Editura ALLBd. Constructorilor nr. 20A, et. 3,sector 6, cod 060512, Bucureşti

Tel.: 021 402 26 00Fax: 021 402 26 10

Distribuţie:021 402 26 30; 021 402 26 33

Comenzi:comenzi@all.ro

www.all.ro

Această carte în format digital (e-book) intră sub incidenţa drepturilor de autor şi a fost creată exclusiv pentru a fi citită utilizând dispozitivul personal pe care a fost descărcată.

Oricare alte metode de utilizare, dintre care fac parte împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială a textului, punerea acestuia la dispoziţia publicului,

inclusiv prin intermediul Internetului sau a reţelelor de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme – altele decât cele pe care a fost descărcată –

care permit recuperarea informaţiilor, revânzarea sau comercializarea sub orice formă a acestui text, precum şi alte fapte similare, săvârşite fără acordul scris al persoanei care

deţine drepturile de autor, sunt o încălcare a legislaţiei referitoare la proprietatea intelectuală şi vor fi pedepsite penal şi/sau civil în conformitate cu legile în vigoare.

NE JUCĂM ȘI ÎNVĂ ȚĂM.Culegere de ghicitori, rebusuri, alte jocuri didactice și concursuri

pentru geografie și științe ale naturii, clasele I-IVOlga Bulboacă

Copyright © 2013 Editura ALL Educațional

ISBN 978-973-684-813-1

Design copertă: Alexandru Novac

Ilustrații: Silvia Mitrea

Desenul de pe copertă: Diana Bănduț– 7 ani Redactare: Alexandrina Dumitru

Referenți: înv. Doina Burțilă

prof. Cecilia Macri

3

Dragi copii,

Lumea care ne înconjoarã e minunatã! Munþi cu creste acoperite de nea, apeargintii ºerpuind prin vãi, dealuri încãrcate de rod, vietãþi nenumãrate. Toate neîncântã ochiul dar ne trezesc ºi curiozitatea.

Cine sunt vietãþile aflate pretutindeni? Cum se numesc? Unde le place sãtrãiascã? De ce unele dintre ele sunt ocrotite de lege?

Culegerea de faþã vã invitã sã cunoaºteþi aceastã lume minunatã într-un modmai aparte. Dezlegând rebusurile, încercând sã rãspundeþi la ghicitori, participândla diferite jocuri didactice, la concursuri, veþi descoperi mereu alte ºi alte lucruri,veþi dori sã aflaþi tot mai mult despre naturã, despre þara noastrã, despre continentulEuropa, despre planeta noastrã.

Veþi deveni astfel adevãraþi ,,cunoscãtori”, apreciaþi de pãrinþi, de colegi ºi deînvãþãtorii voºtri. Veþi putea participa la orice întrecere ori concurs pe teme degeografie sau de ºtiinþe ale naturii ºi desigur veþi fi câºtigãtori.

În lucrarea aceasta gãsiþi ºi idei pentru a crea voi înºivã jocuri sau ghicitori pecare sã le propuneþi prietenilor sau colegilor de clasã.

Cu speranþa cã o sã vi se parã interesant sã ,,intraþi în joc”, vã doresc mult succes!Autoarea

Stimaþi colegi,

Lucrarea de faþã cuprinde ghicitori ºi rebusuri cu subiecte variate ºi cu diferitegrade de dificultate, aplicabile la geografie, cunoaºterea mediului, ºtiinþe ale naturiiprecum ºi la alte discipline ºcolare. Structurate tematic, vor putea fi folosite rapidºi eficient în lecþii sau la activitãþile extracurriculare.

Într-o altã parte a lucrãrii am prezentat alte jocuri didactice ºi sugestii privinddesfãºurarea lor, venind astfel în sprijinul colegilor cu mai puþinã experienþãdidacticã, dar ºi a celor care, deºi au experienþã didacticã, vor sã cunoascã alteposibilitãþi de abordare a procesului de predare-învãþare.

ªtiu cât de mult îndrãgesc elevii întrecerile ºi concursurile ºcolare, dar ºi câtde mare este efortul nostru pentru organizarea unor astfel de activitãþi. De aceeaam considerat necesar sã cuprind în culegere ºi sugestii privind structura posibilãa unor concursuri ºcolare pe variate subiecte.

Conþinutul informativ al lucrãrii este în conformitate cu Programa analiticã aclaselor I-IV putând fi folositã ca auxiliar didactic la oricare dintre manualele degeografie sau de ºtiinþe ale naturii, manuale aprobate de Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii.

Autoarea

4

1. Sã pãtrundem în minunata lume verde

GHICITORI

2. Primãvara te vesteºte,Vara te umbreºte,Iarna te-ncãlzeºte,Poftim de ghiceºte!

4. În grãdina lui PandeleE un pom plin cu mãrgele,La culoare-s roºii toate,Cu codiþe-mperecheate!

6. Are floareªi ghimpi are,ªi parfumul cel mai tare

8. Trupul, capul, mi-e totunaPe-un picior stau totdeauna.

10. Miezul doar e de mâncat,Coaja e de aruncat.Într-un sac le pot pãstra,Sparte doar le pot mânca!

12. Cupe albe, sângeriiStau pe lujere înfipteParc-ar fi niºte fãcliiHai, ghiceºte-le de ºtii!

14. Primãvara când se-aratã,Prin grãdini apar deodatãCiorchini albi ºi albãstriiDe steluþe, mii ºi mii!

1. Mingiºoare aurii,Galbene sau sângerii,Hai sã le-adunãm, copii!

3. Falnic ºade în furtunã,Iar în nopþile cu lunãCântãreþi vestiþi adunã.

5. S-a suit ariciu-n paiªi priveºte peste plai!

7. Clopoþel, mititelCine sunã lin din el?Nimeni, nimeni, numai vântulClãtinându-l, legãnându-l,Dã de veste-n toatã þaraCã soseºte primãvara.

9. Pe un deal rotatªade moºul bosumflat.

11. Sus, pe coasta munþilor,Munþilor, cãrunþilor,Stã voinicul cel þepos,Veºnic verde ºi frumos.

13. Stele albe ca de neaSe vãd ºi-n grãdina mea!

5

16. Ban de aur colorat,Cu pene-nconjurat,Îl puteþi ghici îndatã,Cã are nume de fatã!

18. Floricea catifelatã,Seamãnã c-un chip de fatã!

20. Care floare are gheareªi parfumul cel mai tare?

22. Printre vârfuri verzi de sãbiiVezi liliachii corãbii!

24. ªade baba pe câmpiePãlãria-i aurie.Dar se teme cã rãmâneFãrã dinþii de tãciune!

26. Vara, cu mustãþi de soareRâd moºnegii pe ogoare!

28. Pusei una, gãsii douãPusei douã, gãsii nouãPusei nouã,Gãsii nouãzeci ºi nouã!

30. În talazuri mari de aurVãlureºte un tezaur!

32. ªade mândra- ntr-un piciorªi se laudã oricuiCã ea poartã, laolaltã,Cãmãºi albe ºi verzui.

34. Copãiþe cu bobiþeAgãþate printre viþe.

15. Am în curte un stejarCu vârf roºu ca de jar!

17. Voinicel cu blanã albãPrimul iese din zãpadã!

19. Rãmurea cu clopoþei,În pãdure mergi,de-o vrei!Ghiceºte numele ei!

21. Pâlnii roºii ºi albastreStau pe gardurile noastre!

23. Galbenã ºi parfumatãStã-n fereastrã, lângã glastrãDe-astã toamnã-n casa noastrã.

25. ªi pe deal, ca ºi pe ºesPoþi vedea fes lângã fes!

27. Ciucur galben, alb, roºcat,Pe arac stã agãþatCine este? L-aþi aflat?

29. Stau soldaþii-aliniaþiCu grenade înarmaþi!

31. ªtiu un copilaº dinþatCe s-a nãscut înfãºat.Ce-o fi oare? Aþi aflat?

33. O ridiche albã, dulce,La fabricã dac-o duceO dezbracã de cojoaceªi în zahãr o preface.

6

36. Patru fraþi stau într-o casãªi de ploaie nu le pasã!

38. Pepenaº cu gurgui,E-mbrãcat cu puf de pui.

40. Nu-i o casã, cã-i roºcatãªi-are pieliþa pluºatã!

42. Mai mare ca o alunã,Roºie, albã ºi bunãDupã ce-a-mplinit o lunã!

44. Spune, dacã ai aflat :Ce copac frumos ºi naltAre-n strai flori parfumate,Pentru ceaiuri cãutate?

46. E-un flãcãu bogat în spiniCu flori albe în ciorchini!Dacã nu o sã-l aflaþiCred c-o sã vã înþepaþi!

48. Stele albe, gãlbioareCe plutesc pe balta mare.

50. Un copac mândru, fãlos,Lemnul lui e de folos.Ghinda, care-i fructul lui,E hrana mistreþului.

52. ªtiu o floareParcã-i soare!De la pãlãria eiPoþi s-aduni ulei cât vrei!

35. În baltã e o reginãDar în sat e rogojinã!

37. Mure albe, negre-n pom,Hai copii sã le luãm!Dar ce nume sã le dãm?

39. O cãsuþã gogoneaþã,Învelitã cu verdeaþã,Înãuntru miere þine ;Nu-i fãcutã de albine!

41. Miezul e-o floare spumoasãIar în jur, frunze de varzã .

43. O bãtrânã supãratã,Peste ape aplecatã.

45. Care-i munteanul fãlosCare-aruncã jir pe jos?

47. Sus pe culmi înalte creºte.Lumea-n case îl pofteºteIarna, daruri ca sã þinãªi potire de luminã.

49. Lângã ape aºezatE-un copac cu crengi pletoaseªi cu vârfurile joase.

51. Când soarele dogoreºte,Nicicum nu se înroºeºte,Dimpotrivã-nvineþeºte.Ce legumã e?Ghiceºte!

7

53. Cu cãþei la rãdãcinãE bun paznic în grãdinã!

55. Florile dulci, parfumateÎn copaci stau agãþate.

57. Mãrgeluºe arãmiiPoartã-n cap niºte tichii.Mistreþii de le gãsescCa hranã le folosesc.

59. Umbreluþe coloratePrin pãdure presãrate.

61. Mãrgeluºe parfumate,Printre frunze înºirate.Dacã vrei sã le gãseºti,În pãdure te opreºti.

63. Biliºoare, roºioare,Strãlucesc frumos în soareCu codiþele perechi,Sã le pui dupã urechi.

65. Pe sub pomi, prin bãlãrii,Stau pãpuºi cu pãlãrii.

67. O plantã ce n-are limbãCiupeºte de prãpãdeºte.

54. Cãrora dintre legumeCuloarea le dã ºi nume?

56. În frunza ei se gãseºteGustul ce te rãcoreºte.

58. Când coboarã de la munte,Capãtã costum de galãCu o mândrã stea în frunteªi podoabã de betealã!

60. ªtiu un copac nodurosCe þine numai pãpuºi,Cu pãr negru, mãtãsosªi-nvelite în pãnuºi.

62. Îmbrãcându-se ciudat,Poartã rochii peste rochiiDe-o dezbraci, imediatLacrimile-þi umplu ochii!

64. Înalt cât casa,Verde ca mãtasea.Amar ca fierea,Dulce ca mierea.

66. Aninaþi într-un frunzar,Licãresc cercei de jar.

68. Am un munte:Pietrele-i sunt negreIarã apa roºie.

,,Copacii, arbuºtii, plantele sunt podoaba ºi veºmântul pãmântului…Pãmântul oferã omului, (…) un spectacol plin de viaþã, de interes ºide farmec, singurul spectacol din lume de care ochii ºi inima nu sesaturã niciodatã.”

Jean Jacques Rousseau, Confesiuni IIIIIIIIIIIIIII,,,Visãrile unui hoinar singuratic”

8

JOCURI – REBUS

1. Vieþuitoare

1. Arbore din þara noastrã ce poate aveapeste 500 de ani.2. Animal ce-ºi schimbã culoarea pentru ase apãra.3. Animale întâlnite în apã.4. Vieþuitoare ce se ... maimuþãresc.5. Insecte ce-ºi fabricã … plasã.6. Cel mai bãtrân arbore.7. Uriaºul mãrilor ºi oceanelor.8. Frumoase animale marine uºor de dresat.9. Harnicele locuitoare ale muºuroiului.

2. Pomi fructiferiORIZONTAL:1. ªi pomul ºi fructul au acelaºi nume –Lichid extras din fructe.2. Fructul preferat al veveriþelor.3. Un alt pom fructifer.4. Ionel Udrea – Albia unei ape.5. Ultima parte dintr-o prunã! – Începelivada!6. Personajul principal din Amintiri dincopilãrie de Ion Creangã – Ana Oprescu.7. Pomi fructiferi cu fructe care se coc înlunile mai sau iunie.

2

1

4

3

6

5

8

7

9

S

C

M

P

B

P

D

B

F

VERTICAL:1. Pastã gustoasã obþinutã din fierberea prunelor.2. „Început” de … alune! – Singur.3. Tulpina murelor – În acest loc.4. Din el culegem nuci – Miez de parã!5. Unul care ºi-a potolit foamea.6. Erou de basm.7. Pom fructifer înrudit cu zarzãrul – Pasc pe imaº.

4321 5 6 7

1

2

3

4

5

6

7

9

3. Un arbore falnic

1. Pãdurea formatã din copaci cufrunze cãzãtoare este o pãdure de … .2. Lemnul de stejar este întrebuinþatîn construcþii durabile pentru cã e … .3. Stejarul creºte în … .4. Tulpina stejarului e acoperitãcu o … .5. Fructul stejarului se numeºte … .6. Partea stejarului, lemnoasã,ramificatã, care se fixeazã în pãmânt

Dacã vei completa corect, pe verticala A–B vei descoperi numele unui arborefalnic.

se numeºte … .7. Se gãsesc multe pe ramuri ºi se numesc … .8. Partea lemnoasã, acoperitã de o coajã, brãzdatã de crãpãturi aflatã deasuprasolului este … .

4. Arbori

1. Se dezvoltã în Africa ºi ajunge uneorila 3000 de ani.2. Titlul unui text istoric scris deEusebiu Camilar este … din Borzeºti.3. Cel mai bãtrân … trãieºte în Africatropicalã ºi este considerat adãpostulmultor pãsãri.4. Arbore din California (SUA).5. Copac de pe la noi mereu verde.6. Din frunzele lui se face un ceailiniºtitor.

Dacã vei completa corect vei descoperi pe verticala A–B denumirea comunãa plantelor enumerate în rebus.

„Frumoasã eºti, pãdurea meaCând umbra-i încã rarã,ªi printre crengi adie-abiaUn vânt de primãvarã” George Topârceanu - ,,Cântec”

B

7

8

6

5

4

3

2

1

A

A

B

1

2

3

4

5

6

10

5. Pãdurea

1. În lipsa ei , plantele se usucã. 2. Copac întâlnit la deal ºi pe pantelemunþilor, cu fructul numit jir. 3. Este numitã ºi Aurul verde. 4. Dupã tãiere indicã vârsta copacului. 5. Falnica podoabã a pãdurilor noastre. 6. Fructul fagului. 7. Fructul stejarului. 8. Floarea care ne vestejeºte primãvara. 9. Din lemnul stejarului se construiescpeste ape … .10. Altã floare vestitoare a primãverii.11. Poate fi combãtutã dacã se fac iri-gaþii.12. Tulpina subpãmânteanã a ghioce-lului.

6. Aflã!„Cine-i grosºi scorþosªi aruncã ceºti pe jos!”

1. Câmpie sau … .2. Stejarul are un T… cu grosimea deaproximativ 3 m.3. De la stejar folosim L… .4. În urma focului rãmâne J… .5. Stejarul este cel mai falnic A… .6. Coroana este formatã din multe R… .

Cautã pe orizontala A–B pentru a stabili rãspunsul.

B

A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

A B1 2

3

4 5 6

11

7. Mulþi pomi fructiferi

a) Dacã vei completa corect vei afla care este locul în care se aflã „mulþipomi fructiferi”.

1. Formã de relief unde se cultivãpomi fructiferi.2. Pomul cu fructe mici, rotunde,roºii ºi dulci.3. Seamãnã cu cireºul.4. Are fructe galbene, zemoase ºi dulci.5. Frunzele pomului se folosesc la hranaviermilor de mãtase.6. Are fructe mari, rotunde, roºii saugalbene.

b) Creazã un rebus în care pe verticala A–B sã rezulte cuvântul FRUCTE.

EXEMPLU:1. Copaci al cãror fruct e jirul.2. Fructele acestui pom nu trebuie sãlipseascã din alimentaþia copiilor.3. Fructe apreciate de veveriþe.4. Are miez gustos ºi coajã lemnoasã.5. Îi culegem toamna din podgorii.6. Parfumate, dulci ºi bune pentrucompot.

8. Plante

Completeazã pe coloana A–B ºi vei obþine numele unui pom fructifer care secultivã pe suprafeþe mari în Podiºul Transilvaniei.

1. Legumã de la care se consumãrãdãcina.2. Din seminþele acestei plante asemãnã-toare cu fasolea se fabricã ºi ulei.3. Un pom fructifer ale cãrui fructe secoc în lunile mai ºi iunie.4. Dintre cereale, cultivat pe suprafeþefoarte mari, este … .5. Plantã cu flori albastre, mici denumitãºi în titlul textului … ºi cãmeºa de IonCreangã (articulat).

A

B

1

2

3

4

5

6

A

B

1

2

3

4

5

6

F

R

U

C

T

E

B

A

1

2

3

4

5

12

9. Niºte fructe grozave!

Creazã definiþii respectând tema indicatã de titlu astfel încât pe verticalaA–B sã se obþinã MERE.

EXEMPLU.1. Pomul care face mere.2. Fructele pãrului.3. Fructe roºii, mici ºi dulci,fructe – cercei.4. Fructele crude, necoapte auculoarea … .

10. În livadã

Completând rândurile 1, 2, 3 ºi 4, vei obþine pe coloana A–B numele unuipom fructifer mult rãspândit la noi în þarã.

1. Numele fiinþelor careîmprospãteazã aerul cu oxigen.2. Þãruº galben ascuþit. În pãmânt ºade înfipt.3. Frunzele lui constituie hranaviermilor de mãtase.4. Înalt cât casa, Verde ca mãtasea, Amar ca fierea, Dulce ca mierea. Ghici ce e?

,,Între cele trei braþe ale fluviului…– cãrãri de apã, tãiate printrezidurile înalte ale pãdurilor de stuf. …Boschete de sãlcii bãtrâne,scorburoase, cu pletele spãlate de limpezimea apei, tufiºuri verziîncãrcate de ciorchini cu flori albãstrii ºi galbene, liane, crini albi debaltã cu fragede tije, cupe aurii de flori de nufãr semãnate printre foilate care plutesc pe oglinda apei ca niºte imense palete de smarald.”

Jean Bart – ,,Rãtãcind prin Deltã”

A

B

1

2

3

4

B

A

1

2

3

4

13

11. Grãdina de legume

Completeazã corect definiþiile pe orizontalã ºi vei descoperi pe verticalaA–B numele unei forme de relief.

1. Povestea cu titlul … uriaºã.2. Grâul, porumbul ºi ovãzulsunt … .3. Are … pãnuºi ºi seamãnã cuun pom.4. Eu þi-aº da zeamã de varzã Dar mi-e teamã cã se varsã Fiindcã-n loc sã mergi frumos Sari întruna prin rogoz! Ghici!5. Lucrare agricolã necesarã pentru distrugerea buruienilor.6. Legumã foarte bogatã în vitamine de culoare … roºie.

12. Despre plante

Completeazã propoziþia folosind cuvântul descoperit pe verticala A–B.„Plantele trãiesc , se………, se înmulþesc”.

1. Dupã litera G urmeazã … .2. Ceea ce nu e bun, e … .3. Le mãnâncã veveriþele.4. Toamna cerul e acoperit de … .5. Animal cu trompã.6. Dacã nu e jos e … .7. Fructe care se coc începând culuna mai.

B

A

6

5

4

3

2

1

A

B

1

2

3

4

5

6

7

14

13. Pe câmp

Completând careul vei obþine pe verticala A–B un cuvânt cu înþelesasemãnãtor cuvântului PODGORIE.

1. Cerealã cultivatã pentru hranacailor.2. Canalul Dunãre – Marea Neagrãstrãbate Podiºul … .3. Furaj pentru animale sau N… .

14. Vitamine

Creazã definiþii respectând tema , astfel încât pe verticala A–B sã se obþinãcuvântul VITAMINE.

EXEMPLU:1. Legumã îmbrãcatã cu multe frunze.2. Mãnâncã morcov cu mare plãcere.3. Crengile se prind de … .4. Rãdãcinile absorb … din pãmânt.5. Fruct îndrãgit de copii.6. Se poartã pe deget.7. Miezul ei se pune în cozonac.8. Rãsãrit sau … .

15 . Plante de câmpie

Completând spaþiile libere cu literele potrivite vei obþine pe coloana A–Bnumele grupei de plante din care face parte ºi grâul.

1. Floarea grâului este în formã de … .2. Creºte bine pe terenurile joase,îi place umezeala ºi face parte dinfamilia cerealelor.3. Seminþe din cele mai bune … sefolosesc pentru a obþine recolte bogate.4. Se face din fãina de grâu.5. Tulpina grâului se numeºte … .6. Se obþine prin mãcinarea boabelorde porumb.7. Maºini care secerã ºi treierã grâul.

1

2

3

B

A

A

B

1

2

3

4

5

6

7

8

A

B

1

2

3

4

5

6

7

15

16. Legume

Dacã vei completa corect verticala A–B vei descoperi denumirea unei le-gume care se consumã …pai!

1. De la cartof oameniiconsumã numai parteanumitã… .2. Plantã ale cãrei frunzesunt ca niºte þevi.3. Aceastã legumã aremulþi cãþei.4. Tulpina care creºte subpãmânt se numeºtetulpinã … .5. ªi varza are o tulpinã ,numitã….6. La varzã se acoperã unele pe altele7. Cartofii, fasolea, mazãrea sunt … .8. Plantã de grãdinã care poate fi ºi… iute!

17. O legumã … „Þãruº galben, ascuþit În pãmânt ºade înfipt. Cine este? Ai ghicit?”

Dacã vei completa rebusul vei descoperi pe verticala A–B rãspunsul laghicitoare!

1. Crengile copacilor.2. Fructul bradului.3. Se aseamãnã cu fasolea.4. Partea unui copac aflatã deasuprasolului, acoperitã de coajã princare circulã apa ºi hrana.5. E rudã cu varza.6. Loc cultivat cu pomi fructiferi.

B

A

1

2

3

5

6

7

8

4

B

A

6

5

4

3

2

1

16

2. Sã înþelegem lumea necuvântãtoarelor

GHICITORI

2. E fricos, nevoie mareCãci e mic, aºa se pare!Dar se urcã ºi pe masãCând pisica nu-i acasã!

4. Bulgãraºi, cu fraþi mai mulþi,Piuind umblã desculþi,Puf de aur ºi de soare …Cine-s oare?

6. Din cãsuþã, când nu-ncape,Dã cu ciocul, ca sã crapeZidul cel din coajã finãCa sã iasã la luminã.

8. Coada-i ca o furculiþã,Roºie e-a sa bãrbiþã,Vine când se încãlzeºtePrimãvara o vesteºte!

10. Cântãreþ micuþ, vioiStã ºi iarna pe la noiªi cântã : þirit, þiritGândacii i-am nimicit!Cine este? L-aþi ghicit?

12. Hãrnicuþã gospodinãStrânge zahãr din grãdinã!

1. Sprintenã ºi delicatã,Se adapã-nfioratã.Aflã cine e, îndatã!

3. Cine-i singur prin pãdureªi se tot strigã pe nume?

5. Cumetriþa cea ºireatãVine-adesea prin veciniªi-amatoare se aratãDe a,,cumpãra” gãini.

7. Cine-ºi face, ai vãzut,Pe sub streºini cuib de lut?

9. Bate-n loc din aripioareªi cântã peste ogoare!

11. Cu pernuþe la lãbuþeCine calcã-ncetiºorParc-ar merge pe-un covor?N-are furcã ºi nici fusªi totuºi, pe tors s-a pus.Nepoftiþii ºoriceiSe feresc din calea ei.

17

14. Umblã moºul prin pãdureDupã zmeurã ºi mure!

16. Când e frig, stã covrig,Iar când vede vreun motanSare ca un nãzdrãvan!

18. Lungi urechi, picioare lungiDoar cu puºca îl ajungi.Doarme în lan ºi în tufiºTot cu ochii mari, deschiºi.

20. Pe-o cãrareMerge-o arãtareªea are, cal nu-i,Coarne are, bou nu-i.

22. Cine umblã mult în lumeªi-ºi tot strigã al sãu nume?

24. Stau pe-al ierbilor covor,Se tem ºi de umbra lor.De-i pericol, þuºti, spre zare,Niºte umbre zburãtoare.

26. Cine zboarã printre floriÎn zig- zag, de-atâtea ori?Uite-aicea, pe o floare,Douã aripi gãlbioare.

28. Mândru, mare, nalt, frumos,La privire luminos,Coamã are, coarne n-areªi te poartã în spinare.Cine-i oare?

13. ªtiu o gâzã hãrnicuþã focStrâns încinsã la mijloc.Mereu zboarã ºi se ducePe la flori cu sucul dulce.Îl adunã pentru hranãÎn cãsuþa din poianã.ªtiþi voi oare cum o cheamã?

15. Peºte nu-i, dar stã în baltã,Nu-i greier nici piþigoiDar e,,cântãreþ de soi”!

17. Slujba în gospodãrieEl o face credinciosªi primeºte drept simbrieCâte-un os!

19. Cine îndrãgeºte foculªi-ºi spalã mereu cojocul?Toarce-ntruna cu mult spor,Fãrã furcã ºi fuior.

21. Cui îi pare: valea dealºi dealul vale?

23. Coada ca o furculiþãRoºioarã sub bãrbiþã,Iarna plec de-aici din þarãPrimãvara mã-ntorc iar.Lângã voi stau fãrã fricãªi mã cheamã ….

25. Rezematã stând pe scoarþã,Saltã capul ca de raþã.ªi cu ciocul- târnãcopDã: poc, poc, din loc în loc.

27. Cine tot cautã pe josDeºi n-a pierdut nimic?Geme toatã ziulica,Deºi nu-i bolnav?

18

30. Are coarne ºi bãrbiþã,Pãr aspru ºi o codiþã.Pe copaci se caþãrãIedul drag ºi-l apãrã.

32. În munþi, printre stânci,Stã un moº pe brânci.

34. Carã ca o gospodinãAre o cãmarã plinã,Printre crengi repede saltãDe pe una, pe cealaltã!

36. În cojoc întors pe dos,Mormãind morocãnos,Umblã pustnic prin pãdureDupã miere, dupã mure…

38. Cine poate sã-l ajungãPe acest alergãtor,Care-ºi poartã puii-n pungã?Sã-l ghiciþi e mai uºor!

41. Nu e cal, dar are coamãE puternic, fãrã seamã.Sã-l ghiceºti nu este greu,Cã e scris pe banul meu!

43. Uriaº cu nasul marePoartã oameni în spinare.

45. Nu e peºte, nici vapor. Dar e:„Uriaºul” mãrilor!

29. Face sluj ºi dã din coadãªtie oasele sã roadã.Stã în curte, doarme-n cuºcã,Întâi latrã, apoi te muºcã!

31. Cu coada stufoasã ºi bot ascuþit,La coteþul nostru, des a nimerit.Gãini, pui ºi raþe, ia tot ce gãseºte.Hoaþa asta spuneþi:ªtiþi cum se numeºte?

33. Are corpul plin cu aceDe-l atingi, el ghem se face!

35. Jucãuºã flacãrãPe copaci se caþãrã.Uite-o, nu e! Uite-o, nu e!Micã e, dar coada-i mareDintr-o creangã-n alta sareRoade nuci, îi plac alune…Cum o cheamã? Haide, spune!

37. Corabie plutitoarePe nisipuri, cãlãtoare!

39. Parcã-i câine urâciosUmblã des cu capu-n jos,Cu cadavre se hrãneºte,Oriºiunde le gãseºte!

40. O ºopârlã de cinci coþi,Hai, ghiceºte-o dacã poþi!

42. Animal cu chip de omÞopãie din pom în pom!

44. Alb, greoi, cu pãrul finSeamãnã cu Moº Martin!

19

47. Sã-mi rãspunzi la o ghicitoare :Înaltã, cu lungi picioare,Pene negre pe-aripi are,Peste broaºte e mai mare!

49. Foarfeci are, nu croieºte,ªi tot înapoi porneºte!Cine-l ºtie, îl ghiceºte!

51. O suveicã argintie,Numa-n apã ºade vie!

53. Lacomã, gãlãgioasã,Þopãie pe lângã casã.

55. Are solzi, dar nu e peºteNu merge ci se târãºte!

57. Cine umblã pe cãrareC-o cetate în spinare?Are coarne, dar nu-mpungeOrice gâzã-l poate-ajungeCã el merge-agale, agaleªi la deal, dar ºi la vale.

59. Toatã ziua stã pe lacªi ne zice mereu …mac!

61. Animal cu trup tãrcatªi cu gât nemãsurat!

63. Þuº, ghiduº, coadã roºcatãPeste cetini aruncatã.

46. ªade ,,domnul” pe banchizeCu frac ºi cu cizmuliþe!

48. Tipsie peste tipsie,La mijloc e carne vie.

50. Zânã albã ca o vrajãLin pe apã ea pluteºte.Între trestii stã de strajã,Cine e? Cine-o ghiceºte?

52. Ghearã-n cioc, ghearã-n picioareDã iama prin zburãtoare!

54. Vine doctoru-n pãdureCu fes roºu ºi secureBate în copac: poc, pocªi îl,,vindecã” pe loc!

56. Pãdurar cu ºuba surãCe pãzeºte, asta furã!Lacom, hrãpãreþ, avanS-ar tocmi la oi cioban.

58. Jupâneasa durdulieCu rochiþa cenuºieLucratã din pene luciiCautã pe lac papucii!

60. ªoricel cu aripioarePoartã numele de floare!

62. Într-o scorburã uscatã,Stã o babã supãratã.Are ochii de motanªi seamãnã c-un hultan!

20

64. Mândru ºi încoronatPrin poieni este-mpãrat.

66. Apa mã naºteSoarele mã creºteªi mor, pe mama când n-o vãd!

68. Vânãtor în colþ de casã,Leagã fire de mãtasã.

70. Din grãdina lui Mihai,De sub tufe de urzici,A ieºit un ghem de scaiCa sã caute furniciCin’ sã fie oare? Ghici!

72. Pe picioare lungi, înaltã,Stãpânã e peste baltã.

74. Cu privirea jucãuºã,Urechiuºele þepuºe,Coada-vânt peste spinareCa un semn de întrebare.Ghem roºcat stând sus pe cracãSparge-aluna dintr-o datã.

75. Este mare, iute-n pas,Cu trompã în loc de nas.

65. Urechiat cu haine sureStã pe câmp ºi în pãdure.

67. Am ºi moþ, am ºi mãrgele,Tare mã mândresc cu ele!În pene mã umflu totMã fac roºu, roºu foc!

69. Prin grãdinile-nflorite,Numai sãgeþi aurite.

71. Cãrãuº vestit în turmã,Duce oile din urmã.

73. Roºu, sprinten,Alb la pinten,Uite Gogu,Pintenogu!…Prin ogrãzi ºi prin urziciÎntre pãsãrile miciEl e cel mai mare-aici.Cât e varã- cucurigu!Cucurigu- când dã frigu’,Cine-i frate, dumnealui?Cum îl cheamã?Poþi sã-mi spui?

76. Iarna-ºi vârã nasu-n blanãªi din unghii îºi sug hranã.Însã vara, sus pe munþiZmeurã culeg desculþi.

„…Într-un covru scurmat în pãmânt, între frunze ºi pãiuº, sta uniepure roºcat, pitit pe labe, cu urechile lãsate pe spatele gheboºat”

Mihail Sadoveanu – În pãdurea Petriºorului.

21

77. Aºezatã pe cuptor,Toarce-ntruna, fãrã spor,Cãci nu dã-ntr-o sãptãmânãNici mãcar un ghem de lânã!

79. Pe sub razele de soare,Zboarã peste câmp o floare.

81. Lenevos cum e, nu ºagã,Doarme câte-o iarnã-ntreagãªi viseazã el, vezi bine,Numai miere de albine.

83. Cu aripi, fãrã motor,Bâzâie îngrozitor!

78. Îl zãreºti chiar de departe,Cã-i sticlesc ochii în noapte.Lângã stânã, stã la pândãCa sã-i pice-o oaie blândã!

80. Paºte-n culme pe-nserateªi-are coarne rãmurate.

82. Zi ºi noapte prin fâneþiAuzi mii de cântãreþi.

84. Elefant scurt în picioareIntrã-n apã la rãcoare.

„Pãsãrile se rotesc în înalt, se deºirã, iar se strâng ºi iar se rãresc, apoiîºi aleg cãlãuzele, le pun în frunte ºi-n vârf de sãgeatã cãlãtoresc….În ochii lor parcã furã soarele, pe aripile lor parcã duc primãvara.”

Emil Gârleanu – Nedespãrþite

22

JOCURI – REBUS

1. Corpul uman

Completând careul vei descoperi pe coloana A-B denumirea unei etape dinviaþa omului.

1. Pot fi albaºtri, negri, verzi, cãprui … .2. Asigurã o minte sãnãtoasã într-uncorp sãnãtos.3. Membranã sensibilã la zgomote.4. Dupã o zi de muncã e necesarã … .5. Aerul inspirat ajunge în … (pl.).6. Circulaþia sângelui în organismeste asiguratã de … .7. Organele de simþ asigurã legãturaîntre om ºi … .8. Organ al vorbirii pe care se aflãpapilele gustative.9. Miºcãrile corpului sunt realizatede … superioare ºi inferioare.

2. Delfini

Scrie pe verticala A–B denumirea unui animal marin considerat cel mai bunprieten al omului, apoi completeazã definiþii tematice.

1. În delfinãrii se demonstreazã cãanimalele acestea sunt uºor de … .2. Delfinii sunt fiinþe marine foarte … .3. De multe ori delfinii … cu omulîn realizarea unor activitãþi.4. Un popor antic numit … l-aconsiderat animal sfânt (pl.).5. A existat un istoric grec ce apovestit despre prietenia dintre undelfin ºi un copil.6. Delfinii ne pot apãrat de unpeºte feroce numit … .

B

A

8

9

7

6

5

4

3

2

1

A

B

1

2

3

4

5

6

23

3. Animale sãlbatice

Completând casetele cu literele potrivite vei obþine pe verticala A–B numeleunui grup de animale care nu este îngrijit de om.

1. Este mare mâncãtor de fragi, zmeurãºi mure (articulat).2. Persoana care are în grijã pãdurea.3. Animal considerat, sanitarul pãdurii.4. Folositã pentru a face haine, mãnuºi,cãciuli, gulere.5. …neagrã este un animal ocrotitde lege.6. Gura unui animal.7. Ursuleþ, lupuºor, vulpiþã sunt … .8. Vulpea e …, bat-o vina!9. Ce este?

Lupu-ºi schimbã pãrulDar nãravul ba!?

4. Animale

Cãutã pe verticala A–B cuvântul care reprezintã tema sugeratã de fiecare definiþie.

1. Pernã naturalã cu ace.2. Animalul care se hrãneºte cu carneeste … .3. Cine este?

O sportivã cu renumeUmblã-n pomi dupã alune!

4. Animalul care se hrãneºte ºi cuvegetale ºi cu carne este … .5. Titlul povestirii din care face partefragmentul: Acesta ºi-a întins capulcu botul mic, catifelat ºi umed, pespatele mamei lui ºi, cu ochii închiºi,se lasã dezmierdat.6. Care-i rãspunsul?

Roºioarã ºi codatã,Umblã noaptea prin poiatãªi la noi ºi la veciniCa sã cumpere gãini.

7. Se teme ºi de umbra lui.

A

B

1

2

3

4

5

6

7

8

9

A

B

1

2

3

4

5

6

7

24

5. Mamifere

Defineºte noþiunea descoperitã pe verticala A–B!

1. Fiinþã superioarã … .2. Un mamifer în apele oceanelor.3. Animalul care seamãnã cu omul.4. Prietenul cel mai credincios alomului.5. Cel mai mare mamifer terestru.6. Urechiatul din poveste.7. A rãmas în poveste, fãrã coadã.8. E ºireatã, e roºcatã … .

6. Rebus cu … animale

ORIZONTAL:1. Este tras de boi. – Hranã preferatãde câine.2. Fiinþã, dar nu plantã.3. Cu clopoþei, nu prinde ºoareci.4. Mijloc de mâþã!5. Coadã de pisic! – Aurel Bãrbosu.6. Tatãl iedului. – Mioare.7. A hrãni puii cu lapte.

VERTICAL:1. Caprã mai micã.2. 7 …, vârsta începerii ºcolii. – Parcurge un drum în formã de L pe tabla de ºah.3. Animale din pãdurile noastre de munte, vânate pentru blana lor.– Silabã … dublã în cuvântul papagal.4. A imita spre sfârºit!5. Cântecul broaºtelor. – Gurã de animal.6. E numai piele ºi os. – Cap de iadã!

A

B

1

2

3

4

5

6

7

8

1

1 2

2

3

4

5

6

7

3 4 5 6

25

7. Pãsãri

ORIZONTAL:1. Simbolul porumbelului – Cioc … adoua jumãtate!2. Sinonimul lui sau – Copilul gãinii.3. Uimit.4. Strigãtul puilor. – La revedere!5. Ciripit de pãsãrele. – Spaþiul încare zboarã pãsãrile.6. Anotimpul pe care pãsãrile îlpetrec în depãrtãrile cu lumina preaalbã ºi prea fierbinte.7. Adãposturi pentru pãsãri.

VERTICAL:1. Un elev scos la lecþie care nu a învãþat se zice cã e în … – Pasãre migratoarecare-ºi cântã numele.2. Membrele anterioare ale pãsãrilor.3. Cântec de pãsãrele.4. Exclamaþie de durere. – Are … fãrã r!5. Pete … doar din consoane! – Marþi fãrã cap ºi coadã.6. Prin el se înmulþesc pãsãrile. – Acoperã corpul pãsãrilor.7. Pasãre neagrã din familia corbului.

8. κi cautã singure hranã ºi adãpost

1. Ce fel de animale sunt cele caretrãiesc în pãduri?2. Care specie de urs trãieºte în þaranoastrã?3. Cum se numeºte animalul care i-efricã de umbra lui?4. Ce animal seamãnã cu omul?5. Cine-ºi sacrificã viaþa pentru iedulei, exemplu dat într-o povestire foartecunoscutã?6. Cu cine seamãnã câinele? (articulat)7. Cine-i ºireata din pãdure?

7

6

5

4

3

2

1

1 2 3 4 5 6 7

A

B

7

6

5

4

3

2

1

26

9. Multe animale …

Completeazã corect definiþiile ºi vei descoperi pe verticala A–B denumireaunui grup de lupi.

1. Grup de cai.2. Mai multe raþe.3. Ceatã de vite.4. Mai multe pãsãri cãlãtoare.5. Grup de oi.

10. Vieþuitoare

Dacã vei completa corect vei descoperi pe orizontala A–B care este denumireapentru fiinþele care

Se nasc, trãiesc ºi mor …

1. Plantele ºi animalele au … . 2. Un erbivor … fricos. 3. Mai marele animalelor. 4. Fiinþe …tãcute. 5. Prin pãdure, dupã fragi ºi mure. 6. …cu clopoþei, nu prinde ºoareci. 7. De pe lac strigã: Mac! Mac! 8. Animalele de pe lângã casa omului. 9. Nu sunt domestice!10. Pasãre migratoare cu cioc porto-caliu ºi picioare lungi.11. Cel mai mare mamifer terestru.

A

B

1

2

3

4

5

A B

1 2

3

4

5

6

7

8 9

10

11

27

11. Care animale nu sunt ierbivore?

Pentru a afla rãspunsul completeazã corect careul ºi vei afla pe verticala A–B:

1. Cel mai bun prieten al omului.2. Dacã nu e de plâns, e de … .3. Animal periculos din junglãacoperit cu blanã dungatã.4. Un peºte fioros.5. Nu se împacã cu câinele.6. Dã târcoale pe la coteþul (poiata)gãinilor.7. Despre prefãcuþi se spune cã plângcu lacrimi de … .8. În desenele animate, acel animaleste … roz.9. Monedã româneascã.

12. Aflã cine e? „Cumetriþa cea ºireatã Vine-adesea prin vecini ªi-amatoare se aratã De a „cumpãra” gãini!”

Aflã pe verticala A–B rãspunsul la ghicitori.

1. Adãpostul vulpii se numeºte … .2. L-a pãcãlit pe … .3. Vulpea este un animal … .4. Pentru cã vâneazã, este un animalde … .5. Este ºi folositoare pentru cãdistruge un numãr mare de… .6. Trãieºte în… .

B

A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

B

A

1

2

3

4

5

6

28

13.Cine este?„Un dovleac cu patru beþe, Geme ºunca în coteþe”

Completeazã corect definiþiile ºi vei gãsi rãspunsul la ghicitoare grupândliterele din pãtratele marcate.

1. Trunchiul acestui animal se sprijinãpe … .2. Vede, se uitã cu … .3. Bot sau … .4. Adãpostul lui se numeºte … .

14. Peºti

Pe verticala A – B vei afla ce trebuie sã faci dacã vrei sã prinzi peºte.

1. Suveicã argintie, Numa-n apã ºade vie!2. Ouã de peºte.3. Dacã peºtele nu se vinde proaspãt,este la … .4. Lupul bãlþilor.5. Peºte rãpitor din râurile mari, cucorpul masiv, fãrã solzi ºi carnea albã,foarte apreciatã (articulat).6. Peºte de pradã cu solzii verde-arãmiipe spate ºi alburii pe pântece.7. (Un peºte întâlnit în apele de munte) Þuºti, prin apã, dup, sub piatrã!

,,Era într-adevãr o veveriþã, un ghem de blãniþã de culoarea flãcãrii,cu coada stufoasã adusã pe spinare spre urechi, c-un cãpºor minusculîn care licãreau ochiºorii, ca douã boabe de ploaie ori de lacrimi.”

Mihail Sadoveanu – Þara de dincolo de negurã

,,Peste toatã aceastã mândreþe plutea câte un vultur, alunecând înlargi rotocoale pe aripile întinse ale cãror vârfuri abia se miºcau dinvreme în vreme.”

Barbu ªtefãnescu Delavrancea – Sultãnica

1

2

3

4

A

B

1

2

3

4

5

6

7

29

15. Vânãtoare

ORIZONTAL:1. Locul unde trãiesc cele mai multeanimale sãlbatice.2. Listã adãugatã la o tipãriturã,conþinând îndreptarea unor greºelide tipar.3. Citind invers TABAR!4. Cãprioarã, animal vânat pentrucarnea sa gustoasã ºi pentru pieleaei finã.5. Ana … fãrã mijloc!6. Pronume personal. – Tras de boi.7. Roºcata cea ºireatã.

1

2

3

4

5

6

7

1 2 3 4 5 6 7

VERTICAL:1. Diminutivul de la porc.2. Posezi – Elena Vintilã3. Început.4. Curat … fãrã început! – Cele!5. Strigã numele unei flori – Ape!6. Literele 4 ºi 5 din încet! – Posedã.7. Puºcã.

30

3. Cum sã ne orientãm?

GHICITORI

2. Un bec uriaºLumineazã în oraºDar ºi peste lumea toatã.Nu se stinge niciodatã!

4. Pe cer noaptea de priveºti,Steaua asta o zãreºti .E stea binecuvântatã,Mereu nordul ni-l aratã!

6. Noaptea dau luminã,Când bolta-i seninã .Ziua se pitescFiindcã se-odihnesc!

8. În pãdure dacã eºtiNicicum nu te rãtãceºti .Cãci muºchiul copacului,Creºte înspre partea lui.

1. Este-o linie ciudatã,Cãtre care se îndreaptãPrivirea copiluluiCare-ºi spune-n gândul lui :De ce oare mi se pareCã pãmânt ºi cer, deodatãS-au întâlnit laolaltã?

3. Am un cesuleþ ciudatCu litere e marcat.Dacã ºtii sã-l foloseºti,Deloc nu te rãtãceºti :Cãci îþi spune bunãoarã,Unde este nordu-n þarã.

5. Pe-o hârtie-s strânse toate :Dealuri, munþi, oraºe, sate,Ape, podiºuri ºi vãi .Care e numele ei?

7. Miazãnoapte, sud ºi vest,Pare-mi-se cã ºi est,Ce-or fi oare, de aratãOmului unde se -ndreaptã?

„Datoria fiecãruia este sã-ºi înveþe punctul pe care stã, oraºul încare trãieºte, þara, continentul mai târziu.”

Tudor Arghezi – Cu bastonul prin Bucureºti

31

9. Punctu-acesta cardinalEste foarte matinal :Dacã vrei, în zori de zi,Dupã Soare-l poþi gãsi!

11. E opusul norduluiCare e numele lui?

13. Pulbere de aur finãPe albastrã muselinã.

15. Unu-i mic ºi altu-i mare,Dar niciunul roate n-are!

10. Punctu-acesta ni se-aratãCând Soarele se îndreaptãSpre culcare- acuº-acuº!Hai, c-aproape þi l-am spus!

12. Aici dac-ai sã priveºti,Repede o sã gãseºti,Munþi fãrã de înãlþimiªi ape fãr de–adâncimi!

14. O crãiasã luminatã,Stã de strajã noaptea toatã!

16. Mugurii nopþii, de focÎnfloresc din loc în loc.

„Soarele apunea, strãlucind. Un nor albastru, metalic, îi acopereafaþa. ªi raze prelungi, raze albastre, palide, rarefiate, ºi razeluminoase, fluide, plecau de lângã pãmânt, de unde apunea soarele,ºi se înãlþau, mãrindu-se…

Lumina soarelui, de miere, strãlucea pe marginea norului; albastrulpãrea cã arde la margini, violent. Soarele murea frumos, ºi norulalbastru îl acoperea ca o pãturã de pãmânt, grea…”

Dumitru Radu Popescu – Moroiul

„În depãrtare, pe linia netedã a orizontului, se profileazã, camuºuroaie de cârtiþe uriaºe, movilele, a cãror urzealã e taina trecutuluiºi podoaba pustietãþii”

Alexandru Odobescu – Pseudo- Kyneghetikos

„Uluit de zbuciumarea uriaºã pe care o ºtii mai largã decât zareaºi alunecând departe pe sub zare, simþi nevoia sã-þi întorci privireaspre þãrmul mãrginit ºi nemiºcat. Dinþãtura lui capricioasã ºi inegalã,în contrat cu vasta uniformitate, odihneºte ochiul ºi-l dezmiardã…

Gala Galaction – La þãrmul mãrii

32

JOCURI – REBUS

1. Puncte cardinale

Pe verticala A–B vei obþine denumirea unui mijloc de orientare în naturã.

1. Stelele se aflã pe … cereascã.2. Miazãzi.3. Vest.4. Punctul cardinal indicat demuºchiul copacilor.5. Steaua care indicã nordul.6. Est.

2. Mijloace de orientare

Vei obþine pe verticala A–B denumirea locului unde se pare cã cerul se uneºtecu pãmântul.

1. Punct cardinal indicat de Steaua Polarã.2. Est.3. Forma de relief mai înaltã decât lunca.4. Orizont.5. Instrument folosit pentru orientareaîn naturã.6. Forma de relief cea mai înaltã.7. Punctul cardinal care indica direcþiadin care apare soarele.

3. Hãrþi

Dacã vei completa corect vei afla pe vericala A–B denumirea unui desengeografic.

1. Graniþã.2. Sud.3. Est, Nord, Sud, Vest – puncte … .4. Apus.5. Instrument cu ajutorul cãruia neputem orienta în spaþiu.

B

A

6

5

4

3

2

1

B

A

7

6

5

4

3

2

1

A

B

1

2

4

3

5

33

4. Noþiuni de orientare

Completeazã corect careul ºi vei descoperi pe verticala A-B motivul pentrucare oamenii au stabilit puncte cardinale.

1. Miazãnoapte sau … .2. Astrul care ne indicã cu precizierãsãritul sau apusul.3. … orizontului nu poate fi atinsãniciodatã.4. Punctul cardinal opus estului.5. … reprezintã tot ce cuprindem cuprivirea pânã la linia orizontului.6. Unul dintre desenele convenþionaleprin care reprezentãm întinderi maride pãmânt.7. Sud sau … .8. Est sau … .9. Umbra este mai lungã dimineaþaºi … .

1. Linia orizontului este locul undeavem impresia cã … se uneºte cuPãmântul.2. Punctele cardinale sunt necesarepentru … .3. Miazãnoapte sau … .4. Punctul cardinal din dreptulSoarelui, la amiazã.5. Partea de orizont de unde rãsaresoarele.6. Punctele cardinale se indicãpe linia … .7. Vest sau … .8. … ne indicã cu precizie rãsãritulºi apusul.9. Rãsãrit sau … .

5. Linia orizontului

Completând corect definiþiile pe orizontalã, vei obþine pe verticala A–Bpunctele principale de orientare denumite puncte … .

B

A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

A

B9

8

7

6

5

4

3

2

1

34

4. Sã cunoaºtem înfãþiºarea Pãmântului

1. Un uriaº neclintitCu capul în nori pitit.

3. Un ºes neted ºi întins,Cu brâu de grâne încins.

5.Un podiº din sud de þarã,Are-n nume o comoarã.Despre el cunoaºtem toþiC-aminteºte de strãmoºi.

GHICITORI

2. Între Dunãre ºi mareExista demult, demult,Munte falnic pânã-n zareAcum doar podiº vestit

4. Chiar în centrul RomânieiE cetatea avuþiei.Afli multe bogãþii:Sare, gaze, pomi sau vii.E-o cetate minunatã,De Carpaþi înconjuratã

6. Sus, pe vârfuri de Bucegi,Vânturi, gheþuri,ani întregiStâncile mereu le-au rosDar nu fãrã de folos:Cap de om ele-au sculptat,Chiar ciuperci au modelat!Ce-or fi oare? N-aþi aflat?

,,Sã strãbaþi cu piciorul ºi sã înþelegi cu gândul ºi sufletul”Nicolae Iorga

„Dupã douã ceasuri de drum în câmp deschis, între ogoare ºi fâneþe,pãmântul începe sã se vãlureascã. Nesfârºite se desfãºoarã în zareaînaltã încovãierile munþilor cu coamele-n luminã”

Alexandru Vlahuþã – În munþii noºtri

Dacă ți-a plăcut, intră pewww.elefant.ro/ebooks

descarcă volumul și citește mai departe!