....-..,lw. .1,

9

411,

*, , qt,

, 0, ,

\ ) \i il6 \,

441o'0,\.,_t\

Arf

tPei,

,

0##1'.

're.

i:

r:

0

4

GLOMS II.2ilirirocipoveyteptayisofiro -pools fnewirillit

Fig. 3. Clovis, regale Francilor. E imbracat ca un Imparter roman, cut blamidape Umeri, dar coroana de pe cap, &Lain', a ca la regii germani.

vorbiau latineste §i erau cei mai multi de sange galic. Acestiregi nu incapeau Ins& unul de altul, i era vadit ca unulva trebui sa sfarame tronul celorlalti.

-..' - " ..., . ; ,.- ..,,I1 : .7.......1.,.. 7- ",:X,..- -4 : r - ....M l*--......,.... I ',.''-. .*, -.. ..

.

f,ill

pal

ie-....--s.--Ara.--...--....--.e.--..:--.

teeAO 44,,

-,..,,.4. lil -I -I -latli

,.,

,.. d..,

,...

.,fr ?

,a 1

u0,

#.

/-bi,

t

P f

4w.z......--.4......../.

0 4

4.

10',_..

....:.

..1/s)

Al

,0,

\

) ,

it, .

*,,P).0,

19

Ace la trebuia sa aiba, nu numai ostasii cei mai multi siinimosi, dar si iubirea supusilor romani. Acestia erau

toti crestini, si anume drept-credinciosi, neatinsi de eresuri.Burgunzii si Visigotii venisera, in tara tot crestini, dar ores-tinatatea for era ca in Rasarit: erotica, ariana. De aceiaIocuitorilor li era scarba de dansii, ca de niste pangaritori.ai legii.

Francii erau Inca pagani, si asa au fost pAna pe vremearegelui Clovis, sau, pe limba lor, Clodevig, care .Incepii sädomneasca la sfarsitul veacului al V-lea (481). Acesta luabotararea sa see boteze in Iegea credintii drepte.

2. Cand Clovis a primit puterea, Francii erau 'Inca im-partiti intr'o mu4ime de semintii : cei de langa, Rin se.chemau Ripuari (dela cuvantul latinesc ripa, mal, rapa),

foarte puternici, erau cunoscuti supt numele de Sa-lieni. In scurt timp, Clovis inlocul pe toti regii franci. Eraun om fora sfiala si sangeros : pe ostasul care si-ar fi calcatdatoria fata, de el, i se intampla, sa-1 cuTce la pamant cu osingura lovitura din sabia lui cea lata. Carte nu invatase.latineste abia va fi putut sa vorbeasCa ; era aspru in vorba,si la toti li era frica de dansul.

Tot la Rasaritul Galiei, pe malul stang insa al Rinului,In Germania de astazi, isi aveau salasul Alamanii, poporgerman si ei. Alamanii erau tot o legatura de mai multeneamuri unite pentru razboiu.

Incep sa apara astfel numai in veacul al IV-lea. Numele for inseamnA toti oamenii", ol4tea.

Romanii au avut mult de lucru cu dansii in veacul alIV-lea, pe cand in partile noastre stapaniau Gotii. Dar, peurma, Alamanii slabiserg: multi dintre dansii trecura inrandurile Francilor si ale Burgunzilor. Lui Clovis nu-i fugrew sa li darame puterea intr'o singura lupta.

Pe urroa el se rapezi asupra Regele acestora,.Alaric al II-lea, In omorat in lupta dela Vouille.

aderii Visigotilor a fost molesirea for de civilizatie. Cand

anal

Vrieina di

20

un popor nu primeste adanc adevirat cultura altuia, superior luiratunci spoiala cfi viciile civilizatiei mai inaintate fi otrAveste pe In-cetul singele omoara.

Iar Galia se facii aproape pans In Pirinei tall, a Franci-lor; de aceia i-a ramas pang, astazi acest nume de Francia.

Clovis se Insurase cu o principesa burgund6 Clotilda.Ea se Intamplase sa fie drept-credincioasa, catolica. Sta-ruinOle ei si ale lui Rtmy (Remigiu), episcop de Rheims,facura pe Clovis sa primeasca botezul. El incercase Intaiuputerea legii crestine, chemand In ajutor pe Hristos !lite()lupta, care se hotarl pentru dansul. Toti Francii trebuirasa primeasca pe crestet picaturile de apa ale botezului asacum se obisnuieste in Biserica Apusului.

Numai pe Burgunzi nu Incerca, sapi supuie Clovis. Poateca nici vreme, caci el murl la 511. Imparatul deRasarit avuse legaturi cu dansul daduse titlul de pa-triciu, unul din cele mai marl care se obisnuiau la Cons-tantinopol,

3. Clovis las& patru fii. Pe atunci Cara se Socotia ca esteaverea regelui, intocmai ca si caii si juvaierele lui. Ffind-ca erau patru mostenitori, Francia se Impar0 In patrubucgi.

Fra0i acestia intinsera, Ins& gran4ele terii pe care o mos.tenisera. Ei facura, sg, piara, Burgundia. Ostile for trecuraapa larga a Rinului si lovira pe Turingi, alti Germani,cari tulburau pe vecinii lor. ,Mai departe Ins& nu InaintaraTara era foarte salbateca, MIA drumuri si acoperita In mareparte de paduri dese, foarte vechi ; locuitorii, cari isi ziceauSaxoni, erau niste pagani deosebit de puternici, de Ina.,ratnici si de crut4i. Trebuia un om mare, stapan pesteto# Francii, ca sg, Incerce supunerea unor dusmani caacestia.

Saxonii vor fi uvut si ei mai multe triburi. Dar recunosteau o sin-guilt cApetenie $i aveau un singur altar national. Erau IndarAtnicipkftni, si luptau cu furie pentru vechea for lege.

Dar din neamul lui Clovis nu se mai nascura oameni-

ci

0-1

n'avusi-i

21

destoinici. Tara era, cand Im

partita, cand stransa lute°singura. m

ama. Fiindca oricine avea dreptul sa-si m

oste-neasca fratele, unchiul sau ruda, luandu-i pam

anturile, sefaceau om

oruri dese intre oarneni din aceiasi familie. C

opiii

O'fb

1111111 "11111i110-011

SA

W* C

f. Op

rJig.

liegiutt brauell r, Fredegunda.

erau omora.0 tocm

ai de acei cari trebuiau sa-i aperesa-i pregateasca pentru a putea dom

ni bine. Urm

asii luiC

lovis se izbiau cu capete]e de pareti, se taiau cu sabiile,

* . s'

ilVI

04M

I

pa0ihq614tl)A

ti

0y10

)11I, A

VVil

WT

I

0Vig

VA ) ,

"-- a i 1 Si.

7, ore lirp".7.ft, "".1-C7 r: IB

E.."-Z

il .,,,,a . ." . . .1 g Kri

0Ul

POVlliiiit

ril

rillri.

IfiA,

411,

WIld

ill1)Ail

Org

Aw1

1y, I

:.9190. ,

:le1:

'9.

9.9

.%.3rotti

.i

.......A

.

*4

1I

i1

iV..

1.._.a

'c%

ttz/....... (

(...,.\....,1.....,:...:. ,,,,.

.4,

'Ill, s

tl.4,,,,, ,;-,

,..4.1,,,

, [1)c,

, .3, ..., ,)

yr -;T

..I,

.'(

10 Vs1.(%

-.....! ':1"": I,'") r

..-t..0

..:* ..1;'

lel'

a'

I

,,

,..

: FRE

D..

DE

GO

NI E

.:

....ifI'

4.

si

o-

--

22

se otrasiau, se Injunghiau, se legau de cozile tailor, cari-iucideau tarandu-i. Au ramas vestite nelegiuirile pe care-le-au savarsit Francii din pric.na luptei intro doug regine:Fredegunda si Brunehilda; numele celei d'intgiu se porno-neste cu groazg. Legea cresting o aveau .numai pe buzersi nu In inimg. Tara se lua dupg episcopii, dregg-ftorii erau oameni gata de ceartg si omoruri. Abia se In-seamna, un rege In adevar bun si cucernic fata de Dum-nezeu: Dagobert.

In acest timp !ma Francii lnaintau In cultura. Bogati negustori seiviau Intre ei. Arta aplicata la religie face5, Insemnate prop.asiri. Da-gobert a dovedit si simtul de iubire pentru legea cea noua, catolicA,a unora dintre Franci, menii<i sa fie aparatorii rampftnditorii crest-ni mmlui celui adevarat Impotriva, arienilor paganilor (Saxon, Avari).

Asa trecura doug sute de ani.La urmg, neamul lui Clovis cazuse in toropeala. In cele

doug regate ce se alcatuisera: Austrasia la Rasgrit, Neus-tria la Apus (nume care Inseatang tocmai: regatul rasari-tean si regatul apusean), altii trebuiau sa se Ingrijeasegde trebi. Acestia an fost maiordomii, can aveau, cum lizice si numele (In latineste: major dams), supraveghereaasupra palatului si ajunserg pe urma, ei stapani. Dupg multelupte, familia de Heristal lua, aceastg dreggtorie din tats,In fiu, In amandoug regatele.

Pipin, unul dintre dansii, ter Invoirea Papei din Roma,.cgpetenia Bisericei Apusului, ca sa, se faca rege. El se In-corona astfel la 752, si dinastia lui Incepfl domneasca.

Din partea Papei a fost o mare Indrazneala politica sa sprij'ne pemaiordom in uzurpatia. sa. ANa insA folosul c ace to cerutvoie dela dansul a hia, Scaunul regal. Ba chiar, pentru InAltkprestigiul, situatia, el a poftit pe Papa Zaharia sd, bine-cuvinteze aceasta schimbare politica, $i, In numele Papei, Sf. Bonifaciuii puse cununa pe cap. Mai tftrziu Papa qtefan al II-lea, pr gon't doLongobarzi, vent la Franci sa ceara ajutorul noii dinaatii. Astfel regitfranci din noua dinastie pareau a fi, mai mult deal, cei vech', dinmild lui Dumnezeu", ca vechii regi rei (Saul, David).

dansii:

$i

sa

mailegitimk

gi

gi gim

as

23

V.

Iustinian imparatul rasitritului,Lupte in Apus cu Germanii qi lupte cu Avarii prin

partile noastre.

1. Dupa Marcian se suira Insa pe Scaunul Imparatescdin Constantinopol oameni de rand: odata ajunse chiar sta-panitor un Isaurian, din poporul de pirgi ce se oplosia Inmuntii Asiei -Mici. Dar fire§te ca, ei cu totii trecusera Intaiula obiceiurile romane, ma Inc"at numai dupa fa.ta qi felulgraiului Ii puteau deosebl de lumea aleasa din Constantinopol.

Acesti barbari can dAdeau Imparati Romei celei noua, nu erau deciasa de multi si tan ca sa poata pasta InfAtisarea for nationall. CaRomani si crestini, ei se strecurau prin dregAtorli si ranguri militarepentru a-$i Incinge la urma tamplele cu cercul de our al Cezarilor.De aceia, aici, caracterul roman a relmas neschimbat in toate, Inca omie de anti aproape.

Un luptator cu noroc, Iustin, ajunse apoi sa iea mo§te-nirea lui Teodosie-eel -Mare. Nepotul sau, Iustinian,li urmaIn Domnie ]a anul 527, §i el a fost unul din cei mai marlimpar4 ce au trait pe lume.

Iustin fusese un aspru soldat necarturar; Iustinian, creccut ca unprint, era initiat in toate ramurile culturii greco-romane si ale stiintil deStat.

Iustinian era un om foarte iubitor de Invgatura; istoriavietii lui a fost scrisa, a§a cum dorise el, de vestitul istoricProcopie din Cesarea, In Palestina. Era un carmuitor bun giun harnic legiuitor: o comisiune de cunoscatori ai dreptuluia lost adunata de. el pentru a strange la un loc, intr'ocondica (cod, latinWe: codex), toate legiuirile mai VI3chi §imai noua: la dansele el adause legile pe care insusi le da-duse. Popoarele lumii au cautat aice Indreptare pentru le-gile lor: culegerea se chiama Corpul (adeca adunarea In-treaga) a dreptului civil.

Opera aceasta mare a fAcut-o, cu ajut rul unor harnic jurisconsult',Tribonian, o minte superioara. Codul, pentru partea veche, e redactat

CD xe- 4.1 .4

g a) 34 .....E.

CD r...ID 0 CD0... C.) -',,, 1,'", $::). 00 .,.. co ,-..,0 -til rA g Ca.4

CD "8. 0-.,.., fa. El vs 0 La,0 as p, 0 ....- ,..- .- . -.-._,4 !.-:. a

ca 0D C/0- 0 8

Biserica 'g a) 0.,- rn-4-. ri2

Ow 73 M. ta, 01 .4.20 u).....- 0 0.... cD- ,7:1 .F.l 0 °

I

ca-

0 -a-)a) an

,01ce .10

-42.c-e

CV

ce'04 vs

=f.., 0.

rn..1 JD'to o 11Z) 1:3`

..... ,-1-,-. gi41o 21

Q 0cd cd

-..- ci) 2., . cd0-m cD -i-'.. C.) 01.. El

0 ,14- -4, -4-.7

c'3ga. 0;_tt pi 4 (e .0 in0 ig 01 cd cd .7tiU 1 0 ca o. ".c.) " 0 Ca CD ce... 0 -. .... ci) .-.-4-o mor..-, 0 r n0 0 al E.3Ucp a) ca p-,0 kb

*5 5ed -. 1r-i-, 0 CD a) .5 CD0 -a.O. .4 C. Pi I-1 '0

t.4co- c.) o

i. at0 ; -00

u2 .i.-2,-. c, ca a)is4.-. ..I C.) 0

Ca

,-, oe tq -4M

0 .C"..

"i °4 .th.....a) E 1:: Ei

0 0 ..... 0 .0 0a. . . 3 i 1. 0 ) ) 0,..s.... .t ...4 ccil .d t3a) 0t '121 iii'D- -0 '..d0. E u2 c.) t.1 el C)

Ce

441 CD6 .; .6 icl 24) 0 0 -00. 0 15 0 ..-J ..0 d5E t° 1, 0 0 1:14 Ce 7:3

C

U 4 Z...., ada)

ei '^i 43, cd .,, ._. ..- cs,m p., - ... cd "". D.

1 1 i 1 C0 C.) ril. .-- F-10 E, a) a) -.2 7., -a. %. c/1

...,:a.a)

;:z; ,c1 °)..... 'CP.0 ,...-E. - .- -75- ' a) )0

.s. .-es.. o .... rd 6- ;-'",.1..il.. .. 0 el ....vs .--.1 g :4 . . En 1.5 Ira. 4 6

d ' V. 4 :a 4 and a. 0 V) °'-'

,.. .. T.' ±: -oo a) -6,a LI a g z 1'1

0na rnE4 -6 7:3dt c) E . 0 ca,. . p

...5... 4 E 40 lEI .5 0; .2 0 0 0- 'Do° E m.

0e2- .0 -.co e

a 143

ate, 4 - 1 P. c.) 0 xdms 1:1 ° ' 0 P..

1-t .4.- ,.., , ,2, . cD - 0E gc E en E- o -

a) ca0 El c.) uo ,a) 48 cil 'CIT.: -a cd .5 24 1

Ucd

a) 0

24

In Iatineste; $i bucati grecesti, potrivite cu intinderea ros-tului In

Lui ciclirile, petrecerile: pevremea a -se In frumoasele cladiripe le-a si la Ravena (inItalia). dela Constantinopol (prefacutade la a fost socotit6, ca o miuune

Rasaritului.

,nql11: Afir4Pitrigg:60b.4:.41..0

Fig. 4. imparatul Iustinian at nevasta sa Teodora. Mewl. for aunt luate dintr'obi erica, undo au fost lucrate In mosaic, adeca In bucatele de plata [aerate.

Amindol au pe cao conuni de aur ai pietre scum, Iustinian tine Inmina un mar de aur care lefatitteaza rotogolul pamantului.

Ceia ce impune mai mutt la Sfanta Sole, e inaltimea cupolei IndrAz-nets, ce se bolteste sprijinitA pe pare/! cart IntAiu Watt dArarnat suptgreutatea ei, apoi mare% cuprins de liniste Intro aceste ziduri uriase.Pons ce Turcii au asternut o paturA de var peste zugravelile care lise pareau profane, duel legea lor, biserica avea strAlucite mozaice-,lucrate din faxAme de Aida colorate, si avAnd de cele mai multe oriun fond orbitor de aur, Mormintele ImpArAtesti au fost si ele sfAra,-mate. Iar Turcii an stricat proportiile, inlaturand clAdirile lateral.de sprijin, on adaugind grosolan paretii.

Oa 0 0o 0. 0

,ceC.)

.0- ic °I

),e,.... o 0

xd 'WS 0cd 1-

Ci) CO

c b

a)° . `e E-,

1...

4-1& :0' a> x; °vs>

0.

il- . h.-c,

,-.

Z. 0 a) C 0, cd 13

a)

,E.... 45.- .473.a>

A. atE 5

' 3 2" .6.44°- .07'0 a r4,;.- F.: -0

.c.)

c-.... .4-, = cp = .4-, 04) cc3

g.0

= ..-. ca. :74 cao ca . Q

1... C-0 :)°,6,3 ,t

:EL

3 .s: c A. 1... j 0)cd

'A towaflo tn .- a) E r0z a>

gi

25

Jocurile, care plAceau ma de mult Romanilor vechi, ramase-sera, cat priveste unele ramuri, In cinste. Imparatului ii pla-teau asa, de mult, incat nu pregeta, sa iea de sotie pe o femeiede o mare desteptaciune, care jucase Inaintea poporului.Mu4imea din Constantinopol urma, cu patima luptele din circ,si o rascoala izbucnl din certele pentru biruinte ca acestea.

Aceasta rgscoala se zice nika, rbiruieste , dup$ striglitul pe caredscoteau luptatorii. Amandoug partidele, verzii vinelii (albastrii), seuniserg Impotriva impgratului, care luase unele mgsuri nesocotite.Numele lui era batjocurit de toti. 0 ultimg Incercare a ostasilor cre-clinciosi pgstrg insa cununa lui Iustinian: Teodora 1-ar fi sfatuit sa nuno dea invins.

Partidele acestea de circ aveau si o Insemnatate politicg, nu numaiun rost In petrecerea cea mai iubitg de toti, $i de ele atArna paceasau tulburarea cetatii Impargtesti.

Iustinian a cautat sa, asigure hotarul dela Rasarit al Im-paratiei sale. Pentru aceasta el s'a luptat ani Indelungaticu Per0i. La urma Insa a trebuit sä cumpere cu bani paceadin partea for si stapanirea asupra unor teri dezbatute.

Impgratul a trebuit sa del Percilor pe fiecare an un dar de bani deaur, foarte pretuiti in toate terile, pentru cg nu erau stricati prinamestecuri.

2. El a ajuns, oarecum, sa adune iarasi ImparAia de Apuscu cea din Rasarit. Inca dela 476, cum s'a sins, capeteniaostasilor barbari ai knoaratului din Roma, Odoacru (Odova-kar), luase puterea pentru sine, zicandu-si numai, rege".Pe dansul 11 rapusese peste vre-o zece ani Teodoric, careintemeie regatul Ostrogotilor, In Italia. Pe vremea lui Ius-tinian, acest regat era, slabit prin luptele Intre urmasii luiTeodoric.

Fata lui f'u inchisA omoratg In taing de sotul ei. Acesta, Teodat,alma multi ducmini. Pe urmg se ridicarg trei cgpetenii de rAzboiu,din vitejii cei mai Indlrjiti: Vitige, Totila si Teia. Dacg n'au pututInvinge, ei au avut cinstea de a-si spark Cara pang la cea din urmgsuflare de viata.

In 535, Iustinian Incepu Indelungatul razboiu pentrustapanirea Italiei, care tint vre-o nouasprezece ani de zilesi se mantul cu o biruinta deplina.

yi

gi

26

Genera lin care duse la biruinta °stile rasgritene, a fort Belisariu sau,cum i se zicea pe greceste, Velisarios, Yelisarie. El nu se lupta cu°stile TmpArAtiei, ci cu credinciosii pe cari-i avea el In jurul lui, saucari, Increzdtori In norocul unei astfel de cdpetenii, alergau, pentruprada §i din dorinta de a vedea locuri noun, sub steagurile lui.

Iustinian trimese la Roma un loctiitor, zis exarh. Cattal el, Italia. ramase a lui, §i el fu astfel Impkatul Romeivechi ca §i al celei nou& (Constantinopolea).

Astfel nu e drept sA se spuie el Iustinian si-a pus in minte sd factla loc vechea impardtie unitard, ci el s'a gAsit prins, prin razboiul cu.Yandalii, cari tulburau orice negot, pe Marea Mediterang, hate() luptapentru Sicilia, pe care o cereau i Visigoth.. dacd, n'ar fi avut pu-terea gata de rdzboiu a lui Belisariu, nu s'ar fi incumetat a face lu-cruri ass de marl.

Belisariu a stat mult timp in Roma cuceritd de el. Aid InsA, caIn alto orase, el n'a aflat prietenie din partea locuitorilor. Acestia eraumai multamiti cu Gotii, cari-i lasau a se administra ei in de ei, dupenorme romane, cu cari ei apucaserd a se deprinde, decat cu. acestiRAsAriteni, Greci, Armeni alti Asiatici, can li se pareau lenesifricosi. Greci", nu Romani", greceste Rhomaioi, `Pow.cdotse $i zicea de toata lumea.

Exarhul states de obiceiu in Ravena tinea in toate locul tmpd-ratului. De el asculta oastea si se tinel flota; eI avea, vistieria lui deo-sebitg. Institutia e ceva mai tarzie, desl. putere de exarh a avut bdtra-nul Curtean Narses, care adusese impAratiei marl servicii la sfarcitulrAzboiului. Cu un teritoriu tot mai restrans, exarhatul a tinut pang la vent-rea, pests, cateva decenii, a Longobarzilor (v. mai departs). Din alcAtuirealui au rAmas ducii, de obarcie bizantina, din Venetia Italia de MiazAzi.

Iustinian cuceri qi coasta rasariteanA a Spaniel, in care sea§ezasera Visigoth, str6mutati in Apus de Alaric. In Africade Nord, el sfAramase regatul Yandalilor, cari trecuseracolo, venind din Spania, cu vre-o sutb, de ani in urrna.

Trecerea se fact]. IncA pe vremea cand mai erA. o Imparatie de Apus.Bonifaciu, guvernatorul Africei romane, indusmanit cu Aetiu, trAdg,chemdnd pe barbari, Asezati aid, in frumoase locuri. calde, cu bielsugfn toate, Vandalii se pAcAtosird jute, -ajungand un neam molecitfart vlagg, care puth fi Inlaturat rApede, Intrebuilitandu-se mai alesci certurile pentru Domnie intre membrii familiei regale.

De jur imprejurul Math. Mediterane, afar& de coasta deMiazazi a Franciei, erau tot dregAtori Imp6ratuluiRomei rasaritene.

ci

$i

ci

5/,

si

giTi

di,

pi

si

27

3. Dar Iustinian era Inca In via0. (-1.565), and poporul barbaral Avarilor se puse in mi§care. Pang atunci ei fuseserg atSr4natori de alte popoare, tot barbare, §1 din aceimi rasa, rasaHunilor. Apoi scuturara, jugul §i, mandri de izbanda lor, senapustira spre Apus, pang ajunsera §1 ei In tara Dungriimijlocii, pe unde e astazi miezul Ungariei. Capetenia lor,Haganul, se a§ezg acolo unde fuseserg sgla§ele lui Attila.

Avarii erau unul din triburile uralo-altaice care se desfacuserA duplsfAramarea imparAtiei de pradA a Hunilor. Asa, erA obiceiul la acesteneamuri : temeiui ostii puterii erau tot,' la un loc, dar numele selua dui:A semintia ce ajungek In frunte.

Inaintand spre ImpArAia romans, Avarii gasira In cale,la raurile Sava, Drava §i Dunare, care inchid aid o insulg,pe Gepizi. Longobarzii, popor german, din acelea§i pg4i,ajutara insg pe Avari Impotriva celorla4i Germani. Gepiziifury astfel zdrob4i. Locul lor it luarg Avarii, cari cgutausg supuie pe Slavii ce veniau acum in Ora noastrg. Avariiprgdarg adesea §i ImpgrAia. Iar Longobarzii apucarg, supttangrul lor Craiu viteaz, Alboin, spre Apus, urmand drumulobi§nuit al barbarilor. El duce& la Roma.

AceastA Indreptare venia si din aceia cA Roma era mai rAu pi zitAri provinciile ce atArnacerA de ea aveau mai putini locuitori, astfelmai multe locuri de ImpArtit.

VI.

Arabii. Mohammed, proorocul lor. Cuceririle ce fax ei,dupe ce ieau legea propoveduiti de dansul.

1. Romanii cunoscusera ca vecini §i ca du§mani pe po-porul Arabilor, cari locuiau In peninsula ce se chiamgArabia §i se intindeau chiar mai sus de hotarele ei. Arabiisunt de rasa,. semitica, din care fac parte, dar nu farg multamestec, si Evreii. Ei se infali§eazg ca oameni nal0, slabi,

gi

gi

28

negriciosi la fats, cu trasaturile fetei foarte suptdri; cu ochiibulbucati si cu nasul coroietec. Arabii nu lucrau pamantul,ci se hraniau mai mult cu fructe, cu ierburi, cu came ;alto popoare-i luau in ras fiindca mancau si lacuste.

Tara for se alcatuia dintr'un mare pustiu, incuniurat pemargenea Marii de Tinuturi mai roditoare ; prin intin(!ereacea mare de nisip erau samanate ca niste ostroave de ver-deata dazele ; oaza Isi avea Inceputul dela un izvor careiesia din pamant, 'Aeon& vazduhul si facea sa, se poata inaltaarbori mai mult palmieri, cu frunzele raschirate ca ournbrela arborii acestia Impiedecau nisipul de a pa-trunde in vremea furtunilor ; asezarile omenesti se ip.te-rnelau pe urrna. Pe mal erau cateva orase cladite din pa-mant uscat, cu ulicioare Intortochiate, inguste si murdare,undo se facea negot cu Egiptul sau cu Siria. Prin oazeerau risipite sate.

Incolo, ceilalti Arabi traiau ca Beduini, duc'and marfu-rile, pascandu-si turmele de of si pradand pe drumeti. Eierau foarte intetiti la lupta si se razboiau necontenit intro

fiecare ceata sau trib avand In fruntea sa un emir,din neamuri care se socotiau sfiate.

Cei ce faceau parte dintr'un trib aveau aceia§i obar§ie. Tribul ea-mana, deci cu gintea germania.

Arabii se Inchinau la idoli, pe cari ciopliau din lemnsau din piatra; in centrul eel mare Meca era o veche cladire,,ce se zicea Caaba, in care se cuprindeau sute de chipuridumnezeesti si o piatra neagra ce se credea ca este ca-zuta din cer. La 'serbatori si balciuri, poetii for cantau mi-nunile firii, si cantecele care invingeau la Intrecere erauscrise pe stofe scumpe si atarnate in temple.

Arabii din partea de sus stateau in legaturi cu IlomanfiIntaiu, apoi cu Imparatia de Rasarit, zisa de Constantinopolsau bizantina, dupa numele eel vechiu at Constantinopolei,Bizantul. Ei facusera °data, In oaza Palmira, o Incercarede Imparatie, pe care o zdrobl Imparatul roman Aurelian.

si-i

29

Atunci a stralucit ca solie a lui Odenat, regele" Palmirei, vestitaZenobie, care a facut mult rau Romanilor, pina, ce la urmA ea In adusala Roma pentru a se tart Invinsa In alaiul dt biruintA al Imptratului.

La. dansii se raspandise cunostinta legii crestine; aceastalege mai strabatuse Ins& In Arabia si dela Miazazi, dinAbisinia, tara ce vine In jos de Egipt. Ffind vecini si rudecu Evreii, Arabii stiau multe si despre legea lui Moise : sila ei se povestia despre patriarhul Avraam si despre cei-Ialti cari au venit dupa, dansul. 1.0.. Rasarit, Arabia se mar-genia cu Persia, si In felul acesta se raspandi si credintaIn dumnezeirea focului, credinta care domnia In acea tara.

Un popor ajunge mare, nu numai cand are multi oamenisi o tarn bogatti, din care stie sa, traga folos. Pentru ca elsa, se lndemne la lucru, ii trebuie o credinta puternica.Credinta aceasta a dat-o Arabilor Mohammed, precum Moisedaduse o credinta Evreilor.

2. Mohammed (nascut pe la 570) era din neam bun delaMeca, dar tatal sail fusese un om sarac ; de timpuriu Mo-hammed ramasese orfan. El se facil caraus ; aceasta nuInsemna Ins& patin lucru la Arabi, caci nu erau multioameni carora sa li se poata Incredinta o caravana cumarfuri duse pe camile ; carausul trebuia sä fie viteaz side buna credinta. Peste catva timp el se Insura, luand pe0 vaduva bogata, anume Cadigia, care stiuse sa, pretuiascamarea lui agerime de minte.

Mohammed era un om cu Inchipuirea aprinsa, care aveasi vedenii, Incat i se pared c& se suie calare in ceruri, ca,face Intr'o singura noapte, .fara sa, se fi miscat din loc, dru-mul la Ierusalim, ca vorbeste cu arhanghelul Gavriil, care-iaduce solie dela Dumnezeu. El prinse a se gandi ca, nea-mul ..a1.1 ar avea nevoie de o alta lege, care sa, Inlatureidolii si sa hotarasca fiinta unui singur Dumnezeu ; luiDumnezeu, zicea el, nu-i trebuie jertfe, ci pastrarea cu-rata a trupului omenesc, rugaciunea si Impartirea de mi-lostenii la saraci. El propovaduia legea cea noun philtre ceice stateau mai aproape de dansul; II crezura nevasta-sa ci.

30

un rob, An. Altii se aprinsera de manie asupra lui si cautarasa-1 prigoneasca, ba phiar sa-1 ucida, ca pe un calcator delege. Atunci Mohammed fugl din. Meca si gasl un adapost1n alt centru al Arabiei, asezat ceva fnai jos pe coasta, laIatreb. Orasul acestalsi schimba numele de acum inainte,chemandu-se Medinat (el-Nabl),. Medina, adeca Fuga (Proo-rocului). Dela acest an de -pribegie (622) incep a socotianii credinciosii legii lui Mohammed, precum noi, crestinii,ii socotim dela Nasterea dui Hristos.

Gel ce ascultara de sfaturile si de Invataturile lui Mo-hammed (care s'u strans mai tarziu si au alcatuit o cartece se chiama Coranul §i e pentru dansii ceia ce este pentrunoi Sfanta Scripture) s'au numit pe sine Credineio0i, Mu-sulmanii: legea for se zits Islam, adeca Supunere lap deDumnezeu.

Coranul a fost dictat, fiindca Mohammed nu §ta sd scrie. Verseturiledin care se alcatuieste au fost culese- randuite lute() formd ce nuse mai poabe schimbd.

Mohammed li spusese alor sai ca este 9 alta lume,o viata viitoare, in care eel buni se invrednicese sa introin Raiul pfin de toate bunata,tile pamantului ; ostasci caiimuriau pentru lege, erau primiti sa so bucure. de dansele,oricate pacate ar fi facut inainte. Arabii erau, pe urma.deprinsi sa, so lupte pentru prada, si proorocul li-o ingaduia.Astfel ajunse Mohammed sa-si invinga, dusmanii din Meca,sa intro in acest oral, sa curete Caaba de idoli si sa facape toti Arabii a i se supune. El rnuri in anul 632.

3. Iirmasii lui se chemara califs, adeca loctiitori. In ma-nile for ei aveau toata puteroa asupra poporuluialegea. Dupa cativa califi cars statuserX mai aproape deMohammed, yen! Moavia, care intemei6 o ainastie ce tintnouazeci de ani.

AbaUcr, col d'intaiu calif, a fost. prietenul toVarasul Proorocului.Omar era, un om simplu, care se multdmid cu viata unui Arab de rand.Dupd, Otman, al treilea calif, veni robut cred.ncios al lui Mohammed,All, care murl ucis. Tines pe feta fostului sdu stdpan, si multi 1'1 cred

§i

yi

care-i

31

singurul urmas indrituit al acestuia. Astfel earl nu recunoscpe ceilalti COM pans la el, se zic iar Turcii Osman MI santSuni f1.

Reqedina noii dinastii ce se zice a Omeiazilor, dup5,strabunul lui Moavia era, Damascul, Intrio frumoas&oaz1 a Sirief. Siria o luasera Arabii dela impArAia bizan-tinA, care slabise mult dupa moartea lui Iustinian. La R5.-sariff ei sf5Amar6. impardtia persand. far la Miazgzi patrun-Sera In Egipt, care ajudse o provincie a Califilor.

Caderea Persiei nu se face fulgerator, §i n'ajunse b lupta hotara,-toare (la Cadisia, 637) pentru ca o dinastie, totusi decazuta, a. Sass-nizilor, sa piarda stapanirea. Cucerirea arabd In Persia nu aduse Insi

o lnlaturare a elementului ce loon& Cara, ba nici macar a claselororasenesti-, a carturarilor, a fruntasilor. Vechea rasa iranica, prieeputa,isteata, harnica, avand gust $i Indernanare In arta, ramose In aceiai;dstare ea mai irmainte. Arabii stapaniau mai mult de departs. Dar eifacura ca Vechea eredintli OE fie Inlitturata, pana In eazele depar-tate ale Turchestanului se ridicarti moscheile Islamului. Cine nu iseerceta. era, pedepsit cu cea mai mare asprime. De aici Si In India apatruns legea -moult a lui Mohammed, ciesi aici ea Intalni Impotrivi-rea, energica a yechii legi bucliste, Cu mult $uperioare.

Siria era nemuAamita din di:GA puncta de vedere de stapanireabizantina: aceasta era apasatoare prin darile cele piari pe care leeerek, sit pe de ans parte, pentru ca rata de ortodoxia oficiala bi-tantina train Intro. Sirieni vechiul monofizitism, credinta eretica princare se statornicia o singura fihiia (iar nu icele dumnezeiasca

omeneasca) in Isus Eristos. Astfel °stile bizantine, nesprijinite deloeuit ri, au fost usor rdspinse dupa Infrangerea lor,langa rani Iarmue(636 , ele nu s'au mai Intors.

Multi Sirieni trecura la Islam, care se potrh IA cum n fizitismullor. Crestinii ramasera numai In munti, unde Maronitil past Past pftnaazi o Biserica, deosebita.

Egptul fu. Supus intre 640 si 642. Imprejuranle an fost aeol ace,leasi ca $i In Persia, $i ele an dat aeeleasi rezultate.

Cong,

Pereil,ySiili,

ai

di

ai

of

32

VIL

Carol-eel-mare, imparatul eel nou al Romei, ridicatdintre barbari

1. Pipin ctpatase sprijinul Papei, fiindca acesta avea ne-voie de Franci. Papa fusese la fnceput numai episcop alRomei. Fiindca, state& Intr'un oral asa de Insemnat, el In-cepuse a R privit de multi ca mai mare cleat ceilalti epis-copi. Prin daniile.credinciosilor, Biserica lui se fact maibogata decat oricare alta. Pe and eresurile tulburau cres-tinatatea, Papii avura, cumintia sa, se fereasea, de dansele-si sa, ramaie totdeauna In dedinta cea dreapta.

Dela 476 nu mai era si un Imparat In Roma, dar Papiiramasera, netulburati pe Jang5 regii barbari, Odoacru, Teo-done si urma,sii acestuia, cu toate ca, acesti regi erau ere-tici arieni. tim a pe urma Iustinian a luat Italia: acumaPapii traira mai greu. Imparatul de Rg.sarit fi -Supraveghiade aproape, si el ca uta sa, ridice mai presus de Papi pePatriarhul din Constantinopol. Ba dela o vreme Imparatulbizantin prinse a prigonl icoanele, pe care punea sa, lesfarme si sä, le arda,c el se face& astfel eretic, si Papii numai voira, sa stie de dansul.

S'au vitzut Papi chemati la Constantinopol pentru a-si (lit searna, sichiar opriti acolo, in temnild. Astfel hotA area Papei intr'un sens onIn altul ajunse a fi privity, ca statornicirea ortodoxiei.

Inca, dela 568, Longobarzii, barbari germani, venira inItalia, gonind pe Bizantini aproape din toate stapanirilelor. Ei se facura crestini paste catva timp, dar Papa nuputea tral In pace cu regii lor, pentru ca ei voiau sa ieaRoma. Insa Roma, lasata fara alt aparator, se deprinseseacuma sä asculte de Papa. Impotriva, Longobarzilor fftchemat Pipin. Acesta-i fnvinse, si dada Papei o mare bu-cata de pamant In jurul Romei, care bucata de pamants'a chemat dania lui ,Pipin.

- 33 -

illt1111111fi

11;11151-f

Fig. 5. Carol -cel-Mare, mai cum 1 -a zugravit un pictcr mare, mai non. Albert Darer.Are pe cap o cumuli de aur, e Imbricit Wean velmktt de s'ota manta

cu stir, ca oda dine prootilor; nasturii au pe (lentil vulturul, sternaRoma tate° maul{ tine sable, In alta globul pamtintului.

34

Papii nascociserA ci o mai veche danie, a lui Constantin-cel-MareAceasta e insi fah& Tot false aunt Ili demi:4001e lui Iaidor, care voiausit arate ca Papa are drept la carmuirea monarhica a lumii.

2. Pipin murl la anul 768, lasand doi fii : pe Carloman§i pe Carol. Dar Carloman se calugarl, aqa, !neat toata pu-terea ramose numai in manila lui Carol. Acestuia i s'a zisCarol-eel-Mare ; el s'a facut Imparat al Apusului. Lumea aascultat de poruncile lui dela Oceanul Atlantic pana la Me-diterana. In tot evul mediu n'a mai fost un om ca acesta.

In toate partite el a Intins hotarele terii sale. El n'a facutTina aceasta numai din mandrie, ca O. spuie ca nu maieste alt stapanitor ca dansul, ci ca sa, aduca pretutindenibuna randuiala si pace, ca sa raspandeasca legea cregtina,ca s5, tntemeieze iara0 o Imparatie statomica, de careApusul era lipsit de trei sute de ani.

Lui Ii trebuia sä faca razboaie la Rasarit, Impotriva Saxo-nilor pagani, cari erau a§ezati pe toata intinderea Germanieide astazi. Pe urma alte razboaie la Miazazi, ImpotrivaArabilor, cari se aqezasera de vre-o cincizeci de ani si inSpania, In locul Visigotilor, §i ar fi inaintat §i in Franciadaca n'ar fi fost s'o apere Carol Martel, bunicul lui Carol-eel-Mare. In sfar§it el avea sarcina de a sfarma regatulLongobarzilor si de a feri astfel pe Papa de orice primejdiedin partea acestor dumani vechi.

Carol Martel e cel d'intaiu dintre majordomi care aduce un serviciuesential neamului. In lupta dela Poitiers (732) el birui pe Arabii nAvA-litori. Dar plecarea for se datore§te unor imprejurAri de acasa la ei.

Cel mai scurt qi mai putin insemnat dintre aceste raz-boaie a fost acel cu Arabii. El i-a batut qi a luat Carapang la raul Ebru. Cantecele de mai tarziu pomenesc tre-cerea muntilor Pirinei de catre oastea lui Carol §i peireaprin tradare a lui Roland, nepotul regelui. Poporul credeaca o taietura adanca In stanca e facuta de sabia lui Roland,careli apara viata, luptandu-se. Dar pe urma Carol a statIn pace cu Arabii, cari erau un popor foarte harnic §i lu-minat, avand plugari foarte priceputi, me§teri vestiti In

35

1ucrul metalelor si destui carturari. Ei luasera toate acestecunostinte dela Romanii din Rasarit, adeca dela Bizantini,cu cari nu se puteau pune alaturi cei din Apus si bar-barii amestecati cu dansii.

Mai tarziu Insa aceste lupte cu Arabii au rAmas mai mult alipite deamintirea lui Carol. El ar fi mere la Constantinopol ar fi luptat cu.Arabii din Palestina, cum a fost pe vremea cruciatelor.

3. Cu Saxonii, luptele au fost grozav de grele si foarteIndelungate. Saxonii acestia nu voiau nici Intr'un chip sa-silase legea si sa-si place capul. Carol a zidit biserici, a facut.episcopii; el a Inaltat cetati, a asezat capitani de margins(markgrafi In nemteste ; Francesii zic : marchizi). Dar r5,s-coalele izbucniau necontenit. Carol, care era un om strasnicla mane, a varsat valuri de sange, ucigand cu raffle pevinovati. La urma i-a ingrozit. Cel mai viteaz dintre ca-petenfile lor, Vituchind, a venit inaintea lui Carol si a lasatsa-1 boteze.

Astfel tara lui Carol ajunsese pan5, la Dunare. Aici elgasl pe Avari. Dar nici acestia nu i se putura Impotrivi.Ei fura batuti rau, si nu se mai ridicara din aceasta In-frangere. Dregatori franci statura atunci pana prin Wen-rile noastre.

In acest chip se alcatul ,,provincia franca", pe care si Bizantinii, cu-earl acum Francii ajunseserA vecini de stapanire, o numiau Franko-chorion.

Asupra Longobarzilor Carol se duse Inca din 774. Ul-timul rege al acestora fu prins.

Acest ultim rege al Longobarzilor se chema Desideriu, §i stapanirealui tinii dela 756 la 774. De mult Inca dinastia longobarda parasiseerezia ariana pentru a trece la forma catolica a crestinismuhai (multA-mita reginei Theodelinda). Ea Incercase adAugl la posesiuni RomaIns* (supt Astolf), dar gasise In cale-i puterea lui Pipin (v. mai sus,p. 34). Desideriu-si maritase fata dupa Carol, dar acesta o trimeseInapoi $i lua masuri pentru a cucerl tara socrului sau, scapand astfelpe Papa, de care noua dinastie franca aye& a$ de mare nevoie, de oTesnica amenintaxe.

Qi

36

Carol li lug locul, ajungand astfel si rege al acestui regatitalian, a carui Capitals era Pavia. Mai ramase numai sta-panirea longobardg dela Miazazi ; dar ducii de acolo se In-chinara lui Carol si-1 ajutara In toate razboaiele lui.

Acesti duci, numiti asa dupa obiceiul bizantin, nu se supuneau re-gelui for decat atunci and aveau interes la aceasta. De aici a venit

slabirea regatului lui Desideriu. Acesta lasase un fiu, cat\ a timpneastamparat in Infrangere, Adalgis.

De pe urma Longobarzilor n'a ramas nimic In ce priveste limba oncultura Italiei mai noun. Sangele barbarilor abia se simte in alcatuirea,neamului italian de astazi. Asa se Intarnpla cu acei cuceritori cari,neap and o cultura superioara, cu pot dovedi nici cu numarul.

Mai sus de muntii Alpi, Carol desfiinta ducatul Bavariei,In fruntea cgruia statea Thassilo, un om foarte nesigur siuneltitor.

Bavarezii erau putini la numar, si nu puteau alcatul un Stat deo-sebit. Ambitia lui Thassilo a fast nenorocirea lui, dar semintia german/supusa lui a folosit contopindu-se cu restul neamului. Thassilo se apu-case la harts cu Francii ca ginere al lui Desideriu. El a fost cel d'uurma din dinastia lui Agilulf. Carol II osandi ca tradator, dar osan-dttul fu Inchis, ca Desideriu, rnanastire.

4. Atunci Papa se gandi a-i da lui Carol coroana de Im-parat al Apusului : el isi lug acest drept ca unul ce avelIn manile sale Roma si infatisa astfel poporul roman. Re-gele franc venise in serbatorile Craciunului qle anului 800,In ajunul unui veac nou, ca sa se inchine in vestita bise-rica a Sfantului Petru. Papa, pe care el It scosese din ma-nile dusmanilor lui, puternicii din Roma, ii puse in mij-locul sfintei slujbe coroana pe cap. Multimea striga: tra-iasca, si biruiascg, Carol Augustul, Incununat de Dumnezeu,mare si pasnic Imparat al Romanilor".

In Roma se alcatuise o oligarhie de nobili cu pamanturi castele,Inaintea carora tremura Papa. Ei hotarau alegerile izgonirile capilorBisericii. Papa Leon al III-lea fugi la Franci pentru a cere ajutor Im-potriva acestor dusmani ai sai. Ca judecator veni Carol deci la Roma,hotarit a parteni pe Papa. Rasplata i-a fost proclamarea ca imparatde plebea romans care tines, cu Papa, si recunoasterea de catie Leon.

gi

gi Intr'o

gigi

37

Imparatia Rasaritului nu 1-a recunoscut ca Imparat alApusului, dar toti regii vecini, din Anglia, din Danemarca,stateau supt ocrotirea lui Carol. El a mai trait patruspre-zece ani §i a murit foarte batran, incunjurat de glorie.

Imparatii rasariteni se apucasera de prigonirea icoanelor, asa IncatIn aceasta privii41 se sapase Intre ei ei Papa o prapastie care nu seputuse umplea cu nimic. Cu privire la vestita cearta pentru icoanev. si mai departe.

;".1°

° 7

a

.

38

5. Ca Tmparat, el a fost ceia ce fusese si ca rege aYFrancilor. Traia, din mosiile sale si din cateva venituri.

tnvataturile sale, asa-numitele Capita tare (cuvantul vine dela capi-tuium, alineat, precum la noi mai de mult un edict domnesc on untratat se ziceau ponturi, fiindca erau Impartite In paragrafe de acestea,In punete), cuprind Indemnuri catre dregatorii putini ai regatului

sfaturi, circulare", am zice, de gospodarie pe lui Carol. Elearata bun simt, patriarhal, dar nicio cunostinta de drept roman.

Pe toti supusii sai avea, dreptul sa-i theme oricand la oaste..

Aceasta chemare se zieeb.: Bann, bannum.

Dregatori la Curte avea, in provincii tinesduci; pentru a le cerceta, puterea, el trimetea necontenit,oameni imparatesti".

Duce vine din echiul Herzog : poate sä fie $i o inriurire bizantinavenita prin Lombarzi. Comites sunt torararii de lupta ai regelui, pre-fact* acuma In carmuitori de Tinuturi.

Acesti trimesi se ziceau (latineste: missi dominici), §i multidin ei erau episcopi.

Episcopul pe atunci era un pastor sufletesc, dar un comandantmilitar $i un agent administrativ. Cu episcopi misionari, din vestitascoall anglo-saxona, s'a ajutat Carol In greaua opera a cuceririi Ger--maniei pagine. Crucea a fost pentru el In timp de razboiii o arms, Intimp de pace un sceptru. Botezul era un omagiu, un act de inchinarecare el. Cruci puteau Insemna hotarul lui, cum la noi, In Moldova,hotarul domnesc era Insemnat cu bouri.

Winfrith, zis Bonifaciu, el ajunse prin ravna sa viteaza, SrantulBonifaciu a folosit Inaintacilor din veacul al VIII-lea ai lui Carolmai mult decat cel mai Infricocat general. Episcop arhiepiscop deMainz (Moguntia), supus cu credinta Romei, ca un ostas unei capeteniide caste, el a pastrat credinta $i regilor franci. A murit ca un muceniede mana Frisilor, Inca pagani, de la gura Rinului.

Judeceita pe cea mai inalta treapta se face& inaintea Im-paratului. Prada de razboiu o impartil cum void el.

La Curtea lui, Carol chema oameni invatati, din Anglia,din Irlanda si din Italia. §coli se Intemeiara pe la mamas-tiri, unde calugarii traiau dupe, povetele Sf. Benedict, in

mope

putini:

sici

$i

qisi

comi(i si

ci

39

Morn si In rugaciune. Scrisoarea cartilor si poruncilor s'afacut mai frumoasa pe vremea lui. Imparatul Insusi a scrissi In nemteste si In latineste.

Sf. Benedict dirt Nursia, In Umbria (t 543) e Intemeietorul vestiteimanastiri de pe muntele Cassino In Italia-de-Sud. Prin numArul calu-garilor, prin disciplina lor, prin averea ce li se alb, In mani, prin In-tinsele for mosb, prin legaturile cu principii man mici, prin rolulpolitic ca prin Insemnatatea culturala, Monte-Cassino poate fi asa-manat cu Sfantul Munte Atos, din Rasaritul nostru. Dar aici scopulcalugariei nu era ca in Rasarit, unde, dupl schivnicii, eremitii (dingreceste; pustnicii) din Tebaida egipteana, Sf. Vasile-cel-Mare 379)dAduse normele calugariei, In mAnastirea lui din Pont. Calugarii rasa-riteni cautau a se pierde prin rugaciune In Dumnezeu, despretuindlumea; ei tintiau la extazul ce adoarme simturile, desteptand sufletulaiurea; acestialalti, Apusenii, an fost muncitori, biruind pe Satana prinfapte folositoare $i rodnice, prin condeiul caligrafului, prin migAloasamunca in colori a miniaturistului, prin truda plinA de placeri a ceti-tului $i fie chiar numai prin Mama pAdurilor bAttane cu toporul, prinscormonirea paniantului pArAgenit cu sapa spre a face ogor dintr'Insul.

PAna astazi lndreptarea deosebita a celor doua feluri de calugariese pastreaza. Nu doar ca n'au fost caligrafi, miniaturisti, talcuitori,dascAli muncitori de camp la Rasariteni, on ascetici (asceza e prega-tirea sufletului prin suferinta trupului) la Apuseni. Dar regula e cutotul deosebita, la unii si la ceilalti.

Hotii de Mare ,din Miazinoapte sau Nortmanii sicaderea Imparatiei lui Carol-eel-Mare.

1. Daca ar fi tinut mai multa vreme, imparatia lui Carol-cel-Mare ar fi fost o mare binefacere pentru popoarele asu-pra carora ea se Intindea. Ca si in Imparatia Arabilor dinAsia si din Africa, era aici liniste: hotarele erau bine apa,rate, barbarii, cati nu fusesera supusi Inca, fusesera aruncatideparte si traiau tinuti In frau de markgrafii Imparatesti.

Drumurile ajunsesera sigure, munca oricui se putea savars1In pace, judecata se facea cu dreptate. Era mai bine sa fie

gi

(.1.

VIII.

di

40

cineva supus al lui Carol, Imparatul Apusului, decat sa tra-lase& In Imparatia de Rasarit a Bizantinilor.

Dar Imparatia Intemeiata de Carol-cel-Mare n'a tinutmulta vreme: razboaiele din launtru au inceput cam vre-odouazeci de ani dupa moarta puternicului Imparat; ele auadus Indata sfaramarea terii celei mari in mai multe terimai mici; nici chiar in terile acestea marunte, n'a maifost ascultare si siguranta. La urma, si neamul lui Carols'a stins, si alte familii au inceput a domni, dupa multegreutAi, in franturile Imparatiei.

Inca de pe vremea lui Carol se vedeau viind in portu-rile imparatesti niste barbari noi, cari calatoriau pe apa.Si ei erau Germani; fiindca veniau din Miazanoapte, li sezicea Nortmani, adeca oameni din Nord". Locuinta forera prin teri foarte reci, undo abia data se simte vre-odoua-trei luni pe an o vreme cum e aceia dela inceputulprimaverii noastre. Aceste teri se alcatuiesc dintr'o limba depamant suptire, care se desface din Germania, ca un . degetaratator (Iutlanda), apoi din insulele vecine si dintr'o marepeninsula care atarna greoiu din Marea Inghetata (Penin-sula Scandinava . Astazi aceste pamanturi fac parte dinregatele Danemarcei, Suediei si Norvegiei.

Nortmanii erau si plugari, prin unele parti mai rodi-toare; altii so hraniau din pescuit, dar cei mai multi 4icautau norocul strabatand Marea pe luntri grosolane, ca sagaseasca o prada. Cetele for aveau in frunte capetenii carese chemau vichingi. Erau niste oameni cari nu simtiaunicio Inca inaintea valurilor inalte ale Marii manioase;de oameni prin urmare nu se puteau sfii. Luntrile forerau marunte, si ei puteau sa intre lesne prin gurile rau-rilor, asa bleat se suiau pang foarte departe Inlauntrulterilor. Pe vremea lui Carol -eel -Mare, Imparatia obisnuiasa tie corabii anume, care sa fie gata sa raspinga orieandpe acesti hoti de Mare. Pe urma Insa, n'a mai fost pazaasa de buna. In Galia, in Italia, Nortmanii rasariau farade veste Inaintea oraselor bogate si be pradau. S'a intam-

41

-plat chiar ca ei sa le incunjum mai multa vreme. Romaava sä se team, de dan§ii. Ba in Anglia ei veniau in fie-care an, qi rAmaneau in tarn.

Cea mai Indrazneata Incunjurare do cetate facuta de Notmani e aParisului, care, dupa ce mai avuse a se teme din partea for de treeori, fu asediat un an Intreg, la 885. Rinul era strabatut de luntrile forueoare, ei dadura foc palatului (Pfalz) dela Aachen al lui Carolcel-Mare.

Samana Nortmanii in toate rosturile miecarile for cu adunaturade Cazaci care, prin Nipru, in veacul al XVIII-lea, strabatel In Mares,Neagra ardea satele de langa, Bosfor supt ochii Sultanului.

Anglo-Saxonii, cari se a§ezaser5, mai d'inainte in Brita-nia-Mare (insula engleza cea mai intinsa), venind din Da-nemarca §1 partile vecine, nu i-au putut goni. Mamie regeAlfred (Aelfred), cu toate straduintele ce facuse, fiz silitla 878 a li o parte mare din tam sa, care se numiDanelag, adeca a§ezarea Danilor, a Danezilor", aci Anglo-Saxonii ziceau Nortmanilor: Dani, Danezi.

Alfred e cu adevarat until din cei mai mari stapanitori dela inceputul eacului de mijloc. Inca 'de pe vremea Papei Grigorie-cel-Mare,Anglo-Saxonii incepusera a se face creatini, multamita iniauririi francaei so irii unor misionari veniti de-a dreptul din Roma; ei o Inrauriregreceasca se poate obserl a,. Lupte straenice se dadura Intro regatulcreetin Kent §i col pagan litercia, al regelui Penda. La urma amandoua=este puternice regale, ca ei Wessex, E sex, Su iex (Slxonii de Apu.,de Rasarit ei de Sud), Northumberland (tara de la Nord de riul Humber

Estanalia se unira in credinta. Acest noa Tinut cretin dada mi-valoareasionari indrazneti, mucenici pentru truce, dar scriitori do

lui Bids Venerabilis (Inceputul veacului al XI- lei,).Cu vremea Wessexul ajunse col mai Insemnat dintre regatele aea

zisei eptarhii anglo-saxone, Egbert (Ecbert) a fost un vrednic prietenal lui Carol -col -Mare (el moare la 839. La 871 Alfred capita mete-nirea acestei teri. El o pierdit in curind fata de numarul vitejianavalitorilor. Tara pe care trebul sa li-o lase ei dupa biruintele sale,cuprindeb.: Mercia pe jumatate, Estanglia Northumberlandul. Aea aramas hotarul pans la moartea, in 901, a lui Alfred, care a fost it unsprijinitor al culturii latine yi germanice asemenea cu Carol -col -Mare.

La inceputul veacului al X-lea alti Nortmani facurl o in-

ei

da,

Qi

qi gi

0i

N

si

si

ii

5i

42

cu regele Franciei, care-i laza stapani peste margeneade sus a terii sale, ce se chema de acum Inainte Normandia.

Acel rege al Franciei care priml pe Normanzi era un biet slAbAnogrdnemAnit de ai sal, Carol-cel-Prost (Simplex). Normanzii lard In curAndlimba francezd, azi numai dupl voinicia locuitorilor roecovani aiprovinciei, dupl stAruinta for in lucru, se cunoaste sangele germanicdeosebit. Invoiala de aeezare s'a fAcut la 911, In satul Sf. Clara peraul Epte.

2. Imparatia lui Carol-cel-Mare n'a fost In stare 0, crute-lumea de focul si sabia acestor oameni grozavi. pe vre-mea lui Carol, carmuirea Intrebuinta, toarte putini drega-tori si se amesteca in foarte putine lucruri numai. Maimult era credinta fata de Imparat, care tined toate In buna.randuiala. Urmasii lui Carol an fost oameni slabanogi sifara intelepciune, si poruncile for nu mai erau ascultate.Pentru ca la Germani nu era, ca in Roma veche sau ca Interile din zilele noastre : sa fie legi, carora s& li se supuieoricine. nu erau legaturi neaparate, care raman trainice,on de cine ar fi vorba. Atunci totul era omul, si toatelucrurile mergeau dupa cum era el destoinic sau nepri-ceput.

Carol-cel-Mare avuse mai multi copii, dar dintre blietii-a trait numai unul, si tocmai cel mai slab de fire : Ludovic.Acestuia i s'a zis Cucernicul" (Pius), pentru ca era un omfoarte bun si iubitor de Dumnezeu. El n'a qtiut ins& nicio-data sa.-si stapaneasca familia: fiii cari erau dela douamame, s'au luat la cearta si an Indraznit chiar sa por-neasca, Impotriva tatalui for cu oastea. Papa vent si el dinItalia, si-i Inteti. °data Ludovic a fost silit sail lase drep-turile §i sa se Inchida, intro manastire. Dar multi it iubiaapentru blandeta lui, si pentru ca era un om asa de neno-rocit. Astfel el a ramas Imparat pang., la sfar§it. A muritIns& tot cu durerea In suflet : fiul sau Ludovic se rascu-lase asupra-i, §i batranul mergea sa-1 pedepseasca ; el s'a.,

stins atunci In cale (840).

Un rol intetitor a jucat in aceasta straenicA tragedie a luptei fiilor

Toiala

ci

*i

§i

sal,

43

cu parintele a doua soiie a lui Ludovic, Iudita, care staruik necontenitsa se Imparts Cara Inca find Ludovic In viata §i sä se deft partea ceamai buns fiului ei, lui Ludovic a fost odata depthspentru ca sä fie scos apoi din manastire qi adus jar* la carma. Dinnou el fu Orbit de oaste, pe vestitul camp al Minciunii" (Lugenfeld,.langa Kolmar). Papa capatit prilej El se amestece, poruncind In numelelui Dumnezeu.

3. Dupe, moartea tatalui lor, cei trei fii se incaieraraintre dansii pentru mostenire. Ludovic si Carol putura batepe Lotar, care isi luase titlul de Imparat. A fost atuncivestita, Mahe, la Fontanet (ceteste: Fontane; azi Fontenoy),in 841, vre-o treizeci de ani dupa ce Inchisese ochii Carol.In aceasta lupta, a fost invins Lotar. Abia dupa doi ani dezile, fratii se impacara intre ei. Au facut asa, numai fiindca.nu mai voiau sari mai ajute in razboiul for nelegiuit cape-teniile de -teri cari atarnau de unul si de celalalt.

Pacea pe care au facut-o ei, se zice pacea dela Verdun(843). Fiecare luat o parte din mostenirea parinteasca.Imparat a ramas !ma tot Lotar. Dar de acum Inainte nici-°data nu s'au mai strans la un loc statornic terile despar-tite. Franta a ramas de o parte, pamanturile de peste Rin,care se chiama, astazi Germania, de alta; iar Italia §i uneleTinuturi dela Rin, care s'au zis .ara lui Lotar, Lotaringia,an dus iarasi o viata deosebita.

impartirea se fact pe temeiul dreptului de mo§tenire. Nu s'au ca-patat hotare fire§ti, ci s'a tinut seams de interese personale, ci nunumai de ale.regilor, ci §i de ale nobililor, orincipilor".

4. La 887, Carol-eel-Gros, nepot de fiu al lui Ludovic (fiual lui Ludovic Germanicul), fu silit de mai marii din Ger-mania sa paraseasca coroana Imparateasca.

Asa se rasplatiau pacatele grele de care se facuse vi-novat de o bucata, de vreme acest neam. Urmasii lui Carolau mai stapanit dupa aceia numai In cats o tarn, pang, ceel se stinsera cu totul in cursul veacului al X-lea.

5. Pe la 855, Carol stapania §i Franta de azi, afara de Burgundia-de-jos, dar aceasta scurta stapanire, mai mult de nume decal In fapta,

Carol-cel-Plesuv.

44

nu se poate privl ca o adevArata Intregire a Imperiului. Ea nici nuplecase dela un principiu, ci dela un hazard al mostenirii.

5. In tustrele terile se ridica atunci puterea proprietarilorcelor mari de pamant, cari cumparasera sau luasera cu de-asila mosiile celor mici. Ei avusera, la inceput unele paman-turi daruite de veci de catre regi si altele care erau ca unfel de leafd pentru slujbele de ostasi ce ar fi facut.

Unele erau alodii (la noi: ocine), celelalte beneficii (in Mol-dova, apoi : urice).

Cu vremea insa, ei privira de o potriva unele mosli sicelelalte si le lasara, de o potriva ca mostenire. In cuprinsulstapanirii lor, ei aveau toata puterea de rege si Imparat.§i dregatoriile ajunsera, de mostenire, si dregatorii cautarasa aiba, Impreuna cu autoritatea, si pamantul.

Noii stapanitori purtau razboaiele lor, faceau sa umblebanul lor si osandiau la moarte. De multe on regele onImparatul daduse insusi scutire, imunitate pentru unele mosiidaruite, mai ales Bisericii, invoindu-se deci ca dregatoriisa nu se amestece niciodata si nici intr'o privinta In ele.

Biserica, dupa ce se incercase a 'Astra vechea stare delucruri a unui singur Imparat ascultat de tc4i, isi blase siea partea de prada. Episcopii si staretii de manastiri puteauprimi si ei, ca oameni, feude ; ca sefi de eparhie on demanastire apoi, ei isi capatasera on insusisera aceleasidrepturi pe care be al ea si domnul de pamant laic (seniorul,-dela senior, mai batran; asa i se zicea si regelui).

Tot,i se chemau feudali, adeca, stapanitori de feude, fiindca-I§i daruisera sau inchinasera pamanturile unul altuia, dupti,puterea fiecaruia, si un pamant primit in dar sau inchinatse chema, feud (franc. fief; germ.: Lehen). Tineai un pa-mant In feuda" dela acela care daduse si erai datorsa-1 intovarasesti la lupta, sa-1 rascumperi din robie, sa-ifaci daruri la mari imprejurari de familie, sa vii la jude-cata lui ca ajutor sau impricinat.

,/nchinarea se zicea omagiu, dela latinescul homagium. Prine1 to faceai omul altuia, si nu mai aveai dreptul a fi cumwoiai lust* sa fii. Erai vasalul lui.

sai

ti-1

45

De stapanul terii lor feudalii nu voiau sä §tie ; In elvedeau doar pe eel mai vechiu stapanitor, dela care porniaautoritatea tuturora, dar care n'avea dreptul sa li-o mai ieaInapoi.

Cei mai multi (erani oameni cari 10 pierdusera mo0asau robi libera# erau §erbi la feudali §i faceau parte dinaverea, din gospodaria mosiei, ca §i vitele §i uneltele demunca, asa !neat nu se puteau stramuta din loc.

Feudalii erau si mosieri §i domni pe pamantul lor, unde.tcqi erau Ingenunchiati inaintea lor.

La randul lor, cei co aveau pamant pe care nu-I puteau lucra onsupral eghea. cari aveau neN oie mai mult de ajutatori politici $i mi-litari, dadeau pamant ca feoda. Cu vremea inmultindu-s3 legaturiledintre oameni facandu-se mai felurite, legatura feodala a fost maislabs si mai Incurcata, nesfarcite fire suptiri de vasalitate ci seniorieIntinzandu-se ca o mreaja asupra intregii societati. Tot asa se ajunse ase face ereditare toate situatiile de administratie, de dregatorie. Statulperind pe incetul si neputand sa apere pe locuitori, acectia cautaupretutindeni singura forma de iata cu putinta: unirea pe acelaci pa-mant a stapanirii cu autoritatea politica.

IX.

Prefacerile terilor desficute din imparatia luiCarol-cel-Mare.

In anul cand Carol-cel-Gros a fost silit sl, se coboarede pe Scaunul sau 1mparatesc, din care nu §tiuse sa po-runceasca cu vrednicie, starea tuturor terilor ce ascultaseracu §eptezeci de ani in urma, adeca numai cu o vista deom Inapoi, de Carol-cel-Mare, era foarte jalnica. Numai peIncetul ele s'au putut Intrema §i au capatat iarasi pace §isigurantA, macar ca nu atAta ca pe vremea ImparAilor,supt dinastii noun.

1. In Franta-de-sus, pana, la Paris, pradau necurmatNormanzii ; In Germania era destula neoranduiala, adusa

si

ei

ei

c.0

Fig. '7. ' Castel vechiu, care s'a pastrat pang. astazi, la Ferrara, in

Zidirea A

re turnuri eU ferettl

pe nude se Impute/1, putina lum

ina si ziduri foarte groase. De jur im

prejurs'au spat tanturi, ti

s'a alalltpt apa In ele. Are intrare npm

at pe un pod, care se poate ridicit de cei din cetate.

-47Incingeau cu ziduri; nu era alta, frumuseta In ele dealbisericile ; in porturi patrundeau niqte hoti de Mare dinpoporul pagan al Arabilor (de care am vorbit mai sus, ara,-tand de uncle veniau §i care era legea lor).

Li se zicea Saraeini, $i erau groaza tuturor coastelor italiene $i ainsulelor vecine.

Numai Papii, stand In Roma, care nu se mai supunea acumnimanuia, capatau tot mai multa trecere pe Wig/ cre§tinii dinApus. Nemu4amiti cu ImparaAii moi gi nepricep4, oameniise deprindeau tot mai mult a se uita, pentru sfaturi §i ajutor,la Papa, in care vedeau vechilul lui Dumnezeu pe pamant.Atunci s'au nascocit ni§te legi biserice§ti, ni§te canoane,care spuneau cg, oricine trebuie sa, se supuie Intaiu Papei* pe urma Puterilor lume§ti, ca Papa este mai presus decatImparatul. Pe atunci a trait Papa Nicolae I-iu, cel mai marePapa dela Grigorie Mu, caruia i s'a zis cel Mare si Sfantul(Grigorie pastore§te dela anal 590). Bisericile din fiecare-ara, oranduite in chip de Mitropolii, se deprinsesera a-inea, in seams totdeauna poveOle venite din Roma.

Grigorie era din aristocratic roma, bogata si deprinsa la lupta,$i nu un om de rand, cum au fost cei mai multi dintre Papi. Primiseo culture, aleasa, care se vede $i din frumuseta scrisorilor $i altor opereale lui (i se zice $i Grigorie Teologul, $i scrierile lui au fost traducesi in greceste, de Chesarie Daponte, Grec traind In pArtile noastre inveacul al XVIII-lea, $i acesta le-a Inchinat invatatului episcop Omni-cean Chesarie). Calugar cu grija de curatia sufletului $i trupului sau,el a Mut mult pentru ra.spandirea regulei calugaresti benedictine.Partea lui In aducerea Longobarzilor $i Anglo-Saxonilor la legea Ca-tolicA e foarte Insemnata.

Grigorie n'avea, el nu putea se ail:A Inca un punt de vedere inrelatiile dintre Biserica si Stat. Papii din veacul al VIII-lea au fostsiliti de Imprejurari se-1 aibl. Ei au ajuns la proclamarea Imparateascaa regelui franc Carol.

Urmacii Papei Adrian $i lui Leon al III-lea se amestecara,chemati cinechemati, In afacerile de galceava $i duemanie ale urmasilor marelliiImparat. Putere aveau $i unii $i altii; oarecare dreptate educe& Ynaintefiecare. Toti simtiau Inca nevoie de un drept superior, si pe acesta,putea, se -1 arate Papa, care era robul robilor lui Dumnezeu", dar siacela prin care Dumnezeu gala oamenilor.

48

Pe langa regii din sangele lui Carol, oameni slabi §i impovarati dedcate In viata for publics privata, cat de sus se inalta figura lui

Nicolae Papa (858-67)! El se simte judecAtor al lumii, §i prin el treceonce rostire a lui Dumnezeu cu privire la viata oamenilor.

Hotare nu poate recunoaete pentru puterea lui ; ele sunt numaiQernne trecatoare pe care puterea cereasca be ingaduie. Nu vrea sa.tie nici de o imparatie rasAriteana deosebita, cu toate ca, ea a pa-

rash prigonirea nelegitima a icoanelor. El se lndreapta catre once pu-tore lurneasca, poruncind, precum once putere Jumeasca, se poate in-lrepta b dansul, rugandu-se. 0 clips, se parea ca, prin Indemnurile

lui, Bulgarii crestinati vor intra in cuprinsul Bisericii Apusene, sin-gura pe care un astfel de Papa putea s'o recunoasca.

2. Asa de mult se destrabalasera Statele din mostenireacarolingiana (a lui Carol-cel-Mare), Meat fiecare loc segandia numai la primejdia lui. Astazi o tarn incepe unrazboiu pentru ca unuia sau mai multor cetateni ai ei iis'a facut vre-o nedreptate undeva, si Statul de uncle a por-nit nedreptatea nu vrea sa despagubeasca si sa impaceninstea jignita. Atunci oamenii -din fiecare Tinut aveauinsa numai grija lor. Nu se cetiau carti decat de preotisi calugari ; nu erau scoli, scrisorile nu mergeau decatfoarte rar si foarte greu dela unul la altul, functionari nuveniau, ca azi, dela Capitala terii in once unghiu de tarn.Cei can vedeau ca vorbesc aceiasi limbs, nu-si Weausama ca fac parte din acelasi popor. Ei nu mai intelegeauacum ce e un Stat oranduit, cu legile si carmuirea lui, dupti,care din vremile cele. bune suspina toata lumea.

Cand n'au mai fost Imparati, s'au ales regi, can aveauoarecare inrudire cu neamul lui Carol -eel -Mare, cad astfelnu li s'ar fi ingaduit sa iea o parte din mostenirea lui,Regii acestia n'aveau dead mijloacele pe care le avusera.Inainte de a se face regi, atunci cand erau si ei printrefeudali, si aceste mijloace, de ostasi si de bani, nu erau instare sä tie sarcina cea grea a unei stapaniri regale.

Atunci se alcatuiesc de too doritorii de stapanire genealogii care4fac sa se coboare din marele imparat.

3. In Franta, pans la raul Rin, a luat astfel puterea un

§i

mar

mur

d: c

u fe

rest

uici

,st

atui

. Ea

este

tot l

a Fe

rrar

a.

49

feudal care se batuse vitejeste cu Normanzii, co navaliserape pamanturile lui chiar: 11 chema contele Odo (conte, la-

tineste: comes, era, cum s'a spus, unul din titlurile dregatori-lor lui Carol-cel-Mare; mai sus decat contele era ducele, lati-

4

v.

50

ne§te: dux). Dar in partile din Rasarit era alt rege, in Bur-gundia, Rudolf. In aceleagi parti, dar mai jos, catre Mare, seridica un al treilea rege, Boso, care tinea pe o principesa dinneamul lui Carol-cel-Mare. Niciunul din aceqtia nu era regeal cutarii sau cutarii provincii. Ei i§i ziceau atata, ca suntregi, §i hotarele regatulth for atarnau dela puterea cu careInvartiau sabia gi dela norocul lor: niciodata Insa, cum-tim acum, ei nu puteau sä supuie pe locuitori de-adrepeul fats de dansii. Domnia for insemna numai atatalucru: ca un numar de puternici, de feudali, se indatorau,prin jurdmdnt sau printr'o recunoaqtere .faret de juramant,sa-i qute Impotriva oricui. Ca sa, fie incurcatura §i maimare §i povara §i mai grea pe umerii celor slabi §i saraci,cativo., feudali, in fruntea ca,rora stated chiar arhiepiscopulde Rheims (cete§te: Rens), care era. ca Mitropolitul Franciei, alesera de rege pe un fiu drept al celui din urma ca-rolingian, care domnise numai asupra pamantului francez:Carol, caruia i s'a zis Prostul sau Slabul de Inger (Simplex).

Carol acesta s'a razboit cu Odo, §i a fost batut, caci eracum ii spune §i porecla, un prost. El a avut insa noroculsa traiasca mai mult decat du§manul sau mai de§tept.Vreme de douazeci fii patru ani el a fost privit de toti casingurul rege francez. In tot acest timp, el n'a putut facenimic, caci n'avea nici pamantnrile lui, nici Wire& lui, niciaverea lui. Atata numai i-a ingaduit vremea nepriincioasa§i slabiciunea lui, ca a intarit un tratat (o invoiala Introdoua teri), prin care a stamparat pentru totdeauna pe Nor-manzi (912). 0 seamy dintre daqii (caci cei mai multi fu-sesera, a§ezati in Anglia) luara astfel partea de mijloc acoastei de Miazanoapte franceze, care se numi de acuminainte Normandia, cum se numeqte §i pana astazi.

V. mai sus, p. 40.

Ei aveau Infruntea for o capetenie, Rollo, caruia regelei-a dat titlul de duce. AcWi Normanzi din Franta facurti,pe urma, cloud regate.

Adecg al Angliei noug si al celor Doug Sicilii,

51

Zile le din urma ale lui Carol au fost amare. Feulalii ne-Inultamiti cu stapanirea lui slabs si ispititi de prostia lui,an ales la 922 un rege nou.

Dar, ca sä se poata Intelege rostul acestuia, trebuie O.vedem Intaiu ce s'a Mout pan la 922 In celelalte partiale Imparatiei de odinioara: in Italia §i Germania.

X.

Italia qi Germania pink la Otto-cel-Mare, impliratul eel nou.

1. Dupa ie0rea din domnie cu de-a sila a lui Carol-cel-Gros, n'a mai fost Imparatie optzeci de ani In Apus (catdespre Rasarit, unde tot dainuia Imparatia romans, culimbs greceasca acuma, o sä se vorbeasca mai departe).

Carolcel-Gros a fost InlAturat ca nedestoinic de o diet& a puterni-cilor, a principilor,feudali liberi, cari judecau si hotarau toate dupginteresul lor.

Am vazut ca., in Franta se ridicase un rege In mijlocult,erii, altul la Rasarit §i cel de-al treilea tot la Rasarit,cake Mare; am mai vazut ca, pe urma a venit asupra for0 un carolingian. In Germania se alesese tot un urmaq decarolingian, Arnulf, care §i-a zis §i el rege, far sa Insemnorege asupra carii teri.

Er'a de loc din Carintia $i fiu din flori al regelui Carloman. El traiputin $i fu abia ascultat de acei cari-I recunoscuserg. (i- 899). Scurta afost si stApanirea fiului sau Ludovic.

Arnulf lute lege& sa fie el mai mare peste toti regii cei-lalti, fiindca, atunci cand a fost ales el, nu mai era printreregi nimeni care sä fie legat a§a de strans de neamul luiCarol-cel-Mare. Tinta lui era, fireqte, sä ajunga Imparat.Ca sa fie ins& Imparat, Ii trebuia sa cucereasca Italia, cadIn aceasta, tarn, la Roma, se incoronau, de care Papa,imparatii.

52

Insa si In Italia se ridicasera regi. Carol -eel -Mare pastraseaid impartirea in ducate pe care o obisnuiau Longobarzii.Ducii dela hotare au ajuns markgrafi si s'au facut foarteputernici cand Imparatii n'au mai putut stapani Italia. Ast-fel putura sere domnia markgraful din Spoleto (la 120 dechilometri la Nord do Roma), si acela din Friul, departein Alpii rasariteni, de-asupra Venetiei. Arnulf veni pesteputin si el, se incorona rege in Italia, dar trebul sa se in-toarca in pripa. In urma lui incerca sä iea Cara si mark-graful din Toscana. Cel din Ivrea, in Piemontva sä zicaal patrulea, isi cerca si el norocul.

In Spoleto era Guido, in Friul Berengariu (are si el un urmas).incoronarea lui Arnu lf se fact' la 896, dar in Roma, nu, ca a fostilormarkgrafi, In Pavia. Markgrafi de Ivrea si Toscana au mai tarziuun rol.

Si parca nu era destul atata. Regii francezi din Bur-gundia se napustira si ei asupra Italiei: intaiu cel delaMare si pe urma si .cellalt (in 921). Unul isi pierdu ochii;niciunul nu izbuti sa ramaie in Italia, care ramase a luiBerengariu cre tvrea, care nu si-a zis decat rege.

Berengariu fu rege doi ani (950-2) $i lask, drepturile sale fiului sauAdalbert. Vom veclek ea acela a fost scos de un rego german, venitde peste munti.

2. Tara era pe acest timp asa de nenorocita, cum numai fusese. Orasele nu mai faceau negot; feudalii se de-prin sesera cruzi si fara credinta. Roma se gasia in mama unormici stapanitori din castelele vecine sau din oras chiar,oameni deosebit de ticalosi; Papii de acum nu mai sama-nau cu Papii cei marl, cari intarisera Biserica si facuser&ca intreaga lume apuseana sa se piece cu evlavie inaintealor. Puternicii din castele romane ii alegeau dintre ai lor,prin dare de bani si prin groa za. Unul dintre dansii, For-mosus, a fost scos din mormant, din porunca urmasu-lui sau: mortul a fost trantit pe un scaun si s'a facut ju-decata lui pentru ca el ar fi luat far& drept carmuirea;judecatorii 1-au osandit, si, dupa ce i s'au taiat doutt de-

53

gete, el a fost_ azvarlit In apele Tibrului, Asa ajunsesera afi oamenii cari ziceau ca stau pe pamant In locul lui IsusMantuitorul Cel care savarsise aceasta ticalosie, Papa te-fan al VII-lea, pert strans de gat In temnita.

Formosus partenise In lupta pentru coroana pe Arnulf, $i, acestafiind Inlaturat, markgraful de Spoleto se rAzbuna, ajutat de nevred-nicia unui urmas misel al Papei, asupra trupului celui ce-1 inlaturase.

3. Hotarat ca era nevoie ca strainii sti, vie In Italia s'ocurate de pacate si s'o Invete, stapanind-o. Dupa amesteculin Italia al regilor dela Miazazi si moartea lui Odo, tolemai multe drepturi de a cere coroana Imparateasca le aveaCarol; dar acesta era prost. La 922, Robert, frate1e lui Odo,se ridica asupra lui: el era duce al Franciei din mijloc,deci al Franciei in cel mai adevarat Inteles.

Robert avea asa-numita Ile-de-France. In eNul mediu insuld se ziceapamantul cuprins intro rauri. Aici raurile sant: Seina, Marna, Aisne-

Oise, Ourcq.

El pen in lupta. Ginerele mortului fu ales rege: II chemaRadulf §i era si el duce, In Burgundia (ducatul acesta edeosebit de regatta burgund). Carol fu prins, si nu mai iesIdela Inchisoare. Dup. moartea lui Radulf insa, fiul lui Ca-rol fu adus din Anglia si domni ca vai de capul lui; fiulacestuia a domnit tot asa de greu.

Ludovic cel adus din Anglia se si zice de aceia ultranuainus, depeste Mare". Si el $i fiul ball au avut Domnie lunga. Necontenite certecu regii, rudele lor, de peste Rin, cari cautau sa se amestece in afa-cerile franceze, ii ocupa far. fobs. Tara abia ii ajuta In aceste certe

Cu Lotar, care muri foarte tanar, se stinse neamul luiCarol-cel-Mare (afara de un unchiu al mortului). Atunci fuales ca rege, la 987, nepotul de fiu al rogelui Robert, Hugo,fiul lui Hugo-eel-Mare. I se zicea Capet, §i dinastia interne-iata de dansul se chiama a Capetienilor.

E cunoscut cuvantul unui nobil care, intrebat de Hugo cine 1-a fault-dregator al regatului, rAspunse: Si pe tine cine to -a Mut rege ?".

Data aceasta n'a foat macar, ca la trecerea dela Merovingieni la Ca-rolingieni, o intrebare a Papei Sf o hotarare formalA a 1pi In folosuldinastiei celei nonA. Acura feudalii hotarau de toate, ei schimbau.dupa voie firma regala.

I

ci

qi

54

4. Cand Hugo I-iu Iua coroana franceza din bunatatea,feudalilor, era acuma, de douazeci de ani, si o noun 11130,-ra...tie romans. 0 intemeiasera regii din Germania, can se.priviau ca mostenitori mai drep# ai lui Carol-cel-Mare.

Dupa fiul lui Arnulf, urmara doi regi germani. Amandoifusesera intaiu duci: unul in Franconia, altul in Saxonia..Acesta din urma fu Intemeietor de dinastie, cari dupa elstapanira urmasii sai. Cel d'intaiu dintre dansii se chemaOtto. Era un om voinic, destept si indraznet, cum nu se.Mai vazuse dela Carol-cel-Mare.

Conrad de Franconia (deci din partea apuseana a mosiei france) a,fost ales in dicta si de Suabi, Da\ arezi Saxoni (911). In septe aniai vietii hit ca rege, el n'a domnit, ci a prezidat o ordine politica deo-sebita, care din punctul de vedere roman on modern e anarhie. Ale-gerea lui Henric, duce de Saxonia, zis Pasararul, se facu de mai putiniputernici ai Germaniei, Impartite intre duci alti feudali. A fost re.cunoscut cu grew, mai ales In Lotaringia. El a stramutat puterea regal&I.,ermana pe baza ei teritoriala cea mai fireasca si mai solida. Fiul sat',Otto s'a folosit de stangerea familiilor ducale, $i, pastrand Franconiapentru sine, Impth1,1 celelalte ducate la rude. Acestea dadura. insadinastii ducale tot asa de cerbicoase ca cele vechi.

Otto sa domneasca in 936. Tatal sat', Henric,zis Pasararul, fiindca-i placea vanatul de pasari, deschisesepentru Otto drumul catre faptele maxi. Pe atunci neamursalbatec al Ungurilor speria toata lumea apuseana. Inruditisi cu Finii (din cari fac parte azi .eranii din Finlanda ru-sea s el si Laponii din Nordul Suediei) si cu Hunii, vana-tori salbateci cari Intrebuint,au sageti cu earful de os, Ungu-rii se asezara in taxa dunareana, unde stau si pant', acum.De acolo ei se aruncau aproape In fiecare an asupra ye-cinilor. Pradaciunile for s'au intins, tocmai ca si ale Hu-nilor, asupra ImparMiei de Rasarit, asupra Europei de mij-loc, asupra Franciei si asupra Italiei.

Hotarat nu se poate spune cand au venit Ungurii. Atunci insa ein'aveau cultura,si trupul for pastra Infatisarea urata a raselor hunice.Acezandu -se !ma lntre Slavi $i Romani, ei $i -au Infrumusetat !no-bilat alcatuirea $i, in acelasi timp, au Invatat viata plugarului si lo-tuitorului de orac.

si

si

si

I-iu fncepfi

si

55

Aceasta insa mai tarziu numai. Abia In vremea regelui Stefan, carecapatA Coroana Ungariei pe la anul 1000 In feuds dela Sfantul Scaun,ajungand rege apostolic" al Ungariei, Intra acest neam maghiar Infaza de cultura. Pans atunci era asemenea Hunilor Avarilor, vesnicIn ratacirea razboinica dupa prada.

Datoria de a-i oprl pe Unguri o aveau regii germani,silindu-se din rasputeri, Henric ii bgtii la Merseburg (iarOtto insusi ii rgpuse intr'o a doua luptg).

Aceasta se Bete langa Aug burg, in August 955. De atunci Unguriicad in sfera de Inraurire politica Zvi religioasel a Germanilor, dupa ceprimisera Inraurirea culturala slavo-romaneasca, Inainte de a capatalela Papa /egitimarea stapanirii dinastiei for arpadiene, care porniadela capetenia de nal afire, mai mult fabuloasa, Arpad.

Otto still sg-si asigure hotarele de cgtre toti cei de prinprejur. In Franta-si mgrita doug surori, dupg regele Lu-dovic cel adus din Anglia si dupg Hugo-eel-Mare, fatal re-gelui Hugo; Intr'un rgzboiu cu Francezii, el birul. Ocrotirealui poruncitoare se intinse asupra terilor slave ce se alcg-tuiserg la Rgsgrit si la Miazgzi de Germania; Polonia sauTara Leseascg, si Boenzia, Tara Cehilor. Danezii nu cute-zarg sa -1 supere. Pgmantul Slavilor dela raul Elba se Maial Germanilor, si aici se intemeie margenea" (Marta) Bran-denburgului, dupg numele unei cetati. slave. El sfarmg 1m-potrivirea celorlaAi duci din Germania, si puse In loc rudede-ale sale.

In Italia el veni intaiu in 951, si lug de nevastg pe vg-duva unuia din regii italieni, umilind pe cei doi cari trgiau.Peste zece ani, se cobori din nou aici. Cei doi regi furlgon4i. Otto se incunund Imparat. In Roma desfranatg, flealiniste si puse Papi cinst4i si cu vial curatg.

Principesa italiana se chema Adelaida. Casatoria ltli Otto (a doua)cu dansa se face la 951 in Pavia. Fusese chemat de cei ce se luptaupentru tron.

Peste unsprezece ani abia se Intoarse din nou fu Incoronat la2 Februar 962, inlaturandu-se definitiv Berengariu, ultimul rege italic.Papa Ioan al din nobilimea romans. i-a pus coroana pe cap.De oare ce Inba el nu se arata. credincios noului stapan, fu depus

gi

MI-lea,

ai,

qi

56

din porunca acestuia. De mai multe on Otto infranse pe Romani, carinu voiau sa pastreze on sa primeasca pe Papii lui.

In sfarsit, Otto intra In legatura cu Imparatia de Rasarit,si dadA de nevasta fiului sau Otto al II-lea pe o principesabizantina. Fiul acestuia a fost Otto al III-lea, care tral panadupg, anul 1000.

Fata de Imparat rasaritean, Theophano, nu-1 avii de socru pe Otto I-iudecat un an, caci el muri in 973.

cat despre Otto-cel-Mare, el se stinsese abia zece anidupa ce facuse iarasi sa fie o Imparatie apuseana.

XI.

imparatii din neamul lui Otto-eel-Mare.

1. Imparatia pe care o Intemeiase din nou Otto la anul962 se chema Imparatie romana, si tinta Imparatilor celornot era sa stapaneasca tot atata cat si vechii Imparati aiRomei. Dar, ca sa-si atinga aceasta tinta, ar fi trebuit su-punerea din partea regilor ce domniau in deosebitele teri.Mai trebuia, pe urma, ca Papa sa nu mai ceara dreptul dea calauzl si pedepsi pe orisicine.

Dar regii si Papa s'au Impotrivit.Intaiu se cuvine sa se vada care au fost faptele regilor

europeni pan& la 1050, adeca In eel d'intaiu veac al Im-paratiei celei de-a doua din evul mediu.

Cel mai puternic din regii Apusului era regele Franciei.E adevarat ca el nu-si avea, tara In mana, ci se razimanumai pe ajutorul, dat de buna voie, al unora dintre feu-dalii francezt Dar, oricum, el gasia mai multi credinciosiprintre acestia decal Imparatul in Germania lui, unde erasi el rege : fiindca niciunul din urmasii lui Otto I-iu n'aputut stapanl asa de bine ducatele. Si apoi mai era ceva :nici ducii nu aveau la indemana toate puterile din

57

Tinutul lor, ci si ei atarnau de feudalii mai mici, si chiarde cei mai midi. Stapanirea paste oameni era, cu totul sfa-ramata, in Germania, pe cand in Franta puterea toata sestransese numai in cateva mani de feudali puternici. Dealminterea, cei d'intaiu Capetieni au avut rabdare si rk'aupripit lucrurile; ei s'au multamit sa Incheie legaturi de fa-milie cu feudalii fruntasi si sa-si intinda mosiile, din careculegeau bani si oameni. Numai supt Ludovic al VI-lea,tocmai in veacul al XII-lea, regele din aceasta Cara, s'a pusIn miscare ca sa-si castige tara pentru (Mitsui. Dar, asa cumera Franta, ea nu voia sa primeasca, epitropia germana, ciimpotriva Imparatilor regele si feudalii erau totdeaunagata sa se uneasca. E totdeauna un lucru de laud& candun popor uita toate dezbinarile sale inaintea strainului :poporul acela are un viitor mare. Asa sa fim si not

2. In Peninsula Iberica se intemeiau iarasi regalitati nea-tarnate. Stim ca, dintre barbari, s'au asezat acolo Visigotii.Bizantinii, adeca Romanii de Rasarit ai lui Justinian, amvazut ca, nu i-au putut sfarma, cum au sfaramat pe Ostro-gotii din Italia.-Dar peirea li-a venit peste un veac si ju-matate dela Arabi. Arabii din Africa de Miazanoapte, aju-tati de o Tnultime de lllauri, poporul smolit la fats cares'a alcaturt din amestecul negrilor localnici cu multe alteneamuri, au navalit in Spania. Ei savarsiau astfel ca orazbunare pentru trecerea Vandalilor din Spania in Africa.Generalul Taric a invins pe Visigoti la Xeres-de-la-Frontera(ceteste: Heres), In anul 711.

Arabii au incercat sa, iea si Francia, dar am azut ca,maiordomul Carol Martel li-a iesit inainte. Carol-cel-Mare,nepotul de fiu al lui Martel, a gasit pe Musulmanii dinSpania slabiti si a statornicit pe pamantul for una din mar-cile Imparatiei sale.

Provincia carolingiana nu s'a intins mai departe dealt caul Ebru,ea era cuprinsa intre Pirinei §i Mare. Aceasta parte rasariteana a Sriniei, cu prelungirea ei peste Ebru, are un caracter deosebit de reAulPeninsulei. Mai ronvinit decat Tinuturile din launtru, carmicta apoi de

!

58

Bizantini $i, in dal*, de Franci, ea are si o poporatie deosebita, vor-bind o limbs ce nu se potriveste cu celelalte dialecte spaniole atatacat se potrivesc ele intre sine. E dialectul catalan. Pans azi Catalania

cauta alts viata politica $i culturala decat provinciile spaniole pro-priu zise. In evul mediu comitii de Barcelona s'au ridicat mai presusde ceilalti feudali in manila carora ajunsese cu vremea fostul teritoriufranc. Numai in veacul al XII-lea, prin legatura dinastica, acest co-mitat a fost alipit la regatul Aragoniei, dela hotarul sau apusean.

Pe atunci crestinii erau gramadi0 In munti, unde stapa-nia asupra for un rege caruia i se zicea al Asturiilor. Pe cand.Arabii se bateau intre dan0i a§a cum face orice popor inputreziciune regatul acesta se tot intindea de-a lungur\Tailor. Capita la lui s'a scoborat la Oviedo, apoi la Leon..Tara se numia dupa numele Capita lei. Un alt regat se in-temeie in Navara.

0 feuds care se chema Castilla se face si ea stapaniredeosebita inainte de anul 950: un comitat; ea ajunse apoiregatul cretin cel mai insemnat din Spania. Dupa 1030 sedesfaca din regatele acestea, care se unisera supt ar.elasiom, ce a fost un Navarez, regatul de Aragonia, catre Mare._Razboiul cu paganii urma, necontenit, si pamanturile luateinapoi dela dan0i se inmultiau zi de zi.

Luptatorii din munti impotriva Arabilor erau vechii locuitori ai pe-ninsulei, mostenitorii pamantului, pe cari nimic nu-i poate Inlatura.Deci sangele for era fiber, ca al Bascilor de astazi. Poate ca Insa ca-peteniile au fost dintre Visigoti. Puterea alcatuita astfel a mers apoila ,,recucerirea" pamantului.

3. Pe la jumatatea veacului al XI-lea se Intemeiara Insin Europa 0 regate noun. Doug, dintre ele le facura Slavii, jaralte doua, Normanzii din Franca.

La Rasarit de ImparMie, Lehii dela Vistula avura astfelun regat le§esc al Poloniei.

Vechii cronicari poloni Incepeau istoria terii for cu un sir de regifabulosi. Pe la jumatatea veacului al IX-lea se ridicase Insa dintreLehi un duce, dupa norma franca, Piast, urma§ul acestuia, Ziemovit,4apani aproape panel la sfarsitul veacului. Nici cu privire la ei /manu se gasesc adevarate etiri istorice. Puffin inainte de anul 1000 du-cele Miesko se facb crestin, anume creetin catolic. Fib] sau a fost cel

$i

ci

Igi

59

d'intaiu rege: Boles las I-iu. El Intinse Cara lui,oprita. In dezvoltarea,ei asupra Slavilor de la Apus prin germanizarea acestora, spre Sud-Ost. Aid locuiau semintii slave, de colorit rusesc Chievul, centrulRusiei-Miei, dela Nipru, era polon, lefesc, pe la inceputul veacului aLXI-lea.

Iar la Miazazi Boentia ajunsese §i ea un regat.Polonia §i Boemia se aflau amandoua in oarecare atarnare

fats de Imparat.Boemia e Statul Cehilor. Ei socotiau ca incepator al dinastiei lor

naponale pe Przemysl, a carui viata e Inaltata prin poezie qi incun-jurata de negurile legendei Si aici stapanitorul se privia, intaiu ca unduce al Imparatiei france. aici, ajungand puternic, unul din ei voltitlul de rege; in veacul al XI-lea it capata Vratislay.

Regii germani nu putura impiedeca aceasta alcatuire de regat la.hotarul for sud-ostic.

Regatele Normanzilor sunt !ma mult mai Insemnate,fiindca Normanzii a§ezati pe pamantul francez erau un po-por cu multe insu§iri: viteji, dar foarte cumpan41 §i cumulta prevedere, §tiind sa porunceasca §i sa se supuierdupa cum se cuvine, strangatori §i economi, foarte stator-nici In urmarirea planurilor lor. In ceia ce priveste In-drazneala unit& cu me0e§ugul carmuirii terilor, n'a maifost In tot evul mediu un popor ca dansii.

A. Ei supusera Intaiu Anglia. Acolo §tim ca Anglo-Sa-.xonii veniser& asupra Romanilor §i Ce4ilor. Ei facusera,§epte regate, care se contopira apoi intr'unul singur, suptregii din Wessex (adeca Sara de Apus a Saxonilmj. Mtn,acqti regi, a fost unul vestit, care a trait pe vremea luiCarol-cel-Mare §i a fost prieten cu Imparatul: Egbert. Re-gele se ajuta In carmuire cu sfatul unor frunta§i cari seziceau 114eleMi", iar adunarea for se chema adunarea,inteleMilor".

In limba anglo-saxona se zice witenagemot. Clasele erau ca si la cei-lalti Germani, cu nume dialectale deosebite. Regatele se lmpartiau Incamitate (shire, cet.: Pentru alte lucruri privitoare la Anglo-Saxoni, v. qi mai sus.

Anglo-Saxonii se facusera cre§tini Inca de pe vremea.lui Grigore I-iu Papa, care a trimes la ei clerici sä li strice-

sair).

Si

60

idolii. Manastirile lor, ca si manastirile din Irlanda vecina,erau vestite pentru scrisoarea frumoasa st cunoasterea limbiilatine. Apoi navalira, Nortmanii, car} pustiira grozav aceastatars. Alfred, care a fost un rege mare (la sfarsitul veaculuial IX-lea si inceputul celui al X-lea), n'a putut sa-i goneasea,ci-i Ingadul ca vecini. Dupa, moartea lui, ei Inaintara asacle mult, !neat la 1015 regele Angliei era Nortmanul Kanut(Knud), zis eel Mare.

Canut e una din cele mai marl figuri regale dela inceputul evuluiMediu. Pe urma lui Alfred, fiul nepotul sau urmasera lupta cu Da-nezii navalitori. Peste putin vechea noua semintie germana se ames-tecara vorbind In acelasi fel limba nationals. Concentrare regala, cul-tura, legatura cu dinastiile de pe continent deosebesc Domniile stapa-nitorilor din veacul al X-lea.

0 noua coplesire daneza la sfarsitul acestui veac, supt slabul Aethel-red, nu putil fi iniaturata printr'un sangeros macel al capeteniilor.Svend, rege danez pribeag, alorga .711 rtizbune pe ai sai, Aethelredfugl in Normandia, de undo era sotia sa, Emma. Peste putin fiul luiSvend, Canut, ajunse rege.

In curand capata prin mostenire (1018) si Danemarca, §i la 1028 elsmulse Norvegia. Era bun crestin credincios asal pentru Papa.A stapanit, nu ca barbar, ci Imparateste.

Dupa dansul insa dinastia cea veche se Intoarse. Dar unflu de conte lua, puterea fara drept, si atunci vent dinFranta, fait sa alba, nici el mai mult drept, ducele Norman-diei, Gulielm (frantuzeste : Guillaume, englezeste : William).Intro singura lupta mare; la Hastings, in 1066, el supuse Ora-

In Anglia se Intemeie astfel 1111 regat nou. Regele vorbiafrantuzeste si avea pamanturi in Franta. Ba Inca, atuncicand se sul pe Tron. Henric al II-lea, al carui tats era contede Anjou, In Franta, pamanturile acestea se Inmultira, simai mult. Feudalii fury mai toti Normanzi, si atarnau cutotii de rege, care li daduse mosiile for cele multe si mari.Numai pe Incetul s'a alcatuit limba engleza si poporul englez.

Limba engleza cap= Intrebuintare oficiall nuurti in veacul' al X lV-lea.

B. Cu vre-o treizeci de ani in urma, alti Normanzi mer-sera in Italia-de-jos, uncle dregatorii bizantini, Aram* de

siei

si

si si

-61po vremea lui Iustinian, se bateau cu Arabii. Ei furl toc-miti ca ostasi. Peste putin ins& cerura, tara pentru danqii;1 atura si pe Greci, si pe Papa, si pe Arabi. §i insulaSicilia ajunse a lor. Asa se intemeiO regatul normand alSiciliei : cel d'intaiu rege a fost Roger Liu, In 1130. Pan&atunci fusesera numai comiti si duci, intre cari se Imprastiaputerea.

XII.

Lupta Papei cu imparatul pentru puterea cea mareasupra Lumii.

1. Papii de pc vremea lui Otto I-iu fusesera niste oa-meni netrebnici, dar Imparatul pusese In locul for clericicurati, dintre Germani. Obiceiul de a se hotari de catreImparat tine va fi Papa, s'a pastrat si pe urma. Papii nu-miti astfel au fost toti buni, dar felul for do alegere nuse potrivia cu legaturile bisericesti, cu canoanele adeca.Dupa canoane, episcopul unui oras trebuia, sa fie ales deoamenii din acel oras : Papa era episcop de Roma, decitrebuiau sa-1 aleaga Romanii, nu Imparatul roman. Se maifacuse datina ca la alegere sa iea parte intaiu clericii, si infruntea clerului din Roma stateau preoti si diaconi, caripoarta si astazi titlul de cardinali (ei se imbraca, In hainerosii la serbatori si poarta o palarie rosie cu margenilafoarte late si cu canafuri de aur).

0 bucata de vreme, Papii au fost prea slabi ca sa, seplanga de amestecul Imparatiei in lucruri care n'o priviaupe dansa. Dar mai pe urma o miscare mare so facti Insufletul unei parti din cler. Papa atunci fusesera episcopisi stareti cari mergeau calare la razboiu si taiau cu sabia;ei so gandiau numai la drega,toriile lumesti, la bogatie, lastapanirea de mosli si nu se deosebiau nici in haine si nici

62

In purtari de nimeni ; episcopii I i luasera voie sa se In-soare : ei cautau sa lase episcopiile fiilor lor.

2. Atunci unii dintre calugari se gandirg, ca Dumnezeuvrea o viata ca aceasta. In Flat*. se Intemeie manas-

tirea Cluny (ceteste : Clluni), care ajunse o adevgrata scoalade calugarie luminata si Impodobita cu bune purtari. Totmai multe mangstiri se Intemeiara si aiurea dupe chipuli asamanarea acesteia. Inalti clerici Impartasira pgrerile

acestor calugari. Cei atinsi de duhul eel nou cereau o luptg.Inviersunata Impotriva orisicui, numai sg, se fad, din Bi-Berle& icoana lui Dumnezeu pe pamant.

Manastirea Cluny a fost intemeiata de un mare feodal la inceputul-veacului al X-lea. $i viata de pustnicie lui In acest timp un nou avant.

Inoitorii doreau urmatoarele lucruri, care atarng unele dealtele : Episcopii si preotii sa nu mai aibg femei. Cei d'intaiu-sa nu mai fie pusi cu de-a sila de feudali, de regi si deImparati, ci sa fie alesi dupg canoane de clerul si de po-porul din orasul lor. Sa fie bla.stamat si scos din Scaunepiscopul care va bani ca sa fie ales (un pacat care se-cherna, simonie, dupe Simon Magul, din Biblie). Papa sa fieales de cardinali, si popor.ul din Roma sa, arate prin stri-gate de bucurie ca primeste si el. Biserica oranduita astfeldin nou sa fie stapana lumii, si oricine sa asculte de dansa.Ea sa carmuiasca toate in pumele lui Isus si In al aposto-lului Petru care se socotia a fi fost cel d'intaiu episcop dinRoma. Cine nu se va supune, sa fie excomunicat. AceastaInsemna, ca el nu va putea sa Intro in biserica, nici sa sespoveduiasca si sä se Impartaseasca ; toti trebuiau sg, sedeparteze de el, ca si cum ar fi fost bolnav de ciumg, caci-altfel si ei cadeau supt aceiasi pedeapsa.

In fruntea acestei miscari a stat caluggrul Hildebrand,care s'a numit ca Papa : Grigorie al VII -lea.

Activitatea lui a fost pregatita, de a unui Grigorie al VI-lea, carefu Inlaturat de ImpAratul Henric al III-lea, de a unui Leon al IX-lea< 1054), Alsacian de natie germane, fost episcop in Franta, a unuiVictor al II-lea, tot German, a unui Nicolae al II-lea, Italian din Sa-

mu

da,

63

-voia, care nu In zadar luase numele reprezintantului de odinioarl alpretentiilor papale asupra stApanirii lumii Intregi, chiar a unuiAlexandra al II-lea.

'.k''.*. ' : ip. '''' , '- ,'' ' ''.'&Cam'. ''''' :tte t 0 M4 1 r. . _ ' ' -.. e M4 8 e k . .. .._""° . r 4 ,7;iv.

2gF....,,vii

.1

,$10

910ar

1s110ii,t

Pliii

A0

id

ki

:.4

g

ll/

1 !'14'511

§4p1

lin_era

Or ,i,e

iliAA

p -.:...-

*'f--

,,,4-

.,F.:

ARARA,

,..

'7,--,-,,

,S-:

I',.))

*

Ntres,Tr

is.,4.

,

....., ,,ii'

) \-e7

I..it.fr.g.@.

d

Vii,°

01

.

ro

Poi

PO

kitIAYgli

9'4i

01111

1111.

0

NI,

Y i:

r

:v.,.

ALEXANDREVII.

0,_..,ameximeakelmowyelpmemo

tO t'a ..'. -o, .' "1- .. .... .9.1 S .. A P '.Ze'......4 W . I I r-W. .., , 1-* 7 . a . .1I 1.e37.---.' Tli U .

Fig. 9. Papa: Alexandra al VII-lea. A [oat la vreml mai noun, sese cute deani dupA Grigore al VIE-lea, dar Imbracamintea veche era tot asi cum se

vede foci. Papii cei vechi nu purtau barbs, ci umblau rani.

Grigorie al VII -lea era de loc din Toscana. N'avea mare infa-igare: era un om de mijloc, fara niciun fel de stralucire. Nu era

,N,

11- 'a .4tia`.'a- -

.6..o ,

..:.,6,.

\.]6,0... .,

.6.44-.',.

:T.-,-,.... ,

..:::

_ s

/,a

.

la

i 1,

Un

1

k'

A

0.-

4"' .

_ f

(.-^

/-,,,, 'if t,

VI

...

. ,,

.,.,.. e .-..-

,.. #4

"iv01

.

..

_ ............

pi

64

niciun mare mare invatat, niciun mare cuvantator. Dar avea.o minte indrazneat& si vointa, nestramutata.

Cu toate ca, nu capatase nicio dregatorie mare, nefiind niciepiscop, nici staret, nici om de Curte pe MO, Papa, el afacut sa, fie alesi mai multi Papi cari erau hotarati saaduca la indeplinire dorintile aratate mai sus. S'au adunatla Roma multe soboare care au luat hotarari de curatirea Bisericii.

Dar era greu ca aceste hotarari sa se prefaca In fapte..In Italia chiar, unii episcopi erau printre acei ce voiau sanu se schimbe nimic. Arhiepiscopul din Milan vazuse tot-deauna cu ochi rai cresterea puterii Papilor. In Germania,toti episcopii Insurati, toti episcopii functionari erau im-potriva acestor m5.suri. Atunci Hildebrand s'a lasat sa, fieales Papa ca sa duet el Insusi lupta cea primejdioasa (22April 1073). El gasl in fata sa fireste si pe Imparat.

Acesta era Henric al IF-lea, fiul-lui Henric al III-lea, carefusese un stapanitor foarte puternic, dar murise Inainte devreme si-si lasase fiul nevrastnic.

Henric, care incercase a face cluniaci in moderat el Insu§i, pentru anu-1 mai putel face clericii fanatici, se stin e Inca din 1062. -Ulm alei, ap i epiQcopi, cu Anno de Col nia In frunte, carmuiau IrnpArAtia.Peste trei ani, Henric al IV-lea eri InQa major.

Henric fu crescut cu totul neindestulator timp de cativaani Germania clocotl de certe. Era un om pornit, care setrufia, peste fire intr'o zi si apoi se umilia, peste masurain ziva urmatoare. In legaturile cu oamenii, era nestatornicsi jignia, adesea fara, cuvant, asa !neat nimeni nu 1-a iubitin adevar. Sot,,ia sa, Praxedes, o principesa din Rusia, 1-aparasit, fiii 'sad Conrad si Henric s'au sculat Impotriva lui.El n'avea, un stop lamurit pentru care sa, lupte, si nu gasianiciodata drumul eel drept ce duce la biruinta.

Intra Indata in cearta cu Papa cel nou, care se ale-sese farti sa se fi facut vre-o intrebare in Germania. Henricnu state pe ganduri O. adune un sobor In Cara sa sisa-1 faca a hotari ca Grigore nu e vrednic sa mai stew, pe

65

tronul Sfantului Petru. Dar el nu cuteza Inca sa-i dea unurmas. Grigorie excomunica atunci pe Heuric.

Inca din 1075 Henric dadel lupta langa rani Unstrut Saxonilor, carise rasculasera fata de tendintele de cotropire regala ale noului sta-'Janitor.

Prilejul certei cu Grigorie a fost afurisireu arhiepiscopului de Milande catre acesta, Inlocuirea acestui prelat; Henric iii numl si el ar-hiepiscopul. Sinodul pentru scoaterea lui Grigorie, Papa incalcator aldrepturilor Imparatesti, se tints la Worms, in 1076.

Acesta se ga,sl prin aceasta masura in cea mai mareprimejdie. Inca de mai inainte, Saxonii, adeca locuitoriiducatului Saxoniei (Henric era ins& din Casa ducala deFranconia), se rasculara impotriva lui. Episcopii si fruntasiifcudalilor germani se gandiau acum aleaga alt rege sipus6rai, lui Henric un nou soroc pa,na la care sa se impacecu Papa. El trebul sa alerge in mijlocul iernii in Italia, siGrigorie nu-I scoase de supt afurisenie decat dupa ce Irn-paratul implinise in ger, afara, cu picioarele goale, ceremo-niile de pocainta ce se cerdau ca sa se poata intoarce cinevain Biserica. Aceasta e intrevederea dela Canossa, in 1077.

Dar o adunare germana alese totusi un alt rege, Rudolfde Suabia, cu care se lupta Henric mai multi ani de zile,pana ce dusmanul sau cazii o lupta.

Lupta din 1080 fu pierduta de Rudolf si pentru ca el ajunsese a finumai contra-imparatul Saxonilor singuri.

Atunci se proclama iarasi un rege nou. Henric putu savie insa in Italia, sa pule in Roma un Papa ales de dansulsi sa, faca pe Grigorie al VII-lea a se aseza la Normanziidin Sicilia, undo si murl.

Germanul Wibert lua numele de Clement al III-lea. Grigorie nu cu-tcza a stain Roma, uncle venise sa-1 afle,dupa plecarea lui Henric, Inco-ronat de Papa Clement, Robert, ducele Normanzilor. Noul rege germanera Herman de Luxemburg, din terisoara de langa Rin, intre Germaniari Franta de astazi. El pen Inteo lupta cu un dusman personal, la 1088.

Sx

si

66

Dar, cat despre aceasta, el nu era Inca biruitor. Papa celnou, pus de dansul, n'a stapanit niciodata cu adevarat. Ger-mania a slat tot ImparOta; fiii lui Henric s'au unit cu pri-gonitorii lui. El fugi la urma §i se stinse In saracie, laLiege (cete§te: Liej), In Belgia de astazi, ca §i cel mai ne-norocit dintre oameni.

Cu prile'ul celei de a doua calatorli italiene, impotriva Papei Urbanal II-lea, Francez de nastere, se rg.sculA Conrad, fiul Imparatului. Paparamase prin tceasta atotputernic. Rascoala celui de-al doilea fiu, Henric,sill pe Imparatul excomunicat sg, paraseasca tronul. Moartea fugarulutse Intampla la 1106.

Abia la 1122 Incheie Henric al V-lea, fiul §i urmaqul luiIlenric al IV-lea, Invoiala (concordatul) dela Worms, prin caredadea voe Papei ca el sa incredinOze episcopilor semneleputerii for asupra sufletelor : carja inelul. Cu atata insnu se puled mantul o lupta asa de mare.

Henric al l' -lea aril in fata lui pe Papa Pascal al Italian dealive. In 1111, dupa indelungate negocieri cu dansul, Imparatul itla in capth late. 1 a cal fu silit a lAsit Imparatului dreptul de Inves-titurA cu car a si inelul, find astfel si episcopatul inainte de toateun benefit u, o feodet dela puterea lumeasca. Urmasul lui Paqcal fuizgonit In Fri 4a, si la moartea lui acolo se alese un Papa francez,Calixt al II-lea.

Prin concordat, Imparatului i e recunoaste numai dreptul de a dkprin sceptru epi copilor legitimare pentru a fined in feodit pankint regal.Aceasta investiturd trebuia sa vie intlti, pentru a nu se putea, injobtprin nerecunoasterea ImpArateasca rostul slant al consacretrii.

XIII.

Cum s'au alcatuit cele trei culturi ale lumii: culturagreceasca qi araba.

In veacul al XI-lea, la care am ajuns acum, erau treiculturi sau trei pe lume. Culture, sau civilizaVese chiama tot felul de a tral al oamenilor, atunci cand ei

II-lea,

latina,

civilizaisii

si

67

s'au ridicat mai presus de nevoile dobitocesti ale vietii,adeca de grija foamei, a setei si a adapostului. Deci cul-tura si civilizacie e, de o potriva : mestesugul de a clacII,acela de a lega sunetele In chip placut, adeca muzica,acela de a Infatisa natura, infrumusetand-o, In picture,acela de a ciop11 In piatra si lemn, sculpture. Pricepereade a vorbl frumos si de a scrie ales, aceia de a strabatetainele lumii, aceia de a supune puterile naturii, destoi-nicia de a se carmul bine si multamitor pentru o cat maimare parte dintre locuitorii unei teri, si, nu numai atata,ci felul de lucru al Wamantului, negotul si mestesugurile,cladirea locuintei, eonstiinta felului de a se Imbraca maicu gust, de a-si pregatl hrana intr'un chip mai sanatos simai placut, acestea toate fac parte din cultura unui popor.Un adevarat popor civilizat sau cult are pe o scars, inaltatoate aceste Inlesniri, care se castiga pe Incetul, cu muncagrea a oamenilor.

Cultura cea buns si folositoare trebuie sa fie totdeaunapotrivita cu nevoile poporului ce o are. Altfel trebuie satraiasca, locuitorul din gheturile Nordului si altfel acela caree ars de razele fierbinti ale soarelui la Ecvator. Altfel se cu-vine sa-si Ingrijeasca de trebuinti si gusturi omul alb dinEuropa si altfel omul negru din Africa. Dar este in culturasi o parte care se imprumuta de-a dreptul dela un poporla altul si e potrivita pentru toti : ea arata cum se su-pune mai bine natura, ca sa slujeasca omului. Toate cele-lalte parti de cultura se ivesc deosebit, numai la unele po-poare; celelalte le ieau dela acestea, dar le schimba asacum li vine mai bine.

In veacul al XI-lea erau trei culturi: cultura latina dinApus, cultura bizantina din Rasarit si cultura araba dinaeelasi Rasarit. Ele raspundeau celor trei Imparatii: Ympa-ratia romana de Apus, a Germanilor, Imparatia romana deIlasarit, a Grecilor, si Califatul, sau Imparatia Arabilor.Pentru fiecare, gasim si o religie deosebita

1. Arabii erau urmatorii Invatatorilor si povetelor lui

68

Mohammed. Cat despre celelalte doug, Imparatii, ele erauamandoua crestine, Dar Intelegeau legea cresting, altfel.

Crestinismul se intinsese In Rgsarit si In Apus asupraunor neamuri deosebite, care aveau alte datine si alte aple-cari. De aceia Inca dela inceput au fost oa'recare osebiri(afara de eresuri). Ele priviau mai ales felul de a se Im-brae& al preotilor (cari In Apus erau, ca si acuma, rani situnsi, purtau palarii si altfel de vesminte), chipul cum sefaces, slujba, si chiar cum se savarsia taina Impartgseniei(la Apuseni se da azima, si nu pane dospita). Erau si deo-sebiri de credinta: astfel Apusenii credeau cg, pe langa Tadsi Raiu, mai este un adapost al sufletelor, Purgatoriul, Incare ele se mai pot curgti de pacate prin rugaciunile similosleniile celor ramasi pe pamant; pe urma ei erau In-credintati ca Duhul Sfant nu, purcede numai dela Dum-nezeu-Tatal, ci si dela Dumnezeu-Fiul. Dar, chiar Intro Apu-seni, nu era de la Inceput o Intelegere deplina In ceia cepriveste aceasta din urma credinta. Ceia ce a despartitcele doua, Biserici, a fost despartirea tot mai mare Intrecele doua Imparatii In care ele se aflau, si pe urma, poftade a stapanl pe care o aveau si, Papa si Patriarhul gre-cesc din Constantinopol.

Pe cand Imparatii din Rgsarit stricau icoanele, socotindca e Inchinare de idoli sa se Inchine cineva lor, Roma astaruit in apararea icoanelor. 0 impg.caciune nu s'a sta-tornicit decat foarte tarziu, cand, dup. multe sovairi, Ra-saritenii s'au Tutors la primirea icoanelor in biserici.

Mai pe urma, Papa a fost rugat de Imparatul de RA-sarit sa aleaga Intre doi Patriarhi ce se luptau pentru,Scaunul din Constaptinopol. Unul din ei era un om vestitprintre Greci pentru marea lui Invatatura si pentru trite-lepciunea lui. II therm Photios (adeca Fotie), si dela dinsulau ramas multe scrieri. Cei doi pgstori mai marl ai Bise-ricii crestine s'ad afurisit unul pe altul, hotarand ca suntnevrednici sa mai calauzeasca sufletele oamenilor (867-69).

Fot e a fost until din oamenii cu cui se poate mandr1 cultura bi-

69

zantinl In cele d'intAiu eacuri ale evului mediu. Neam de Imparat,desavIrsit outioscator al culturii timpului, compilator stiintific, poet,filosof, orator, el era mai potrivit deck oricine pentru Scaunul dePatriarh.

Tanarul sef al Bisericii RAsAritului era, in ceartA cu Inaintasul sAuIgnatie, care fusese InlAturat In chip silnic. Papa fu chemat sA seamestece in aceastA cearta. Nicolae, era, cum s'a spus, un apArAtor aldrepturilor Bisericii romane, Fotie un teolog fanatic, deprins a des,prqul putinA a Apusenilor. El li aduse Intftiu mustrarea cA auadaus la Crez cuvintele nfilioque", prin care se afirmA purcedarea Sf.Duh si dela Fiul. La o excomunicare pentru uzurpa0e si nesupunerese putti raspunde astfel cu o excomunicare, mult mai Indreptat,itA,pentru erezie.

Fotie fu In Murat de ImpAratul Vasile Macedoneanul. El revenitotusi peste cativa ani in Scaunul patriarhal. Si asupra ruperii legAtu-Tilor cu Iechea RomA el nu se mai Intouse niciodata.

De atunci Biserica Apusului nu mai mu prietenie fra--teascg cu aceia din Rgsgrit. Mad Otto I-iu Intemeie o nounimpgrgtie Apuseang, prgpastia se adAncl si mai mult. Maivent pe urma si planul de schimbari In der pe vremea luiGrigorie al VII-lea : cu niciuna din cererile preschimbatori-dor apuseni nu se puteg impgca si clerul rasaritean. Intfa-dmar, in lumea greceascg erau preoti cgsgtoriti, si partidalui Grigorie cerea, ca niciun slujbas al altarului sa n'aibgalte ganduri decat Inchinarea la Dumnezeu. Episcopii grecifsi cumpgrau Scaunele, si soboarele romane hotargsera Ca,acesta e cel mai mare pgcat ce se poate face de un cleric.Partidul de curatire a Bisericii apusene credeg ca orice pu-tere de pe pamant trebuie sa se piece Inaintea Papei, caree cel mai desgvarsit chip al lui Dumnezeu pe pamant: cumputea Patriarhul din Constantinopol sa primeascl aceastasupunere, cand el se credeg mai mare cleat orice episcop,caci stated langa singurul Imparat roman adevarat ?

Dar Inca din anul 1054 o solie din Roma yen]. la Cons-tantinopol si Incerca sg, aduca pe Greci la dreapta credinta,asa cum o Intelegeg Papa. Patriarhul Mihail Kerullarios riuvol sa se Inteleagg, cu acesti trimesi, cari se purtau despre-kuitor cu dansul. Ei plecarg, afurisind Biserica Rasaritului.

§tiin0a

70

De atunci cele doua Biserici au fost de fapt necontenitdezbin ate.

Supt slabul Imparat Constantin Monomahul ,se Intimpla ca niete tri-m* cu scopuri politice ai Papei intrarA in discutie asupra dogmeicu Patriarhul, care era un millet ambitios ei se credeN mai presuschiar de TrnpAratul. Discutia ajunse la ceartA, aceasta, se mantul cuobienuitele afurisenii. Ca ei Fotie, Patriarhul Mihail fu scos din Scaunde puterea lumeascd, ei el mIntui intro mftnastire. impAratii bi-zantini urmarA sa aibA legAturi cu Papa, ca unul ce al eii, putere InApus, iar afuriseniile se adlugira la altele mai vechi, fara ca aceastamare shismA" sa fi sfaeiat de fapt, in chip solemn, Biserica lui HristosIn douA.

In adevelr unit& ea nu fusese niciodatA, ei din ce in ce mai multApusul RAsaritul, pe care le despara, in atAtea privinti datina, sedeprinserl a till deosebi.

Papii cei mari au incercat sa uneasca pe Rasariteni §ii-au adus chiar s& faca fagaduieli de Unire, dar ele n'auPost Indeplinite. Pgna astazi catolicii din Apus §i ortodoxii,drept-credincio§ii din Rasarit, se privesc Intre sine ca rata-citi. Biserica de Stat din Romania e Biserica ortodoxa, faraatarnare insa fata. de Patriarhul din Constantinopol. Cei maimulti Romani sunt ortodoxi. Insa multi dintre Romani dinArdeal si Ungaria s'au unit cu Roma la sfar§itul veaculuial XVII-lea, si Unitii de azi au o Biserica deosebita, cu unMitropolit unit, in Blaj.

Deci pe la anul 1100 erau trei Imparati, trei legi deo-sebite si trei culturi. Afar& de dansele era, Imparatia chinezti,cu legea ei In cub, se contopiau taoismul, confuceismulsi budismul) §i cu o cultura cu totul deosebita. Dar aceian'avea legaturi stranse cu lumea, asa !neat nu se cuvinea se vorbi pe larg de dansa.

si

si

71

XIV.

Deosebirile Intre cele trei culturi.

1. Cultura /atind se numeste asa dupa limba pe care oIntrebuinta. Aceasta era limba Latina, a poporului romansi a Imparatiei pe care o intemeiasera Romanii. Multi dintrebarbari n'au Invatat niciodata latineste, iar In locurile undeei s'au amestecat cu locuitorii romanizaii, adeca in Franta,In Spania, In ItaliQ In Retia (taxa din Alpi, ce se tine deElvetia), ei au vorbit limba latineasca asa cum o stia po-porul din acele parti (amestecata, deci, cu multe cuvinteceltice, iberice, s. a.). Astfel s'au Intruchipat limbile noun,care se vorbesc In acele teri: frantuzeste, srlanioleste, s. a.si care se vorbiau Inca din veacul al TX-lea. Dar regii auIntrebuintat totdeauna, In poruncile si In legile for date pepamantul ce fusese roman, limba Latina, cautand s'o pas-treze cat mai curata. Biserica Apusului a pastrat si ea panaIn ziva de astazi, cat priveste actele solemne ale Scaunu-lui roman si slujba, limba

In latineste au scris si poetii, in veacul al IV-lea si alV-lea, apoi dela Carol-cel-Mare Incoace; cronicile, adecapovestirea Intamplarilor, s'au alcatuit numai latineste panadupa anul 1200.

Veacul al 1V-lea $i al V-lea au dat l oet,i buni, ca adoniusdin scrisul cdruia vedem viata in Galia cucerita de Franci, Claudian,care a antat ispravile razboinice strIlucirile de Curte ale liasari-tului. In Anunianus Marcellinus se mai gaseste un bun istoric al epoceinavAlirilor.

Apoi cronicele se prefac in scurte anale. aiteva randuri ajung acelorcari le scriu pentru a poN esti Inlaturarea ultimului ImpArat roman deApus.

Unii barbari ajung a db. cu timpul povestitori ai vietii neamului lor,Incepand dela cIntecele si legendele poporale. Astfel lordanesfaptele Gotilor $i Paul Diaconulr mai tarziu, ale Longobarzilor; viatalui Clovis si inceputurile monarhiei catolice a Francilor le stim dinpaginile naive, strabAtute de credintA, ale arhiepiscopului Grigoriedin Tours. Trecutul anglo-saxon, euprins si in analele redactate Inlimba acestui neam, a glsit un bun pAstrator In Beda Venerabilis.

latina,.

Apollinaris,

si

Insird

72

Dela un timp literatura istoricA se mArgeneste la Viey de Sfinfi,unele foarte frumos scrise. L'ginhard §i altii vorbesc. In prozA Si chiarin versuri, de Carol-cel-Mare, de fiul sail cel bun si slab. Ultimii Ca-rolingieni din Franta aflA In Richer/us (Richer) un scriitor al IncurcA-turilor In care li-a fost prinsA viata.

DecAderea urmeazA. Limba latina se face tot mai slab tesutA ca sin-taxa, tot mai amestecatA cu vorbe germanice. Un ImpArat ca OttoI-iu, un Papa ca Grigorie al VII-lea n'au avut cronicari vrednici deansii. Numai regii francezi din al XII-lea veac gAsesc biografi,si Su-per, abate (staret) la St.-Denis, locul de ingropare al dinastiei, a dato bung Via a lui Ludovic al VI-lea.

Limba poporului slujia doar pentru cantece sau snoave,care nici nu sc. scriau decat foarte putin. Predicile In bi-serica se tineau latine§te, macar ca nu intelegeau cei maimulti dintre credincio§i. Scolile toate erau pentru limba la-tina: §colile de pe langa, manastiri adeca, de oare ce nuera un Stat care sa tie §coli, ca astazi. Cand s'au intemeiatpe urma scoli marl, in care se invatau §tiintele Inalte, darmai ales stiinta despre cele sfinte, adeca teologia, profesoriiN orbiau tot latine§te.

A rAmas lestita Scoala lui Carol-cel-Mare, zisa .S'coctla Palatului, cuprofesori adusi din alto parti. Ea nu dainui mult. Peste cateva veacurinumai InvAtAtura inalta OA o Nat'l statornica In Universittly

Univereitate InseaMnA, supt raportul rolitic ca si supt cel cultural,o ollte, o societate, dar una care se bucura de anumite prlvilegii care-i*gint autonomia, scutirea de amestecul puterii centrale. Profesori,cari N eniau liber §i erau ascultati liber, studenti, porniti din toatepArtile lumii, trAind frAteste ImpreunA, dar Impartiti In colegii natio-nals (ceva din aceastA le iata traieste $i azi In UniversitAtile engleze dinCambridge $i Oxford), alcatuiau o singura tovarAsie pentru stiintA; eiIsi aveau datinile, regulamentele, dregAtorfi, temnitele, rasplAtirile. Inele, oricat de mult ar fi fost ocupate la Inceput cu talcuirea, adevA-rurilor teologice si cu tAlmAcirea lumii in margenile stricte ale cre-dintei, se zbAtea gandul omenesc istet, $i vioiu, menit sl prefacA toate.

Universitatea din Paris are privilegiu dela 1200. Cea din Bologna emai veche, dar n'a avut aceiasi situatie de autonomie.

Deci tot scrisul a fost pentru putini oameni, §i de aceias'a facut mai mult §tiinta. §i §tiinta aceia nu era preabuna, fiindca nu ajuta pe om la nimic, ci era numai si:lints zadarnica, pentru a intelege unele lucruri pe care nu

72

le poate patrunde mintea omeneasca, ce se multameste Inacestea si cu credinta.

Aceasta se zice scolasticd, fiindba se face& Intro paretii§colii si In afar& de viata.

Zugravii si sapgtorii, mesterii de cladiri lucrau mai multla biserici. Tot Apusul Europei a fost acoperit de lacasuride toatg frumuseta, care se ridicau mai ales In orase,pentru ca orasele se Imbogatiserg facand negot (mai alesorasele din Italia si cele de pe malul german al Rinului).BisericiI se faceau foarte Innalte, si piatra de pe danseleera minunat sapatg. De aceia, ca sa se poatg tine& paretii,ei se razimau pe piste proptele groase de piatrg. Aceststil se zice gotic.

La bisericile gotice, cu podoaba nespus de mArunt lucratA f}i de ofelurime, de o noutate f}i IndrAznealA uimitoare, biserici dintre careunele, ca aceia din Colonia, ca Notre-Dame din Paris, sunt mandriamarilor ora§e de culturA, lucrau, cu gAndul $i la mantuirea sufle-telor lor, sute do me§teri zeci de ani, si une on chiar veacuri. Multoau rAmas neisprAvite, sau abia astazi §i-au capatat intregirea.

Imbrgcamintea s'a schimbat dese ori. Int&iu se purtauhaine marl largi, ca pe vremea Romanilor, apoi s'a ajunsla pieptare si pantaloni; femeile purtau rochii stramte.Arme de foc nu se Intrebuintau, si luptatorii se acoperiaucat puteau mai Inuit cu placi de fier sau cu cgmasi tesutedin vergi de metal. Ei aveau scuturi frumoase si steagurieu sterna lor. Dupg fiecare feudal veniau oameni de ajutor(scutari) si de alaiu. Aceia eari faggduiau sg nu intrebuin-teze sabia lor pentru scopuri rele se chemau cavaleri :luandu-se dupg clerici, cari se hirotonisesc unul pe altul, eise faceau cavaleri dela unul la altul. In loc sg-si puie Ins&manile asupra capului, ca la preoti, ei se atingeau cu latulsabiei pe umar.

Cavalerul erh un rAzboinic care se Indatorise a-§i IntrebuintA viata§i a.,si cheltul puterile pentru a indrepth prin vitejia lui ceia ce nu seputeb, Indrepa panic In ten care n'aveau legi, In care respectul defiinta omeneascA era necunoscut §i abia dacti se sinntiA. in unele inimimai nobile putina milk cre§tinA. El nu era Un vagabond Indraznet, on

74

un anabitios neobosit, nici un om WI de rost cum a zugralit apoi,In veacul XVI-lea, pe cavalerul decazut marele povestitor spaniol Cer-1 anteg, ci un Indeplinitor de misiune sociall pi moral&

Cu vremea Insa cavalerii ajunsera a aut.:). numai lupte, oriunde picu oricine, depl numai supt anumite steaguri. Vechii facatori de pacebuna, ajunsera astfel a fi uneltitorii razboaielor rele. Aparura pi cavaleri cari se gandiau numai la lupta de parada pi la petreceri.

2. Imparatia greceand a pdstrat si ea ordnduirea roman.Limba latina n'a tinut ins& multi, vreme.

Pe vremea lui Iustinian era Inca foarte obipnuita limba latina, Eaera tavorizata. In pcoli, mai ales In cele de drept. Comanda in oaste sedadea latinepte. Latina ramasese Inca limba tratatelor pi a legaturilor custrainatatea. Dar alaturi cu aceasta veche limba a Statului se ridicalimba greceasca. Ea afla dela un timp intrare pi in legi pi pe monedepi pe pecetile oficiale. In viata orapaneasca un rol pi mai mare II jucalimba greceasca.

De fapt aceasta limba nu patrundel pentru superioritatea ei asupralimbii latine, ci pentru el era limba vulgard, de obfte a poporului.Grecepte a inceput a se scrie In Imperiul roman de Rasarit pentru ca inConstantinopol pi In multe Tinuturi se vorbi4 grecepte. E acelapi fe-nomen ca intrarea ]imbilor itahana, franceza, germana, in locul limbiilatine a popoarelor din Apus.

Mult a contribuit la statornicirea caractorului grecesc al Impargieipi faptul ca In Biserica ritsdriteand afara de Armeni limba gre-ceasca se impusese Inca dela Inceput. Insa limba Bisericii, deci pi aculturii, era pe atunci limba Statului.

Barbari not all navalit aici, cum vom vede &, si ei au dez-lipit. de Constantinopol tocmai Tinuturile acelea unde sevorbia limba latineasca a poporului (acelea unde s'a ivit,poporul nostru).

Aceste parti sunt ale Dalmatiei pi Meziei Apusene.

Atunci au ramas in legatura cu Capitala numai Tinuturile-grecesti, ca Grecia, Asia-Mica, insulele, sau acelea care de-prinseserd si limba Grecilor, ca Tracia, Armenia, Siria siEgiptul, adeca mostenirea lui Alexandru-cel-Mare. Inca de pavremea lui Iustinian, limba greceasca incepuse a Inlocui pacea latina. Mai pe urma, aceasta, a perit cu totul din viata.

75

Imparatiei. Biserica rasariteana 1ntrebuinta de mult =mailirnba greceasca. De aceia se si zice: Imperiu grecesc, Bi-serica greceasca si culture greceasca. Imperiul si culturase mai zic bizantine, fiindca se in strans de Constanti-nopol, care se theme odata Bizant.

Niciodata insa Imperiul nu s'a zis elfin, ei Grec era privit ca un cu-vant de batjocura. Numai dupd 1260 s'a schimbat In vorba obicnuitanumele Statului, dar eel nou era Rimming, deci tot tara romans ",cum am zice: Romania. Apusenii, italienii negustori au facut Romania,iar Turcii navalitori Rum-ili (iii e provincie: asa se zicea ci Asia-Micaromans).

Fig. 10. Aceasta e biserica St. Vital din Ravena, aratatit inituntrul ei.Se vede sus cupola, cu sfintit lucrati la mosaic si pietricele colorate, apol ate

clout siruri de stain/ de-a lunge] cerdacelor unde credinciosiistau de privesc slujba.

La Bizantini s'au facut deci poezii grecesti si cronici grecesti.

Dela Procopiu, istoricul lui Justinian, nu mai inceteaza istoriografiabizantina. Valoarea ei scade insa de pe la 600 inainte. 0 mare partedin scrisele cronicarilor bizantini s'a pierdut prin urmarile hotarariiimparatului Constantin Porfirogenetul, din veacul al X-lea, de a sealege din toata moctenirea literara a trecutului partea care putea folosiIn zilele lui; s'au pastrat excerptele, dar originalele s'au pierdut.

--

-76Numai dupA ce stilul bun grecesc, cugetarea luminoas1 antics, vioi-

ciunea de spirit si graiu au inviat Intru catva In veacul al XI-lea, lascoala supt Inaurirea lui fliihail Psellos, cronicile au mai mare In-tindere, originalitate frumusetA. Dela Teofan on Teofilact, compila-tori naivi, se trece la frumoasa biografie a Imparatului Alexie Corn-nenul de fiica lui Ana, care scrie opera ei de istorie ca un poem,4landu-i titlul de Alexias, Alexiada".

Fig: ii. Palatal rsgclui Teodoric din Ravine. E cladit In felul cum se Midi. peatunci at palatele bizantine.

Poezia noua greceascA, care, in locul cantitelfii antice, pune ca rostal versului ritmul, e In strAnsa legAturl cu liturghia. Un singur poetcu faima s'a ridicat dintre acesti autori de imnuri, Rhomanos (Romanus).

Cuvamtarile In biserica, se -ineau greceste. Greceascaaceasta era, mult mai Ingrijita decat latineasca pe care ovorbiau si o scriau Apusenii. Numai de la o bucata devreme, Armenii. din imparAie au talmacit cartile sfinte

eiei

ei

mos

etw

e di

d A

sia-

de-m

ijloc

,

77

grece§ti pe limba lor. colile erau la manastiri. UniversitAica in Apus nu s'au strans laolalta.

Aceasta nu se putea si din cauza banuielii en care priviau inip5ratiiorice incercare de a se intemeia o putere care sä nu vie dela di singuri-

i aici pictorii §i sapatorii lucreaza mai mult pentru.biserici. Biserici Doug se cladesc, dar nu atat de multe cala Latini. Ele se deosebesc foarte mult de biserici'e latine:nu sunt ao de inalte si de impodobite prin sapa' ea pie-

-

78

trei; legea rasariteana nu da voie sa, se sculpteze chipu-rile sfintilor. Turnurile sunt mai mici, i o cupola, ca o cal-dare rasturnata, acopere Intreaga biserica, sau parti din-trinsa stint acoperite cu cate o cupola.

V. ca se spine mai suq, In cap. V, despre Sf. Sofia:

Imbracarnintea se pastreaza larga, ca la preotii nostri ;arrnele sunt ca in Apus, dar aici se Intrebuinteaza maimult sageata. Nu se pune atata fier pe trup ea dincolo.Oastea e mai mult calarirne usoara. Un asczamilnt ca. al

Fig. IarA T ruins de moSchee din Asia-de-mijloc.

eavaleriei nu 1-au cunoscut Grecii. Obiceiurile ]a ei eraumai stricate: In orase oamenii sunt molai i traiesc pentruplAceri si podoabe.

3. Arabii au luat cultura greceasca, pe care au gasit-oIn Shia si In Egipt, i cultura persana, pe care au gasWoIn Persia. Ei au adus pretutindeni cu dansii limba araba,care a fost limba Imparatiei, Bisericii i culturii lor. AuImbogatit Insa forte mult aceasta limba.

*3.

Cultura lor a treat scoli foarte multe: mari si mici. Arabiiau facut si cercetari despre om si viata ca si Grecii siLatinii Dar an fost mai ales oameni practici: noi avemdela ei cifrele de acum, chimia, multe cunostinti astrono-mice. Au avut vestiti filosofi, istorici, geografi si matema-tici, cari au trait din Spania si pana in Turchestanul Asiei.Se pricepeau la lucrul pamantului, aducand apa cu mes-tesug, la lucrul metalelor si al smalturilor.

Istoria scrisA de Arabi are mai mult In edere cronologia exactaInsirarea legAturilor dinastice. De aceia nu se poate zice cd ei au produs vre-odatA un adeN drat istoric. Cunostintele ce lasd despre trecutscriitorii lor sunt amestecate cu poezie de rdu gust, mdcar pentrunoi cu urate umfldturi retorice pentru suverani.

Negustori arabi cutreierau teat& lumea, $i de aceia se alcdtuiescmulte geografii-itinerarii, on manuale pentru drumeti, de catre scriitoriilor. Ele sunt pline Insa de ciudate Intortocheri i confuzii, din eweabid poi deslusl ade\ drul.

La Samarcanda mai ales, vestita cetate dirr Turchestan, dar $i aiurea,Atabii au ridicat observatorii estite. Cifrele arabe, care Ingdduie multmai bine socotelile, dela ei le avem. Algebra se numeste cu un cup Antarab, $i arabdi este obarsia. Yn geometrie au atins rezultate necunoscute Grecilor.

Filosofia arabd nu ti ine dela cugetarea largl Indrazneatd a luPlaton, ci dela categornle, definithle §i formulele lui Aristotel. E o fi-losofie de imptIrfire a notiunilor, 8c grupare in sisteme, de teileuire aadevArurilor religioase. Scolasticii apuseni s'au inspirat dela Arabndin Spania.

Arta arabd, are tradit'i siriene persane mai ales, dar multebizantine. Plecand din Arabia, poporul de cardusi si de ho%i al Ara-bilor n'a putut aduce nicio traditde nationald.

Bisericile lor, moscheile (v. fig. 12, 13), sunt facute dup.bisericile grecesti. Dar n'au nici zugraveala, nici sapaturiIn chip de om, caci ii opreste legea. ci Inflorituri, ce sezic la ei arabescuri. Turnurile s'au suptiat la dansii : suntminaretele, din cari crainicu chiama la rugaciune. Arcurileferestrelor s'au schimbat, find rupte la mijloc (ogive).

Podoaba moscheilor o alcdtuiesc sculpturile in lemn, on portelaneleInflorite cu arabescuri, care ajung de o strAlucitd frumusetl. Ele nu

7o

s

§i ri linguini

ci

qi

r

ei

80

-se Intrilnesc numai InlAuntru, ci alcAtulesc une on hive lisul exterioral cupolelor.

Imbracamintea Arabilor era ca a Turcilor de azi, In haineInfoiate. La razboiu si in petreceri se Infatisau tocmai carGrecii.

XV.

imparatia greceasc5, de dup5, Iustinian In lupt5, cubarbarii. Persil si Slavii.

1. Imparatia de Rasarit era In stare destul de rea pevremea la care ne-am oprit In istoria Apusului. §i ea avusesa poarte lupte grele pentru legea crestina si pentru civi-lizatia pe care o 'Astra. Fuseserg. malts nenorociri si acolo,multe pierderi de vieti omenesti si de bogatie. Dar Rasa-ritenii castigasera si biruinti fasemnate asupra barbarilorcari stateau lacomi in jurul lor. Cativa Imparati destoinicis'au aratat vrednici de Inaintasul for Iustinian si de nu-mele do Roman, care se pasta Inca la titlul Imparatiei.

Neamul lui Iustinian a stapanit putin5, vreme. Dupa, ma-rele Imparat a venit nepotul sau Tustin. Apoi un general,luand pe fata lui Tiberiu, ajunse Imparat dupit acesta, sifu omorat de un al treilea general. Acesta, Foca, a fost ofiara sangeroasa: ca sa-si asigure Domnia, asupra careian'avea alt drept decat acela ca soldatii dintr'o ostire stri-gasera ca el sl, domneasca, ucise tot neamul Imparatesc,pans, si pe sotia aceluia pe care-1 inlocuia. La urma, lumeas'a desgustat de fara-do-legilc lui, si un nou Imparat a fosturcat In Scaun: era un orn tartar, foarte viteaz si indraznet,fin al exarhului din Africa, adecg, at dregatorului aproaponeatarnat (cum sunt astazi vice-regii din Egipt si din India,pentru Sultan si pentru regina Anglici, Imparateasa a In-

81

diilor), care carmuia terile luate dela Vandali. Ii chemg,Eraclie (Heraklios, in greceste; Heraclius, latineste).

Pe vremea lui, se purtarg crancene si indelungate rg,z-boaie, ca supt Iustinian, si Bizantinii dovedirg cg pot Incasg castige biruinte, ca in timpurile bune.

2. Dusmanii Imparatiei erau de multe neamuri. Intaiu,numarand pe cei mai vechi si mai civilizati, Per. Acestiaerau tot asa de stgruitori in lupta, si tara for nu scazuse.Dar ei suferiau de o grea boala pentru un popor: necre-dinta fata de domnul si regele lor. Necontenit regii erauschimbati, si puterea stateg, de multe on In mana cape-teniilor de Tiniituri. Astfel putt sa-i bat& la urma Eraclie

smulgg, Siria, in care se asezara. Pang si orasulslant, Ierusalimul, undo e mormantul Mantuitorului, statuseun timp In mana Persilor, cari erau pagani si se InchinauFocului. Acum, la 628, Eraclie, care smulsese cuceririleacute de Persi, incheie cu regele for o pace, care-i lasaacele locuri, spre care se uitau cu cea mai mare evlavietoti crestinii. Astfel Eraclie fu privit de Biserica, Rgsgritu-lui ca un om trimes de Dumnezeu ca sa crute de °earlSfantul Mormant al lui Isus.

Serbatoarea Ziva Crucii aminteste aceste biruintil ale lui Eraclieridicarea In Ierusalim chiar a simbolului, atata timp despr4uit, al legiicrestine.

Dar In acelasi timp Imparatia trebuig sg tie piept si laalto granite, asa incat, egad In locul Persilor se ivira capoftitori ai Siriei Arabii, Eraclie nu mai avg destule pu-teri ca sa raspingg, pe acesti ostasi, cari erau multi lanumar si pe cari-i aprindeg dorul de a capata, prin moarteaIn lupte raiul dorit de Mohammed. Mare le biruitor al Per-silor trgl Inca destul ca sä vadg, pe Arabi asezati In Ieru-salim si in celelalte °rase siriene.

V, mai sus, p. 31.In sus, la Dungre, Inca supt Justinian se ivisera Slavii

g.i Avarii. Ei sunt pentru Rasarit barbarii cei noi, asa cumau lost pentru Apus Nortmanii.

6

si sa li

si

82

Slavii se gasiau mai de mult in dosul Germanilor, cari-iascundeau ca o perdea. Romanii cei vechi n'au stiut multedespre Slavi: se pare insa ca Sarmatii cari, cand au na-yalit Hunii, tineau in mans for Ardealul, nu erau Sciti, caSarmatii ce fusesera alta data, ci mai mult Slavi. Ei nu sepusera in miscare decat dupa ce Germanii se oplosira prindeosebitele provincii apusene si lasara Rasaritul In pace.Stim ca Ostrogotii au pornit spre Italia la sfarsitul veacu-lui al V-lea. De atunci potopul Slavilor crescu tot maimult, dar fara sa sperie pe Romani. In adevar, ei nu ve-neau ca niste ape furioase, care rup si stria, totul, ci totincet, fara zgomot. Sclavini se chemau Sim ii dela Apus,Anti cei dela Rasarit: cel putin asa li ziceau Romanii.

Nici unii, nici altii n'aveau regi. Toate le hotaria obstea.Numai pentru judecata si pentru calauzirea la razboiualegeau ei unele capetenii mai mici. Ca si la Germanii ceivechi, fiecare sat avea acelasi stramos, si, la lupta ea si lastramutare, oamenii nu se risipiau, ci satul se desfacea In-treg dintr'un loc, ca sä ajunga in altul.

Slavii aveau multi zei, dar nu se stie ca ei sa se fi in-chinat stramosilor, cum obisnuiau in fiecare casa si Ger-manul si Romanul si Grecul. Lor li placed mult sa steiepe margenea apelor, a raurilor si a baltilor, si de aceia seinchinau mai mult zeilor din adancimile umede. Paul,astazi la popoarele care au pornit din Slavii cei vechi,poporul credo in stimele apelor", in rusalce" si cum Iise mai zice altfel.

Noi avem in limba noastra o sums de cuvinte slave care privescagricultura. Aceasta nu inseamna ca am mat dela Slavi cuno§tintaplugariei, pe care o avusera Tracii, cei mai vechi §i adevarati stra-moei ai no§tri, coloni§tii romani, ei de care sunt legate canteceleamintirile noastre poporale. Mai curand e de crezut ca prin not Slavii§i-au insucit aceste porniri agricole. Multi din ei, trecand la neamulnostru, ci -au putut 'Astra din limba for cuvinte privitoare la plugarie,pe care o puteau cunoaete, ca Germanii cei vechi, in forma ei ceamai primitive.

Slavii nu erau vanatori ca alto popoare salbatece, aveau

ei jai

ei

83

turme, dar nu herghelii de cai, ca ale Hunilor, ci numaicirezi de boi si vaci, turme de oi. Mai mult deal la orice;ei tineau MO, la lucrul pamantului, pe care-1 cunosteaufoarte bine. Unde s'au asezat ei, grija for n'a fost sä prade,ci sa caute bogatda sigura pe care munca omului o scoatedin ogoare.

3. Slavii au ajuns rapede dela malurile neguroase aleraului Vistula si dela ostroavele Niprului pan, la MareaAdriatica si pang, fn Grecia chiar. Dalmatia au luat-o In-treaga, la sfarsit si orasele de pe malul Marii; Pi se facura,astfel pirati.

In Dalmatia ei au luat, nu numai campul, ci si orasele si insuldede langa coaste, foarte multe si unele din ele deosebit de mad. Totusiera. aici o Imbielsugata poporatie vorbind o limbs coborata din lati-neste. Parte erau Iiiri romanizati, parte colonisti. Pang, mai ieri traino limbs ronianica dalmatina, care se poate urmArl si in italiana ac-telor Republicei Ragusa.

Dar erau prea multi acesti locuitori mai vechi decat Slavii ca sapoata pen fail urmA. Din ei s'a alcatuit in mare carte ramura balca-nica a neamului romanesc.

In Grecia eche, SlaN ii au gasit multe Tinuturi pustii. Ei au deed.-lecat ac lo si an dat iarasi culturii pustiul paraginilor. Destule satedin actualul regat trece c poarta nume slave. In partile Epirului, Al-banezii, urmasi ai vechilor Bid, mai slab romanizati in munte decatfratii for de pe coaste, an ingaduit mai putin coplesirea slaty a. Darpartile interioare, ale Macedoniei de azi, au fo t ocupate de riAN alitori

o semintie anume, in foarte mare numar. In Tracia ei au ajunsi ramas pans la Marea-Neagra si Arhipelag. Numele de locuri (top -nimia) arata aceasta.

Iustinian, care a Intarit cu o muKime de cetati granitaDunarii, n'a putut sa-i stoats pe Slavi. El li-a ingaduit, cumera obiceiul cu orice barbari, sa, stea in Imparatie, si anumeIn partite noastre, avand, ca loc de schimb pentru marfuri,cetatea Turnului" (Turnu-Magurele). Desl erau mai blanzidechl alti barbari, Slavii nelinistiau totusi pe supusii Im-paratesti din Serbia si Bulgaria de astazi; orice iricercares'a facut Ins, ca sa-i Inlature, n'a izbutit. Ei au stat la notpane li s'a pierdut urma, prin veacul al optulea Inca.

84

Sate le for nu erau multe : ele se aflau prin locurilemai Inane, dar mai ales In ses, langa. ape.

Slavii gasisera aici niste locuitori cari se coborau dinDacii vechi si din colonistii adusi de Traian din provinciilevecine; ei se salbatacisera intru catva Ina, in mijlocul bar -harilor. Mai mult decat ceilalti navalitori, Slavii se imp:car& cu acesti sateni, cari vorbiau o limba ce venia dinlimba Latina a poporului. Slavii s'au pierdut cu vremea Inmijlocul acestora, cati n'au perit in multele lupte cu Bi-zantinii. Slavii sunt, va sg, zica, in alcatuirea poporuluinostru mai puVn deal Francii pentru Francezi, dar maimult decal Longobarzii pentru Italienii de supt Alpi. Cacinot am luat dela Slavi (carora li ziceam gchei1) o multimede cuvinte, chiar si din cele insemnate, destule datine.

Aceasta pentru a dela Longobarzi n'a rAmas mai nimic, In ceia cepriveste rasa $i cultura. Francii, In schimb, au dat forma politica uni-tara defmitiva Galo-Romanilor. Cu strAmosii noetri, Slavii n'au In-temeiat, ridicAndu-se ei ca o clasa stApanitoare, un nou Stat, ci au con -ciefait locuitorii mai vechi, qi, de oare ce ei erau mai pulini§i near rau Inzestrali, s'au contopit cu urmasii Tracilor colonistilor,lAsInd In limba acestora urme, multe, dar putin insemnate in ce pri-lest° circulatia, adesea nu cuvinte unice, ci dublete.

XVI.

Imparatia greceasc5, de dupa, Iustinian In lupta cubarbarii: Avarii $i Bulgarii.

1. Imparatia bizantina a pierdut prin navalirea Slavilorun numar de provincii, adeca: Croatia, Serbia, Dalmatia,unele parti din Bulgaria de astazi si din Grecia. Dar ea:ava mai mult sa se teama din partea altor barbari. cart

1 satele care se chiarnA .Fcheia Yi amintesc pe Femininutdela Scheiu a fche.auca (se IntAlneste ca nume de botez).

Sisi

si

si

Si

cu Maliai

dnnsii.

85

s'au asezat langa Slavi si Intrebuintau toate silin-tele ca sa prade.

Acestia erau Avarii. Neamul for era ca si al Hunilor. Ladreptul vorbind, ei nu erau decat tot Huni, schitnbati destapanire. Adeca din mijlocul popoarelor hunice care rata-ciau In sesul rusesc, s'a ridicat o semintde, pe care Greciiau numit-o a Avarilor. Haganul avar a supus pe celelaltecapetenii ale poporului tor. Apoi el 1-a adus Inapoi In partitede undo fusese gonit dupa moartea lui Attila, adeca In asa-numita Pan onie.

Aiti Avarii s'au asezat statornic,intinzandu-se tot mai muttIn jos. Herulii plecara Inaintea tor, si In veacul al VI-leaImparatia li-a dat paminturile acestora. La raurile Drava,Sava si Dunare, stateau Inca Gepizii. Ei au fost goniti deAvari, uniti cu Longobarzii. Apoi Longobarzii apucara spreItalia. Avarii singuri ramasera In aceste parti. Ei cautarasa supuie pe Slavi pentru ca acestia sa li de& dijma dinsamanaturi. Dela Bizantini cereau necontenit bani. Ei li-ausi luat cateva cetati si au Incunjurat si Constantinopolul. Cebucurosi ar fi fost Avarii de prada marii cetati Imparatesti!

CetAlile Sirmium Singidunum pAziau la poarta prin care Avariiputeau rAzbate in Balcani, pe drumul cAtre Filipopol, Adrianopol, Cons-tantinopol. Multi ani s'at luptat arii, cari nu stiau sA iefi cetAtile,Impotriva tor. Cand le-au luat, In sfarsit, ultimul zAgaz camse. Avariise revArsau in voie pentru pradA. De cite on aN eau nevoie de darurion rie bani dela Imparati, tot asa faceau.

Dar stralucirea for n'a, tinut prea multa vreme. Slavii lis'au tot Intarit In cale. Pe urma a statut In fata for ca ostavila neamul cel nou al Bulgarilor.

2. Bulgarii erau tot din acelasi sange ca si Avarii. Locu-intile for tale vechi au fost la ram' Volga. Ei facura cumfacuser& Avarii Inainte de da,nsii: scuturara jugul si plecaraspre Roma cea noun din Rasarit, despre care se spuneauminuni printre barbari. Capetenia for era un anume Cubrat.

Cea d'intaiu asezare o avura In pamantul ce s'a numit maipe urma, Bugeacul, intro Dunarea-de-jos si partite dela guri

eari.ti

ei

AN

86

ale Nistrului si Prutului: acest Tinut are multe lacuri si efoarte greu de cucerit.

Dtipa moartea lui Cubrat, Bulgarii se impartira. Uniiajunsera departe in Apus, vanzandu-se ea ostasi; altii tre-ctira in Dobrogea noastra, mergand si pang Ia Silistra, percare o cucerira (dupa 650).

Lui A paruc (Isperic), fiul lui Cubrat, i se puce in scama aceastaistrAmutare fericita.

Si pe dansii cercara Bizantinii sa-i goneasca, dar n'q, fostcu putinta. Atunci li s'a dat invoirea de a sta in acesteparti, pe malul Mani Negre, pana la linia de munti a Bal-canilor. Din vechea cetate a Marcianopolei ei isi facuraCapita la. Ea se chema la venirea for Pres lay.

Numele acesta fusese dat de Slavi, cari patrunsesera siaici. Pe acesti Slavi i-au supus Bulgarii. Dar, precum Franciidin Galia s'au deprins a vorbi limba latina din aceasta taxa,an luau datinile locuitorilor si dela un timp, suet Clovis,si legea for crestina, asa s'a intamplat si cu Bulgarii. Po-porul supus a luat si el acest nume al Bulgarilor, intocmaiprecum in Galia locuitorii vechi si stapanii cei not si-auzis de o potriva Franci. Ca si Ia Franci carmuitorii si re-gele au ramas din dinastia cea veche, barbara.

Ce a fost p.ntru Franci Clovis, aceia a fost pentru Bul-gari Boris, care s'a botezat numindu-se Mihail, si a silit sipe tovarasii sai sa, se boteze (864-5).

Se vorbeste de nesiguranta lui Boris daca trebuie sa primeascalege). noun In forma rasariteana on in cea apuseana. Ne indoim InA..dacl el era, sinter and negocia. cu Papa Nicolae. Apuseni fiind, IncredintA, Bulgarii n'ar fi putut ravnl stApanirea peste supusii orto-doxi ai Imparatului, nici Inlocuirea acestora prin noii for Tali, InConstantinopol, Tarigradue Slavilor.

Ca orice rege barbar trecut la legea crestina si fiind in apro-pierea Romei apusene sau a Romei rasaritene, Boris a tre-buit sa se gandeasca la stapanirea imparateasca. Regii bul-gari pagani incercasera, ca si paganii Avari, sa, iea Constan-tinopolul. Dar ei faceau aceasta numai ca pradatori, fiindca.

87

stiau ca in Constantinopol este multi, bogatie. Acuma dupa,crestinare Irma, poftele asupra Constantinopolului erau dealt fel. Fiul lui Mihail, cel d'intaiu rege bu]gar botezat, Si-mian, §i-a zis Tar, adeca Cesar, Imparat. Tinta lui era sa,fie In Rasarit ceia ce se facuse In Apus, cu vre-o suta, deani in urma, Carol-cel-Mare.

Noi trebuie sa vedem insa ce s'a facut in imparatia Bi-zantului pana in vremea aceasta a lui Simion Tarul, carevoid sa, se taca Imparat In Constantinopol.

3. Dupa Eraclie, care a murit de oboseala, Incredintat ca,nu poate face nimic Impotriva Arabilor, n'a mai fost unmare Imparat in Rasarit, cu toate ca ar fi trebuit sa fieunul, caci vremile erau grele. Stapanitorii din Constanti-nopol, In loc sa, se bats, cu barbarii, se bateau en icoanele!

Aceasta ceartl a imparatilor iconoclafti (sfAramAtori de icoane) leiare insA lamurirea. Anume calugdrii ajunsesera a§a, de puternici, In barn,odoare, juvaiere, clddiri, moeli, toate scutite, meat impArAtia pArea ava murl de slabiciune. Ea aveA. insa mari nevoi baneeti pe urma In-dArAtniciei razboinice §i uimitorului noroc al Arabilor. Si poate td Bi-zantinilor, iara§i, nu li venia bine and Arabii, monotei§ti, WA. chipcioplit on zugrAvit, ii fAceau a sunt inchinatori de idoli.

Domniile acestor Impara# sunt destul de fungi, insa maimutt goale. Arabii luau insulele din Marea Moditerana, cora,-Wile for veniau pans, supt zidurile Capita lei imparatesti.Aceasta putea sa, se impotriveasca, fiindca era asezata la beasa de sigur, incunjurata din doul par# de Mare: apoi se nasco-cise acum de Greci un fel de foc care ardea si in apa, siprapadia corabillor navalitorilor. El se chema: focul grecesc,si strainii nu stiau In ce chip se pregateste. Asa numai, sinu prin vitejia ostasilor, se tined Constantinopolul.

In provincii ascultarea era patina. Certele pentru icoanesamanasera, dezbinare pretutindeni. Cand Arabii au venit InSiria, locuitorii de acolo, cari erau eretici, i-au primit bu-curos. Acum si in alte parti din ImparMie oamenii doriaustapanirea califilor. In unele Tinuturi, mai ales in Asia Mica,se Intemeiase un fel de feudalitate, care apasa greu asupra

88

saracilor, nu void sa sprijine pe Imparati In luptele forcele grele.

Aceasta class de magi proprietaii era gi o primejdie pentru Imperiu,pentru autoritatea Imparateasca. De fapt, ea n'a putut fi Inlaturata entotul niciodata. Dar rosturile acestor outernici" au fost micqorate.Altfel Rasaritul §i-ar fi avut feodalitateaqi Inca fara elementul devitejie onoare, de virtute razboinica ci destoinicie, care a rascum-pant plicatele feudalitatii apuseue.

Dupa dinastia isauriana nedestoinica a venit Dinastiafrigiana (adeca armeneasca), §i ea nedestoinica: In cuprin-sul ei un Imparat a fost poreclit Gangavul, iar altul Bativul.

Imparatia mai avii o pierdere mare. Pang, atunci ea na-dajduia, Inca sa intemeieze iara§i stapanirea cea Intinsa, alui Iustinian, luand inapoi Italia, unde Longobarzii trageaude moarte. Insa la anul 800 Carol-cel-Mare se fact, precum§tim, Imparat al Apusului. Titlul acesta al lui n'a fost re-cunoscut in Constantinopol, dar de aici nu se putea incercanimica impotriva lui, cats vreme Linea Inca, pe langgi, atateaprimejdii, lupta pentru icoane. Ba Inca Imparatul eel nou,franc, trect §i in partile care se tinusera de Rasarit : elsupuse Panonia, sfarara'and pentru totdeauna puterea Ava-rilor. Vechiul Tinut al Gepizilor s'a numit atunci pamantulFrancilor. Numai dupa, cateva zeci de ani a incetat aceastg,Intindere a puterii apusene in paguba Constantinopolului.

Intre noua Imparatie, pe care Cezarii bizantini n'o puteau recunoa0e,ace§tia, era un Indoit pretext de duqmanie. Francii voiau Dalmatia,

care mult timp se tinuse de Apus, Bizantinii, cari aveau Inca In Ve-netia un duce nasal, se gandiau la exarhatul lor, care, smuls acumadela uzurpatorii longobarzi, ar fi trebuit sa se Intoarea la ei.

Dar, pe cand Carolingienii slabeau prin razboaie Intredan§ii, Imparatia rasariteana cap= un Imparat viteaz.Vasile Liu Intemeie dinastia care s'a zis, dupa, Cara deunde venise el, dinastia macedoneana.

§i

sigi

ci$i

89

XVII.

imparatia greceasca de dupes Iustinian In lupti cu bar-barii. Bulgarii, Ungurii. Dinastia macedoneana.

1. Imparatul Vasile I -iu, Armeanul sau Macedoneanul,a luat puterea in timpuri grele. El a stiut Ins cum trebuieInfruntata primejdia, si dinastia lui a scapat Imparatia deo peire ce se pare& sigura.

Am vazut ca. Bulgarii se facura crestini tocmai pe aceastavreme. Boris a luat numele de Mihail, fiindca asa-1 chemape Imparatul bizantin din vremea cand s'a facut botezui:Mihail al 1.11-lea, poreclit Bet,ivul. El scrisese Intaiu PapeiNicolae I-iu (care, cum §tim, a fost un om foarte destoinic.si. foarte Indraznet), ca sa-i arate gandul ce are, de a pa-rasi pe zeii pagani; la urma Insa, Bizantinii au adus departea for Biserica cea noun a Bulgarilor. Putea sa creadacineva ca, de acuma Inainte, Bulgarii, cari erau de aceiasilege cu Imparatul si cu Grecii lui, se vor astampara, cau-tand de nevoile terii lor, ce traia Inca in cea mai maresalbatacie. Dar n'a fost asa, si iata de ce.

Urmasul lui Boris, Simian, a vrut sa fie el Imparat. Peatunci, In Rasarit temeiul era, legea, si, odata ce Bulgariise facusera, drept-credinciosi, ei puteau sa se uite asa desus si sa ravneasca, asa de mult. Multi dintre Greci chiarerau bucurosi de stapanirea bulgareasca, fiindca vazusera 6,°stile Imparatesti sunt mai slabe. Asa s'a inceput un raz,boiu Inviersunat, ce nu s'a curmat cat a trait Simion, carea fost tot Invingator In toate Incaierarile lui cu Bizantinii.El e cel mai mare om care a rasarit vre-odata din mij-locul Bulgarilor. La dansii el este cum e la not Stefan-.cel-Mare, cu toate ca Simion nu era, pe departe asa decuminte, asa de bun si asa de iubitor de lucrurile fru-moase cum a fost Stefan al nostru. Daces Bulgarii n'ar fifost atat de stapaniti de dorinta jafurilor si daces In Con-

90

stantinopol ar fi stat carmuitori mai slabi, pe urma daclBulgarii ar fi stiut mai bine sa Incunjure cetatile, atunciSimion ar fi fost un fel de Carol-eel-Mare al Rasaritului.

Dar Imparatii din Casa inacedoneana s'au priceput sa -siapere Capita la. Nu doar di, ar fi fost toti niste ostasi ves-titi; ba unii dintre ei, precum Leon si Constantin, maimult an cetit carti, si le-au facut chiar. Insa pe atunci seluase si In Constantinopol deprinderea cea veche dela Romade a se adaugi pe MO, Irnparati Cezari, can sa duca,ostile asupra dusmanului. Fires-to cei mai multi Cezarierau alesi pentru vitejia si priceperea for la razboaie, side aceia mai totdeauna a fost cine sa tie sabia In manapentru binele si cinstea Imparatiei.

2. Apoi Bizantinii se pricepura si acum sa intrebuintezepe unii dintre barbari ca un biciu impotriva altor barbari,ceia ce era o socoteala iscusita. Prfn campiile cele martale Rusiei, unde fusesera mai Inainte Avarii, se purtauacum Ungurii. Cum stim, acestia nu erau tocmai la felcu Avarii, caci Ungurii aveau si sange finic, ca al Lapo-nilor din partile de sus ale Suediei, ca al locuitorilor dinsatele Finlandei si al calor din Tinuturile Uralului. Un-gurii se numiau pe dansii Maghiari, cum isi zic si acum..Erau oameni marunti si foarte urati: cu oasele dela obraji.scoase inainte si cu ochi foarte putin deschisi; erau gal-beni-negrii la chip. Traiau ca vanatori mai mult si neme-riau bine cu sagetile lor, al caror varf era de os ; la raz-boiu erau foarte temuti, fiind galagiosi si cruati. Ei erau maigrozavi decat Bulgarii, fiindca acestia se mai amestecaseracu neamuri mai bune si traisera douti, sute de an in apro-pierea Imparatiei grecesti. La dansii nu erau regi ca laalti barbari, ci fiecare semintie isi aver, capetenia cu caremerged la razboiu. De o bucata de vreme, alte semintiibarbare Ii silisera a se aseza In Bugeac, de-asupra Dobrogiinoastre.

Pe acestia i-au chemat Bizantinii, supt Imparatul Vasile,ca sä Infranga pe Bulgari. Ei an venit bucurosi la leafy

91

si s'au luptat cinstit ea vrajmasii Imparatiei. Dar Greednu s'au mai gandit la dansii, cand au Incheiat pace, asa.incat Bulgarii si-au putut razbuna dupa plat. Ei trimeseradeci la alt neam salbatec, Pecenegit, cart samanau. cu Turciieel vechi (fiindca Turcii de acum sunt amestecati cu altepopoare, si de aceia-s mai trumosi), poftira sa pradeimpreuna cu dansii si pe Unguri. Maple acestora fursnapadite Intr'un rand cand barbatii erau dusi la razboiu-Ele au fost nimicite cu totul. Iar, cand luptatorii se In-toarsera acasa, ei isi pierdura toata increderea vazand atatanenorocire. Tot neamul Ungurilor se ridica, din Bugeac, siapucand pe langa, Nistru, tredi mai sus de sirul Carpatilor,dincolo de Maramuras, de se revarsa ca un sivoiu salbatecasupra Panoniei.

3. Aici Ungurii nu gasira pa nimeni care sa li poata, stain tale. Avarii so strecurasera do mult, dupa ce-i InvinseseCarol-eel-Mare. Imparatia cea noun a lui Carol era si easlaba. avand hotarul ei de Rasarit numai prea putinaparat. In locul ei se Inaltase in locurile acestea regatui

numit ass dupa, raul Morava, care se varsa, inDunare mai sus de Viena, Capita la Austriei. Moravii auavut capetenii vestite, cum a fost Sviatopluc, cam pe vre-mea lui Boris Bulgarul. Sviatopluc era crestin, ceia ce In-semna foarte mult la un popor barbar, de oare ce legeacrestina, aducea neaparat dupa dansa si luminarea mintii.Dar eel d'intaiu stapanitor moray care s'a crestinat a fost,Inainte de -dansul, Rostislav, care a cerut dela Constanti-nopol preoti cart sa-i trivet° poporul.

De acolo au venit Constantin, care, dupa ce s'a calugarit,.zis Chiril, si calugarul Metodie, vestiti propoveduitori.

ai legit crestine, spit cart si astazi priveste cu recunostintaoricare Slav: si Boemul, si Slovacul, si Bulgarul, si Sarbul,si Croatul, si chiar Rusul. Ei n'au cautat sa slujeasca gre-ceste Inaintea supusilor capeteniei morave (trebuie sa sebage de seams ca pe atunci se socotia, ca numai In latineste,greceste si evreieste se poate Invesmanta cuvantul lui Dum-

ei-i

ei-a

92

-nezeu), ci au talmacit In slavoneste cartile sfinte. Pentruca in slavoneste sunt si sunete care lipsesc In greceste, eiau facut semne anume pentru dansele. De aici au iesit pe

un alfabet care s'a chemat glagalitic (dupa cuvantulglagol, care Inseamna, cuvant, sunet), si unul caruia i sezits chirilic (desl nu e adeva.rat, cum s'a crezut, ca. 1-a

nascocit Cbiril). In slove chirilice am scris si noi panadannazi, fiindca noi am luat cultura cea veche dela Bizan-tini prin Bulgari.

Rostislav ceruse misionari dela Constantinopol, In dorinta de a scapa,.de supt apasarea carolingiana. Papa, care era Nicolae episcopiigermani luara aspre masuri pentru a inlatura aceasta concureitta ra-sariteana. Constantin-Chiril a murit la Roma. Ingaduit si mai departs,Metodie, caruia Scaunul papal Ii dadu un titlu de episcop r entruPanonia, care Inca nu era ocupata de Unguri, se Impotrivi pana lasfarsit 885). Dar opera Intemeiata pe Iiturgliia slava tinii In acesteparti numai cat viata lui. Ucenicii celor doi frati, mai ales St Cli-meat fura Invatatorii Bulgarilor: ei n'au mai avut nicio legatura euApusul.

Situatia religioasa a crestinatorilor Moraviei corespunde situatiei po-litice a acestul Stat. Regatul, prins Intre douti influents dusmane, caziiiisor Inaintea unor navalitori noi. Atunci catolicismul roman lua Instapaiiire, supt ocrotirea armelor germane, o parte din teritoriul ramasfara stapan. Cealalta ajunse definitiv Latina prin Inchinarea Ungurilor.catre Srantul Scaun.

Ungurii au sfaramat rapede Moravia si s'au napustit,cum am vazut, asupra Apusului. De acolo au fostdar In Panonia au ramas. Dupa vre-o suta de ani. eiau patruns si In Ardeal. Dar nu mai erau asa cum ye-nisera: cucerind satele de Slavi si Romani ce erau pe

. ei se amestecasera cu aceste rase mai bune si seschimbasera; so facura nalti, mai albi, si sufletul for sepreschimba: erau acum mai de omenie, mai deprinsi a1ucra, pamantul. Se Invatara si a asculta de regi, si unuldintre dansii, ,tefan, a facut ca $i Clovis, Boris si Rostislav;si-a cre§tinat neamul. §i a fost asa de bun, !neat i s'a zis4tefan-cel-Sfant.

lima:

I-iu,-si

si

(tsi

goniti,

93

XVIII.

imparatia bizantina in lupta cu Pecenegii, Rusii si Turcii

1. Dupa ce au plecat Ungurii dela Dunarea-de-jos, Inlocul for au venit Pecenegii.

Li se mai zice Pincenati si Biseni.

Dar nu trebuie a-0 lnchipuie cineva ca Pecenegii si-ar fi.facut sate aici, caci n'aveau sate nicairi, ci rataciau asa, dela,un capat al sesului celui mare la celalalt, si-si culegeaudela supusi numai dajdile: nu atata in bani, cat in roade-ale campului. Stapanirea aceasta slaba o aveau ei si la.Nipru si la Dunare si peste pamanturile care fac parteacum din tara noastra. Si in Ardeal ei se strecurau prinpasurile cele tnguste ale Carpati lor si jafuiau, silind la dijma.satele romanesti de acolo. Mud Ungurii au venit si ei InArdeal, au facut cetati, incepand cu Balgradul (sau Ce-tatea-Alba In limba Slavilor, cari statusera pe aid), dar tot,n'au putut tinea In frau pe Pecenegi.

Bizantinii erau bucurosi de dansii, fiindca-i puteau Intre-buinta ca unealta de pedepsire impotriva Bulgarilor. Darli s'a parut ca acesti calareti n'ajung Inca. Ei s'au indrep-tat atunci la Ruli. Iata, tine erau Rusii, cari s'au facut peum& un popor asa de mare si de puternic, de care nottrebuie sa ne aparam bine, prin munca si cumintenie, ea,sa ma ne Inghita.

2. La Rasarit de Nistru erau Intinderi mari de pamantcu totul ses, acoperit de buruiana salbateca; acolo-i placedPecenegului sa-si frivarta, calul. Dar sesul era strabatut deape late si incete, care faceau o sums de mlastini si cu-prindeau ostroave mari; Imprejurimile erau potrivite sipentru plugarie, iar In ape se purtau pesti multi si feluriti:aici Ii placea Slavului. De aceia si erau multi Slavi, maiales la Nipru. Erau multi, dar nu puteau folosl la nimic

94

numai cu numarul, fiindca n'aveau legaturi stranse introdansii, ci fiecare trail, in sine.

Niste Nortmani au venit insa asa cum rataciau ei petoate marile si au facut din lutul acesta fara chip careerau Slavii dela Nipru, un popor care stik ce este si aveafruntasi si capetenii. Precum 81avii de peste Dunare si-auzis Bulgari dupa cuceritorii lor, Bulgarii, asa si Slavii delaNipru si-au zis Rusi dupa clasa stapanitoare a Rusilor doneam nortman.

Acepti Varegi, Ros, veniqera din Scandinavia, pi era firese ca ra--mura nordica a Germanilor, avand un term al Balticei, sa, se Intinda

asupra celuilalt, Runic, capetenia for celelalte doua capetenii eraufratii lui ajunse a lua §i cetatea Novgorodului, vestitA pentru ne-go%ul cu departatii Arabi (dupa 860). Supt fiul sau numai, ajunse a 11cucerit de noua casta militara, din care faced parte pi dinastia, siChievul, eel mai insemnat centru din partea teritoriului rusesc inrau-rita, de Bizant.

InvAtati rupi, cari nu voiesc ca Rusia sA aiba straini la inceputulvietii de Stat pi al civilizatiei sale, tagaduiesc venirea fratilor scandi-navi cauta sa lamureasca intemeiarea celui d'intaiu principat dinsingurele elemente slave.

Dintre Nortmani s'au tot urmat Voevozi si Mari-Voevozi.asupra acestor Slavi. Supt calauzirea acestor capetenii, eise coborau pe luntri usoare, scobite dintr'un singur trun-chin de copac, si strabateati Marea-Neagra In lung si inlat : se opriau unde era In apropiere vre-un eras bun depradat si, aruncandu-se noaptea, dadeau foc, jafuiau si sotntorceau Incarcati cu lucruri de metal stump si cu ves-minte frumoase. Vestea for a mers si la Constantinopol.unde era mare frica de dansii. Insa, puVn dupa anul 950,unii dintre Rusi s'au Mout crestini, mai ales dupa indemnulstapanitoarei for Olga.

Olga fusese sotda lui Igor, nepotul de fiu al lui Runic inte-meietorul; fiul ei, Sviatoslav, era minor, si ea avea grija

Bizantinii au socotit deci ca tot cunt mai buni Rusiidecat *Bulgarii. Trimesera la Voevodul Sviatoslav, ca pof-teasel sa vie la Dunare. El sosi acolo si invinse. Intaiu

si

si

ai

,

terii.

sa-1

93

lua Silistra, de langa acest rau, si apoi pAna, si Capita labulgareasca, Preslavul. Atunci vazura cei din Constanti-nopol ce gresala mare facusera aducand pe acesti oaspetistrasnici. E adevarat ca Bulgarii fusesera goniti dela Marea-Neagra; numai In Apus, prin prapastiile muntilor Macedo-niei, undo petreceau cu turmele ciobanii aromdni (asa sechiama Romanii din acele parti), se mai tined ceva stapa-nire de-a Tor. Dar Rush stapanlau acuma pana la Balcani:Constantinopolul ii Indemna la cucerire, cum indemnase sipe Bulgari. Asa !neat ei nu voiau sa, plece.

Nichifor Phokas e Imparatul care s'a gAndit sA intrebuinteze peRini Impotriva Bulgarilor.

3. Pe Tanga primejdia ruseasca, mai venise acuma si alta.Califatul arab nu mai era de mult ce fusese odata: Califiidin Bagdad ramasesera numai CUM suet Papii acuma, inzilele noastre, adeca n'aveau putere decat asupra sufle-telor. In Egipt erau alti stapanitori, dest tot Musulmani;In Spania tot asa; si In Asia Tinuturile se deslipira si traiaudeosebit.

In Egipt stapAnian, Inca dela Inceputul veacului al X-lea, califi fatimiti.In Spania carmuiau si mai departe Omeiazii, de si la Bagdad luaseaputerea Abasizii, urmasii lui Abbas, unchiul lui Mohammed (pe la 750).Abul-Abbas a fost numai un tiran salbatec, dar fratele lui, Al-Mansur,

urmasul acestuia, Harun-al-Raficl, he numara Intre stapanitoriai lumii, prin vitejie, simt politic si virtuti. Si Africa berbera se des-

Insl de Abasizi (in aceste part' d mnesc Aglabitdi, alt1 dinastie).Aceste rascoale sfasieri erau firesti. Cu cat InaintA mai mult spre

Mesopotamia si Persia, cu atata se desfacea, mai deplin califatul celmare de traditiile cu care Arabii IncepuserA opera for de duceriri.

Chiar In Bagdad, caroluirea' o aveau capetenii de bar-bari cari se asamanau cu capeteniile de barbari ce smul-sesera carmuirea din mama, Imparatilor apuseni. Ei eraudintre Turd, popor din muntii Altai si stepele cele caldeale Asiei-de-mijloc. Turcii aveau patina pricepere la altolucruri decat razboiul. Dar In aceasta Intrecea, nimeni:erau buni calareti, buni axcasi, si mai ales ascultau de

marii

facil

nu-i

si

gi

96

capeteniile lor. Asa se tncepii din neamul Turcului Selgivao dinastie care s'a zis a Selgiucizilor.

Puterea Selgiucizilor statel mai mult In Asia-Mica, darse Intindea 9i asupra partilor de sus din Siria. Ei smul-sera pe Incetul, bucata cu bucata, pamanturile pe care beavuse pana atunci Imparatia bizantina. Cezarii din Constan-tinopol luptara acolo multa vreme, dar Para folos. Se In-tampla odata cu un Cesar ceia ce se intamplase cu Impa-ratul Valerian, and s'a luptat cu Persii; Cezarul Rho-manos a fost batut si ucis In lupta. Dar aceasta a venit,mai tarziu numai.

Selgiucizii se zic asa, deci, dupA Selgiuc, personagiu mai mult fabu-los, care stA la, inceputul neamului lor. Cei mai strAluci0 razboinici dinaceasta dinastie sunt Alp-Arslan, care birul la Mantichert 'pa InapAratulbizantin Rhomanos Digenes, venit pentru a apara provinciile rAsa,ritene, Malec-ah. Acesta din urma domni ca un ImpArat glorios.ProNinciile Incepura Insa chiar din vremea lui sa se osebeascA, ajun-gAnd in stapAnirea rudelor, generahldr sau dregAtonlor, iar cu vremeaurmasii In Siria ai Selgiucizilor ramaserA cu mici posesiuni razlete (laMosul In Mesopotamia stAtea ins in veacul al XI-lea un atabec, ice-tiitor al Califului, care dregAtor aveA putere asupra Siriei). Asia-Mica se 'Astra in puterea unei noul Case stapanitoare, InruditA cucea veche, dar ridicatA la doiamie numai prin vrednicie $i noroc.

Pana ce li se ridica Insa drept de-asupra capului norul pri-mejdiei turcesti, Bizantinii avur.1 trei Imparati puternici,cari au facut ca Dunarea s.1 fie iarasi granita de Miaza-noapte a Bizantului. Acestia, au fost Nichifor Foca (Phokas)si loan Timische (Tzimiskes), apoi dupa, ei Vasile al II-lea,zis Bulgaroctonul, adeca ucigb.torui de Bulgari.

Ei au luat Creta, apoi, in Asia, Tinuturile pierdute altadata fat& de Arabi: Ierusalimul n'au putut sa-1 dobandeasca,dar au capatat dreptul de a-1 ocroti. Apoi Rusii fura gonitipan& la Silistra; aica fura incunjurati si siliti s& piece. Svia-toslav pori la tutors, omorat de Pecenegi. Al doilea sau al trei-lea urmas al lui a avut cinstea, de a se casatorl cu o princi-pesa din Bizant si se facil cpestin. El se chema, Vladimir.

Flub lui Vladimir, care se .eAsAtoriee nu Ana., Rica hnpiratului bi-

r$i

gi

97

zantin Romanos al II-lea a fost N estitul Iaroslav (f 1654), care stdpanlsigur pap' c, bucurindu-se de rodul ostenelilor §i jertfelor unuilung sir de inaintasi destoinici.

Apoi Timische nu 'Astra in Scauri pe Tarul bulgaresccare era fugar la dansul. Vasile at II-lea, urma§ul lui,porni asupra lrii Samuil, capetenia Bulgarilor -din Mace-donia, care-§i avea Capitala la Prespa, pe lacul Ohrida, §i.-1rapuse §i pe acesta. El varsa valuri de sange bulgaresc gisupuse toata tara. La anul 1000, dela Dunare in jos numai era un altL stapan decat Imparatul.

Simuil era, unul din rdsculatii feciori de boier" (al lµi Sisman) dinA pus, de lege bogomilicd (legea lui Bogomil se razimd pe Vechiul Testament; pure nume luate de acolo stdruie asupra posturilor; amestecdre Satana in toate rosturile lumii, ca dusman temut al lui Dumnezeu).Rdscoala se Meuse cu ajutorul Sarbilor Aromanilor din acele pdrtiapusene. Pentru Indbusirea ei, Vasile Intrebuintd cele mai grozal emijloace. Grecii furl asezati pretutindeni in dregAtorli, gi Biserica Bul-garilor fu grecizatd, dandu-i-se arhipAstori de neam strAin. Cu ei amavut not legdturi de ierarhie.

Dar ImparAia cazu pe urma tot mai jos. Turcii luaraAsia. Pecenegii pradara multa vreme, pan& fury In sfarsitrapusi cu totul. Femei fara h*legere pentru chemarea forajunsera a stapani la Constantinopol.

Fratelo lui Vasile, Constantin, a fost un bdtran netrebnic Feteleacestuia, Zoe si Teodora, mai ales cea d'intdiu, ajutard la Injosirea ImpdrAtiei; deli In vrdstd, Zoe a fost calduzitd de favoritii ei, pe cari-iridicd langd dansa pe tron. Serbia se rdsculd sub Stefan Voi , alcdrui fiu pastrd partile de pe langd Nis. Cdpetenii bulgAresti cutezardsd ridice iardsi armele, in fruntea.Vlahilor romani si a Slavilor. Pre-tendenti se desfAcurd din randurile octirii. Ani de zile Pecenegii ocu-

Tinuturi Intregi din Mezia Tracia, dupd net lupte lduntrice iiscoaserd din padurile vaile noastre. Francii Francezii, Italienii,Norvegienii din garda ostire capdtau un rost tot mai mare.

Atunci un neam nou, care se chema al Comnenilor, in-locul dinastia cea veche, la 1081, qi iara i Impa,rMia fnscapata de risipa.

'1

qi

si

pi

gi

part 5i

pi

98

Alexie Comnenul puth sa /nlature usor un Imparat care biruise siucisese pe cel mai bun general din Imparatie, Nichifor Br7ennios (1-iuApril 1081). Din neamul sau mai fusese de curand un Imparat, mortInca Mar, fara urmasi, Isaac Comnenul.

-xix.

Ynceputul rizboaielor cruciate pentru mormitntul luiIsus Hristos.

1. Impgratul Alexie Comnenul avea, sg, poarte o luptagrea cu Turcii. In fruntea acestora stated pe vremea luiMalec-ah, adecg, §ahul-Rege (fah" se numete In limbo,persana stapanitorul). Din dinastia Selgiucizilor n'a mai fostniciunul care sa aiba atatea Insuiri ce trebuie ca sa, sta-paneasca cineva bine pe oameni. Cu cateva zeci de ani inurmg, Imparatul Romanos fusese batut i ucis In luptadela MaNichert, i de atunci puhoiul turcesc inainta ne-contenit ca un Tau care ineaca holdele. Stapanirea tur-ceascg ajunsese acum pang, aproape In fata Constantino-polului: Imparatia bizantina. nu mai avea. decat foarte pu-tine locuri In Asia. Se intorsese, va sa zicg, pentru dansaprimejdia din partea musulmanilor, ma cum fusese in vre-murile tale bune ale Arabilor.

Dar Alexie era. un om §iret §i, Inainte de a fi /mparat,el se deprinsese cu razboaiele. Cu dansul in frunte, tam, putea,Inca sa fie sigurg de viitor.

2. Alexie secotl ca ar fi mai bine sa theme In ajutorulsau ci pe creqtinii apuseni. Piedeca cea mare pentru ve-nirea for era deosebirea, de lege: catolicii, cari se tineau,bisericecte, de Papa din Roma, erau priv4i la Constantino-pol ca ni§te ratac4i, §i Apusenii judecau i ei cam tot mape Greci. Pe urmg, Regii §i ImpgrAii din aceste par# aveaua]te griji decat aceia de a da sprijinul for cre§tinilor din Rasarit.

In Franta era pe tron un rege slab, Filip, care se gandiamai mult la afacerile lui casnice. Regele din Anglia, fiul lui

99

Gulielm, care cucerise tiara, era un vanator salbatec careiipetrecea vremea numai prin paduri, cautand flare ce 4-Tranau la suflet cu dansul. In Spania, regatul de Leon seuhise cu regatul de Castilia, tar Aragonia, care ajunseseacuma qi ea. un regat, era unit& cu Navara. Aici urma, totlupta cea veche cu paganii: mai in fiecare primavara o§tilecavalerilor Imbracati In zale de otel se duceau, supt steagulcu crucea pe dansul, sa, mai goneasca, pe musulmani_ dinvre-un castel sau din vre-un oras. In locurile castigate seaduceau apoi locuitori din toate partile, tot a§a cum sestrangeau oameni de pretutindeni in sloboziile noastre dealai de mult, pe care le deschideau pe pamanturile for Incapustii Domnii qi

Intro cei ce s'au luptat cu mai multa, tragere de inim&cu mai mult noroc pentru crucea lui Hristos, a fost qi

un cavaler anume Roderic (spaniole§te Rodrigo) Diaz dinJocul Bivar; lui i s'a zis Luptatorul §i Cidul fdupa cuva,ntularab: sid, seid, care inseamna §i Damn, stapan). El a luat,dela dusmani frumosul oraq Valencia, aproape de Mare, pecare I-a stapanit apoi regale de Aragonia qi Navara. Can--taco ale poporului pomenesc pana astazi la Spanioli ispraivile acestui om minunat, care n'a crutat nicio osfenealaca s& fad, bine neamului sau, ceia ce este fapta cea maifrumoasa care se poate savarqi.

Cel d'intftiu stapInitor In teara din nou Intemeiata a Portugaliei alost Henric de Burgundia. Almoravizii (numele vine dintr'o pronun-ciare spaniola gre§ita; Moravizi, Morabi0 sunt: fanatici gata de jertfa.)Be wzasera In Maroc. Pe vremea cruciatelor emirul Iusuf filch a doua,debarcare arabd in Spania. El izbuti a lud, toatd, mo§tenirea vechilorcalifi separati§ti spanioli.

Tot pe aceasta vreme ni§te cavaleri din Franta se co-borax& din corabii acolo uncle astazi e regatul Portugaliei :ei ii intemeiara, dupa, ce batura pe musulmani. Izbandacre§tinilor ar fi fost Ins& §i mai mare, dad, n'ar fi venitdin Africa alti luptatori de legea lui Mohammed, pe careei o facusera mai curata, anume Almoravizii.

boierii.

- -

si

100

3. Deci pe vremea aceasta se gasiau destui cre§tini car;sg creada, cg datoria for cea mai sfanta e sg s& lupte cupgganii, cari nu credeati In dumnezeirea lui Hristos. Gri-

rg. 12. Meat chip frumos al Maid' nomnulei I-a facut Hang Holboinepictor german din vdacul at XVI-lea.

gorie al VII-lea se gandise a pune la cale un mare razboiual Cre§iingtat,ii, pentru a scoate de supt_ staplinirea musul-manilor lopurile unde Mantuitorul se nascuse, propoveduisep rintr e oameni §i murise pe truce. Dar nici Papa nu

-

101

putea Indeplini aceasta sarcina, desl I se cuvenia mai muttlui cleat tuturor celorlalti, fiindca, el ajunsese a fi calauzulsufletesc al Apusului. Piedeca era pentru dansul lupta cuImparatul.

tin urmas al lui clrigorie, Urban al II-lea, state& maibine In aceasta privinta: Imparatul Henric al IV-lea era,Invins si umilit acuma. Papa se 1ncumeta. deci 0, Indrepteputerile crestine asupra Rasaritului. Dou& soboare furs ti-nute pentru aceasta, adeca doul adunari marl ale cleri-cilor: arhiepiscopi, episcopi si stareti, in jurul carora sestrangea de obiceiu si o multime mare de norod, cu toateca, aceasta n'avea dreptul sa iea parte la sfaturi si sä hota,-ra sea.

Cel d'intaiu s'a tinut la Piacenza. La soborul dela Cler-Inont, In Franta, vent lumea de pe lume, si cavaleri siprincipi si, mai ales, foarte multi oameni saraci, mai totifireste, Francezi. Papa, care era, si el de acelasiriedm, vorblcatre dansii toarte duiog si aprins despre patimile PomnuluiHristos si despre. Tusinea ce 4rebuie s'o simta, orisicine, candstie ca asemenea lucruri sfinitiq sunt pangarite de domniapitganilor. Din toate partile incepura sa se auda strigate:Asa e voia lui Dumnezeu, asa e voia lui Dumnezeu".Adeca voia lui Dumnezeu era ca bogatii si saracii, puter-nicii si cei mai slabi sa mearga pentru a lua, Ierusalimuldela pagani. Ca sa, arate tuturor hotararea for si ca sä in-demne si pe altii, ei isi cusura, pe haine bucati de postavrosu in chip de truce. De-acum inainte ei se socotiau ca,fac parte din oastea. lui Dumnezeu".

4. Papa n'a mers cu dansii, ceia ce a lost o mare gre-sala. 0 capetenie pentru toti nu era. Fiecare ceata a pornitdeosebit. Intaiu au pornit oa,menii cei mai saraci, pe jos,calari si In earl, ducand cu dansii si, nevestele si copiii. Einu stiau uncle, e Ierusalimul si intrebau, cand vedeau cateun sat mai mare, Lc& nu e acolo cetatea sfanta. Apoi anplecat altii, cari aveau in frunte pe un calugar ce erasocotit sfant si calaria pe un asin, ca Manfuitorul la

102

Intrarea in Ierusalim. Ei pradau groaznic In cale, si, so-sind in Asia, Turcii i-au ucis mai pe toti (1096).

Conducatorul care i-a dus la moarte In Asia-Mica era Petru &e-l/Atli, care fusose la Locurile Shiite si Incalzise lumea de rand cu po-vestirile sale.

Domnii cei mari au venit tocmai la sfarsit) pe apa tauliifiar altii pe uscat, la Constantinopol. Erau printre ei,numai Francezi, ci si Normanzi din regatul Siciliei, slcativa Germani si Italieni, cari aveau corabiile.

Era In oaste fratele regelui Angliei, Stefan de Blois, om cucernicbland, era Raimund, contele de Provence, cu o stralucita Curte, erauambitiosii ci Inflacaratii ved normanzi Bohemund ci Tancred, dintracan eel din unna avuse un razboiu cu Imparatul Alexie, cautand sa-iiea partile de care Adriatica, dela Durazzo pant la Salonic. Ertl, In-fati§and nobilimea lotaringiand, franceza de limba, dar facand partedin Imparatia Apusului, Godefrid de Bouillon.

Bizantinii priviau cu neincredere frica pe aceste lacuste" strainernecuviinciome, lacome peste masura de zgornotoase. Cruciatii auavut multe ciccniri cu Pecenegii Imparatesti, multe certe cu dreg-torii constantinopolitani pans furl trecuti In Asia. Numai Stefan deBlois 'Astra o amintire recunoscatoare despre politeta darniciaImparatului.

Ei nu s'au inteles bine cu Imparatul Alexie, si au fost chiarputin cuviinciosi cu dansul. Dupa ce an trecut in Asia, eibatura pe Turcii de acolQ, can se impartisera In stapanirlmai marunte. Dar tam era prea pustie, si ei nu stiau dru-murile gi n'aveau hrana. Au suferit astfel grozav; s'auvazut calareti fudui mergand pe spinarea boilor, caci caiiperiserk Se lua totusi Antiohia, si apoi Ierusalimul. Aicicrestinii varsara mult sange si pangarira cu el acest logSlant, unde se cuvenik sa vie cu blandeta, In suflet asacum Invata Mantuitorul insusi.

In Asia Mica, °stile cruciate ale printilor", contilor", Mara paSultanul selgiucid", Chiligi-Arslan, la Dorylaion, dupit ce luara Nicecf(1097). In Antiohia-i asedi6 atabecul,;egatul de care abil scapara. LegltulPapei, care trebuia sa aibit comanda suprema hotararea asupra cuce-ririlor, pen In cale.

$i

nu

ci

ci

ci

ei

103

XX.

Regatul cretin al Ierusalimului si alte cruciate.

1. Crestinii din Apus, can cucerisera Ierusalimul, an in-temeiat In partile acestea ale Siriei teri noun, Intocmai caale for de acasa. In Antiochia au facut un principat, InTripoli, chiar pe malul Marii, un comitat (adeca aici ca-petenia feudal& se chema comite ori, cum zicem noi, dupafrantuzeste; conte); si Edesa era Capita la unui comitat alArmeniei-Mici, de catre Mare; In felurite cetati mai marunte austatut domni mai putin insemnati. La Ierusalim puterea s'adat In manile tinui cavaler din partile Lotaringiei, langa apaRinului, ducele Godefrid (sau frantuzeste Godefroy) de Bouil-lon (fiindca avuse si orasul Bouillon, In Lotaringia -do -sus): els'a sfiit Ins& a-si zice rege; ca unul ce apara biserica Sfan-tului Mormant, s'a intitulat advocat al ei, adeca vechil Inlucrurile lumesti. Dar dupa dansul au venit stapanitori totdin neamul lui, si acestora li s'a zis regi.

2. Ei nu erau cu adevarat carmuitorii terii, ci fiecaredintre feudalii de aici traiau ca si cei din Apus, avanddreptul de a judeca, de a bate bani si de a Incepe razboiu.In porturi se asezara negustori veniti din orasele cele mariale Italiei, care erau pe atunci foarte bogate: Pisa, In Tos-cana, Genova si Venetia. Ei puneau mare pret pe dreptu-rile for de a sta In aceste parti, pentru ca In porturileSiriei veneau caravane cu marfuri din adancul Asiei, undeerau pietrele scumpe si unde cresteau bumbacul, scortisoara,nucsoara, piperul, sofranul, mirodeniile; tot de acolo so-siau si matasuri si stole foarte frumoase. Italienii umblaupe aici mai de demult, dar atunci trebuiau O. plateascavami marl si sa sufere stoarceri de bani, Inchisori si bataide la pagani, pe cand acuma ei erau siguri .de ocrotirea feu-dalilor si a regelui crestin din Ierusalim.

- 104 -

Fig. 15. Strad din Venetia, pe Caned eel mare. °rapt Venetia e cliditpe ()Weave de Mare si pe pima at pries pa ship!.

105

In sfarsit, se Intemeiara si Ordine (sau asezAminte) de ca-valeri cari erau calugari. Ei aveau sarcina sa Ingrijeascade pelerini,hagiii sau calatorii ce veniau la Locurile Sfinte,sari gazduiasca, si sa-i Ingrijeasca la bolile lor. Dintre Fran-cezi mai ales s'a facut astfel Ordinul Templierilor, indc5.stateau intr'o casa pe locul Templului lui Solomon, $i Or-dinul Spitalului Sfantului ban (carora li s'a zis deci Hos-pitalieri, dela hospitale, In latineste spital, sau Ioaniti). Ger-manii au Intrat mai cu seam& In Ordinul Teutonic (adecagerman, dup& numele cel vechiu al Germanilor : Teutoni)sau al Spitalului Sfintei Marii. Ei purtau toti haine lungi

crucea pe ele si umblau cu acme, fiindca mai aveau sisarcina de a se lupta necontenit cu paganii. La inceputsi-au Indeplinit cinstit chemarea, dar mai pe urma au de-prins naravuri rele, mai ales Ternplierii, cari pentru aceiaau si fost desfiintati de Papa.

Ei erau acum bogati negustori §i bancheri ai afacerilor dintre Apusi RAsarit.

3. Regatul Ierusalimului era Ins& prea slab ca sa se tienumai cu puterile lui : deci se tot cereau ajutoare dinApus. Cete-cete de luptatori veniau aice sa-si rascumperepacatele prin rugaciuni si prin infruntarea prirnejdiilor pentruHristos. Pe urm& insa, dui)/ vre-o cincizeci de ani dela celd'intaiu razboiu, s'a facut a doua cruciatd. Cruciath In-seamna o pornire de osti care e hotarata de Papa pentruca sa scoata din robie sau sa ajute Locurile Sfinte; ea sechiama asa pentru ca ostasii poarta crucea pe haine. Cru-ciata a fost calauzita de doi stapanitori than ai Europeiapusene: Conrad, regele Ronianilor (asa se chema Imparatulgerman pan& i, se punea In Roma cununa Imparateascape cap), si Ludovie at VH-lea, regele Franciei. Ea s'a In-ceput cand ,Apusenii aflara ea Edesa, una din cetatilecele mai insemnate ale regatului de Ierusalim, a fost luataInapoi de pagani. Cel ce a chemat pe crestini In lupta cea

Cu

106

noun, a fost un vestit cuvantator, Sfingul Bernard, caretraia, in Franta.

Sf. re nand era din manastirea francezA Clairvanx.

4. Conrad era dintr'o dinastie noul, asezata pe tron laalegerea lui: ea se chema dinastia de Suabia sau de Svabia,dupa partea din Germania (in jos, catre Alpi), de undo ve-nise; i se mai zice qi dinastia de Hohenstaufen, dupg, nu-mole cetatii, at castelului in care traise pans atunci neamullui Conrad. Conrad era om foarte destoinic, §i Germaniase deprinsese sa, asculte de dansul; ducii, cari stapaniau Indeosebitele Tinuturi (In Bavaria, In Saxonia, in Lotaringia,In Austria, iar, in afar& de hotarele Germaniei, In Boemia),a-scultau de chemarea lui.

Ludovic at WI-lea era fiul regelui Ludovic at VI-lea sinepotul de fiu al lui Filip, care traise pe vremea cruciateid'intaiu. Tatal sau fusese un om foarte cuminte, care §tiusesa infraneze pe multi feudali ce erau mai aproape de dansul.Acestalalt Ludovic Insa era mai slab de fire.

Cei doi stapanitori plecara pe rand spre Constantinopol,undo era atunci Imparat lianuid, tot din neamul Corn-nenilor, un om foarte mandru si IndrAznet: el a voitsupuie pe Unguri, sA, cucerea,sca, Italia §i sa ca§tige §i Ra-saritul. Manuil nu lira pe catolici, ci qi legaturi de fa-milie cu danqii. Ca un om luminat, el a Inteles ca uradintre crestini nu poate sa fie pe voia lui Dumnezeu, caruianu-i place niciodata vrajma§ia dintre oameni. Dar Apuseniinu s'au Inteles cu el, precum cei ce venisera Inainte dedansii au fost intrat In galceava cu Imparatul Alexie.

Manuil era fiul unei principese unguroaice, si se cunostea. aceastaobarsie dupit mama a lui. Era. focos, Indraznet, neastampArat. Tines.la caii de ritzboiu, Fe Imbata de lupte si punek onoarea lui ca om maipresus de binele %erii sale.

In Asia, nici Conrad, nici Ludovic n'au Pacut nicio is-

sai

ava

107

prava. Foamea a chinuit si ostirile lor, care nu stiau dru-murile: la urma, ei s'au intors cu umilinta si si-au cautatde aid Inainte de trebile. lor.

Neizbanda se datoreste faptului a an mers deosebit, privindu-secu dusmanie, si ca Imparatia, care trebuise, -tlnpA cruciata Intaiu, ce-iajutase a lua parte din Asia-Mica Inapoi, sa poarte razboaie cu necre-dinO, Tacoma a Normanzilor, nu mai vol sa dea acum niciun ajutor.Conrad fusese batut chiar de ostasi de-ai lui Manuil, iar Ludovic umilitin`audienta lui la imparat, care nu privia pe acesti Apuseni ca fiindde o seams cu dansuL

Manuil Inoerca mai tarziu sa se amestece el In Apus. Acuse luptecu Ungurii, °stile lui ocupara un timp Ancona.

Ludovic era, Insurat cu Eleonora, care-i adusese ca mos-tenire, fiind fata unui feudal puternic, toata partea deSud-Vest a Franciei, careia i se zicea atunci Acvitania. Else certa ins& cu dansa pe vremea cruciater, si se despart1Indata.

Eleonora se marita din nou cu Henric al II lea, regeleAngliei. Acesta era fiul Matildei, singura mostenitoare a luiGulielm Cuceritorul, si al unui senior din partea de Apusa Franciei, Gotfrid (Geoffroi), zis sillantagenetul, fiindcaobisnuia a traplanta In palarie o creang& din copacul ce sezice drobiO, In romaneste, iar In franOzeste genet. Delatatal sau el avu comitatul de Anjou, cu parole vecine; delamama ii ramasese Normandia, de unde era neamul el,Eleonora fi aducea acum lui zestrea ei de pamanturi. fte-gele Angliei avea astfel cam doua treimi din Franfa, assincat regele Franciei trebuia sa vada in el cea mai stray -pica primejdie. De aceia s'au luptat adesea regii din acestedoua 'keri, cum vom vedea.

$i

oi

108

XXI.

Henric al II-lea, regele Angliei, si lupta cea nou'adintre Papi qi impe.',rati.

1. Henric at II-lea, regele Angliei, era un om hotarat simandru; pang atunci in tara sa nu mai domnise altul cadansul. Cum am vazut, el era foarte puternic, avand atateapamanturi si In Franta. Apoi s'a eoborat si in Irlanda,undo pang atunci locuitorii cei vechi, Celtii, traiau nea-tathatOmpartiti find Intre mai multi stapanitori mici.Numai in Scotia el n'a patruns: aceasta tat* asezata Inpartea de Miazanoapte a insulei Britania-Mare, peste carese Intindea si regatul Angliei, avea regii ei deosebiti, cari secoborau dintr'un neam celtic foart6 vechiu, dar acesti regi,dupa o infrangere a puterii lor, se recunosteau vasali (adecaInchinati prin juramant) regelui Angliei. Ceilalti, aproapecurati, se mai gasiau si In partea de Sud-Vest a Britaniei-Mari, care pentru aceia se numeste pang astazi Tara Ga-lilar ; si acestia an trebuit sä recunoascg Insa drepturilelui Henric.

Insa el a avut multe greutati cu rudele si cu supusiisai. Sotda_lui Eleonora si fiii lui au uneltit Impotriva-i sian atatat si rascoale; in privinta fiilor rai si fara recunos-tintg, Henric a avut aceiasi soarta ca si Ludovic, regelede odinioara al Francilor, dar n'a fost asa de slab _rata deacesti tineri fara, frau ca Ludovic, ci i-a stapanit la urma.El numise arhiepiscop de Canterbury (pronunta: Kenter-blare), adeca, am puteai zice, Mitropolit al Angliei, pe unCurtean la care Linea mult: Toma Becket. Dar acesta i s'aaratat dusman, fiindca i el credea, ca mai toti clericii depe acel timp, ca Biserica singura are dreptul de a judecasi pedepsi pe preotti si calugari. Cu Becket, Henric a avutsa se framante multa vreme, fiindca acest cleric era in-draznet si Indaratnic. Odata i-a scapat din gura regelui

109

vorba cg: oare nu se va ggsl nimeni sa-1 scape de acest omsupgrator ? Niste cavaleri dela Curte au mers atunci de auucis pe arhiepiscop, chiar In bisericg. Atunci toatg lumeas'a ridicat asupra lui Henric. El a trebuit sg se pocaiascgmergand ca un hagiu la mormantul lui Toma, tare era, so-cotit acuma ca sfant.

2. Urmasul lui Henric a fost fiul sau cel de-al treilea,Ricard (cei doi mai mari muriserg), care era, foarte viteaz,ce e dreptul, dar nesocotit, lacom de bani si asa de pornitla cearta si la luptg cu oricine, !neat 'Area. aproape nebun.Porecla i-a rgmas Ininta-de-leu, dar nu i s'a cuvenit, pentruca acela ce are in adevar inima de leu alege o tints maresi folositoare oamenilor pentru vitejia sa, iar nu so bate cumoiile de vant.

Ricard era astfel cu mult mai pre jos decat tatgl sau.Din potriva, fiul lui ,Ludovic al VII -lea cel molau a intrecutcu mult pe acesta. Filip-August a fost unul dintro cei maiman regi ai Franciei, si in evul mediu nu se gAseste nici-unul ca dansul In aceasta tarn. El era, Inainte de toate unom intelept si cu foarte multg socotealg; n'a dovedit vitejiesi n'a Indrggit niciodatg razboaiele. Ii platea sa -si pan-deascg Trajmasul, sg sara asupra lui atunci cand acesta eramai slab si sa -1 sileascg farg varsare de sange a-i implinlvoile. Cu mgsura si istetimea lui, el a izbutit sg-si lase tar&de doug on mai mare de cum o primise.

3. Urmasul lui Conrad In Germania a fost nepotulFrederic, cgruia i s'a zis Barba-Rofie. Acesta a fost eel maistrglucitor si mai maret Imparat pe care 1-a dat poporuLgerman In evul mediu. Era, puternic si frumos; o barbgroscatO, deasg, i se rasfira, pe pieptul larg; pang la batra-DEO el a fost un luptgtor viteaz si neinfranat la ostenealg..Ducii din Germania, can facuserg zile amare atator impa-rati, nu cutezarg, a-i sta impotriva, ci ascultarg de dansul.Caci nici nu era, ca altii, d'inaintea lui, o fire asprg, po-runcitoare, schimba.ndu -se dintr'o zi In alta, ci se infatisaca un vrednic Imparat, senin si statornic, MIA trufie, far&

sax,

110

toane si farad sireclic, matur in tinerete si vioiu in batra-netele sale.

El merse farad zabava in Italia. Aici avea, dreptul saiea veniturile si sa, primeasca supunerea ce se cuveniannui-kapgrat; pe unng el cluta sa tie In frau- pe Papa, irrfolosul caruia lucrase atunci and sfaramase in Roma oincercare de via neatarnata a orasenilor. Pentru domniaadevarata, si nu numai cu numele, in Italia, Frederic s'aluptat dougzeci de ani si mai bine si s'a coborat de saseon cu oastea in aceasta tarn.

A Intampinat Ins& doua piedeci pentru planurile sale.Cea d'intaiu a fost hotararea oraselor din Lombardia de anu asculta de dregatorii pusi de dansul. Ele se unira pentruaceasta Intro sine, cu toate ca, altfel se ureau, pentru c ne-gotul fiecaruia nu se putea intinde in de ajuns din pricinanegotului celuilalt. Legatura for se chiama liga (cuvantulitalienesc si frantuzesc liga, ligue, insemna aceasta: lega-tura) lombarda. In fruntea ei state& vestitul oras Milan,foarte mare, bogat si mandru; Liga avea ostasi multi si1oarte priceputi si bani ca sa-i hraneasca. Cealalta piedecaa fost Papa; mai ales Papa Alexandra al III-lea. El voidca toatg Italia sa se adune in jurul lui, si el sa stapaneassaItalia. Frederic a fost invins °data de liga, in lupta ceamare dela Legnano, qi a trebuit sad se Impace cu Papa, la1177, in stralucitul oras Venetia. Dupa, aceasta, s'a facutpace si cu orasele lombarde. Italia a ramas de sine stata-toare, fiecare oras traind deosebit, iar puterea Imparatuluin'a inlocuit puterea Papei. Dar Frederic tot a ramas eelmai puternic dintre stapanitorii din vremea sa.

Frederic erg, nepotul lui Conrad col nenorocit In cruciatA. Indatadupl alegere (1152) el se cobori In Italia, cum nu Muse InaintasurtAu, care, formal, nici nu ea Imparat

Credeb. sit afle In tale numai pe Papa pe feudali, dar gAs1 orasele,doritoare de liniste $i saute de contributii. Impotriva for ei nu luptanumai Cu arma, ci Cu spiritul, Cu vechiul spirit al monarhiei ro-mane, Inviat de cur5,nd prin lectiile, din Roma $i Bologna, unde ra-Daises°, ale lui Wernerius, marele rAspanditor al dreptnlui roman. In

¢i

si

111

orasul Papilor stApinia. acum In numele poporului Arnold din Brescia,un fel de presedinte al Republicei Romance, care silise pe Srantul PA-rinte a tral via sufleteasca asemenea cu a Apostolilor. In Iunie 1155Frederic se incorona Insa In Roma, parAsitA de Arnold (acesta fu apoiars ca eretic_

Des1 In Germania Frederic avea impotriv14 dusrainia statornicA aCasei Ghelfilor, reprezintati de ducele Henric Leul, pe care la urma -Iizgoni, ImpArtindu-i, dupA interesele lui, ducatul, Frederic se gAndia. tot laDomnia lumii prim Italia fi pe baza dreptului roman. Ea negatia ideiilui Grigorie al VII-lea. Biseriea lui Dumnezeu nu mai era. In seama celuicare II InfAtisa pe pAmAnt, ci in seama mostenitorului Imp &Adel ro-inane, sfintit de PapA dupd datoria acestuia. Opinik publicA a timpului,mai ales in Germania, era, pentru el. Astfel putii Frederic ss proclamein dieta dela Roncaglia (1158) intregimea dreptului sdu impdreltese.

Oragele Ita liei nu voirl recunoascl astfel, gi Papa, ca gi regalenoratand din Sudul peninsulei, stateau gata de luptl. Frederic vol sahotarasca in dieta intre cei doi Papi alegi la moartea Papei Adrian(de natie Englez) Milanul fu luat de dAnsul la 1162 gi dAra.mat. Ale-xandru al III-lea, Papa dugman scopurilor sale, trech. in Franca. Sitoate State le apusene, ai ceiror regi nu voiau a fie vasalii unei impetrettiielective, luard partea lui.

Oragele italiene se rAsculara gi chemarA pe Papa Alexandru din nou,dar Frederic Intra biruitor in Roma la 1167. Ciuma-l_scoase de acolo

In srarsit la 1176 se dAdt o luptA hotAratoare, In a treia cellettorieromand a ImpAratului, lingl Legnano El fu biruit, gi planurile luiitaliene cazurl. In Venetia Frederic se impacl In sfargit cu Papa, fArAa hotAri puncte de principii. Cu oragele se fAch pace la Constanta,abia In 1183: Frederic recunostea neatdrnarea for de fapt. 0 a gaseacalltorie in Italia nu mai avil dugmani de Inlaturat. Printr'o cruciatavoid sl dovedescl acum bAtra'nul Imparat cA e, totugi, nielear in sensulfeodal, data. Papa, regii gi oragele it Impiedecasera de a fi in sansroman, Domnul puterilor lumii.

4. Pe atunci se afla cu durere ca Ierusalimul a cazutiarasi in mama paganilor. Il luase noul Sultan din Egipt{pans atunci fusesera aici califi rasculati impotriva celui dinBagdad), anume Saladin, a carui fire samana cu a celormai alesi in puTtari dintre cavalerii Europei apusene. Casa castige iarasi cetatea slanta, se inarmara si Ricard siFilip- August si batranul ImpArat.

Dar lupta for n'a fost cu noroc. Filip a stat numai putintimp in Rtisarit si s'a intors acasa, unde-1 astepta, grija

so-I

112

maririi Franciei. Frederic merse o bucata de vreme ca untriumfator, dar iata ca Inteo zi de arsita el antra cu calulIn apele reci ale unui ran din Asia-Mica. Indata cazt, Sifu scos mort din valuri. Din razboiul ce Incepuse, nu s'aales nimic (MO). lar Ricard lug, insula Cipru, Mg& Asia,unde stapania un Grec rasculat, si da,dA frumoase luptesupt orasul Akkon (zis de Francezi Acre): el fu cuceritdupa strasniee silinti. Ierusalimul insa ramane al lui Saladin.

XXIL

imparittia Bizantina pe vremea ernciatelor.

1. Frederic Barba-Rosie, mergand la Ierusalim, a trecutsi pe la Constantinopol. Cu Bizantinii de aici el s'a Intelestot asa do rail, din pricina deosebirii de lege, de neam side obiceiuri, ca si toti ceilalti cruciati cari au mers peacest drum, din Europa In Asia.

Imparatia din Constantinopol nu era sa mai tie decatvre-o cincisprezeee ani, si erau s'o iea in stapanir6 atuncialti cruciati, acei din cruciata care se socoate a patra.

NumArarea cruciatellor se face dupA expeditiile sale mari; intre elau fost insa allele mai mici, totusi destul de insemnate, care nuIntl de obiceiu In socoteall

Dar trebuie sa se lamureasca Intaia ce s'a IntamplatBizantini dela Alexie Comnenul, de care a fost vorba laaratarea Imprejurarilor cruciatei celei d'intaiu, pang, la anuldo peire 1204.

Al doilea urmas al Impara,tului Alexie se chema.Dela Eraclie incoace, Rasaritul n'a maivazut un om ca da,nsul.Planurile lui erau dupa, masura cuceririlor lui Iustinian, adecael void sa adune lumea crestina intreaga Intfo singura.Imparatie mare, care sa.-si alba, Capitala In ConstantinopoL

la.

si

M sail.

113

Pentru aceasta a purtat el multe razboaie, in cei patruzecide ani cati a domnit, cam in acelasi timp cand domnia InApus Frederic Barba-Rosie, iar Anglia o avea Henric al It -lea.

Dusmani avea destui la toate hotarele.

Stapanirea lui Manuil Comnenul tine dela 1143 la 1180.

2. Asa, din sus, dela Dunare veniau Ungurii; de cand,se crestinasera, acestia inaintasera foarte mult: la dansiipatrunsesera cultura si obiceiurile Europei apusene, mai alesale Germaniei, care era vecina si cu neamul regesc al capreia se. Incuscrise dinastia ungureasca. Ungaria ar fi merssi mai iute inainte, data ea n'ar fi fost slabita catva timpde lupte inauntru, Intro principii din sangele SfantuluiStefan, can se bateau pentru Coroana. Cand asemenealupte s'au potolit Insa, puterea ungureasca, s'a revarsatasupra terilor de dincolo de Dunare: Ungurii pareau cadoresc sa-si faca si ei o Impa'ratie rasariteana. Ei au ajunspang la malul Mani Adriatice, si toata coasta care sechiama Dalmatia a atarnat de dansii. Regii unguri au fostsi regi ai Croatiei, care e Cara de peste raul Sava, si, inputerea acestor drepturi vechi, Croatia se tine astazi de re-gatul cel nou al Ungariei. Regii cari an inaAat asa de multputerea si faima teril for Inainte de anul 1150 se chiamaColman, si Bela al 11-lea.

Stapanirea lui Coloman tine dela 1095 la 1114, a lui Bela dela 1131la 1141. Croatia fusese un regat osebit in veacul al VII -lea; apoi as-cultase de Carolingieni. Inrauririi acestora u urma o scurta suprematiebizantina. Papa Grigorie al VII-lea Mouse din Svinimir un nou regecroat (asa Incercara. Papii a face si cu Sarbii, dand titlul regal marilor-jupani cari stateau in fruntea lor). Dar aceasta noua neatarnare croatatin i pana la 1095 numai. Bosnia s'a prefacut Inteo provincie atar-natoare de noua Ungarie care se coborase In Balcani.

De pela 1170, cand eel d'intaiu din dinastia Ne»tania lua puterea, Serbiarasciana (cap. Rasa, Novi-Bazar) scapa insa si de primejdia ungureascasi de cea bizantina, constituindu-se In hotare definitive.

Fireste eh Manuil n'a putut sa Ingaduie Intinderea amenin-Woare a vecinilor sai dela Miazanoapte: el s'a batut deci mult,i.

8

114 --

ani cu Ungurii, §i ostasi bizantini au venit pentru aceasta§i in partile unde s'a intemeiat, peste doua veacuri delaaceste imprejurari, Cara Moldovei.

Cu acest prilej, un izvor bizantin spune lamurit ca Imparatul a datcu ochii de neamul nostru, care pans atunci nu era pomenit, pentruca n'avea, a face cu vecinii sai puternici.

In Rasarit, Manuil ar fi avut sarcina sa ca§tige Inapoiprovinciile luate de musulmani; dar aici erau stapanirile§ubrede ale catolicilor din Apus (carora li se zicea In RA-sarit: Franci, dupa numele Francezilor, §i Latini. pentrucredinta lor, hotarata de Papa din Roma). Imparatul nu voisg, se amestece prea mult In framantarile lor cu paganii,care s'au mantuit, cum §tim, cu pierderea Ierusalimului.

Manuil a avut de lupta cu Antiohia, unde intra cu alaiul unui trium-fator, ap i cu Armenii din Tarsus. Dorinta lui nu era insa a Inlatura,pe Latini, ci a-i sili numai sag recunoased drept sensor al lor. AstfelManuil e acel Imparat bizant n ca a recunoaste foloseste noile le-gaturi feudale d'n Apu .

Pe nand Frederic Barba-Ro§ie se lupta cu Papa, Bizan-tinii au gasit prilej sa se amestece si, in afacerile Italiei, §iorasul Ancona, a§ezat pe coasta rasariteana, mai jos deVenetia §i de Ravena, vechea re§edinta a exarhilor, a cazutIn manile lui Manuil. Mai cleparte insa, el n'a putut merge.

Manuil nu avea acea scarba pentru catolici pe care oavusera inaintasii sai. Din potriva, el s'a in cuscrit cu dttn0i,§i multi dintre fruntasii rasariteni au facut -de acum inaintetot ma. Astfel cele doug, parti ale 1 imii crestine au Inceputa se cunoaste §i a se pretni mai mult, ceia ce a fost unbine §i pentru inaintarea culturii.

3. Imparatul Manuil n'a avut insa urmasi vrednici. Fiulsau era nevrastnic, si poporul din Constantinopol vedea cumanic, ca, trebile Imparatiei se afla in manile unei Franceze,vaduva lui Manuij. Atunci un ticalos din neamul impara-tesc, Andronic, atata multimea. Negustorii italieni, cari seafiau in numar foarte mare la Constantinopol, furl mace-

§1 Andronic ajunse el imparat.

gi

lariti,

115

Andronic era, altfel, un om invatat, bun cuvantator, negotiator istet$i print foarte popular. Daca Latinii au fost ucisi In Constantinopol,aceasta nu i se datoreste numai lui, ci urii care se gramadice Insufletele Grecilor impotriva acestor Apuseni, cari izbutisera prin totfelul de mijloace a se face, baneste, stapanii lor.

De mult nu se mai vazuse un om asa de crud §i destra§nic Andronic Comnenul; nimeni nu mai era sigur deviata lui. Atunci un general, Isaac Anghelos, facft lui Andronicceia ce §i el facuse tanarului fiu al lui Manuil: it rasturna,

i, prinzandu-1 din fuga, 11 ucise in chinurile cele mai grozave.Isaac acesta era un fricos si un slabanog. El a pierdut,

chiar in cei d'intaiu ani de domnie, aproape jumatate dinstapanirile Imparatiei Intregi. iata cum:

4. In muntii §i vaile Balcanilor §i Pindului traiau -nistepastori foarte voinici si indrazneti. cari erau din aceimistramo§i cu noi, Romanii dela Dunare; Grecii si Bulgarii iiziceau Vlahi, iar ei se numiau atunci ca si astazi Aromani(ceia oe e tot una cu Romani).

Vlah e un cup ant slal , Intrebuintat pentru a numi pe acei sti a ni.car. nu cunt nici Nemfi, nici Po/orfi (uralo-alta ci)

Vlahii" platiau o dare, o- dijma din turme, Imparatului.Gaud Isaac se insula a doua oars, el crescit aceasta dijma.Pastorii se plansera, dar fura batjocuriti. Atunci ei se rascu-lara, suet doi frati: Petru §i Asan. Urmasul ',or a fost un altreilea frate, Ioniti. Oastea pastorilor lua cetati §i orase, qiBulgarii, cari tot nu iubiau pe Greci, li s'au supus foartebucuro§i. Ionita, a Intemeiat din nou /mparatia Bulgarilor,§i zis Tar al Bulgarilor §i al Romanilor din Rasarit.Capitala lui era, Tarnova, chiar in margenea muntilor Balcani.

0 imparatie a Romeinilor nu se putea Intemeia fiindca alts !mpg.-ratio decal una romans, fie ea de once nat, e, in ceia ce pri este in-temeietorii aparatorii sai, nu se putea Inchipui. Dinastia fusese ro-maneascd de sange, supusii furl t t mai mult Bulgari, iar forma deStat ramase in principiu romand. Ionia lua titlul imparatesc dela PapaInocentiu al III-lea (1204), caruia fagadul sa-i supuie p porul sau. Ln

§i-a

gi

§i

si

116

cardinal ii puse pe cap acea coroana care fusese ceruta in zadar delaimparatul Frederic, in trecerea acestuia prin Balcani. Dar In chipfire.,c Bulgar a Inviata de Aromani ramase tot ortodoxa.

°stile lui Ionita pradau pana la Adrianopol.Grecii fura foarte nemultamitI de pacatusenia Itnpaza-

tului. Chiar fratele lui ii goni. Dar fiul lui Isaac alerga InApus, unde avea rude, si ceru ajutor, care i se dachi. Toc-mai atunci se purse la tale o cruciata noun ca sa liberezeIerusalimul.

Dela 1187 lerusalimul era al lui Saladin.

Francezi, mai ales din Flandra, si Italieni din Nord lua-sera crucea. Corabiile le dadura Venetienii, cari erau foarteputernici acuma. Cruciatii nu le putura plat, si astfel eifura siliti a cuceri pentru Venetia orasul Zara in Dalmatia.Apoi ei mersera la Constantinopol si izbutira a face iarasiImp drat pe Isaac.

Dar acesta nu put). sa li raspunda banii ce fagaduise,si un alt razboiu se incepfi cu Grecii. Constantinopolul fuluat (1204). Contele de Flandra, Balduin, fu ales Imparat;se fach. un Patriarh catolic, iar luptatorii isi impartira totcuprinsul Imperiului, afara de Asia, pe care n'o putura cuceri.

Trei concurenti se InNisau pentru mostenirea tizanOlui invins: deo parte, baronii, mai milt francezi, de alta, Bonifaciu, marchizul deMontferrat, in pantile piemonteze ale Italiei, care era ruda cu imp&r4 z constantinopolitani, si apoi Venetienii. Balduin find ales ca sta-panitor a1 Rasaritului, Venetienii dadura din mijlocul for pe noul Pa-trzarh latin de Constantinopol capatara insulele ArhipelaguluiCreta, o parte si jumatate" din prada; Bonifaciu fu rege la Salonical an 1 phrtile ravnite de Normanzi. Nobili francezi iii impartira MorM.

giri

117

XXIII.

imparalia latin5. din Constantinopol ai imparatul apuseanFrederic al II-lea.

1. Cei ce au luat Constantinopolul socotiau sa meargade aici mai usor la Ierusalim. ca dela un oras care puteasa dea hrana si ostasi noi. Dar ei s'au inselat. imparatialatina a Rasaritului a fost amenintata totdeauna de celemai marl primejdii si s'a dovedit mai slaba chiar decatImparatia greceasca pe care o inlocuise ! Vasalii ei nu ti-neau de loc in sama pe Imparat.

Imparatul se simtia totusi continuator al rosturilor bi,:antine Ar fivoit carmuirea centralizata si absoluta de pans atunci. Dar feudalii nuerau deprinsi cu aceasta viata politica. Astfel, in loc ca viata intreagaa imparatiet sa hraneasca puterea monarhului, bietul Imparat nou fulasat cu mijloacele lui putine, ca un printisor sarac in mijlocul

Constantinopol pradat.

Venetienii, ca .niste negustori ce erau, n'aveau alta grip,decat a intereselor Tor; ei luasera Pera Tanga, Constantinopolsi o multime de insule, unde stapaniau cu totul neatarnatde imparatie. Ionita se arata si el dusman strasnic: cutoate ca se inchinase Papei si primise Coroana de la untrimes al acestuia (asemenea Trimesi se chemau, cu uncuvant latinesc: legati), el intra in lupta cu Latinii; impa-ratul Baldwin fu batut, prins si peri in inchisoare.

Lupta se dada langa Adrianopol. Ionita inlaturase ducele latindin Filipopol, pe care nu-1 voiau locuitorii ortodoxi. $i dogele, batranuldoge orb, era in oastea care alerga pentru a scapa. Tracia. Ionita aveacu dansul si multi calareti cumani, de dincoace de Dunare (de bunaseams $i Romani), cari-i ajutara foarte mult biruinta.

Ionita era sa puie mana si pe Salonic, oras foarte mareSi bogat. al doilea clapa Constantinopol, data n'ar fi peritsupt zidurile lui.

Intel) noun lupta biruitoare Ionita ucisese pe regele Bonifaciu.

pe

si

aria.sului

118

Dar dupa Ionita vent nepotul sau -loan Asan, care searata vrednic de un asemenea inaintas. El n'a fost asa decrud ca acesta, si razboaiele nu-i plateau inteatata, darera mai cuminte si, data Ionita a luat cel d'intaiu numelede Imp ,rat, apoi se poate zice ca Imp ,rat in adevar a fost nu-mai Ioan Asan. El avea si mare parte din Macedonia si ina-intase pang, departe catre Marea Adriatic,. In tot cuprinsulterii lui Moil pace, si negustorii putura s'o strabata invoie. Dar a fost mai mult Bulgar, si Imparatia interne-iata de ciobanii nostri a ajuns bulgareasca atunci and s'arazimat mai mult pe locuitorii din orase, cari erau Bulgari.

2. Alt dusman erau Grecii din Asia. In fruntea for sta.-teau fruntasii bizantini cari fugisera In 1204. Doua, familiiisi luara titlul imparatesc, si la 1261 Imparatii din Niceia,.care nu era departe de Constantinopol, izbutira s cuce-reasca prin inselatorie acest oras, intrio zi cand aparatoriilui lipsiau din nautru.

StApanitori greci dintre Comneni se a§ezarft, la Trapezunt, pe coastade Sud a Marii-Negre; ei ziceau Mari Comneni" ci erau sprijinitide printii Georgiei, cu can erau inruditi. Teodor Lascaris, care primisecoroana ImparAteascA In Constantinopol chiar, ci care tines pe fata, luiAlexie al III-lea Anghelos, aceaza Seaunul la Nicea. Aitii i§i cercaranorocul aiurea, in legAturl cu printii selgiucizi in decAdere. Si Yawl-ratul Alexia se adApostise in Asia, unde fa silit a se face cAlugAr.

Toti ace§ti ImpArati priviau sAl4luirea for in Asia numai ca un lucrutrecAtor, ca o nenorocire vremelnica Ei n'aveau alt gand decal acelade a lua Inapoi Constantinopolul, ai cArui moctenitori legiuiti se credeau.

3. Crestinii din Apus n'au ajutat decal foarte slab pecei din Constantinopol. Ei au Mout mai multe silinti pentruLocurile Sfinte din Asia. Ca sa le capete inapoi, RegeleAndreiu al II-lea al Ungariei vent peste vre-o douazeci deani dela luarea Constantinopolului de catre Latini, impreunacu alti doi stapanitori: ei se coborara de pe corabii in Egipt,dar, dupe, cativa ani de lupta, cruciata se marital fii,ra nici

folos.4. Pricina acestei slabiciuni sta in lupta cea noun care

se deschisese intre Imparat si Papa. Aceasta lupta a fost

iii

14

un

119

o fapta rea si pentru Sfantul Mormint si pentru binele ob-stesc si propasirea oamenilor din acest timp.

Dupa -moartea lui Frederic Barba-Rosie, fiul sau, Henrical VI-lea, a crezut -ca, poate sa stapaneasca lumea asa cumcrezuse un Papa ca Grigore al VII-lea. El avea si regatulSiciliei, pentru ca luase in casatorie pe mostenitoarea re-gilor normanzi din aceasta tail.

Scotia sa, Constanta, fiica lui Roger, muri in acelaei an cu sotul ei,lasand un flu, Frederic.

Imparatilor din Constantinopol Henric li stria poruncitorca unor supusi.

Ei ii platiau chiar tribut, anume cules dela supusi, birul nemtese(alamanikon), pentru a fi Ingaduiti pe tron. Niciodata nu fusese Bi-zantul asa de straenic umilit.

De Papa nici nu voia, sa stie, si el pusese singur la taleo cruciata. Dar moartea Inainte de vreme i-a zadarnicitgandurile. Henric a murit la 1198.

Fiul lui, care se chema Frederic, dupa numele bunicului,a ramas nevrastnic. Papa era atunci Inocentiu al 111-lea,care, ca m'andrie a gandului si ca Indaratnicie In lupta,poate sta alaturi cu Grigore al VII-lea. El a voit sa aibain mani toate terile si pe toti stapanitorii. In Germaniaavit sa aleaga intre cei ce urmariau Domnia, si pe unuldintre dInsii 1-a prigonit cu afurisenia; acesta a murit Inmare restriste, caindu-se amar ca se Invrajbise cu Papa.

lei doi candidati au fost Filip de $vabia (Suabia), fratele lui Henric.ei Otto de Braunschweig. In ei Invia dueminia dintre Hohenstaufeniighibelini §i Ghelfii din Casa lui Honric Leul. al carui flu era Otto. Filipfu ucis mieeleete, pentru o duemanie privata, de puternicul Palatin(1208). Otto a luat In casatorie pe fiica mortului. El fu excomunicatde Inocentiu pentru ca void sa rdpeasca ei moetenire dupa mama atanarului Frederic, caruia Papa-i era epitrop. In Intunerec tral OttoInca opt ani.

In Anglia Inocentiu a silit pe regele loan, zis F4rd-de-fara(fiindca nu i se daduse stapaniri la Impartirea averii 'Darin-

1

1

Fig. 16. Orasnl Genova.

0C\1.1

-121

testi), sa recunoasca un arhiepiscop pe care nu 1 voi, §i loanfu silit sa-si inchine tara Papei. n Bulgaria si in Serbia eladuse pe stapanitori, macar de forma. la credinta catol' casi la ascultarea fata, de dansul.

Cu ereticii, s'a aratat nei'mpdcat. Doud Ordine calugaresti noun, s'au Intemeiat atunci ca sa-I ajute in sta.-panirea lor: Franciscanii, cari-si iau numele dela blandul&ant Francisc. si Dominicanii, al caror intemeietor a fostun aspru Spaniol, Dominic. Aceste Ordine se mai chemausi caltryirii cerOtori, fiindca n'aveau nici o avere, si rata-cind necontenit. cu capul si cu picioarele goale, incinsicu o funie, ei nu-si luau nici macar merinde pe drum,

se tineau numai din pomana oamenilor milostivi. Do-minicanilor li-a dat Papa grija de a cauta, pe eretici cer-cetarea se zice in latineste inquisitio, §i de aceia acestnou asezmant se chiamd Stanta Inchizirie. Ea a lasat nu-mele eel mai rau, pentru ca a intrebuintat chinuri e siarderea pe rug impotriva unor oameni cari, data eraugresiti in credinta lor, nu putep.0 fi raspunzator dectitInaintea lui Dumnezeu.

Franciscanii lucrau cu duhul blandetei, urmand exemplul Interne e-torului lor, Franciqc de Assisi (t 1226 , care era asa de bun, Inca do-bitoacele silbatece se apropiau de dansul si pareau a se In hind. sufletului sAu fAra pacqte sf lipsit de dusmanie impotriva oricarii fApturia lui Dumnezeu.

5. Frederic al II-lea a fost intaiu ocrotitul Papei, ingrija caruia el fusese lasat. Pe urma Insa, dupa moartealui Inocentiu al III-lea. ajunse eel mai mare dusman alputerii Papilor. Intaiu el a zabovit plecarea sa in Ra-sarit. unde fagaduise sa se lupte pentru castigarea Ieru-salimului; cand a pornit, a aratat ca e bolnav si s'a tutorsindarat. Papa I -a afurisit. Atunci Frederic s'a dus cu ade-vdrat in Asia si a izbutit sa incheie cu Sultanul dinEgipt un tratat care lasa, far& lupta, in puterea crestinilorlerusalimul. impreuna cu alto cateva locuri. Dar Papa n'aidicat afurisenia de asupra lui, si. cat a stat Fiederic In

122

Ierusalim, al carui rege era prin mo§tenire, nici nu s'afacut slujba In biserici.

Excomunicarea Impotriva lui Frederic o rosti batranul Papa Grigorieal IX-lea. Se poate sa nu fi avut dreptate Imparatul sa fi fost InadevAr bolnav (1226). In toamna anului 1228 Frederic se afla la Lo-cunle Sfinte, unde clerul nu vent sa-1 primeascA solemn. Tratatul cuSudanul (Sultanul din Egipt) e dela Inceputul anului urmator, ai Fre-deric DA fact Intrarea cu alaiu In Cetatea Sfanta, unde se Incununasingur ca rege al Ierusalimului.

In lipsa lui, trupele Papei, ajutat de Lombarzi, ocuparA o parte In-setnnata din teritoriul sicilian. Germania riimase totu§i credincioask

astfel, cand excomunicatul se intoarse, Papa trebui sa se Invoiascala pacea din San-Germano (sau Ceperano). Ea n'are niciun adevaratcuprins, precum razboiul n'avuse niciun adevArat scop.

Lupta cu Papa a inceput si s'a Intetit la alegerea lui Ino-cen(iu al IV-lea. Acesta a fugit din Roma §i s'a dus In °raplsau de nastere Genova (v. fig. 16), apoi In Franta. Aicia strans el un sobor, care a osandit pe Imparat. Dar Fre-deric nu era om sä se lase cu atata. El s'a impotrivit panala sfar§it: veniturile lui erau cu totul stoarse, multi dintrecredinciosi II parasira; un fiu al lui zacea la inchisoare,dar el tot nu-§i pierduse nadejdea, ci purta razboiul pentrustapanirea Italiei. Muri Inca tanar, de multe silinti ce fa-cuse §i de mult amar ce Inghitise, la 1250. Neamul lui,doi fii §i un nepot, au cercat In zadar sa iea innapoi Italia;cel din urma a murit de mana calaului.

Inca din 1236 Frederic Incepuse lupta cu oraaele lombarde.In anul urmator el caatiga biruinta dela Cortenuoca, care putea face

sa se site vechea Intrangere dela Legnano. Biruitorul nu sta pe gan-dun sa organizeze teritoriul pe care-1 prive§te ca dobandit, prin ofi-terii sai (vicari, capitani . Pe un fiu al sal, Enzio, Ii facia rege al Sar-diniei altul, Conrad, era rege in Germania).

Noua excomunicare, din partea lui Grigorie al IX-lea Inca, e din1239. Urmara confiscari aliante. Razboiul se desfa§usa cu un norocnesigur. Papa voia sa adune un sinod de prelati din terile latine, daret furs prin§i de Pisani, aliatii Imparatului. Grigore muri atunci candsupt zidurile Romei erau °Vile lui Frederic.

Al doilea urmaa al lui cel d'intaiu pi6tori foarte putin, Geno-vezul Inocentiu al IV-lea, cen sinod general, Intoarcerea teritoriilor

si

si

@i

123

confiscate si iertarea oraselor lombarde. Neputand strange soborul InItalia, el 10 tinti la Lyon, pe pamant care de drept era tot imperiatsi nici macar de fapt Inca francez; 1245). Frederic numi un procurator

ca sA-1 apere, dar sinodul Il osandi. Cri contra-Imparat, Henric, In alesIndata. Razienat pe Bavaria, regele Conrad puta sa se mentie insa.Henric murl peste cateva luni.

Luptele urmara In Italia (pierderea si asediul Parmei), pe and dus-manii lui Frederic alegeau In Germania pe if ilhelm, conte de Wanda.-Imparatul nu era destul de tare pentru a Infrunta coalitia alcatuita InItalia Impotriva lui, si aceasta nu se gandia sa-i mai dea o lupta fatisa.Puterile se macinau in lupte midi, cand Frederic murl (Decembre 1250).

Indata regele Conrad veni in Italia. Gandul cel d'intaiu trebul sa-ifie a ink in stapanire regatul celor Dona Sicilii. Din nenorocire pentruHohenstaufeni, tanarul Imparat murl la patru ani dupa tatal sau, sipeste cateva luni si Papa Inc centiu era coborat in mormant. Cu moartealui Wilhelm de Glenda situatia se lamuri si mai mult (1256).

Coroana de rege a Romanilor o cerura Ricard de Cornwallis, fratelelui Henric al III-lea din Anglia, si regele spaniol Alfons. Ei gasiraamandoi alegatori, si Ricard veni chiar In tuff, pe scurta vreme.

In Italia, Manfred, fiul lui Frederic, tined regatul de Neapole. NoulPapa Alexandru al IV-lea Intra In lupta cu el. Toscana se facii ghibe-ling. Un nou Papa chema atunci pe Carol de Anjou din Franta. Inlupta dela Benevento, Carol isi castiga tronul : Manfred era Intre morti.In alts lupta cu biru(torul, la Tagliacozzo, fu prins Conradin, ultimulHohenstaufen, fiul lui Conrad , pe care noul rege it dadii In jude-cata, 11 osandl si puse sa-1 to e (1267).

XXIV

Regele german Rudolf de Habsburg. NegotulIn aceste timpuri : Hansa.

1. Impara0a nu mai putea sis Incerce de acum Inaintea stapanl toata lumea. In Germania, dupa, moartea lui Fre-deric §i stangerea neamului Incept o vreme de stra§-nice lupte Inlauntru. Un rege nou fu chemat din Anglia,altul din Spania (acesta era regele Castiliei). Nici unul, nicialtul nu putura dainul, caci n'aveau nici prieteni, nici os-

sau,

124

tali §i nici bani. ci cerusera coroana mai mult pentruInandrie §i o parasira, ca o pedeapsa. cu cea mai mare ru§ine.

Intr'un tarziu, dupa ce trecusera mai bine de douazeci deani dela moartea lui Frederic, se alese in sfar§it un regecare era din Germania chiar, §i a domnit in adevar. El por-nise din Svabia, ca §i dinastia gonita a Hohenstaufenilor, si-1chema Rudolf de Habsburg, dupa numele castelulni in carestatea de obiceiu. Era un om in vrasta. priceput in razboiusi mai ales foarte cuminte: intelepciunea lui se vede dinIndreptarile ce a facut, macar ca era atat de sarac ye-nise dintr'un loc destul de umil. Pana, la moartea lui Fre-deric puternicii din Germania fusesera Inca ducii, cu toateea Hohenstaufenii ii infransera foarte mult, dar dupa, acestiafiecare om de neam mare, care area un castel §i un numar

ostasi, intelegea sa nu mai Intrebe pe nimenea. Nu "semai tinea in seama nici pacea Imparatului. nici pacea luiDumnezeu, pe care o impusese de multa vreme Biserica, inposturi §i in anumite imprejurari.

2. Ormele au saracit, afar& de unele dintre dansele, care,ca sa se apere mai bine, s'au unit in cate-o legatura facuta,dupa, ohipul celei din Lombaidia. Astfel de legaturi se chemaubane (tovara§ii"): ele-§i aveau ostasii §i Vistieria. Cea maivestita Hansa a fost aceia de pe coasta sudica a Marii Bal-tice. Ea a pornit dela ormele Brema, Lubeck, Hamburg.Scopul de capetenie al ei era sa, schimbe in pacer marfurileEuropei de Miazanoapte. In toate porturile din aceste t,eri

avea depozitele de marfuri si casele de schimb, in-tocmai cum. Italienii le aveau in Constantinopol, in Shiai In Egipt. Aceste asezari, carora not ii zicem dupa frau-

-tuzeqte contoare (comptoirs), se intampina pana in Flandra,In Anglia (de pilda, la Londra), in Norvegia (la Bergen),In Danemarca, In Suedia (insula Wisby. azi pustie si plinade ruine), in Flandra (Bruges, Brugge), in sfar§it in Rusiachiar, la Novgorod. Hansa batea moneda si incheia tratatecu deosebitli regi sau frunta§i feudali. Ea a tinut multavreme, si pana astazi sunt in Germania orme hanseatice

'i

de

eali

125

(Hamburg, Brema, Lubeck), care, in toc de principi sau regi,au pe primarii si Sfatul lor, si bat pe moneda impArAtieigermane semnul lor deosebitor sau, sterna lor.

Fig. 17. Casa de (Alan german, pdstrata pans. astazi in Nurnberg.

La 1241 unirea Ltibeckului cu Hamburg pune temelia Hansei. Sfatuicomun Ink hotarari care se ziceau recese. Un singur drept erg primitde toate ora§ele aliate.

Fig. 18. Niirabergul, oral in Germania de astA4i, care si-a pdstrat Tama sl colatea si casele cele de demult.

lee, 7 1 ° ;;A,

;e4.. 'z

L-ii.74.4-

127

3. Paul la anul 1300, regii Germaniel s'au ales din Casade Habsburg §i din Casa de Nassau. Dreptul de mostenirenu se mai tined in sama. Niciunul din ei n'a mai mers inItalia pentru ca Papa sa-1 Incoroneze Imparat. Germaniase Meuse acum o tara ca toate celelalte.

Yn acest timp Ins Rudolf de Habsburg daduse impotriva puterni-cului rege boem Ottokar, care era gata sd fie stapanul slav al Germa-niei cazute in anarhie, marea lupta hotaratoare dela Durnkrut (sauKruterfeld), in care putinii ostasi germani biruird pe Cehi, cari aveauSi un puternic ajutor din, partea regelui Ungariet (0 Roma'nii sunt pomeniti anume in aceste lupte). Ottokar perl in infrangere, ca In ItaliaManfred (1278). Moravia fu cuceritd. Venceslas, fiul regelui mort,era un copil. Austria, ajunsa un ducal puternic, fu data lui Albert,fiul lui Rudolf, Impreund cu Stiria, Carintia, Carniola si ,margenea"vendica.

Totu0 Germania era o tara mai slaba decat celelalte, fiindcaavea mai putina randuiala si mai putina pace decat alte parti.Acuma se ridica in Apus ten europene, care avusera vreme sase incbege mai trainic si sa se pregateasca mai bine.

In Spania, regatele de Castilia si de Aragonia duc Ina-inte lupta cu paganii, smulgandu-li tot mai multe Oman-turi. Castilia merge spre Miazazi; Aragonia castiga spreRasarit pune mana pe frumoasele insule Baleare.

4. In regele loan feirei-de-'aril ridica pe nobili,clerul si orasele impotriva lui. Inca inainte de dansul, regiinu se tineau dupa cuviinta de obiceiurile parnantului: eiluau bani, inchideau. goniau din tara faro niciun drept siMIA niciun cuvant. Fiindca de Joan nu-i era frica nimanui,o rascoala izbucnl ca sä-1 faca a se purta de aid inainteasa cum cereau datinele cele bune. El a trebuit sa, se su-puna, si a dat astfel la anul 1215 vestitul hrisov care sechiama Marele act de drepturi" (Magna charta libertatum).In ea se prevede ca oamenii cari au pamant (deci nu ser-bii), Biserica si unele orase nu vor mai fi suparati cu ada-usuri peste obiceiu.

Magna Charta s'a dat la 15 Iunie 1215. Ea nu prevede tine etie ce2ibertdli intinse pentru toti. E numai o concesie smulsd de feudali

Si

giAnglia,

128

regelui. Prin ea se deinesc drepturzle acestuue, in cuprinsul coneeppeifeudale. De oarece regele Angliei fuese un cuceritor, de oare ce elconfiscase o mare parte din panftntul anglo-saxon, de oare ce el lin-partise acest pamant, cu ingrijire inventoriat, tovarasilor sAi de luptff,acestia, ajunsi fruntai ai nobilimii engleze, atarnau mai mult de elcleat orice alti fruntasi feudali de regele, seniorul lor. Actul din 1215tindea sä inlature aceaqta. deosebire.

Joan jurase ca se va tinea de aceste indatoriri, si ca nuva starul pe langa nimeni ca sa-1 dezlege de juramant.Dar el si-a calcat cuvantul si a facut pe Papa sa-1 declareTiber de orice fagaduieli. Atunci iarasi oastea nobililor ventasupra lui. Filip-August din Franta trimesese pe fiul sauca sa, iea coroana engleza, la care avea si unele drepturi.Dar Ioan rriuri, si atunci tara priml cu bucurie pe fiul saunevrastnic, Henric al HI- lea.

Ful regelui Franciei se chemk Ludovic,. viitorul Ludovic al VIII-lea.Papa, Inocentiu al III-lea, 11 excomunica" pentru a-1 sill sa parabeascAAnglia. Joan muri la 1216, si mostenitorul sau a' ea nbmai nou ani

Si acesta vol sä scape de lanturile din 1215. Dar nobiliise ridicara din nou, avand in fruntea for pe cutezatorulSimon de Montfort, conte de Leicester (un- Francez, care,avea feude si in Anglia). El invinse pe rege si-f sill saprimeasca de acum inainte supravegherea din partea uriuinumar de nobili. De atunei incepura sä se adune din candin cand parlamente (cuvantul vine dela parliare, care in-seamna a vorbi, in limba latineasca stricata a evuluidiu). In aceste adunari, la care luara parte in curand sitrimesii din orase, pe langa nobilii man si rnici si pe langaunii clerici, se dezbateau nevoile de bani ale regelui si ne-multamirile starnite de dregatorii si judecatorii lui. Regeleizbuti sa invinga pe nemultamiti, si Simon de Montfortpen in lupta.

La 1237 Henric e silit sa intdrelsca Magna Charta. Tndata I i calca "nsai"jurAmantul. Simon de Montfort impune la 1258 proviziunile dela O \ford,care kleau regelui un Sfat de 15 membri, supriveghiati de alti_ 24la fiecare trei ani era, a se ad me Parlamentul. Peste trei an', noug,

me-

129

excomunicare papala pentru a libera pe rege. Biruinta dela Lewes(1264) sill Insa pe acesta, care fu prins, a se tined. de cuvant. Montfortfu ajutat $i de oraseni, din cari chema care doi de fiecare localitate,la Parlament. El cazil lute° noua lupta peste un an, dar pests putinregimul Parlamentelor se impose. Scopul sau era sa fereascii Sarade biruri grele $i de abuzuri de putere. Von, subsidii, aducea. plan-geri, park pe dregatorii regali. Dreptul de initiative Ii lipsia Insa cutotul in aceasta faza. Institutia nici nu era aca, de populara, $i multicautau sa scape de cheltuiala ci primejdia reprezintatiei.

Urmasui lui Henric al III-lea, Eduard fu un regemare. El supuse cu totul Tara Galilor, dar nu o uni cuAnglia, ci o dada in sama fiului sau, pang ce el mostenicoroana englezg. El se amesteca in afacerile Scofiei. Acolose stansese dinastia cea veche. Eduard veni sa aleagg elun rege nou. Acesta se rasculg si fu silit sa se inchine.Dar in locul lui se riche& alt rege prin rgscoalg : Eduard itprinse, dupg multe silinti, si-1 ucise in chinuri. Un al treileaveni atunci la rand, si fu invins. Dar nici Eduard, nici fiulsau, Eduard al II-lea, nu-1 puturg desrgdacing din tarn.Scotia nu void sa aibg jug strain pe grumazi, si ea rgmaseneatarnata Inca trei sute de ani.

Eduard Mu murl la anul 1307.

X.XV.

intarirea regalitatii franceze : Filip-August Ludovical IX-lea cel &ant.

1. Pe vremea lui Henric al DI-lea si a lui Eduard I-iuregii Angliei nu mai aveau In Franta decat o parte din ceiace stgpanisera odinioarg aici. Regii Franciei au inteles cgputerea terii for nu se poate inchega atata timp cat

cunt asezati asa de primejdios in hotarele lor. Lucrulsate& asa: on ca Englezii aveau sa fie goniti din Franta,on ca Cara aceasta nu putea sa se Inalte la un loc defrunte intro celelalte. Nevoia de a-i scoate pe Englezi era

9

Tiu,

si

strai-nii

130

cu atata mai mare, cu cat stapanirea regelui Angliei Inchi-dea, Francezilor mai din toate partile drumul spre Mare.Ins& orice taxa are nevoie de Mare, pentru el pe apa sepoarta legaturile cele mai Intinse intro popoare.

Filip-August, ca un om cumhate ce era, a smuls lui Ion-fara-de-Tara, tot ce acesta avea de mqtenire In Franta,afara de pamanturile dela Miazazi, §i aceasta far& sa, severse sang°. Ioan Intrase In lupta cu nepotul sau de frate,Arthur, it prinsese, qi bietul tanar pert de atunci far& urrna:toata lumea a crezut ca I-a ucis unchiul sau, regele, ceiace arata ce nume-§i facuse acesta printre oameni. Insa,dupa dania feudala, suzeranul (adeca feudalul care dadusepamant altui feudal sau primise macar Inchinarea Oman-tului dela acela) aye& dreptul sa, judece In unele impreju-rani §i sa pedepseasca, pe vasal. A§a, a facut §i Filip-Augustcu Ioan, luandu-i Normandia §i feudele Casei de Anjou.

Arthur aveft drepturi asupra posesiunilor lui Gotfrid Plantagenetul.Acestea, ca Normandia, nu dovedira nicio tragere de inima, pentruIoan si, deci, pentru atftrnarea de Anglia. Luarea In stapftnire a tuturoracestor provincii de catre regele Franciei se facil dela 1204 la 1206.

Ioan a cautat sä capete inapoi ceia ce pierduse, §i s'aunit pentru aceasta cu regele ghelf din Germania qi crialti feudali din Franta. Germanii au vent pe la Nord-Ost,iar Englezii pe la Apus. S'a dat o mare lupta la satul Bou-vines, langa, oraul Lille; regele Germaniei, Otto, s'a luptatstralucit, ca un adevarat cavaler, dar n'a putut sa castigebiruinta.

Data aceasta, Filip-August incercase Intre0 granita la Nord-Ostprin anexarea Flandrei, stapanita de un conte. Aceasta mare feuds eraslabita prin marile jertfe pe care le facuse trebuift Inca sa le facftpentru cucerirea pastrarea Constantinopolului, unde Balduin, conteleacestei teri, ajunsese Imparat. Than patrunsese in provinciile francezesudice, pe care nadajduca sa le poata lua. inapoi, Si astfel, la Bouvines,Filip-August avh Inaintea sa numai pe Germani $i pe feudalii de limbsfranceza din partile Rinului-de-jos (27 Iu lid 1214), Pacea dela Chignonasigura regelui biruitor cuceririle sale, facute cu cea mai putina chel-tuial- de oameni $i de bani.

ei

a-ei

ei M

131

Peste un an dela aceasta, Ioan a intrat irt luptg, cu nobiliidin Anglia, si n'a mai avut pace pang la sfassit. Englezii numai tineau acuma In Franta decat o parte din zestreaEleonorei de Acvitania, mama regilor Ricard si loan. Numaidupg, vre-o cincizeci de ani regele Ludovic-ceI-SfAnt, careavea mustari de cuget, ca si cum ar stapg,n1 fg,r1, dreptpamAnturi strgine, a dat Inapoi, prin pacea dela Paris, oparte din cuceririle lui Filip-August. Aceasta fapta dove-deste ce suflet curat avea Ludovic, dar ea nu e potrivitapentru un rege, care nu trebuie sa Instrgineze, fg,ra, ceamai grozavg, nevoie, nimic din cuprinsul terii sale.

Prin pacea dela Paris, Intarita la Abbeville (1259), regele A ng Neicapata provinciile Perigord, Limousin, Quercy si parte din SaintongePe celelalte le pltrasia formal. Prin aceasta ins stapanirea de fapt aFrancezilor se preface& intro stapanire de drept. $i, In evul mediu,eand dreptul hotara legaturile dintre oameni si dintre popoare, aceastaera totusi foarte mult.

Putina, vreme dupg, smulgerea feudelor englezesti, regiiFranciei au mai capg,tat o Intindere a stapgairii lor. Inpartile de Miazazi se raspandise un eres pe care-1 osandiaBiserica romang,: cei mai multi dintre acesti eretici se aflauIn orasul Albi. Feudalii din acele parti, In frunte cu con-tele de Tulusa (care avea deci acest oras, ce fusese Capi-tals Visigotilor), parteniau o asemenea rgtacire. Va sg, zicaera, un prilej ca regele sg, puie mama si pe aceste frumoaseTinuturi, care sarrang, mai mult cu Italia si cu Spania.Papa hotari o cruciata Impotriva neasculatorilor cari seinchinau lui Dumnezeu intr'un chip neIngg.duit. Fiul luiFilip-August merse si el sa se lupte cu dansii. Contele deTulusa Isi pierdi tara; la urmg, ea ajunse In parte 'n pu-terea regelui. tin flu al Iui Ludovic al VIII-lea, un nepotde flu deci al lui Filip-August, se Mal mostenitorul celei-lalte pgrti, lugnd de sotie pe fata invinsului.

$i conlii de Tulusa jertfisera molt pentru cruciata, ramaind slabitipe urma ei. Poate ca tocmai prin cruciata. Intaiu s'a intarit aici erezia.albigenztl, care nu era altceva decat bogomilismul balcanic, patarenis-

132

mu/ din Bosnia, care a $i ramas patarena panA la caderea ei suptTurci.

Uciderea unui legat papal de un om al contelui Raimund al VI-leaaduse rAzboiul. Impotriva lui se predica o cruciatA. Simon de Mont-fort avil un mare rol Intr 'Ins& Raimund chemA In ajutor pe cumnatulsau, regele Aragoniei, $i era, firesc sA se amestece acesta, kite°luptl care avea de stop a se hotAri soarta Sudului francez; regelePedro al II-lea cazil luptandu-se.

Raimund putt pastra, Cara. Lupta urml insa Impotriva fiului sau.Noul rege al Franciei, Ludovic al VIE-lea, o conduced. Mica lui Rai-mund al VII-lea se mAritA cu Alfons, fiul biruitorului 'sat], si-i aduseProvincia ca zestre.

2. Urmasul lui Ludovic al VIII-lea s'a chemat si el Lu-duvie : el vine deci al IX-lea In sirul regilor Franciei(printre cari se numara si regii franci), cari au purtatacest nume. E cunoscut Insa, In de obste, supt numele deLudovic-cel-Sfant, pentru ca a fost un crestin foarte evla-vios, un sprijinitor calduros al legii sale, un judecatordrept care asculta pe orisicine si nu ratacia cu hotararea

mai ales, omul care pe timpul sau a jertfit mai multpentru cruciata. La dreptul vorbind, atata a Mout el: si-linti ca sa, scape Mormantul Sfant din mana paganilor,fiindca, afar& de aceasta, el a Incheiat numai invoieli, asacum i se pareau mai drepte, cu to# vecinii.

Ludovic ajunsese rege la moartea inainte de vreme atatalui sau: asupra cresterii lui a veghiat mama-sa Blanca,fata regelui din Castilla, o femeie foarte inteleapta, caredull si carmuirea terii. Tanarul rege crescA In frica luiDumnezeu, si el se deprinse a pretaal toate lucrurile dupadatoriile lui de crestin. Inca de mult I se paruse lui canirnic nu cere mai multa graba decat lupta, cu paganii, siastfel el Ilia crucea. Pe acest timp, toata Europa avea grijide razboaie pentru putere sau pentru razbunare; nimeninu s'a aratat, printre atat,ia regi si principi, bucuros delupta pentru Hristos. Ludovic singur strans rudele sicavalerii, si a plecat.

El s'a dus in Egipt, §i a izbutit Intaiu sä Invinga pedusmani. Dar acestia erau multi si cunosteau bine tam..

si

Isi

si,

si-a

133

In fruntea for stateau vitejii mameluci, robi cumparatianume pentru slujba ostaseasca: tocmai pe egad Ludovicse afla In Egipt, unul dintre dansii, Bibars, a luat putereadela ultimul urma§ al marelui Saladin. La urma, Franceziiau fost batuti §i Incunjurati din toate partile: pan , §i re-gele a cgzut in robie, §i a trebuit sa dea multi bani ca sg,se rascumpere. Dar el a mai ramas Inca, ani Intregi dezile, In Rasarit, fart, sg, poatg ispravl vre-un lucru de in-semnatate.

Dupg ce s'a tutors In Franta, Ludovic n'a pgrasit nicio-data gandul de a mai porni odata asupra paganilor. Mag,vreme a fost Impiedecat Ins, de schimbarile mari ce sepetreceau in toate partile.

3. Franta ajunsese a fi acum cel d'intaiu regat din 'Eu-ropa. Dela o vreme se alegeau tot Papi francezi. Unul dintreace§tia chema impotriva celor din urma Hohenstaufeni peCarol, fratele lui Ludovic al IX-lea. Acesta primise delatatal sau feuda sau apanagiul Anjou ; luand In ca.satoriepe mo§tenitoarea celui din urma conte de Provincia (frantu-ze§te: Provence), adica Tinutul dela cursul de jos al rauluiRhone, el ajunsese §i conte al acestor mari feude. Carol deAnjou a cucerit rapede regatul Siciliei. El s'a amestecat Intoate afacerile italiene §i a voit sa iea §i Constantinopolul.

Dupg, sfatul lui, Ludovic a pornit Impotriva regatuluimaur din Tunis, In Africa de Nord. Aici el a murit deciuma, pe un pat de cenusa, ca semn de pocainta, In 1270.Fiul §i urma§ul sau s'a Intors cu oastea, aducand cu sinerg,ma§itele pamante§ti a patru din rudele sale.

-134

XXVI.

Starea lumii pe la anul 1300.

Se cuvine acuma sa vedem care era starea lumii inapropierea anului 1300, papa la care am ajuns. Asa vomvedea si cum stateau si alte teri, despre care n'a venit Incaprilejul sa se vorbeasca.

Europa de Apus avea ca legatura credinta crestina cato-lie& (pagani nu mai erau decat in Spania de Miazazi), limbalatina in Biserica- si in purtarea trebilor si a judecatilor,ascultarea In ceia ce priveste lucrurile sufletesti de Papa.dela Roma si o oarecare tragere de inima pentru Imparatie.Incepusera acuma sa fie adunate popoarele in cite o sin-gura tail, al carii stapan cata O. fie regele: feudele celemai marl erau slabite paste tot locul, afara de Germania.

1. Anglia era alcatuita din Britania-Mare, afara de Scotia,care fusese supusa, dar se rasculase, si din coasta rasari-teana a Irlandei. Normanzii, cari vorbisera frantuzeste, seamestecara, de catva timp cu Anglo-Saxonii si cu DaneziiNortmani, cari vorbiau nemteste: acuma incepea sa se in-trebuinteze si limba cea noun, limba englezei, care e o limba,germanica, in care se afla insa foarte multe cuvinte fran-tuzesti (asa cum limba noastra e o linta romanica incare sunt foarte multe cuvinte slave).

2. Franca se unise In cea mai mare parte supt puterearegelui. Dar unele parti se gasiau In manila rudelor aces-tuia, care carmuiau deosebit ceia ce li se daduse de Ludovical VIII-lea (apanagiile) sau ce capatasera apoi, ca zestre.Flandra, la Nord-Ost, nu era Inca supusa. Tot asa Britania,peninsula dela Nord-Vest. In sfarsit, la Miazazi, In partileRhOnului, tot se mai pastrau unele drepturi Imparatesti,

astfel asupra insemnatului oras Lyon, unde stated unarhiepiscop.

3. In Spania, cele doua regate mari erau Castilla qi

135

Aragonia. Aragonia pared chiar c5, este mai puternica,. Re-gele de acolo pe o nepoata de fiu a lui Frederic al

a)0

0

7

7 n°U 11,

a 0,-o,o

g

z

g g=1

AOcn

z

a)

O

en

fzW

;1-2

II-lea: cared Sicilia, s'a rasculat, uciz'and pe Fancezii re-gelui Carol (ceia ce se chiama Vecerniile din Sicilia, fiindca

tined

s 060

ez

.4',2?

a

0

as

CJ

s.

;

3.

Ef

4f:

Cl

136

omorul s'a flout cu prilejul unei necuviinte savarsite de unFrances la vecemie In biserica,), un fiu al regelui Aragonieia ajuns rege In insula Sicilia, pe cand urmasii lui Carol deAnjou au avut de aici Inainte numai regatul de Neapole.

Cuvintul acesta de Vespere (Vecernii) siciliene nu s'a dat dincapul locului miscarii populare care, supt Carol I-iu de Anjou, a scospe Francezi din Sicilia. Aceasta provincie erk nemultAmitA pentrucd Scaunul regal fusese mutat dela Palermo la Neapole qi pentru cA noulrege cautA sa introducA limba franceza. Aderenti ai Hohenstaufenilorsi Aragonezii doritori de stapftnire atfttarti lumea la rascoalA: 0 repu-Med sicilianti tint' putin timp ; don Pedro de Aragonia fu chematpentru ca, sit apere de rizbunarea angevinA pe rAsculati. Dupa unrazboiu fericit, Casa de Aragonia pAstrA Sicilia. Si in Roma s'au facutatunci miscAri impotriva Francezilor.

Navara, de rang& muntii Pirinei, care fusese °data Carade capetenie In Spania, era acum foarte Ingustatabita. Aici si In Aragonia au fost cure anul 1300 luptepentru Domnie. Francezii s'au amestecat In ele, dar farafolos mare. Fiul lui Ludovic al IX-lea si-a Incheiat viataInainte de vreme, luptandu-se In aceste parti.

In Apus, regatul Portugaliei, pe care-1 Intemeiase, pe la1100, cum stim, un feudal din casa de Burgundia, Inainta,si el pe Incetul In paguba Maurilor; de dansul se stia Ins&numai putin, fiindca era mai, de-o parte si pe OceanulAtlantic nu ,prea mergeau atunci corabiile.

4. In Italia nu se afia alt regat, decal regatul Neapole sial Siciliei. Mai erau apoi stapanirile Papei, care taiau lamijloc peninsula, dar n'ajungeau Inca dela o Mare pana lacealalta: ele erau si foarte nesigure, si chiar in Roma aveaputerea un senator, ales de oraseni. Supt Alpi erau cativafeudali mars, cei mai insemnati fiind contii de Savoia, dincare se trage regele Italiei de astazi. !awl° erau orase desine statatoare: infloriau mai mult tale din Lombardia, apoiGenova, Venetia, cladita, foarte frumos chiar in apa Mariisi pe cateva ostroave mici, Pita, si, peste pAin, Florenta(orasele din regatul Siciliei erau supuse regelui, si maisarace). Aceste coati faceau mare negot In Rasarit : in Gre-

gi

Qi

sll-

137

cia, in Asia-Mica, In Siria, in Egipt si in Africa, avandprin toate -orarle contoare carmuite de consuli. Cu banii

Fig. 20. Pa lat din Italia (epitalul cal mare din Milan,elidit prin veaourile al X V-lea il al XVIlea In arhitecturg polka).

c4tigati acolo, se inalkau acasa zidiri minunate, se Wean

-138 --

odoare scumpe si se platiau pictorii, cari zugraviau,sculptorii, cari sapau in piatra si turnau in bronz.

5. Intro terile germanice, era intaiu inzparcicia. Ea pareafoarte slabita acum. Feudele marl se intarisera din nou, darschimbandu-si numele cele vechi. Astfel, nu mai era acuma oSuabie (Suabie), o Lotaringie, o Franconie, o Saxonie. Inlocul Saxoniei statea cu insemnatate Marca (sau Margenea),de Brandenburg (unde e Berlinul), pe un pamant smulsdela Slavi. In Rasarit ajunse la mare putere ducatul Aus-triei : Imparatul Rudolf it dada fiului sal). Boemia se fa-cuse de mult regat, si Rudolf avu destul de lucru cu re-gele Ottocar, pe care abia putii sa -1 invinga, ucizandu-1 inacelasi timp. In mlastinile si padurile dela Rasaritul MaraBaltice, poporul pagan al Prusienilor, care prada pe to#vecinii, trecuse la legea crestina. Supunerea si botezarea,for s'a facut cu sabia, ca a vechilor Saxoni, In Livonia,mai sus de Prusia, s'a intamplat acelasi lucru; cei ce aufrant cerbicea paganilor, au fost cavaleri din Ordinile xe-ligioase: Teutonii in Prusia, iar in Livonia cei ce se nu-miau Purteitori-de-sabie,

6. In Europa de Rcisarit, Ungurii slabisera intaiu prinlupta cu Manuil Comnenul. Apoi ei se ridicara iarasi, darImparatia cea noun bulgareasca Ii puce stavila, In sfarsit,la 1241, Tatarii se repezira, viind din Asia, asupra lor,si -i invinsera amarnic. La 1301 s'a stins si dinastia ceaveche.

Tatarii pornirA din stepa for aziatica, supt calAuzirea celui mai marestapanitor pe care 1-au avut ei, Ginghiz-Han. Acesta nu era, numai unrazboinic neobosit un om peste masura de crud, ci avea, inalte In-susiri de carmuitor. intreg neamul tatAresc s'a prefaicut prin el intr'osingura oaste nebiruitg, care ascult'a orbeste orice poruncA a lui.

Biruitor asupra Chinezilor, el se rApezi asupra bogatelor orase dinTurchestan, locuite in mare parte de Iranieni harnici, bogati

Ingrozitoare a fost prada poruncita de el in aceste parti. Tatariinu jAfuiau la intamplare, dupA voia norocul fiecAruia, ci tot ce seafla, in orasul cucerit, in Cara supusa, era insemnat cu cea mai strictasocoteala, confiscat dela proprietarii de pang. atunci Impdrtit. Selgiu-

sE

0

si Pais-

si

3

139

cizii sl AVIV din Asia-Mica ajunsesera vasalii prea-plecati ai strasnicilornavalitori, traind de acum Inainte in umbra Imparatului mongol.

Ciuci, fiul lui Ginghiz, urma stepa mai departe, patrunzand In par-tile rusesti. Toti prini<ii (cnezii) rusi se unira pentru a Incerca, saopreasca potopul de foc. in lupta dela Ca lca ei fura strivi i. Aducandcu ei franturi de neamuri sfAramate pe Tigani, din India), TatariiInaintau tot mai mult, dupa moartea lui Ginghiz (1227), spre Apus.Bath, fiul-marelui razboinic, interaeie in stepa ruseasca Statul mongolical Marii Horde de .dur din Chipciac. El lug, Moscova §i Chievu], nimi-cind neatarnarea ruseasca. Dela Nipru venira Tatarii $i la noi, JuandIn stapanire unele cetati, precum Cetatea-Alba, pe care au tinut-oaproape un veac. Din pasurile Carpatilor ei se revarsara asupra Ar-dealului, man-and Inaintea for pe Cumani nimicind in tale provinciaungureasca dela Siretiu, care-si avea parcalabul gi episcopul catolic incetatea MilooVului. Bela al IV-lea, regele Ungariei, pierdh lupta cu dansiiIn April 1241 si fugi in Dalmatia. Silezienii ei 1.44 la Lieg-nitz. Avantul Tatarilor se opri Insa aici, n'a mai fost nevoie de cru-ciata pe care o predicase Papa, pentru a mantui de urgia ]or Europacentrals.

In Rusia i la noi, ingrozind Statele balcanice psi supunandu-iiBulgaria (supt Ciuchi Nogai), ei au ramas multa vreme Inca.

Polonii, cari aveau si ei un regat, erau in decadere, dinpricina luptelor pentru Domnie.

Rusii dela Chiev intrasera supt stapanirea Tatarilor, sinumai dupa multg vreme putura sa-si capete iarasi neatar-narea. Ei erau impartiti acuma intre mai multi cnezi.

Bulgarii erau in scgdere dela Ioan Asan incoace. PentruDomnie se savarsiau omoruri si se chemau strainii, pang,si Tatarii. In parttile Vidinului, In ale Marii Negre se Men-sera, acum stapaniri deosebite.

Sventislav stall la Vidin, apoi tot acolo Casa lui Terterii, cu sang°cuman". La Marea au fost langa Varna un Mircea Qi urmasii lui.

impareicia bizantina traia, greu dela intemeierea ei a doua.Imparatii n'aveau decat Capitala lor, pgrti din Asia si uneleTinuturi din Europa.

7. In Asia, Inainte 4e anul 1300 se pierda si Akkon, ul-tima cetate cresting, din Siria. In Asia-Mica se ridicaserlemiri din neamul Turcilor.

Qi

furl

jgi

si

pipi

pi

140

Akkon (St. Jean d'Acre, Ptolemais) ad.' In Maiu 1291. Emirate lenouA, alcatuite de cApetenii viteze, purtau fiecare numele Intemeieto-rului lor. Aidin se chemA principatul de langA Miletul cel vechiu (Pa-lacia) qi Efesul din acela§i timp (acum Alto logo, Aiasoluc); Sarucan, celde la,ngit Magnesia (Manisa); Teche, de lAnga Smirna; In interior, Cher-mian cu Capita la Chiutaie, gi Caraman, avAnd drept reqedinta Conie(Konieh; vechiul Iconium). In Nord ere. emiratul lui Osman. Greciiaveau Nicea, Nicomedia, Philadelphia. Armenii de langA Mare interne-iaserl un regat al Armeniei-Mici, cu dinastii indigene Ili apoi cu o di-nastie latinA, ca ci aceia care, dupa cAderea Ierusalimului, stApAnib,numai In Cipru, dinastia de Lusignan.

Pentru Siria se bateau Sultanii din Egipt cu Mongolii,cari stapaniau, dela Ginghiz-Han Incoace, Incepand delahotarele Chinei. Celelalte parti din Asia, China, India, Ia-ponia, n'aveau legatura cu lumea.

In Africa, erau, pe coasta de Nord, Sultanii (Sudanii")Egiptului gi deosebiti regi in Tunis gi In Maroc.

Alte parti din lume nu se cunoqteau Inca,.

Sudan, Soudan e un cuvant format de Francezi, din Sultan". Pentrudeosebire de Sultanul Turcilor, e potriN it a se intrebuinta acest cuvAnt.

XXVII.

Terile din Apusul Europei dela 1300 pin& la ritzboiulde o sut& de ani".

1. and s'a Inceput veacul al XIV-lea, rege in Anglia era,Eduard I-iu, iar in Franta Filip-cel-Frumos, nepotul de fiual lui Ludovic-cel-Sfant.

Ce fapte folositoare a facut Eduard, ittim acuma : el afost cel mai cu socoteala dintre cati regi a avut Anglia, qipoporul sau I-a iubit cu adevasat. A lasat Cara mai pu-temica, de oare ce adaugise la dansa Tara Galilor §islabise puterea Scofiei, pe care n'o putuse cucerl Insa. Fata.de Francezi, el n'a pierdut nimic ; supuquii sai nu s'au

'4 ao:

ana

1011

11 I

r.,

1'4

141

ridicat cii arms impotriva regelui lor: el a juratseam, de cuprinsul actului din 1215. Necontenit, Engleziise gAndiser& cu dor la un rege Eduard, din vremile Anglo-

1%-a b- -....., .-- '...-'''',.- ..- z i b . -- ---._,- ..1 ..-:..., --... -..-- --.-..... -.. .... ,--.. : :-. ...- -. --- -. ._. - --.....'-'.c. -- 70ii....,..._..._ _........ ....___-. ---.........,--____.,--...,...,...,

0.4i

000ittl4iN.A

00#y

titil

1n.

: 1

AA....pp".

ktf)i

,,...'"

4

kilIV

.4e r. eI

(Z.,..,4,fr 41' 1 9.t At.

* '-'4.)k- ik,

4e.4---.

,#

._a1

f.N i

to1- .,-,./......-.).--_-'1-4\ ::\-1..5--

,0 j.-,' V. \`00-j).- , Ns ,Irek .' i

..:' ,,1,..Y .1, -)

.... ---,,,......-, rF.

. ........ ,

-.A... _A _01 !' L*-...

.

. JEANNENAVARRE.

.

F.i.

e

..12- ot.-/\ 4,

2 A-Cs- aNis.."t Z.,

"-.

/ilitiff.os

DE

aeOn0.5

0:

4 ',...,

.

.

F.F.e:.:s

h iViii

kill

kil

kilt t.4

, A\ Ail

1111

kil

N),AA

Al

0Pi ii

0A,

vitt

NIn'i.

ae,,a-a...2 2)...e.e_eikeite.e.e..11, a

_ . ..--...--.....-.- -- , --... . . . . L.., : . . . . .. -. -- . e . .- -- = . &__- -.ft .- a %

Fig. 21 Ioana, regini. a Franciel si Navarei din veacul al XIV-lea.E gotta lui Fillp-cel-Frumos.

Saxonilor, care urmase cu sfint,enie datinile cele bune:acuma li se 'Area ca, au gasit iara§i pe Eduard acela.

Dar Eduard I-iu n'a avut un urmas vrednic de dansul.

s ,tie

v

sv,

A

....--

.. ',At

E,,

....]

F1F:

4

..,1

....

.

\

pt....,

,

...

.

')-1 %- .. rr._, ,,

4 0*6 ?

.

...

Wle.sI

142.

Fiul Au Eduard al 11-lea a carmuit rg,u, Incunjurandu-sede oameni fara tragere de inima pentru tall,. Mai multetulburari au izbucnit atunci impotriva lui, si chiar una dinrudele sale se rascula, dar pert. La urma, pan& §i sotia luiEduard se uni cu du§manii lui. El fu prins §i silit sa laseDomnia; apoi 11 Inchisera Intro cetate, de undo fu scosmort peste patina vreme. Fiul sau, al treilea Eduard, fumulta vreme rege nevrastnic, a§a lncat toate trebile eraucalauzite de altii.

2. Pe atunci in Franta se afla un rege foarte destoinic,caruia i se datore§te intinderea §i Intarirea terii sale. Else numia Filip-eel-frumos (fiind un om foarte irumos §izdravan). Era fiul lui Filip al III-lea §i nepotul de fiu alSfantului Ludovic. Filip-cel-Frumos nu era bun §i bland, cilacom de bani, neiertator §i chiar crud; dar el a §tiutaleaga sfetnicii, a chibzuit bine imprejurarile §i n'a cautataltceva decal Inaintarea regatului. Sotia sa ii adusese sta-panirea asupra Navarei, din muntii Pirinei, §i asupra unuiIntins Tinut din Franta. Prin fel de fel de Intelegeri, el amai capatat ici §i colo bucati mai maxi sau mai mici dinintinderea de pamant care se chiama astazi Franta. Gandullui era sa puie mana §i pe Flandra, care cuprindea totunghiul de Nord-Ost, de catre Rin.

Flandra era un comitat, §i fusese foarte puternica, dardela un timp ea slabise, intro altele §i pentru ca trebuisesa sprijine imparatia latina din Constantinopol, a carii CasaImparateasca era de loc din Flandra. Contii de Flandra setot schimbasera din mai multe familii. Filip-cel-Frumos aInteles ce mare nevoie are regatul sau sä se Intinda §iasupra Flandrei. Cu contele de acolo i-a mers mai u§or,_si el putea sa creada acum ca Flandra e a lui, cand i seridicara Impotriva ora§enii din cetatile terii. Ace§tia aveaumulta bogatie, fiindca lucrau harnic la postavuri; ei erau§i oameni Indrazneti, gata de galceava. In cea d'intaiuupta cu dansii, nobilii calari ai regelui Franciei au foststra§nic Infranti; nu se mai pomenise pang atunci ca o

- -

sa-si

143

caste de cavaleri, al caror me§te§ug era razboiul, sa fienimicita de alta In care se bateau postavari, panzari, ma-celari §i altii ca dan§ii.

Filip Ina oraeele Lille ei Bruges, pentru a pedepsl pe contele deFlandra, care se unise cu Anglia Impotriva lui. Bruges se ridica InsaImpotriva regelui, mai ales pentru ca acesta, urmarind marl scopuripolitice, cerek ajutoare grele dela supueii sai. Fara sa se poata liberhdin prinsoarea for cei doi cot* de Flandra, se incepa rascoala. In Julie1302 Francezii furs batuti grozav la Courtray, Peste doi ani Filiprazbuna Intru catva infrangerea, dar el trebul sa lase familiei Dampierrecomitatul de Flandra.

3. Atunci toata lumea a crezut ca zilele role vor vent ne-contenit asupra Franciei. Papa, care era pe atunci Bonifaciual VIII-lea, pornl o dezbatere cu regele, cam a§a cum oavusera, inaintasii sai cu Imparatul. El ar vrut ca totclerul din regat sa ata me de Mosul §i sa-i dea numai lui ye-nituri. Dar Filip nu Mc!). niciun pas Inapoi. Papa fu atacat,In Anagni, de niOe nobili italieni pe cari-i tocmise regeleFranciei. Ei Yi spusera In fats cele mai mari batjocuri, sis'a crezut chiar ca ar fi cutezat sa-1 loveasca peste obraz,ceia ce ar fi fost o mare ticalosie, caci Bonifaciu era unom batran §i un arhiereu. Papa simt,1 a§a de grozav aceastaumilinta, !neat murl peste cateva zile.

Prin vestita bull Aussulta fili (bulele se numesc dupa cuvintele cucarenebunie

incep), Bonifaciu declara fatie ca regele e sup us Papei ell ar fi osa se creadd altfel. Trecuse vremea unor asemenea programe.

Papa lei repeta Insa marturisirea de credinta prin bula Unam Sanctam,care declara ca numai In Biserica poate afla once cretin mantuirea.Regele Franciei se hotarI sa depuie pe Papa printr',un Conciliu. Acestamurl la 1303.

Al doilea urmas at sau fu un France; si el nu se Incu-meta sa iasa din FranO.

Lel d'intaiu urmae al lui Bonifaciu avit o foarte scurta pastorie. Papacare se stramuta la Avignon e Clement at V-lea. El se Incorona laLyon; la 1308 se aeeza In Avignon.

Scaunul cel nou al Papilor a fost de acum lnainte (pang, la

fi

pi

144

1377) °rap' Avignon, mezat in Franta, dar atarnand de re-gele din Neapole, vasal al Papei (acest oras a fost cumparat,foarte tarziu, de Papa, care avea posesiuni in apropiere).

Filip a fost In stare sa, sileasca pe Papa si la desfiin-tarea Ordinului Temp lierilor. Cei din Franta furl dati Injudecata pentru placate care erau in cea mai mare partenascocite; Regele trimese pe cativa dintre ei la rug, ca sapiara de moartea ereticilor; el li lug, averile.

4. Filip-cel-Frumos batuse pe Flamanzi (adeca pe locui-torii din Flandra), qi incheie cu dansii o pace care se po-trivia cu interesele sale. Regele Angliei Ii Meuse obisnuitainchinare pentru Tinuturile ce mai avea in Franta. Fratelelui Filip, Carol de Valois, se gandia sa, fie Imparat in Con-stantinopol. Ba Inca, unii dintre Germani ar fi fost aplecatisarl aleaga, pe Filip ca Imparat al lor.

Aici, In Germania, lucrurile mergeau rau. Dupa moartea,lui Rudolf de Habsburg, urmase ca rege un principe din altneam. Albert, flu' lui Rudolf, Wu si ucise pe acest principe,dar §i el pen de moarte silnica, fiind ucis de nepotul sau.De puterea regala nu se mai temea, nimeni. Dupa Albert sealese un mic stapanitor din terisoara Luxemburg (care al-catuieste astazi un ducat deosebit, intro Germania §i Belgia).Apoi §i dupa, acesta vent ducele Bavariei, Ludovic, care searata, mai tare decht regii de pan& la dansul, fiindca aveasupt mama sa o stapanire parinteasca mai intinsa. Dar nicin'ajunse sa fie recunoscut de totd, ci intampina, piedici necon-tenite din partea rudeniei regilor ce fusesera pang, la dansul.

Acum regii din Germania nu mai erau totdeauna §i im-parati. Mali nici n'au mers in Italia sa iea dela Papa co-roana Imparateasca. Altul a facut drumul spre Roma, dara murit in tale. Pe niciunul nu 1-a incoronat, dupa cu-viinta §i dupa, dating,, un Papa. adevarat.

In acest timp scapa Sroifera de supt stApanirea Casei-de Austria. Aici,.Intro Alpi, valea Ronului, Tirol §i lacurile Schwyz, Uri, Unterwalden,teranii titian o viaia politicd ImpArtitit pe TA care alcatuiau i o to-vard§ie In lucrul pAniantului, ca In satele noastre. Unele Intrara, In deo-

145

sebite conditii, supt puterea ImpArAteasa. Pretutindeni se recunosteauanumite drepturi superioare ale Impenului. Unele cantoane (asemeneaVoevodatelor noastre) ajunsera in legAturA de supunere cu Casa de Aus-tria. Totusi obiceiul de a se uni intre sine pentru apkare erg, de multInraddcinat; Sviterienii cautau sit scape de epitrop:a babsburgia pentrua pg.stra, doar numai ocrotirea Imparateasca Sprijiniti de imparatulLudovic, ei Indraznira a da lupta cu ducele austriac Leopold, care fuinvins la Morgarten, in 1313, intemeindu-se astfel libera unire a vailorsviteriene germane.

Cine stie ce s'ar fi ales cu Franta, ihca In aceasta tar&ar fi fost tot regi hotarati, cuminti si binecuvantati cu oDownie lunga, precum fusese Filip-cel-Frumos! Acesta, mu-rind In 1314, cateva saptgmani durA, ce perisera cei dinurmg fruntasi ai Templierilor, lgsa trei fii. Toti trei dom-nira, si de niciunul din ei nu se poate zice ca a fost uncarmuitor rgu, ci dela fiecare a ramas si cate ceva folo-sitor. Dar unul domni abia doi ani, altul sese, cel de-altreilea tot atata vreme. Niciunul n'a lgsat un mostenitorcare sa trgiasca.

Atunci. Franta trebul sg aiba un rege din alta familiea semintiei capetiene. Aceasta aduse marele razboiu de no,suta de ani".

XXVIII.

MaAxdul de 0 suta de ani".

1. and cel din urmg fiu al lui Filip-cel-Frumos Incetadin viata Inca tangr, la 1328, Eduard al III-lea, regele An-gliei, era un copilandru de seisprezece ani. Eduard erafiul Isabelei, fata lui Filip-cel-Frumos, si deci sora regeluifrancez ce murise ; ca nepot al acestuia, tinarul regeal Angliei era mai aproape de tron decat oricine altul.Insa cu cativa ani in urma se hotarase, intr'o adunare anobililor, clericilor si a orgsenilor din Franta, ea femeile

10

146

n'au dreptul sa. mo§teneasca Domnia (aceasta se Meusepentru ca al doilea fiu al lui Filip-cel-Frumos sa poatadomni legiuit In locul nepoatei lui de frate).

S'a ales astfel ca rege fiul lui Carol, acel frate al lui Filip-cel-Frumos, care, cum §tim, voise §i coroana Imparateascadin Rasarit qi aceia din Apus. Carol primise dela tatal sauca apanagiu provincia Valois (In care se afla ora§ul Com-piegne, la Nord-Ost de Paris), cu titlul de conte. Cel de-aldoilea conte de Valois, Filip, ajunse astfel rege al Franciei.Regii acestei teri se zic deci de acuma Inainte Capetienidin Ramura de Valois (cete§te : Value).

Intaiu Eduard al III-lea s'a inchinat lui Filip pentru Ti-nuturile sale din Franta, intocmai precum Eduard al II-lease Inchinase lui Filipcel-Frumos. Dar Indata el lug, insusiputerea In Anglia. Era om tanar §i viteaz. Multi II chemauImpotriva noului rege Filip. A§a, ora§enii din Flandra, pecari acesta-i silise sa se supuie contelui lor, n'aveau altsprijin decat pe Eduard. 0 ruda de aproape a lui Filip, carefusese despoiata de mo§tenirea sa, alerga tot la ajutorulenglezesc.

E Indraznetul conte Robert de Artois.

Pe de alta parte, regele Franciei sprijinia in Scotia peun doritor de Domnie, Impotriva regelui de acolo, care serazima pe prietenia lui Eduard al III-lea.

Regele Scotian era David Bruce, fiul regelui Robert, care capataseprin lupta neatamarea Scotiei. El fusese inlocuit de un pretendentsprijinit de Englezi ci fugise In Franta.

Regele din Germania, Ludovic, era pornit Impotriva luiFilip, care se unise cu Papa ca sä-1 rastoarne §i sg, puiepe altul din Casa de Luxemburg, prieten cu Casa domni-toare din Franta. Toti feudalii de la Rasaritul Franciei eraucu Anglia: ba chiar seniorii din Normandia §i Bretaniaaveau Intelegeri cu dqmanul.

In 1336 Incepit deci Eduard al III-lea lupta on Filip alVI-lea, ca sa fie el rege al Franciei In locul acestuia.

147

2. Intaiu razboiul s'a facut mai mult prin pradaciuni. DarIn 1346 regele Angliei yen' el singur spre a calauzl pejafuitori: ei ajunsera pang la Paris. Filip alerga dupa dangii,§i-i gas1 la Crecy (cete§te: Crest), nu prea departe de Mare.'Cavalerii francezi patira aici, cu toata vitejia lor, ceia cepatisera cu patruzeci de ani In urma, cand se lovisera cu-oralenii din Flandra. Nu li-a folosit nimic c In mijloculfor era regele Boemiei si fiul acestuia, Carol, care fuseseales, Impotriva lui Ludovic de Bavaria, ca rege al Roma-nilor (a§a incat ei aveau cu dan§ii trei regi). Infrangereafor a fost strasnica.

Peste doll& luni, regina Angliei, pe care sotul ei o lasaseIn tara, batil tot ma de rau pe regele Scotiei, unit cu Filip,§i -1 prinse chiar ; prinsul stab). unsprezece ani In capa,t lainchisoare. In anul urmator, Englezii Inving §1 In Bretaniatranceza. Ormul Calais (cete§te: Cale), in locul cel maistramt din bratul de Mare ce desparte Anglia de Franta,fu cucerit.

Supt urma§ul lui Filip, loan, zis cel Bun, care era §i. elun viteaz cavaler, lupta Incept). din nou. Joan era, altfel, unprincipe slab §i. nesocotit In faptele sale. In 1356, Frantafu prinsa din doua parti, de regele Angliei gi de fiul sau,earuia i se zicea Printul cel Negru, pentru ca obisnuia saise acopere totdeauna cu zale §i alto arme de aparare de031 Inegrit. Ioan se arunca asupra acestuia din urma. In-talnirea osta§ilor se fact. MO ormul Poitiers (cete§te :PoatTe), adeca in Apusul terii. Regele Franciei n'avii maimult noroc decat tatal sail ; ba Inca el fu prins, ceia cenu i se Intamplase- niciunuia dintre Inainta§ii sat; decatSfantului Ludovic in Egipt §i oprit In Inchisoare ca §iregele Scotiei, David.

3. Pacea se face abia dupg, patru ani : panel atunci ta-narul fin al lui Joan carmui tara. Erau vremi foarte neno-rocite : se Meuse acum §i In Franta obiceiul ca regele Anu poata pune dari fart, voia supusilor sai. 0 adunare astexilor" (nobili, cler, or5seni), dupa care se Impartiau aces-

148

tia, vorbi amenintator. Locuitorii din Paris, cu prepozitulfor (un fel de primar) In frunte, batjocurira cinstea ce secuvine tronului qi ucisera chiar pe, unii sfetnici.

Prepozitul se chema, Stefan Marcel. Parisul i-a ridicat o statuie. ELo merits prin iubirea lui de tail si energia cu care

periodic,a luptat pentru

introducerea in Franta a reg imului de control care functionkIn Anglia. El izbutl a face sa se primeasca o comisiune de supra-veghere, capata In ea o hotaratoare Inraurire. La urma Insa, factagresala de a se Intelege cu roan-eel-Rau, regble Navarei ajunsit ne-atarnata dupa moartea celui din urma fiu al lui Filip-cel-Frumos , siputini plansera moartea lui silnica din Indemnul mostenitorului de troll.

Teranii pustiau, In cete hotesti, mai multe Tinuturi.Miscarea se zice Jacquerie; cuvantul pare sa vie dela haina (jaque,.

cf. jaquette, iacheta) pe care o purtau rasculatii. Stilbatec s'au purtatteranii, dar si mai salbatec, In pedepsirea lor, nobilimea, care putea,sit aiba mai multa judecata si omenie decat niste bieti oameni dezna-dajduiti lipsiti de lumina.

Osta§ii cu plata nu mai ascultau de nimeni.

Bandele, cetele acestea se ziceau compagnies, grandes compagnies. Ja-furile for nu erau mai mici decat ale celor mai nemilosi dintre teraniirasculati. Mai tarziu a trebuit sa se gaseasca mijloace pentru a le,nimici cu totul.

Lupta se dada la Crecy, §i e una din cele mai vestiteale evului mediu. Aceasta lupta se mai Inseamna §i prinaceia ca Englezii aveau pusti cu mici gloante de fier. Du§-mann nu cuno§teau Intrebuintarea in razboiu a prafului depwa. Grecii, cari-i ziceau foc grecesc", Arabii, dela ace§tiaSpaniolii, '11 cuno§teau, farg a-i da o mai larga Intrebuin-tare. De cunostinta prafului de pu§ca la Chinezi, nu e locula se vorbl, fiindca, ace§tia au tinut toate cuceririle for §tiin-tifice pentru dansii.

4. A fost un noroc moartea regelui Ioan.Fiul sau era bolnavicios §i nu se pricepea la rgzboaie.

Elsa acestui nou rege, Carol, i se cuvine pe dreptate nii-mele de cel Cuminte", pe care i 1-au dat supusii sai. Ellasg pe Englezi sg-i vie in Ora §i sä prade, fiindca gtia.

Bi

oi

149

bine ca ei nu pot sa ramaie intr'insa si ca foamea ii vatmimic" sau ii va goni inapoi peste hotar. De acuma InainteEduard al III -lea nu se mai puta lauds cu vre-o biruinta.Pe atunci terile erau sarace, oamenii putini: pagubele cese puteau face In razboiu nu se potrivesc cu cele de astazi.Pe urma, osti permanente, care sa stea totdeauna pregatitesi adunate, nu erau. Darile se strangeau cu greu. Decinumai pe acele vremi era bine ca un rege sg facg ma cuma facut Carol-cel-Cuminte.

Fiul lui Eduard murise inainte de tatal sau. Nepotul defiu a avut sa se lupte cu teranii ridicati Impotriva lui.Unchii sai aveau puterea.

Miscarea teraneasca din Anglia, la farsitul ' eacului al XIV-lea, areun caracter religios. Rasculatii ziceau, Intemeindu- e pe Biblie :

Cand Adam saps $i Eva torcea, unde era, nobilul ?". Un mare Invatat,/oan Tr gcliffe ( \Viclif), predica viata apo tolica a clerului (cum faceau

Franciscanii pe acelasi aruncarea autontatii upreme a Papeit tlnulcirea Scripturii pe Intelesul poporului in lintba lui. Ducele de

Lanca ter, unchiul cel mai influent al re elui, II sprijinia. Intre ceisaraci umili ideile sale starnira un entuziazm urias, si numele ace tuiIndraznet om de bine se cuvine a fi pastrat cu recunoetinta de totiacei cari respects sufletul omenesc in lupta pre desrobire.

Tot asa s'a intamplat si in Franta, cand Carol al V1-leaa venit in locul lui Carol al V-lea: si de o parte si dealta, erau regi copii on copilandri si cate trei unchi caepitropi, cari carmuira destul de rau. Carol al VI-lea nebunlpeste catva timp, si nu-si mai capata mintile inapoi: unchiisai si fratele sau se certara, pentru putere si ajunsera pan/la omor. Fiul unuia din cei omorati, duce al Burgundiei,se dada atunci de partea Englezilor.

Ducele Burgundiei ucis a fost loan-WAde-Friel (sans Peur), care,fiind numai raostenitorul lui Filip-cel-Bun, lupta e la 1396 ImpotrivaTurcilor la Nicopol Moartea lui s'a intamplat la 1419, dupa ce Fran-cezii fusesera din nou batuti de tanarul rege englez Henric al V-leala Azincourt. El a fost razbunat. Impotriva intereselor patriei desisimtul de patrie nu se Intarise Inca, de fiul sau Filip-cel-Indraznet.

La acestia, Ricard, regele cel -Omar, fusese inlocuit cu

si

timp`,ziSi

Si

--- 150

varul sau Henric, care era duce de Lancaster. Fiul acestuia.s'a chemat tot Henric: de uncle, ca tanar, el avuse purtarifoarte role, el se facia acum un urma§ vrednic al lui Eduardal III-lea.

Henric al IV-lea a trait pagnic, pe cand Henric al V-lea a fost unu/dintre cei mai marl regi ai Angliei. Am vazut ca i se datoregte biru-inta dela Azincourt, dupe care urma cucerirea Normandiei.

Henric al V-lea bath pe Francezi §i sill pe Carol al VI-lea.sä-1 nurneasca mo§tenitorul sau.

Tratatul acesta, care se poate zice ca. deigiinfig Franja, dandu-i caregent (regele find nebun gi mostenitorul lui izgonit de hatarul En-glezilor) pe acel care -ii voia mai mult peirea, s'a Incheiat la Troyes,In 1420.

Dar murl Indata dupa aceasta, lasa,nd un fiu, a ca,ruimama era fata lui Carol: Henric al VI-lea, care n'avea.nici un an de vrasta.

Cat a fost acesta nevrastnic, Francezii §i-au putut raz-buna. Carol al VII -lea, fiul lui Carol al V-lea, gasi un spri-jin nea§teptat Yn ciobanita Ioana d'Arc, care socotia cavorbe§te cu sfintii Si ca Dumnezeu a trimes-o camantuie Ora. Ea scapa orme incunjurate, batii pe Englezi,§i, cand pen ars& de dInsii, cari o faceau ca este erotica§i stapanita de Satana, Fran0 era. libera.

Ioan d'Arc a fost Inftitigata de catolici ca o sfanta. Dugmanii cato-licismului gi ai politicei catolice cauta sa-i scads Insemnatatea. De faptaceasta femeie, despre care se credeb, ca vorbecte cu puterile ceregtici e In stare sa faca minuni, a Inflacarat la lupta pe ostai gi a pututastfel ajuta, foarte mult la mantuirea tern sale. Ea a curettit oastea re-gain de peleate g4i din talhari cruzi, betivi yi desfranati cum erau, a facuto oaste de credinciogi, can socotiau ca urmeaza, luptandu-se pentru.tare §i rege, porunca lui Dumnezeu.

La pace, Carol al VII-lea a capatat §i Tinuturile de Mia-zazi, care se mai tineau de Anglia.

sa-si

151

XXIX.

Frantz si Anglia dela rizboiul de o suti de ani"pini la 1500.

1. Carol al VII-lea n'a fost un rege mare, des). a avut-un noroc ca acesta, sa-si vada .ara scapata, de straini. Nuera viteaz, si niciodata el n'a castigat o biruinta. Nu eranici purtarea sa a fost destul de rea. Nici re-cunostinta nu pastry el acelor cari-1 ajutasera, si Carol alasat sä mom& fata viteaza care-1 mantuise de dusmanipusese coroana pe cap.

Englezii au ars-o ca eretica, dupa ce ea Meuse ca regele Carol sa fieIncoronat. Toi<i cei pe cari-i InAltase unde nici n'au visat, o pArAsirlmiseleste. Ea se sun insa pe rug cu constiintia linistita a celui cefAcut datoria si a credinciosului care asteaptA pe altA lume rAsplatadin rn'ana lui Dumnezeu.

Dm& noul rege francez a putut Ins& izbandI, pricina estarea ticaloasa In care se gasiau atunci Englezii. Henrieal VI-lea, ajungand de vrasta, nebunl tocmai ca si Carolal VI-lea, bunicul sail, dela care poate sa fi luat 4plecarespre aceasta grozava, Sotia sa, Margareta de Anjou,era o femeie viteaza si hotarata, dar Englezii n'o iubiau,fiindca, era straina, si, pe atunci, dm& venia un principedin alta tarn, el ramanea, cu inima tot acasa. Un sfetnicde-al lui Henric fu dat in judecata, prins pe o corabie siucis: altul caz-a la Inchisoare.

2. Atunci unii dintre puternicii Ang liei se gandira sa ri-dice alt rege, asa cum se deprinsesera prin scoaterea dinDomnie a nepotului lui Eduard al III-lea. Pe atunci se bu-cura de multa iubire Ricard, ducele de York (ceteste: Tore),rastranepot al lui Eduard si fost loctiitor al regelui InFraut,a. El call intaiu sa, i se incredinteze toate afacerilepentru ca regele era nebun ; nu-i trebnia, alt titlu decatacela de Ocrotitor" sau, pe englezeste, Protector. Regele

Intelept,si

si-i

si-a

boalg.

1:52

ajunse In tnanile lui Ricard, dar regina stranse de maimulte on oaste impotriva acestuia. Margareta apara mos-tenirea fiului ei. Intr'o lupta din urma ea avii noroc : Ri-card cazu mort, si fiul lui mare fu' gatuit dupa, biruint,a.Insa, nu trecu un an, si Eduard, cel de-al doilea fiu al du-celui ucis, se facil regele Eduard al IV-lea. Henric murl lainchisoare, fiul Margaietei pen si el, iar ea ratacl, ca onenorocita, cate zile avit dupa, aceasta.

3. Pe cand Eduard al IV-lea stapania Anglia, rege inFranta era fiul lui Carol al VII-lea, Ludovic al XI-lea. Eduardera un om molau si bland, pe care -1 ridicasera pe tronprietenii si sprijinitorii, si nu atata vointa lui chiar. Odataa venit si el cu armele impotriva regelui Franciei, dar fara,folos. Acest rege Ludovic nu samana de loc cu Ludovic-cel-Sfant : era om urat, zgarcit, rau la inima, in stare sanascoceasca orice chinuri pentru pedepsi dusmanii, pecari-i tinaa, in custi de fier, uncle nici nu puteau sa, seridice In picioare ; dar avea multa istetime si staruinta. Elsi-a pus In minte sa uneasca toata tara in manile sale, sia izbutit.

La inceput chiar Ludovic a avut in fata lui pe feudali, cari, unitipentru apararea rarnAsitelor de privilegii ce mai aveau, pretindeautotusi ca au in vedere numai binele terii, si de aceia si au numit to-varasia de revoltA: Liga binelui public. LuptAtorii ei nu se do' edirA instare a birui pe rege in lupta deia Montlhery, care a fost nehotarAta(1465 .

Dar locuitorii din Paris, cari, dela Stefan Marcel incoace, se arataufoarte darji fats de regi sprijinisera de curand pe Burgunzi si En-glezi (Criboche, un tabac sau pielar, avuse la 1410, cu partidul lui, sta-panirea asupra marelui oral), nu se miscarA asa cum au fost nAdAi-duit rasculatii. Ei incepeau a siniti cs viitorul munch nationale numairegele absolut poate sa -1 asigure.

Ludovic mai gAsi impotrix a lui pe neintelegatorul lui frate: Carol,duce de Normandia apoi de Guyenne, care se stanse peste cativa ani.

Ludovic a avut mai ales mult de lucru cu Burgundia.Tara aceasta fusese luata de regii Franciei, dar Ioan-cel-Bun o daduse ca apanagiu unui fiu a] sau : din acest fiuse cobora Carol, care traia pe vremea lui Ludovic al XI-lea.

a-si

si

1i

153

Acest Carol se pomeneste cu numele de cel Cutezator,fiindca nu-i era frica de nimeni si se arunca orbeste asupraprimejdiei. El avea si Flandra, pentru ca strabunul sautinuse pe ultima coboratoare a neamului coutilor vechi deFlandra; o multime de Tinuturi vecine se adaugise cuvremeaf la acest comitat. Carol void sa mai iea Lotaringia,care forma un ducat deosebit, Alsacia, care era nu de multtimp a Casei de Austria, si Svitera, unde taranii se ras-culasera impotriva Austriacilor batusera, de doul ori,In niste lupte vestite.

Dar Ludovic i-a stat in cale ; nu doar ca, s'ar fi luptatsingur, dar el a Indemnat pe toti dusmanii lui Carol, sii-a sfatuit. La urma, Carol a fost batut de cetele teranilorsviterieni, vacari si vanatori din munte. Luptandu-se apoicu ducele Lotaringiei, el a fost gasit mort pe campul delupta, cu ranile Inghetate de frigul unei zile de iarna.

La Grand on, apoi la Morat (Murten) fu batut Carol de SA iteri, Inacel an 1476, in care Stefan-cel-Mare cladea, Turcilor a doua lupta pentrupAstrarea erii sale. Lupta n astra pentru neam si lege e deci contem-p rand cu aceia pentru libertate a Sviterilor. In iarna urmatoare, Bugunzii a ediau Nancy, capitala Lotaringiei ducelui Ren6 de Vaudemont.Si aici alergard Sviterii pentru gasi vechiul dusman, care pen InvAlmAsagul salbatec al infrangerii sale. Ambitia feudal/ francezd, trufiaseparatist/ a noilor oh arhi din range regal, inze tra0 cu apanaoii deun rege neprevAzAtor, se in ropy cu el.

Ludovic ar fi vrut sa marite pe mostenitoarea lui Carolcu fiul sau, care se chema, tot Carol. Dar ea lua pe fiulImparatului din Germania, care era Frederic de Austria.Din casatoria ei cu acest principe german, Maximilian, apornit un lung sir de vestiti stapanitori. Tot asa Ludovicn'a putut lua Provincia, care era a regilor titulari de Neapole,urrnasii lui Carol de Anjou. Incolo, el putea muricaci I i atinsese tinta.

Aici stdpanil, cu grill numai pentru poezie artd, bdtranul regeRene. El purta, acest titlu pentru regatul de Neapol. S'a luptat casA-1 capete, dar In zAdar. Aici regina Ioana a II-a, dela mijlocul veaculuial XV-lea, infiase pe Alfons de Aragonia. Acesta e luptA pentru mos-

si-i

a-si

linistit,

sisi

154

tenirea cea noun cu at fiu adoptiv al reginei, Ludovic de Anjou, si-1birul (1435-58). Ioan de Calabria, fiul lui Rend, s'a framantat, la randullui, mult timp cu Ferdinand, fiul lui Alfons, farA a-i putea smulge co-roana angevinA.

AceastA Casa de Neapole, care se lncheie cu Ioana a II-a, a dat ca-valeri perfecti, ca regele Robert, ¢i o ocrotitoare a tuturor artelor,Ioana I-iu, casatorita cu Andrei, fratele lui Ludovic-cel-Mare, regeleUngariei (ea Ingadul sa se tmelteasca nroartea so1ului ei). Cavaleri fran-cezi au stat totdeauna In preajma acestor regi din sangele CapeOenilor.

4. La moartea lui, Eduard, regele Angliei, läsa, doi fii,de cari ramanea sa, se Ingrijeasca unchiul lor. Acest frateal regelui mort se chema, Ricard, §i nu s'a mai pomenitun ticalos ca acesta In istoria engleza. In loc aperenepotii §i sä sprijine Domnia celui mai mare dintreel se fad' insu§i rege, §i-i omori (dar si Eduard osandisela moarte pe un frate al lui, caci pe atunci oamenii aveauinima impietrita adese on qi uitau de orice datorie a lor).Suirea In Scaun a acestui rege patat de sangele neamuluisau s'a facut tocmai in anul cand a murit Ludovic alXI-lea in 1483.

Mai tarziu marele dramaturg Shakespeare a creat o figura nerhuri-toare din acest urat, schilod, ambitios ei crud principe, pe care seteade Domnie fl facia criminal.

Ricard n'a avut parte insa, multa vreme de stapanireape care o hrapise. El socotia ca, a scapat de oricine armai avea, drepturi asupra Angliei, dar nu era a§a. Un stra-nepot al lui Eduard al III-lea prin femei train in coltulacela din Regat care se chiama Tara Galilior: tatal sauera conte de Richmond (citeste: Richmond), si el purta,tot acest titlu. Numele acestui mostenitor al coroanei era,Henric. El stranse destula oaste ca sa, se poata lovi cuRicard. In lupta dela Bosworth (cite§te: BOsuort), acestafu Inv-ins §i ucis, abia dupa, un an de Domnie.

Lupta ce a tinut dela rascoala ducelui de York pang laaceasta, bataie, se chiama, lupta dintre Casa de York gi Casade Lancaster, sau, dupa semnele deosebitoare pe care le

81-si

155

purtau In vileag luptatorii lupta dintre trandafirul alb gitrandafirul ro§u, lupta dintre cei doi trandafiri.

AceastA lupta, pe langa marile jertfe de sange cerute de dansa, areun mare folos pentru Anglia. in ea s'a macinat feudalitatea englezd,si Henric at VD-lea n'a avut nevoie de luptele, otravurile $i capcanelede fier ale lui Ludovic at XI-lea pentru a fi rege absolut.

Henric §i-a zis al VII -lea, §i neamul sau a domnit maibine de un veac asupra Angliei.

Terile celelalte pins la anul 1500.

In veacul al XIV-lea In al XV-lea, cea mai mare pu-tore o au Anglia §i Franta. Regatele celelalte nu se potasamana cu dansele.

4. Asa, in Spania, terile crestine nu se pot intelege,macar ca, Maurii tot mai cearcg, une on sa capete ceia cepierdusera: ei erau puternic intariti in regatul Grenadei,mezat tocmai in jos, in fata Africei. Regele Castiliei sebate une on cu al Aragoniei, alte on cu regele Portuga-liei, unde in aceasta vreme se Intemeiaza o dinastie noun,zisg, dinastia de Avis (pentru ca, Incepatorul ei era, Mare-Maiestru, deci Mare-Capitan al unui ordin cavaleresc cunumele de Avis, dupa locul Avis). Kavara era pe la 1350a unui rege din sange francez, Carol-cel-Rdu, care a fostprieten cu Englezii.

E acela care a avut legAturi cu Stefan Marcel $i nadljduia, sit capeteFranta. El era, fiul lui Filip de Evreux si al Ioanei, film lui Ludovicat X-lea.

Insulele Baleare au alcatuit catva timp un regat dosebit:al Maiorcei, dupa insula cu acest nume.

:

XXX.

CL

156

Unul din acesti regi, lacob (Jaime) al II-lea, pe la jumatatea veaculuial XIV-lea, alcAttu planul de a-si recapata cu ajutorul cavalerilor fran-cezi, insulele, dar pen in luptl.

Regii acestia erau desfranati, cruzi sau nevolnici adeseori. Se povesteste despre otraviri, despre lupte intre tatasi fiu sau Intre frati, precum a fost aceia a lui Petru cuHenric de Castilia, dintre cari eel d'intaiu a fost omoratde cel din urma.

Henric de Trasttmara era fratele lui Petru-cel-Crud. El luptA impo-tri\ a fratelui Au cu Compannle-cele-magi" franceze, calAuzite de ves-titul viteaz Bertrand the Guesclin. La urma, in 1369, Henric capadtronul. Cei doi trati se IncAierarA dupA despArtirea (*Hof, si Petrucazu ucis.

2. In Nord, o femeie foarte hotarata si desteapta, Mar-gareta, a unit, prim mostenirea coroanei sotalui ei, regatulDanemarcei cu al Norvegiel si puse mana apoi si pe Suedia.Ea factr sä se Incheie atuncY un act ale unire trainica intreaceste ten, asa-numita Unire dela Calmar, in 1397. Unireaa tinut Ins& numai supt nepotul de la nepoata si urmasuIei, Eric. Dupg Eric, numai Danemarca si Norvegia at1 Minassupt aceiasi carmuii e.

In Scotia, toata vremea e intrebuintata cu rascoale silupte inauntru.

In Italia erau doug regate. Regatul de Neapole pared, cava creste asa de- mult, incat va, stapanl toata Italia. Ro-bert, nepotul de fiu al lui Carol de Anjou, a fost, In adevar,eel mai puternic stapanitor in cuprinsul ei. El ocrotia osuma de orase si ajunsese cu cuceririle sale 'Ana la raulPO, in Tinutul care se chiama Lombardia. Dar dupa dansulvenira la Domnie femei cu purtari rele, care primejduiraregatul. Aproape o sutg, de ani au fost aici petreceri ne-Ingaduite, omoruri si razboaie. Asa s'a prapadit toata tre-cerea de care se bucurase regatul.

In Sicilia a tot dornnit familia regala din Aragonia. Pu-tin timp dupa anul 1400, Sicilia s'a unit chiar cu AragoniaIn mana regelui Martin-cel-Bdtran, cg,ruia-i murise fiul.

157

In Italia mai erau orase, apoi feuds si, in sfirsit, stapa-niri noun, capatate cu puterea de unii oameni cu nproc.

Mai vestite erau printre orasele italiene ramase libereacestea :

Fig 22. Un stalp impodobit de la palatal dogilor din Venetia, din eiruldo stalpi ce mArgenesc pAretele de dare Mare.

Venetia. Ormul avea carmuirea sa veche, dar de la untimp se facusera unele schimbari intemsa. Numai neamu-rile vechi aveau drepturi sa iea parte la sfaturi.

Aceasta se chiama inchiderea Mare lui Consiliu. Se 7.ceN Con iliubcelMare (Consilium Malta, Consiglio Ma gior ) acea adunare care sestrange), numu rare on, cuprin and re t tt v15, to c i barbati ai fami-

158

'Iiilor nobile. De acuma tine se ridica. din popor nu pute& sit mai facaparte din acest Sfat.

De fapt, nu Consiliul-cel-Mare conduced Venetia, ci Senatur, din mij-locul caruia se ridicau, ca un fel de delegatie permanents, aea-numitiiSapientes, Semi, dintre cari unii erau pentru afacerile de uscat, altiipentru cele de Mare. Doge le nu puted hotarl nimica fariz .Senat. Cer-cetarile le faceau inchizitorii de Stat, cari ajunsera apoi la o mare In-semnatate. La urma afacerile cele mai Insemnate erau in manile Con-siliului de Zeee, care e cea mai desavareita forma a oligarhied venetiene.Un doge care, ei pentru motive personale (cad fusese jignit de nobili),Incerca, in legatura cu poporul de jos, sa Inlature pe oligarhi, fu datIn judecata decapitat public. Si pang. azi In eirul dogilor din strain-citul Palat Ducal se vede, In locul chipului acestui nenoropit principe,aceasta inscriptie: Aici e locul lui Marino Faliero, caruia pentru crimei s'a taiat capul".

Doge le era, tot mai strans legat si mai de aproape supra-veghiat de nobilii cei vechi dupa Marino Faliero, care in-trase in Intelegere cu poporul de jos, fu osandit la naoarte, sicaruia i se taiase capul (pe vremea regelui loan din Franta).Republica Venetiei castigase o sums de pamanturi in Italia,si ea se Intinse mai departe pe malul Marii Adriatice adeca,In Dalmatia si Albania si in insule.

Ea awed Creta ; mai tarziu capatA, fiind lasata ca moetenitoare deCaterina Cornaro, o Venetiana, vaduva ultimului Lusfgnan, regele Iacob,Ciprul. lnsulele lonice ajunsera ale Republicei, care Intarl foarte multcetatea din Corfu. In Morea, venetiene erau porturile Coron ivi Modon,la Sud; un timp ei Argos, Atena, cealalta parte din peninsula finda deosebitilor feudali, transmiteau posesiunile prin casatorii,vanzari ei invoieli; ei atarnau mai mult cu numele de principii deAhaia, cari s'au urmat din deosebite dinastii. Marea insula Negroponteo capatase tot Venetia. Insulele Arhipelagului alcatuiau ducatul de Naxos,supt familii venetiene (la urma, familia Crispo). In Albania se ocupaeeDurazzo qi alte locuri. Trau, Sebenico, Spalato erau centrele Dalmatieivenetiene. Si republica Ragusa fu supusa catva timp.

Genova. Mult timp, aceasta, cetate fusese carmuita deoameni imparatesti, cari se chemau potestaft, sau, italie-neste, podesta (dela cuvantul latinesc potestas, putere).Apoi, dupa sfaramarea puterii Imparat,Bor in Italia, bres-lele mestesugarilor si negustorii alegeau capitani si cate

cari -ci

gi

159

un star4 (abbate), care se schimba pe fiecare an. Abia, pela 1350 s'a ales de popor cel d'intaiu doge al Genovei.

Aceasta, dupl datina venetiana.

Genova cauta sg, iea Sardinia, marea insula vecina, si deaceia antra In lupta cu Aragonia. In aceastg lupta se ames-teca si vechea dusmang. Venetia, cu care s'au purtat doug,razboaie mari In veacul al XIV-lea. Genova les' invinsg sise supuse pe rand puternicilor din vecinatate.

0 luptA se poarta pentru Caffa, alta, la sfarsitul veacului, pentruinsula Tenedos, coasta Asiei: se zice rAzboiul Chioggiei", fiindcAlanga Chioggia, insulA din apropierea Venetiei, s'a dat lupta hotaza-toare.

Genova ajunse apoi, pe rand, supt ocrotirea Franciei, care-si exit unlocotenent regal aici, a marchizului de Montferrat, a ducelui de Milan.

Pisa era, foarte mult slabitg. In locul ei se ridica Flo -

renfa. In fruntea orasului stateau stareti" (zisi aid. priori),alesi ca si la Genova de bresle si negustori, un stegar,caruia i se spunea gonfalonier, dupg, cuvantul italian gon-falone, steag. Florenta prinse a se ridica mai ales de pevremea lui Carol de Anjou, si ea a tinut totdeauna cuGhelfi, adecg, cu dusmanii pgrtenitorilor Imperiului, cafi,acestia purtau porecla de Ghibelini. Aici nu era, atata negotcu Rgsaritul ca in Venetia si Genova, dar se lucra multde mestesugari,mai ales postavuri vestite In toatg lumea.In Florenta erau si bancheri cu foarte mare faima, si eiajungeau asa de puternici prin banii lor, !mat nimic nuse face& in Republica fara stirea lor. Asa a fost fantilia deMedicis, a cgrii mgrire a Intemeiat -o in veacul al XIV-leaCozma-cel-Batran.

Familia Medicis s'a ridicat luptandu-se cu alt! bogatasi, Albizzi. InFlorenta nu se schimbarl titlurile, dar familia predomnitoare ajunsea luet una ecite una toate dregitoriile.

Aici era si o mare straduintg, pentru invataturg, si scrie-lea de lucruri frumoase. Florentin a fost marele poet_Dante Alighieri, mort la 1321, care a cantat fericirea Raiu-

langA

160

lui si groaza Iadului; apoi, dup el, Petrarca, vestitul can-tgret al iubirii, si Boccaccio, povestitor de istorioare. FiindaFlorenta a avut astfel de oameni, Italisnii, cari vorbescdeosebite dialecte, au primit limba de aici, din Toscana, ca,limba scrisului lor.

Dante (1265-321) s'a inspirat dela obiceiul evului mediu de a infatisdlucrurile, problemele, interesele in forma de alegorii. Si el a cautatsa amestece elemente antice in canteen' lui (calauzul sau prin cercu-rile" altei lumi e Vergil, marele poet roman, pe care contemporaniisai it priviau ca pe un mare fermecator, ca maitre Merlin din ciclulde antece cu subiect breton al asa-numitelor chansons de geste, epopeiaacelor timpuri). $i el e cu totul stapanit de credinta Zvi conceptiile Greg-tine. Si el traieste In misticismul vremii sale, care intre lucrurile cesunt si cad supt simturi yi Intre cele care, desl nu cad supt simturi,trebuie sa fie, nu faced nicio osebire. Patima politicei personalet IIstdpaneste si pe el, si, opera sa Divina Commedia (numele vine delacomediile", misterile", reprezintatiile religioase cu subiecte In carese amestecd Iadul yi Raiul, sfintli yi Insusi Dumnezeu) e astfel yl olupta Impotriva duOmanilor sal politici, yi o Incercare de tAlmAciremisted a faptelor yi oamenilor. E nemuritoare, nu prin subiectul sdu,ci impotriva Iui, prin energia cuprinzAtoare a unui vers care- se infd."--

tiseaza ca slove de bronz cufundate In marmura.Francisc Petrarca (1304-74) era, un om foarte invatat; stid yi stria

latineste ca oamenii antichitAtii: a Incercat o epopeie a Iui Scipi-one Africanul, dupa modelul lui Vergil, yi scrisorile lui, in care imita.pe Cicerone si sunt fard grey El trdieste Insd in ad-miratia oamenilor, nu atata prin aceste dovezi de cunostintd in and,

ci prin versurile sale de iubire, in forma populard medievalkde canzoni (sing. canzone; franc. chanson) §i prin sonetele sale (sonetto,numite asa pentru sunetul armonios acestei forme poetice crista-line). Ele sunt inchinate unei madonna Laura, unei doamne cu acestnume, _care a trait de fapt, dar poetul, dupd obiceiul de atunci, inte-lege de cele mai multe on alegoric ce spune, gdndindu-se la virtutisau alte abstractii infdtisate In chip si supt nume de om.

loan Boccaccio (1313-75), care e contemporanul lui Petrarca, e vestitprin Decameronul sau (numit asa, dup A limba greceascd, a carii cunos-tintd incepuse a se rdspdndi in Apus: e Impdrtit, In adevdr, in zeceparti"A. E o culegere de nuvele (povestiri noun, necunoscute), gen de

proza obisnuit in evul mediu, in care se povestesc lucruri mai adeseaputin morale, de dragoste, de inselaciune, s. a. Prin aceasta carte, de ointindere mare, se

imitatori,poate zice ca s'a creat proza italiand- Boccaccio a

gash multi yi unii dintre acesti novellieri §i-au cdstigat un_nume Insemnat in literatura italiand.

fi

yi

Pliniu-cel-tanar,

al

limbs,

161

Feude erau mai multe supt munti : aici Qrau contii deSavoia, dtrora li s-'a dat apoi titlul de duci; din ei se tragregii Italiei din vremea noastra. Mai erau contii de Piemont,a dtror mostenire a luat-o Casa de Savoia, si doua Casede marchisi (marchisi vine dela lat. marca, germ. Mark,franc. marche, a Inararatiei carolingiene).

Marchisii erau cei de Montferrat, de cari s'a mai vorbit, si de Sa-luzzo (franc. Salutes). Dintre acesti din urmg, unul, Toma al III-lea,a scris, pe vremea razboiului de 0 sutA de ani, romanul Le Chevaliererrant (Cavalerul rgracitor").

Contii de Geneva n'avurl viitor: orasul cu acelasi nume ajunse Ti-

ber se uni apoi la confederatia (Eidyenossenschaft) Sviterilor, la in-ceput numai terani numai germani.

Casa de Piemont a dat pretendenti la principatul Ahaii.

Tiranii se chemau stapanirile castigate, prin putere sauprin viclesug, de oameni fora drepturi. Le c&p&tau adesealuptatori cu plat& can aveau noroc. Asa s'a intemeiat inMilan puterea familiei Visconti, mai pe urmA conti si duci:atatea alte familii isi imp6rtiau Lombardia si paxtile vecine.Venetia mai ales a avut sä se lupte eu ele. Tiranii erauoameni luminati si darnici adese on, can in&ltau clacfiri

frumoase, voiau sa fie laudati in cuvinte inflorite si searatau cu priintA fata, de oamenii de rand: pe ceilalti ins&cautau stApaneasca prin once mijloace.

Deci tiran nu inseamna un principe care stApitneste rara lege, crud,samavolnic, ci unul care, fara drept, distruge libertAtile unui oral sauuzurpa puterea intro republics. Dintre Visconti a fast unul, Gian-Ga-leazzo, care se pgrea, (pe la 1400) dupa: ce canaltase dela Imperiutitlul de duce ca va cgpata coroana Italiei. El a vrut sti se lupte,pentru acest ideal, cu regele Neapolei Ladislas, care a fost ri preten-dent b tronul unguresc. Niciunul din doi n'a izbutit, si Italia a ramaso tail de Republice tiranii.

11

sisi

si

sa-i

si

162

XXXI.

Papii qi impLratii din vremea rizboiului de o mitade ani".

Pe and Anglia si Franta se luptau intre dansele case stie care din ele va avea cea mai mare Inraurire asu-pra terilor apusene la Inceputul vremii celei noug sau mo-derne, Papii si Imparatii se coborau tot mai jos si slabiautot mai tare, ei cari se razboisera, asa de Inviersunat pen-tru stapanirea asupra lumii.

Acuma nu se mai simtia nevoia unei sinyure stApiniri asupra lu-mii, asupra Bisericii Jai Hristos, stapanire pe care au ravnit-oPapii Imparatii. Cine area oaste §i bani mai ales acestia, cari pu-teau plata oastea acela avea puterea, fArA sa. -1 Intrebe nimeni dedrept. DupA idealismul, une on nobil, alte on anarhic, al evului medalvenik astfel acum o era. de realism, une on totdeauna priel-nica dezvoltArii elementelor materiale ale eivilizatiei.

1. Dupa, Ludovie de Bavaria, familia de Luxenburg capataiarasi coroana regal& in Germania. Acel aruia i se pusepe cap, se chema Carol, §i Intro regii cu acest nume carian domnit asupra Germaniei, el e al IV-lea. Carol s'a ames-tecat in multe de toate, fiind mandru si neastarnparat.Ina-inte de toate, el a fost rege al Boemiei. In aceasta tar&neamul vethilpr stapanitori se stansese, si nu i-a fost greuregelui Henric al Germaniei, bunicul lui Carol, sa faca a sealege fiul sau in Boemia. Acest fiu, _loan, a ratacit toata,viata sa prin lume, cautand in care loc se dau lupte maifrumoase, ca sa-si arate acolo vitejia. Carol nu era asa. Ela fost un adevarat rege boem: Invatase limba locuitorilorcelor mai multi si mai vechi, limba ceh?I (care e una dinlimbile slave). Nicairi nu statea. el mai bucuros decat inorasul Praga, Capitala Boemiei, undo Inalta si cladiri foartefrumoase. Cu voia Papei el facA aici si o Universitate, lacare veniau studenti din toate terile vecine: din Saxoniasi Bavaria, de o parte, iar, de alta, din Polonia si Silesia.

sa

$tsi , $i

brutalA,

163

Germania i-a opus, la inceputul veacului at XV-lea, Universitatean Leipzig (Lipsca), foarte cercetati.

Carol a facut calatmia In Italia, §i a luat coroana im-eriala, degi nu din manile Papei. A mers l In Franta,

undo cauta sa, invie vechile drepturi !mparateqti.

Ca acelea asupra Lyonului $i a lntregului fost regat de Arelat (Arles .

In Germania el e cel care printr'un hrisov: bula de am-4adeca un document a carui pecete e inchisa trite° cutiutA.de aur) a oranduit tine sa aleaga de acum tnainte pe regi.Alegatorii trebuiau sa fie cei trei arhiepiscopi dela Rin,cei doi dud, din Bavaria §i din Saxonia, markgraful dinBrandenburg §i regele Boemiei.

Inainte alegeau ducii, acuma insa ducatele erau sfaramate $i nu sedmiteau de cAtre top aceiasi urmasi ai autoritAtii ci privilegiilor du-

ale. Bula de aur din 10 lanuar 1356 pune Boemia In fruntea electo-r ilor (din interese de familie). Se hotArAste $i cum sa se facl alegerea.be Biserica legaturile cu atm nu e vorba nici Intr'un chip.

In Brandenburg, se stansese vita cea veche a markgra-filor, §i Ludovic de Bavaria daduse tara unui fiu al au.Carol lug, apoi Brandenburgul pentru familia de Luxenburg.La moartea sa el Impart,1 fiilor deosebitele teri ce ajunse--s.era in mane, sa.

Markgrafii cei vechi erau din linia ascaniand, care se stansese, spremarea durere a locuitorilor, cari pnmirl cu bucurie pe un falsii arkgraf, and se ivi apoi.

Ca rege In Boemia §i in Germania i-a urmat lui Carolfiul cel mai mare, dar acesta era un om manios supuspatimii urate a betiei, care faced dintr'insul o fiara salbateca,in stare sa ucida, oameni.

A4fel regele Venceslas (Wenzel) ajunse de batjocura tuturora.

Alt rege german s'a ridicat impotriva lui. La urma mo§--tenirea lui Carol al IV-lea treat asupra fiului celui de-al.doilea, Sigismund.

Sigismund ajunse, prin casatorie, rege in Ungaria. Era pri-

.(1

ei

Qi

Qi

164

ceput, harnic, tot asa de mandru ca si Carol. El a avut-norocul sa domneasca douazeci si sapte de ani. A facut-calatorii in Italia si a purtat titlul de Imparat. A mem-prin toata crestinatatea, Rind primit cu multa cinste pre-tutindeni. A purtat lupte grele cu Turcii. Ca sa impace-Biserica Apusului, care, cum vom vedea, era sfasiata dercatava vreme, el soboare de obste (concilii generale),

Sigismund n'a fost numai un mare ambitios, ci un om harnicImpodobit cu talente. Dar ,n'avea in Ungaria un sprijin destul de tare(acolo el era sup reginei Maria, Elea lui 'Ludovic -cel-Mare-, si a fostapoi mostenitorul ei), banii astfel a fost silit sa ceddzeBrandenburgul, mostenit dela Wenzel si dela yarul lor, Iobst, lui Fre-deric de Hohenzollern, mic senior svab, care, stapanind Anspach si Bayreuth, ayea, cu titlu ereditar situatia de burggraf, de nparcalab", laNurnberg_ unde mai traieste cetatea cea veche, incunjurata de sail.turi adanci. Burggraful Frederic al ATI-lea capata aceasta intinsa pro-vincie in lulie 1411 ca vechil §i capitan (ca Elector in 1415-7), inschimbul unui ajutor banesc.

Sigismund se credek dator, ca imparat,. A, se lupte cu Turcii $i sayImpace Biserica, dar mijloacele nu-i ajungeau pentru aceasta. In Italiaon in Conciliul din Constanta iii lua infatisare Imparateasca, dar in-data se vedea ca, e un biet print fail mijloace fara, ascultare, carese strecura mai mult sau mai putin dibaciu printre greutati pe carenu le putea invinge.

Ginerele si urmasul sau caci n'a avut tin flu erA,

din Casa de Augtria, si dupa acesta a venit alt urmas allui Rudolf de Habsburg, Frederic.

Albert de Austria §i-a inchinat stapanirea- razboiului turcesc, incursul caruia a si murit, de boala.

Frederic al III-lea samana intru catva cu Ludovic alXI-lea: tot asa era siret, se imbraca In haine proaste, sefacea smerit, si, cand venia clipa cea potrivita, el isi vadighiarele ascunse si se arunca asupra prazii. Dar era maifricos, si njci n'avea mijloacele pe care le putea intrebuinO,un rege al Franciei. Ce .putea face cand el era slab si ceitari nu voiau sa-1 ajute ?

Frederic a incercat a face din Carol-cel-Cutezator un rege §i a-1 legb,de interesele Imperiului si de ale Casei de Austria.

tints

ii lipsiau:

oi of

ti

165

2. Dad. Imparatii stgteau rgu, si mai rgu li merge& Pa-pilor. La Avignon, ei traiserg supt ochii regelui Franciei.Au fost pxintre acesti Papi instrginati si oameni destoinici,dar n'au Indeplinit niciun lucru mare. Pe urmg, la 1$77,unul dintre ei se intoarse in Roma. El murl acolo, in anulurragtor.

Acesta a fost bunul Papa Urban al V-lea, care a predicat cruciata sisupt auspiciile caruia Petru I-is, regele Ciprului, a luat AlexandriaRgiptului (1365) -si Tripoli In Siria.

Cand a fost sg se aleaga urmasul sgu, cardinalii alegg-tori s'au impartit in doug: cardinalii francezi de-o parte, siceilalti de alto,. Doi Papi au fost alesi astfel In doug locurideosebite: unele teri au recunoscut pe unul, care s'a asezatIn Roma, altele pe eel de-al doilea, care s'a Intors la Avi-gnon ; fiecare a avut urmasi in carmuirea sufletelor.

In general, terile latine au fost pentru Papa din Avignon,. Clemental VII-lea, si urmasii sAi; celelalte pentru Urban al VI-lea $i cei ce anvent, la Roma, dupa el. Aici In Roma a,vuse cativa ani puterea, pinafu omorat intro rascoall. Cola di Rienzo, care Incercase a Invia ye-chile traditii republicane In Roma WA Papa.

Aceastg stare de lucruri a tinut peste treizeci de ani.-4i alt& data se intAmplase o dezbinare, o schismei (cu un.cuvAnt grecesc) ca aceasta: anume cand Imparatii, Indusmgnia for cu un Papa, fgceau sg, se akagg altul. Daratunci numai Imparatul care-1 numise recunosteg pe acest-Papa mincinos; pe cand acuma lumea states, in cloud ta-here cu privire la leggturile cu Scaunul Sfantului Petru._De aceia aceastg, dezbinare se chiamg schisma cea mare aApusului.

Ca sg, se mantuie odatg cu o asemenea rusine, multi oa-:meni invatati si co trecere in Bisericg sfltuiau sg, se adunein sinod al clerului intreg, care kg hotgrascg In sfarsit care

M Papa eel adevarat.

Astfel erau pentru Sinod insemnatul scriitor Philippe de Mezieres,cancelariu ai Ciprului, Pierre d'Ailly, apoi episcop, loan Gerson, ca..

166

lig. 23. !do mull.. Er. Sebald, In ISiserica cea mare din Nurnberg, Wilt dinbronz turnat de Petru Vischer, cel mai mare molter german

din reacul al XV-lea.

107

ruia i se atribuie Imitatio Christi, -43 minunata carte, in care sufletulcrestinului se intoarce de-a dreptul, fara mijlocirea preotului, catreDumnezeu.

Dupa, multa silinti, acest sinod s'a putut strange inorasul Pisa din Italia, la 1409: amandoi Papii au fostjudecati nevrednici, si s'a ales altul, dar cei doi de maiinainte tot au pastrat ascultare. Peste cativa ani Sigis-mund a .chemat alt sinod, la Constan(a, Tanga, lacul cu acestnume in Svitera.

Aid s'a dezbatut si eresia lui Hus. Joan din Hussinetz,zis Hus, fusese duhovnicul reginei Boemiei. El era un ominvatat, indraznet si viteaz in apararea crediatelor sale. Peatunci umbla in toata lumea ca un vant de prefacere alegii. IVlii de oameni mergeau pa drumuri, biciuindu-se casemn de pocainta. Un Englez, Wycliffe (ceteste: UaTclif),propm eduia c legea buna nu e a preotilor, ci a cartilorsfinte, care trebuie prefacute in limba poporulud. Hus cre-dea si el asa, si mai avea si alte pareri osebitoare. Sinodula pus sag arda, si el a murit cantand laudele lui Dum-nezeu. Dar pe urma treizeci de-ani s'au batut Cehii pentrucredinta lui Hus, si sangele a curs in valuri pentru aceasta..

Sinodul din Constanta a ales pe Papa 111artio al V-1 ea,

care a ramas singur. Dar acum se ajunsese la parerea casoboarele sunt mai mari decat Papii si ca, legea trebuie cu.-rata& prin soboare de obste. Pentru aceasta soborul dinBasel In Svitera, care a stat adunat multa vreme, a intratin lupta cu Papa Eugenio. Acesta a stians si sobor sia cautat sa Impace pe Rasariteni cu Roma. Dar la_ urmaa Invins tot Papa.

Parintii din Basel, vorbird multi ani de zile de reforma Bisericii. Innumele careia singuri ei puteau sa aiba un rost si sa indreptateascprelungirea fara soroc a sedintelor Tor. Masuri folositoare n'au fosins& in stare sa iea.

and Papa Eugeniu al IV-lea lua hotararea de a chema pe Rasaritenila un sinod de-Unire, legand astfel pontificatul sau de al lui Inocentiual IV-lea, care adusese la Lyon (1274) si arhierei greci Meuse a se in-vol la proclamarea unitatii dogmatice si ierarhice,si parintii trimesera

'un

168

delegatii for pentru a pofti, la alt sinod, pe prelatii orientali. BiruiinsA, In aceasta intrecere de stAruinti, Papa. Pe corAbiile lui si pe celebizantine, se suirA Imparatul Manuil Paleologul, Patriarhul Iosif $i multialti fruntasi ai Rasaritului. Ei tinura sobor cu Apusenii Int Aiu la Fer-rara, apoi la norm/a, unde, la 1439, $i iscAlirA actele Unirii celeimug.

Papa Eugeniu a stiut sft trezeascA $i ideia eruelatei, trimetInd co-rabii si ostaci latini ImpotriN a Turcilor, sari lucrau la sfArAmarea to-talA a Imparatiei bizantine ci a State lor crestine din Balcani.

XXXII.

Ungurii 1.3 i Polonii In veacul al XVI-lea.

1. Pe cand imparAia slabia necontenit, Ungaria ajungea,cea mai puternica 0,ra, din Rasarit. Cruciatele inceta,seraaproape cu totul, dar se ducea zi de zi lupta cea Breacu paginii cei noi, Turcii, despre cari va venl vorba indata-

Marirea Terii Unguresti in veacul al XIV-lea se dasto-reste unei dinastii noun,, straine: dinastia de Anjou, iar inveacul al XV-lea Romanului loan Corvinul si fiului aces-tuia, Craiul Matias.

Vechea dinastie, careia- i se zicea arpadiand, pentru case tragea dintr'o capetenie cu numele de Arpad, ce traisein vremurile de tot vechi 'si salbatece, aceasta dinastie sestansese. Fata celui din urina rege arpadian, care fuseseadus din Italia caci de acolo era si mama si bunIca,lui,n'avea, drept sa urmeze in stapanire. Ungurii se gandiraint'aiu a-si aduce ca rege pe regale Boemiei. Acesta secobora din dour, princese unguresti, si fiul sau era logoditcu fata ultimului Arpadian; acest fin a si fost incoronat,dar n'a putut domni. Un alt doritor de coroana, ducele deBavaria, n'a fost mai norocos: el a cazut chiar In robiaVoevodului din Ardeal (care era eel mai malt dreg ,torregal in aceasta .ara). Mostenirea Arpadienilor a capata,t-o

169

Carol-Robert: el era nepotul din fiu al unui rege din Nea-pole, care tinuse pe fata unui rege unguresc.

Carol-Robert a trebuit sa Intrebuinteze multa vremepang, s'a simtit singur pe Scaunul sau de Domnie. El a fostmai mult pregatitorul stapanirii fiului Om Ludovic (carepurta -deci numele Sfantului Ludovic, din neamul caruiafaced parte).

Ludovic a Meat mult zgomot In timpurile sale, a luptatIn multe parti, a cucerit une ori, a pierdut alta, data, si nise Infatiseaza ca un rege foarte puternic, dar mai alesfoarte stralucitor. Odata s'a gandit sa fie Imparat din Apussi se Intelesese pentru aceasta cu Papa, care partenianecontenit aceasta, dinastie noun din Ungaria. Dar ceia cea voit el mai mult, a fost s'a aiba In manile sale Rasa-ritul ce fusese odinioara bizantin. Pentru ca sa, atingaacest scop, el a cerut binecuvantarea Papilor si a pregatitregatul sat' pentru lupta, In orice clips ar fi fost nevoia:pe vremea lui, Ungaria a ajuns o Ora care avea tocmaiaceiasi oranduiala ca si celelalte din Apus. Ludovic se simtiaFrancez, si el a schimbat dupa datina franceza toatelucrurile din Ungaria. A navalit In regatul Serbiei; altadata a luat dela Bulgari puternicul °rag Vidin, pe Dunare,In fata cu Calafatul nostru; Inaparatul bizantin, care erastrans de dusmani din toate partile, a cautat adapost siajutor la dansul.

Acest impArat era loan al V-lea, fiul unei catolice de limb franceza,al Anei de Sa% oia. loan a stat cateva zile la Buda ; la Intoarcere, Bul-garii i-au tliat calea, ai atunci ruda sa, Amedeu al VI-lea de Saroia,lncepii o expeditie pentru liberarea. lui.

Dar atata nu i-a ajuns Inca: Ludovic s'a luat la lupta cuVenetienii pentru Dalmatia, adeca pentru coasta balcanicaa Mani Adriatice; lupta aceasta a tinut multa vreme si s'aIncheiat cu oarecare folos pentru Ludovic. El a mers si inregatul din Neapole, unde fratele sau, soul reginei, periseucis si urmarit de ucigasi.

- 170

tatataarapTilb i ;-

Fig. 21, tmparatul Sigismund. regret,. de Albert Darer. Are carmine, vepiantimparatesc (ea de episcop), sceptru si global lumii. Sterna ImpIrakiei

si sterna de familie se viid lane( dansul (cea cu cruceae a Ungariei). De jur Imprejur se eerie

despre dansul, to nemtelle.

-

171

In sfarsit, Ludovic a ajuns §i rege in Polonia.

Dar cele cloud teri §1 -au pastrat rosturile lor cu tota deosebite. InPolonia, Ludovic era reprezintat de mama lui, Elisaveta, -lata de regepolon.

2. Tara aceasta fusese multa vreme Imbucatita. Nimentnu Linea seamy de Poloni, cad un popor n'are pret la alteledecat atunci cand e unit si gata sa se foloseasea introanume clipa de toate puterile sale. Pe la -Inceputul veacu-lui al XIV-lea Polonii 'se pacatosisera, asa de Inuit, incatau primit ca regele Boemiei sa stapaneasca si asupra lor.

Dar, dupa moartea acestuia, ei au avut iarasi un singurrege, care era luat dintre dansii chiar: el e Vladislav Piticul.

Pe timpul lui starea Poloniei era, foarte amenintata, sidin afara, si din launtru. Ea n'avea drumul spre nicio Mare,si once tarn cu viitor trebuie poata trimete bogatiilepapa la apele Marii, care le due apoi in toate pnrtile. Teu-tonii din Prusia impiedecau pe de a merge la MareaBaltica; spre Marea Neagra li era inchisa calea de Tatari,can ramasesera Domnii sesului.

Ordinul Teutonic nu mai aved, chiar cu mult inainte de caderea ce-tAtii Akkon, niciun rost in Palestina. El cautd deci ,altul, potrivitcu organizarea lui militard §i caracterul religios al scopurilor lui, interile, Inca pdgane on ran locuite, din Rasaritul Europei. La Inceputulveacului al XIII-lea, cavalerii se aflau In Tara Barsei, chemati de re-gele Ungariei, supt Hermann do Salza, Marele-Maiestru al lor, pentrua cuter" t3ritoriul ocupat de Cumani, adecd viitorul principat al Terii-liornanesti. In parte-si Indeplinird misiunea in vederea careia fuseerd,chemati, §i cetatile cu crucea" (Kreuzburg) se inaltara la Rasnov casi la Campulung. La urma Insa, invidia regelui ii sill sa piece, nufail a ldsd, Insa o nestearsa urrod de civilizatie.

Impotriva paganilor Prufi ei furd chemati de ducele Mazoviei, care1a.'zuse ce folos au adus cavalerii Purtitori-de-spada in Livonia vecina1229). Orate se ridicara acum in umbra puternicelor castele, viata

sateasca prim." o noun ordnduiald. Biserici, manastiri-frumoase ardtaucd Tinuturile acestea an parasit o lege rea, pentru una mai bundmai prielnica pentru civilizatie. Kulm, Thorn, Marienburg InseamnaInaintarea lor rapede §1 sigurd, fdcutd cu ajutorul cavalerilor aventu-rieri §i al teranilor ce-si cautau ogoare 'mud. La sfarsitul veacului Pru-

POloni

salt

S8i

pi

172

sia ajunsese plmant german, si Ordinul, strImutat acum statornic peacest pAmant de colonizare noul civiliza ie, tineft. In strand atftr--nare de Marele-Maiestru sate, manAstiri, cetati orase. Impotriva re-gilor Poloniei, a printilor iitvani pagan, pe can nu-i putuseImpotriva Hansei, a nobilimii zburdalnice $i a tendintei spre libertatea oraselor, Ordinul rAmase, pia In veacul al XV-lea, stApanulNumai dupA unirea Litvaniei crestinate cu Polonia, supt o dinastielitvand, si dupl lupta dela Tannenberg, cftstigatA de Poloni FA cu ajutor-moldovenesc (1410), Incepe decAderea Teutonilor din Prusia. La 1454se deschise un rAzboiu de treisprezece ani cu rAsculatii totdeodatA

cu regele Poloniei, care la, prim pacea. dela Thorn, Prusia apuseand,cu cele mai vechi cetAti. Marele-Maiestru rAmanel un vasal regal pentru.celelalte provincii, i In aceastA Insusire el avail In Moldova cu re-g ale Ioan-Albert (1497).

Ormele polone erau In mama Germanilor. Nobilii nu as-cultau de nimeni; Oranimea cazuse In gerbie si se istoviamuncind fart, folos.

Vladislav §i fiul sau, Casimir-cel-Mare, an schimbat ins&aceste Imprejurari. Casimir, a carui sora era maritata cuCarol-Robert, a pus mama pe Galifia, tars intinsa si rodi-toare ce se Intinde de-asupra Bucovinei.

Rusia Mica, avand drept capitall Haliciu, se alcAtul deosebit In prin-cipat, apoi, supt Daniil, care priml coroana lui din Roma, In regat. Pala 1340 stlpftnirea Galitiei nu o mai aye& Ins dinastia lui.

Casimir a facut din Cracovia §i Lemberg orav vestite §ibogate si a luptat cu Tatarii. Neavand copii, nepotul sauLudovic i-a luat moqtenirea.

3. Ludovic a murit la 1382. El l,sd numai doul fete, siIntre ele i s'au impartit regatele. Cea din Ungaria, Maria,.a luat pe Sigismund, care a fost apoi, precum qtim, Imparat;cealalta, Hedviga, s'a maritat cu Iagello, printul Litvaniei.Litvania, care dobandise §i terile rusegti dela Apus, erapagans pana atunci : Iagello s'a botezat la nunta; el si-azis de acum Vladislav, dupg, numele, iubit de popor, al luiVladislav Piticul. El ajunse catolic ca si sotia sa, dar su-pu§ii sAi ru§i erau ortodoxi,pricina de dihonie pentru viitor.

Sigismund aver, prea multe griji ca sa poata cauta deUngaria. Aceasta era cu atata mai ran, cu cat Turcii se

sigi

nimici,

terii.

51

173

aruncau necontenit asupra terii. Cand a murit Sigismund,urmas i-a fost ginerele, care si el era Imparat : pentru Un-garia tot asa de putin noroc ! Pe urma a fost un rage copil,pe cand alti nobili chemasera pe fiul lui Vladislav din Po-Ionia. Vladislav-cel- Tan& pert la Varna, in 1444, luptand cu.Turcii.

Regele copil, nascut dui:4 moartea tatalui sau, e Ladislas, zis Pos-tuniul. Mama lui, Elisaveta, fiica lui Sigismund si vaduva lui Albertde Austria, duse rdzboiu grew cu candidatul polon. Era, ad fie silita ase marita cu el, cand moartea ei fact". pe Vladislav Iagello singurrege In Ungaria.

4. Fericirea Ungariei a fost ca traia pe atunci un om caLoan sau Iancu, caruia i s'a zis Corvinul, pentru ca purtasterna corbului sau vulturului, care era si sterna Terii-Romanesti, cu Domnii din care el se credea ruda. Iancuera din Inidora (ung. Hunyad, de aici numele lui de Hunyady,.supt care e cunoscut), fiul lui Voicu va sa zica Roman,.dintre aceia cu cari regii unguresti aparau granitele. Intinereta Iancu a slujit ca luptator la multi .domni ; apoiajunse Ban, deci un fel de capitan, al Severinului (din Caranoastra) si Voevod In Ardeal. Turcii aveau o mare frica dedansul. El i-a batut In adevar, si in Tara-Romaneasca, siIn Serbia, si in Bulgaria. In lupta cea mare dela Varna, elsocotia ca-i va putea infrange cu total, dar norocul seschimba indata, si regele Vladislav-cel-Tanar Instsi pert.

Crestinii Imprdstiard destul de usor pe Spahiii cald.ri ai Turcilor,dar nu putura sd rdzbeasca gardul de fier al Ienicerilor pedestri. Re.gele tanar se aruncd. furios asupra dusmanilor neclintiti, si In curdndcapul lui stated inteun varf de sulit,a, purtat pe sus spre Ingrozireacrestinilor. Si legatul Papei, cardinalul Iulian de Sant'Angelo, pert. Co-rabiile venetiene nu mai venial la Varna pentru a duce pe cruciatispre Constantinopol. 0 mica fiota burgundy (plAtita de Filip cel In-drAznet, ducele Burgundiei) vent Insd, pe Dundre la 1445, prddIndunele cetAti turcesti.

Cat despre aceasta insa, Iancu nu-si pierda increderea,Ca un strajer ce nu stie de osteneala, a mai pazit el doi-sprezece ani la toate hotarele. Nobilii unguri II facusera,-

174

capitan al terii for si carmuitor In numele regelui tanar.Cand Turcii yenta sa iea Beigradul, care era, al Ungurilor,Tanen dada lutite vestite, ca sa scape cetatea; cruciati dinApus chiar venisera sa-I ajute.

Acesti cruciati, oameni fanatici, dar fara stitruinta necunoscatoriai rosturilor din Rasarit, fusesera adusi de un vestit calugar din par.tile napolitane, loan de Capistrano, care a fost Mut slant de BisericaApusului si care a predicat si intro Romftnii din Ardeal Unirea cu ca-tahcismul. Capistrano a fost, se zice, In principatul muntean.

Hunyady vazit In sfarsit pe dusman fugand, si peste catevazile muri, cu multamirea in suflet (1456). Noi Ii zicemIancu-Voda, si, macar ca, el a luptat pentru marirea. TeriiInguresti, not tot trebuie sa ne gandim cu drag la dansul,caci putini au fost asa de maxi. In tot 'neamul nostru.

Prin nimic Insa n'a dovedit Iancu-Voda" tragere de inima pentruneatarnarea noastra. Visul lui era, ca, prin puterile romanesti de.amandoul latmila'Carpatilor, sä ajunga stapan al Rasaritului.

Oranduirea Terii Ruseqti gi luptele ei cu Tatarii.

1. La Rasarit de Polonia, de Litvania si de Prusia Ca-valerilor Teutoni, se Intindea sesul cel mare al Rusiei, princare curgeau apele late ale Niprului, Donului, Bugului,Volgei, Uralului, care se varsa, fie In Marea Neagra, fie InMarea de Azov, fie In Marea Caspica. Stim ca Slavii de peacest nemargenit Tinut Intins ca o apa, ajunsesera suptmana unor Nortmani rataciti prin partile Rasaritului si caasa se Intemeiase principatul Chievului. Am vazut iarasicum principii, sau, ruseste, cnejii, de aici s'au crestinat siau crestinat si poporul lor. Rusilor, caci asa le zicea, li-arfic mers si mai bine data, n'ar fi vent asupra for vijelia,cea strasnica a Tatarilor.

ei

si

XXXIII.

175

2. Tatarii, navalind asupra Rusilor in 1241, i -au gasit totasa de impartiti cum erau si Po lorni. Deci nici ei nu s'auputut impotrivi, caci desbinarea e tatdeauna la un popor..mama primejdiei si a peirii. Tatarii li-au pus deci jug pegatlejuri.

V. mai su., nAvalirea Tatarilor.

In -fiecare an, cnejii sau trimesi de ai for au trebuit savie in lagarul tataresc, unde luptatord salbateci, asemeneacu Hunii, stateau supt corturile grosolane de 'Asia; In ge-nunchi ca robii, ei au trebuit sa intinda pungile cu banide our sau argint; data nu le-ar fi adus, puhoinl calaretilordin pustie ar fi prapadit tarinile si ar fi mistuit cu foc sa-tele si targurile. Asa -au trait 1Rusii mai bine de o suta deani, adeca tocmai atata vreme cat am stat si not supt pu-terea Tatarilor, caci acestia cereau bir dela toate asezarile,pana in zidul de piatra aI Muntdlor Carpati. Rusii dela Apus,.carora li se zice Rusneci, sau Ruteni, au pututsa-si pastreze, totusi, regatul ce-si intemeiasera in partileGalitiei : puterea regelui, care stated In orasul Halicz (Ha-liciu), intindea si asupra unor parti din Moldova noas-tra. Dar desbinarea a pus capat si aeestui regat, care atrecut in manila lui Casimir-cel-Mare, regale Poloniei.

V. mai sus, p. 172.

3. Rusia a scapat de stoarcerea din partea paganilor abiala sfksitul veacului al XIV-lea. Tatarii slabisera foarte mult.Imparatia for era Insa, foarte mare (caci se intindea dinrnijlocul Asiei pana in muntii nostri, dela Himalaya panala Carpati), dar nu mai era Intfinsa ascultarea si unireadin vremurile bune. In toate partile se ridicau stapanitoride Tinuturi, cari nu se supuneau, sau se supuneau numai pejumatate, poruncilor Hanului. De aceia Rusii au prins inimasa se fupte cu Tatarii, Inaintea carora statusera Wallaatunci smeriti si Infricosati.

Mai inainte de venirea Tatarilor, cel mai insemnat oralrusesc era Chievul ; aici stateau cnejii cei mari ; puterea

176

for se intindea asupra malurilor Niprului pana la Mare,Dupg, navalirea tatareasca, Chievul cazit in puterea Litva-nilor, cari luara, mai toata Rusia cea, veche. Pe zi co mergeainsa, crested Rusia cea noted, care se 1ntemeiase prin cuce-rirea dela locuitorii din Rasarit, Finii cei marunti cu armelede os. Aceasta parte a Rusiei este fatA, de cealalta ceia caBrandenburgul era fata de Saxonia, sau ceia ce fuseseSaxonia fata de regatul franc. Aici erau mai multi cneji inorase asezate pe apele care se varsa din spre Apus in apa,puternica a Volgei dintre dansii toti, s'au aratat mai sireticnejii din Moscova. Ei au stat Intaiu in legaturi de supu-nere desavarsita cu Tatarii. Pe urma, cand s'auintariti, s'au pregatit de lupta cu

Cneazul muscal care a indraznit cel d'intaiu sa-si infruntestapanii, a fost Dimitrie, zis Donscoi (dela Don). Hanul ta-taresc se Intelesese impotriva lui si cu Iagello, printul deLitvani-a, despre care a mai fost vorba. Ostile s'au ciocnitaproape de apa Donului, la satul Culicovo, In 1380, cn doiani Inainte de moartea lui Ludovic, regele din Ungaria siPolonia. Crestinii au biruit, Ce-i drept, Tatarii s'au tutorsIndarat si au nimicit orasul Moscova. Dar ei s'au dus, Mos-cova s'a ridicat din cenusa ei, si de atunci cneazul de acoloa fost socotit ca mai mare decat

Dimitrie n'a stapanit nici zece ani dup5, biruinta lui. Ur-masii lui au fost slabi. Tara era si mica si rau intemeiataInca, locuitorii fiind saraci si salbateci; orase-de negot nuse aflau; cola din apropiere traiau de sine, ca Novgorodul,sau erau stapanite de Litvani. Taria cea adevarata a uneiteri nu incepe decat atunci cand oamenii ajung sa fie lu-minati si harniei. In Moscova nu era asa.

4. Cam tot pe acea vreme s'a ridicat apoi In Asia un omgrozav, care samana ca pricepere si vitejie sAlbateca cuvestitul Ginghiz-Han, Intemeietorul puterii tataresti. Nu-.male sau era Timur; era schiop, si i se zicek Timur-cel-Schiop, Timur-lenc ; de aici Europenii s'au deprins a-i ziceTamerlan. El a cucerit miezul Asiei, Turchestanul, s'a

ceilalti.

simtitdansii.

177

batut cu China si a facut pe Tatari sa asculte de dansul.Nici Turcii nu an fost In stare sa i se 1mpotriveasca; el isibated joc de slabiciunea Tor, si pe until dintre cei mai stra-luciti Sultani ai Turcilor, pe Baiezid, 1-a prins in lupta(1402), 1-a bagat Intr'o cusca si asa 1-a purtat dupa dansul!Ana ce a murit saracul de rusine si de durere. Nimeni numai cuteza sa infrunte pe Timur: cand un oras nu-si des-chidea portfie inaintea lui, el 11 faced una cu pamantul sin'avea mild nici de fapturite cele mai nevinovate.

Timur erg de nastere tot Turc, dar dintre cei liberi cari strabiteaupustia Asiei centrale. Un tint el petrecti viata ratacitoare a celor dinsangele lui. La 1384, inainte de a supune partdle asiatice si de a na-val). In Shia, unde prada ingrozitor marea cetate a Damasculni, Timurhotari tine va fi Han al ,,Hordei de Aur" in Rusia. Urrna cucerireaPersiei si a Turchestanului, a Armeniei muntene. Apoi Timur petrectitrei ani in Rusia. Expeditia cea mare din Siria zabovi ciocnirea-lui cuTurcii. -Statul acestora i se pared un biet principat atotputernicului Han,care avea toata Asia centrals, bogatii nemargenite o oaste ce seinoia necontenit

5. Dar, dupa moartea lui, Tatarii au mers tot indarat.Din ImparAia lui se desfaceau numai peteci. Inainte, fuseseun sigur Han; acuma Hani rasariau in toate partile, sifiecare se dusmania cu celalalt. Pe cursul raului Volgaerau doi; In Siberia de astazi altul; al patrulea se acivasein peninsula Crimeii, intro Marea de Azov si Marea Neagra.Tatarii acestui Hari se numiau de Romani Crc?mleni, dupttnumele romanesc cel vechiu al Crimeii: Cramul. Dose onam fost pradati not de acesti oameni fara mila, cari se-tineau numai din peschesuri si din jafuri, caci socotiau cae o umilirrta sa lucreze pamintul !

Hanatul Crimeii a fost infiintat de Ilagi-Ghirai. Danastia lui s'a zisa Ghiraizilor. Popoarele vecine dela Marea Neagra si din Caucaz sesupusera. Dela Don la Nistru era pustiul unde pandiau Tatarii. Cei dinDobrogea se intalnesc abia dupa 1500, iar Nogaii din Bugeac (Basa-rabia-de-jos) se aseaza numai pe la 1600.

Pe Tanga Han era un Ca lga, loctiitor, apoi, mai iarziu, un Nuredin,tot din sangele Ghiraizilor. Sultani si 1Vlarzaci aveau, supt acestia,comanda ostilor. Prada era pentru aceA popor, care nu lucra 'Daman

12

gi

178

tut FA nu se cobora, la Indeletnicirea cu mestestigurile si negotul, onectpdratet nevoie.

Pe vremea dad Stefan-cel-Mare domnia in Moldova,Tarul din Moscova era Ivan al III-lea. Acesta nu era unviteaz, dar socotelile lui s'au dovedit buns. Dela dinsulinainte niciun Han tataresc n'a mai cerut haraciu (dajde)Rusilor. Ivan a nimicit stapanirea printilor celor mici dinalte orase rusesti. In sfarsit el s'a luptat cu urmasii luiCasimir, regele Poloniei (frate cu Vladislav cel ucis laVarna) si li-a luat o parts din Litvania.

Fiul lui a luat pe Elena, fiica lui $teTan-cel-Mare. Acesta se mira,cum poate Muscalul s6, ispraveasca numai prin viclenie lucruri -carepe el 1-ar fi tinut scumpe jertfe de sange.

Ivan (1- 1505) a luat si Novgorodul, foasta republics libera,. El lucracu dibaeie la sfaramarea 1Tordei celei Mari. Din rAmAsitele ei ici. supuseCazanul. 0 casatorie cu una din urmacele Paleologilor dada stapaniriibale un prestigiu imparatesc.

X XXIV.

Despre aE;ezarea Turcilor in Europa.

1. Turci se chiama, astazi un neam de oameni de legealui Mohammed; can locuiesc intr'o parte din Turcia euro-peana (cu mutt tale mai multe stapaniri ale for slant insa.dupa ultimul for razboiu cu crestinii din Balcani, in Asia),In unele Tinuturi din Bulgaria si Grecia si in Dobrogeanoastra. Turcii din popor au o imbracaminte deosebita, cuun fel de scurteica, bran si salvari; pe cap poarta un fesrosu, pe care-1 Infasura une on cu basmale si saluri colo-rate; In picioare, papuci de saftian. Turcii sunt In viatafor de toate zilele un popor bun si omenos, care-si tine cumulta credinta cuvantul; la razboiu sunt foarte viteji, aria-randu-si legea si Sultanul cu orice jertfa: atunci sunt pra-dalnici si foarte cruzi. Pe crestini ii despretuiesc in inimalor, socotindu-i ca, sunt de o lege necurata.

179

Numele de Turc se dadea locuitorilor ratacitori in Asiaacolo unde dupa, dansii se numeste astazi o tara:

Turchestanul. Dintre ei s'a ridicat, precum am vazut, nea-mul Selgiucizilor, care a intemeiat o Imparatie mare. Daraceasta s'a sfaramat dela o vreme.

P-rin navalirea Mongolilor certe pentru Domnie s'a impartitsfaramat pe la starsitul veacului al XIII-lea Sultanatul selgiucid.

In Asia Mica au Tamas atunci stapanitori mai mici, carise chemau emiri. Printre ei se ivi si unul cu numele deOsman, care avii indrazneala, si noroc. Turcii cari-1 urmauin razboiu si la prada s'au zis Osmanlc i, dupa, obiceiulturcese de a numi un popor ca si acela care i-a dat oviata deosebita (asa, Moldovenii erau numiti de Turci :Bogdanlai, dupa Bogdan, care a intemeiat Moldova). Os-rnanlaii s'au intins rapede pe aceasta tara: spahiii lor, ca-lareti cari primiau pamanturi pentru cap se luptau, ieni-cerii adeca oastea noua" ostasi pedestri, nu maiaveau pareche. Un Imparat din Constantinopol, loan Can-tacuzinul, a luat cu plata un numar de Turd pentru a-1njuta impotriN a altor Greci, dusmani ai sai, ceia ce, delaun cretin ca el, era un mare pacat.

Mihaal Paleoloqul a luat inapoi Constantinopolul din mffnile Lati-nilor peste maqura de slabi0 avand numai cetatea Imparateasca.

a carmuit cu pricepere, Intrebuintand mijloacele dibaciei acolo unde-ilipsia puterea: s'a InN oit si la a Unire cu Roma.

DupA c4iva ani de stapanire linistita a fiului sau Andronic (Andro-nic al II-lea), s'a inceput lupte Intre acesta nepotul sau de fiu, numittot asttel. si deci se mai pierdil Inca din puterile acestei biete tmparata cu hotarele Ingustate.

Fiul celui de al treilea Andronic, loan al V-lea, era un c ipil, si epi-tropia o avea, mama-sa, o latina din Savoia. Cantacuzinul era cel maido seama om dintre Bizantini; pe Incetul el luneca la rliscoala, spri-jinindu-se ri pe puterile sarbesti.

.Dintre Sarbi se ridica pe la jumatatea veacului al XIV-lea un regemare, Stean Dugan, care $i capata recunoasterea Apusului pentru titlulsau cel nou, de Imparat at Romanilor gi Scirbilor. El antra In 'egg-turi an Papa, Indrazni sa stea in fqa marelui rege unguresc Ludovic

cuceri, folosind gale desbina'rile greceAi, cea mai mare parte din

§i

5i 5i

5i

5i

gi

180

Macedonia, pana langa Salonic si raul Struma. Daca Sarbii ridica astazpretentii asupra Macedoniei, ei se gandesc la marele for Imparat (t 1354)

2. Asa s'au deprins Turcii a veni in Europa. Ei nu eraudeparte de &Ansa, caci ajunsesera acuma de stapaniau totpamantul asiatic Ong, in fata cu Constantinopolul aveauCapitala in marele oras Brusa, care vine tocmai in acestTinut; ei aveau si corabii, pe care vasliau supusii lor,Greci de pe coasta, mai ales.

In cele d'intaiu decenii ale veacului al XIV-lea Nicea i Nicomedia,ajunsesera in map, Turcilor. Impotriva Osmanilor se intrebuinteazaSpanioli, din contpania cataland a lui Roger de Flor, dar acestia, maimult pradara decat folosira, si une on ei dadura Turcilor ceia ce erattchematd sa apere. Si asa-numitii Alani", adeca Romani din partjlenoastre, au Post adusi pe plata in Asia-Mica innainte de 1300. PrintulAndronic incerca a da navalitorilor o lupta deschisa, dar fu biruit InPhilokrene.

Deci ei strabatura pe incetul, si la 1354, aflandu-saTanga stramtoarea Dardanelelor, din jos de Constantinopol,ei izbutira sg, puna mana pe orasul Galipoli, port foarteInsemnat, asezat pe o limba de pamant ingusta, care cazusi ea in puterea Tor.

Than al VI-lea Cantacuzino, care se Oa tot in lupta en loan al V-leael fu rapus la urma de acesta Meuse o tabdrd permanenta de

Turci sub printul Soliman. Tin caremur sfaramand zidurile oraselorbarbarii patrunsera fara lupta in Galipoli.

In zadar veni din Apus o rudg, almparatului din Cons-tantinopol, contele de Savoia, Amedeu, si se lupta cu dansii,caci nu-i pun. scoate. Nu numai ca Turcii pgstrara Gall-polul, dar, inainte de venirea contelui, ei se Tidicasera insus pe valea puternicului rau Marita si cucerisera Adria.nopolul, orasul cel mare pentru care se luptase Tonita cuBizantinii.

Acesta se intampla pela 1360. Turcii nu cuceriau din ambitie on dinpofta de glorie, ci ca sd aibd drunturile de negot. De aceia intindereafor se face in doul directii: spre Filipopol si Adrianopol, apoi spreNis si Sofia la Nord, iar la Apus sp,re Salonic, de o parte, de alta spreMacedonia (Chiustendil) si Marea Adriatica, unde era principatul sarb

ei-si

181 --

.catolic al dinastiei Bair, care In nimicit, pe cand printii macedonen,se supusera, platind tribut.

Netrebnicul Imparat loan al V-lea nu era in stare decata-si pl'anga nenorocirea. Nici el, nici urmasii lui n'au in-draznit sa-si ceara indarat cu arma mostenirea stramoseascti,,ci s'au tot milogit pe langa Turci cu rugaminti si daruri

3. Nenorocirea crestinilor a fost ca, nicio tarn din OrillaBalcanului nu era pregatita sa se impotriveasca. Bulgariaera sfaramata in trei: o capetenie care se chema Dobroticistated pe la Varna; dela dansul Turcii au numit toata tam-de acolo-, prima in sus, la gurile Dunarii, Dobruge, ceia cepoi numim Dobrogea, din care stapanim, dela rAzboiu in-coace, partea de Nord.

Reeedinta acestor stapanitori, Impodobiti cu titlul de Despoti, cal eBe dadea, la Constantinopol, de obiceiu, rudelor imparatesti, era Kalil-okra; din sus de Varna.

Alt stapanitor, cu titlu de Tar, statea in Capitala ceaveche, Tarnova: it chema Sisman. Un frate al Jul LineaVidinul si toate locurile vecine.

Acesta, Strasimir, era inrudit prin sotia sa ca Do-nnul munte d'n.acel timp.

aveau, dap& moartea lui Stefan Dugan, cel maimare stapanitor sarbesc sir singurul care si-a zis Imparat,ravnind Constantinopolul pe linga fiul acestuia, si unCrain, anume VucciOn, dar o multime de domni din cetatisi orase, in Macedonia, nu-1 ascultau nici pe acesta.

Toti acesti principi crestini se intelesera intro sine ca saIncerce a gonl pe Turci; si Dontnul m'tntean Vladislav li.dadfr ajutor, dar ei fura batuti langa apele raului care udape urma si Adrianopolul.

Lupta s'a dat la Cirmen, langa raul Marita, pe locul ce s'a zIs apoi,Prapadul Sarbilor", la 1371.

Vucasin fu omorat pe cand fugia, si urmasul sal]. Lazarici nu-si mai zise rege, ci numai cneaz, print. Turcii lua

sera scum Macedonia sarbeasca, si Lazar., care domnia

Sc rbii

-182

numai In parOle de tang& Dunare si Mare, se hotari sa-sieerce norocul cu dansii.

LazAr lei aver rosturile mai malt in asa.-numita Prinuirie dalma-prin pirtile de unde periserA

El se uni cu regele din Bosnia, alta tart sarbeasca dinapropiere, Interneiata de mai puOna vreme. ()data el invinserdar mai tarziu se dada o lupta In campia dela Cos000, ca-reia i se mai zice si Campul Mierlelor: crestinii fury birui0acuma, Ins& dupa infrangerea for un Sarb patrunse, sezice, pans in cortul Sultanului, care era Murad cel d'intaiu,

sparcul cu ctAitul.$i pang azi Sarbii pornenesc in cantece munele lui Miloe Ohilict

care a ucis pe Sultanul Murad, in 1389. Murad era fiul lui Urcanacesta al lui Osman Intemeietorul.

4. Fiul lui Murad, Baiezid, a fost poreclit Fulgerul",pentru ca era nespus de iute in toate miscarile lui de raz-boiu. El a facut pe Sarbi sa asculte de dansul si sari dearajutor la caste.

Astfel in luptele lui cu Mircea-cel-Batran, Domnal Terii-Romaneeti,ieau parte ei Constantin Dragaeevici dela Chiustendil ei chiar fiul lugVucasiu, vestitul Marcu Craiforui al baladei s'arbeeti. Stefan, fiul TutLazar, care ei acesta inurise la Cosovo, Despot din mils. BizantiniLorcu can se Inrudise, mergeb, ei el obisnuit in rkboaiele Sultauilor.

Tara Bulgarilor a pradat-o Baiezid de mai multe ofi. Defrica lui, regele Ungariei, Sigismund, a chemat pe crestiniidin Apus, si, ascultand de rugamintile regelui, venira mu4imede cavaleri francezi, chiar si din neamul regelui Francieirprecum si Germani, Intre can un strabun al regelui nostru.Ei Inbunjurara cetatea Nicopole, care se vede si astazi in_fata orasului Turnu-Magurele din -ara noastra.

Dar Baiezid alerga, Intr'adevar ca fulgerul, batit prim,pedestrimea sa, caci Apusenii venisera numai cu calarime.Aceasta se Intampla la 1396: cu trei ani inainte, Sultanuiluase Tarnova, Capitaia Bulgariei. Dupg, Nicopole el cuceri si

unde, cu vre-o treizeci de ani mai Inainte, statuserasi ostasi munteni, de-ai lui Vladislav-Voda. Abia se mai

ting,

Vidinul,

Ba lgiaii.

ri

183

tineau unele parti din Serbia, si Tara-Romaneasca, suptDomnul ei Mircea, care bath -de doul on pe Turcii, co-manda0 chiar de Baiezid, ce-i navalisera In tarn.

0 lupta se dAdit in partile Bareiganutui, alta la Ravine, in DO

Dar Turcii tot Ii luara la sfarsit si lui, inainte si dupa,moartea lui Baiezid, Dobrogea, Silistra, cetate de peste Du-nare, prin partile Calarasilor nostri, ba chiar si orase depe malul sting al Dunarii, ca Giurgiul, §i poate Severinul.

5. Cum am vazut Insa, Baiezid a fost batut si prins deHanul eel strasnic, Timur. Fiii lui se framinta multi, vremeIntro dansii de la putere.

Mircea dada ajutor unuia dintre acesti printi, Musa, ca qa iea tronuldelatSo/iman. Cat stapanl Musa, Tara-Romfineacti mil pace Moham-med domnia pe atunci numai in Asia.

La urma, invinse Mohammed. El nu carmul multa, vreme.S'a luptat mai cu seama, In Asia, cu emirul din Carman.

Fiul sau, Murad al II- lea. a fost mai razboinic si maifericit: orasul cel mare Salonicul el 1-a smuls de la Vene,tieni, carora li-1 vanduse Grecii. El a cucerit Albania si atrimes pra.datori pana in ArdeaL S'a batut cu Vlad Dracul,Domnul muntean9 si cu Joan Hunyady. Fiind ajuns la batraneta, el a putut Inca, sa, striveasca pe crestini in vestitaupta dela Varna (1444).

Urmas i-a fost fiul sat" Mohammed al II -lea, eel mai mareSultan turcesc din aceasta vreme. §i despre dansul se vaqpune cand se va arata via-ta si ispravile marelui Domnmoldovenesc Stefan -cel -Mare.

184

XXXV.

Teri le romitneqti pin& la moartea Domnului moldove-nese tefan-eel-Mare.

1 Tara Moldovei e mai noun, decat Tara- Romaneasctau Muntenia. Aceasta i§i are inceputurile inca din ce

d'intaiu ani ai veacului al XIV-lea, cand s'au unit la un locVoevodatele din munti, de dincoace 0 de dincolo de Oltupt un urma§ al lui Seneslav si al lui Iancu-Voda (Ti-

homir), anume Basarab4 on Basarab (care era, un namede botez). Basarab n'a mai vrut sa asculte de Unguri, cumMouser/ unii din Inaintasii sai, §i a batut rau, in stramtorile muntilor, pe Craiul unguresc Carol Robert, care venisesa-lsupuie (1330). Fiul sau, Alexandru, a prins sa, intemeiezeCara. Fiul lui Alexandru, Vladislav (Vlaicu), a invins a douama pe Unguri §i a pus mana pentru catava vreme pemarea cetate bulgareasca a Vidinului (1369) ; si el s'a luptatcu Turcii, facanduli datoria de cre§tin, dar catre sfarsita vazut ca trebuie sa se impace cu ei. Mircea i-a fostnepot 0, ca §i Inaintasii sai, el a §tiut sa apere neatir-narea terii.

2. Moldova, numita asa dupa raul Moldova, langa cares'a alcatuit ea la inceput, a fost intemeiata pe la anul 1360.Atunci s'a coborat din Maramura§, tara muntoasa de de-a-upra Ardealului, lin Bogdan Voevod, capetenie a Roma-

nilor de acolo, supu§i Ungurilor. El a gonit pe Voevodupus de Unguri in partile moldovene, urma§ al lui Sas(Sasul) §i Drago§, §i s'a intarit asa de nu 1-a putut stoatsnimeni Fiul sau Latcu §i urma§ii acestuia, din alt neam,an inaintat necontenit, dela Baia, §i spre Rasarit §i spreMiazazi, supuind pe juzii satelor romane§ti neatarnate, peTatari, can stapanisera, pana mai daunazi, §i pe oricinegasiau in tale. Capitala Ion ajunse sa, fie Suceava (astazi.In Bucovina, chiar Mg& granita noastra dela Burdujeni),§i aici ei durara o puternica cetate.

185

3. Dar Domnii stateau puting, vreme In Scaun, mai alespentru vesnicele lupte dintre cei ce aveau drepturi, laDomnie, ca unii ce erau din acelasi sange. Norocul Mdovei a fost ca la 1400 a ajuns sa aiba carmuirea tanarulVoevod Alexandru, care a ramas Domn toatg, viata sapapa In 1432, and batranetele-1 coborarg, in mormant. Escapa Cara de ataxnarea fata de Poloni dada ca hotarla Miazazi Dunarea si Marea. Dar fiii si nepotii sai de fise Inclestarg, iarasi In lupte pentru stapanire, si Moldovascapa de zbucium numai cand birul si se aseza In Suceavaalt mare Domn tanar, qtefan, fiul unui Bogdan-Voda cefusese ucis miseleste si nepotul de fiu al lui Alexandrupe care urmasii 1-au cinstit cu numele de cel Bun".

Parintele noStru Stefan-Voda a statut de treizeci si sesede ori fnaintea dusmanilor si a biruit de treizeci si patrude on pe campiile stropite de sange ale luptelor. Dar en'a fost un om crunt, si nu i-a placut sa caute vrajba nt-manui, ci bucuria lui cea mare era sa stea linistit Intro aisai, sa Imparts judecati drepte, sa aiba sfat cu oameni In-telepti, sa cladeasca biserici si mgnastiri si sg, Infrumusetezecu pietre amintitoare mormintele strabunilor si rudelorsale, morti In timpuri grele. Dar, cind simtia cg, primejdia.se pregateste asupra terii sale, el se faces, ca un leu ma-nios, care nu se mai odihneste cat ii mai sta, in fatg, cevaAsa un om fi trebuia neamului romanesc pentru ca el sase tie pang, In ziva de astazi. Caci fara Stefan ne-ar fi In-ghitit, de sigur, on Ungurii, on Polonii, on Turcii, si aicar fi alts, Iimba, alts, lege decal ale noastre.

Stefan a avut mult de lucru si en crestinii Unguriiaveau atunci In fruntea Ior pe Matia., Corvinul, feciorutlui Iancu-Voda Hunyady, om tanar si foarte trufas, caresg.mana, la suflet cu maica-sa, o Unguroaica, si nu cu tatalsat], care era om viteaz, dar nu lacom si nici de cum lau-dgros. Mafia§ tines, la dansul pe un Petru-Voda Aron, ucigasul tatalui lui Stefan, care Petru-Voda domnise In Modova Inainte de Stefan. Craiul navali in Moldova ca OA pule

s! -i

-186- ----

jug* pe acesta, si patrunse piing in targul Baia, nu. pre&departe de Suceava, dar Steran adung din toate partite

Fig. 25. Stefan-cel-illare.E1 stii. In putty., !neatest Maicei Domnului, cu cartea.stanti. In mane dreapti.

pa teranii sai si, stsgnggnd cu foc si coplesind cu saget,i

.2 SA

al

. , 1';

t l7 . : -: .r° %.1.IP. ' Vi4,. :-i'":4C'-,.""'%.

. :". % ..31."e,., ,,,Too,

; %

4e;,,.- '.. ,,..

...

li,,,... - ".... '1' '. .

: 1

. p Erf-91 ; I''.ro

. 7 ' n ..° ic 5 -^-1'.

O., % . ... ,...,, k,:.....!..,.e.:"V ° eit,t; 1

- r--'. "%,a eg .'t , "-.'' . . ''''*

Lig

gwor'

'"13 1. . ,

1' ...a -`` "-;'

L....v.,-

187

pe Unguri, ii fugari din tiara unde nu mai cutezara, sa marvie (1467). Apoi el goni pe rand din Tara-Romaneascamai multi Domni, Jcari tineau cu Turcii: asa fact' el cuRadu-cel-Frumos, cu Basarab-cel-Batran §i cu 13asarab-cel.-Tamar. Dela vecinii sAi munteni el lila cetatea Chiliei, ase-zata astazi in Basarabia, drept de-asupra Dunarii. Pe Ta-tari i-a incoltit ()data in dumbrava de la Lipnie In Basa-rabia. Spre sfaritul Domniei lui a intampinat cu bar-batie pe regele polon Loan- Albert, fiul lui Casimir, care ye-nia sa lea Moldova; regele n'a putut cucerI Suceava; Iarotors, Stefan a cazut asupra lui in codru §i i -a prapaditfrumoasa Wire. Pe urma a azbAtut dincolo de Bucovina,in Poeukia, §i a luat in mana sa cetatile care i se datoraapentru un vechiu Imprumut neplatit.

4. Dar fapta lui cea _mai mare a fost ca a putut tine&piept Turcilor.

Sultanul Mohammed al II-lea se urcase pe tron hotaratsa indeplineasca izbande ca ale lui Alexandru-cel-Mare, pecare le stia din carti. El incunjura cetatea puternica aConstantinopolului, unde era imparat pe atunci Constantin atMI-lea, care a fost eel din urma stapanitor din neamut-Paleologilor. Orasul se impotrivi doua luni de zile, §tiindce soarta-I a0eapta, dar la urma asaltul Turcilor dovedivitejia Grecilor, cu atata mai mult, cu cat ajutoare nu ye-nisera de nicairi aproape.

Intel-es sa apere Constantinopolul aveau Venelienk cari faceaa anIntins negot cu aceasta, cetate, apoi Genovezii, cari, dela asezarea Pa-leologilor pe Scaunul Imparatesc, stapaniau Pera, odinioara genoveza,

Marea Neagra, unde, pe langa Tana, in gura Donului, colonie Nene-tiana, ei Intemeiasera, In Crimeia, pe loc daruit de Tatari, vestita cetate

Wei. Si Papa avea, datoria de a ajuta pe Bizantini, Intaiu pentru oaerau ereftint: si apoi pentru ca, la Florenta, se aniserei en vechea Romacatolica. Nicolae at V-lea, Papa de atunci, a si trimeE3 pe Isidor, cardi-nalul rutean (rusesc), fost Mitropolit unit al Chievului. Dar cei maimulti dintre Constantinopolitani it primira cu ura, ca pe un spurcatce priveste legea; fiindca el pomenise la Sfanta Safe pe Papa, ei nicinu mai caleara in aceasta biserica, pare ca ar fi fost pangarita. Zi-ceau In gura mare a, dead Latinil, mai bine ea aiba asupra for 13e

to

el

188

'Turd. Strasnica dorinti li s'a si Indeplinit! CorAbille papale venirlprea tarziu In ajutorul ImpAratului din Constantinopol, care ramoseunit pAril la moartea lui in grAmada, la cucerirea orasului.

La 29 ilfaiu 1453, ostasii lui Mohammed intrau Yii cetatesi inecau In sange stradele, pietele si lespezile biseriailor

Macelul n'a fost asa de grozav cum se spune. Turcii clutau robi, srei isi dAdeau seamA el un om viu are pret, si nu unul mortTrei zile Insa Constantinopolul fu cu desavarsire pradat. Apoi Sulta-nul calArl prin stradele pline de sange si vestl astfel ca, de acum In-nainte Incepe randuiala ImpArAteasca cea noun, Peste cateva zile, Pa-triarhul find fugit mai de mult, Mohammed theme pe Invatatul caltgar,strict ortodox, Ghenadie Scholarios, fact Patriarh, in vechile forme.Lui ii supuse, si nu numai In cele sufletesti, cAci -Turcii erau bu-curosi si; capete bani dela supusi, feird a-i administra, de-a dreptul,pe toti crestinii de legea greceascA. Acestia erau priviti ca o singurAnatie religioaset, deosebita de acelea ale Armenilor si Latinilor catolici.Multi Greci, scriitori si oameni de Stat, au fost sprijiniti si daruiti deMohammed, care nu li cerek macar sA-si schimbe legea, renegdnd, fa-candu-se renegati.

Mohammed visa, acuma s iea pan, si Italia si sa fieimparat In Roma. Deocamdata Insa, el incunjura Be/grad/4/1la Dunarea sarbeasca, de unde-1 raspin,se, dupa sill* in-viersunate, Ioan Hunyady.

Belgradul era, cetate ungureasca de putinA vreme. Stefan Despotul,care si-a castigat mari merits pentru literature si arta, si care a stiutsA se strecoare prin toate primejdiile, avuse ca urmas pe al doileaDespot Barb, Gheorghe Brancovici. La venirea In domnie a lui GheorgheUngurii se asezara. In Belgrad, pe vremea regelui Sigismund.

Gheorghe era un om cu multe mijloace, viclean si stAruitor, nein-frant In vointa lui. Viata i-a fost plina de lupte si nenorociri. Suptunul din fiii lui, Lazdr, Serbia decAzil rApede. La moartea acestuia, in1458, se iscara certe aprige pentru o mostenire asa de primejduitaPentru a doua oard ocupara Turcii cetatea Semendria, la DunAre, ye-sedinta, bine IntAritA, a reginei Elena, vAduva lui Lazar. incercarea dea unl Serbia cu Bosnia, unde domnia acum regele Stefan 7'oma (lasfarsitul veacului al XIV-lea Inca,, Banii unguresti ai Bosniei ajung li-ben si se IncoroneazA regi) nu izbutise.

ilia din 1459, regina Elena fugi In Ungaria, si apoi la Roma, undese cAlugarl dupA normele catolice.

Bosnia nu mai till multa si nici Herfegovina ducelui Stipari

si-1

vreml,

189

(Hertegovina inseamna tara her(egului", Herzogului, ducelui, Stipancare mai Inainte era numai Voevod, capata,se acest titlu dela Impa-ratul Frederic). Ultimul rege bosniac, qtefan Tomarvici (dela 1461),pierdh tron si via in 1463, dupa caderea Jaicei, cetatea lui de Scaun:daunazi i s'a gasit mormantul, in care zacel de patru sute de aniaproape trupuj sau decapitat. Peste- putin orice urma de stapaniresarbeasca Inceta i, data regele Matias a putut 1ua Jaice si a prods-mat ca rege bosniac pe Nicolae Ujlaky, unul din nobilii sal, regalitateaacestuia nu s'a prefacut niciodata In adevar.

De acolo, Mohammed merse In Mona, pe care o supuse..Aici cazura, pe urma galcevilor dintre ei, fratii ultimului imparat

de Constantinopo], Dimitrie si Toma. Cel din urma fugi in Italia, iarcel d'intaiu till din mila Sultanului pe niste mosli in Tracia. t Ve-netia purta un razboiu pentru partea ei din Morea, dar incerca pier-derea, pe rand, a Argosului si a insulei Negroponte (1470), dupacare urma indata (1488) pacea cu Republica. Ea paras1 si Scutari, inAlbania,

In anal urmator, se puse capat Imparatlei grece§ti dinTrapezunt.

Aici, dupa multe greseli si crime, pierdh domnia neamul Comne-nilor. Ultimul imparat, David, fu dus §i el In Tracia, dar, descoperin-du-se legaturile lui cu Persia, fu. ucis

In 1462, Mohamed la, insula Lesbos In Archipelag (§tapanita,ca §i Aenos, pe coasta Traciei, de familia genoveza Gattilusio§i navall in Tara-Romaneasca, domnia un om crunt,dar inimos, Vlad, zis Tepey (pentru ca tragea in -eapa). flu].lui Vlad Dracul. Dar acesta nu se All sa-i intro noapteaIn tabard si, la urma, 11 scoase din tars prin foame. Ma-tias nu putt' sa pastreze Bosnia, pe care o luasesi Scanderbeg, viteazul aparator al Albaniei, se stanse, dupamulte biruin0.

Scanderbeg, fin! lui Ioan, Domnul Croii si partilor vecine, fusese in-taiu renegat. De aici ii vine numele, fiindca el se chema cu adevaratrheorghe Kastriota, dintr'un neam grecizat care se sarbise apoi cu total

Albanez Insa era, prin sangele lui. Domnul Alexandru" (aceasta In-seamna Scanderbeg") avh de lupta cu Venetia, care void, sa-si Ca-pete toata Albania, dar numele i-a /limas vestit pentru multele lupte percare le-a dus cu Turcii. De douti on porni Sultanul Insusi impotriva lui sinu-1 putt]. rapune. Scanderbeg murl la inceputul anului 1467, cand

ri

Corvinul

uncle-

4i

190

se gAtik de o noun lupta Cu Turcii. Inca de atunci fetele din neamu511u obisnuiau a-i cants faptele de vitejie. Peste doi ani Croia era ourpate de Venetian), si in curl nd Albania era a Sultanului.

Mohammed se fact astfel sta.-pan peste insula venetian& Negro-pontel Serbia, Bosnia erau alesi In toata lumea el nu mai aveaalt dusman decat pe $ahul Persiei.

Si acesta, Uzun-Hasan (Hasan-cel,Lung"), era un Turc, dar din cei sal.--bated de prin step. Persia o cucerise

avea legAturi cu familia Imp ArAteascA,d n Trapezunt. Mita a se face aliatullui Stefan-cel-Mare. Se pares cA se ridied un non Timur. Dar In lupta delaHalberd 1473) birui Mohammed

Atunci Sultanul se incumeta sArapuie pe Stefan, stiind c& vacAstigA, astfel si Moldova si TaraRomaneasca. Generalul sau dinEuropa (beglerbegul din Rum)vent pang, In padurile Vasluiului,-dar In batut strasnic, Intr'o di-mineat& din lanuar 1475, la Po-dui-limit: In anul urmator, dupace cucerise domnia asupraNegro, Sultanul Insusi vent asu-pra lui Stefan. In lupta delaRdzboieni sat Valea-Albd, in MuntiiNeamtului, Turcii Invinsera, darpeste cateva saptamani ei treceauDunarea lihniti de foame §i cople-siti de boli. Pans la moartea sa,

Fig. 26. trnparateasa bizantina.In 1481, Mohammed se lupta, cuVenetienii, si lug, dela Napoletani Otranto, ca loc de

Mara-

lui,

eisi

191

debarcare cand ar vrea sa atace Italia : dar eI lasa. In paceMoldova.

E adevarat ca, fiul sat Baiezid al II-lea rupse dela Mol-

rig. 27, Sultanul turceec Mohammed al II-lea ca Ulna?. Pe cap are turban, careinfitsura capul. Pe trup poartafermenea si bland ca batmen nostri.

dova Chilia si Cetatea-AlbA, la limanul Nistrului (1484), sica Stefan se invol a pluti bir, dar linistea ce cumparaastfel nu era amestecata cu Stefan muri1501 falnic ca un Irripa,rat batran.

Baiezid a fost un Sultan panic. Silit, se lupta el cu Sudanul pentru

si In

192

granita dintre Asia-Mica Siria, §i tot silit pornl asupra Venetiei cO-reia, In al treilea rdzboiu al ei cn Turcii (intaiul fusese numai pe-Mare, la inceputul veacului al XV-lea, ri Venetienii biruisera. Pang.Galipoli), el ii lua cetatile Lepanto, Coron Modon, In Morea (1300).

XXXVL

Gasirea p5,manturilor nou5, in Asia si America.

1. Pe la sfarsitul veacului al XV-lea, pgmantul era Im-pgrtit- in mai multe lumi care nu se cunosteau fntre sine.Europenii aveau stiinta despre coasts de Nord a Africei,unde erau domnli arabe si unde veniau corabii de negot,din Venetia si Genova, ca sa, iea piper, bumbac si miro-denii (portul eel mai vestit era Alexandria, in Egipt, iarTunisul, Algerul si orasele din Maroc n'aveau pe atuncinicio Insemngtate). Din Asia ei cunosIeau pgrtile apusene,eu porturile din Asia Mica si din Siria, apoi Locurile Sfinte,unde traise Mantuitorul, peninsula muntelui Sinai, undeveniau adesea hagii sau pelerini. Prin lupta Sahului Per-siei cu Turcii, ei erau intru catva lamuriti asupra Per siei.Pentru celelalte pgrti, India, China, Iaponia, ei trebuianse multgmeascg cu stirile chIgtorilor din veacul al XIII-leasi al XIV-lea, mai ales ale lui Marco Polo, iar drumul de-adreptul spre India, de unde sosiau marfurile terilornu-1 puteau nemeri.

Marco Polo era un Venetian, care ajunse la Chitaia cea Mare, Interile tataresti si la hotarele Chinei. A lasat o descriere franceza, ves-tita a acelor locuri.

Oceanul Atlantic, dela Apus, se parea atunci ca ajungepgng la margenile lumii.

2. Din partea lor, oamenii ce traiaa ta America socotiaucg nu mai sunt alte pArna,nturi. Acesti oameni, cari se deo-sebiau prin coloarea galbeng-rosiatia, a pelitei lor, prin.

yi

isa

gi

calde,

193

parul for negru, lucios §i tare, prin ochii for lungaretti §ideschigi Intr'un chip neindestulator, nu erau ni§te !alba-teci. Desi cei de rand se purtau mai mult goi, ei aveaucinggtori de bumbac si lama, cununi de pene de papagal,podoabe de margele §i de metale lucrate, ba Inca bogategi frumoase scule de aur gi de argint. Ei locuiau in sate,cu casele facute din pgmant sau din piatra qi carg,midg,foarte tare §i acoperite cu stuf §i lenin. si ascultau deparinti, de batrani §i de capetenii alese. Pe coasta apu-seang, care vine spre Asia (de care e departata ins& maimulte zile cu vaporul), se intemeiasera chiar State ca 0cele din Europa, Asia §i Africa: un stapanitor care-§i trageaneamul dela zei, ca §i regii Germanilor sau impgratii Chineion ai Iaponiei, statea intr'un palat cu multe Incaperi §i pa-retii acoperiti cu piaci de aur; el avea dreggtori, paznici§i. oaste. Locuitorii acestia din Mexic (Azteci) si din Peri§tiau sa faca statul §i puteau zugravi; ei aveau un sistemal for de a 'Astra amintirea faptelor Insemnate, si cunogteau§i un fel de scrisoare (ieroglife in Mexic, noduri colorate InPeru). Pentru morti, pastrau dragoste §i veneratie, §i-i wzaucu Ingrijire in morminte de piatrA, dupg ce-i 1mbalsgmau,ca Egiptenii; mumiile Tor s'au ggsit stand ca pe scaune, cucapul plecat §i manile Incrucisate. Credeau In mai multizei, carora li jertfiau §i oameni, si faceau In cinstea forserbari, cu lumini si cantece. Dumesnicisera multe animale,dar nu cunosteau caii. Aveau luntri ware, cu care mergeaude la o insula la alta, dar nu puteau face corgbii man,kli nu intrebuintau, ca Europenii, busola, acul magnetic,care, pus Intr'o cutie, arata totdeauna Nordul (busola eraIn man°. corgbierilor Inca din veacul al XIV-lea §i au gregitacei ce au spus ca ar fi descoperit-o Italianul Gioja Giojadin Amalfi). Aveau sabii, sulite §i improscau pe du§manicu sageti, dar nu auzisera de arrnele de foc, pe care Eu-ropenii be aveau Inca din veacul al XIII-lea macar: detung-tura pustilor,sranirea si uciderea din depgrtare, ca qi 'Ayalarape'le a calgretilor, Ii umpleau de groaza. Altfel, la dan§ii

is

194 --

gasiai drumuri, poduri (si poduri atarnate), hanuri, statete,spitale.

3. Arabii din Africa au cunoscut de sigur insulele delanga coasta continentului for ; Europenii, un Normand,apoi Portughezii, au ajuns sa le cunoasca mai tarziunumai; un principe spaniol a cerut in veacul al. XIV-lea delaPapa titlul de rege al Insulelor Fericite (Canariile, Azorele).

E Ludovic de Spania.Infantul, adeca principele regal, Henric, fiu al regelui

Portugaliei Ioan I-iu, avu o grija deosebita pentru diatomriile de cercetare de-a lungul coastei africane, si el ajunseastfel 'Ana la linia Ecvatorului. Calatorii nu cautau Insadecat marfurile ce se gasesc pana astazi pe aceasta coasta:our si dinti de elefant, din cari se face fildesul. Terilorcare dadeau aceste produse, li. se zicea: Indii, §i oameniide atunci credeau ca Indiile acelea sunt o tara mare. caretine de pe langa Arabia pana prin aceste parti ale Africei.Corabierii portughezi, prinsi de furtuna, ajungeau si pela capul prin care se mantuie Africa de Miazazi: ei iiziceau Capul Furtunilor.

Un om indraznet. Vartolomeiu Diaz, it atinse; altul, 'Vascode Gama, vol sa, stie ce mai este dupa acest cap, si deladansul pled, spre Rasarit. El pricepit atunci ca Africa s'asfarsit acolo si ca incepe alta Mare, Marea careia-i zicemOceanul Indian sau al Indiilor, de-a lungul coastei de Ra-sant a acestui continent. 0 bucata de vreme, el nu gasidecat insule si coaste mai mult pustii; dar incepit relatiilecu Sultanul negru al terii pe care o numi Mocambique(Mozambicul) si dadit nume unor locuri din aceste parti. Peunna, el ajunse pe coasta de Apus a Indiei, si aici iarasistapanitorii localnici, oameni foarte bogati, avand multisupusi dintr'o rasa din care s'au dezlipit Tiganii nostri(rasa buna Insa, care a dat omenirii poeme vestite Si o Tn-telepciune deosebita), nu se putura, impotrivi strainilor. Inportul Goa se aseza un guvernator-general al coloniilor por-tugheze din India.

195

4. Cam pe acelasi timp, un Italian din Genova, CristoforColumb (Colombo, In italieneste; Colon, In spanioleste), co-xabier priceput, ajunse la parerea ca pe la Apusul Europeinu este numai drumul cel nou de-a dreptul la. India, ci si-49 mare lame noud. Multi carorar li vorbl despre aceasta pa-rere a lui fi tinura de nebun. La urma, Isabela, regina dinCastilia, se hotarl sä faca o Incercare. Cu trei corabioarenumai, Columb pleca dintr'un port al Andalusiei, in anul1492, si, dupa multa ratacire si suferinti foarte grele, elajunse la niste insule inzestrate cu toate frumusetile lumiisi unde nu fuses° nimeni pang, la dansul. Pe cea d'intaiuo numl el Insula Mantuitorului (San-Salvador); ea se zing,In Anti le, Intro America de Nord si cea de Sud. In alte ca-latorli el mai descoperi Antilele Mari (Cuba, Haiti), si, co-borandu-se tot spre Miazazi, cum faceau toti cercetatorii deatunci, el vOzii si coasta nordica a Americei-de-Sud.

Columb a fost catva timp guvernator, dar nemultaml pe-unii si pe altii, asa Incat, pe urma parilor, ajunsese sa fiepus si in lanturi. Spaniolii intrebuintarti, continentul des-coperit de el ca sa-si faca venituri mari. -Guvernatorii sepurtara foarte salbatec cu locuitorii. pe cari-i socotiau maiputin decat pe robi. Fel de fel de vantura-tarn, ca Pizarro,Fernan Cortez, venira sa-si caute norocul aici, vanand aur:

au supus Mexicul, Perul, dar au casunat strasnice neno-xociri pentru a-si Indestula lacomia. Dintre alte Puteri,Portugalia lua parte la descoperirea Lumii-Noua, si Portughezul Cabral a cunoscut eel d'intaiu Brazilia. In America-de-Nord, mai sus de Rio Grande s's patruns numai tarziu.La Inceput, aceste ten eran numite Indiile Occidentale; nu-mele de America vine dela Italianul Amerigo Vespucci, carea dila' torit si el prin aceste locuri si a vrut chiar sa smulgalui Columb gloria ca le-a descoperit.

ei

196

XXXVII.

intemeierea legii celei noua a lui Martin Luther (Reforma).

1. Am vazut ate tulburari se ivisera de timp in Bi-serica Apusului, pe and Biserica Rasaritului urma inaintedrumul ei neschimbat. Oamenii de fruute printre clericispusesera iii auzul tuturora a nu se mai cuvine sä fie o.preot,ime doritoare de bogatie si de cinstea lumii acesteia,nici ca toti credinciosii, can fac la un loc Biserica, sä as-culte de orice poruna, a unui singur om, Papa, care poatesi el sa greseasca. Ei mai ziceau ca Dumnezeu tine maimult in seamy gandul bun al omului. sufletul curat si cre-dincios, decat faptele, adeca milosteniile. Inchinaciunea, in-genunchiarea, posturile si alte Infatisari ale credintii. Maierau de parere ca, pacatele nu se pot rascumpara prinbani, ci numai prin pocainta. In sfarsit ei spuneau ca inaintede orice alta Inatatura sau oranduire ce vine dela ParintiiBisericii, adeca dela oamenii cucernici can au scris maitarziu despre cele sfinte, trebuie sa mearga SAinta Scripturdfuski.

Va sa zica, se zguduise in destul Biserica catolica, asacum ajunsese ea in cursul vremilor. Cei mai multi oameni,cu deosebire cei de rasa germana, cari se uita mai multla wiez decat la coaja stralucitoare, asteptau o lege inadevar crestineasca, In locul legii stricate a Papei.

2. Omul care s'a ivit ca sa dea aceasta, lege, se chemaMartin Luther.

Era un baiat sarac, fiul unui lucrator in roinele de fierdin Saxonia. A invatat insa cu o staruinta neinvinsa si aajuns astfel doctor in teologie, adecti pe deplin cunoscatorat legii dumnezeiesti, si a fost Insarcinat sa, dea lectii laUniversitatea, la scoala Ina it& din Wittenberg, tot in Saxonia.Acolo studentii ii iubiau pentru ca si el iubia, adevarul.

Luther mersese °data, la Roma, si vazuse acolo cu dez-gust cat de stricata era preotimea care incunjura pe Papa.

in

197

Dar nu aceasta-1 fact' O. se rascoale impotriva autoritatilor papale.El Oa de inainte doar la ce se poate aqtepta

Dupa Papa Nicolae al V-lea, un om foarte invatat§i de talent, §i pelinga aceasta avand o Intinsa experier4a diplomatica, Enea-Silviu de'Piccolomini, ca Papa: Pia al II-lea, 1§i pusese In gand sa conducaInsu§i o cruciata impotriva Tircilor; dar -muri la Ancona, atunci andilota era data §i dogele Venetlei sosise pentru plecare. Urmagul sat],Calixt, a purtat el grija cre§tinatatii napadite In Rasarit de pagani.Dar Spaniolul Borgia, care urma, ca Alexandrtt al VI-lea, blanduluiInocentiu al VIII-lea, tral ca orice tit-an, cu grija la afacerile lume§ti,la politica de cotropire §i la petreceri. Lucruri grozave se povestescdespre fiul Cezar, un vanator de noroc cu orice mijloace. Pe el 1-aavut in ochi secretariul florentin Nicolae Macchiavelli, and, In carteasa Principele", a prefacut in sistern felul de- a capita elfrinea puterea, al oontemporanilor.

Fate de un asemenea om, Leon al X-lea, din familia Medicis, omiubitor de literature qi arta, putea fi socotit ca un Papa-model.

Dupa ce s'a intors din Roma, Luther se umpla de maniccand auzi pe un calugar dominican care fagaduia iertareapacatelor oricui va da bani pentru a se ispravi biserica Sf.Petru din Roma si impartda si tidule de iertare, care se che-man: indulgente. Cu toate ca era si el calugar, Luther nu statala indoiala sa se ridice impotriva negotului neiertat cu celesfinte. Cum era pe atunci obiceiul, el incept). galceava cu van-zatorul de mantuirea sufletului lipind la use Universitatii listaparerilor sale cu privire la indulgente (teze) si poftind peTrimesul Papei, Tetzel, sa stea la discutde cu el. Pe urma,el merse tot mai departe, cerand sa se schimbe multe lu-cruri in Biserica.

Intaiu, aceasta galceava nu fu bagata in seama. Dar,dupa catva timp, sosi dela Roma un act pecetluit, o bithiibulla = pecete), prin care se osandiau tezele, parerile luiLuther. Acesta avu atunci Indrazneala nemai pomenita dea arde Inaintea tuturora aceasta bull. Astfel el chemase lalupta Biserica veche. in locul careia voia sa intemeieze alta,rioua si curata.

Nici Papa, nici catolicii din impatatie, nici chiar Impa-ratul nu putura face nimic impotriva lui Luther. Mai bine

si

sau

stiintific

198

de jumatate din Germani se dadura de partea lui i cre-zura asa cum Invata el. Domnii cei mari si printii erau.bucurosi de Invatatura care li dadea voie sa smulga din

--. _ ...- -.. _ _--- -. __ ._,,,, - 07%,---r.... . .- = ._ .- -- -....-,.,.. -..- -_ . .. . ...* . .,7...,..- -- -,_.. .-----.-1.-_,., .-

..1)4,

ql0Oil

VI

110

1101?ii

o'vg

11

11

4

4

tWIt

I'A,J

1

1

1,1

c

1)

9 i

fr 1

fr

IPI!

1

$?Ai

Jill

V1141

VII

A0

41

01IA

....,.. ..3...;,,,,, ......00, We Ivo

de.06

"ii 111;011,

0JD .t

0041,

.0-0.

A t. ri,_ 9 ) it,ii k ___, (,. _.

0,

"a1 1 /le --- , 1

Z \V:

.... (-......_____.,.." \ \\

11\* 1 \ , !

I'0,

'' ,-.-,. . '

P

Ve'e!

p:

.,.;

..

.

i-wtv....:.

,,,....

Ti , E ON X.w4-,

A; pg . vic.P.Ikex.lorpxes....A.:

1.40,, :I_ ..'" -''''...." . ."''''. ..'-' . . . .._ '4* . ,, : I* r 4 s.b' .7,-*_, . '.,_"' ATI q ..,,,. _

Fig. 28. Papa ce era pe vremea lui Luther, Leon al X -Iea.

mana clericilor pamanturile ce li ramasesera acestora dinevul mediu: atitia clerici erau veseli ca scapa de epitropiaepiscopilor, fiindca Luther dovedia ca Dumnezeu nu se

i

bid

'111

. ii,

t

0 fit,.*

t

, .4,..AA

..,,,I,1 ' ---,

\ ,

,, ) A .:--

,

,

-... .

,

Nr44,

fIli

;

ql_ "Z g. 1 0 .- - , :

1.1

$

\.,

)

,-,' ,\ X s\

/ , \ ,

---R1

\ ol'. -,.

... yI'

'

199

Infatiseaza prin slujbasi mai mari si slujbasi mai mici ; in-vatatilor li pared bine c5, vor putea, stt judece acuma asupraadevarurilor credintii. Dintre ceilalti, targovetii primiau cu

,4

0

0,...

V

11

4irVi'i:i

PAIj

M

A.....-...._,....,.....,,..,..-...,,,,A,,_,,,,,,....,....,..,,.......,,_,..,...,........

s,oir0

ii

clip

110

p'i

AAl

Al

A l011/

IN

VII

1111{1

rojny aro vii:vo,--_

i

,c,-;

,

so ,.-

q'''' (;nr,

,,,,\ .....0 ,

-N,I

,t '. \ \ \\: ti / -'it:

.4'14 'IF

,

.

i

,

'il:

10''10::q;

44'V_,

V

: J., EI 0 7,,, It E IN'46!

0.iv

_,... ,,...:._.,_...

Fig. 29. Pictorul eel mare din vremea lui Luther, Holbein(ceteste Holbain).

placere vestea ca de acum inainte se va ceti Evangheliasi Biblia in nemteste, si nu in latineste (Luther a talma,citinsusi, foarte frumos, cartile sfinte), iar teranii socotira

W. .-V,...% --..- r -- 4. -- ..7. ''''"- -.1 e. -- - 4. -. . "--- 4 1 0'Ttb-Nrk.1-r-"''

ri!

til

iiftii

1)0

t-141

4i

rg

\`0 .

I)

leiti

7.1!

44.411

N

,.........,.=...,

#.#

o

\ 1./

N/ ..--

#-

'.- -AA IFP.e .

c.

faal GP

y

J

,.i.,

-----;),

,

_ .',,,..'

iv

/7

.

200

au vole de acuma sa iea pananturile dela stapanii forde aceia ei se rasculara, cu toate cri, Luther ii Indemna, slse astampere.

.,,--p:,,,,,....,.-'-3_,,.'(=..,-----.Za-,._'"fs-",'iT4,1i

V

to

If IT

061wi

....:--......- . 11

Phlil '

IPtit

OV1

PO

A

4

04'0

P1$11i

00

1

Ov.

. ""), 'WON" fa..1 la

(.. To ,,',-0. ;'),. ,.', C,. *...r.,-1-1. ')1'' 1,-. i.. ' )1 44.,: q'',..--;: .:"7 .. ,.., L, ..`-'

100 (sc,'

'N..s.

'±. ,-......

P( il

1114

rli.

vA1

ialr

AvN ti

,

it--.%it, '.:-,......." , 7 a r'II 4/. \ ''''

N.'41.

,OPe) , N:

."4:--$11.1s0.0-

4...,4.:..1s:

..._1111 .._..,

_N

._

"../Ri. Ill .

wiiikir.o.liyaloek. xer.trx...rovor ....co...c.. -rill A

ft

Fig. 30. }formic al V111-lea.

Teranii germAni s'au rasculat In partile Cererile for orana-emenea cu acelea pe care le infatiseaza, pe rand, ireranii din Ardeal,Romani si Unguri, rascula0 la 1437 si la inceputul veacului al XVI-lea,.sub (Theorghe Doja (Ddzsa), care a murit in .chinuri. Voiau, nu iesireabe suet staranirea domnilor de pamant, ci imblanzirea regimului de

,t0r

1

c.

1 .

II,

jig' ,,V

.., /'''-',

k''''' -(.7 ,,... 1..,_ ,0 A sl:

f4- /.1....Z, s

/:-.

4 .... , , , ,. :4szt_ _:__J.._,,___,.._.N,

i .. , ,

\ i.....,....., 7

,, ,".. 1.1\ ef,...,

-psi

.

ikI

1

lei---47--'r 7:*7-11;r- _-'-'=":' -..7-.nzk*".---...- _.-..4.-.5--f----........ ,,_....-Iki

i'r:.

4

s

s

0t

L

- 201 -aspnme apasare la care erau supusi. Toma Mintzer era In frunteacetelor, care sale arsira Impotriva celor marl bogati cam ceia ce savarsisera Tn Franta luptatorii salbatici ai Jacquniei. La 1625 rascu141 furA striviti, pe urma putern'cii 1st ra4bunara asupra for cu adezgubtatoare salbatacie.

Fi . 31. Ana de Boule In (cetee.te: Buren), soifa a doua a luiHenric at VIII-lea.

Luti er se declara impotri a teranilor, din slabiciune de fire. Altfele Insusi ajunsesa a Inlatura, in predictle lut care popor, once alta autoritate decal, cea dumnezeiasca. Lovind in Papa, el ajunse a nu matsunti nevota unui cler Malt, , trecand is ordinea lumeasca, se ri

ei5

pi

202

dica precum se ve'de din predica lui de cruciata dela 1538 siImpotriva Imparatului si a principilor.

Cu rascoala tarAneasca e In legatura miscarea anabaptiftilor, caricereau un al doilea botez dela cei ce voiau sa fie crestini cu adevarat.Ei ajunsera la teorii de impartire a averilor si de poligamie. La Mun-ster dadura lupte impotriva episcopului. Fura biruiti cam la. zece anidupa zdrobirea terunilor.

Astfel Luther putil sa, vie slobod la adunarile imparatestisau, cum li se zicea, la diete : Cand Imparatul Ii fugari, el gas].un adapost la unul dintre printi, si de aici scrise maideparte.

Urmarea evenimentelor hotaritoare din viata lui Luther dupa ru-perea legaturilor lui cu Scaunul roman e accasta:

Reforma atingand interese generale germane, se sim0 ne' oia de adiscutk intro dicta. Ea se aduna In Worms in 1520. Aici Luther numai avek sa .se explice din punctul de vedere religios, ci din eel rlitic, ca rasculat Impotriva ftutoritatii lumesti, ca tulburator de ordine

stricator de pace. I se cerir sa retracteze ce spusese pana atunci,el declara ca n are nimic de parasit din scrierile lui, care corespundeaucredintelor ce i se lamurisera in suflet. Nu cutezard sa-1 osandeasca,si unul din ocrotitorii lui, bAtranul Elector de Saxonia, Frederic-cel-/ntelept, ii dada un adApost in castelul Wartburg, uncle cu evlavieintra astazi Germanii de confesie luterana, si nu numai ei, ci oriceom poate intelege frumuseta luptei pentru adevar si dreptate si no-bleta pe care o dau suferintele aceluia care e pentru marturisi-rea dreapta a cugetului sau. Acolo a tradus Luther Biblia, cama-ruta lui din castel este deci unul din locurile sfinte ale literaturiigermane.

Ideile lui Luther framantara insa in curand toata Germania. Scrii-tori Indraznet:, ca Ulrich de Hutten, profesori invatati ca Melanchthon

dar nu si eel mai de frunte stilist latin al epocei, spiritualul Erasindin Rotterdam, suflet egoist si comod, luptara pentru raspandirea lor.La 1536 dieta din Spira (Speier) dadek orica'rui print deplina libertatede constiinta. Inca dela 1529 se intrebuintk acum cuvantul de protestanfi, pentru ca Intr'o noun dieta printii cari primisera crezul luiLuther orotestara" impotriva unor propuneri ale Imparatului, din mo-tive politice, dar religioase. La 1530, ei infatisau in dieta delaAugsburg Confesiunea, Marturisirea for de credinta.

Cand Imparatul Carol Quintul vol sa restituie cu sila catolicismul,acesti principi unele °rape se unira. la Smalkalden, gata de lupta.In fruntea Ligei era, istetul, inimosul, dar putin chibzuitul Maurieiu deSaxonia, care voik sa ajunga duce. El trada causa protestanta. La Muhl-

loch

fr

pi

pi

pi

203

berg tovarasii sai parasiti indraznira sa dea lupta Imparatului, ceva matmult de un an dela moartea, in Februar 1546, a lui Luther. Acumaera, vorba insa numai de interesele materiale, si nu de credinta on deideal bisericesc, Carol Quintul Lirul. Cand Insa mai tarzih Mauriciu seIntoarse Impotril a lui, Imparatul puth scapa numai cu greu inainteaacestuia. Dupa armistitiul dela Passau, Pacea dela Augsburg, din 1555,deldea luteranilor dreptul de au pdstra, nu nienzai credilqa, dar Lei pd-manturile bisericefti confiscate pcind la 1552 in numele ei.

Pe acest temeiu s'a desfasurat apoi via%a religioasa a German

Luther lepadase datina ca sa fie calugari si ca preotii sanu se calugareasca; el insusi lasase haina calugareasca sise Insurase.

El a trait 'Inca mai multa vreme dupa lupta d'intadu sia vazut cum Inving parerile sale: nu numai Germania, darsi Danemarca, Suedia, Norvegia primira legea prefacuta,Inoita, sau Reforma; cei trecuti la dansa s'au numit 1?efor-mart sau Luterani.

Yn Sueclia protestantismul aria un sprijinitor in noel rege, ridicat im-potriva stapanirii straine a Danemarcei Uniunea, netrainica, delaCalmar fusese de catva timp iardsi restabilita , Gustav Tr«sa (del,1523). Abesta dada tot ajutorul sau predicatorilor Reformei, fratii Petr .Ll eh nevoie de doctrina lui Luther, fiindca ea-i cristi&,b. erile Brich. Printrinsa putei. Gustav sa fie si car etenia religioaba a poporulu.sau.

Cristian al III -lea, din noua dinastie de Holstein, ajuns rege la 1533.Mit din Danemarca o Tara luterana. $1 aici o confiscare de al en aleepiscopilor si manastihlor fu hotkata In dieta, in aplausele nobiluidoritoare de pamanturi.

3. Altii au dat alta infatisare invataturilor de reforma.Astfel s'a ridicat in Svitera preotul (ceteste: Tvingli),care a starnit razboiu Intro Sviterienii ce tineau de legeacatolica, si acei ce se luau dupa dansul : insusi a muritintr'una din lupte. El nu era, un urmas al lui Luther, civorbise inainte de dansul impotriva pacatelor Bisericii celeivechi.

Zwingli, pastor de sat si fiu de teran, fusese si el in Italia, caLuther. Predicator la Zurich, si el ataca indulgentele, Inca de pe la1520. $i el prezinta teze, si biruieste aparandu-le. $i el cauta in Bibheindreptarea 'n Coate privintile. Actiunea lui avea Insa mai mult cf la-

al av ar.

Ztvingli

sv

204

to 'ES politica. Zwingli e cel d'intaiu care a indemnat pe conationaliidt sd nu fie simbriari strdinilor, purtand pe plata razboaiele acestora

Loan Calvin, sag, cu numele salt frantuzesc: Cauvin (ce-te§te: Coven), se indemna dupa Luther, dar merse maicleparte decat dansul. Si el nu voia sa tie nici de sfinti,nici de episcopi; In Biserica noua trebuiau sg, fie numaipreotii do rand, cari sg, se inchine, Impreuna cu credin-cio§ii, la Dumnezeu singur. Si el socotia cg, slujba litur-ghiei nu e de niciun folos §i ca scopul pentru care lain

cre§tinii la biserica se cuvine a ti numai cantarea si as-cultarea predicii. El propovadul In Franta, qi, cand i seadusera suparari acolo, trecfi la Geneva, in Svitera, uncle§i 'Dana acum stapaneste legea lui. Un ucenic al lui Calvin,Knox, duse aceasta lege, calvinismul, in Scotia, unde reginaMaria Stuart (ceteste: Stivart) avu sd Indure multe dinpartea supu§ilor ei pentru cg, era, catolica.

Capin (-1. 1564 n'a fost un sentimental, nici un om de act, une, c unteoretican, un filos f. Cartea saiAsezamantul crestinesc", in latinesteInstitutio religionis chri tianae") si in frantuzeste, e un sistem d

doctrind. El se deo ebeste de Luther prin aceia ante adn,ite ca faptele'uranium sutletul, ci dd numai credinfei puterea de a mantui. Pentru el,

alt el, Dumnezeu a hoti(rdt soarta sufletelor, §1 aceastil strasnica -

`at turd a predestinatiei da un colorit intunecos si trist cabrinismulwiati leg i eiangehee

In Ardeal, Sa0i, Germani veniti acolo dela Rin In veacurileal XII-lea si al XIII-lea, primisefa luteranismul: Ungurii insatrecura dupg, catai a vreme In calvinism §i cautara a face §pe Romani a trece la aceasta credinta. Din indemnul lutera-nilor si al calvinilor, Romanii ace§tia din Ardeal au capatatde supt tipar carti de slujba romanesti;dupa abelea ce fuseserg,traduse pe remea Husitilor, sau dupg, manuscripte noua.

In sfar§it, regele Angliei henrie al VIII -lea, fiul luiIIenric al VII-lea, care incheiase razboiul celor doua Roze§i intemeiase dinastia Tudor, voia numai decat sg, se des-parta de sotia sa, o principesg, Spaniola, Ecaterina de Aragonia.Dar Papa nu-i ol aceasta, Atunci el se facii protestant, Insa

ii

205

nu ca protestantii din Germania. Averile clerului trecura inmana regelui: el lua, titlul de capetenie a Bisericii din Anglia sau anglicane. Aceasta Biserica-si pdstra episcopiitoate formele inclatinate ale religiei catolice.

Celelalte teri din Europa de Apus ramasera catolice.

XXXVIII.

Carol Quintal, imparatul eel mare din Apus.

1. Pe cared Luther se lupta pentru legea, cea noun, Impgrat in Germania era Carol al V-lea, caruia i se zice,dupa cuvantul ]atinesc pintas = al V-lea, Carol QuintulEl era un stapanitor asa de puternic cum nu se pomenisealtul Inca dela Carol-eel-Mare: in Imparatie avea numaitronul, cateva venituri imparatesti, dreptul de a tined, adu-nari sau diete §i de a strange osti din ce-i dadea fiecareprincipe ; dar pe langd, aceasta a lui era toata Spania, toateasa-numitele Teri-de-jos (adeca, Belgia, Olanda si undoparti din Franta de Nord-Ost), Italia de Sue, adeca regatulde Neapole ; el se lupta pentru stapanirea ducatului deMilan, In Italia, de Miazd.noapte, si mai avea toate bogatiileLumii Noua ; in sfarsit gandul sau era sa iea si AfricaNordica, unde a facut o mare expeditie, de pe urma careiains& n'a ramas nimic.

De fapt, Carol Quintul a flcut doul expeditai In Africa Berber lor.Ca Imparat, el 1§i simtik datoria de a Invih ciuciatele, §i dintre pdgani I§i alesese pe acetstia Smulse Tunisul In 1535, dar la o a douadebarcare vazit stralucita lui flotA nitnicitA de furtunA. De altmintereaaceste Tinuturi ajunserl In stApAnirea Turcilor, cari erau reprezintattaici prin vice-regi Incunjurati de multi Ieniceri.

Iat& cum se lamureste puterea aceasta asa de mare pacare o axed. Imparatul Carol al V-lea.

El era fiullui Filip-cel-Frumos (fiu si el al lui Maximilian

§i

206

de Austria) si al Ioanei de Aragonia, mostenise peamandoi, caci, singurul frate pe care 1-a avut, Ferdinand,si a gasit rostul aiurea. Maximilian era fiul TmpaxatuluiFrederic al Germaniei, si a fost si el Imparat, (adeca, asacum se z-ic-a atunci Imparatilor cari nu putusera veni laRoma ca sa se incunune: rege al Romanilor); de aceiaprincipii cari, dupa legea lui Carol al IV-lea, aveau dreptulsa aleaga un Imparat, s'au gandit la dansul. Sotia lui Maxi-milian era Maria de Burgundia, singura mostenitoare a luiCarol-cel-Cutezator. asa ineat ei ramas dela dansultmile pomenite dela gura Rinului. Acolo a si fost crescutCarol, fiindca acolo stapanise -fatal sau. Iar Ioana, careia is'a zis Nebuna, fiindca intfadevar a nebunit dupa moarteabarbatului ei. era_ fata lui Ferdinand de Aragonia si a Isa-belei de Castilia.

Acesti doi regi _au fost so ti, asa Incat supt stapanireaamandurora stated toata Spania afarg de regatul Navarei,care n'avea mare Insemnatate. Ba Inca Ferdinand, caruiai s'a zis si Catoficul, pentru Mama iubire ce avea fata delegea sa. a stiut sä se foloseasoa de imprejurari si sa seasi partea din IN-avara care venia din jos de muntii Pirineisi se tinea astfel ale Spania. Nu numai atata, dar Ferdi-nand a Inceput iarasi lupta veche a Spaniolilor impotrivaMaurilor, paganilor din Africa, ce se gasiau Inca In parteade lliazazi a terii: el a incunjurat cu osti, mars orasul Gre-nada, asezat intr'un ses frumos si avand o multime demestesugari harnici, cari faceau sa.bii si stofe de matasa :eel din urma rege maur nu s'a putut Impotrivi multa, vreme,si cetatea a cazut in 1492 va sa zica In acelasi an candColumb a plecat sa descopere America. Amandoi regii aufost Ingropati acolo.

Tot de la Ferdinand a mostenit Carol stapanirea In Italia.In regatul de Neapole fusese, de pe la 1440, o dinastie dinfamilia regilor de Aragonia, care avea, mai de mult Inca,si Sicilia. Regii nu se Intelegeau insa cu nobilii, cu baronii.Pe langg -aceasta, mai erau In Italia si alte nemultamiri :

si-i

i -ag

207

deosebitele cetati se certau intre ele. Florenta void sa scapede stApanirea familiei de bancheri Medicis, cardinalii nuputeau suferi pe Papa Alexandra al VI-lea, Borgia, careavea purtari proaste; o rude, a ducelui de Milan void sazmulgA p iterea de la duce.

Fig 32, Stole si arme arabe.

Ruda aceasta e Ludovie, zis Mauna (Moro), pentru coloarea intunecati a fete' stile Era un om Bata ci de crime pentru servirea am-bitiei sale. Face), parte din dinastia Sforza, care inlocuise pe la Ju-matatea N eacului at XV-lea pe Visconti. Cel d'int'aiu duce din acest

--- 208

neam, Francis; fusese numai tin fecior de Oran $i un cApitan noro-cos, dintre aces cari se ziceau condottiere. pentru el luau in condotta",leafs, ostali pentru toate razboaiele.

Atunci au fost chemati in Ora, la 1494, doi ani chip&descoperirea Americei, Francezii, pe cari-i stapania ta.narulCarol at fiul lui Ludovic al XI-lea.

Carol nu sArnAnk de loc cu ta.tAl sdu, fiind un tanar cu planuri marvora. coroa.na Ierusalimului $i a Constantinopolul, $i cu nujloace

putine. A murit ciocnindu-se cu capul de o grinda pe care n'o v Azuse.

Cucerirea a fost usoara, dar regale era prea tanar siFrancezii prea nesocotiti. Ferdinand Spaniolul a luat apa-rarea Italiei Ingenunchiate, dui:4 ce Carol fusese gonit simurise acasa. El s'a batut cu Ludovic al XII-lea, urmasullui Carol, si a pastrat pentru dansul Neapolea, nai.dajduindsä aiba mai tarziit si Milanul.

Pentru luarea Neapolei de cAtre Spanioll a luptat mult cel mai bungeneral pe care-1 avek atunci acest neam, vebtitul Gonz_alv de CordoN a.

Dar, cu un an Inaintea mortii lui Ferdinand, noul regefrancez Francisc I-iu izbutl sa bats pe Sviteri, can slujiaupe bath ducelui de Milan si sa iea aceasta taxa a Milanului._

E lupta dela Marignano, din 1515.

3. Mid Carol, rege al Spaniei, a fost ales Imparat inSpania el e0. Carol Liu, si numai In Imperiu venia alV-lea, in 1519, Luther Incepuse lupta pentru legeatina curata. In Franta era rege Francisc I-iu, un om foartevioiu si placut, caruia ii plateau razboiele si petrecerile sicare era asa de fudul si de usuratec, incat nu si-a gasitastampar niciodata si se poate zice ca nenorocit tars,numai ca sa-1 laude toti pentru vitejia ce avea. In Angliastapania Henric al VIII -lea, care nu se las& mai pre josdecat Francisc in ceia ce priveste cheltuielile; dar nu avea,aplecari razboinice ca acesta; In schimb era, asa de pa.catosin viata lui casnica, Incat a schimbat sese femei, si la douadin ele a pus sa, li se taie gatul. Carol al V-lea a traitdestul ca sa, mai vada pe urmasul lui Francisc, Henric al

VIII -lea,

cres--

si-a

209

II-lea, care a petrecut si el ca si tatal sau si a perit de oloviturN In ochi, cand se lupta, din saga la o Intrecere cuarmele, care se chema tournoi (ceteste turnua). Iar In Angliaa mai apucat pe singurul fiu al lui Henric, un copilas pla-pand (Eduard al VI-lea), si pe sora acestuia, Maria, care s'amaritat cu Filip, fiul lui Carol. In Rasarit era Sultan Soliman,

Fig. 33, 0 curie cu atalpi de jur zmprejur, in mAnAstirea cea vestitASfintu lui Ambrosia din Milan.

un om foarte Intelept, de care o sa se povesteascaDeci Intelegem acuma care a putut sa fie viata lui Carol.

El a vrut doul lucruri: sit apere Imperiul de Turci la Ra-stait si de Francezi in Apus si, al doilea, sa pastreze legeaveche catolica. jmpotriva Turcilor, el n'a putut sa por-neasca niciodata cu folos, fiindca, n'avea destui bani si os-tasi; ba Inca n'a putut sa ajute dupe cuviinta pe fratele sauFerdinand, care avea drepturi asupra Ungariei, fiindca tineape sora celui din urma, rege (v. mai departe). Cu Franceziis'a zvarcolit multa vreme: li-a luat Genova, asiguratNeapole, a prins °data, chiar pe regale Francisc, la Pavia.

14

a

Indata.

si-a

-210 --

Dar a pierdut la urma, trei caw dela Rin, stapamite deepiscopi, Intre care cel mai insemnat a fost Metz. La urma,,dela 1535, a putut lua gi Milanul.

Dupa lupta dela Mangnano ei luarea Milanului de Francezi, urma pestspatru ani alegerea. lui Carol de Spania ca Imparat. Francisc I-it" putea safie sigur ca nu va fi ales el, dar biruinta vecinului sau Il jigni ei-1 facsa se teams ca interesele esentiale ale dinastiei ei terii sale sa nu fieIgnite. Impotriva noului Imparat el cauta., de altminterea, hotarele

firefti ale Franeiei la lidera.Indata Incepura luptele. Carol poruncl trupelor sale sit tre.aca gra-

nita franceza, de unde-i venisera duernani. Aliat cu Papa Leon, el iz-goni pe Francezi din Milan. Osti Imparateeti intrara In Provinciape and Englezii lui Henric al VIII-lea patrundeau In Picardia, laNord-Ostul regatului.

Scotand pe strain din Ora sa, Francisc alerga sa-i pedepseasca inItalia chiar. Intr o zi din Februar 1525,, el li dadu lupta dela Paviadar fu invins cazii in mantle biruitorului. Acesta-1 duse In Spamaei-1 sill sa iscaleasca tratatul din Madrid, prin care cat% Burgundiamoetenirea dupa mama a lui Carol Quintul

Pe acest time Italia era. in cea mai nenorocita stare. Un malt dregator francez, rgsculat de catva timp Impotriva regelui, conetabaul deBourbon, lua f}i pada Roma.

.La 1529 se incheie intre cei doi man suverani ai Apusului pacesdela Cambrai, care lath lui Carol Italia.

Pupa cruciata dela Tunis, Francisc porneete, pentru Milan, un nourazboiu, ocupand Piemontul. Carol patrunde In Provincia, dar e shitde boll sa place. Un armistitiu se incheie acum, Imparatului i se davoie sa treats prin Franta pentru a potoli rascoala oraeului (iand. Necapatand Milanul, Francisc iea In stapanire provincia Roussillon, dae scos dintr'Insa. Cu ajutor tureese, el iea ducelui de Savoia, aliat aImparatului, Nizza. Turcii lui Cairedin Barbarossa, vestitul pirat, terneaza la Toulon, do uncle plecasera locuitorii.

Cu succes (la Cerisole), dar cu pierderi, lupta urmeaza pang.aproape de moartea, in 1547, a regelui francez.

Fiul acestuia, Henric al II-lea, se amesteca ei in afacerile religioaseale Germaniei. Astfel putts el O. capete oraeele Metz, Toul ei Verdun0552). Un armistitiu i le recunoscii. Dupa infrangerea franceza de laSt.-Quentin ei luarea dela Englezi a oraeului, Calais, de oastea luHenric al II-lea, tratatul dela Cateau-Canibrisis (April 1559) OA Francezilor oraeele dela Rin, dar ii fact" sa paraseasci Italia aproape cutotal.

Pe protestantA a fost Imparatul crute fiindca avea, ne-

$i

silit

ti

ti

5i

ti

sa-i

211

-voie de dansii ; ei si-au putut 'Astra deci legea cea noun, pentru.care erau In stare sa se lupte pang la moarte, cu oricine

Dar atatea hartuieli slabisera pe Carol Quintul. El a lasat-deci Spania fiului sau Filip al II-lea, iar Imperiul fratelusau Ferdinand, §i s'a adgpostit Intr'o manastire spaniolaSf. Just, unde a mai trait doi ani de zile, rugandu-se lutDumnezeu sa-i ierte pacatele 05.38).

XXXIX.

Ungaria, Polonia ei Rusia dela 1500 la 1600

1. Din povestirea luptelor lui tefan-cel-Mare stim tinefost Corvinul, rege al Ungariei. Tatal OA era

cum am mai spus, un Roman din Inidora, maica -sa o Unguroaica, din neamul nobil Silaghi (Szilggy). Dupa moarteaparintelui sau, Mateias ramase supt ocrotirea unchiului, fratelemamei, si a fratelui sau mai mare, Ladislas. Acest Ladislasparea menit sa ajungg el rege, multi tineau cu dansudar la urma prin pari mincinoase it rapuserg, dusmanii,regele de atunci, care avea acelasi nume de Ladislas (Postumul), puse sa i se taie caput, ceia ce dovedia multg, 'usu-ratate si mare nerecunostinta fata de batranul Iancu.

Dar sprijinitorii lui Ladislas nu uitara neamul Hunia-distilor si luptara acum ca sa lnalte tot mai sus pe MateiasIntamplandu-se peste putin moartea lui Ladislas, tanarul fuales si, dupa multe framantari cu dusmanii, ramose singurstapa,nitor In Ungaria. Mateias era un om foarte harnic si cuscopuri Inalte, dar, pe langa aceste Insusiri" bune, avea, stmarl cusururi : ii placed sa fie laudat, si pentru aceasta atit platit scriitori, pe cari i-a adus din Italia, undo stiaumai bine. mestesugul lingqirii. Pe urma, n'avea, multi, sta.-tornicie, ci las& lucrul Inceput ca sa alerge dupg tine stiece ispita noun. Astfel a Indeplinit mult mai putin decat a

tt

sis

lfateiat

212

fi fost Id stare, si a nemulOmit adesea pe supusii sai. Sashdin Ardeal se ridicasera impotriva lui in anul cand a mersel apoi in Moldova ; alta data, Ungurii rasculat,i au chemat-Impotriva lui pe unul din fiii regelui Casimir din Polonia,care Casimir nu era bun de nimictt. Mateias s'a batut cuSultanul Mohammed, luandu-i cetatea Sabatului, la Dunareasarbeasca, precum si o parte din Bosnia, unde puse uncarmuitor cu titlul de rege.

A dus lung razboiu cu Imparatul Frederic si a luat siViena, in care oral a si murit el, la 1490.

2. Regele Mateias s'a sarguit multa vreme sa se facastapan asupra Boemiei. Aici se ridicase, dupa moartea Im-paratului Albert, regele -Gheorghe de Podiebrad, dintr'unneam de jos, dal' pe care Boemii sau C hii it iubiau fiindcaera de legea lor, husit, si de riamuf lor. Dupa moartealui Gheorghe, mai multi cercara sa-i iea motenirea. Acelcare Invinse fu insa flnul din fiii regelui Casimir al Polo-niei, Vladislay.

Acest Vladislav era un om foarte molau, care, la oncei se spunea, obisnuia sa dea din cap,, mormaind dobrze(ceteste : dobje), ceia ce inseamna in poloneste bine". Lamoartea lui Mateias, ramasese un flu al sau, in stare sa,due& Ungaria la marire ca si dansul, dar Ungurii socotiraca ar A mai bine sa, aleaga un om fara vointa si fara pu-tere, pe care sa-1 poarte dupa cum vor vol ei. Astfel ajunseVladislav, regele Boemiei, si rege unguresc in anul 1490.-

El mai avea frAi. Dintre dansii, loan-Albert a fost regeIn Polonia dupa moartea lui Casimir: era un om pornit silacom de cuceriri, pentru care a primit o Nina pedeapsa,dela ,Stefan -cel-Mare at nostru, cand i-a sfaramat toataoastea in codrii Cosnanedui, pe cari i-au pomenit multavreme Polonii museandu-si manile de durere. Alt frate,-Alexandra, a fost Intaiu print in Litvania si a luat coroanaPoloniei And Ioan-Albert se stance tanari de nacaz pentru.atatea neizbftnde.

213

Alexandru tinea pe fata Tarului Ivan al III-lea, dar s aImpgcat rau cu acesta, care i-a smuls unele Tinuturi delaNipru. Stefan -cel -Mare luat si el Poeutia, Lin al treilea'rate, Sigismund, a a-vut macar norocul caa domnit multa vreme.

Domnia luifie Inseamng numaiprin pierderi si neno-rociri. Rusii, asupra-cgrora stapgnigflu( lui Ivan al III-lea, aucucerit de la el in-.semnata cetate Smo-lensc. Doi principi va-sali. Marele Maiestru te-u tonic, Albert de Bran-denburg, din neamulllo-benzollern, din care e.si Regele nostru, si Ma-rele Maiestru al altoraluggri Inarmati, dinLivonia, se despgrtirgde Polonia, ai caror va-Bali fuseserg. Albertlua tara caluggrilorpentru sine, trecandla luteranism, care nuInggduie nici calugg-ria, nici stgpanirea depamant a clericilor.

Fig, 35 Boter rusesc, de pe la 1500, cu caciula,Aceasta se Intamp/1 la vespaut de brocard de fir de our ciemulite

Polonia-1 recunoscii, turc*Vi de piele galbena, cu carcuiu.

bucuroasg, intr'un fel, caBe stang once pretentii din partea Ordinului Teutonic asupra ter -toriului rapit dela el in veacul al XV-lea.

Ducele Albert a Post un ocrotitor al oamenilor Despot

Incolo,

1525.

InvAati. i

ti

214

uzurpatorul MoldoNe , a Mut parte din cereal ce incunjurli pe acestprincipe. I se datorete Is intemeiarea Universitatii din ICtinigsberg.

Ducatal Prasiei a trout /Ana la 1618. clad, la stangerea dinastieIstemetetoare, treat la ma,cgraviatul de Brandenburg.

De mai multe ori, 7'atarii din Crimeia si cei dela Volgapatrunsera In Polonia, pradand-o strasnic; une ori ei raz.bateau Nina in Moldova, unde nu mai era un om ca Stefan-cel-Mare ca raspinga sa-i pedepseasch pentru neome-mile lor. Petra Rare$, fiul lui Stefan, ajungand Domn inacea,sti, tara,, navali in Pocutia, si numai prin minima putura.castiga Polonii biruinO, dela Obertyn, care-i scapa p-entrtrscurta vreme de primejdia moldoveneasca.

Lupta s'a dat la 1531. A cliatigat-o Than Tarnmschi. Polonii rAtnasergs uguri uimiti de norocul ce t erase asupra lor, si au antat In toatechipurile biruinta lor, raspindind descriptiile Fit poemele in toati Eu-ropa Pe Rare Infringerea 1-a SlAbit InsA toarte putin, si el nu se re.-cunoget Invins, ci pedepstt de Dumnezeu, pentru greselile

Fiul lui Sigismund I-iu, Sigismund-August, a fost cel dinurma din neamul Tagelloniloz, si Polonii au trebuit sa cherne-dupl. dansul un print francez, care a fost Henric aIII-lea in FranO.

Acesta starui sit fie ales, doar din ambitie. Polonii 11 primira numaipentru a nu alege pe un arhiduce austnac ori pe Tar, vecini lacompnmejdiosi. Henric a stilpanit cu fries Indata ce se descliise n os-tentrea lui in Franta, fugi acolo.

3. Dar Ungaria era si mai nenorocita. Vladislav n a lacutnicio isprava cat a domnit. Supt fiul lui, Ludovic al'II-lea, Ungaria pierda intaiu Severinul i Belgradd, apoi,In lupta, dela Mohaci, (Mohacs), toata oastea ei i pe rege,care se Ineca (1526).

Ungurii nu tineau la regele lor, si-i aduceau toate Ice role. Ludovic-era un om ursuz si slab, care nu putelt, nici si. li plat* nici s li im-pute. Cand Turcii navilint In Ungaria, cu Sultanul Soliman in fruntemut dintre magnati pornint ca la nuntl. Ardelenii nu se miscarloprita do 'Voevodul lor loan ZApolya, care umbla dupes coroana. cam-nmea ataea neprevilzator pe dusmanii ascunsi dupi un fald at tere-aulal. de tunuri, Ierucerii o cosird ca pe o lath& inaltt. Re

sari

lui.

pa

ei,

Impro§cata

si

21i5

gele Ludovic, parasit dela inceput Inca, fu gasit Inecat Inteo mlas-*fink nespusa nestearsa rusine pentru ostirea poporul lui.

Atunci Cara se impart,1 in doua, : partea, de Nord si deApus, pe care o 1ua Ferdinand, fratele 1ui Carol Quintul, siArdealul, de unde stapania un nobil ungur, Loan Zcipolya.

Ferdinand, a carui soil Maria luase pe Ludovic, era sotul sunlitacestuia. Un pact de fatnilie pentru Inoftenire reciprocll se Incheia%eIntre Habsburgi Iagelonii din Ungaria ri Boemia. Astfel Ferdinandtroth drepturi asupra Ungariei. Dar nobilii 11 urau ea strain. NumatS'afii din Ardeal tineau la regale german.

Soliman veni pana, la Buda xi priori ontagiul lui Ianos Craiul" (Zd-polya). Ca pedeapsa pentru Carol-Quintul, el ataca Viena la 1529, darn o putt luk. 0 alts expeditie impotriva imparatului se opiri la o cetate din Stiria, Gans, din cauza oboselii vremii tarzii.

Dupa moartea acestuia, fiul sail a fost scos din Buda decare Sultan, care a asezat acolo un Pasa, si astfel s'a facutsi o a treia Ungarie, a Turcilor.

Al doilea Zapolya a ramas numai domn in Ardeal.

Aceasta se intampla in 1541. Soliman veni a doua oars. la Buda, careera amenintata de Ferdinandisti. Copilul rege Ioan-Sigistraind ii fuadus In lagar. Peste cateva zile, pe cand Ieniceri, un beglerbegcadiu se asezau in cetatea Budei, regina Isabela, vaduva celui d'intautZdpolya, fu silil a sa piece in Ardeal. Aceasta tara, cu partite Yecine,crisene maramurasene ncomitatele exterioare" , a fost darttitamostenitorului, pe care Turcii ii numiau Craiul Stefan",mund mama-sa furl siliti apoi de Vistiernicul tor, episcopul deOradea-Mare, Gheorghe Martinuzzi, sa piece in Polonia. Dar Turcii Itadusera innapoi cu ajutorul Domnilor nostri, Petrascu-cel-Bun, Munteanub, Moldoveanul Alexandru Lapusneanu. Luptand cu Imperialii,tar dela o vreme Impacat cu ei, eel de-al doilea Zdpolya, arum i s asis tot rege, stapani pans la moartea lui Inainte de vreme (1571). Ii"Irma dinastia ardeleana cea noul, Bdthory.

4. Dintre terile crestine din Rasarit, numai Rusiei ismerge& bine. Dupa, moartea Tarului Vasile, lua mostenireafiul sau nevrastnic, Ivan al IV-lea. Cnd acesta putt sa-sicrate Insusirile, el se dovedl un tiran viteaz, ca Vlad Tepesat nostru. Nu se pot scrie mortile si chinurile ce a Meldel fart, nicio indreptatire printre supusii sai, dar a biruit

--

§i gi

un

Ioan-Sigi-

Cl

si

ei

ci

si

216

necontenit pe Poloni si a Mout acea fapta mare ca a scospe Tatari din cele din urma Hanii ale lor, pe margeneaAsiei : Cazanul si Asitrahanul, unind aceste pamanturi foarteintinse cu ale sale.

Supt Ivan aI III-lea, Tarul Vasile luta ora,sul liber Pscov purtA luptecu Litvania, anexind Smolenscul. Cazanul eri, numai supus Tarulutasa, trebuie inteles ce s'a spus mai sus) : Ivan al IV-lea desfiinla cu

totul Ilanatul.

XL.

impiratia turceasca dela moartea lui Mohammed alII-lea pana, la pa,catoOrea ei.

1. Pe cand Ungaria se farama si Polonia ducea zile grele,jar Rusia era Inca departe de hotarele noastre, tocmai infundul Rasaritului, ImparAia turceasca parea manita sa In-locuiasca vethiul Imperiu roman al Orientului, ba chiar i-asi atins hotarele pentru 'tatava vreme.

Baiezld al ]I -lea, acela care a luat dela Moldova Chiliasi Cetatea-Alba, n'a fost un Sultan mare. El a imbatranitrapede, si nimic nu-i cadea mai greu decat sa se mistedin palatul sau si sa se oboseasca in calatorli razboinice.

Altfel a fost fiul Iui Baiezid. La Inceput, cat traiatatal sau, el statea pe la granitele noastre, ca unul ce era,si ginerele Hanului Tatarilor din Crimeia, si nu-si gasiaastamparul ; Domnii nostri si regale Poloniei i-au dus fricarnulta vreme. El a cutezat chiar sa se ridice impotrivatatalui sau, sa-i iea tronul si, ca sa se asigure ca nu-1 va tur-bura nimeni, el puse sa se ucida fratii si nepotii sai.

LTciderea fratilor unui Sultan care se suii pe tron era, o masurineomeneasci, dar a aril explicare se giseste In aceia, ci la Turcia n'alost niciodati o norma recunoscuti de urmare la tron. Orice printdin singele, lui Osman avei dreptul si domneasca peste Osmanli'.Ienicerii, plebea, din Constantinopol strigau la once nemultimire

§i

$elir,r,

Spalid,

217

Tillage& Mostenitorul!". Baiezid avuse multe greutati din cauza fra-telui sau Gem, care cauta intain sd-i zmulgi Domnia si apoi trech laRodos, tar de aid la Ospitalierii din Franta si mai pe urrna la Papa.Numai cand Gem, pe care multi 11 voiau Sultan, fu otravit, numaiatunci B'aiezid puth si risufle slobod.

Selim a fost banuit si a a otravit pe tatAl sau, care muri putinezile dupd infrangerea abdicarea lui

Astfel el s'a aratat ca un mare ticglos, fgrg inimg in el;dar ca rgzboinic a fatut lucruri maxi. El intra In luptg onputernicul ,?ah al Persiei si-i lug mai multe cetati insemnate.

Sahul silt (nu sunit Ca Turcii, cart credeau pe ringd Coran si inSunna) se bucura de simpatiile multor musulmani din Asia Mica.El era dintr'o dinastie noun, a 'aril Intemeiare se datoreste entuzias-mului religios starnit in masele poporului de jos, dinastia Sulti/or,care incepe cu Sah-Cull, predicator popular, al carui nume inqeamndrobul ltd Dumnezeu". Unnasul sau Ismail incepilif dupa TimurUzun-Hasan, lupta Persiei impotriva Apu'ului, terii romane", Ruin.In lupta hotAratoare dela Cialdiran (1514), cavaleria lui usoard furuitd de Ienicerii tunurile lui Selim. Acesta Mai apoi o a douaexpeditie asiatick

Dar Persil nu se puteau birni cu totul. Sahului i secan

inchinau totica unui zeu, oricare i-ar fi fost purtarea. Nobilii, di puneau deTinuttui intregi, nu cautau detest rizboiul. Intre OsmanIda si Iran eraun Intins pustiu primejdios, pe care cei d'intaiu nu -1 puteau strabatefara strasnice pierderi. Yn sfarsit locuitorii Caucazului, Georgieni, Min-greli, Abcazi, tineau mai muit cu vecinul mai slab, a cdrui stapanireii apd.sil mai putin greu

Apoi Mini se duse cu o oaste puternicg asupra Sultanuluisau Sudanului, care avefi Siria cu porturile ei si cu LocurileSfinte ale crestinilor, si tot Egiptul. El birul, pgstrapentru dgnsul aceste teri, intinse si bogate, si de atuncifu privit ca urmas al Califilor, ca o capetenie a legiisulmane, si acest drept trecit si asupra celorlalti Sultanidin Constantinopol, asa incest si cel de astazi e tot califsi capetenie a Islamului.

Expeditia impotriva Siriei Inceph in primdvara anului 1516, fardcerte on provocdri. Cansh-al-Gauri, ultimul Sudan, nu se asteptaatac. Selim fusese deslegat de muftiu, preotul -suprem la, Turd, dedatoriile nnui stapanitor musulman fatd, de altul. La mormantul luDavid", lang,d Alep, el bail pe Sirieni §i Mameluci. Sudanul cazu. Ur

si snits.

si

hi-

si si

mu-

hi

218

rnasul salt, proclamat, o 4,10, 'Annan, fu atacat langA Cairo, undetar* btruira tunurile C,apitala Sutlanilor fu luatA cu multA greutatedtn fiecare cash se Impusca asupra Turcilor. In srarsit, Taman fu pries

purtat In batjocurA pe stradele Cairului, apoiCat'va ani se mai itirA tulburAri. Pe urmA Insa Egiptul, ca Siria,

se poi oil. Mamelucii rarnasera, dar Sultanul In reprezintat printr unPaRA, care striIngea veniturile provincici.

Domnia lui Salim a fost scurta, si, data s'ar fi Intamplatea fiul sau &Alum, care i-a urmat foarte tang", a n'aibapricepere si barbatie, ar fi fost rau pentru Imparatia tur-cease& §i cu greu s'ar fi putut ea apara. Impotriva unuiimparat tre§tin tufa -de puternic cum a fost Carol al V-lea.Dar norocul Turcilor vol ca urmasul lui Selim sa, fie unstapanitor cum numai rare on se invrednicesc popoarelesa alba.

2. Incepand dela 1520, el a domnit patruzeci §i sese deani, §i In fiecare primavara Turcii se intrebau incotro por-ne§te Sultanul cu oastea, caci odihna, nu era pentru, dansulnici la adanci batranete, nici in anul morVi, fiindca el s'astans pe cand Wile sale incunjurau cetatea ungureascaSighetul, tinuta de Nemti.

La inceput s'a Indreptat asupra Ungariti, si am vazutcum a pus capat regatului celui vechiu. Fata, de dinastiacea, noun, austriaca, adeca de regele Ferdinand §i de fiulacestuia, regele Maximilian, el s'a aratat mai totdeaunanetmpacat; din pricina drepturilor pe care Casa impara-teasel le avea asupra Ungariei, el s'a aruncat §f asupra.Imperiului, incunjurand chiar si cetatea Vienei, dar f'aza folds.

V. mai sus, p. 215.

Loan Zapolya §1 fiul acestuia au trait mai mult din milaTurcilor si In hotarele acelea pe care le-a Ingaduit Soli-ntan; amandoi au platit dajde Turcilor, ha chiar Imparatiirfiind §i regi ai Ungariei, an trebuit sa dea peqche§uritanului spre a fi lasati in pace.

Ardealul dit 90.000, apoi 15.000 de galbeni pe an; tributul, darul,.I nparatulnl german era de trei on mai mare.

aria,si

219

Soliman a pus un Pasa In Buda §i altul In Tinlifoaradin Banat.

Pa$alacul din Timiipara e mai tarziu, din vremile lui Martinuzzi.

Polonia nu stia, cum sa maguleasca mai mult prin scrisorisi prin solli pe pnternicul Sultan, si ea platia haraciu Tata-rilor, can stateau cu desavarsire In maw, lui Soliman. Persili-au stint de &lc& Insula Rodos, uncle statusera pan& atuncieavalerii Sfantului Joan, a fost cucerita de dansul.

Cetatea. Rodos a fost luata, dupti un vestit asediu, In 1522. Sultanulera de fatd. Turcii Incheiarti o capitulatie cu Villiers de l'Isle-Adam,Marele-Maiestru al Ordinului. Sultanul zise, cand 11 vazh adus

mila de bietul batranul adesta, pe care-1 gonim din casaIoanitii se stramutara In Malta, pe care, la srarsitul Domniel lui So-liman, Turcii o atacara far, folos

Domnii munteni au fost siliti sa lase Turcilor Braila si totmalul Dunarii, undo pana la 1829 au fost tot cetati turcesti,care ne tineau In frau. Petru Raref, Domnul Moldovei, i s'aparut lui Soliman prea Sndraznet si primejdios, si de aceia etporn1 Insusi asupra lui In 1538: boierii parasira, de ciudal,pe Domnul lor, care fugl In Ardeal, si, cand Petru se tm-paca en Sultanul, acesta luase dela Moldova cetatea Tighineb,careia i-a zis Bender, si toata, Basarabia-clejos; Domniinostri au trebuit sa primeasca si o straja do Turd.

Soliman, caruia i s'a zis cal Maxet, a facut si moscheifrumoase, cum facusera, de alminterea, si alti Sultani marlInaintea lui.

Moscheia lui Soliman din Constantinopol %trace pa. acea, din Adria-nopol a lui Salim. Soliman a ridicat $i o moscheie In amintirea fiuluisAu celui mai mare, mort In floarea vrastei. Si Vizirii lui au fost cti-tori de lacasuri de Inchinare. Trei dintre &LILO, Ibrahim, Rustem $iMohammed Socoli, se numara printre cei mai marl oameni de Statai Turcilor.

Dat el a dat si legi, care sa slujoasca, Turcilor pe langa,cartea sfa,nta a Coranului, In care judecatorii lor, cadiii,cant& deslegari la once Imprejurare: acestor legi li-a zisCanun-Name, deci: cartea legilor, a canoanelor.

lui*.Inainte-u

220Soliman s'a luptat i de mai multe on In Asia, Impotriva Sahului

Thamasp. A fost Indemnat la razboaie apa de grele pi de zadarniceacestea de temerile unei revolte din partea ftilor sai Mustafa EA

Ba ezid, cari furl ucici pe rand.liazboiul a lost pornit din nou, dupa moartea lui, supt Murad at

III-lea. Nu odata Turcii an fost Invingi. Ienicerii Spahiii nu eraubucuropi sit aiba a face cu alti musulmani, pe cari n'aveau voieprade Caucazienii, cari erau strapaniti de principi deosebiti, n'aveaustatornicie, Pa.sii trimesi de Murad Indurara multe Inpelaciuni dinpartea ion La urma, care sfarpitul veacului, Sultanul cacti pace cu

unul_din urmapii sla'bi ai lui Thamasp, capatand provincia 4?ir-van, care costase mult sange,

3. Ins Se lint, care a venit dupg Soliman, nu i-a sgmgnat, §ica Sam a lost si urmasul lui, Murad.

Tot* supt Mini au luat Turcii insula Cipru, pant( atunci a Venetiel,care o carmuia rat; Mind pe cei mai multi dintre locuitori, de neamgrecesc, in robie prigonind Biserica for ortodoxa. Vizirul Mustafakit insula, eucerind pe rand Capita la ei, Nicosia, pi cel mai insemnatp rt, Famagusta

Aceasta aduse, pentru a doua oara,alcituirea unei Lige Intre Papa.Venetia Spania. Se stranse o flota puternica, In care se aflit fratelebastard a lui Filip at II-lea, regele spaniol : loan de Austria (donJuan). Ace to Intalnl pe Turci langa portul Lepanto, pi izbutl sa-im i ales prin mitrimea rezistenta corabiilor sale.

Bucuria a fost mare in Crectinatate. Dar aliatii se luara la ceartaIntre ei, pi nu mai ispravirit nimic. Marele-Vizir Mohammed Socolicult ajutorul marilor dregatori pi at bogatapilor Imperiului, precum sial provinciilori in curand Sultanul avek hal* aproape 300 de co.rabii. Venetia intelese_ t remile si facia o pace prin care pierdea Ciprul.

Supt Soliman Inca se anexasera cele din urmit insule din Arhipelagramase independente, franturi ale ducatului de Naxos. Selim faceduce pe un fallorit evreu at lui, venit din Portugalia, Iosif.

Supt Selim al II-lea §iMurad al III-lea s'a pacalosit rgpedeImpgrAia turceascg. i iatA de ce anume:

ImpArgtia ,paggng erg oranduita. tocmai ca ImpgrAia cres-ting a BizanOlui, fn locul cgreia venise. Toate porniau dela Sultan: dad, el erg bun, erau bune toate, si toate sefa.ceau rele cand el se face& rat. Inca a fost o mare fe-ricire pentru Impgigie cg pe urma lui Soliman a ramasun dreggtor mare, un Vizir, mang dreaptg a Sultanului,

cti

eisa-i

si

cf

bail

si

Sahel,

gi

gi

221

Mohammed Socoli, crestin din Bosnia, trecut la legea tur--ceasca in copilarie, care Invatase dela marele Imparat cumse carmuieste o 'tars. Cad. Selim Insusi era betiv, iar Mu-rad asa de lacom de bani, Incat ii 'vars6. In pamant Intr'ofantang, din odaia lui si, cand nu se uita la dansii, donnia.de-asupra lor.

Atunci toti dregatorii se deprinsera a prim1 peschesurisit mita, une on ca sa faca alte lucruri decat aceleas careputeau folosi Imparatiei.

Vechiul pesches nu era imoral. El insemnk un dar Mut din toatainima un semn de cinstire a celui caruia i se aducek. Si pe urma,cand totul ajunse de vanzare aproape In acelasi timp -se dAdek pebani aceiasi provincie la doi dregatori deosebiti, nimic nu mai aveatrainicie , era la Turci mult mai puOna tradare de cum li placekcrestinilor sa. creada.

Vizirii se facusera, mai lacomi supt lacomul Murad al III-lea. Ceilechi stiau ca la moarte Sultanul li iea mostenireg. Acestia mai noterau adese on sotii unor fete de Sultan, si ei stiau a vor putek salase astfel mostenire o parte macar din avutul lor. Sultanele erau atotrutemice purtau dupA placul lor toate cele.

Deprinderea de a tr51 bine se Intinsese tot mai mult,si oamenii nu se mai siliau decat pentru mancare, bau-tura, si petreceri, coborandu-se astfel In randul dobitoa-celor. Oastea nu mai era bucuroasa de razboaie, de candSultanii nu se clintiau de acasa. Spahiii fsi cautau de mo§lisi nu alergau Inarmati cand Ii chemau Impotriva dusma-nului; ba Inca se dadeau pamanturi de spahii la batrani,la neputinciosi, la femei. Ienicerii nu mai erau, ca In vremeateche, numai copii de crestini luati de prin sate, tinuti Incasele turcesti si In scoala Imparateasca, papa uitau de undoau venit si nu se gandiau decat la razboiu; acum erauadesea Turci de prin Constantinopol, cari stateau pe la rudesi prin casme si nu erau bucurosi sa plece cu tabara.

Asa se pregatiau vremi grele pentru Turcii moleOti.In aceiasi mAsura in care slabiau Turcii se ridicau neamurile su.

pose. Errrti ajunsera a stria, precupetind lana alto mirfuri, totnegoiul Venetienilor ; femei de ale lor erau favoritele femeilor in

si

si

si

si

222

Seraiu. Iosif de Naxos era, informatorul Sultanului Selim. Mai IndrAz-neti, Greeii tulburara tot prin. patima lor de intrigA. Mihail Cantava-rano, zis adeci ,,puia de drac, rAzimat pe Vizirul Socoli,schimbl dupA vole Patriarhi, episcopi si Domn, pe bani. Dupa ce fugituit.,. ca unul ce pregAtise, prin aceastA gospodArie de mituire sischimbari, rAscoale in Moldova nApAditA de Cazacii dela Nipru, strAn-surd, prAdalnicA de neamuri (1578), se gAsirA allii cari se ImbogAtiaudin negot arenda Teniturilor Statului (pescArii, sare, Tin), din hn-prunuttarea cu camete grozave a Domnilor nostri, pentru a juca, apoimari roluri politico. In acelasi timp, acesti lingusitori ai Turcilor st-A-teau In legAturA cu Tarul, cu Papa, cu Austria, eu Spania, clericalgreci atatau la revolta general& a tuturor ereftinilor din imp&raliepentru aceasta a lucrat mull Dionisie Rail, Mitropolit de Tfuova,

nepotul de sorA al lui Saitanoglu).

XLI.

lAuptele Turcilor mole§iti cu Ungttrii, cu imparaiulcu Domnii roman.

1. Slabirea aceasta a Turcilor ar fi dat Incredere cresti--nilor a se ridice asupra lor. pentru a-i goni din Europa sia chema, la viata neatarnatl atatea popoare ce zAceau inrobia lor. Dar terile cele mari aveau alto greutati si nuputeau Incepe o lupta, asa de grea.

Intriadevar, dela plecarea lui Carol al V-lea incoace, Im-pAratia nu mai gasise un sapanitor vrednic. Fratele luiCarol (Ferdinand), fiul acestui frate (Maximilian al II-lea),si apoi nepotul de fiu, Rudolf al II-lea, erau oameni farapricepere, hgrnicie si Indr6zneala.

Pe lfingl aceasta, Rudolf nu era In toate mintile. IQi Inchipuil eldusmanii II pandesc din toate pArtile, $i -i cautkcu sabia In manA prigdosnl perdelelor. Imperiul era, condus, deci, mai mutt de fratii lubMatthias $i Maximilian,

Pe lang5, aceasta, mostenitorii nu .mai aveau atatea Oman-turi, atatia ostasi si atatia bani cati ii avuse Carol, pentru ca,

Saitano,lu,

ii

gi

td.

-223acum Imparatul nu mai era 4i rege in Spania domn al Teri lor--de-jos, dela Rin: pe acestea Carol le lasase, nu frateluicare, a fost Imparat, ci fiului, Filip al II-lea, regele Spanielimparatul n'avea deci alte puteri decal ale Imp&ratiei,aici 4tim Ins& ca erau atatia principi cari cautau numaide nevoile gi de interesele lor. Pe langa aceasta, protestanfiise tpeau de-o parte totdeauna: supt Carol ei facuser& o ligade aparare, in fruntea careia statea Electorul (adeca ducelecu drept de a alege /mparati) de Saxonia, 4i se luptaser&chiar cu Carol; in adunarile dela Augsburg 4i dela Passauli se invoise numai pentru catva timp poata tined legea,pe urma, la 1555, se daduse o Invoire statornica numatcelor ce stateau in tara unui stapanitor protestant; in sfar4it.caltfinii nu puteau sa se bucure de acest drept. A4a !neateel ce primiser& legea nouft aveau a se teme de prigoniri.

'2. In Polonia, dupa ce plecase regele francez, fusese alesDomnul cel nou al Ardealului. ,tejan. Acesta a fost un omvestit de Intelept 4i mare meter in razboaie: gandul luiera s& porneasca odata odata Impotriva Turcilor, dar ittineau in loc alto griji. El stated in razboiu cu Tarul ru-sese pentru unele Tinuturi din Litvania (acum de cativo,ani principatul Litvaniei nu mai era osebit, ci se unise cuPolonia).

Aceastd unire e cea mai mare faptd. , poate sing,ura din Dommalui Sig,ismund-August, cel din urma Piast.

Atata putea face deocamdata, ca las& pe Cazaci, carierau o stransura de oameni din toate neamurile, oplo4ita,In ostroavele stufoase dela gura Niprului, sa se lupte cuTatarii sa, navaleasca asupra cetatilor turce4ti, pang laNistru, la Dunare 4i la Marea- Neagra, pe care le ardeau,ucigand sau ducand in rohie pe locuitori.

Cazacii furl adusi In randwald de regele Stefan, la 1576. Et all eauIn fruntea for un Hatman (acept titlu l-au imprunutat Moldovenii dela(Wish). Se coborau pe seiei pftna la Constantinopol, arzand satele. Altoon loviau pe Tatari. Tureii cladird Impotrival for eetatea. Oceacooulus.Dela rascoala din 1574 a Domnului Moldovei Loan-Vociti-cel-Cionpht,

ui

si

224

care nu voise sA dea un bir crescut, ei se deprinserA a vein si dincoacede Nistru: cu dansii se luptlIoan Impotiva Muntenilor $i Turcilor, laJiliste, la Bender si la Cetatea-Albti, ei multi perira dupA ce el se dadfiprins, la Roscani, fu rupt de canine. Petra Domnul Mol-

ei, nu mai avia rA,gaz de Cazaci, sari aduceau impotriva lui &miff*domnicori viteji, ca Loan - Vocia-Potcoovii. Precum Sigissnund- Augustucisese de hatftrul, adecA de frice, Turcilor, pe fugarul Domn moldo-vean Stefan Tomca, astfel Stefan Bathory porund si fie tAiat Potcoava,care murk ea un erou, glumind cu calAul, si apoi pe lancu-Voda Sa-sul, care, mazilit, fugise la ,dansul.

De cele mai multe on Polonii, cart stiau sA intrebuinteze pe Cazacicand li vena la socatealg, se indrepta.-tiau apoi fats de Turci cA nusunt In stare a stApArn o gloata- asa de sAlbatecA si neastamparata caaceia, mai ales cA locuia si in locuri pusti

3. Persia singura nu era, in stare sa rapuna pe Turci,cu toate ca li facea, o multime de neajunsuri. Dar Cara eraimpartita intfo multime de dorruni ale satrapilort si se facetsnumai ceia ce voiau ei. Pe urma, un *al asa de mare cums'ar fi cazut pentru astfel de lupta, nu I-au avut

Turcii erau slabitd, !ma ei nu-si dadeau seamy de aceasta,,fiindca nu se Incercasera de mutt& vreme impotriva unuidusman puternic. Ba Inca, in anii din urma, el putusera salea insula cea mare a Ciprului, care se intinde 'Ana Tangacoasta Asiei Mici si care fusese parr& atunci a Venetiei.Astfel Marele-Vizir Sinan, care era, an Albanez, turcit, omfoarte viteaz, dar badaran, luator de mita, crunt si foartepornit asupra crestinilor, indrazni. sa, Inceapa un nou raz-boiu cu Germanii, tncredintat ea va putea sa4 bats si sali iea poate si Viena, cum li se luase Buda, capitala Un-gariei. El porn]. insusi pe drurnul eel mare al Belgradului.

4. Turcii cerura cele de trebnin0, pe.nttu hrana ostasilordela Domnii birnici ai ler. Acestia stapaniau Ardealul, Tara-Romaneasca (sau Muntenia) si Moldova, In Ardeal era, peatunci un baletandru cu numele de Sigismund Bdthory (ce,taste Batori), nopot de (rate al regelui Stefan din Polonia.Sigismund nu-i samana Insa, find nestatornic si foarte usu-ratec, astazi ou Uri gaud, mane eu altul si schimbandu-sifoarte raped° prietenit si dusmanii, asa %cat nimeni n'avea.

i Scliiopul,do\

Persii.

225

ineredere In el si multi II luau chiar In batjocura. In Mol-dova nu mai fusese niciun Domn ca Petru Rares; dintreurmasii lui, unul singur a avut inima sa se bat& cu Tur-cii, sand ei i-.au cerut un bir prea mare si apoi au voltsa-1 scoata din Domnie. Ace la a fost Loan-rodeicel Cumplit;el a Mut dese on pe Turci, dar la urm& a fost prins si,legandu-i-se trupul de niste camile, a lost rupt In bucatide dansele. Acuma, In 1393, era Domn Aron-Voda, om fri-cos si lacom de bani. Tara-Romaneasca statea si mai rau.Aproape o suta de ani fuseser& la Bucuresti si la Targoviste, cele doua Scaune de Domnie, oameni supusi Turcilor,si nu se stia ce se va alege din Domnul ce luase abia,atunci tronul: 1[ihai, fiul lui Patrascu-cel-Bun.

Fata de Germani, Turcii au avut, cand biruinte, candInfrangeri; lupta era mai mult pentru stapanirea unor ce-tati puternice dela granita.

Acuma, dupa ce Turcii luasera supt Soliman celelalte eettiti, ei di-dean lupta, pentru cele din Croatia (SiQec) si de la Dural ea m jlocie,Raabul mai ales, care Ca7i1 in 1594. In 1596 Sultanul Mohammed atIII-lea insusi N eni en oastea, dar nu putit capAta o adevAratI biruinta.

4. incepand noul razboiu, Turcii nu credeau ca, vor aveain fats, aite trupe decat cele betive, neascultatoare si taranddupa ele mii de femei, ale Imperiahlor. Afar& insa de faptulca aceste trupe aveau acuma platose, sulite lungi, archebuse,a pe lang& cavaleria usoara erau acuma corpuri de calariImbracati In fier, ceia ce aduse adesea Infrangerea Osman-lailor, se mil Intampina si aplecarea Europei catolice de-aajuta de Germani.

Pe cand protestantii nu se puteau strange laolalta, alcatuindo singur& putere politic& si militara, Papii, dupa ce va,zurael ereticii nu se mai pot aduce inapoi la Biserica romana,deschisbra o mare actiune catolica de contra-reforma. Eistatornicira credinta, In marele Sinod din Trident (nemteste:Trient, italieneste: Trento). Un nou Ordin calugaresc sealcatui pentru a raspandi credinta crestina In forma cato-

10

220

lid, prin cele mai departate ten pagane, dar si pentru asupraveghia credinta crestinilor din Europa apuseana.

Ignatiu de Loyola, un nobil spaniol, forma Ordinul Iesui-(ilor, al calugarilor lui Isus. Ei erau tinuti sa Indeplineascaorbeste tot ce li porunceste generalul" lor, care primia,si el poruncile dela Papa. Iesuitii au dat, prin Iaponia, ChinaAmerica, multi mucenici ai legii crestiner si, in acelasi timp,multi predicatori, scriitori si oameni de seama.

Iesuitii se aseaza si In Polonia. Aici lucrau, ca de obi-ceiu, si prin scoli, cantand sa aduca prin mijlocul for petineri la catolicism (astfel au facut catolic si pe un fiu deDomn roman, al lui Petru Schiopul, care fiu, StefanNoda, e in-gropat la Innsbruck, In Tirol, uncle a murit foarte tanar .

In Ardeal ei capatara mare trecere. Vestitul Possevino apredicat la Muscali, si propaganda catolioa a patruns inMoldova supt Petru §chiopul si In Tara-Romaneasca suptAlexandru-Voda Mircea. Domnii nostri se faceau Insa apriml catolicismul doar ca sa castige ocrotitori In amba-sadorii dela Constantinopol ai Puterilor catolice.

5. Dar Sigismund se dada de partea crestinilor si arunca,In temnita sau UCi843 pe aceia dintre sfetnicii s'ai can arfi voit sa-1 Impiedece de a trada pe Turci. El se Intelesapoi cu Domnii nostri, Mihai si Aron, si ei macelarira peTamil can stateau In, tara, pentru a strange datoriile ceaveau fata de Domni. In acest chip sangeros se fncepea,pe atunci o rascoala.

Apoi Mihai se puse In fruntea calaretilor sai, Intre carierau multi Cazaci si Ardeleni, si prada, iarna, tot lungulDunarii. Peste cateva luni, Sinan Insusi porni asupra lui,treca Dunarea si el venia asupra Bucurestilor, dar Mihai tibath oastea la Criluglireni (August 1595). Apoi, unindu-secu Sigismund, goni pe Marele-Vizir si Ina cetatea Giurgiu-lui. El mai avu si alte lupte cu Turcii, dar dela 1598 Iilasa In pace.

Sigismund daduse Mara sa Imparatului, apoi si-o leaseinapoi. Mihai se Intelese deci cu Germanii si naval' In Ardeal,

227pe care -1 cuceri dintr'o singura luptg, langa Sibiiu (la *c-limber). Apoi, In primavara anului 1600, el lug, si Moldova,uncle Polonii puseserA, fool din 1595, pe un om de paie ale, boierul Ierernia Manila. Dar nu i-a fost dat sa tie multi,

}lg. 36. Mihai ',Wand, la vr4 to de 43 tali,

vreme, precum ar fi fost spre binele nostru, aceste trei feriAmite de Romani. El ft gonit din Ardeal, de Unguri si deNemti (dar fart, voia Imparatului; lupta dela Mirisldu),i Sigismund iii loft laza* tara indarat. Mihai pornl asupra

ir:rek.

:'!13: .. iii§::-'5'

: ..til Ig :

4.. .4-.4.4.1 .. .

..1.P .,1- 1

.. tr'...k? co 5

.);e' .'[(7..

--V,

l jp .'s

if' ;;04,-urn nut° r 4 ';

....."tkii;1611;f0;rdr.ole..---

I

7

1 ,

7.u: N-

.!!"5,1,:46",2".

^ I

228

lui supt steagul Imparatesc si-1 bath la Goroslds, dar,indata dupa aceasta, el fh ucis miseleste, din poruncaunui general al Imparatului, care-1 pizmuia de mult (1601)

i urmasul lui Mihai, Radu-Voda $erban, a batut (1603)pe un rasculat ungur care luase pentru el Ardealul, §1 a dartCara In mama Imparatului.

Acesta, Moise Szekely (Secuiul), era un Wan ostas fdrd priceperepolitica. Radu 1-a batut gi ucis ldnga Brasov. El isi Inchipuia, ca siMihai Viteazul si multi boieri munteni, a in Germani e mdntuirea,tot asa credeau multi Moldin eni despre Poloni. Dar se inselau,newt& Inselare s'a plait cu. multe suferinte de terile noastre. Cleimintuirea imui neam poate veni numai dela el Insusi.

!ma pe urma Romanii nu se mai amesteca In razboiu,care a mai tinut catva timp, dar slab. La sfarsit, Turciisi Germanii au rams mai tot in hotareie vBchi, iar InArdeal au stapanit Domni unguri birnici Turcilor, Intrecari mai vestit a fost Gheorghe R(ilcoczy (ceteste RA-coti; Romanii din Ardeal Racoltea).

Ungurii din Ungaria Superioard, unde Camict era resedinta unuigeneral linparatesc, Ca gi, mai ales, acei din Ardeal, nu puteau suferipe Nemti, la cari doar de tineau.Sasii, fratii for de sdnge. Astfel.-dupdnioartea lui Mihai Viteazul, and Ghecovhe Basta, ucigasul mareluinostru Domn, rAmasese stapfin in numele linpAratului la Cluj, nobiliire tAsculard, ajutati si de Secuii din unghiul sud-ostic al Ardealului(I eche poporatie de grdniceri unguri, cu privilegii), chemard Inapoipe netrebnieul Sigismund Bdthory. Acesta, nu putii si din nou

Imparatului Cara, pentru niste mosii in Boemia Oa Lobkortitz runde a $i murit mai tarziu.Rilscoala lui Moise Szekely, cum AZUrarn,

durata,Acuma rascoala izbucni Intre magnatii din Ungaria Superioard, cari

al eau $i moth e religioase pentru a nu vol stapftnirea Casei de Austria,cdci Noia, restabilirea catolicismului adusese in Ardeal un nou epis-cop catolic. §'tefas Boeskai (cetecte: BbcIcaI), ales de dansii, stapfiniArdealul pArtile unguresti de sus, ca un rege. Murind prea curandpentru neamul stiu (1606), el avti ca urmas, un an de zile, pe alt bd--tran aproape de moarte, Sigismund Rakoczy.

Dupa el se Intoarserii Bathorestii. Printul Gavril (Gabriel) a fost pejumatate nebun. Visa de o stapdnire panel la Dundre, avandu-si Scaunul

dainul,

si

sisi

I-taIi siceam

1pi vandia

niasit

stm

229

de Domnie Ip Sibiiu, uncle stricase privilegiile Sasi lor, asezandu-se caIn orice alt oral fari libertati. Patrunse in Tara-Romaneasea asupraCraciunului In anul 1610, $i izgoni pe Radu Serban, care nu-1 jignisecu nimic. Acesta trent In Moldova, la tanarul Constantin-Vocla Movila,fiul lui Ierernia., Intorcandu-se de acolo cu oaste naimita, patrunseIn Ardeal. La 9 Belie st. n. 1611, o alts data, mare pentru istoria noastra,el bath tot langa Brasov puse in primejdie de. moarte pe Bathory.Turcii, vazandu-I slabit, adusera Impotriva-i pe Gavril Beth len: cellaltprint Gavril fugi la Oradea, unde doua capetenii de haiduci (oaste peplats asemenea cu Cazacii) ii facura sfarsitul.

Beth len avit o stapanire Indelungata deosebit de cuminte. Starain cele mai bune relatii cu Domnii nostri, mai ales cu bogatul si is-tetul Radu Mihnea. care avea multe legaturi la Poarta. Heil politicaeuropeana, intrand in legaturi cu protestantii din Boemia, can luptaucu Casa de Austria. Ca Matias Corvinul pe vremuri, Beth len, care siel purta, titlul de rege (ai nostri an zis totdeauna principilor ardeleni:Crai), porni biruitor pe drumul Vienei, §i numai Infrangerea aliatilorlui din Germania II oral. Dupa o scurta odihna, Intr'un al doilea raz-boiu el still:4th pang. in Silesia, mai mult ca sef protestant decal cadomn ungur. Al treilea razboiu Impotriva Imparatului Ferdinand fitmai putin norocos, §i Bethlen muria in 4629. Vaduva sa, fiica Electo-rului de Brandenburg, nu putts sa-i iea mostenirea, astfel la 1630se alese Gheorghe Palkoczy, care fit In toate urmasul lui Beth len, adeca:In ce priveste prietenia cu Domnii nostri, Mat eiu Basarab VasileLupu, tragerea de inima pentru cauza protestanta dusmania Impo-tri-va Imperiului (la 1645 atack Briinn In Moravia, ca aliat al Suedieisi al Franciei).

Dar Turcii au mers tot mai jos in decaderea lor. Ade-varat ca s'au batut bine cu Polonii la Nistru qi ca au avutisbanzi asupra Persi lor pe la jumatatea veacului celut nou,al XVII-lea, dar ei n'au mai ajuns nici cand ceia ce fuse-sera °data, si aceasta fiindca erau molesiti si

Razboiul cu Polonii eta, sa Inceapa Inainte de aceasta. Beglerbegul,Rumeliei, comandantul tuturor puterilor militare din Europa, patrunseIn 1589 Ora in Galitia. Pacea Insa nu fu socotitita ca rupta. Adoua (Ara, In toamna anului 1593, istetul energicul Cancelariu $iHatman polon loan Zanioyski nu vol sa ingaduie ca un sangeac tati-resc sa, fie asezat In Moldova rasculata irnpotriva Sultanului si, In Semidela Nora, sill pe acesta sa place.

Acuma Polonia era slabita de mares revolts din timpul lui Sigismunct.itl Ill-lea (,,rocosul°). La Constantinopol, catva timp dupg moartea hu

si,

si

si

sisi

lenesi.

si

9

230

Mohammed al III-lea, al carui razboiu cu Casa de Austria se prelungl.fira mare folos pang, la pacea din Zsitvatorok (1606), ajunse Sultan urgtank* doritor de vitejii, Osman. Pe vremea lui, un Croat, IntrebuinptIn negocierile cu Tmperialii, Gamar Gratiani, lug, ca rasplata Moldova,intelegandu-se cu Polonii, el se rasculd si chernii pe noul Hatmaii Zol--11..ewski in Cara. La Ti4ora se dadura iarasi lupte. Polonii se retrasera.In Imprejurari dezastroase, chiar capetenia for cazit.

Atunci Sultanul Osman veni Insusi sa pedepseasca pe acesti rai N e-cini. Facil tabara la Hotin avit ciocniri cu Polonii. Rada Mihnearacum Domn al Moldovei, mijlocI pacea din 1621.

it- el inainte de aceasta se Inbepuse, pentru Tebriz marele si vecl iuIoras de negot, lupta Intre Turci si Persi, Murada al IV-lea, Sultan des--toinic, dar foarte crud, o porni din nou. Turcii atacara Bagdadul.Moartea marelui fah Abas, biruitor al Mongolilor, usura lupta dinpartea Turcilor. Ea se poarta in Armenia Impiedeca pe Murad (t 1640)de a se gandl la lucrurile ebropene. Grija Dunarii fa lasata unui Pasacu puteri intinse, care aved in seama lui de o potrivd Silistra, Do--brogea fi Oceeteovul. Aceste imprejurari prielnice ajutara pe RakdczyI-iu, pe Mateiu Basarab, ales de boieri, impus de biruin0 primit deTurci, si pe Vasile Lupu, care-i urma exemplul, sa duca, o viatatatA, spre folosul si inflotirea tailor lor.

XLII.

Prefacerea gindului popoarelor din Apus : Renasterea.-

1. Slarsitul veacului al XV-lea si tot veacul al XVI-leafin care s'au intimplat atatea prefaceri §i atatea lupte, au.totusi o 1nsemratate si mai mare prin ceirtile ce eau sonsrprin panzele ce s'au zugravit §i statuile ce s'aa sculptaton s'au vaxsat atunci. Pentru ca un razboiu se poate In-dreptIti numai cand un neam se apara pe sine, f§i aparalimba, neatarnarea, linistea, boggia, de un vecin rau, car&vrea sa, le rapeasca, sau cand isi apara cinstea jignita gro-solan de un popor salbatec, iar altfel e o varsare de sange,'zAdarnica, si acei can o poruncesc, grAmadesc o mare ras-pundere asupra sufletelor for §i sunt multa, vreme blasta-

§i

Inns-

fi

ci

oi

231

mati de cati au suferit fara, nevoie pe urma lor, !D.A, car -tile mai bune invatal, pe oamefli a fi lute lepti si a seiubi Intre sine, iar lucrurile frumoase facute de mana mes-terilor Insenineaza randuri de oarneni si ajuta la multamireasi la fericirea lor.

i mai inainte se scrisese, se zugravise si se sculptasemult de oamenii cu pricepere din nastere, cari deprinseserlla maiestri si la 1nvatatori regulele mestesugului lor. Darei nu izbutisera niciodata, sa ajungg pe Grecii sau pe RoAmanii vechi, catre cari ei nu cautau cu eviavia cuvenita,

Ei ramaseserg mai pre jos din multe pricini: In scris,pentru ca ei nu intrebuintau limba lor, ci o limba veche,pe care n'o mai vorbia nimeni, limba Latina, si Inca ei nucetiau destul cartile frumoase s'au 5criS in aceasta limba,pentru a se deprinde si ei s'o scrie cum trebuie.

Diare operele scriitoriior vechi erau mai cetite catre sfarpitulmediu Metantorfoseie lui Ovidiu pi unele WO de istorie pe scurt

(Valeniu -Maxim Vegetiu), ba chiar Tit-Livia (toti trei acesti scriitoriau fott tradusi in frantuzepte in veacurile X1X-XV) ; dintre GreetAristo el, cunoscut intalu prim Arabi, era. tradus (Problemele, Politi-cele, Eficele, talmacite de poetul Nicole. Oresme, cu un ajutator). Cumse -redo, Area putin, pi Inca, oamenii de atunci nu infelegeau lumen,veche, ci infatipau cam ca fimpurile lor.

In scalptura, cei de pang, acum nu vazusera statuile aceleacum nuse poate mai frumoase si mai linistite pe care be faceauGrecii 4, dupg, dansii, Romanii, ci se caznisera, singuri sa, se in-vete a adatio trupul omenesc, ceia ce e lucru foarte greu. Tar,In zugaveala, ei erau Inca la inceput si nu se puteau In-drepta dupa pictura veche, din care s'au gasit urme tiumaiIn zilele noastre: asfel ei faceau, pe pranze, in vapseli cuuleiu (si Inca pictura cu vapseli facute cu uleiu e foarte noun,abia de prin veacul al XV-lea), sau pe pareti, In vapseli cuapa. chipuri schiloade si uscate si nu stiau sa le aseze asaInc t sa, intelegi tine e mai aproape si tine e mai depart()(m§tesugul acesta de a arata departarea prin marimea in carezugtavesti pe fiecare, se chiama perspective), ci toti oamenii

cele

cp

era-lui

01

0i-o

232

fact* pe tablou stateau ca intr'un singur §ir, !neat nounastazi ni vine sa, radem de dansii.

Insa prin veacul al XV-lea au Jnceput sa, se cunoasca

Fir. 37. Palatul Dogilor din Venetia, care a lost pref &cut dese on liare acum liniile st podoahele ce as obisnuiau pe rrernea

Dena. %tern, dupe. eel yacht.

lucrarile de tot felul ale oamenilor din lumea veche. Greetfugari veniau din Rasarit in Italia, care era, mai aproar eae dan§ii §i cu care ei aveau foarte dese legaturi, §i aiu-ceau cu dan§ii carti greceqti: apoi ei dadeau §i lectii de

233

.greceste, asa mat dela o vreme multi oameni Snvatati

.stiau aceasta limb/ puteau da seem/ cat de frumoasesuntcartile scrise Intr'insa.

Pobesiunile Venetiei In R11.eArit, legAturile strAnse de negot ale-Republicelor italiene cu Imperiul bizantin, luarea acestuia In stApanirepe o jumAtate de veac de cAtre Latini, Statele intemeiate de ei InEAsArit, toate acestea trebuiau sa duel la unirea color douA

latinA greaci. Inca dela srarsitul veacului al XI V-lea ManualChrysoloras era plata de orasul Florenta pentru let ii de gramaticigreceasci, dar Inainte de el Petxarca, nu era necunoscAtor al litera-turii eline clasice.

Se mai gasiau pe urm. In manastiri sau si in tine stiece ascunzatoare cal-0 latinelti, din care se putea invataitrasi cum se poate scrie deslusit si spre placerea tuturora.§coll asa multe nu erau, si mai ales nu erau scoli pentru

dar oamenii invatau unii dela altii. Sapan-du-se in pamant, pe undo mai de mutt fusesera piete, baisi altele ale Romanilor, se gasiau tot mai multe statui, sise vedea astfel mestesugul color vechi In Inchipuirea tru-pului omenesc. Se vedea cu maiestrie cumpatataceau ei casele si templele lor.

S'a mai Intamplat, el priucipii si oamenii bogatinu mai gasiau placere numai In lupte, In petreceri si betii,ca OM data, si iarasi nu mai socotiau ca acela care sechinuieste mai mult cu postul, cu nesomnul si cu batalase face mai vrednic,inaintea lui Dumnezeu. Li placeau acumavorbele oataenilor intelepti, scrise frumos, fie In latineste,fie In limbs neamului lor, cantecele, tablourile si sculpta-rile. Ei erau gala sa le plateasca oricat de stump si seIntreceau Intro dansii care s/ pat& ispitI la Curtea lui peun mare scriitor, pe un mare pictor sau pe un sculptor_mare (acestea sunt lucruri care fac cinste unui om pu-ternic si bogat, si atatia din zilele noastre ar trebul sa leapilda dela acei din veacul al XV-lea si al XVI-lea). Duciide Milan, din familia Visconti §i din familia Sforza, Alfcms-cel-Marinintos, regele Xeapolei, familia de bancheri Medicis

Myth-zatii,

copiii orisicui,

WI, fa-

iarasi,

ci

234

din Floren(a, atgia alti stapanitori mai mici din Italia,.regele Franciei, Francisc I -iu, Carol al V-lea, imparatul Ger-maniei, an fost printre ocrotitorii cei mai mail. ai Invatia-Wor, scriitorilor si artistilor sau mesterilor in picture sisculpture din vremea lor si au imbogatit cu lucrari de ye-derea carora nu se mai poate satura lumea de patru sutede ani, bibliotecile, muzeele si palatele lor. Ei au facut siscoli marl de greceste, de latineste si chiar de evreieste-(limba evreiasca era de trebuinta si ea, pentru ca cine ostia, putea ceti Biblia de-a. dreptul, si nu prin talraaciri).

In evreieste n'a Incercat nimeni sa scrie din nou. In greceste era omandrie sa poata alcatui cineva o scrisoare elegantg, Intrand In co-respondenta cu Grecii noi, la cari nu disparuse gustul pentru stiluleel bun al anticitatif. Latineste stria cineva cu gandut la cutare autor,§i astfel era ciceronian acela care nu intrebu.nta in operele sale nirniecare sa nu aminteascg pe marele orator al Romei.

Mai vestit a fost Colegitil Francez din Paris, al lui Fran-cisc

In Franta a lucrat marele Invatat Henri Estienne (Henricus Ste-phanus), care a pus bazele lexicografiei grecesti prin vestitul sau Te-zaur". Si veditul scriitor de farse cam grosolane, Rabelais, alaturi detrivialitatile sale, cautit sa dea dovada ca are cultura clasica a Re-nasterii. Poetii din acest timp, cu Ronsard in frunte, asa-zisa Pleiadd,venind dupg. simplul Clement Marot, cauta sa schimbe graiul literar,amestecand cat mai multe cuvinte latine pang si In poezie, care nupoate Intrebuinta cleat cuvinte de obste, ce trezesc un adanc rasunet,In sufletele tuturora. Cel mai Insemnat istoric francez de la 1600, deThou (Thuanus), un magistrat, scrie numai latineste.

2. Miscarea aceasta spre InvAaturA si frumoase meste-suguri se chiama Rena0erea, pentru ca omenirea parea eas'a nascut din nou, mai luminata, si untanism, pentru catoate aceste stiinti si mestesuguri flout', priviau pe ont,folosul si frumuseta lui.

Incepatori ai miscarii se socot trei scriitori si un pictor,_cart au fost to0. Italieni si au facut o mare cinste terii lor.Dante Alighieri a cantat in versuri chinurile Iadului sibucuriile Raiului, facandu-se ca ar fi mers prin locurile

I-iu.

235

acelea unde se strong oamenii dupg moarte ; Petrarca aproslavit in scrierile sale o femeie nobill si bunk, pe care

Fig. 38. Vila Rotondo din Vicenza (Vicente), Metal de marele arbitectPalladio, dupg modelul templelor grecesti.

o iubiA, si a Ingltat patria sa, Italia ; iar Boccaccio a scrispovestiri usoare, dintre care unele glumqe.

Fig. 30, Tut. Rotonda, a.a cum ar It Baca s'ar tali Welt' de sus In jus,ca si se vada cum via °dale si alte !caper'.

In sfIrsit, dela Giotto mai ales s'au Inv ,teat a zugravl dupgadevgr, nu dupg canoane, sau pe de-a rostul, pictorii cei noi.

236

Giotto n'a rupt ins tradifia, care era in legAturA cu cea bizantina.LucrArile sale pAstrate suet putine, abia se deslueeste din ele Ince.putul unei arte nouA, care sA respects frumusela cam este, in toatiarmenia bogatia ei.

fstRV. PACIPIPAPPPAPAlr,P.P.F.Plefitill*

Fig. 90. Pietorul Rafael.

Apoi an fost scriitori multi, iar54i mai ales din Italia, qiei au lasat lungi povestiri in versuri, pe care pang, §i po-porul de acolo le Intelege §i le ascult1 cu bucurie (Ariostoqi ?lasso).

---

yi

; v. r -... I s g ---.. a a -.. a i r. a w. -._ . ar -.. a 'me 1-A-..-_,..- w q i . . ..- w it... I.- . ci....4. f re

or

VgMIIA,

il01

lift

11

N

16/11

44

01;00

PO

Pii

ki

itile

141

A

AOtri

IN

14

OilVI;

0 (1

tc

11APH AE

sli!

...,..._, , \7 (,(gc).

AN

it'-',.,-k N

l

? sic..

L.

).

e

-4 F7.4 IW; 'te4 .Z'lli.`-d'-1

p1

tA

1

,

,

'\

237

Ariosto a cules subiectul sau din vechile legende ale evului mediurdespre cavalerii ratacitori, frumoase ascunse in locuri departate on.

Fig. 41. Acest tablou, de Rafael, tufa tileazil pe Sf. Cecilia emitinvaFii cintarea dela ingeri.

plzite in strasnice cetati, despre tradatori earl sunt pedepsiti si umilitiqi despre vrAjitori negri la suflet, can tulburA dragostile. Pceraul sate

- -

. &,

0'1

4

0-4 !ir ri4

6

°

9

-1"/-11 .. °

2

238 --

Orlando furioso (Roland Curios ") e in legaturs cu eroul din vremealui Carol-cel-Mare, cAzut de sabie pagana in Tail° Pirineilor.

Torquato Tasso, care a trait la Curtea Ferrarei, favorit un timp alducelui, apof prigoriit infatisat ca nebun, s'a inspirat dirt cruciatescriind poemul lui Godefroy de Bold llon, Gerusalemme liberata (Libe-rarea Ierusalimului), Si el Intrebtrinteasit mijloace poetice care Inparte sant luate din operele anticitatii latine, in parte din legenda me-.dievalA.

Un om eu puteri nemargenite, care a fost si aihitectdupe nevoile cele noun ale clgdirii, Si poet, si pictor, sisculptor, Michel-Angelo Buonarotti, a intrecut pe oricine InbogAia si marirnea lucrarilor sale.

Sonetele lui Michel-Angelo se cetesc azi cu placere. Unele operede sculpture, ale sale, ca acelea dela mormantul iliedicilor vestitul Moiseon uriasul sau David, n'au pareche, nici ca proportii lndraznete, nicica expresie energica, nici ca adanca stiinta a trupului otnenesc, In-fatisat §i in cea mai mica incordare a raukchdor. In plafondul. CapelelSixtine el a. asternut, cu o munca vrednica de geniul sau, fresco bi-blice care uimesc

Yi placeau figurile Vechiului Testament rentru asprimea mareata alor, care se potrivid cu spiritul sever al maiestrului

Iar Rafael, care a murit Inca tanar, s'a dovedit cel maimare pictor prin maestria neintrecuta cu care-si IncondeiAMadonele sau chipurile senine ale Maicii Domnului tinandfn brae pe pruncul Isus.

Rafael Sanzio, ucenic al blandului, zambitorului Perugino, sta, multmai presus decat acesta prin unirea gratiei cu o perfecta armon'esestina. In loggiile dela Vatican, ca $i In panzele lui rasplindite ast aziprin toate muzeele Europei, el a dat, nu numai chipuri trupuri edamstudiate, dar prin expresia figurilbr de sfinti sfinte a treat, ee poatezice, o noun conceptie a sfinteniei luminoase zambitoare.

Urrnasii lui, Intro cari Giulio Romano, alcatuiesc scoala romans. InMilan, lucr4, ca om de stiinta ca artist, puternica inteligentaminunata mdiestrie a lui Lionardo da Vinci, vestit grin farmecul Gio-eonciei sale si prin adancul Inteles al fetelor din a sa Unit de tainafresca dintr'o manastire de calugari. In Bologna, Andrea del Sarto sedeosebeste printr'o picture nobila trista. In Italia Centrals dragall*ia Ingerilor ce zboara In slava, incunjurati de lumina, In grupuri Ca-manunchele de flori, e dusa la desavarsire de dulcele CorrepOo. In Venecia, Paolo Cagliari, xis Veronese, zugraveste largi tablouri supt ce-

si

si

sisi

si si

si

gt

239

ruri albastre, in lumini auxii, cu o grupare superioarl ; Tintoretto daportrete sobre, cam triste, iar Tiziano Vecellio, alt suflet de con-c entrare si mister, (IA In portret ca si In scene religioase un fior de-taingi, de sfintenie aprigA. Napoletanii inruditi cu Spaniolii (un Ribera,Spaniol de origine, Tanga Spaniolii de sange $i de patrie Murillo illVeksquezicel din urma pictor, de eurte si de razboaie)--infAtiseazafiguri fart zambet, tragice une ori, pang la cruzime, alte on vulgare,iar, in cele mai marl inaltgri ale sufletului artistului, senine, cu o notade discreta inspiratie laluntrica.

Celelalte popoare numai pe departe se apropiau de Ita-lieni. Cu vremea, insa, prin harnicie, ele i-au ajuns si i-ausi introcut In unele privinti.

XLIII.

Starea Europei de Apus la Inceputul veacului al XVII-lea.

La inceputul veacului al XVII-lea, starea Europei apu-sene era aceasta:

1. In Franca, dupa, moartea re gelui Henric al II-lea, In-cepuse o vreme foarte tulburata si foarte nenorocita. Siin aceasta tarn patrunsese legea cea noun, si Francezii carilasasera catolicismul se tineau de invataturite lui Calvinei nu erau atata terani, cat locuitori din orase, sau, cumli se zice In frantuzeste, bourgeois, burghezi (dela . cuvantulBourg, care inseamna targ); ba chiar si unii nobili se fa-cusera calvini, precum s'a intamplat cu o ramura a familleidomnitoare, Bourbonii, cari capatasera prin casatorie regatulNavarei, in Pirinei, si cu principele de Conde, un om foarteviteaz. Pe lInga aceasta erau foarte multi calvini si in par-

muntilor Alpi, In provincia Vaud (citeste: Vo), dupacare lik s'a zis Vaudois sau Yaldenzi, si unii dintre dansiipatrunsera si In Franta de Miazazi. Francise I -iu a pri-gonit pe calvini, dat numarul for nu s'a Imputinat dinaceasta pricing,, ci, din potriva, s'a Mout tot mai mare. Fiind-

ile

240

a Henric al II-lea a lasat tot copii nevrasnici, calvinii auprins Indrazneala, §i se zice ca pusesera la cale chiar orascoall.

La urma, s'a ajuns la un razboiu Intro dan§ii §i intreostaqii ..regelui, _ajutati de nobilimea catolica: insa supt acWiregi tineri Carmuirea era slabs, asa incat calvinii n'au pututsa fie rapuqi pe aceasta cale. Atunci vaduva lui Henric alII-lea, o Florentine (din Florenta, in Italia), Ecatcrina deMedicis, sfatuindu-se cu regele ',Spaniel, Filip al II-lea, sehotara sa macelareasca intro noapte pe calvini, cari nu seasteptau la o lovitura tradatoare ca aceasta. Uciderea fors'a §i intamplat in noaptea Sfantului Vartolomeiu din anul1574 (cand Ioan-Vod5, cel Cumplit at nostru a fosl rupt decamile). Niciodata de cand se pomene0e, nu s'a mai In-tamplat ca un rege sa se puie in fruntea ceteler de ucigmica sa omoare mu dintre supusii sai cinstiti si credinciosi,cari n'aveau alta vina decat c5, se inchinau lui Dumnezeualtfel decat dansul. Se zice ea regele insusi, Carol al IX-lea,a tras de pe o fereastgi, a palatului sat' in hietii calvinicari fugiau. Peste putin a murit *i el de oftica, si, nu maiputin, de mustrari de cuget.

Fratele lui Carol, care i-a luat moOenirea, se chemaHenric ca §i parintele sau; deci i s'a zis Henric al III-lea.El fusese §i rege in Polonia, §i era om stricat, Para ru§ine,pentru care oricine nu putea sa aiba cleat despret §i clez-gust. Mama -sa murise, §i el a dus lucrurile §i mai rau:iara§i s'au deschis lupte intre calvini si intre catolici. Re-gele nu mai area nicio putere. Toti credea.0 ca o sa moara§i el In curand, §i ruda cea mai de aproape a lui era Henricde Bourbon, din Navara, care era cabin. Atunci catoliciis'au tnteles cu regele Spaniei Filip al II lea, si an uitatasa de mult datoriile for catre tardy !neat au adus ostasispanioli in Paris. Dar, cat despre aceia, tot n'au izbutitnimic, qi nlegature lor, Liga, a ajuns de rasul tuturor. Totu§iHenric de Navara n'a putut antra in Paris, dup5, moartearegelui, decat lepad&ndu-gi eredinta calvina.

241

Razboaiele acestea, des Intrerupte de paci subrede, n'au multa se-r ozitate. Calvini se facuera multi nobili din mad, astfel nu-i In-demng la lupta Nre-o patima religioasa sincera. Si femei se amestecauIn aceste afaceri, care-si luau dela religie doer numele.

Ecaterina de Medicis a introdus Insa o nota italiana in luptele dereligiunea. Renasterea rupsese zagazurile religioase, si societatea se sal-batacise. Cum se vede din memoriile marelut artist, sculptorul Ben -venuto Cellini si din manualul politic al lui Macchiavelli, a ucidc, a otravera socotit ca un mijloc oarecare pentru ajunge cineva scopul,c ne biruig, dovedig, ca are virtute' (virtu), orient de imoral ar filucrat.

Reginei-mame i se datoreste astfel si noaptea Sf. Vartolomeiu,traditiilor create de- dansa uciderea puternicului, temutului duce deGuise, din Casa de Lotaringia, care umblg dupa tron (la moartea lugcatolicii an proclamat pe fratele ucisului, cardinalul de Lotaringia,supt numele de Carol al X-lea). Parisul, vesnic- neastamparat sk darza sprijinit un timp Liga catolica, pang si-a ras de ea prin Vestita Sa-ida menipee" (dupa Menip din Dialogurile mortilor" ale lui Lucian)

2. Atunci toti Francezii s'au supuS lui Henric si Spaniolii auiesit din tarn (1589, cu patru ani Inainte de suirea pe tron aJul Mihai Viteazul). Regele cel nou a avut razboiu cu Filip,dar acesta nu i-a putut face niciun rau si a fost bucurosde pace. Henric, caruia i s'a zis al IV-lea, a fast pentruFrancezi un stpanitor cum numai rare on se gaseste.

Tratatul din Vet -vies scoate pe Spanioli din Franta fara ca amestecutor ba li fi folosit ceva.

Henric era vioiu si vesel, avand o vorba bung pentru fiecine ;mila lui se Intindea asupra oricaruia dintre supusii sai, siel obisnuig a zice ca atunci ar fi el mai bucuros cand totisupusii sai ar avea hrana din destul. Era foarte viteazIndraznet, dar toate hotararile lui si le lua dupa o soco-tealg bung si Indelungata. Francezii au avut multa vremenorocul sa-1 vadg in fruntea lor, dar, dupa ce domnisedouazeci unul de ani, un smintit, pus la tale de calu-garii catolici, cari tot it banuiau pe Henric ca e eretic, iitail cu un cutit, pe cand treceg pe stradele Parisului. Else ettia tocmai atunci de un razboiu care sa dea Europeio oranduire mai bung. Fiul sau, Ludovic al VIII -lea, era,

si

a-si

si

10

242

copil, si Franta ayn sd indure multe Vara ce el ajunse instare BA domneascti alese ministru neschimbat pe yes-titul cardinal de- Richelieu.

,...---,-,............--.......74, 9,

)0

si?Ail

1

Itlkit

iLI

po

III

1

0

4I

.0.4

10 0

0°0

A

AAIt/0'i1

A0441

.V,".e.-..,'

pr

:,(i','-

e

P

,.1

..,,,

IIENRI

s, ,

'. \\ ,,,..)t.,

-_,_1,--

e , I,

\101'4 ,

..1

, ,

.

t'.- ) i,

0 t

/I

'

.

,

W.

L.il

,

% [X\

<

R

t

tv

kli

1

*xis": ii-p...000.mgyfirpoieroxpop-piei

' ' _4 IA -_",'''--"..-4 ; a I ." -',.-''''._..-.'`.--*'...1,Y",. a i!....7. v. Me Er, "..

Fig. 42. Henrie al TV-lea, regele eel bun al Franciei.

8. Pe atunci Italia era Impartita in trei feluri de teri:pamanturi ale regelui Spaniel, pamanturi ale Papei prin-cipate sau cetati de sine statatoare. Regele Spaniel aveaMilanul, si Neapolea, care faceau la un loc mai mult decat

0 i

rfr$

POI

A

IN

0

.

,-/

.'"--

,,,,_---s

o

*VOA-I;

410___.,

,

yi

si-si

,

-*.

1

4

si

243

Jumatate din toata Italia. at vicerege carmuia aceste Tt-nuturi intinse, si el era incunjurat de o oaste pUternicg.De acuma tnainte, in aceste parti, nic,i scrisul, nici artan'au mai pastrat, avantul ce luaserg, precum se Intamplg tot-

eauna cand un popor ajunge a fi stapanit de straini. Papaarea, pe Mug& Roma, Bologna, Ferrara, Ostia si alto locurl,

alcgtuiau la un loc principatul. destul de mare, pecare Papa Alexandra Borgia si rudele lui cautasera sa -1 facg*i mai intins. In luptele dintre Carol al V-lea si Francisc-pentru domnia Italiei, Papii s'au dat, cand de parteaundia, cand de a celuilalt, cum lac cei slabi earl nu, vorsa fie airob4i. M nu- trblau cum s'ar fi cuvenit unor

unor urmasi ai apostolilor, ba Inca AlexandraBorgia a ingrozit lumea prin faradelegile ce s'au petrecutin casa sa. Dar ei ocrotiau pe scriitori si pe artisti, cgutau,cu jertfe marl. de bani, sa, aibg carti si statui, si unul dintredansii, Leon al X-lea, si el din familia Medicis, a rams vestitpentru iubiroa si priceperea, ce avea in lucrurile acestea,inalte. bintre orase, Genova atarna cand de Fran a, candde Imparatul, cu toate ca inlauntru-si pgstrase carmuireadeosebita; Venetia pierduse mult dela o bucata de vreme:ducii de Milan, Papa, cautaserg, smulga pamanturite ce

ea In Italia; apoi Tamil o despciiasera mai de toate stg-panirile ei din Grecia i Albania, lasandu-i nurnai Dalmatia,adecg partea de sus a coastei rasgritene a Mani AdriaticePe urma, drumul eel you de-a dreptul la Indii erg o marepagubg pentru dansa, care fusese stgpang pe drumul eelvechiu, pr-in $iria si Egipt.

Pe pe la 1500 decad porturile, asa, de mult cercetate ()data, din Si-ria si Egipt: Tripoli, Alexandria ajung alba o foarte mica InQernitate. Ciprul, Dodos, Candia saracesc pe incetul. De Caffa- si de portu-rile enesti Chilia si Cetatea-Alba abia daca se xnai aude. Laaceasta a contribuit molt si intinderea stapanirii turcesti, pe urma.careia Grecii si Evreii an nimicit infloritorul negot al Apusenilor.

LISA Venetia raragsese orasul unde petrecerile erau mai strg-,tacit& (cum este asfgzi Parisul) si avea Inca arhitecti, sculptor

I-iu

ca-lugari si

sa-iaN

care-i

=r

244

si pictori vestit1 (Intre acestia din urma, T

i ian, Tiziano)

Dintre principi, num

ai ducele de Savoia avea,Insemnalate..

dar el era, strans de Imperiali asa de tare, inca,t abia se

putoa. misca.

AI

II0itAil

6til./.41

1py,

)o't'OA!M 4

ili

WA

riAtioreoil

yIVAAAA0INA

0IN

g ri4.40,c.

,,,..,

Ilir

.

'

_i

(.64 iim

,!,

1.

4e),

LE

.-,,,w.-

/ /.\-,/)"A

/4/

,

,

.4.N

irc.,ll:

.----_--_-----,,.,

r07:,gt

m.,

(0_,,,,,

,),,

,-k

rI)'

-y7/

TIT

IEN

.s

im..0,,.

xxxi rx,turick vs r i'

.... , "P- %

r. .4/ I -...1.- '*7+

- 7 "- a" 7. ,..-_. e ' . " 7 1 7. 1-, 4 '''. .-. a . %

1

Fig. 43.Pictorui venetian T

iziano.

In Germ

ania, cum stim

,erau greuta# necontenite cu.

protestanii. Acestia ar fi fost bucurosi ca H

enric al II-leasa tread, gran4a R

inului sisä-ri ajute 1m

potrivaC

ertele dintre dinsii si dintre catolici se petreceau

-

Impara-

WM

.

245

mai in fiecare zi. De un timp se simtia mai neinultamita,dintre terile ce erau de-a dreptul ale Imparatului, Boemia,sip de aici era sa, inceapa, razboiul cel nenorocit de trei-zeci de ani4.

XLIV.

Rasaritul european dela 1600 la 1700.

1. Pe cand Mihai Viteazul se lupta impotriva Turcilor.spre marirea si spre nenorocirea lui, in Polonia nu maiera regele ytefan: el murise plans de toti oamenii

viteji, cuminfi si iubitori de tarn din regatulN'avea copii, si nepotii sai de frati, SigismulA principeleArdealului, si Andrei cardinalul (care a ajuns si el, in 1599,principe al Ardealului, a fost invins de Mihai Viteazul siucis, de ai sai, patina vreme .dupa infrangere), erau prea-tineri ca sa poata fi alesi. Fratele Imparatului Rudolf, Ma-

imilian, a, cercat sa, capete-Polonia si a gasit si unii spri-insa cei mai multi se temeau sa-1 primeasca, de

care ce banuiau ca familia de Austria ar vrea sa cucereascaPolonia, si, intr'un fel, aveau dreptate, caci aceasta l'amilieuase, cu vre-o cincizeci de ani inainte, Ungaria si Boemia,

la urma, intr'un tarziu, cand s'a impartit Polonia, Aus-tria rupt din ea Galitia. Deci regble nou a fost altul :. Sigismund al HI-lea, principe suedez, a carui mama eradin sangele vechii -dinastii a Iagellonilor.

Totil§i tin partid polon alese pe Maximilian. and incera sA N ie intai A, Cancelartul Zamoyski-1 intAmpinA, it bath prinse. Prin tra--tutu] dela Bendzin, arhiducele pArasi apoi drepturile lui asupra C,oroaneipclone.

Acest al treilea Sigismund samana cu ceilalti doi, fiindea §i dansii molau si fricos. Dar s'a gasit un altul ca,sa,calauzeasca Polonia pe cAnd el putrezia pe tron. Acela aPast Hatmanul sau Generalul cel Mare Alan Zamoyski. El

destoi-nici,

si.-a

sau.

01-1

246

era un om foarte luminat, care invatase in Italia, stia binelatineste, avea multe carti si intemeiase si o scoala. Toatesilintile lui le cheltuia ca< sa creasca stapanirea si cinsteaPoloniei. De aceia a gonit si prins pe Maximilian, care nit-valise in tars. a patruns in Moldova, mai mult farce vela-regelui, si a pus Domn pe Ieremia Movila. Gaud_ aluat Moldova pentru dansul, Zamoyski a starts osti paternice, a izbutit sa aduca, inapoi pe Ieremia-Voda si a. cautatsa puie In Tara-Romaneascit pe Simion-Vada, fratele Tere-miei. El nadajduia sa vada odata si razboiul cel mare im-potriva Turcilor, dar nu tral pana atuncea.

2. Turcii nu se mai batusera cu Polonii Inca din zilel&lui Ioan-Albert. Cand s'au hotarat sa-i Ioveasca, pricinaera Moldova. Tara aceasta platia bir Sultanului ca si ma"nainte, dar, din vremea lui Zamoysld Po lonii se deprin-sesera a pune Domni pe cine voiau ei, si anume din nea-mul cu credinta fata de dansii al Movilestilor. Aceasta nuputeau s'o indure Turcii. Astfel ca, an pus la Dunare unPasa puternic, care stapaniit si in Dobrogea si pana in apaNiprului : el trebuia sa aiha grija Polonilor. ()data acestias'au inteles cu Domnul Moldoirei, numit dupa ce se goni-sera acuma Jv1ovilestii, cu GcrIpar-Votla (un Croat de nas-tere), si an trecut Nistrul in tara noastra, dar li-a mersfoarte rau si s'au prapadit multi, de frig si de foame. laIntorsul acasa, pierzandu-si si capetenia lor, iar Gaspar aPost omorat de boieri. Dupa aceia, Sultanul insusi a venitpana Nistru, dar nici Turcii, din partea, lor, nu mai eranin stare, cum vazuram, sa Indeplineasca lucruri maxi. Parasi prin anti 1630 se mai framantau din cand In cand celedoua popoare in preajma noastra si spre paguba noastra_can trebuia sa dam Turcilor hrana si ostasi.

3. Dar pe urma, Sultanul cel crunt si strasnic. Jlurad alIV-lea, se incurca intr'un razboiu foarte lung si greu cu.

si de atunci lasa in pace pe crestinii din partildunarene. Urmasul lui Sigismund, Vladislav, avit ragaz sa.se lupte cu Cazacii, can se, rasculasera acum. supt vestitu

Mihai

la

Persil,

247

Bogdan. Hmiluirchi, se unisera cu Musealii si pradau stras-nic parnAnturile regelui.

Acesti Camel aveau alt rost decal hoti vitcji dela Nipru. Eiamngeau sg infatiseze tot mai mutt trei hicrurk legea ortodoxg, apgsat6de Po brill catolici, lege- pe care o mantuise de cuand Petra Movilg,fiul lui Simion-Vodg, cgnd ajunse Mitropolit de Chiev, unde interneescoall ri tipografie aduse astfel foloase incalculablieneamului rusesc;ape' acest neam al Rusilor, In primejdie sa piarg de pe urma Polo-nilor $i, in sfarsit, sufmintile teranilor, pe carii apg.Cau nobilii poloni

orgndarii evrei pusi de di-lush prin toate satele.

In Ardeal, Gheorghe Ralakey, de care am mai vorbit, putftsa iea domnia in ciuda Turcilor, cari nu furs in stare sa-1goneasca; el se -tint} mandru, timp de vre-o dougzeci deani, si fats de Turci, si fats de-- Germani. Tot multamitarazboiului cu Persii se putura Intemeia foarte bine si terilenoastre, care pgna atunci erau date pe bani la tot felul deoameni, ce se schimbau foarte rapede. Domn la Muntenistatic dougzeci si doi de ani Matei-Voda Basarab, un ompe care-1 iubeau toti boierii si toattt tam, carora li-a fost.ca parinte bun. Moldova a fost stapanita nouasprezece anice Vetsile Luptt, fecior de Grec si poate de Romanca, foartetrufas si lacom, care s'a batut de mai multe on cu Mateica sa-i iea tara, pang, ce acesta 1-a gonit pe el (1653), darsi Vasile era un carmuitor fritelept, si multa vreme au po-menit Moldovenii bielsugul din zilele lui.

4. Pe atunci Rusia suferia pe urma schimbgrii neamuluistapanitorilor. Intaiu Tarii cucerisera tot pamantul pang lahotarele Asiei; si Hanul din Bibb-, dincolo de aceste ho-tare, trefoil' sa se supuie Tarului. Cazacii dela Dom intra-sera supt ascultarea lui, si unul dintre dansii, Iermac, s'adus prin campiiie acoperite mai tot anul cu ghiagt si aprins a cucer1 Siberia. Putin Inca, si Rusia ar fi ajuns pang,unda incepea_ tars marelui Imparat al Chinei, care se gasiain fruntea unei multimi nenumarate de oameni harnici sidestul de luminati, ce-1 ascultau ca pe parintele lor.

Cea d'intgiu cercetare, pentru Rusi, a acestor teri a fgcut-o un MolAovean, NicGlae Mile'cu Spgtarul, c-eva mai kirziu.

Atechii

of

of

248

In Apus, Cazacii dela Nipru, fiind de lege ortodoxa, (caa noastra), ar fi primit mai bu.curos ca ocrotitor al for peTarul decat pe regele catolic al Poloniei,

Mai pe urm6, dupa moartea lui Bogdan Hmilnitchi, uciderea fiuluisaki Timus, cazut cand apdra. la Suceava Domma lui Vasile-VodA, so-crul q6.u, precum prin Inlaturarea celuilalt fiu, Gheorghe, o mareparte din Camel, supt Dorosenco, se atilt Turcilor.

Si in terile Litvaniei, unde locuitorii erau mai mult Rustsi ortodoxi, s'ar fi bucurat multi de cucerirea Tarului.

One stie cat de rapede ar fi inaintat Rusia si intr'oparte si intr'alta, data nu s'ar fi Intamplat sa se stangadinastia celor doi Jvani si a lui Vasile! Un boier, BorisGudunov, lua el puterea; acest Boris erg, Tar cand MihaiViteazul se lupta cu Turcii, si el i-a si fagaduit ca-1 'vaajuta, ca pe un crestin. El .n'a domnit multa vreme; dupdfiul sau, si, dupa un incalcator de Domnie, a fost ales caTar alt boier, Mihail Romanov. Mihail acesta e intemeietoruldinastiei Romanovilor, care a stapanit catva timp Rusia sicare e inrudita, si cu Tariff din timpurile noastre. Firesteca el n'a putut sa 'fie ceia ce fusesera inaintasii sai, cad',atunci cand un popor e dezbinat, toti vecinii dusmani sesta-rnesc la hotare si smulg ce li vine la socoteala asaMihail Romanov a trebuit sa lase in mdnele Suedezilor siPolonilor pamanturi pe care pang atunci Rusii le socotiseraca sunt ale lor. Nici Alexe, fiul lui Mihail. n'a at ut maimult noroc decat dansul, si zilele bune erau sa se intoarcapentru Rusia numai odata cu snirea pe tron a lui Petru-cel-Mare, nepotul de fiu al lui Mihail Romanov.

249

XLV.

Teri le din Nordul Europei pina la 1600.

1, La Nord de Germania e peninsula Iutlanda, o foartefrumoasa tars, acoperita astazi de dumbravi, pajisti si satecurate; apoi vine un sir de insule, tot asa de Infl9ritoaresi de bine locuite. De-asupra Iutlandei se 'Ischia in douaramuri o alta peninsula, foarte mare, peninsula scandinava,pe care o desparte in doua, de-a lungul, un sir de munti,partea de spre Rusia se chiama Suedia (odata Tinuturilemai din jos erau deosebite de Suedia si aveau numele deGana), cea de spre Ocean e Norvegia campiile inghetatedela Miazanoapte an locuitori cari nu sunt Germania La-ponli, oameni mici, cari intrebuinteaza pentru caraturi sipentru lapte cerbii piticl, renii.

Noi stim ca din peninsula scandinava si din Danemarcaau_ pornit in fiecare an cete-cete, pe luntri usoare. acesvestiti hoti de mare, Nartninnii, cari dela o vreme s'aubrdmparat si au Intemeiat atatea State de la Nordul pans laSudul Europei. Dar destui Nortmani an ramas acasa. Siacestia-si aveau regi: in Suedia, in Norvegia si in Dane-marca. 0 bucata de vreme, supt Cana-eel-Mare, Danemarcaa fost unita cu Anglia, unde sedea regele, dar pe urma s'adeslipit si a trait tot de -o parte. Prin apropierea anului1000, calugarii veniti din Germania an adus In aceste terinordice, care erau Inca foarte salbatece si -sangeroase, ere-.

eraytinii, care a mai Imblanzit putin pe oamenii stras-mei din ele. Imperiul German a incercat In zaelar sä supuieDanemarca. Numai unele orase bogate, ca Bergen din Nor-regia, se unira cu Hansa din Germania si avura o purtareneatarnata tatia de regi.

2. In tustrele aceste regate, puterea regelui era mare,clerul, bogat, ave& o deosebita trecere. amestecandu-se siIn trebile carmuirii, iar teranii, afar& de unele parti ale

dinfa

250 ---

Danemarcei, aveau stapanirea pamantului for si puteau sa,se stramute unde voiau; deci nu erau ca in multe-parti ale Europei. Razboaie cu strainii nu se prea pome-niau in aceste- ten, care traiau razlete de lumea cealalta.Nu numai ca ele n'au vazut pe dusrnan pustiind ogoarelesi arzand orasele, dar, pentru ca aveau la. Rasarit vecinistabi, au putut sa, se Tulin( la, astipra lor: astfel, Danemarcaa fost catva timp stapana pe Livonia, tara asezata pe malulrasaritean al Marii Baltice si unde mai tarziu au stat ca-valerii Purtatori-de-Spadd, inlocuitorii deci ai DanezilorSuedia a luat si malul din fata al Balticei, landa sat'tara Finilor, cari ei avusera tara papa. atunci : acolo sestramutara o multime de nobili si de negustori suedezi. asableat astazi, cand Finlanda, ester a Rusilor. poporul de jose finez, pe cand o mare parte dintre oamenii bogati sidintre fruntasii terii sunt Suedezi, ce poarta nume snedezesi 'orbesc limba suedeza, care e o limba germanica si foartedeosebita de limba Finilor (aceasta. samana intru catva eu.a TJngurilor). Danemarca a cucerit odata, parte din Estonia_alta, provincie de pe acest mal al Balticei.

Cand, la 'inceputul veacului at XVII-lea, Rusii cautausa-si intemeieze o dinastie noun, stim ca Suedezii au pusmina pe alte doua Tinuturi ale Balticei rasaritene, Ingridsi Carelia (Petersburgul, Capitala de astazi a Rusiei, e inIngria). Astfel ei duceau mai departe intinderea for dinevul mediu. La Baltica, aveau aceiasi putere ca Venetieniia Marea Adriatica (caci stim ca Venetienii stapaniau simalul din fats, Dalmatia), numai cat ei n'aveau aceiasrpricepere pentru negot : in mijlocul -Marii se afla insulaGottland (sau tara -Gotilor), si aici a stralucit multa vrernemarele port Wisby, din care astazi au ramas mai mult da-ramaturi.

Numai Narvegia n'avea putinta de a se mai marl, ea icoasta ei apuseana era batuta de oceanul pustiu, pe unclesi corabii mergeau putine atunci (negatuf cel mare se face,1pe Marea Mediterana). De aceia si era ea mai saraca, mai

scriii,

251

salbateca si mai putin locuita decat cele doua teri S1 IrOli.Dar de dansa se tinea, de pe la jumatatea veacului a

marea insula islandar al carii nume insearnnaOra de ghiata" (caci si era sus de tot, la Apus, aproapede America) ; de altminterea, cei ce se aseaza, intaiu, dintreGermani, in aceasta insula, fusesera tot Norvegieni.

Astazi, cand Suedia, Norvegia si Danemarca sunt, ame-mntate de vecini ,(mai ales cele doul d'intaiu de Rusi, delaRasarit), eel mai folositor lucre ar fi fost ca si. Danemarcasa fie unity cu terile scandinave, si ca Suedia si Norvegia,care, vre-o suta de ani, an avut aceiasi dinastie, sa fi traitIn buna intelegere; ceia ce n'au facut, ba chiar s'au, des.partit si ele, de cu-and.

In timpurile departate de- care vorbim aici, insa, nicioprimejdie nu ameninta cele trei regate, asa incat ele puteautral sigure si deosebit. Numai intamplarea, legaturile deinrudire dintre familiile- for regale au adus In teacul alXIV-lea (pe vremea razboihlui de o suta de ani") Intaiuunirea Danimarcei cu. Norvegia si apoi alipirea la ele si aSuediei. 0 reging care mostenise pe tatal si pe barbatul ei.Daneza Jlaryareta, a facut chiar sa se incheieprecum s'avazut un act scris, la 1397, prin care cele trei teri, seinvoiau sa aleaga totdeauna un singur stapanitor, din neamulMargaretei si sa aiba numai tustrele la un loc legaturi custrainatatea. Alargareta a murit peste cincisprezece ani, siUniunea aceasta dela Calmar, numita asa dupa orasul dinSuedia de jos (Gotia) unde incheiat, n'a tinut multivreme dupa, moartea Inteleptei regine a Miaza noptii.

3. Dupa- ce s'a strecurat pe tron un nepot si o ruder maide departe a Margaretei, Uniunea a fost rupta, la moartea,acestuia din urma: ea a tinut ceva mai mult de cincizecide ani. Apoi s'a mai incercat peste putin carpeli, care niciacelea n'au fost trainice. Perna si lar inceputul veacului alXVI-lea s'a mai straduit regale Cristian al II-lea sa invieUniunea, Ins& ferry folos, macar ca s'a varsat mult singede catre acest Cristian, care era un om pornit Si salbatec

XIII-lea,

.0.a

252

si a adus multe nenorociri in Suedia: Dar, la urma, GustavVasa chemg, pe terafnii suedezi in jurul lui si scapg, tarade robia Danezilor (1523); de atunci a domnit in Suedianeamul sg,u, Casa de Vasa. Cristian a fost scos si din Da-nemarca, dar urmasii sg.i pastrarg unirea cu Norvegia.

Vasa a domnit vre-o patruzeci de ani: el a carmuit cupricepere si cu putere si a primit legea cea noun a luiLuther in Suedia. Danemarca ,si Norvegia impreung, ajun-seserg, mai slabe decat Suedia singura, care avek insaastfel de rege. Dar nenorocirea Suedezilor a vrut ca fiiIlui Gustav Vasa sg, se dusmaneascA pentru Domnie, incur-4.11ndu-se multe greutati si suferinte. Suedia s'a bg,tutsi cu Polonia, pentru ca regele polon Sigismund, venit dinSuedia, voia, sg, pastreze si aceastg. tars. Cu Gustav-Adolffug incepft o vreme de strAlueire pentru Suedia, in raz-boiul de treizeci de ani

XLVI.

Spania la Inceputul rizboiului de treizeci de ani.

Sg, vedem acum in ce fel se infat,isau alte doug, teri,Anglia si Spania. la Inceputul rgzboiului de treizeci de ani.-care a cuprins pe Incetul toatA Europa si a fault s1 se-vadg, tine e mai tare dedit cellalt.

Astfel de incercAri eran de nevoie din tali) in tin:1p spre a se co-rectit echilibrul european, stricat de marirea on de intarirea uneia saeatteia dintre

1. Henric at VIII-1-ea, regele Angliei, fusese un stapanitolenes, stricat si crud, care a pus sg, se tale cu toporul oa-menii, oricat de vestiti si de iubiti, cari nu voiau sa pri-measa. Reforma legii, asg, cum o schimbase el, numai in

lui. Nimanui nu i-a parut r.0 dupg, dansul cand a

-in

folosuk

up

Jeri.

-253

murit. Supt fiul sau, Eduard at VI-lea, un baietas bolng-vicios, a carui moarte se Wept& din lung, In lung, protes-tantii cei adevarati s'au intarit si an facut pe rege, carecum stim, era si capul Bisericii anglicane (se zice: poporulenglez dar Biserica anglicana), sa iscitleasca patruzeci stdon& de articole sau puncte, care apropiau pe Anglicansde Luteranii din Germania. Sora lui (dela alts mama, sanume dela Ecaterina, matusa lui Carol al V-lea Impa-ratul), Maria, a fost catolica, precum fusese si mama-saEa a vrut sa intoarca Inapoi pe 1nglezi la credinta cato-ica, lucru care era cu neputinta. Pentru atinge aceastatints, e a a prigonit.precum prigonise tatal ei, Henric alVIII-lea, pe aceia ce nu voiau sa se lase de catolicismMaria a trimes Ia moarte pang si pe Cranmer, care fusesea hiepiscop de Canterbury si primat al Angliei.

Maria, care era o femeie uiata si imbatranita, se mart-tase cu tanarul si frumosul rege al Spaniei, Filip al II-lea,fiu si urmas al Imparatului Carol al V-lea (cu care Mariavenia vary primara ; sotii nu traiau Impreuna Insa, ci fie-care in regatul sau, si Filip nu putea suferl pe Maria).

Filip al II-lea era o fire inchisa, tacuta, intunecata, inda-rittnica si nemilostiva. Tatal sau nu fusese tine stie cecatolic fanatic, ci se potrivise dupa Imprejurari: el Insa.Filip, s'a juruit sa cheltuiasca toate puterile sale, toti os-tasii cei buni ai Spaniei, cum nu mai erau altii In Europatoate °stile europene s'au lust dupa cea spaniola, si nu-

mele gradelor de ofiteri ce se intrebuinteaza pana astazisunt luate dela &Lisa), toate comorile, care-i veniau iiecon-tenit, in corabii maxi grele, ce se chemau galioane, aleAmericei, numai sa, rapuie pe protestantii din toate terilesi sa aducl iarasi singura lege pe care o socotia el bunsatolicismul.2. Dar erau destui protestanti si in terile lui Filip: nu

Insa in Spania chiar, ci In Terile-de-jos, unde patrunsesesi luteranismul, dat mai ales calvinismul, dela Francezi. Carol mai ingaduia pe ereticii din aceste parti, uncle-si pe-

a-di

si

154

trecuse copilaria si la care tine' foarte mult. Altfel s'apurtat Filip, care fusese crescut in Spania, de Spaniolilintre aceia cari pan& mai tarziu n'aveau alta grija, mai mare

li)is

tillA

fitil

;$yi

WW

Od

it

1

Al

ti

it(t

tii

I

rir'4,. ,,

ii1441

1)

kct4

041

#11

144

1411

th6

Al.i.

Al.10

a.:Lc

m,...;

.1 ( , ,,

..,,.

,..0

L..:._-,-.\ ib.

-

,,....5.._ ,

- ,

,, ,-;_;_._ ,

( .si

,

,: -/

L.--

r

...... ALL-

.

Iil0.

IDco

1r

11

M. A . IR UY TER.

110,_e_o_s, ssjvh_s_s *Awe iree AI e lisp*"

0...,...... A,..,.,,,,..,_,...Fig. 41. Amiralul olandez Ruyter, din veucul al XVII -Iea.

S'a Utut si cu Spaniolii,

decat sa se sileasca prin sabie si prin amenintare cu ardereade viu pe oricine a crede in Dumnezeu ca dansii. El antemeiat in Tarile-de-jos episcopli noun si le-a dat pe mana

if

, yr Se

Ire.,......

..,

.

-ki ..-.

,-.) ',',1; ,', i x).,..... , .....,.._ .., ...

.....__... .

.

, .......... _

_,..4, ....,..... , ..,.,_

..

...

*

1

gti

... ..

(

.

255 --

calugarilor noi, Iesuitii (dela Mesa, numele latinesc al luiIsus flristos). cari se intemeiasera, numai pentru a supra-

credir4a oamenilor Linea in catolicism, intre-

rfrt.'to

V

2'110

'14A

011

oti

A

ti.

oiOi

;

foiIi

Od

1

0i,

)0 ii

A

1(i'

Vv

i 40ff41/4

NA01Iii.

H011

AIiii

A1

ft fir

r.F

,

A

A***:.v,,TP

,*,I

IS

0:,.

S,

.s'.,

...M.

W

*

.

_,,,

4,,,).

.`,,.. -0"..'="-------'',.7

,/ ,,PI \ I)

1 III

;..-,e

CEIWANTES

i ,i)

\ Z;.

? ( 0'I j

116 -----_,

..

is

sltL.**;

l'ikSP* i

4.,,AIt'--

,S

, , StS'

too'

?

..,,

11.'VIF

S!IS'IS,,.,,..

t..,'

6Or

:e.i-S3_,:e1S.P.01...113kACIIPACCOPP:CIZIECIECi.

45. Pe vremea lui Filip al II-lea trills poetul Cervantes, care a scris intara-plArile lui Don Chisot (Quixote), in care iea in ras pe oamenii cart n'au alto.freaba deca canto de Inept cu morile de vant, deci cu luckier( zidarnice.

buintand pentru aceasta once mijloc, chiar §i cele rele,caci ei socotiau ca scopul sfince.?te mijloacele (ceia ce nu eadevarat). Trebuie sa ne mai gandim ca locuitorii acestia

veghifi §i a-i

1 1

(1

Nil

1

,

.4

40A

A

. ,

, i

1

-41

DEis

%,---i-N ...)),L.,

e-- _1/4.7"-:"..):))

,-7 .,

(..e\

3.... ),r--::

S) 'C'i. Cib,

. 0

- A

___

#

...'11).,

,i)

.-.

ti

_---

1

-:---4

-

.4.

tr

..

IPfir

..

. .

w....-_,..- -- -- ft.:.-- rm eye -.._---,...ft:- - as

ig.

sill

/

,''..,_-.e. ,,-.>'

I ,

\\ 3 1

\--

q ,

, ,

- ..--- 7 --'

256

lin Terile-de-jos, asezati mai mult in orase foarte manfoarte bogate si apropiate unele de altele, erau deprinsi demult cum am vazut in luptele regelui Franciei cu dansiisa, nu li se calce drepturile, caci altfel se rgsculau, fiinduti la fire, nesupusi din obiceiu si foarte viteji. Astfels'au rasculat si impotriva masurilor lui Filip al II-lea, pecare ei le. judecau, si cu temeiu, cg sunt nedfepte. Filiptrufas cum era, n'a dat intaiu nicio insemngtate miscanor: unul dintre rninistrii matusei regelui, Margareta, carcarmuia Terile-de-jos, a spus chiar cu despret ca acei canveniserg cu plangeri, sunt niste calici, iar nemultamitii auuat aceasta batjocura ca un nume de cinste, si si-au zis,calicii".

Astfel li se zicea rasculatilor: gueux.

!Lisa rascoala s'a intins din oral in oral, mai ales in parted.Rasgrit, catre Germania: multimea navalia in biserici sL

We& jos sfintii, nimicia. moastele si curatia astfel tlacasullui Dumnezeu de ce socotia ea ea, este injosire pentrudansul. Nobili foarte insemnati, cum era princul de Orani6francez: Orange), contele de Egmont, un mare general, con-

tele Horn, se unirg cu rascottla. Filip al II-lea trimese atunciin Terile-de-jos pe cel mai neinduplecat dintre sfetniciipe batranul duce de diva, care nu credea decat in foc si

sabie, ca singurele mijlOace prin care se potolesc of -menii neaseultatori. A fost atunci in aceasta frumoasa taxa,bogatg o jale nespusa: un ,tribunal al tulburgrilor", egruielumea i-a zis tribunalul de seinge, a inceput sg judece petoti cei can erau banuiti ca au facut pgcate impotriva legiivechi. Cu niste judecatori ca aceia, tine putea sä scape ?Egmont si Horn au pent, si mu oameni impreung cudansii. Dar cu aceste, grozavii nu se facea mai bung is-pravg decat aceia pe care ai face-o zvarlind untdelemnpeste foc: oamenii pot gres1 (dar la acestia nici nu era ogresala atat de mare!), insa cei mai intelepti trebuiestie a-i aduce cu bl'andatg la calea cea dreapta. Cu toate

eL

de

de

"n

sa

257

ca ducele de Alva a trebuit sa se duct si Filip a trimessin be pe viteazul said frate, loan de Austria, provinciile rg-saritene ale Terilor-de-jos nu s'au potolit niciodata, ci dinanume cetati rasculatii s'au impotrivit intfuna pang la raz-boiul de treizeci de ani.

3. Filip nu si-a schimbat totusi gandul de a face ca lu-mea sg he catolicg. Sotia sa Maria se stansese farg sa lasemostenitori, urma sora ei dusmang, Elisaveta, care afost cea mai mare regina, ba chiar cel mai mare stapa-nitor ce 1-a avut Anglia. Elisaveta era protestantg: ea in-tat cele treizeci si noug, de articole mai cumpgtate decatcredinta luterana, care sunt si acum crezul Bisericii an-glicane; in afarg, ea a sprijinit pe rasculatii din Terile-de-jos, cari se alcatuira ca republicg supt un administrator(stathouder, ceteste: stathaudgr). Deocamdatg Filip aveg delucru cu Portvaiia, pe care a cucerit-o, ca ruda a regilorcelor vechi, si cu Turcii, pe cari frate-sgu i-a bgtut la,Lepanto in Grecia, pe vremea lui Ioan-Voda cel Cumplit.Dar el intetig in ascuns pe catolicii englezi, cari ar fi vrutsa alba de regina pe frumoasa Maria Stuart (ceteste: Stuart),raging a Scotiei si vaduva de rege franca, care fugise dintara ei pentru purtgri rele si nesocotinta, si era tinutg inprinsoare, cu cruzime, de Elisaveta.

Maria Stuart, dui:A, mama din familia de Lotaringia, fusese soda uFrancisc al lr-lea, flul lui Henri(' al II-lea. Sotul ei muri tang. s1 atui cvaduva se intoarse acasa, unde gAsi autoritatea cocArsitoare a luiKnox. A avut o pnrtare care i-a fnstrAinat In curAnd inimile supusilor.A fost in stare sa, unelteascA moartea noului ei sot, fiintIcA ucise'epe un muzicant italian pe care ea-1 tinea, la Curte. Astfel a fAcutnenorocirea ei si a poporului ei.

Aceasta nu se sfil sä puie a se taia capul dusmanei sale.CAt a stat inchisa 'n Anglia, Maria Stuart a stat In egatura cu no-

bilii englezi catolici pentru atata la rAscoala. Ea era, in adesar,si mostenitoarea tronului englez, cAci Elisaveta rAmAsese nemaritat.A.Daca astfel de rAscoale ar fi izbutit, Anglia se intorcea a zilele Mar eiTudor, aparatoarea cu orice pret a catolicismului.

In anul urmator, Filip trimese o flota mare asupra An-17

a-i

51

g'

258

gliei, cu care erg in razboiu, dar vantul i-o ImprastiO sii-o Inecg.

Flota apucass pe la Nordul Scoiei. In mandria lui, Filip I zice%nelminse (invincible terntada). In curand vazit rdmasitelejalnice.

Pe atunci Englezii se deprinserg si ei cu Marea. si in-cepurg face asezari in America de Nord. Filip se tncurci%de acum. In razboiul cu Franta, si urmasu) sau, care aveaacelasi nume, fir un om slab, care stapanl o targ stoarsade puteri. Pe cand Elisaveta lasg in 1603 lui Iacotregele Scotiei, fiul Mariei Stuart, o targ infloritoare. mandrgsi supusg. Caci nu puterea, ci cumintenia hotgraste lucru-rile omenesti.

XLVII.

115.zboiul de treizeci de ani.

I. Precum Filip al II-lea calcase drepturile asigurateprin acte scrise ale locuitorilor calvini din Teri le-fle-jos,astfel nepotul impgratului Mathias ( Mathias), Ferdinand,rege al Boemiei, drepturile, asigurate tot prin actescrise, ale locuitorilor protestanti din aceasta, targ, unde cudoug veacuri in urma fusese o asa de strasnicg rgscoalgpentru lege, a Husitilor. Cehii se rgscularg si ei, si, ngvg-lind in palatul guvernatorului din Praga, zvarlira pe ferestipe cgtiva ministri, ranindu-i (1618).

Ei nu oereau doar ceva nou, ci respectarea, pri\ilegiilor care li fu-se era date de Casa de Ilabsburg. Aruncarea pe feresti a ministrilo

can n'au murit era, un vechiu obiceiu boem In caz de nemul-tumire.

Dar rgsculatii fury sprijiniti numai foarte slab de cei de o legecu dansil, pe cand regele Ferdinand ajungea indatg Imparat,la moartea unchiului sat]. Abia cgteva cete de Germanialergarg sag ajut,e, supt o cgpetenie de lefegii, seniorul de

111Sa-i

Tiu,

cgIca

a-si

259

liansfeld. Dintre marii principi ai Imperiului, singur Elec-torul dela Rin, caruia i se zicea Electorut Palatin, Ina, both.-rat partea rasculatilor, si ei 11 aleser& rege al Mr; ElectoruFrederic primia, bani dela noul rege al Angliei, Iacob, alcaruia ginere era. Dar oamenii Imparatului, cu care eraunit ducele de Bavaria, un catolic tot asa de cotropitor casi Filip al al II-lea, invinsera In lupta dela Muntcle-Alb. Prin-cipele unguresc al Ardealului, Gavril Bethlen, care era calvin,se amestecase si el in lupta, ba inaintase si pan& la Viena,Insa fara un folos trainic, pentru ca, la urma si el trebulsa se impace cu Imparatul. Acesta cucerl tara ElectoruluiPalatin.

Fiindca principii protestanti germani mai puternici, cumerau Electorli de Brandenburg si de Saxonia, nu voiau säse tniste, Invinsii chemara pe regele Cristian at Danernarcti.§tim ins& In ce stare se afla aceasta tara si ce slabi stapanitori avea, dela Margareta incoace, adeca de peste douasute de ani; stapani In aceasta tara erau mai mult nobilii,c &ii ingenunchiasera, foarte mult pe terani. Oricum, Cristiantot ar fi fost batut; dar el mai avA si lipsa de noroc cagasi in fate, lui pe cel mai bun general din vremea aceia,capetenia de lefegii Waldstein sau Wallenstein (cetesteValdstain, Valenstain), care Intrase In lupta Imparatului.Foarte rapede, si el trebul sa se piece la pace.

2. Atunci tmparatul Ferdinand socotl c& s'a mantuit endusmanii lni : el cuteza sa iea o masura strasnica, dupa,care protestantii erau datori sa dea inapoi tot ce luaseradin aN erea bisericeasca dela 1555 incoace. Iarasi principiprotestanti mai puternici nu se pusera In buza tunulutemandu-se mai ales de Wallenstein, care stranse, cu plat&mare si cu vole de jaf, pe mai toti oamenii din Germaniacpri n'aveau altceva de facut decat O. se bata pentru celce li plateste. Protestantii strigara acuma catre alt ocrotitorstrain, catre regele Suediei, Gustav-Adolf

Acesta era si un mare viteaz si un foarte istet °ran-duitor al ostilor ; pe rang& aceasta, el putea sä aduca, altfelde oaste decat a lui Wallenstein: nu tineri fara capataiu)

260 -----

vagabonzi, fugari, Orani saracit,i, mesteri fara lucru, nobih.doritori de castig nelegiuit sau de nume mare, ci teranide-ai lui, crestini buni, gospodari harnici, cari stiau ca selupt ,au ca sa Indeplineasca voia lui Dumnezeu si sa scapelegea lui cea curatA din ghiarele dusmanilor. Cand regaleSuediei se coborf In Germania, ajutat fiind cu bani de Ri-chelieu, ministrul francez, Electorii de Brandenburg si deSaxonia se ridicara si ei asupra Imparatului, care voiadespoaie. Gustav-Adolf nu putir sa Impiedece de a se pierdemarele oral Magdeburg, pe raul Elba, dar el bath pe Im-periali la Lipsea. Trecii spre Rin, pradand, si venia acum.Impotriva Bavariei ; el intra chiar in Capitala acestei teriAtunci Imparatul, care daduse clrumul lui Wallenstein, 11cherna inapoi, si, ca sa scoata pe rege din Bavaria, Impe-rialii navalira In Saxonia. Gustav-Adolf alerga iarasi arcisi dadii o a doua lupta, langa Lipsca (la Liitzen), dar ne-norocirea lui voi ca el sa piara In mijlocul biruintii ce cas-tigase cea mai frumoasa gi, tot odata, mai duioasa soartapentru un viteaz.

Lupta s'a dat in Nol embre 4632 Un monument ridicat e piotestan0 germani aratA unde a cAzut eroul.

Suedezii se luptara si dupa aceasta, ani intregi, si Wal-leristein pen, ucis de catre niste oameni trimesi chiar deImparatul, doi ani dupa moartea lui Gustav-Adolf. Insaacuma se amesteca,sera in razboitl. Francezii si Spaniolii,cele doua popoare care se uriau de mult Intro ele.

3. .Richelieu a fost acela care a facut pe Ludovic al XIII-leasa Inceapa razboiu cu Imparatul. El era un nobil care seMeuse cleric si, ajungind sfatuitor al reginei-mame, fuseseInaintat cardinal. Ca ministru al lui Ludovic al XIII-lea,el nu s'a plecat inaintea nimanui si nu s'a temut de ni-meni. Cu toate ca nu era aplecat spre manie si nu erarazbunator, el n'a lasat nicio uneltire Impotriva lui fara.rasplata : nobilii neastamparati cari pregateau turburari,au fost pedepsiti foarte aspru, si el a fost in stare sa !n-ature pentru totdeauna dela Curte Ora si pe mama re-

sa-1

:

261

gelui si pe frateleacestuia, cari aveau scopurile for deo

sebite, de petrecere si stapanire, si nu-1 lasau pe dansul,ornnl cel m

ai priceput din regat, sa 1ndrepte fucrurile asacum

cereau nevoile celc mari si adevarate ale' tern.

go.is"tr

V.V

.IC

woks*

s

1ig. 46.C

ardinalul si episcopul Richelieu, m

inistrul cel mare al Franelei.

Richelieu era hotarat sa, faca jertfe rnari, num

ai sa ridiceFranta la cel d'intaiu loc in E

uropa, ceia ce se putea, foartelesne .acum

a, caci Spania era saracita §i pustiita, pe rangaceasta si foarte rau carm

uita, Imparatul era ros de ura

wIV

, r a o r a ial is...,..-... a i P".4 PX4 . .

..7. 7.:4

-- I I I Ii.,-

.-#

e

k

pfrhII/1// (InI(iq01/

1011

YYY

/01Abli

ti

mi.

.0-,.:.-......-..-,,,

A

'V

Aw

lft

......I.As

w

14 / ))

*.

/I \

;\

i/le

-

N..,Ir

RIC

HE

LIE

U.

-,\\

,.R

grO

P,

,IA

IN:f

..

Ti X

pp

t4 1 1 P :._

... . .." S

: P ..-'

.-0 C

1 ,..1X

V . 77

, 471...,,7_.7.1 I 1 Pr4 ! KA

it 121 _FIN t

262

protestantilor, Anglia stated In manile unui rege ca heal)I-iu, care fusese bine crescut si avea destula invatAtura, darnu se pricepea cu adevarat sa Infatiseze in ochii lumii o-tara mai mare, iar, in Rasarit, Turcii ajunsesera cum stimEl a judecat bine ca o tara care vrea sa, calauzeasca eape celelalte, nu trebuie sa fie Insasi dezb.inata. Henric alIV-lea daduse vale calvinilor, prin porunca (edictul; francedit) dela Nantes (ceteste: Nant), sa-si aiba pe coasta Ocea-nului, lane, Anglia (tocmai acolo 1), cetatile lor, cu ostasiilor si administratia lor. Richelieu n'a stat pe ginduri sa, leiea inapoi.

Francezii si Spaniolii nu s'au incaierat Inca nici intfo,lupta mare, cat a trait Ludovic al XIII-lea, dar Richelieua platit pe Suedezi ca sä iea dela Imparatul provincia Al-sacia, la Rin, de care avea nevoie Franta, si a rascum-parat-o dela dansii. Dupa suirea pe tron a copilului Ludo-vic al XIV-Iea, Francezii au raspins pe Spaniolii ce nava-lisera in tam lor si, trecand Rinul cu care prilej au,pradat asa, incat se pomeneste si 'Ana astazi ei au luatsi cetatea Maienta. Si Gheorghe IMA.4ezy din Ardeal fuseseadus sa loveasca pe Imperiali dela Rasarit.

Dupa, treizeci de ani dela tulburarile din Praga, la 1649,se Mon In sfarsit pacea (dar Fraricezii rarnasera _Inca in.lupta cu Spaniolii); ea fit incheiata in doua orase din pro-vincia Vestfalia Germaniei), Munster si Osnabruck,si de aceia se chiama pacea din Vatican«. Printrinsa si lu-teranii si calvinii capatara, aceleasi drepturi ca si catolicii.Frusia Ilia Pomerania de Rasarit, iar Suedia pe cea deApus; Franciei ii ra'mase Alsaci6, afara de- Strassburg, oral.fiber; ducele de Bavaria fu pastrat ca Elector, dar siElectorului Palatin isi capata -tara si cinstea Indarat.

(laN.-V.

fiul

263

XLVIII.

Starea Anglia in veacul al XVII-lea.

Pe vremea cand se framantau, an dupa an. nstile atatorneamuri in Germania si aceasta tarn nenorocita, platia tu-turora cu holdele ei nimicite si cu cetat,ile ei arse si da-ramate, schimbari foarte Insemnate se petreceau in celedoua, teri mari apusene ale Europei : Anglia si Spania.

1. Ce isprava, a facut Iacob I-iu, eel d'intaiu rege englezdin dinastia Stuart, am cam vazut: in tara nici catolicii,nici anglicanii si protestantii curati n'au fost mult,amiti dedansul, cu toate ca el, fiul catolicei Maria Stuart, se dadea,totdeauna drept un anglican nestramutat in credinta. §i ela avut un om de incredere, ca sj Ludovic al XIII-lea dinFranta, dar al lui nu era de seama lui Richelieu, ci ui nobraznic si usuratec, ducele de Buckingham, care a intuitucis ca IIenric al IV-lea. In afara, el a lasat sa se sfara,meautonomia (dreptul de a -so cannui singuri) calvinilor dinFranta, pe cari n'a putut sa-i sprijine cum trebuia; ginere-sau a fost gonit din Palatipat fara ca el sa -se sarguiprea mutt pentru a-1 cruta de atata paguba si rusine. insfarsit din razboiul de treizeci de ani, In care Franta acastigat asa de mutt, el s'a ales cu manile goale.

Dar nenotociri man erau sa cada asupra fiului saltCarol I-iu.

In domnia lui Iacob I-iu, la 1616, a murit, in vrasta de52 de ani, cel mai mare scriitor care s'a ivit duna ai an-ticitatii, dramaturgul Wiliam Shakespeare (ecspir). El eranumai un actor sarac si a scris, mai mutt pentra a se tinealintfo zi pe alta, piese, cu subiecte din viata terii sale, din

viata veche sau de inchipuire. Pana acum nimeni n'a zguduitmai tare sutletele oamenilor prin scrisele sale decat acest ommare, pe care vremea lui nu 1-a Inteles insa indestul.

kW= timp and teatrul englez era la inceputurile .sale socotit thud

bil

et

264

ea o distractie de rand, acest om ridicat din mijloc.ul burghezieilipsit de o cultura mai Ina lta, silit sa tradasca din scrisul sau si dindarurile marilor seniori englezi, a dat, inspirandu.se din cronicidin nuvele, In dramele sale povestea sufletului omenesc, cu toate bu-curiile, durerile, visurile, gandurile idealurile sale. E atat de mareprin intinderea Inaltimea lui, lncat orice caracterizare e zadarnica.E cu neputinta a se adancl mai- malt cugetul tulburat de greutateaunei datorii morale si de farmecul unei iubiri curate decal In Hamlet;nicairi durerea unui tea care nu poate aft adapost la copiii saicare rataceste pribeag in noaptea si salbatacia naturii si a nebunieisale, tarand in nenorocirea lui pe singura copila a lui cared iubeste,nu afla o mai adevarata zguduitoare icoana decat in Regele Lear;cea mai ideala Infatisare a iubirii tinere o dg, el In Romeo Julieta;o gelozie furioasa, care distruge tot si man& la crime, se desface dinOthelo; Evreul lacom de bani pang, la nimicirea oricarii simtirl maiinalte se iveste In Negustorul de Venetia; o groaznica mustrare decuget, pe care nimic n'o poate adormi, e Macbeth; Vista unei taoptide vard vrajeste toate duhurile usoare pe care Inchipuirea le pure inaierul ]impede, fn padurile adormite, intre florile deschise. Dintre pie-sole lui istorice, cu subiecte entice (hail; Cesar, Antonia Cleopatra)on engleze (dela Razboiul de o suta de ani pang, la Henric al V1.11-lea ,_Ricard al III-lea cuprinde chinurile unui ambitios criminal, a caruiac roan& e stropita de un sange ce nu se poate sterge.

Contemporan cu Shakespeare a fost cancelariul englez Francisc Ba-con (1561-1626), unul din cei mai mari cugetatori a luinii. In NoeumOrjatzutn, opera lui de capetenie, el a pus temeliile doctrineitin, care, plecand dela fapte, dela realitati, se pared, si pe dreptatemeni a s4 prefacll ftiinta intreagd.

2. Carol era, un om frumos, mandru, viteaz, cum numairare on Impodobeste darul lui Dumnezeu pe un rege; tinedcu adevarat la Ora lui, §i. in cele mai grele clipe din viata,n'a cerut ajutorul strainului. Sotia sa, o- fate a lui Henrical IV-lea din Franta, era bung,, vioaie si placuta. Viata re-gelui in casa sa, cu copiii ski, doi baieti §i o fats, puteasa fie o pilda pentru orice Englez.

Ceia ce 1-a pierdut pe acest rege nenorocit au fost Intaiusfaturile rele. A ascultat de ministrul sau Strafford, de re-gina gi de altii, cand trebuia sa aleaga altfel de sfatuitori.Apoi s'a indaratnicit sa ramaie pe voia lui, fare sa, caute,claca nu cumva el insusI gre§ise.

sIi

fi

ei

ei

eiei

ei

induc-

265

Carol a ridicat pe Englezi Impotriva lui din douapricini. Intaiu ca ei nu mai aveau incredere In statorniciaJul fatA de legea protestanta, ci it credeau trecut in ascunsla catolicism : aceasta era pentru dansii cel mai mare pacat,cad mult se mai luptasera si suferisera ei ca sa scape deveohea iege catolica! Apoi el primise a carmul fara sa in-trebe Parlamentul asupra ()tailor ce punea. Noi stim insaca in Anglia, din timpurile lui Eduard al III-lea Inca, niciodajde nu e legiuita 'Ana n'a votat-o Parlamentul, si nu ealt popor care sä tie mai mult ca oricine sa umble dupalege si dupa dating ca Englezii, ceia ce e un lucru foartefrumos si de lauda pentru dansii. Din pricina razboiuluicu Spania dar razboiul acesta ardea supt cent's& si nuduc,ea la nicio lupta si nu aducea niciun folos regele apus o dare pentru corabii". Multi n'au voit s'o plateasca,pentru ca era poruncitd numai, si nu votatd. Ca sa fie sigurica nu li se va atinge legea, si nu li se vor calca dreptu-iile ramase dela stramosi, sumedenie de Englezi si-aulasat tara si, luptandu-se cu primejdia Marii, s'au dus toc-mai in America-de-Nord, unde an intemeiat colonii (si dinaceasta pricina si din alt6le, pe care le N om vedea peurma, in America-de-Nord sunt mai multi Englezi decatalti Europeni, si limba Statului in republica Statelor-Unitee limba engleza).

Dela o reme regele vazii ca trebuie sa theme un Par-lament. Acesta voi sa-i smulga Insa puterea din mana siclad'i in judecata pe Stratford, care pert de mana calaului.Sco(ia era rasculata de mai multa vreme, cad nu voia saprimeascit liturghia cea noun si oranduirea bisericeascahotarata de arhiepiscopul lui Carol 1-iu. Foarte multi En-glezi erau de o parere cu Scotienii si nu se invoiau saaiba in Biserica for episcopi, ci numai preoti : pentru aceiaei se numiau presbiteriani (dela cuvantul latinesc presbyter =preot). Ba altii nu voiau sa stie nici de carmuirea vre unuirege, ci doriau sa traiasca numai dupa Biblie, avand infrunte,a for un ales at lui Dumnezeu: acestia Isi ziceau

266

ritani, adeca aparMori ai legii curate. Printre ei avea maretrecere un fiu de berar, Oliver Cromwell : era un sufiet,ascuns si siret, foarte doritor de a stapanl, fara frica si

Yet

V

vcsowsx.m-riolppicAp

47.--Oliver Cromwell, care si-a zis ocrotitora at Angiiei,si a stapanit aceasta tarA.

neinduplecat in botararile sale. Ceia ce-i dadea o tarie simai mare era siguranta lui ca e omql dumnezeesc, care avenit ca sa pedepseasca pe strica# si pe mincinosi si saaduca la indeplinire viata cea bung, si curata.

INz I 1 .--..._.,... .. ... . ...--_1_. .-M. !PA ......S Pro ......X.sI "C "_11., : "::. -...._.nWO:

Arq

0riiRIAkit

tiiitil

IIIIII'

140

Ipo

Vg...

fil

/4

01Oil

1)441

11141

IN

v... ... ill

;r .44,06....7 ',..--..::-1": ., ..4 a.

() 1,--;21 .0... ai.

,4 1 4Pr ID,

0.1/fro-,./7A

--(4 --;; /.4, ( 1 \

i'V a'

Al4,lifIP'

NoIs 4 74 i

....

4St

..,,

loa'

.

to.

t:k

4Is:

t:c,Prel

t a CROMWEL.41'

'Ph.It

101

ill

i

Alk

!s:sjs:o. A 6 M04

w,,,A.

0%.--....."---..'. 7. -- wl -. .''4 ", "7.- I I w 7 -4 tki4

Po

,

400;

..'1, )

r.

0

Fig.

267

3. Regele fugi din Londra, stranse pe credinciosii sai sise lupta timp de mai multe luni de zile cu rasculatii, darnu-i put invinge. Atunci, vazand ca pierdut toataoastea, el alerga in tabara Scotienilor, cari si ei stateausupt arme. Nadejdea lui era .ca, orice s'ar fi petrecut introdansii si dansul, ei tot 11 vor aclapostl, ca pe unul ce erasi el Scotian, coborator din regii cei vechi ai terii lor. Darse gasira acolo in tabard vanzatori, cari-1 dadura pe miinalui Cromwell. Acesta avu indrazneala sa dea in judecatlpe stapanul si regele sau, si judecatorii fara lege it osan-dira la moarte. Regele se purta pans la sfarsit ca un viteaz.el nu vol sa dea niciun raspuns acelora cari, MIA niciundrept, ii puneau intrebari ca unui vinovat de rand, si qeMuse la moarte fara nicio sovaiala, tocmai asa cum sedusese, desi era numai o fe'meie, viteaza lui bunica, frn-moasa retina Maria.

Cromwell intra indata in intelegere cu presbiterianii. carierau prea cumpatati pentru dansul. El, care invinuise prege ca n'a chemat Parlamentul, it imprastie, batiocurindu-1.si puse de inchiriat" pe usa salei undo se adunau mem-brii. Armata ajunse stapana peste toate,, si ea trecii toateputerile ei asupra lui Cromwell Insusi, care-si zise ocroti.--torul" terii (lord protector"), dar de fapt a fost mai stapandecat un Sultan turcesc. In afara, ins el a inaltat foartemult Anglia. Intro alte Inasuri intelepte, a luat si aceia canicio corabie strains, sa nu poata aduce in Anglia a te-marfuri decat cele crescute sau acute in tara de andvine corabia aceia. Masura lovia mai ales pe Olandezi. acaror tarn da toarte putin si cari se in mai mult din no-gotul de narfuri straine.

4. Republica engleza a tinut dela 1649 la 1653. Unul dinministrii lui Cromwell a fost marele poet Loan Milton(1608-74), care a cantat intr'o intinsa poems col d'inthiupacat al omenirii. Paradisul pierdut" al lui se numara_printre cele mai stralucite opere epice. Pe 'Amiga, frumuseta

hi-a

268

versului si noutatea icoanelor, poemul lui Milton se deose-baste printr'o adeincei sinceritate de inspiracie.

Dupa moartea lui Cromwell, fiul sau ramase ocrotitor",precum dupa un rep fiu-sau ra-mane rege. Dar acest om,care era de o fire slaba, trecit puterea lui Carol al II-lea,iul xegelui ucis.

5. Anglia se ridicase, iar Spania cadea tot mai jos. Hr-masii lui Filip al II-lea erau si slabi de trup si slabi deminte, duceau de nas lingusitorii. Singura for Insusireera evlavia. 0 parte din Teri le-de-jos era dela 1648 Repu-blica, neatarnata a Olandei ; Italia era sacatuita, in Americafusese o carmuire asa de rea, !neat, dupa ce conteniseaurul din pamant, nu venia mai niciun folos pentru Spania.Spania insasi ajunsese a fi o tara de calugari trandavicle ciobani saraci : gonirea Evreilor si a Maurilor ce mairamasesera, a fost pe placul calugarilor, dar a saracit simai mutt regatul.

Yn aceasta vreme da rapede §i adanca decadere s'a vazut stingan-.du-se, In aeelasi an cu Shakespeare, marele poi eatitor Cervantes (nas-,cut la 1547) Pe vremea lui nu mai ramasese nimic din cavalerismul

adevarat nobil, nici macar din cel zgomotos strAlucitor, alecarui isprAvi le Insemna. Inca, la inceputul veacului al XV-lea, marelecronicar francez al RAzboiului de o suta de ani, Froissart. Multi Insaiii Wean. Infatisarea de cavaleri, fara ca viata for sa aka un rost. Cer-vantes ras de astfel de oameni in nemuritorul sau roman DonQuixote (ceteste: don Chihote ; not zicem, (1110 frantuzeste: don Chisot),care Infatiseaza pe un smintit lunatec, ce vede in fiecare moara- de-ant un dusman, In fiecare femeie un Inger si in fiecare cocioaba o cetate.

La 1601 se nasckeel mai mare dramaturg. spaniol, Calderon de isBarra, ale carui Piese n'au numar. Scrise cu multa usurinta, pline deTioiciune $i de verva, .putin Ingrijite ca tesatura stil dar dovedindo neabositA inqpiratie, ele ne Infatiseaza toatll viata Spaniel din acel

qi-i

-si

el

si-a

gi

ai si gi

269

XLIX.

Cum triiiit Franta dupa razboiul de treizeci de ani.

1. Dna Anglia ar fi fost stApanita cincizeci d9 ani deCromwell si dace i-ar fi samanat, nu se stie dear mai fi ramas Franta. in randul Intaiu printre 'celelalte-teri.

Cu atata mai mult se poate pune la Indoiall acesta, cucat, dupa moartea lui Ludovic al XIII-lea, au inceput tul-burari si mai maxi decat acelea de dupa uciderea lui Hen-ric al IV-lea.

Richelieu nu mai era in viata, card s'a stins Ludovic,si el nu lasase un ucenic care sa-i poata urma cu deplinavrednicie. Cand mama copilului Ludovic al XIV-lea, careera o principesa- spaniola, Ana de Austria, fata lui Filipal III-lea, si-a ales ca ministru de capetenie pe cardinalulA[azarini (Francezii i-au zis: Mazarin), un Italian din poporcare lucrase Insa cu Richelieu si fusese Inaltat de dansulmulti au putut crede ca acest om fricos si siret nu va puteaduce pe umerii sai a stare de lucruri foarte Brea, cum olasasera Ludovic al XIII lea si Richelieu.

Pe de o parte era razboiul din Germania, In care Frantaavea sa apere interese asa de maxi, pe de alta era razboiulcu Spaniolii, care punea In primejdie o parte din granitele-terii. Spaniolii si-au si crescut indrazneala cum au vazutca se schimba lucrurile In Franta, si atunci au navalit eiIn aceasta tara.

Pe urma, totd aceia pe cari Richelieu Ii stapanise cuo many de fier, rude de ale regelui, femei dela Curte, nobili, si chiar nobilii cari biruisera pe campii de lupta Im-potriva strainului (principele de Cond6), toti doriau pensiipetreceri si putere. Razboiul tinea bath si adusese dari maigrele decat de obiceiu, asa !neat locuitorii din Paris, multisi foarte neascultatori si rai, erau gata sa se ridice Oricand

fiu-sail

270

asupra Carmuirii. In sfarsit, atunci incepuse lupta Engle-zilor cu regele lor, si Francezii socotiau ca, dacg au si eiPar ament, care Ins/ la dansii era numai un tribunal,o Curte de judecata , pot sa 1ndrazneasca, la randul lor,Lela ce Indrazniserg vecinii lor.

Asa incepura tulburarile care se chiamg Honda. Numeleacesta, /rode, in frantuzeste, inseamng prastie". Copiii se'ucau cu astfel de prastii, si toatg rascoala s'a cuvenit saprimeascg un astfel de nume, fiindcg n'a fost decat un joccopilaresc, pe care sä 1 fi jucat insa oamenii marl. Rascu-latii nu se pricepeau ce sa ceara, si socotiau cg au spusmale lucru dacg, se plangeau impotriva lui Mazarin, carear fi fost un despoietor al terii.

Der Alin saga aceasta rautacioasa a unor nobili usuratecisi lacomi de cinste si de bani au iesit apoi nenorociri ade-vgrate, care au tinut nu mai putin decat cinci ani de zilesi au facut sa se piardg siguranta si ascultarea ce se casti-gaserg prin masurile strasnice ale lui Richelieu. Astfel, re-gina si fiul ei, un copil care n'avea nici zece ani, au tre-

fugg, din Paris. In acest oral scos pietrele depe strade facut piedeci impotriva inaintarii solda-tilor Francezii numesc aceste ziduri grosola.ne: bariaide,si pang astazi ei sar de fac baricade" cand au ceva dedescurcat cu Carmuirea). Doi generali cari fusesera pangatunci mandria Franciei, Conde si Turenne (ceteste: Tiur6n),

au indreptat unul impotriva celuila1.t, comandand fiecarecate o ostire. In mai multe provincii, nobilii nu voiau samai stie de rege. S'a mers pang acolo, incat Cond6 a intratin 1 gaturg cu strginii, cu Spaniolii, si indata el, care-i ba-tuce, aparandu-si tara, a trecut ca un tradator in partea lor.

Dar Fronda n'a putut izbuti. Sul:A*11e acelea care aducprefacerile cele maxi sunt supgrarile multimilor care n'aupane sau dreptate. Nobilii si coconitele se pot supara sipot face mare zgomot, dar tara-si urmeaza inainte rostul eir

sä se cutremure pentru cg sunt nemultumiti oameniiusurateci. Mazarin era un om. folpsitor Franciei, si el a

bu't sa sail

Park

sl sat

271

-trebuit s). se Intoarca la putere. El Incheiase, tocmai inanul cand se ridicasera atatia cerand gonirea lui, pacea,foarte bun5, si priincioasg, din Vestfalia. Cardinalul se uni

iv

MADAME DES IgVIGN

DP:e )0111:Co,216,03, xike_:xsp,*

Fig. 48. Doamna de S6vignd, una din femeile cele mai agere delaCurtea lui Ludovic al XIV-lea- si care a lasat scrisnri frumoase.

cu. Cromwell, care trimesese totausi la moarte pe strAunchiuregelui Ludovic al XIV-lea, si ajuta pe Englezi

pe Spanioli in Antilele Americii. Englezii s'au luptat

.

tiN

11111

1,041

Vi

l

tli4

Viiil

i

101

14

Afe,

bAii

rilPtpri

61

An

[V

Pii

Nij

p0

10Ve

t 6

4

kifi

Aiii.111oii

01

it ii

:,71...r

,'t

1lI1

f

l

v

.,

,:

..,-,.4.

P ... ..t

,.. ..

I (.4...7..e.

t,

- ( W ,\

.

'r:

:'s

:IP ''i

g .I

[111

rail

1ki

11k1ii, 1

AA

s6, nelini-teasel

272

alaturi cu Francezii in lupta dela Dunkerque (ceteste .

Dluncherc), pe malul Marii Nordului, In care Spaniolii, carivenisera din Terile-de-jos, au fost cu totul batuti. Flandra,pe care Franta ar fi voit s'o aiba Intreaga, ill plerdutaiatunci pentru Spanioli.

2. Duple aceasta si Spaniolii, cari se arktasera, foarte-Indaratnici, fazura, pace. Ei dadura lui Ludovic al ..XIV-leadouk terisoare de-asupra muntilor Pirinei, care aveau In-semnatate mai ales prin aceia a de acum Inainte acestimunti erau sa fie dela un capat pank la celalalt hotaruldintre cele doua teri. Aceste terisoare sent Cerdagne siRoussillon.

Se mai hotara a Ludovic va lua de sotie pe Maria-Teresa,fiica regelui spaniol Filip al IV-lea : pentru zestrea ei erausa bat& ceva mai tarziu iarasi cele doua, popoare. and s'aiscalit si aceasta pace, trecusera unsprezece ani dela paces.din Vestfalia. Doi ani duple aceasta, murl Mazarin, si totIn anul acela regele 1ncepea, stt carmuiasa singur, desisfatuit Inca multa vreme de mama-sa.

3. Pe and Franta se Malta astfel in ceia ce privesteInsemnatatea ei military si politica, ea ajungea si tara caredadea cei mai vestiti scriitori si artisti. Stim ca, in Italia,de cand cu asezarea stapanirii spaniole si saracirea ora-selor ca Venetia si Genova, era mai putin prilej pentruca sa, se scrie lucruri insemnate sau sa se zugraveasca, sisk se sculpteze tablouri si statui frumoase, Din potriva, inFranta era acum acest prilej : din ce in ce mai mult nobilimea se strangea la Curtea regelui ea Iocuia chiar. nula mosie, -ci In Paris (peste putin Ludovic al XIV-lea vaintemeia stralucita lui locuinta la tark din Versailles; ce-teste : Versal), si nu doria nimic mai tare decat sa stra-luceasca la primirile si la petrecerile regelui, care era astfelmai toata, ziva in mijlocul nobililor ski. La Curte se vor-bia, se dantuia si se jucau fel de fel de jocuri, dar dela,un timp, curtenii gasiau o placere mai aleasa In reprezin-tatiile de teatru.

7

273

La 1606 se 'Ascii in Normandia Petru Corneille (cetesteCornei), care a fost cel d'intaiu scriitor mare al Franciei.

El a cetit pa scriitorii spanioli si s'a luat dupg, dansii,dand insa lucrgri si mai desgvarsite, din viata eroilor Ro-mei, ai Gxeciei si chiar din viata vestitului Cid. Versurilesale sunt frumos-sunatoare si puternice.

Eroii sai sunt mai mari decat obisnuita mgsurg ome-neascl; mai mult cleat patimile for irnpresioneazg ins&mindria care-i deosebeste.

L.

Itas5.ritul Europei in veacul al XVII-lea.

1. WA, acuma si oe p 'refaceri se facuserg pe acest timpin Rgsgritul Europei,

Despre Ru§i, §tina ca ei se intemeiau abia supt dinastiacea noug a Romanovilor, si Tara* stim ca Turcii erau inscgdere necontenitg, cu toate el peste puting vreme ei ca-l:la-tar& un Mare-Vizir asa de destoinic cum a fost Chiupru,liul cel bdtran, un Arnaut dill satul Chiopri, care poate staalgturi cu vestitul Vizir Mohammod Socoli. Atunci ei seIncumetarg sä atace insula Creta, cea mai mare din that&Mediterana, care era pang atunci a Venetiei (Chiupruliul aluat Venetianilor si o altg insulg mare, asezatg langg coastaAsiei : Lemnos).

2. Dar cel mai insemnat lucru ce s'a petrecut in acesteparti a fost lupta pentru impartirea Poloniei.

Aceastg tarn ajunsese rgu de tot. Cazacii o pradau invoie. Tatarii, cari au fost ajuns sg se uneasca cu acesti vechidusmani ai lor, o amenintau necontenit cu o alto pada,ciune, tot asa de grozavg. Dar toate relele veniau d'inguntrumai Intaiu. Regele era, cum am vgzut, ales de nobili, si det ei marl si de cei mici, cari trimeteau un numar de de-

18

r/L1

putati din fiecare Palatinat (provincie, Tiuut : §i terilenoastre erau numite de Poloni, and vroiau sa, spuie eaele atAmau de dansii: Palatinate); cand se strangeg, o diets,de alegere In cate un crag mai mic, toate campiile d'im-prejur se umpleau de corturi, unde, saptamani Intregi uneori, se manca si se bea din bapii celor ce voiau 0, fie alesi.Se mai tntampla ca, regele muria Mr& copii sau WA, sa fiavut vreme sg faca a se alege fiul sau, on ca pgrasia Ora(ca Henric); Austria si Tarul se strAduiau din rg,sputeri laastfel de prilejuri tragg corolana Poloniei la dansii. Dacaera sg se porneascg un razboiu, nobilii, stransi la dietg,cu clericii cei marl, cu unii oraseni si cu sfetnicii regeluihotgrau dad. vor ies1 la luptg ei singuri sau vor plati le-fegii ca sg, se lupte (lefegiii se bat insa mai totdeaunaTau, fiindcg, ei n'au nicio tragere de inima pentru tars, si,dad, ea se pierde, gases° de lucru si aiurea); atunci totnobilii hotgrau de uncle se vor lua banii, adecg ce dari sevon pune, si asupra cui.

De aceia cat° un Domn al Moldovei, deli avea stapaniremult mai mica, gasia tot ragazul sg prade prin Pocutiadincolo de Nistru, pang, ce ajungeau Polonii, du$ multecerte (caci fiecare stare de oameni cauta sa scape maiusor), sa, se Inteleagg asupra mg,surilor ce trebuie sa se iea.Chiar atuncea, fiecare nobil, cat de sarac si de netrebnic,aye& dreptul sg, se ridice In adunare si sa spuie ca el nuse Invoieste cu aces masurg, si deci el nu va merge lacaste qi nu va platl niciun ban; nimeni nu-1 putea sill, si acestobiceiu talcs (cu care, de alminterea, Polonii se landaufoarte mult, ca si cum libertatea ar fi fost una cu neas-cultarea si destrabalarea), acest liberum veto, sau dreptde a oprl o masura", a fost una din pricinile de capeteniepentru care s'a prIpadit Polonia. Vinovatii au fost decinumai si numai nobilii, can, pe Mg& neastAmpgrul care-itot zbuciuma., fsi. cautau foarte Tau de mosli, unde teraniierau serbii lor, si ei se vindeau Evreilor, can li dadeau bani casa petreaca. Asa se putft pierde si o Ora dt viteji ca Polonia

O.

275

Familia, domnitoare, de Vasa (din Suedia), se argta, totask de moale ca si la inceput. Vladislav al VU-lea venisela Iron ceva mai tarziu decat Mateiu Basarab al nostru gliputin inainte de Vasile Lupu ; el a murit ins& pang anu se incheik Domnia lui Vasile-Voda chiar. Pe vremea luis'a desbatut si Itazboiul de treizeci de ani, in care s'ar fiputut amesteck si Polonia, culegand foloase pentru ames-tecul ei ; dar cu un astfel de rege si cu o astfel de oran-duiala, ce se putea facer Fiul lui Vladislav, loan-Casimir,era qi mai netrebnic ; tot °data el era, prea iubitor depetreceri si prea evlavios, asa !neat la urma, s'a dus inFranta, unde a petrecut intaiu foarte bine si apoi s'a facutcaingar ; de alminterea, el fusese la inceput, Inainte de adomni, lezuit si inaintase pan& la rangul de cardinal.

3. Sigismund al III-lea incercase odata sa iea si Suedia,find fiu regelui de acolo si nepotul de fiu al lui GustavVasa. Acum regale Suediei se gandi ca ar putea sa iea elPolonia, impiedecand-o astfel de a cadea, in mama altor vecinicari o pandiau. Gustav-Adolf lasase numai o fats, Cristina ;aceasta a capatat un flume mare pentru invatatura ei siocrotirea carturarilor, dar ea avea purtari care nu se po-trivesc cu o raging si nu-i placea de loc sa, carmuiasca, cimai mult sa, stea in calatorli, prin Franta si prin Italia. Eatreca astfel coroana unei rude a sale, Carol-Gustay.

Regina Cristina a fost totusi o vestita ocrotitoare a culturii. Biblio-teca Vaticanului are un mare fond de manuscripte dAruite de clInsa.Clici, asezindu-se la Roma, ea -$i pArgsl legea protestanta si se fAcilcatolica.

Carol-Gustav ineepit razboiu cu Polonia, care, dintruintaiu, i-a mers foarte bine. Ioan-Casimir fugi ca un pa-altos. Suedezii capatara sprijinitori puternici, caci acumatoti se atineau sa smulga ceva dela bietii Poloni, afar& deTurci, can stateau de-o parte si se uitau cu jind si dudurere, ca si cum ei ar fi prevazut ca pests vre-o cincizecide ani toata lumea o sa vorbeasca si de impartirea Impe-riului lor. Tarul void sa cucerea,sca ce mai ramasese din

276

Litvania inainteze astfel hotarul apusean pans inapa Niprului, ajungand aproape vecin cu noi. Inca de peatunci Muscalii se gandiau sa, se foloseasca de faptul caIn parVle Dunarii sunt tot cre§tini ortodoc§i ca §i dan§ii,ca sari momeasca cu vorbe frumoase si la urma sa-i Inghita.Ba chiar atunci au trimes Muses, pentru Intaiasi data solila noi ca sa ne inteteasca. asupra Tureilor. Inlocuitorul luiVasile Lupu a facut o legatura cu dansii, dar Matei-Voda,care era un batran asa de cuminte, nici n'a voit sa auda,minciunile lor, ba nici macar nu i-a primit.

Inca dela sfarsitul veacului al XVI-lea oamenii de Stat mai preva..zatori se gandiau la putinta unui amestec at 'farului in afacerile ra-sAritene. Dela Moscova veniau ajutoare la Ierusalim si Muntele-Sinai.Patriarhul de Constantinopol Ieremia merse in Rusia muscAleascadadh aid o noun oranduire Bisericii rusesti, care ajunse a cincea Pa-triarhie din RasArit. 0 intrecea InsA ca strAlucire Biserica din Chiev, Inal-tatA prin Petru MovilA constituita de Patriarhul Teofan de Ierusalim,care calatorl panA acolo. Mai tarziu Insa, mai ales dupa 1650, _Patri-hia de Moscova se ridica in fruntea ortodoxiei rusesti.

Un alt dusman al Poloniei era Electorul de Brandenburg,pe atunci Frederic-Wilhelm, caruia i s'a zis Mare le-Elector,fiindca a intre'buintat cu dibacie razboiul de treizeci de ani,fiindca a stiut apere interesele si fata de vechii saialiati, Franta si Suedia (precum vom vedea), si pentru ca,a rupt legaturile umilitoare ce avea cu Polonia. Anume, elcapatase ca mostenire Prusia, ce fusese a Teutonilor sitrecuse la ruda sa Albert, care p secularizase (averile ma-nastiresti cand se ieau de Stat, se zice ca se secularizeazil,

se mirenesc") ; acum Electorul nu mai voia Ins/ sa fievasalul Polonilor pentru Prusia.

Marele-Elector e vestit, nu atilt prin usoara lui hiruinta asupra Sue--dezilor la Fehrbellin, cat prin dibacia cu care Intrebuinta in folosullui si a1 Casei lui toate imprejurarile din Europa.

In sfarsit, si al doilea Gheorghe licikoczy, Domnul Ardea-lului, nadajduia, sa capete vre-o faramatura din Polonia, sipentru aceia el a navalit in aceasta Cara, luand si ajutoare

si

sa-si

5i

277

Bela Domnul Moldovei §i dela Domnul muntean cel not,Constantin 4erban.

Gheorghe RalOczy al II-lea, ambitios, nestatornic, pripit al trufa4, nuavek deci cumpatul celui d'intaiu. Era, Insti de o mare vitejie de ca-Naler, care-I Mb iibit de pop or, ui de Romanii din Ardeal.

trite() lupta de trei zile, in Iulie 1656, Polonii furg batutichiar langa Capitala lor, care ft cucerita. !ma, Indata dupgaceasta, Electorul si Tarul incheiarg pace cu Polonia, careli dadt ceia ce voiau (Tarul primi Inapoi tot ceia ce selease Rusiei dela 1600 Incoace). Regele Suediei, rgmassingur, nu mai putt inainta. Rakoczy, care se visa acumrege al Poloniei, fil bgtut rgu de Tatari, cari-i prinserg maithat& oastea.

In acea oaste se atia Joan Kenyan,', prieten al Domnilor no§tri uNiitor print ardelean, dupa caderea lei Acafin Barcsai.

Turcii luarg §i ei partea lui Ioan-Casimir : ei mazilirg(adecg scoasera din Domnie) pe amandoi Domnii noqtri qise batura Cu Rakoczy pang la moartea lui, puind In Ardealoameni supu§i lor. Astfel Polonia ramase, cu toate ca fu-sese ciuntita, iar Turcii ajunsera mult mai tari la Dungre,mulOmitg Intelepciunii Chiupruliului.

LI.

Descoperirea de paminturi noui, In Asia,Africa si America.

1. Tot °data, Europenii ajungeat sti, cunoasca mai binelumea §i se ImbogAiau tot mai mult din negotul cu Ti-nuturile depgrtate, pe care Inainte nu be cuno§teau de loc,sae abia data aveau stiin0 de dansele.

Columb ajunsese pe coasta de sus a Americei-de Miazazi:peste pOn, Spaniolii cApatarg toatg stapanirea asupra ace -tei coaste, si inantarg chiar de-a lungul coastei apusene.

278

Portughezul Magelan facti feel, de America ceia ce facuseGama fats de Africa : el merse cu corablile pang la ca-patul acestui continent si se tntoarse apoi pe Mug& coastsrasariteana, care priveste catre Europa. Dupa ce Cabraldescoperi Brasilia, unde se gasira Intinse paduri de lemnbun. aceasta, tarp, care e mai mult decat a treia parte dinAmerica-de-Sud, ajunse a regelui Portugaliei.

Card Filip al II-lea mosten1 Portugalia, el ava deci toataaceasta America-de-Sud, si luptele lui cele maxi, grele siaproape necontenite s'au tinut cu ostasii Spaniei, dar cuaurul Americei, care-i sosia pe galioane (Englezii Ina, leurmariau si cautau sa, le prinda). Antilele erau tot aleSpaniei, pang ce Englezii au putut sa iea insula Jamaica,vestita in zilele noastre pentru rumul cel bun care se aducede acolo. Si In Mexic tot el era stapan, si, de oare co aye&si peninsula Florida, care Inchide golful de Mexico, tptacest golf era spaniol. In 1640, cand loan de Braganta ascapat Portugalia de robia spaniola si a intemeiat o dinastienoun, America-de-Sud s'a Impartit, fireste, iarasi In : sta-panirea Spaniolilor, de o parte, si a Portughezilor, de alta.

2. Pe cand Columb si Vespucci cutreierau Oceanul, cau-land pamanturi noul, si altii se luara dupa urmele lor. Maiintaiu au pornit tot Italieni, Venetieni : precum Columb seIndreptase pentru cheltuieli la regii Spaniei, asa ei Intrarain slujba regelui Angliei sau a regelui Franciei. Gaboto,caruia i s'a zis Cabot, a calatorit pentru Henric al VII-lea,si a luat in numele Angliei stapanirea asupra marii pe-ninsule Labrador (numita asa de Spanioli, cari au venitpe urma,), In Nordul continentului de sus al Americei. Ve-razzani (ceteste : Veratani) a calatorit pentru Francisc I-iu.Apoi un Francez chiar, Jacob Chartier (ceteste : Sartre),a patruns, la Sudul acestei peninsule, In largul rau alSfantului Laurentiu, §i a ridicat steagul francez pe Oman-tul foarte Intins al Canadei, care face astazi (fiind inmanila Englezilor Insa) mai bine de jumatate din toataAmerica-de-Nord. In luptele cu Spaniolii, Englezii an venit,

279

in apele Arnericei, si eel mai indraznet; dintre corabieriilor, Drake (ceteste: (Drec), a pus mana pe Intinsa penin-sula California, care atarna de-a lungul coastei apusene aMexicului, ce era atunci spaniol. Locuitorii nu erau insanici de partea Francezilor, nici de partea Englezilor, siacestia nu intemeiasera, macar vre-un contoar, vre-un locde schimb pentru marfuri, precum aveau Portughezii inIndia. Colonii franceze s'au statornicit In Canada mai multprin veacul al XVIII-lea, iar Englezii au trecut in deosebitepuncte ale Americei-de-Nord (uncle sunt astazi State le-Unite) In urma tulburarilor religioase si politice din veaculal XVII-lea.

3. Negotul cu Asia nu se mai putea face asa de lesnesi de bine pe drumul eel vechiu al Marl Mediterane, decand Turcii erau stapani pe coastele Asiei Mici, ale Sirieisi Egiptului, precum tot ei aveau coastele peninsulei bal-canice, ale Greciei si insulele. Dintre Europeni, numaiFrancezii, cari, de pe vremea lui Francisc I-iu, au fost maitotdeauna prieteni cu Turcii (ca unii ce luptau de o po-triva contra Casei de Austria), numai ei puteau neguO,

In aceste plAi ale Rasaritului pe care Italienii lenumiau Cu un singur cuvant: Levantul (Levante"Rasarit).

Invoiala de comert a Francezilor, Incheiata pe vremea lui FranciseI-in, se chiama capittilafii (dupe capitulele" din care se alcatuia). So-liman le acordase lui Francisc Liu ca unui aliat ci ea acelui Suverancreatin pe care-I socotil ca mai mare decal toti ceilalli, ca imparatului Francilor" (Franc, Frenghl, e pentru Turc once Apusean). DarFrancezii de atunci n'aveau nici puterea, nici aplecarea sa traga lobosdin acest tratat de comert.

Venetienii si Spaniolii erau, din potriva, foarte deseopr4i sa-si caute de afaceri in apele Sultanului, fiindca torile for erau in razboiu cu Turcii.

Cu Anglia se Incep legaturi pe la sfaraitul veacului. Precum PotruCercel, Domnul muntean, fratele lui Mihai Viteazul. a fost numit pnnstaruintele Trimisultii francez, astfel agentul englez starul pentru Domnul moldth can Aron. Acest agent a mijlocit pu,cea. din 1597 a luiMihai Viteazul cu Tared Statele Unite ale Olandei Incepura a vi :urea

li-ni§t4i

oYi

280

reprezintanti de pe la 1600: si ei se amestecargi in afacerile Dommlornostri, sprijinind pe unii dintre Movilesti.

In India patrunserg cei d'intgiu Portughezii, si ei au siramas multi, vreme singuri negustori acolo, avand con-toarele for pe coasta de Apus, si chiar pe coasta de RA-sgrit a peninsulei, precum dovedesc si numele porturilor,care sunt In cea mai mare parte portugheze. Ei gasisergaici foarte multi locuitori, orase mari, mestesugari dibaciin saparea fildesului, In lucrul metalelor, in clgdirea tern-plelor, regi (In limba indiana, care vine din vechea arianaprecum limba italiang vine din limba lating : rajah) foartestraluciti, incarcati cu podoabe si stropiti cu pietre scumpeasa de mari, cum nu se mai vazuserg. Indienii primisergde la Chinezi cunostinta prafului de puscg; ei aveau sabiibune si sage-ti otravite (caci prin tufisurile cele maxi deMg& raurile for baltoase crest sumedenie de frumoaseburuieni otrgvitoare). Pe de altg parte, Portughezii n'aveaputeri ea ale Spaniolilor. Deci ei n'au luat in many carmuireachiar a terii, ci s'au multamit s. -si aiba porturi Intaritepentru schimbul mgrfurilor.

4. Ei au strgbatut si pe coasta Chinei. Aici un poporfara de numar, foarte harnic, ascultator si cu trebuinteputine, aveg toata cultura care-i erg de nevoie; niciunadin descoperirile cele marl ale Europenilor nu erg necunos-cutg Chinezilor: ba Inca, ei stiau lucrurile acestea de foartemulta vreme. Imparatul Chinei era privit ca un tata, dincuvantul caruia nimeni n'are voie sa iasg; el se zicea co-borator al zeilor, si tine se Inching la zei, se Inching nea-pgrat si la dgnsul. Unii dintre Chinezi erau budi0i, darcei mai multi se -,ineau de legea lui Confucius, care e maimult o lege a Statului decgt o lege dumnezeiascg. De Im-pgratul Chinei asculta Imparatul Coreii, o peninsula delaNord, si ImparaVi din Indochina,' peninsula dela Sud, laRasaritul Indiei. In zilele Iui Ginghizhan, Chinezii au ca-patat o dinastie mongolet, iar pe vremea razboiului de trei_zeci de ani (care for li s'ar fi parut o nimica toata, asa

281

erau de multi Intr'o tara, asa de mare !), ei capatara o di-nastie tatareasca, din Manciuria. ins& dinastiile acestealuau Indata toate obiceiurile Chinei.

Aici Portughezii nu puteau sa se poarte ca in Indii, eise rugara umilit sa li se dea voie avea pravalii Inportul Macao. Mud, dupa, liberarea for de Spanioli, Olan-dezii se avantara si ei spre negot, gasira in India pePortughezi, iar in insulele Filipine, la S.-0. Indochinei peSpanioli, acivati Inca In Inainte de 1570. Ei se asezara, larandul for in insulele Sondei, la Sudul Indochinei. De aici,cum. ajunsesera Portughezii In China, asa ajunsera, ei inIaponia.

Aceasta era o Cara de insule, cu Anglia in Europa, darde insole vulcanice si putin roditoare. Iaponezii, popor derasa galbena, dar amestecata, mai suptiri, mai mici si maidestepti decal; Chinezii, primisera toata cultura acestora.Dar fiul zeilor" dela dansii, Mead°, nu era ascultat cumtrebuie, ci nobilii aveau puterea, el r5.maind mai mult caun fel de Papa. Acesti nobili erau de o vitejie fara pa-reche, si urau mult pe straini. Olandezii se multamira, Inportul Nagasachi, cu ceia ce aveau mai de mult Portugheziila Macao.

a-si

LISTE DE DOMNITORP).

1 Se dau anii cand Incep domniile.*

TABLA CAPITOLELORPag.

I. Barbarii ca dupmani ci ca ajutatori ai Imparatiei romane.Germanii: firea ci obiceiurile for . . , ..... 3

II. Stramutarile barbarilor. Hunii muta din loc pe Goti. Altibarbari se revarsa In Apus . . . . . . . . . . 7

III. Odoacru ci Teodoric ca regi barbari In Italia 11IV. Francii ci regele Clovis (Chlodevig, Clodowech) 17V. Iustinian Imparatul Rasaritului. Lupte In Apus cu Ger-

manii ci lupte cu Avarii prin pArtile noastre . . 23VI. Arabii. Mohammed, proorocul lor. Cuceririle ce fac dupd

ce ieau legea propoveduita de clausal 27Carol-cel-mare, Imparatul cel nou al Romei, ridicat dintre

barbari 32VIII. Hotii de Mare din Miazanoapte sau Nortmanii ci caderea

Imparatiei lui Carol-cel-Mare ...... . . . 39IX. Prefacerile terilor desfacute din Imparatia lui Carol-eel-Mare 45X. Italia pi Germania pans la Otto-cel-Mare., Imparatul cel nou 51

XI. Irnparatii din neamul lui Otto-eel-Mare 56XII. Lupta Papei cu Imparatul pentru purerea cea mare asupra

Lumii . . , . . . . . .......... 61MIL Cum s'au alcatuit cele trei culturi ale lumii: cultura latina

greceasca ci araba 66XIV. Deosebirite Intro cele trei culturi 71XV. Imparatia greceasca de dupa Iustinian In luptii cu barbarii :Perch ci Slavii ..... . . . 80

XVI. Imparatia greceasca de dupa Iustinian In lupta cu barbarii :Avarii ci Bulgarii 84

XVII. Imparatia greceasca de dupa Iustinian In lupta cu barbarii:Bulgarii, Ungurii Dinastia macedoneana 89

XVIII. Imparatia bizantina In lupta cu Pecenegii, Turcii 93XIX. Inceputul razboaielor cruciate pentru mormftntul lui Isus

Hristos 96XX. Regatul creptin al Ierusalimului ci alte cruciate . . . . 103

XXI. Henric al II-lea, regele Angliei, ci lupta cea noug. dintrePapi ci Imparati 108

XXII Imparatia bizantina pe vremea cruciatelor 112XXIII. Imparatia latina, din Constantinopol pi Imparatul apusean

Frederic al II-lea 117XXIV. Regale german Rudolf de Habsburg. Negotul In aceste tim-

puri : Hansa 123XXV. /ntarirea regalitatii franceze Filip-August ci Ludovic al

IX-lea cel &ant 129XXVI. Starea lumii pe la anul 1200 134

Terile din Apusul Europei dela 1300 Villa la razboiul de nosuta de ani" 140

-ei,

VII.

Rani ei

.)1XVII-

.

. . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . .

. . . .

. . . . .

. . . . . . . .

- 284Pa K.

XXVIII. Razboiul de o suta de ani" 145XXIX. Franta ei Anglia dela razboiul de no mita de ani" Oa

la 1500 151XXX. Terile celelalte pana la anul 1600 155XXXI. Papii $i Imparatii din vremea razboiului de o seta de ani" 162

XXXII. Ungurii ci Polonii In veacul al X V1-lea 168XXXIII. Oranduirea Terii Rusecti $i luptele- ei cu Tatarii . . 174XXXIV. Despre acezarea Turcilor in Europa 178XXX V. Terile romanesti pana la moartea Domnului moIdovenesc

Stefan -cel -Mare ... , 184XXXVI. Gasirea pamanturilor noun In Asia $i America .. 192

XXX VII. Intemeierea legii celei Ilona a lui Martin Luther (Reforma) 196XXXVIII. Carol Quintul, Imparatul cel mare din Apus . . . . 205

XX XIX. Ungaria, Polonia ci Rusia dela 1400 la 1500 . . . . 211XL. Imparat,ia turceasca de la moartea lui Mohammed al 11-lea.

pana la pacatosirea ei , . . 216XLI. Luptele Turcilor molesiti cu UnguL, cu Imparatul ci cu

Domnii roman 222XLII. Prefacerea gandului popoarelor din Apus : Renasterea 230

X LIII. Starea Europei de Apus la inceputul veacului al X V 11-lea 239XLIV. Rasaritul european dela 1600 la 1700 245XLV. Terile din Nordul Europei pana la 1600 249UV!. Spania la inceputul razboiului de treizeci de ani 252

XLVII. Razboiul de treizeci de ani 258XL VIII. Starea Angliei In veacul al X V11-lea . . . . 263

XLIX. Cum train, Franta dupa razboiul de treizeci ani . 269L Rasaritul Europei in veacul al X v11-lea 273LI. Descoperirea de pamanturi noun, in Asia, Africa ci

America 277

LISTE DE DOMNITORI.Imparati Romani de Apus 285Imparati de Raharit; 'ultanii 288C alifi 291Papi 292Regi at Franciei . 295Regi ai Angliei 297Regi ai "cotiei ..... 299Regi ai parilei 300Regi ai Portugaliei . , :.01Regi at Neapolei si celor doua Sicilii 303Marcgrafi de Brandenburg (Prusia) , . 304Re6i ai Danen arcei 305Regi at Norvegiei. . o06Re I ai Suediei 3u7Dud ci regi -Li Boemiei . . . 308Regi ai Unganei ... .. . . , 309Regi ai Poloniei 310Pr ncipi ai Ardealului. . .. .. 311Domni Romani . . . . , 312Jupani, Crai si Tan garbesti . 314Capetemi el Tan in Bulgaria . , . 315Regi" si ahi ai Per ei . . 316Imparati de Trapezunt 318H-tni ai Tatanlor d'n Crimeia . 319.

. . . . . . . . .

. . . . . .

. .

.........

.

. . . .

.

. . . . .

. . . . . .... . .

.

IMPARATII ROMANI DE APUS.

Teodosie-cel-Mare (§i in RA-sg.rit), 392-95.

Honoriu, fiul lui Teodosie,395.

[loan secretariul, .uzurpator,423-5.)

Valentinian III, vArul luiHonoriu, 424.

Petroniu Maxim, senator,455.

Avitus, 455.Maiorian, 457.Libiu Sever, 461.Antemiu, 467.Olibriu, 472.Gliceriu, 473.Iulius Nepos, 474.Romulus Augustulus, fiul

lui Oreste, 475Sfa4tul imperiului din A-

pus, 476.Regi barbari :

Odoacru, .t rege al Ita-liei, 476.

Ostrogoti :Teodoric, 493.Amalasunta i Teo-

dat, 534.Vitige, 536.[Hildebald, 540.Erario, 541

Totila, 541.Teias, 552 (-553).

Longobarzi :Alboin, 568.Clef, 573.Autaris, 584.A gilulf, 59r.Adaloald, 615.Ariovald, 625.Rotaris, 636.Rodoald, 652.Aribert, 653.Gondibert, 661.Pertarit, 662.Grimoald, 661-2.Garibald, 671.Pertarit (a doua oar.4).

671.Cunibert, 686.Luitpert, 700.Ragimbert, 701.Aribert II, 701.Ansprand, 712.Luitprand, 712.Ratchis, 744.Astolf, 749.Desideriu, 756.

Carolingieni :Carol-cel-Mare, 774-800.

[Loctiitori In Italia 1Pepin, fiu, 781.

- 286

Bernard, nepot de fiu,810.

Ludovic Piosul, 814.Lotar, 840.

Ludovic Germanicul,(rege german), 843.

Ludovic II, 855,Carol P1 111T111, 875.

Ludovic III, 8764 regiCarloman 876. 1 learn-i

Carol-ce'-Gros, (rege ger-man din 876), 88o (-887).Regi italieni :Case de marcgrafi :

Guido de Spoleto, 888.Berengariu de Friul,

888.Lamprecht (Lambert),

fiul lui Guido, 891.Regi germani :

A rnulf, 896'(rege dela 887).Ludovic IV, Copilul

(rege german), 899.Ludovic de Provincia

(rege in Italia), 899.Conrad I (rege ger-

man), 911.Casa de Saxonia :

Henric I Pasfirarul,(rege german, 919.

Regi italieni (urmare):Rudolf, rege de Bur-

gundia, transiurand,921.

Hugo, comite de Are-lat (Arles), 926.

Lotar, fiul sAu, 97.Beren gariu, marcgraf

de Ivrea §i fiul, Adal-bert, 950.

Otto 1 (rege german dela90), 962.

Otto 11, 973.Otto 111, 983.Henric 11, SfAntul, 1002.

Casa de Franconia :Conrad 11, 1024.Henric ill, 1039.Henric 1V, Io56.

Doi anti-Imparati: Ru-dolf, Herman.

Henric V, no6.Casa de Suabia

Conrad 111, 1138.Frederic 1 Barbarosa, 1152.Henric V1, I190.Filip de Suabia, 1198.Otto 1V de Braunschweig,

1198-1218.Frederic 11 de Suabia, 1218-

1250.[Henric Raspo,

rat.]Gulielm de Olanda, 1247-

1256.Ricard de Cornwallis, 1257-

1272.Alfons de Castilia, 1257-

1273._Casa de Habsburg :

Rudolf I de Habsburg, 1273.Adolf de Nassau, 1291,Albert I-iu de Austria, fiul

lui Rudolf, 1298.Case amestecate :

Henric VII de Luxemburg,1308.

Ludovic V de Bavaria, 1314.Frederic-cel-frumos,

de Austria, 1314 -1330 (pretendent).

anti-impl-

287

Carol IV, de Luxemburg,rege In Boemia, 1347;

Wenceslas (Wenzel), 1378 -140o.

Ruprecht de Bavaria 140o-10.

Jobst de Luxemburg, dinMoravia, 1410-1411.

Sigismund, fratele lui Wen-ceslas, 1411 (t 1437)Casa de Austria din nou :

Albert II, 1438 (t 1439).

Frederic III (V), 1440.Maximilian I, 1493.Carol Quintul, 1519.Ferdinand I, 1556.Maximilian )I, 1564.Rudolf II, 1576.,Matthias, 1612.Ferdinand II, 1619.Ferdinand III, 1637.Leopold I, 1658.

IMPARATII DE RASARIT ; SULTANII.

I. IMPARATII DE RAS kRIT (BIZANTINI).

Arcadiu, 395.Teodosie II, 4ob.Marcian, 450.Leon I, 457.Leon II, 474.Zenon Isaurianul, 474.Anastasie, 491.Iustin I, 518.Iustinian I, 527.Iustin II, 565.Tiberiu, 578.Mauriciu, 582.Foca, 602.Eraclie, 61o.Constantin III, 641.Heracleonas, 641.Constant, 642.Constantin IV Pogonatul,

(Barbosul), 668.Iustinian II Rinotmetul,

(cm nasul tgiat,), 685-695 ; 705-711.

Ieontie, (uzurpator), 695-698.

Tiberiu III (uzurpator), 698-705.

Philippikos (u z u r pator),711-713.

Anastasie.II (uzurpator)713-716.

Tepdosie III (uzurpator),716-717.

Leon III Iconoclastul, 717.Constantin V Copronimul,

741.Leon IV Cazarul, 775.Constantin VI, 780.Irina, mama sa, 797.Nichifor, 802.Staurakios, 811.Mihail Rhangabes, 81 I.Leon V Armeanul, 813.Mihail II Balbaitul, 820.Teofil, 829.Mihail III Betivul, 842.Vasile I, 867.Leon VI Filosoful, 886.Alexandru, 886-912.Constantin VII Porfiroge-

netul, 912.Roman I Lecapen, 920 -59.Constantin VII Porfiroge-

netul, fiunui Leon, 912-59.Roman II cel Maar, 959.Nichifor Foca, 963.loan Zimiskes, 969.

- 289

Vasile II Bulgaroctonul,976.

Constantin VIII, 1025.Roman III Argyros (sotul

Zoii, fiica lui Constantin),1028.

Mihail IV (Paflagonianul ;alt sot al Zoii), 1034.

Mihail V Kalaphates, 1041.Constantin IX Monoma-

chos (sot al Zoii), 1042.Teodora (sora Zoii), 1054.Mihail VI Stratiotikos,

1056.Isaac Comnenul, 1057.Constantin X Dukas, 1059.Eudochia, sotia sa (casato-

rita cu Romanos Dige-nes), 1067.

Mihail Parapinakes, fiulConstantin Dukas, 1071.

Nichifor Botoniatul, 1078.Alexie I Comnenul, lo 8i.loan Comnenul, '118.Manuil Comnenul, 1143.Alexie 11 Comnenul, 1180.Andronic II Comnenul,

1183.Isaac II Angelos, 1185.Alexie III, fratele sau, 1195.Isaac (restabilit), 1203-1204.Alexie IV, fiul lui Isaac,

1203.1204.Alexie V Dukas Murtzu-

phlos, uzurpator, 1204.imp eirati latini :

Balduin I, 1204.

Henric de Flandra1206.

Petru de Courtenayqi Iolanta, 1217.

Robert, 122 I .

Balduin II, fratele luiRobert, 1228-1261.

loan de Brienne, regetitular de Ierusalim;regent, 1229-1237(§i alti doi regenti).

Imparati in Nicea :

Teodor I Laskaris, 1204.loan Duca Vatatzes, 1222.Teodor II Laskaris, 1254.loan Laskaris, 1258.

Paleologi :

Mihail (la Nicea din 1259),1261.

Andronic al II-lea, 1282.Andronic al III-lea, 1328.Ioan V, 1341.loan VI Cantacuzinul,

uzurpator, 1341-1354.loan V (a doua oara), 1354-

1376, 1379-1391.Andronic IV (uzurpator),

1376-9.loan VII (uzurpator), 139P.Manuil II, 1391.loan VIII, 1425.Constantin al XII-lea, fra-

tele sau, 1448 (-53).

SULTANI.

Osman, t 1326.Urkhan, 1326.Murad I, 1360.

BaiezidIIldirim,1389.Soliman I, 1403.Musa, 1410.

NO

Mohammed I, 1413.Murad II, 1421.

Mohammed II, 1451 (1453in Constantinopol).

Baiezid II, 1481.Salim I, 1512.Soliman 11, 152o.Salim If, 1566.Murad III, 1574.

Mohammed III, 1595.Ahmed I, 1603.Mustafa I, 1617.Osman II, 1618.Mustafa I (a doua oarA),

1622.Murad 1V, 1623.Ibrahim, 1640.

CAL IF I.

Abubecr, 632.Omar, 634.Otman, 644.Ali, 656.Hasan, 66i.

De Damasc (Omeiazi):Moavia, 66i.Iezid I, 680.Moavia II. 683.Mervan I, 684.Abdelmalec, 685.Valid I, 705.Soliman, 715.Omar II, 717.Iezid H, 720.Hat3ani, 724.Valid II, 743.Iezid III, 744.Ibrahim, 744.Mervan H, 744

De Bagdad (Abasizi):Abul-Abbas, 750.Abu-Giafar-Almansor, 754.Mohammed-Mandi, 775.Hadi, 785.Hariln-al-Raqid, 786.Amin, 809.Al-Mamnn, 813.

Motasem, 833.Vatec-Billah, 842.Motavakkel, 847.Mostanser, 861.Mostain-Billah, 862.Motaz, 866.Motammed-Billah, 870.Motaded-Billah, 892.Moctafi-Billah, 902.Moctader-Billah, 908.Caher, 932.Rhadi-Billah, 934.Motachi, 940.Mostacfi, 944.Mothi, 946.Tai, 974.Cader-Billah, 991.Caiem, 1031.Moctadi, 1075.Mostadher, 1094.Mostarqed,Raved, 1135.Moctafi, 1136.Mostanged, 1160.Mosthadi, 1170.Naser, 1180,Daher, 1225.Montanser, 1226.Mostazem, 1243-1258.

2

1118.

Sf. Simpliciu, 468.Sf, Felix III, 483.Sf. Ghelasie, 492.Sf. Anastase II, 496.Simah, 498.Hormisdas, 514.S. Ioan I, 523.Felix IV, 526.Bonifaciu 11, 53o.loan 11, 533.Agapet, 535.Silver, 536.Vigiliu, 538.Pelagiu 1, 555.Ioan 111, 56o.Benedict sau Bonosiu,Pelagiu 1, 578.Sf. Grigorie-cel-Mare,Sabinian, 604.Bonifaciu 111, 607.Bonifaciu 1V, 6o8.Sf. Deusdedit, 6r5.Bonifaciu V, 618.Honoriu 1, 625.Severin, 64o.Than IV, 64o.Teodor, 642.Sf. Martin I, 649.Sf. Eugeniu I, 654.Vitalian, 657.Adeodat, 672.Domnus 1, 676.

P A P I.

574.

590.

Agathon, 678.Sf. Leon II, 682.Benedict II, 684.Ioan V, 685.Conon, 686.Sergiu 1, 687.loan VI, 701.Ioan VII, 705.Sisiniu, 708.Constantin, 708.Sf. Grigorie II, 715Grigorie III, 731.Zaharia, 741.Stefan II, 752.Sf. Pavel I, 757.Stefan HI, 768.Adrian 1, 772.Sf. Leon III, 795.Stefan IV, 816.Sf. Pascal I, 817.Eugeniu II, 824.Valentin, 827.Grigorie IV, 827.Sergiu II, 844.Sf. Leon IV, 847.Benedict III, 855.Sf. Nicolae 1, 858.Adrian II, 867.Ioan VIII, 872.Martin II, 882.Adrian III, 884.Stefan V, 885.

Formos, 891.Bonifaciu VI, 896.Stefan VI, 896.Roman, 897.Teodor II, 898.Ioan 1X, 898.Benedict IV, goo.Leon V, 903.Cristofor, 903.Sergiu III, 904.Anastasie III, 911.Lando, 913.loan X, 914.Leon VI, 928.Stefan VII, 929.Man XI, 931.Leon VII, 936.Stefan VIII, 939.Martin III, 942.Agapet II, 946.Ioan X11, 956.Leon Viii, 963.Benedict V, 964.Ioan X111, 965.Benedict V1, 972.Domnus 11, 974.Benedict VII, 975.loan X1V, 983.loan XV, 985.Ioan XVI, 986.Grigorie V, 996.Silvestru 11, 999.Ioan XVII, 1003.Than XVIII, 1003.Sergiu 1V, 1009.Benedict VIII, 1012.Ioan IX, 1024.Benedict 1X, 1033.Grigorie VI, 1044.Ioan XX, 1045.Climent 11, 1046.Damasiu 11, 1048.Leon IX, 1049.

- 293 -

Victor II, 1055.Stefan IX, 1057.Nicolae II, 1058.Alexandru H, .1o6i.Grigorie VII, 1073.Victor III, io86.Urban II, 1o88.Pascal II, 1099.Ghelasie II, 1118.Calixt II, 1119.Honoriu II, 1122.Inocentiu II, 113o.Anaclet, antipapa, 1130-

1139 (apoi Victor).Celestin 11, 1143.Luciu II, 1144..Eugeniu III, 1145.Anastasie IV, /153.Adrian IV, 1154.Alexandru III, 1159.Luciu III, 1181.Urban III, 1185.Grigorie VIII, 1187.Climent III, 1187.Celestin III, 1191.Inocentiu III, 1198.Honoriu III, 1216.Grigorie IX, 1227.Celestin IV, 1241.Inocentiu IV, 1243.Alexandru IV, 1254.Urban IV, 1261.Climent IV, 1265.Grigorie X, 1271.Inocentiu V, 1276.Adrian V, 1276.Ioan XXI, 1276.Nicolae III, 1277.Martin IV, 1281.Honoriu IV, 1285.Nicolae IV, 1288.Celestin V, 1294.Bonifaciu VIII, 1294.

- 294 -

Benedict X, 1303.Climent V, 1305.Ioan XXII, 1316.Benedict XII, 1334.Climent VI, 1342.Inocentiu VI, 1352.Urban V, 1362.Grigorie IX, 137o.Urban VI, 1378.Climent VII, (in Avignon),

1378-1394.Bonifaciu IX, (in Roma),

1389.Benedict XIII, (in Avignon),

1394: t 1424.Inocentiu Vii, (in Roma),

1404.Grigorie XII, 1406-1409.Alexandru V, 1409.loan XX111, 1410-1415. .

Martin V, 1417.Eugeniu IV, 1431.Felix V, 1439-1449.Nicolae V, 1449.Calixt 111, 1455.Pin II, 1458.

Pavel 11, 1464.Sixt 1V, 1471.Inocentiu V111, 1484.Alexandru VI, 1492.Piu III, 1503.Iuliu 11, 1503.Leon X, 1513.Adrian VI, 1522.Climent Vii, 1525.Pavel III, 1534.Iuliu 111, 1550,Marcel II, 1552.Pavel IV, 1555.Piu IV, 1559.Piu V, 1565.Grigorie X111, 1572.Sixt V, 1585.Urban V11, 159o.Grigorie X1V, 159o.Inocentiu 1X, 1591.Climent VIII, 1592.Leon XI, 16o5.Pavel V, 1605.Grigorie XV, 1621.Urban V111, 1623.Inocentiu X, 1644.

REGI AI FRANCIEI

Clovis, 481.Teodorip I, la Metz, 511-

34: fiul Teodobert, 534-48 ; Teodebald, 548-55.

Clodomir, la Orleans, 511-24.

Childebert, la Paris, 511-28.Clotar I, la Soissons, 511-

58.Clotar I, singur, 558-561.[Fiii :] Sigebert I, in Au-strasia, 561-575.Caribert II, la Paris, 561-67.Guntram, la Orleans si inBurgundia, 561-593.Chilperic I, la Soissons, 561-

84.Childebert, fiul lui Sigebert ;

In Austrasia, la 375 ; inBurgundia, la 593 ; t 596.

[Fiiil Teodebert II, in Au-strasia, 596-612.

Teodoric II, in Orleans siin Burgundia, 596-613.

Clotar II, fiul lui Chilperic,in Neustria, 584-613.

Clotar II, singur, 613-628.[Fiji :1 Dagobert, 622-38.Caribert II, in Acvitania,

628-31.Sigebert II, in Austrasia,

638-56.

Clovis 11, in Neustria si inBurgundia, 638-56.

Fiii lui Clovis II: ClotarIll (Neustria), 656-70. Chil-deric 11, (Austrasia), 656-70 ; singur, 670 -73. Teodoric111 (Neustria), 6*79.; sin-gur, 679-91.Dagobert 11, 674-679.Clovis 111, 691.95.Childebert 111, 695-711.Dagobert 111, 711-15.Clotar IV, 717-19.Chilperic 11, 715-20.Teodoric IV, 720 -37.Childeric 111, 742-52.

Carolingieni :Pipin cel Scurt, 752.Carloman §i Carol-eel-Mare

fii lui Pipin, 768.Carol-cel-Mare, 771.Ludovic Piosul, 814.Carol Plesuvul, 840.Ludovic 11 Gingavul, 877.[Fiii 1 Ludovic 111 si Car-

loman, 879 (Ludovic t882 ; Carloman j 884).

Carol 11 cel Gros, 884-887.Odo, 887.Carol 111 eel Simplu, 892.Robert, 922.Radulf, 923-36.

- 296 -

Carol-cel-Simplu, (a douaoara), 929.

Ludovic IV Ultramarinus,936.

Lotar, fiul lu1 Ludovic IV,954.

Ludovic V, fiul lui Lotar,986.Capetieni :

Hugo Capet, 987.Robert II cel Sfitnt, 996.Henric 1, to 3iFilip 1, io6o.Ludovic IV cel Gros, 1108.LudoviO VII, 1137.Filip 11 August, 1180.LAdovic VIII, 1223.Ludovic 1X Sffintul Ludo-

vie, 1226.Filip Ill cel indraznet 1270.Filip 1Vicel Frumos, 1285.[Fiii :] Ludovic X, 1314.(Ioan 1, fiul lui Ludovic X,

1316.)

Filip V cel Lung, 1316.Carol IV cel Frumos, 1322.

Ramura de Valois :Filip VI, 1328.loan 11 cel Bun, 1350.Carol V cel intelept, 1364.Caral VI, 1380.Carol VI1, 1422.Ludovic XI. 1461.Carol VIII, 1483.

Ramura de Orleans:Ludovic XII, 1498.

Ramura de Angouleme :Francisc 1, 1515.Henric 11, 1547.Francisc 11, 1559.Carol IX, 1560.Henric 1], 1574; f 1589.

Ramura de Bourbon :Henric 1V, 1589.Ludovic XIII, 1610.Ludovic XIV, 1643.

REGI AI ANGLIEI

Anglo-Saxoni :Egbert, 827.Ethelwulf, 836.Ethelbald, 857-8.Ethelbert, 86o.Ethelred, 866.Alfred-cel-Mare, 871.Eduard cel Vechiu, 900-1.Athelstan, 925.Edmund 1, 941.Edred, 946.Edwy, 955.Edgar, 957.Eduard 11, Martirul, 975.Ethelred 11, 978.

Danezi:Suenon, 1013.Ethelred 11, 1014-15.Canut-cel-Mare, 1016.Edmund11, fiul lui Ethelred.

Io16-17.Harold, 1036.Hard-Canut, 1039.

Anglo-Saxoni iar4i :Eduard Marturisitorul,

1041-2.Harold, fiul lui Godwin,

To66.

Normanz. :Gulielm Cuceritorul, 1066.

Gulielm 11 Ruffus, 1087.Henric 1, Hoo.Stefan de Blois, 1135.

Plantageneti:Henric 11, 1154.Ricard 1189.Ioan firi-de-Tark 1199.Henric III, 1216.Eduard I, 1272.Eduard 1, 1307.Eduard 111, 1327.Ricard 11, 1377-1399 ; t

1400.

Ramura Lancaster :Henric IV, 1399.Henric V, 1413.Henric VI, 1422-1461; t

1471.

1?amura York:Eduard IV, 146r..Eduard V, 1483.Ricard 111, 1483.

Tudori :Henric VII, 1485.Henric Val, 1509.Eduard VI, 1547.Maria, 1553.loana Grey, 1553,Elisaveta, 1558.

- 298 -

Stuarti :limb 1, (in Scotia, de la

1567), 1603.Carol 1, 1625-1640.

Republics 1649-1660. Pro-tectoratul lui OliverCromwel, 1652-1658, al luiRioard Cromwel, 1658-59.

I

REGI AI SCOTIEI(De la amestecul In istoria lumii).

Malcolm 111, 1047; t 1093.Donald 1V, (VIII), 1 093.Duncan II, 1093.Donald VI (VIII), 1095.Edgard, 1098.Alexandru 1, 1107.David 1, 1124.Malcolm 1V, 1153.Gulielm, I 165.Alexandru II 1214.Alexandru 111, 1249.Margareta, 1286. )-4-Than Balliol, 1291-1296.Robert 1 Bruce, 1306.David 11 Bruce, 1329.Eduard Balliol, 1332.

David 11, 1324-56.

Casa Stuart:Robert 11, 1370 -1.Than zis Robert ill, 1390.Iacob 1, 1406.Iacob 11, 1437.Iacob 111, 1460.Iacob 1V, 1513.Maria Stuart, 1542-1567 ;

1587.Henric Stuart Darnley,

1565.Iacob V1, fiul lor, 1567.

(Iacob I rege al Angliei,16o6).

*3

REGI AI SPANIEI.

I. Castilia.Ferdinand I, fiul regelui de

Navara, 1034.Sancho 1 1065.Alfons VI, 1072.Alfons VII, 1109.Alfons VIII, 1126.Sancho 111 §i Ferdinand II,

"57.Alfons IX, 1158.Henric I, 1214.Ferdinand III, 1217.Alfons X, 1252.Sancho IV, 1284.Ferdinand IV, 1295.Alfons XI, 1312.Petru-cel-Crud, 1350.I enric II, 1369,o-in I, 1379.

Henric III, 139o.Ioa 1 , 1406.Henric IV 454.Isabela I. 1474.Ioana Nebuna, fi..ca Isabelei

si a lui Ferdinand Cato-licul, 1504.

Filip -cel -Bun, 1504.II. Aragonict.

Ramiro I, 1035.Sancho-Ramiro I, 1063.Petru I, 1094.Alfons I, 1104.Ramiro II, 1134.

Casa de Barcelona :Raymund-Reronger, I137.Alfons II, 1162.Petru II, 1196.Iacob sau Jayme I, 1213.Petru 111, 1276.Alfons 111, 1285.Iacob (Jayme) 11, 1291.Alfons 1V, 1327.Petru 1V, 1336,Ioan , 1387.Martin, 1395-1409.

Casa de Castilia :Ferdinand , 1411-2.Alfons V, 1416.Ioan 11, 1458.Ferdinand 11 Catolicul,

1479 ; rege al Castiliei in15o6.

III. Spania unityFerdinand Catolicul, rege

aL Aragoniei, 1479 ; caFerdinand V. In Castilia,dupd 1506; t 1516.Casa .de Habsburg :

Carol I, fiul Ioanei Nebunei1516; ca Imparat (Caro'V), 1519-1556; t 1558.

Filip 11, 1556.Filip 111, 1598.Filip 1V, 1621.Caroll 11, 1665.

REG1 AI PORTUGALIEI.

Casa de Burgundia :Henric, 1095.Alfons 1, 1112 (rege, 1139).Sancho 1, 1185.Alfons 11, 1211.Sancho 11, 1323.Alfons 111, 1218.Dionisie, 1279.Alfons ,V, 1325.Petru 1357.Ferdinand, 1367.

Ramura de Avis :loan I cel Mare, 1385.Eduard, 1433.Alfons V, 1438.Ioan 11, 1481.Mandl, 1495o n 111, 1521.

S astian, 1557.I en c, cardinal, 1578.

[Dinastia spaniolg :ICasa de Braganza :

Joan IV, 040.Al ons V1, 1656.

REGI AI NEAPOLEI $I CELOR DOHA SICILII.

Normanzi :Roger, 1130.Gulielm 1 cel Rau, 1154.Gulielm 11 cel Bun, 1166

Casa de Suabia:Constants §i Henric in,

1189.Frederic 11, 1197.Conrad, 1250.Conradin, 1254-68.Manfred, 1258-66.

Casa de Anjou :Carol 1, 1266 (-82 §i in Si-

cilia).Carol 11, 1285.

REGI AI SICILIEI

Petru de Aragonia,Iacob, 1285.Frederic 1, 1296.Petru 11, 1337.Ludovic, 1342.Frederic ll, 1355.

Robert, 1309.Ioana 1, 1343.

Casa Anjou-Durazzo :Carol 111, 1382.Ladislas, 1386.Ioana 11, 1414.

Casa de AragoniaAlfons 1, 1416-1435.Ferdinand 1, fiul sau, 1458.Alfons 11, 1494.Ferdinand 11, 1495.Frederic 11, 1496.Ferdinand Catolicul, 1504.

(Apoi regii Spaniel).

(dela 1282).

1282. Maria, 1377.Martin 1, 1391.Martin 11, 1409.Ferdinand 1, 1410.Alfons !, 1416.

DUCI DE MILAN.

Casa Visconti :Gian-Galeazzo, 1395Gian-Maria, 1402.Filippo-Maria, 1412.

Casa Sforza :Francisc 1, 145o.Galeazzo-Maria, 1466.Gian-Galeazzo, 1476.

303

Ludovic Maurul, 1494-1500.IMaximilian, 1512-1515.

DUCI AI SARDINIEI.

Amadeu VIII, duce de laLudovic, 1451.Amadeu, 1X, 1465.Filibert I, 1472.Carol 1, 1482.Carol 11, 1489.Flip 11, 1496.Filibert 11, 1497.

DUCI SI MARI-DUCI DE TOSCANA.

Francisc-Maria, 1521-1535.(Apoi regii Spaniel.)

Carol 111, 1504.Emanuil-Filibert, 1553.Carol Eroanuil 1 cel Mare,

1580.Victor Amadeu 1, 1630.Francisc-Iacint, 1637.Carol-Emanuil 11, 1638.

Alexandru, 1531.Cosma, Duce, 1557: Mare -

Duce, 1569.Francise- Maria, 1574.

Ferdinand 1, 1587.Cosma 11, 1609.Ferdinand 11, 1621.Cosma Ill, 1670.

I

MARCGRAFI DE BRANDENBURG (Prusia).

Frederic 1, 1417loan, fiul s'iu, 1440.Frederic 11, fratele lui kali,

1464.Albert Achile, 1470.Ioan Cicerone, 1486.Ioachim I. Nestor, 1499.

Ioachim 11, 15,34.Ioan-Gheorghe, 157'.Ioachim-Frederic, 1598.Ioan-Sigismund, 16o8 (in

Prusia, 1618.)Gheorghe-Gulielm. 1619.Frederic-Gulielm, 1640.

STATHOUDERI AI OLANDEI.

Guli ]m de Orange, 1559.Mauriciu, fiul lui Gulielm,

1584.

Henric-Frederic, fratele luiMauriciu, 1625.

Gulielm 11, fiul lui Frederic.1647-1650.

REGI AI DANEMARCEI.

ICronologie indoielnica:]Harald Hildetand. 735.Sigurd, 803.Godfrid f 8ro.Hemming,Karald Klak, 826.Gorm-cel-Vechiu, 855-936.Harald Blaatand, (cDinte-

albastru)), 936.Suenon I, 985.Canut cel-Mare, 1014.Hard-Canut, 1036.Magnus cel Bun de Nor-

ve gia 1042.Casa Estrithizilor:

Suenon, 1047.Harald, 1077.Canut IV cel &Ant, io 80.Olaf, io86.Eric Ill cel Bun, 1095 ; t

1103.Interregn.

Nicolae, 1105.Eric IV, 1134.Eric V, 1137.Suenon Emundson, 1147.Canut V, t 1156.Suenon 111, t 1157.

Valdemar I, zis cel Mare,1157.

Canut V1, '182,Valdemar 11 cel Victorios,

1202.[Fiii :] Eric V1 Plogbenning,

1241.Avel, 1250.Cristofor, 1252.Eric Vii Glipping, 1259.Eric V111, 1286.Cristofor 11, 1320 ; t 1334.Valdemar 111, 1340 ; t 1375.Olaf, 1376.Margareta, 1387 ; t 1412.Eric IX Pomeranianu',

1412.Cristofor 111 Bavarezul,

1440.Casa de Oldenburg:

Cristian 1, 1448.loan, 1481.Cristian 11, 1513.

Ramura de Holstein :Frederic 1, 1523.Cristian 111, 1534.Frederic 1, 1559.Cristian 1V, 1588.Frederic 111, 1648.

REGI AI NORVEGIEI.

Harald Harfager, 863.Eric, 933.Hakon-cel-Bun, 936.Harald 11 Graaf eld, 96o.Hakon Iarl, 96o.Olaf Tryggveson, 995.Suenon, regele Danemarce,

1000-1014.Olaf-cel-Sf ant, 1015 ; f 1030.Suenon, fiul lui Canut-cel-

M are, 1030.Magnus, fiul lui Olaf, 1034

t 1047.Harlad Hardrada, 1948.Magnus 11, 1066.[Fiii :] Olaf, 1066-1116.Eystein, -1122.Sigurd, -113o.[Magnus IV ; Harlald IV ;

I I ingo ; Sigurd II: Eys-tein II ; Magnus V ; Ha-

kon III ; Sigurd III ; Mag-nus VI.]

Sverre, 1187Hakon IV, 1102.Guttorm. 1204.Hingo II, 1205.Hakon V, §i al VI-lea, 1217.[Ben, Sigurd IV, Hakon VI.]Magnus Lagaboeter, fiu al

lui Hakon V, 1263.Eric 11, fiul lui Magnus, 1280.Hakon. V11, fratele lui Eric,

1200 ; t 1319.Print! suedezi :

Magnus Smeck (VIII, inNorvegia), 1350.

Olaf, fiul lui Hakon, 1380.Dominatia danez1 :

Margareta, mama lui Olaf,1387.

Rail AI SUEDIEI.

Around Iacob, 1024.Emund Slemme, 1051.Stenkill, Io56 : Eric VII §i

Eric VIII; Hakon I ; Hal-stall si Inge I; Filip §1

Inge II ; Sverker.Eric IX, 115o.Carol VII Sverkelson, 1162-

1167.Kanut Ericson, 1168.Sverker II, 1194.Eric X Kanutson, 1210.loan, 1216.Eric XI Gangavul, 1250.Birger, regent, 1251-1256.Valdemar I, 1276.Magnus Ladulas, 1279.Birger II, 1296.Magnus II, Seek sau Afe-

meiatul, 1319.Eric XII, coregent,

1359.Hakon, fiul lui Magnus,

1362.Albert de Mecklenburg,

1365. .

Margareta, regina Dane-marcei, 1380.

1354>

Eric XIII, 1412.Cristofor Bavarezul, 1440.Desfacerea unirii, 1448.Carol VII Canutson, rege,

1448-1457 ; 1463-1465 ;1467-1470.

Stenon I Sture, administra-tor, 1471.

Ioan, rege in Danemarca,in Suedia, 1497.

Stenon Sture I, din nou,1501.

Swante-Nilson-Sture, ad-ministrator, 1504.

Stenon II, administrator,1512.

Cristian I, rege al Dane-marcei, in Suedia 1520.

Gustav I, 1523.[Fiii :] Eric XIV, 1560'.loan III, 1568.Sigismund, fiul lui Ioan,

1592.Carol lX, tratele lui Joan,

1604.Gustav II Adolf, 1611.Cristina, 1632.

4*

DUCI .51 EEGI AI BOEM1EI.

Borziwog, 894.Spitignev, apoi Vratislav,

C. 913.Sf. Venceslas, 925.Boles las I, 936.Boles las II, 967.Boles las III, 999-1002Iaromir, 1003.Udalric, 1012.Brzetislas I, 1037.Spitignev, 1055.Vratislas II, 1061, (rege)

1086.Conrad I, 1092.Brzetislas II, 1093.Borziwog, I too.Sviatoplue, 1107.Vladislav, I, 1109.Sobieslav, 1125.Vladislav II, 1140 -1173.Sobieslav II, 1174.Frederic, 1173, 1178.Conrad II, 1189.Venceslas II, 1191.Brzetis as Henrie, 1193.Vladislav III, abdica in 1197.Premislav Ottokar, 1192

(rege) 1198.

Venceslas III (I, ca rege),1230.

Premislav Ottokar Ii, 1253.Venceslas IV, 1268 ; rege

al Poloniei, 130o.Venceslas V, rege al Un-

gari4i §i al Poloniei, 1305.Rudolf de Austria, 1306.Henric de Carintia, 1307.

Casa de Luxemburg :Ioan Orbul, 1310.Carol, 1346; Imprat, 1347Venceslas VI, 1378 ;

rat, 1378-1400.Sigismund (ImpArat de la

1410), 1419.Albert de Austria, 1437.Ladislas I sau Vladislav

VII, 1440.Gheorghe Podiebrad, 1458.Ladislas II sau Vladislav

VIII, polonez, 1471.Ludovic, 1516.Ferdinand 1, de Austria,

(526-1558,

( A poi impiirafii.)

Imps.

REGI AI UNGARIEI.

Stefan-cel-Sfant, I000.Petru, 1038.Samuil, 1041.Petru, din nou, 1044.Andreiu I, 1046.Bela I, io6r.Solomon, 1063.Geisa I, 1074.Ladislas I cel &int, 1077.Coloman, 1095.Stefan II, I I 14.Bela II, ii3i.Geisa II, 1141.Stefan III, I161.Ladis'as II, 1161.Stefan IV, 1162.Stefan III, din nou, 1163.Bela III, 1173.Emeric, 1196.Ladislas III, 1204.Andreiu II, 1205.Bela IV, 1235.Stefan V, 1270.Ladislas IV, 1272.Andreiu III, zis Venetianul,

1290.

Venceslas, de Boemia, 1301.Otto, de Bavaria, 1305.Carobert (Carol - Robert,

1308.Ludovic I, 1342 ; rege al

Poloniei, 1370.Maria, fiica lui Ludovic I,

1382.Sigismund de Luxemberg,

1395.Albert de Aust-ia, 1438.Elisabeta, Wduva lui Al-

bert, 1438.Vladislav I, rege al Polo-

niei, 1440.Ladislas V Postumul, 445.Mateias Corvinul, fiul lui

loan Hunyady, 1458.Vladislav II, regele Boe-

miei, 1490.Ludovic II, fiul lui Vladis-

lav, 1516 ; t 1526.Ferdinand I, fratele lui Co-

rol V, 1526-1558.[Apoi imparacii.]

REGI AI POLONIEI.

Miecislas, 962.Boles las I, Chrobri, 962.Miecislas II, rege, 1025.

Anarhie, 1032-1041Casimir I, 1041.Boles las II, 1058.Vladislav II, fratele sau,

I081.Bo'eslas III, 1102.Zbignev, 1107.Vladislav II, 1138.Boles las IV, 1146.Miecislas III, 1173.Casimir II cel Drept, 1177.Lech V, 1194.Miecislas III, din nou, 1199.Vladislav III, 1202.Boles las V, 1227.Lech VI, 1279.Interregn 1289-1295.Przemilas II, 1295.Vladislav V Lokietek, 1296.

Venceslas IV, rege al Boe-miei, 1300.

Vladislav, a doua oar5, 1305.Casimir III, 1333.Ludovic, 1370.Hedviga, fiica lui Ludovic,

1382Jagello, cre§tinat ca V a-

dislav V, 1386.Vladislav VI, 1434.Casimir IV, 1445.loan I Albert, 1492.Alexandru I, 1501.Sigismund I, 1506.Sigismund II August, 1548.Henric, de Franta, 1573.Stefan Bathory, Voevod al

Ardealului, 1587.Sigismund III, dz. Suedia,

1587.Vladislav VII, fiul sat', 1632.Ioan-Casimir, fratele lui

Vladislav, 1648.

PRINCIPI AI ARDEALULUI.

loan Zapolya (cu title derege), 1526.

Ioan-Sigismund, zis deTurci Stefan, 1540.

Stefan Bithory, 1571.Cristofor Bithory, 1581-

1598, 1598-1599, 16o1-1601.

Andrei Bathory, cardinal,1599.

Mihai Viteazul, Domn ro-man, 1599-1600.

Moise Szekely, 1603.Intre ei, §i odata cu ei, co-

misari imperiali sau gu-vernatori.

Stefan Bo cskai, 1604-1606.Sigismung RakOczy, 1607.Gavril Bathory, 16o8.Beth len Gabor, 1613-1629.Gheorghe I Rakoczy, 163o.Gheorghe II Rakdczy, 1648.

DOMNI ROMANI.

MUNTENIASeneslav, 1247.Ivanco, Iancu Tahomir

(Tocomerius) 12 . . .

Basarab 1, ca. 133o.Nicol ae Alexandru, ca. 1340Vladislav, Vlaicu sau Laicu,

1364.Radu I, 138. .Dan I, 138. .Mircea-cel-batran, 1386.Vlad I, 1394Mihail 1, 1418.Dan 11, 1420.Radu 11, Plesuvul, 1422.Basarab 11, Laiota, 1431.Alexandru 1, 143 r.Vlad 11 Dracul (DAeulea),

1435.Dare 111, sau Danciul, 1446.Vladislav 11, 1447.Vlad 111 Tepee, 1456.Radu 111, eel Frumos, 1462.Basarab 11 Laiota, 1473.Basarab II, cel Mir, 1477.Mireee, 11, 1481.Vlad 1V, Calugarul, 1482.Radu 1V, eel Mare, 1495.Mihnea 1, eel Rau, 1508

(-1. isio).Vlad V, sau Vladut, 1510.Basarab 1V, Neagoe, 1512.

Teodosie, 1521.Iliad V1, Dragomir, 1512.

MOLDOVA.Dragon, ca. 1352.Sas, ca. 136o.Bogdan, 136o.Latcu, ca. 1364.Iurii (Iuga) Cariatovici, ca.

1372.Stefan 1, 1377, 1378.Petru 1, ca. 1378.Roman I, C8.. 1393.Stefan 1, (sau II), 1394.Iuga, 1399.Alexandru', eel Bun, 140o.Ilie sau Ilia 1432.Stefan 1 , 1434.Ilie cu Stefan II, 1435Stefan II, 1443.Roman 11, 1447.Alexandru I', 1448.Petru 11, 1444, pretendent;

1448.Alexandru 1), 1449.Bogdan 11, 1449.Petru 111, Aron, 1451.Alexandru 1), 1451.Stefan III, eel Mare, 1457.Bogdan 111 (Orbul), 1504.Stefan IV, eel Mar, ($te-

fani(a), 1517.Petru 1V, Raree, 1527.

- 31g -

Stefan V, Liteusa, 1538.Alexandru 111, Cornea, 1540.Petru IV, Rare', 1541.Ilia sau Iliac 1, 1546.Radu V, Mica, 1521.Radu VI, de]a Afumati, 1521.Vladisldv 111, 1523.Moise, 1529.Vlad Vii, hnecatul, 153o.Vlad Viii, Vintilk 1532.Radu VD, Paisie, 1535.Mircea Ill, Ciobanul, 1545.Petra 1, sau Petrascu-cel-

Bun, 1553.Mircea 111, Ciobanul, 1558.Petru 11, Schiopul, 1559.Alexandru 11, 1568.Vintilfi, 1574.Mihnea 11, Turcitul, 1577.Petru Cereal, 1583.Mihnea D, 1585.Ilie, 1591.Radu V1, 1591.Stefan Surdul, 1591.Alexandru-cel-Rau, 1592.Mihai Viteazul, 1593.Nicolae 11, Petrascu, 1599.Simion Movila, i600.Radu Mihnea, 16o1-2 ;

1611-6.Radu Serban, 16021 I.Gavril Movilk 1616.Alexandru Inas, 1616.Gavril Movilk 1618.Radii Mihnea, 162o.Alexandru Coconul, 1623.Alexandru Ilias, 1627.Leon, 1629.Radu, 1632.Matei Basarab, 1632.Stefan V1, Rares, 1551.Ioan 3. Jo Idea, 1552.

Alexandra I V, Li pusneantt1552.

loan 11, Vasilie, Despot,156r.

Stefan Vii Tomsa, 1563.Alexandru 1V, Liipureanu

1564.Bogdan 1V, 1568.Ioan 111, cel Cumplit, (Ar-

meanul), 1571.Petru V (Schiopul), 1574.Ioan IV, Potcoavk 1577.Petru V (5chiopul), 1578.Iancu Sasul, 1579.Petru V ($chiopul), 1582.Aron Tiranul, 1591.Alexandru-cel-Rau, 1592.Petru VI, Cazacul, 1592.Aron Tiranul, 1592.$tefan VIII, Rfizvan, 1595.Ieremia Movila (Moghila),

1595.Simion Movila, 16o6.Mihail (Mihai la§), Movila,

16o7.Constantin Movilk 1607.Stefan iX, Tomsa, 1611.Alexandru V, Movilk 1615.Radu Mihnea, 1616.Gaspar Gratiani, 1619.AleXandru Ilias, 162o.Stefan IX, Tomsa, 1621.Radu Mihrrea, 1623.Miron Barnovechi Movilk

1626.Alexandru V 1, Coconul,

1629.Moise Movila, 163o.Alexandru V , Iliac, 1631.Miron Barnovschi, 1633Moise Movilk Ilias, 1633.Vasile Lupu, 1634.

VI,

JUPAN1, CRAI *I- TART SARBETI.

Vlastimir, 836.Mutimir, 843.Pribislav, 89o.Petru, 891.Pavel Brancovici, 917-20.Ceslav, 927.Interregn 949-1040.tefan Voislav, 1040.

Mihail, 1051.Rados lav, io8i.Constantin Bodin, 1082.Dobroslab, ii 06.Vladimir, xio6.Gheorghe, 1115.

Dinastia Nemania :[Wean, 1089- 1122.]

tefan Urok3Neman I, 1122.Tihomir, 1136.tefan (Simion)"Neman II,

I 15 I._$tefan fncununatul, 1195.Radoslav, 1228.Vladislav, 1234.

tefan Uroq I, 1240.

tefan Dragutin, 1272.tefan Uroq II, 'Milutin,1281.

tefan Uroq III, Decianschi,1321.

tefan Duqan Uros IV, 1321.tefan Uroq V, 1355.

[Vucaqin, 1366].Dinastia Lazarevici :

Lazar I, 1372.tef an Lazarevici, 1389.Dinastia Brancovici :

Gheorghe I Brancovici,1427.

Lazar Brancovici, 1456.tefan Brancovici, 1457.

Cucerirea turceasca, 1459.Vac Brancovici, (preten-

dent), 1471.Gheorghe II Brancovici,

(pretend ent), 1485.loan Brancovici, (preten-

dent), 1496.

CAPETENII SI TART IN BULGARIA.

Cubrat I, 644.Asparuc, 641.Terbel, 702.Cormisots, 753.Telet, 760.Sabin, -.Baian, - .

Toctit,Telerig, (Cerig),Cardam, 777.Crum, 802.Coc (Ducum),Diceng, -.Omortag (Mortagon), 829.Malomir (Presiam ?), 829 ?Boris I (Mihail) 852 (t 907).Vladimir, 888.Simion, 893.Petru, 927.Boris II, 969.Samuil, 976.Gavril Romano s, 1014.loan Vladislav, 1015.Petru Delianos, 1080.

Tihomir, 1040.Alusianos, 1040.

777

Constantin. Bodin, 10731Petru i Asan, 1186.Ionita (Kaloioannes), 1197.Boris III, (Borila), 1207.loan Aslan II, 1218.Caliman I 1241.Mihail I Asan, 1246.Caliman II, 1257.Mrce (la Marea-Neagra),

1258.Constantin Asan 1258.Mihail II, 1277.Lachanas, (Brdocba), 1277.Than Asan III, 1277.Gheorghe I Terteres, 1280.Smiltzes, 1292.Tzachas, 1293.Teodor Svetislav, 1295.Gheorghe II Terteres, 1322.Boesilav, 1322.Mihail (Si§man I), 1323,Stefan (Si§man II), 1330.Alexandru, 1331.-Strasimir, 1365.Siciman III, 1365-93.

(Apoi Sultani.)

5

I

Tah,-

REGI" SI SAHI AI PERSIEI.

ArdeSir I (Artaxerxes), 226.Sapur (Sapores) I, 242.Hormizdas I, 273.Bahram (Varan) I, 274.Bahram II, 277.Bahram III, 294.Narses, 294.Hormizdas II, 303.Sapur II, 385.Ardesir II, 379.Sapur III, 385.Bahram IV, 389.Iezdegerd I, 399.Bahram V, 42o.Iezdegerd 11, 439.Hormizdas III, 457.Perozes, 458.Batas (Balaskes, Vologeses),

484.Cobad I, 488.Khosroes (Khozrev) I, cel

Mare, 531.Hormizdas IV, 579.Khosroes II Parvez, 59o.Bahram VI, 59o.Kavadh (Cobad) II Seroe,

628.Ardesir III, 629.Iezdegerd III, 632-42.

Califi, apoi Selgiucizi :Togrill-Beg, 1063.Alp-Arslan, 1063.Malec-ah I, 1072.

Mahmud I, 1092.Barchiarok, 1092.Malec-Sah II, 1104.Mohammed -Sah. 1105.Mahmud II, ill&Singiar, 1'18.Soliman-Sah, 1157Arslan-Sah, ii6o.Togrul III, 1175.[SfAramare sub dinastii tur-

cesti de provincii].Sah-Ismail, 1501.Thamasp, 1523.Ismail II, 1575.Abbas-cel-Mare, 1585.Soafi, 1629.Abbas II, 1642.

Selgiuci in Asia-Mica.Soliman - ben - Cutul

mis, 1075.Chiligi - Arsian I, 1092.Malec-ah (Saisan),

1107.Masud I, 1116.Aseddin Chiligi-Ars-

lan II, 1156.Chaiseddin Caichos-

rev I, 1193 (- 1211).Rukneddin Soliman,

1193.Aseddin Chiligi-Ars-

Ian III, 1202.

317

Aseddin Caicaus I,1211.

Alaeddin Caicobad,1220.

Ghaiaseddin Caicho-srev II, 1237.

Rukneddin Chiligi-Ars lan IV, 1247.

Ghaiasseddin Caicho-srev III, 1267.

Masud II, 1289.Alaeddin, 1297.Aseddin Caicaus II,

1427.

IMPARATI DE TRAPEZUNT.

Alexie I Comnenul, 1204.Andronic I, 1222.Ioannes I Axuchos, 1235.Manuil I, 1238.Andronic II, 1263.Gheorghe I, 1266.loan 11, 1280.Alexie 11, 1297.Andronic 111, 1330.Manuil 111, 1332.

Vasile I, 1333.Irina, 1340.Ana, 1341.Mihail, 1341.Ioan 111, 1342.Ioan Alexie 111, 1350.Manuil 111, 1390.Vasile Alexie IV, 1412.-Kaloiannes, 1447 (?)David, 1458.

HANI AI TATARILOR CRIMEII.

Hagi-Ghirai, 144.Mengli-Ghirai, t 1514.Mohammed -Ghirai, 1514.Seadet-Ghirai, 1523.Sahib-Ghirai, 1531.Devlet-Ghirai, 1553.Mohammed- Ghirai, 1577.Islam-Ghirai, 1584.Gazi-Ghirai, 1588.reth-Ghirai, 1596.

Gazi-Ghirai, 1596.Selamet-Ghirai, 16o8.Gianibec-Ghirai, i6io.Mohammed-Ghirai, 1623.Gianibec-Ghirai, 1628.Inaiet-Ghirai, 1633.Behadir-Ghirai, 1634.Mohammed-Ghirai, 1641.Islam-Ghirai 1644.

LNDREPTARIPENTRU CETIREA STUDENTILOR I PUBLICULUI.

I.

Dela Schlozer, din veacul al XVIII-lea 1, s'au scris multeistorii universale. Unele, ca a lui Rotteck sau a lui Schlos-ser. au avut pe vremea for o larga raspandire.

Toate aceste povestiri mai vechi ale Istoriei Omeniriisunt scrise din punct de vedere pragmatic, adeca al insi-rarii faptelor. Ele nu oglindesc o conceptie, nu urmarescinlantuirea evenimentelor si starilor de lucruri printr'o maiputernica legatura ; multe, usoare de cetit altfel, n'au niciovaloare literara.

Vestita istorie universals a scriitortilui italian CesareCantal, pans la moartea sa director al Arhivelor de Statdin Milan, se deosebeste de cele d'inaintea sa prin aceiaca autorul avea o inalta ideie despre valoarea si chemareaculturii si, in al doilea rand, ca fiind si inzestrat cu o ne-obisnuita putere de lucru, capabil deci de o larga orientarein mijlocul faptelor fara numar care alcatuiesc traditia isto-rica a omenirii, Cantu era si cunoscator prin sine, prin cer-cetari proprii, al unor intinse parti din evul mediu, a carorinfatisare capata asfel un pret de originalitate. Imensa carteare si fel de fel de adausuri, de cronologie, bibliografie,istorie culturala, etc.

Prin o buns impartire a materiei, un deosebit talent deconcentrare, prin exactitate se deosebeste Istoria Lumii aGermanului Weber. Ca si istoria, redactata in italieneste,

Asupra lui celor d'intadu autori de Istoni universale, v. brosuramea ,,Generalit?lti, cu privire la studiile istorice", Valenii-( e-Munte,Neamul Romane c", 1911

fi

322

a lui Cantu, aceasta a avut o traducere franceza, mult ce-tita la not acum douazeci de ani.

Un loc cu totul exceptional it are intre incercarile de ainfati§a Istoria Lumii privirea asupra. ei pe care ni-a dat-omarele istoric german Ranke' Fara un sistem fixat, pro-cedand mai mult prin divinatie, aceasta minunata lucrarepune in lumina atatea aspecte din Istoria Universals §i facesa se simta pe fiecare paging. ce este mai inaltator in des-fa§urarea faptelor omene§ti, solidaritatea ultima a tuturorraselor §i generatiilor umane.

0 carte de §coala datorita unui extraordinar colorist alstilului, care era insa §i un cugetator, in stare de a prinderelatiile intime ale faptelor §i a be intrebuintaa, pentru des-chiderea cailor celor mari in prezintarea activitatii omene§ti,e Précis de l'histoire moderne al lui Michelet 2.

In traditiile lui Ranke e profesorul Th. Lindner, cand, ina sa Weltgeschichte (Stuttgart §1 Berlin ; dela 1901), menitasä trateze in noun volume cele petrecute dela navalirilebarbarilor pang. azi, da, pe baza lectiilor sale, o Istorie aLumii medievale §i moderne in care e mai multa intuitiefericita decat constructie solida. Cartea se inseamna §i prinaceia ca se da un loc foarte 1ntins popoarelor rasaritene ;civilizatiei bizantine §i arabe, unul poate exagerat civilisa-tiei Extremului Orient.

Din vechiul punct de vedere pragmatic, razimg.ndu-seIns pe cea mai noul informatie §i dand biblidgrafii ingri-jite, ba chiar, la erata, adaus la bibliografii, e alcatuitaGeschichte des spiders?' Mittelalters de profesorul. J. Loserthdin Graz (Munchen §i Berlin, 1903). Ea incepe cu anul1197 §i e un foarte bun manual pentru studenti. Nu existso carte care sa. li poata aduce acelea§i servicii pentru parteape care Loserth n'o trateaza.

Colaborarii multor invatati, unii de frunte, se datore§tecartea, mai curand culegerea de c Allgemeine Geschichtein Einzeldarstellungen, a lui Onckeii.

In ultimele decenii, o librarie pariziana, prin colaborareamai multor invatati, dintre cari unii speciali§ti recunoscution popularizatori de talent, a incercat, supt conduceread-lor Lavisse §i. Rambaud, eel d'intaiu, profesor de istoriela Sorbona, cellalt, cunoscut prin frumoase studii asupra

' Se glseete In Operele lui.2 Mai multe ed4ii: in ultimul timp, din nenorocire, n'a mai fost re-

editat a.

323

Orientului bizantin si mai ales rusesc, a da publicului celuimare o noun, c Histoire Generale', dela caderea Romei pangastazi, Valoarea $i caracterul capitolelor atarna dela auto-rul lor, jar o legatura de idei, o incercare de sistematizare,un spirit comun sunt, fireste, excluse. Mici bibliografii, decele mai multe on bine alcatuite, se gasesc dupa fiecarecapitol.

Mare zvon si multg discutie a produs cartea, de o asade noug infltisare, pe care au dat-o mai multi invatatigermani supt conducerea d-lui Helmolt. S'a incercat prigaceastg voluminoasg lucrare a se inlAtura privilegiul natiu-nilor de cultura, fgcandu-se, in cadrele largi ale unei istoriia intregii civiliza(ii omene0i, un loc intins §i culturilor na-tion ale razlete. Pe langg ca multiplicitatea colaboratorilor

intre cari am intrat si eu, pentru editia a IIaintroduce dezordine in judecatg $i rupe legaturile mai in-tinse, t Weltgeschichte, a lui Helmolt, cu volumele saledespre civilizatiile vechi americane, §i cu capitolele salegeografice, calca in picioare principiul care trebuie sl stg-paneasca in orice adevarat'd istorie universals: ca adecgorice civilizatie are drept la atentie potrivit cu noutateaei, dar mai ales potrivit cu fnraurirea pe care a exercitatoasupra mersului civilizatiei universale, a dezvoltarii cultu-rale a omenirii care dezvoltare e obiectul de capetenie alistoriei universale.

0 istorie a evului media, privit in margenile lui firesti,lipseste tot asa de mult ca §i istoria anibor 1435-1648,epoca pe care am putea-o numi a stabilirii principiului do-minant de echilibriu european in legaturile dintre State.

II.

Venim la istoriile nacionale.I. Istoria Angliei a scris-o din punct de vedere pragmatic

Lingard, putin intrebuintat azi. cIstoria poporului englersa lui J. R. Green se deosebeste prin patrundere si scurtime,prin preponderan %a elementului cultural '. In marea colectiegermang Heeren. §i Uckert, istoria englezg an dat-o Lap-penberg, Pauli §i Brosch. Gneist a publicat o t Verfassungs-geschichte , a Angliei si Stubbs o admirabill 'Constitu-tional Hist9ry of England,.

2-3. Istoria Spaniei §i a Portugaliei n'a gasit pang acuma,

' Este si traducere francezA, de Monod.

324

in afara de scriitorii indigeni, un prezentator de talent. Incolectia Heeren si Uckert, Portugalia are ca istoric peHenric Schaffer ', iar Spania pe Lembke, pe acelasi Schaffer§i pe Schirrmacher ; partea dela 1516 Incoace incepe a otrata Konrad Habler (1-1556).

4. 0 adevarata istorie nationals, dela a lui $ismondi(-1789) si a lui Henri Martin, foarte popuIara pe vremeaei, n'o are Franta. Deosebite intreprinderi de librarie n'opot inlocui. Se mai pot intrebuinta : Dareste, cHis toirede France, (1868-73), buna mai ales pentru vremilemai noua, si compilatia lui Theophile Lavallee (1864-73,7 vol.) Cartea lui Michelet, Histoire de Prance, are insa omare valoare pentru insusirile de intuitie si stilul stralucital genialului ei autor. Tratarea germana a istoriei Franciei,in colectia Heeren si Uckert, de Ernst Alexander Schmidt,de Wilhelm Wachsmuth §i Karl Hillebrand ( 1848) n'acastigat vre-o faima mare.

5. Istoria Italiei, ca total, o avem doar din manile unorentuziasti ai epocei silintelor catre crearea <Italiei unice),on in colectia germana citata, in care Leo, adesea citatinca, a dat, in cinci volume, o astfel de lucrare. Mai decurand Hartmann trateaza in cHeeren si Uckert, Italiabarbara (568-80o).

In ce priveste deosebitele State : Genova a gasit ca isto-rici pe Varese, Serra §i Canale ; Venetia pe FrancezulDaru, pe Molmenti (Ca istorie culturala), pe Romanin(Storia documentata di Venezia; foarte importanta si azi) ; incHeeren si Uckert, pe Krestchmayr. E excelenta micaistorip engleza a Venetiei de Horatio F. Brown, in colectiae Temple Primers, a librarului Dent din Londra. Milanul§i Lombardia n'au gasit, dela Verri, un bun istoric. Maifericita a fost Toscana. 0 frumoasa istorie a Florentei adat o Francezul Perrens ; o alts, Capponi (1875 si urm.,Perrens incepe la 1877). Davidsohn trateaza intro operamai noua cele d'intaiu veacuri din Istoria Florentei. 0istorie a Marelui-Ducat de Toscana a dat-o Galluzzi.

Roma, ca oral, isi are istoricul, pentru evul mediu InGregorovius (Geschichte der Stadt Rom im Mittelalter).Pastor a dat cea mai buna istorie a Papilor (Geschichte derPiipste seit dem Ausgang des Mittelalters), Istoria $tatelor ecle-ziastice ca atare o da Brosch in colectia cHeeren si Uckert :.

i Numai pftnA la 15q0; culea e 1 eche de 70 de ani

325

0 bung. istorie a regatului de Neapole e Inc de dorit. Initalieneste este cea veche, a lui Sorrente si o alta, cu pre-tentii 4filozofice,, in sensul veacului al XVIII-lea, adea.dand un rol mai insemnat si institutiilor, de Gianonne.

Vechiul Guichenon §i, in intaia jumatate a veacului trecut,Cibrario au tratat istoria familiei dinastiei de Savoia. 0istorie a stApAnirii Arabilor in Sicilia o avem dela Orien-talistul Amari.

6. Pentru istoria Teri lor-de-Jos sunt a se intrebuinta.(-1648) cele doug volume ale lui K. Th. Wenzelburger,in colectia Heeren §i Uckert. Pentru a Belgiei, Pirenne(in cHeeren §i Uckert,).

7. NumArul istoriilor generale ale Germaniei e foartemare. cVremea ImpAratilor, a tratat-o Giesebrecht (Ge-schichte der deutschen Kaiserzeit) la 1855 §i in anii urmatori(si editii noua). Monografii ale deosebitilor Imparati le ti-pareste, supt titlul de : cjahrbiicher der deutschen Ges-chichte,, comisiunea istoria a' Academiei din Miinchen, dela 1862. Se laudA Istoria poporului german panel la paceadin Augsburg, de K. W. Nitzsch (a doua edi(ie, 1892).Pentru partea veche, Die lanige der Germanen a lui FelixDahn (ed. a 6-a 1861-71) Si Pallmann. Die Geschichte derVolkerwanderung (1863-4). E frumos §1 nou scrisl <Geschichtedes deutschen Volks seit dem Ausgang des Mittelalters,de J. Janssen (1878 ; §i editii mai noun). Prin puterea des -crierii, punctului de vedere, prin incercarea de a.face ca din istoria poporului german sa reiasa o noun teoriestiintificA a dezvoltArii oriarui neam, Deutsche Geschichte a celuimai insemnat istoric german de astAzi, profesorul K. Lam-precht, are un loc de frunte in literatura istoric mondialA.Pentru istoria Prusiei, mai ales c artile, lui Ranke.

8-1o. Dahlmann a dat, in colectia Heeren i Uckert, aistorie a Danemarcei, foarte folositoare din punctul de ve-dere al institutiilor §i al vietii teranesti mai ales. A conti-nuat-o Dietrich Schaffer (vol. 1V §i V). E vorba in ea side Norvegia. Tot in aceastA colectie buna istorie a Suedieide istoricii Geyer, Carlsson, Stavenow ( 1772).

II. 0 istorie a Sviterei, de Johannes Dierauer ( 1516),.in cHeeren i Uckert..

Istoria Boemiei a scris-o marele cugetAtor b'rbat po-litic ceh Palacky, in limba germana. 0 istorie a Boemieide Bachmann, in cHeeren Uckert,.

12. Tot acolo Istoria Austriei (cu §tiri asupra Ungariei

inaltimea

gi

ei

ei

326

§i a terilor noastre), de Alf. Huber (-1648 ; se continua,dupl moartea lui, de Redlich).

13. Cea mai buns istorie a Ungariei e de Fess ler, pre-lucrata 4 Klein (altele de Majlath, Szalay, in limba ger-manA ; de Sayous in limba franceza).

14. Istoria Poloniei de Roepell si Caro, in colectia (Heereni Uckert, e cea mai bung (-15o6).

15. Pentru Ordinul Teutonic, cartea mai veche a luiVoigt, (Geschichte Preussen).

16. Cea mai Intinsa istorie a Rusiei e a lui Soloviev(numai in ruseste). Cea, de tot veche, a lui Caramzin etradusa in limbile franceza i germana. Sunt Inca unelecapitole utilizabile in a lui Ustrilalov, tradusa i In limbagermana. Un bun rezumat da Rambaud in colectia fran-ceza Duruy (unde istoria Austriei de Leger, a Suediei-de Geffroy, etc.). in cHeeren §i Uckert, o buna istorie aRusiei de Strahl §i Hermann, alta de Bruckner.

17. Pentru terile noastre, Iorga, (Geschischte des ru-manischen Volkes', in colectia citata.

18-9. Pentru Bulgaria, Jiredek, Geschichte der Bulgaren ;papa la iesirea in tHeeren §i Uckert', a cartii corespun-zatoare a lui Jiredek, cle8pre Sirbi, se intrebuinta Kallay,Gesch.der Serben,, bun mai ales pentru vremea mai noun.

20. Pentru Imperiul bizantin, pe langa cartea vestita alui Gibbon, despre tdecaderea caderea Irnperiului roman'(multe editii ; ultima revazuta de bizantinistul Bury), rezu-matul, plin de noutate si de idei, pe care Gelzer 11 adaugala o a doua editie din Geschichte der byzantinischen Litte-ratur, de K. Krumbacher. Cartea franceza a lui Hesseling(traducere din olandeza, 1907), are mai mult idei adesea-personale, si punctul de vedere al filologului. Expunerebibliografie, in The byzantine Empire, de N. Iorga, Incolectia (Temple primers, a librarului Dent din Londra.

21. Pentru Imperiul otoman, Hammer, c Geschichte desosmanischen Reiches', un rezumat fara ordine stil alal cronicelor orientale ; Zinkeisen, (Geschichte des osma-nischen Reiches in Europa', o serie de studii, cam dispa-rate, si foarte disproportionate, pe baza izvoarelor apusene,

Iorga (Geschichte des osmanischen Reiches), 5 vol.In tHeeren i Uckert P.

22. Pentru %erile grece$i in evul mediu, Hertzberg, inaceiasi colectie ( 1878). De acelasi, Imperiul bizantin

gi

ai

9i

ai

ai

ai

327

turcesc panl la moartea lui Soliman-cel-Mare, in colectiade istorie universalA condusa de Oncken.

23. Pentru Tatari, 4 Geschichte der Krim', de Hammer(el a scris §i despre Ilcanii din Persia : iar despre Turan=Turchestan, Vambery, (Geschichte Bocharas oder Tran-soxaniens).

Bibliografiii nationale : Franca, Monod ; Germania, Dahl-mann §i Waitz; Belgia, Pirenne.

PRE

TU

L: L

EI

3.75

PRETUL: LEI 3.75