A trecut aproape un an de cânda fost reales ca primar. Având giruldumneavoastră pentru a gospodări

cum se cuvine comuna, primarul Nicolae Mosora vine înfaţa dumneavoastră prezentându-vă o sinteză a activităţiidumnealui. Cu această ocazie promite că dialogul dintreedil şi cetăţeni va continua pentru că o bună informare nupoate aduce decât beneficii comunităţii.

amănunte în pagina 2

În mintea mea e iarnă, dar în sufletul meu e o primăvară permanentă (Victor Hugo)

Martie 2013 anul 2 numărul 11Publicaţie lunară de informare, opinie şi atitudine

Primarul le vorbeşte oamenilor!

“Tableta luiVirgil”

Începând cu numărul viitor alziarului nostru, jurnalistul VirgilLazăr va avea o rubrică proprie, subgenericul ,,Tableta lui Virgil”. Poate

ne va ,,depăna” amintiri despre anii petrecuţi în Daneș, labunici, sau la şcoala de aici, unde a urmat clasa V-a, Laslearămânâd fără dascăl din cauza războiului care l-a mobilizatşi pe tatăl său, singurul învăţător din sat.

Ştefan Costeaamănunte în pagina 8

stefan 11:Layout 2 09/04/2013 7:27 PM Page 1

A trecut aproape un an de când am fostreales, prin votul dumneavoastră, ca primar.După cum s-a putut observa nu am dorit săapar în prim-plan ci am considerat că estemai bine să muncesc pentru a realiza cât maimulte din proiectele comunei noastre pentrucare m-am angajat în faţa comunităţii. Con-sider că a venit momentul să apar în faţadumneavoastră pentru a vă face o scurtă in-formare asupra activităţii mele dar şi pentrua clarifica falsitatea unor informaţii vehiculatede unele persoane prea puţin aplecate asuprabinelui comun.

Sunt primarul tuturor din comuna Daneşşi mă identific cu toţi oamenii care locuiescaici. Doresc binele tuturor, indiferent că m-au votat sau nu. Cred că încrederea pe caremi-ați acordat-o se datorează faptului că amdovedit că sunt un bun gospodar și că ampus, desupra tuturor lucrurilor, binele comu-nității noastre. Mărturie stau realizările cares-au făcut şi care aşează comuna noastră înprim-planul comunelor din judeţul Mureş şinu numai, ceea ce reprezintă oglinda efor-turilor noastre comune.

Din păcate nici noi nu suntem ocoliţi demultiple atacuri nefondate şi bazate pe nea-devăruri îmbrăcate cu răutatea minciunii. Nudoresc nicidecum să mă disculp în faţa dum-neavoastră dar mă simt jignit să ştiu că efor-turile mele şi bunăstarea comunei sunt mo-tive de atacuri egoiste, mânate de interese ob-scure şi total neproductive pentru noi toţi.Consider că trebuie să fii rău intenţionat casă nu observi că tot ceea ce s-a făcut aduceavantaje deosebite fiindcă obiectivele odatărealizate sunt cu toate aduse ca beneficii lo-cuitorilor noştri.

Nu cred că poate contesta cineva reali-zările recente care s-au făcut. Este destul săenumăr şcoala nouă de la Seleuş, renovareacompletă a şcolii din Daneş, exemplu deşcoală multifuncţională şi modernă, străzileasfaltate din Daneş, Seleuş şi Criş, inaugu-rarea şsi funcţionarea Centrului Comunitarde Resurse Umane, drumurile de hotar asfal-tate. Şi aici trebuie precizat că Uniunea Euro-peană insistă pentru drumurile agricole. Maiamintim modernizarea parcurilor din Daneşsau continuarea lucrărilor de modernizare astadionului. Toate aceste realizări de dată re-centă ne fac să fim mândri fiindcă Daneşuleste comuna cea mai bine văzută din judeţulnostru.

Dar ceea ce s-a înfăptuit, prin eforturilenoastre comune, este de mai mare amploare.

Şi nu pot să nu mai aduc aminte şi alte obiec-tive propuse şi realizate. Cunoaşteţi cu toţiifaptul că sunt peste 80 la sută din străzi asfal-tate. Fapt deosebit dacă vă spun că sunt co-mune care nu au niciun drum asfaltat! Dacăsunt unele probleme sunt legate de faptul că

proiectul câştigat a fost selectat de comisia deevaluare fără să putem interveni. Mai ştiţi că,la Criş, şcoala a fost renovată complet. Tot laCriş avem o grădiniţă nouă, la standarde eu-ropene. Mai amintesc modernizarea grădi-niţelor din Daneş şi Seleuş, modernizareaCăminelor Culturale din Daneş, Seleuş şiCriş precum si existenţa unui sediu al pri-măriei modern râvnit de multe comune. S-aintrodus canalizarea în Daneş, s-au construitpoduri şi s-a restaurat drumul spre Stejăreni,iluminatul public a fost introdus până aproa-pe de 80 la sută sau Centrul de InformareTuristică care se va construi în acest an.

În satul Stejarenii s-a refacut drumul dinsat, s-a construit drumul nou care leagă satulStejărenii de Criş, am făcut eforturi ca auto-buzul să continue să circule, asigurăm gratuitaccesul copiilor la şoala şi grădiniţa modernădin satul Criş.

Sunt înfăptuiri certe, de necontestat, lacare mi-am adus aportul şi nu am precupeţitniciun efort pentru a duce comuna noastrăpe locul pe care foarte puţine administraţii îlpot ocupa. Aceste lucruri nu se pot face în-tâmplător. Poate să creadă cineva că reali-zările comunei Daneş sunt rodul întâmplării?Sunt sigur că dumneavoastră sunteţi conşti-enţi, motiv pentru care mi-aţi oferit girul toc-mai pentru că am dovedit că iubesc oameniiacestor sate şi nu-mi este indiferent ce se în-

tâmplă în locul în care trăiesc.Mă intreb retoric: oare cei dinaintea mea

ce au făcut pentru satul Stejarenii ? Dar pen-tru Criş, dar pentru Daneş sau Seleuş !? Îi res-pect pe toţi dar numai cu sfaturi, fără impli-care nu pot fi de acord.

Şi, totuşi, de ce vin aceste atacuri cu oconsecvenţă răutăcioasă demne de cauze mainobile? Eu ştiu că important este ceea celăsăm în urma noastră. Nu există mai maremulţumire decât faptul că suntem tot maiaproape de ceea ce duce la prosperitate. Sa-tisfacţia lucrului împlinit şi paşii uriaşi, încomparaţie cu alte comune, pe care Daneşuli-a făcut sunt rodul muncii noastre, atât almeu ca edil ales de cetăţenii comunei cât şi aldumneavoastră fiindcă aţi ştiut şi aţi intuitpotenţialul pe care zona noastră îl are. Şi, to-tuşi, de ce trebuiesc suportate atacuri josnice,denigrări lipsite de bun simţ şi totul sub im-boldul unei răutăţi personale?

Mă simt stânjenit să amintesc anumite lu-cruri care au legătură şi cu trecutul nu foarteîndepărtat şi cu grosolănia ce depăşeşte dem-nitatea mea ca om. Dar trebuie să răspund,cu mijloacele pe care o educaţie bună le punela îndemână, pentru a nu stârni confuzie înjurul nostru. Amintesc doar modul în careunii au înţeles să facă, anul trecut, campaniaelectorală. Am avut de suportat o campanieagresivă bazată pe minciuni şi pe atacuri ceau ocolit adevărul tocmai pentru a mă deni-gra în ochii dumneavoastră. Am avut de su-portat mojicia şi atacurile la persoană. Cumse spune pe terenul de sport: lipsă de com-portament corect si cinstit! O competiţie edoar o competiţie. Are şi ea reguli după carese realizează. Dar unii, pentru a-şi atingescopurile, calcă în picioare totul pentru aobţine ce vor. Din fericire se poate observaacum că toate minciunile lansate în acea cam-panie de către unii candidati aflaţi pe lista deconsilieri locali au fost intenţionat deformateşi nu sunt conforme cu adevărul.

Din păcate trebuie să spun cu regret cătoată această ofensivă agresivă, cu atacuri re-petate şi brutale are, în principal, ca autor oanumită persoană. O persoană care nu numaică nu doreşte să vadă ceea ce s-a făcut bine încomună dar pune permanent într-o luminănefavorabilă imaginea de ansamblu a comu-nei noastre şi a cetăţenilor. Mai mult, acestpersonaj nici măcar nu este din comunanoastră şi nu are nici mutaţie pentru a locui

aici. În schimb are grijă să falsifice realitateaurmărind fără onestitate să atingă mai multeinterese personale. Probabil că fiecare pasărepiere pe limba ei dar noi suntem alcătuiţi dinprea multă bunătate şi iertăm şi multe jigniri pecare le primim nedrept, dar toate au o limită.

Nu doresc sub nicio formă ca oameniidin comună să creadă că au ales un primarfals, cu mai multe feţe şi care nu este cinstitcu concetăţenii săi. La orice întrebare pe caream primit-o am încercat să-i ofer un răspuns.Problemelor cu care oamenii au venit la mineam încercat să le găsesc o rezolvare. În măsuraîn care am putut am făcut tot posibilul să fiualături de cetăţenii comunei. Ce trebuie ştiuteste faptul că o primărie funcţionează dupălegi şi totul trebuie făcut în limitele pe care leoferă acestea. În litera şi spiritul acestor legiam venit permanent alături de dumneavoas-tră. Consider că nu am minţit niciodată penimeni. În cazul în care unii vor considera cănu e aşa îi aştept oricând la mine pentru a lecere scuze. Nu doresc să fiu văzut ca o per-soană cu o imagine pe care alţii o „fabrică”pentru a desconsidera nu doar persoana meaci şi munca pe care am depus-o de-a lungul a17 ani. Sunt prea mulţi ani, multe lucruri fă-cute împreună, şi nu-mi este ruşine să vă potprivi în ochi. Spre deosebire de alţii care,când au avut ocazia, şi-au rezolvat proble-mele personale gen: luat terenuri, locuinţe,apartamente la bloc, spaţii comerciale, etc.Suntem mult prea demni să nu vedem cinesuntem şi ce am realizat iar din caracterulnostru lipsesc minciuna, bădărănia şi lipsa descrupule. Avem credinţă de Dumnezeu, res-pect pentru semenii noştri şi consideraţiepentru rezultatele deosebite ale oamenilor delângă noi.

Sper că această prezentare a situaţiei esteîmpărtăşită corect şi că de fiecare dată, cuvoia dumneavoastră, vă voi ţine la curent cuceea ce se întâmplă în comuna noastră. Suntobiective în curs de realizare, sunt proiectede mare necesitate pentru care s-a muncitmult, proiecte care iniţial sunt aprobate şiapoi realizate iar dumneavoastră trebuie săfiţi părtaşi la tot ce se întâmplă. Fiindcă avemun viitor comun iar comuna Daneş este omare familie, la care eu personal ţin prea multca să nu-mi pese, ca să nu îmi spun punctulde vedere în scopul de a vă arăta adevărul .

O altă nemulţumire a cetăţenilor se refe-ră la nivelul impozitelor . Vreau să ştiţi căacest nivel nu este stabilit de către primar sauprimărie după bunul plac! Regimul impozi-telor este un regim special reglementat deCodul Fiscal, acestea sunt actualizate peri-odic (la trei ani), de către Guvern prin hotă-râri. Ştiţi că timp de 3 ani nivelul impozitelornu a suferit majorări, actuala majorare se da-torează HG nr.1309/28.12.2012?

Vreau să vă mai spun că ştiu că există lanivelul comunei probleme nerezolvate, lecunosc dar din păcate bugetul local este limi-tat iar lucrările trebuiesc realizate în funcţiede priorităţi. Încerc anual să rezolv cât maimulte probleme ale colectivităţii!

În încheiere vreau să vă reamintesc de-mersul meu făcut pentru a mă apropia de oa-meni şi de problemele lor, respectiv stabilireaprogramului de audienţă: în prima şi ultimamiercuri din lună, la sediul primăriei, întreorele 16-18 . Aştept sugestiile şi propuneriledumneavoastră!

primar, Nicolae Mosora

2 ANALIZĂ ŞI OPINIE

Redactor șef: Ștefan CosteaSenior editor: Mircea RăchităRedactori: Lucia Bichiș, Andrada Mare, Daniela Niste, Daniela Suciu, MariusIosif, Marius Moldovan, Doina Medeșan, Viorica Secetă, Ioan Medeșan,Cristina Mosora, Ana Gașpar, Viorica Crucin, Maria Mureșan, Nicolae David,Maria Man, Bădică Nicola, Ileana Costea, Maria Anghelina, Maria Diaconu,Nicolae Tudor Cristea, Elena Oprea, Maria Ivan, Demirel Herman, DorinelBichiș Corespondenți: Horia Constantin Alupului Rus, Valentin Bălănescu, VirgilLazăr, Camelia Moldovan, Alin Pora. Foto: Doina Medeşan.Tehnoredactare:Ştefan Costea, Lucia Bichiş, Chivuţa Trif.

actualitatea.danaseana@yahoo.comTelefon: 0762 393 445

ISSN 2285 – 1291 ISSN-L = 285 – 1291 Publicaţie editată de SC Maris Edi Pro SRL

Primarul le vorbeşte oamenilor

stefan 11:Layout 2 09/04/2013 7:18 PM Page 2

Începând cu numerele 6-7 (octombrie-noiembrie) şi 8 (decembrie) 2012, publicaţia noastră găzduieşte, în foileton, cartea autobiografică Însemnări din viaţă a învăţătorului-preot Pompiliu E. Constantin, tipărită în 1931, la Sighişoara. O facem în semn de omagiu la aniversarea a 135 de ani de la naşterea fondatorului şcolii de stat din Daneş şi a 60de ani de la moartea lui. Iniţiativa şi îngrijirea textului îi aparţin lui Ştefăniţă Regman, care în numerele precedente semnează şi o prezentare a ilustrei şi meritorii figuri dăneşene.

„Viaţaeste ţesutădintr-o pân-ză de amin-tiri. Sunt clipecând omul nu-treşte restul zile-lor numai din adu-ceri aminte. Dacă ele sunt frumoase, buzele îiînfloresc de un surâs dulce, ca zâmbetul trecu-tului ce întreţine candela licărindă a moşnea-gului – cu ochii înrouraţi pierduţi în vag, de peprispa casei. Dacă amintirile sunt duioase,pieptul tresaltă într-un suspin uşurător.

Faptele omului nu sunt trecătoare. Umbralor se repetă şi împacă, sau mustră cugetul; iarîn clipa morţii oglinda întregii vieţi ţi se aratăşi priveşti în ea ca într-un gând adânc. Poţimuri râzând, de-ţi surâde trecutul, sau moristrâmbând buzele în spasme desperate dacăfaptele urâte ţi se arată cu sila în toată ciudăţe-nia lor.

Şi pe mormântul omului, oricât de singu-ratec ar fi, cresc câteodată flori, nu sădite demână omenească, ci aduse de vântul primă-

verii dintr-o neştiută grădină şi un glas mis-teric îngână în serile senine numele celui apus.

Iar în cavoul bogatului, care a alungat vă-duva săracă în timpul iernii afară din casă pedrumul înzăpezit, cresc numai spini şi se adă-postesc stranii vietăţi.

N-am scris aceste rânduri pentru cei ce seocupă cu literatura, n-am aceste pretenţii, daram scuturat pe paginile mute creanga aminti-rilor mele, legate strâns de ce s-a făcut de bineîn comuna Daneş, în câteva zeci de ani.

Cetind, prietinii îşi vor aduce cu drag a-minte de mine, tovarăşii de muncă de noi, iardacă am avut şi răuvoitori în strădania ce amdepus pentru ridicarea comunei noastre, a tu-turor celor ce-am primit în sânul ei desmer-dările copilăriei, poate că măcar acum vorarunca un văl de înfrăţire asupra umbrei cares-a dus, iar pentru generaţiile ce vin după noi,poate le va servi de exemplu.

De unde m-am oprit eu, las în grija timpu-lui de a merge mai departe.

Daneş, în Februarie 1931. Pompiliu E. Constantin

Timpul mă târî în zborul său încă doi ani,fără ca eu să mai pot depune examenul pen-tru cursul II. Când aştepti clarificarea pro-priei tale situațiuni, calcului vremii te în-grozeşte. Atinsesem vârsta când puteam con-tura lucrurile într-o judecată superioară. Şiapoi niciun chin nu e mai viu decât desnădej-dea, la gândul că nu-ți vei putea îndeplini ide-alul. Cel ce rămâne lipit de răgazul aruncat deîmprejurările nefaste, care-i sugrumă caleacătre punctul aurit, visat de atâtea ori, întreagalui viață priveşte cum într-o besnă de în-tuneric licăreşte o flacără albastră ca o candelăsfârşindă şi alunecă tot mai afund, învăluită deumbră. Această flacără albastră ce pâlpâiemurind e visul făurit în cea dintâi primăvară,e planul croit pentru viitor, dar necruțat devreme şi dus de furtună înspre apus.

În acest timp de tulburi imagini, aveamdoar o singură mângâiere: ca pot servi cuceva pe frații mei români.

Am fost angajat învățător în comuna Criş,apoi în Hetur, ambele în acelaşi tract bise-ricesc. Şi în aceste sate am intrat în inimileparohienilor şi a organelor bisericeşti. Paro-hul Crişului, Eroftei Gheaja, în testimoniuldat, zicea: „Se recomandă cu caldură tuturorcomunelor noastre bisericeşti.” Toate aceste re-comandațiuni însă nu-mi puteau asigura ti-tlul de învățător. Ocupațiunile şcolare şi celeîn afară de şcoală ‒ din ce în ce mai multe ‒ şicăutând a le pătrunde cu conştiinciozitate,nu-mi permiteau nicicând a pregăti examenîn particular pentru terminarea pedagogiei.

Nenorocirea mai făcu ca şi în familia measă se facă o criză nemaipomenită. Avereatatălui vitreg se vânduse absolut toată pentrudespăgubirea creditorilor. Eu eram chematacum ca, din economiile slabe ce le puteamrealiza din câştigul meu modest ca învățător,să împac câtuşi de puțin mizeria celor deacasă. Luând o hotărâre fermă, în anul şcolar1900 - 1901, m-am înscris în cursul II de pe-dagogie visat de atâtea ori şi am rămas să-lurmez.

Pentru o clipă se părea că nava vieții meles-a îndreptat liniştită în largul luciu al mării.Valurile însă iarăşi o amenință. Tatăl meu vi-treg, pe lângă toate păcatele ce le trasem pen-tru el până atunci, se mai îmbolnăvi şi datoriacreştinească măcar cerea să fie îngrijit de noi.Mai bine de o jumătate de an a bolit în pat.Am fost dar nevoit, îndemnat de iubirea demamă, năcăjită biata destul, să mă duc acasăsă-i fiu o mână de ajutor.

Venise vremea de a-mi satisface şi legea re-crutării. Pentru clasa anului 1900 m-au de-clarat neapt şi m-au amânat. Ca să mă pot bu-cura de articolul legii care privea pe învățătorirelativ la stagiul militar mi se cerea să dove-desc că urmez cursul al II-lea de pedagogie.

Iată-mă, dar, determinat să fac toatesforțările şi să depun în particular la termenulcerut examen pentru cursul doi. Aceasta înanul 1901. Instrucția militară am trecut-omai târziu, în 1904, în vară, în timp de 8 săp-tămâni, la reg.[imentul] de honvezi 22T.[ârgu-] Mureş.

Până la data examenului, am meditat,fiind stăpân pe materie şi cum pătrunsesembine limba maghiară şi matematicele, feteleparohului gr.[eco]-orient.[al] român TomaDaican, din Sebeşul inferior, Marioara şi Eli-sabeta, una azi e preoteasă văduvă şi învăță-toare, alta preoteasă în Fofeldea, j.[udețul]Sibiu, precum şi Aurelia Preda din Avrig şiMarioara Munteanu din Ruşi, SultanaCiuleiu din Saschiz, elevi de la pedagogie, iarde la şcoala civilă, pe Elena Cloaja din Boița,lângă Sibiu. Înşir acest pomelnic nu ca olaudă din parte-mi că eram în stare să daulecții la alții, dar sunt amintiri peste cari nupot trece. În fine, în anul şcolar 1901-1902,am urmat şi cursul al II-lea, terminându-l cu

deplin succes.Soarele reînvierii trimise razele-i dulci în

sufletul meu. Scăpasem acum de gândul ne-gru ce mă sbuciumase câţiva ani de-a rândul,terminasem cursurile şi urma să păşesc înplin pragul unei vieţi nouă. Pe atunci nu eratocmai uşor să capeţi un loc de învăţător. În-

văţătorul trebuia să fie şi bun cântăreţ, săpoată îndeplini rolul de cantor bisericesc. Înorice sat el era ales şi prin voinţa poporului,nu numai la propunerea organelor superioareşcolare. Ca să se facă o numire de învăţător, ce-rinţele sătenilor trebuiau mai întâi satisfăcute.

Tocmai în acel timp, deveni vacant postulal III-lea de la şcoala română gr.[eco-]orien-tală din Sighişoara, prin retragerea lui IoanIancu din Mohu. Pe alocuri, poporul româ-nesc din Sighişoara mă cunoştea, mai ales cămai aveam şi pe badea Mihail Rucăreanu şimi se făcu propunerea să concurez şi euprintre candidaţii la acest post. Ştiam că e unlucru greu de obţinut, candidaţii erau destulde mulţi. În urma probelor făcute, poporul acerut de la Arhiepiscopat numirea mea deîn.[ăţător] provizoriu, iar în primăvara anului1903, făcându-mi şi anul de practică, dupăcum cerea legea, am depus examenul de cali-ficaţiune la Sibiu, luându-l cu media generală„bine”. Terminând definitiv cu şcoala, nu-mirămânea decât să mă întorc în vreun post, din

apropiere de Daneş, dictându-mi aşa intere-sele familiale, căci chiar în Daneş nu aveamdeocamdată prilejul, nefiind loc vacant.

Locuitorii români din Sighişoara, mulţu-miţi pe deplin în urma examenului de sfârşitde an şi amuzaţi şi de comisiunea examină-toare, îmi propuseră să concurez pentru pos-

tul ce-l ocupasem ca provizoriu, făgădu-indu-mi-se că voi fi ales cu multă dragoste.Noua situaţie îmi dădea de gândit. La oraşscumpetea era prea mare pentru modestasumă de 300 de florini ce-mi venea anual; numă puteam nici întreţine măcar, mie căruiami se cerea cu orice preț, prin jertfe chiar, sărealizez economii. La stăruinţa, însă, a dele-gaţiunei care se prezentă în Daneş pentru ainsista să primesc propunerea, am cedat,hotărându-mă a concura pentru post. Succe-sul îmi fu strălucit şi de astă dată, fiind ales,cu toţi candidaţii mulţi, cu totalitatea vo-turilor. În acelaşi timp, mai fiind încă un postvacant, s-a ales dintre 6 concurenţi D-ra Cor-nelia Ciceiu, nepoata protopopului DumitruMoldovan. În Sighişoara am funcţionat pânăla 1 dec. 1905. Şcoala era condusă de Am-brosie Stoicoviciu, fost preot, care a condus-o până târziu, în 1928, când a ieşit la pensie.Alţi colegi am avut pe Nicolae Ilie, azi profe-sor în Dicio-Sân-Martin şi colega mai sus nu-mită, Cornelia Ciceiu (care a răposat).

În cariera mea dăscălească nu m-ammărginit numai la obiectele materialului deşcoală predat iubiţilor micuţi cu mult interes,ci m-am ocupat, consumându-mi tot timpulliber, cu instruirea tineretului adult. În Sighi-şoara, am pregătit şi executat coruri pe 2-3-4voci, producţiuni teatrale, bineînţeles ajutatde colegii de la acea şcoală. Vestea despre ser-bările ce le organizam la şcoala din Sighişoarase dusese şi prin împrejurimi. Mă mai ocu-pam, cât am stat în Sighişoara, şi cu traduce-rea ordinelor referitoare la elementul româ-nesc din acel oraş; cu acest lucru mă angajamagistru magistru orăşenesc, îndulcindu-mă,mai la fiecare lună, cu o mică simbrie, care-mi prindea de minune. N-o duceam rău laSighişoara, dar gândul meu era să ajung în-văţător în comuna mea natală. Situaţia famili-ală mă chema mereu, iar față de mama aveamde îndeplinit o datorie sfântă. Aşteptamnumai momentul prielnic, care se şi ivi, de-venind un post vacant prin pensionarea în-văţătorului Petru Dopp. Trebuia acum să treciarăşi prin concurs. Ne-am prezentat doi con-curenţi. Am fost ales cu 4/5 din voturi,celălalt întrunind restul; aşa că în ziua de 1Decembrie 1905 mi-am luat în primire noulpost, acolo unde visasem de mic copil. Cuaceastă dată am pus capăt unui episod dinviaţa mea. Cetitorul va desprinde uşor, dincele ce-a urmărit până acum, o copilărie preafugară, aproape inexistentă, o primăvară ce s-a scurs nesimţită, o continuă încordare deputeri slabe ale unui călător pe poteci întor-tocheate, gata să fie luat de torent.

Dar, când ajungi pe culmea muntelui, uiţiprăpastia ce te-a ameninţat în noaptea cu fur-tună şi, când navigatorul îşi ancorează navape ţărmul verde, uită valurile năpraznice dinnoapte neguroasă.

(Sfârşitul Primei Părţi. Partea II începândcu numărul viitor)

Capitolul VÎNSPRE POSTUL VISAT:

ŞCOALA DIN DANEŞ

Însemnări din viaţă3ÎNSEMNĂRI DIN VIAŢĂ

stefan 11:Layout 2 24/03/2013 10:26 PM Page 3

4 DE SUFLET

Dumnezeu nu poate fi „povestit”;doar drumul nostru spre El, şi niciacela clar.realitatea noastră e în bună măsurăjocul jucat ca realitate, cu sentimen-tul realităţii, or tragedia deconspirăjocul, realitatea noastră ca ficţiune, carealitate ficţională. Realul sedezvăluie prin conştientizarea acesteificţionalităţi.

***trăim într-o societate post-comunistămultilateral coruptă – un stat huli-ganic.

***omul s-a desăvârşit în arta de a punecapcane; e o artă a vicleniei şi misti-ficării.Isus învinge capcana pentru că i sepredă, făcând din înfrângere, jertfă şiînvingând printr-un alt adevărmărunta viclenie.Cel ce pune capcane cade el însuşi încapcana fricii, a temerii permanente,a neputinţei de a privi drept, de aprimi drept.

***după nebunia înfloririi pomii se li-niştesc şi-şi cresc fructele.

***poate că trebuie să înţelegem, săsimţim, de fapt, învierea ca o re-naştere, ca o revenire la viaţa ade-vărată dintr-o viaţă moartă,împietrită.

***în ţara aceasta aşa-zisa clasă politicătaie crengile de rod şi le lasă pe celede vegetaţie. Viaţa aceasta a devenitun chin zilnic şi, culmea, încercămtotuşi să facem ceva.

Note din zile

prof. Marius Iosif

Vineri, 15 martie 2013, la Muzeul de Is-torie Sighişoara, o grupă de elevi din claseleV-VIII de la Şcoala Gimnazială Seleuş a par-ticipat la festivitatea de încheiere a Progra-mului de Educaţie Muzeală ,,Sighişoarasuntem noi! Istoria locală pentru minte şisuflet”. În cadrul evenimentului, câteva cu-vinte despre proiectul desfăşurat la Muzeulde Istorie, ne-a vorbit directorul muzeului,profesorul Nicolae Teşculă:,,Ne bucurăm căacest proiect se continuă, fiind la cea de-a III-a colaborare săptămânală, două şcoli dinSighişoara şi cu Seleuşul continuăm aceastătradiţie a programului de pedagogie muzealăderulată de către instituţia noastră. Prin eleîncercăm să sensibilizăm tânăra generaţie cuprivire la valoarea patrimoniului şi frumu-seţile oraşului nostru”.

Despre importanţa acestui program ne-amărturisit doamna Daniela Niste, directorul

Şcolii Gimnaziale din Seleuş: ,,Deosebit deinteresant, elevii au avut ocazia să dobân-

dească cunoştiinţe noi, să aibă experienţe uniceşi să îmbine utilul cu plăcutul, să îşi dea seama

mai bine de ceea ce înseamnă de fapt un muzeude istorie. Consider că astfel de parteneriatesunt foarte bine venite şi îi încurajez pe elevi săparticipe la astfel de parteneriate care vin însprijinul lor”.

Acest parteneriat organizat între ŞcoalaGimnazial Seleuş şi Muzeul de Istorie Sighi-şoara s-a desfăşurat în perioada 8 februarie-15 martie 2013. Pe parcursul acesteicolaborări s-au derulat următoarele activi-tăţi: o scurtă prezentare a cetăţii folosind camaterial didactic macheta din Turnul cuCeas; d-na Ina Hentz (responsabil pe comu-nicare şi relaţii publice), le-a prezentat tur-nurile, respectiv bisericile, cu ajutorul unuivideo proiector, precizând scopul, locali-zarea şi caracteristicile fiecărei construcţii;modelarea din lut a turnurilor (pentru

aceasta fiecare copil a primit câte o ilustratăcare reprezenta câte un turn; pictarea tur-nurilor modelate de către copii; vizitareapunctelor turistice ale cetăţii. În perioadaderulării proiectului, copiii s-au deplasatsăptămânal la Sighişoara, transportul fiindsponsorizat de către firma de transport SCOlimpic Tours SRL Sighişoara. Iniţiatoareleşi responsabilele acestui proiect de partene-riat au fost profesoarele Crina Ilieş şi Nico-leta Calfa. Parteneriatul s-a încheiat printr-oprezentare în care copiii au expus informaţi-ile pe care ei le-au asimilat, părinţilor şicadrelor didactice prezente. Din 5 aprilieprogramul de educaţie muzeală „Sighişoarasuntem noi! Istoria locală pentru minte şisuflet!” continuă cu alte serii de elevi.

Ştefan Costea

Copii ai Şcolii Gimnaziale Seleuş au participat la Programul de Educaţie Muzeală

„Sighişoara suntem noi!”

Lucrări ale elevilor

stefan 11:Layout 2 09/04/2013 7:28 PM Page 4

5DE SUFLET

În luna mai 1992, la Damasc în Siria, s-aorganizat o licitaţie internaţională pentru să-parea a 3 sonde şi reparaţie la încă 4 sonde.Centrala Gaz Metan (C.G.M.) a hotărât săparticipe la această licitaţie şi pentru aceastaau fost trimişi trei delegaţi:

1.Niţă Petre – autorul acestui articol;2.Ec. Rugină Niculaie – directorul eco-

nomic al C.G.M. Mediaş;3.Ing. Guţilă Adrian – din partea Între-

prinderii Rompetrol Bucureşti.Observaţie. În caietul de sarcini al lucrării

se prevedea ca prăjinile de foraj să fie izolateanticoroziv la interior contra sulfului con-ţinut în ţiţei.

C.G.M. dispunea de o garnitură de prăjinide foraj din oţel special solicitat de partea siri-ană, dar nu era izolată la interior. În docu-mentaţia depusă am spus că avem asemeneaprăjini de foraj, urmând ca până la începerealucrărilor la sodele de foraj să putem realizaaceastă operaţie de izolare la interior.

Între timp s-a anunţat că licitaţia a fostcâştigată de o societate din Bulgaria, deşipartea română a avut preţul cel mai mic.

Întrucât, până la această dată, făcusemceva cercetări legate de izolarea anticorozivă,ne-am hotărât să trecem la izolarea materi-alului tubular la exterior pentru conductelede transport şi distribuţie gaziere, de care eramare nevoie, întrucât se acordau multeaprobări la introducerea gazelor în localităţilerurale, în scopuri gospodăreşti, fapt interzisde mai bine de 50 de ani.

După finalizarea experimentelor în 1993,am depus la Oficiul de Stat în Invenţii şi Măr-ci Bucureşti o cerere pentru obţinerea breve-tului de invenţie din partea celor patru iniţi-atori: dr. ing. Niţă Petre, ing. Petcu Stelian,ing. Barbu Viorel şi ing. Vlădoiu Sorin şi amdepus documentaţia pentru înfiinţarea Soci-etăţii Comerciale Daneş Izoplast S.R.L., cusubsemnatul administrator.

S-a realizat instalaţia şi după primele în-cercări s-a constatat că acestă acoperire anti-corozivă nu rezista nici măcar la o tensiunede 10 kv, faţă de 35 kv cât se cerea prin stan-darde. Am refăcut experienţa cu mici modi-ficări, am făcut unele măsurători şi toatene-au dat speranţa de reuşită.

Am organizat aprovizionarea cu adeziv şifolie, am reorganizat procesul tehnologic, amrefăcut şi propunerea de invenţie şi apoi amfăcut primele teste la Institutul de Cercetăripentru Produse Anorganice (ICPAO) dinMediaş, care avea aparatura şi autoritateanecesară.

În următoarea perioadă am adus noi îm-bunătăţiri acestei tehnologii şi în anul 1995am obţinut Agrementul Tehnic de la Consili-ul Tehnic Permanent Pentru Construcţii dincadrul MLPTL, care avea la bază standardulgerman DIN 30670/91, cu o durabilitate de

50 de ani.Pe baza îmbunătăţirilor aduse pe parcurs

produsului şi instalaţiei am obţinut noi bre-vete de invenţii, astfel în anul 1999 al doileabrevet de invenţie a fost conceput împreunăcu dl. Pintea Ioan – de la Daneş.

În august 2004, când a expirat contractulde inchiriere al halei în care ne desfăşuram

activitatea la Baza Tubulară Daneş, a trebuitsă ne mutăm pe altă locaţie.

Am cumpărat un teren şi am luat-o de lazero.

În această situaţie fiind m-am dus la dl.Primar Mosora Nicolae, căruia vreau să-iaduc şi pe această cale cele mai vii şi profundemulţumiri, şi căruia i-am explicat situaţia încare mă aflam, că nu am documentaţii, tere-

nul nu era scos din circuitul agricol, etc. etc. Dânsul m-a încurajat, zicând: ,, apucaţi-

vă de lucru că vor veni şi hârtiile”, şi m-amapucat de lucru. Mai întâi am montat insta-laţia pe o locaţie provizorie şi am continuatactivitatea de izolat în paralel cu investiţia,astfel că în anul 2004 nu am pierdut decât osingură comandă şi până la sfârşitul anuluihala industrială de cca 1.150 m² era gata, cuinstalaţia de izolat montată în interior, cu in-stalaţie de alimentare cu gaz, energie elec-trică, apă ş.a., precum şi clădirea birouluiridicată, în care ne-am mutat cu toată arhiva.

Astfel în anul 2005 aveam o construcţienouă, cu personalul şi cu toate documenteleşi cheltuielile aduse la zi.

În anul 2006 a venit în control dl. inspec-tor Stanciu de la Administraţia Fiscală Mureş,care a făcut un control de fond pentru în-treaga activitate pentru cele două societăţi

S.C. Danes Izoplast SRL, la care am renunţat,şi noua societate S.C. Izolaţii Tip Niţă SRLpe care am înfiinţat-o odată cu reamplasareaactivităţii pe noua locaţie. Acest control, carea durat circa o lună de zile s-a făcut şi cuscopul de verifica dacă nu cumva s-au făcutdeturnări de fonduri, dar nu s-a găsit nici oabatere de la legile în vigoare şi în final ne-a

dat o amendă de 10 lei, ambele părţi fiindmai mult decât satisfăcute.

Ulterior am primit un control de la GardaFinanciară, care uitându-se pe documente azis că am făcut grave abateri de la legislaţie şisunt nevoiţi să cheme poliţia şi să aresteze ad-ministratorul. După mai multe discuţii şi ve-rificări, le-am arătat Procesul verbal încheiatde dl. Inspector Stanciu, iar după ce l-au citit

totul s-a încheiat cu pace şi prietenie.În continuare activitatea societăţii s-a

desfăşurat normal şi an de an am adus noi îm-bunătăţiri procesului de producţie şi insta-laţiei, astfel că în anul 2009 am participat laSalonul de Invenţii de la Moscova, unde amobţinut Medalia de Argint cu un brevet de in-venţii obţinut în colaborare cu InstitutulCentral de Cercetări Chimice din Bucureştişi ICPAO din Mediaş, pentru un adezivfolosit la izolare fabricat din deşeuri de poli-etilenă.

În fotografia alăturată se poate vedeaComisia formată pentru evaluarea studiului„Tratarea ambalajelor provenite de la pro-dusele toxice”:

•Din partea Institutului de CercetăriChimice Bucureşti, directorul general VeleaSanda, ing. Sâlpeanu Daniela – cercetător sti-inţific;

•Din partea Institutului de Proiectăripentru Industria Chimică Bucureşti, şef con-silier tehnic dr. ing. Sdrula Nicolae;

•Din partea Ministerului Finanţelor,reprezentanţii săi pentru reciclarea materi-alelor: directorul general Istrătoiu Călin, ing.Zelinschi şi economist Cazana;

•Din partea Institutul de Cercetări Me-diaş – ICPAO, director ing. Blăjan Olimpiuşi ing. chimist Crucean Augustin;

•Din partea S.C. Izolaţii Tip Niţă S.R.L.,administrator dr. ing. Niţă Petre, ing. HudeaIoan şi ec. Bichiş Lucia,

comisie care a venit la Daneş pentruomologarea produsului.

***Cu ocazia acestui articol aduc cuvinte de

laudă şi mulţumiri d-lui contabil şef ec. Vin-tilă Ioan, soţiei sale d-na Vintilă Tincuţa, careare şi o memorie demnă de invidiat, precumşi economistei noastre de bază d-na BichişElena Lucia, care în paralel cu activitatea dela societate şi-a obţinut şi masteratul cu nota10 în economie.

Frumoase şi călduroase mulţumiri aducşi fiului meu ing. Niţă Sorin, cu care am luathotărârile grele în momentele cele mai difi-cile prin care am trecut. Şi în sfârşit aducmulte şi deosebite mulţumiri tuturor celorcare m-au ajutat şi criticat, şi în special dom-nului Nicoară Dumitru, administratorul S.C.Rominsta S.R.L. Cristeşti, care m-a ajutat laridicarea scheletului halei de producţie întimp record de o săptămână.

Şi aşa au trecut anii, cu bune, cu rele, înacest an societatea împlineşte 20 de ani de ac-tivitate, iar administratorul acestuia 64 de aniînscrişi în cartea de muncă.

Iar acum la cei 83 de ani ai mei pot stadrept şi mulţumit în faţa conştiinţei mele şi avremurilor că am făcut cât am putut eu demult pentru progresul şi autoritatea indus-triei gaziere româneşti.

Mulţumim încă odată salariaţilor şi colab-oratorilor pentru această pagină frumoasă în-scrisă în istoria activă a localităţii Daneş.

Fie ca pe temelia faptelor înaintaşilor lor,dănăşenii de azi să adauge noi realizări astfelca denumirea ,,Daneşul – picior de Paris” săpoată fi rostită cu admiraţie şi mândrie deoricine locuieşte aici sau trece prin Daneş, penoua şosea şi cale ferată modernizate la cer-inţele vremurilor. Cu toţii pot admira caselecu acoperişuri frumoase şi flori pe margineaşoselei, ceea ce arată că aici trăiesc oameniharnici şi gospodari.

dr. ing. Petre Niţă Istoria unei societăţicomerciale dănăşene

stefan 11:Layout 2 31/03/2013 7:07 PM Page 5

E de ajuns o simplă privire spre acele chipuricare ne înconjoară, ca să constatăm, din neferi-cire, o tot mai mare încrâncenare, nemulţumire,frustrare şi toate până la saturaţie. Deşi oameniise străduiesc să fie veseli, în ochii lor se simte ab-senţa unei lumini.

Motivele pot fi de la cele banale până la celeîntemeiate, însă după cum afirma şi OctavianGoga “Nimeni nu are dreptul să fure frumosuldin sufletul nostru”.

“Timpul nu mai are rabdare cu oamenii” sauoare omul îşi permite luxul de a nu mai avea răb-dare nici măcar cu timpul? Cert e că a noastrăcomunicare se ruinează pe zi ce trece, oameniinu mai petrec timp constructiv unii cu alţii, ci-lpetrec distructiv cu un monitor. Parcurile suntdin ce în ce mai goale, goale sunt şi băncile dinfaţa porţilor pe care odinioară bunicii noştri îm-părtăşeau din frumuseţea vieţii; acum ele nu îşimai aşteaptă decât vizita unor carii nemiloase.

Schimbările de mentalitate sau de compor-tament au existat de-a lungul istoriei, de la ogeneraţie la alta. O generaţie este constituită, deregulă, dintr-un interval de ani. Intervalul con-temporan în care ne scăldăm astăzi este am-prentat de un spaţiu virtual, o lume aşa-zisăperfectă; însă în realitate e una plină de capcane,de neajunsuri, de neîmpliniri. Pasiunea pentrutimpul petrecut în faţa unui monitor a devenitastăzi una dintre cele mai întâlnite. Aceşti oa-meni nu au un contact fizic cu cei din jur, toatăinteracţiunea lor fiind cu un calculator. Însăcreierul nostru are nevoie de un mediu care să-l stimuleze, iar Facebook-ul nu prea ne oferămediul prielnic pentru autodezvoltare; ba dincontră, răpeşte creativitatea, originalitatea,ducând până la subjugarea propriei identităţi.Schimbările produse de statul până la “uitareade sine” în faţa calculatorului, nu sunt insesi-zabile. Pe astfel de oameni îi citeşti şi-i recunoşti

uşor: vorbele lor pornesc greu, de parcă şi-ar fipierdut obişnuinţa de a fi rostite; încetând chiarsă te mai privească-n ochi. Oamenii ştiu să seîmprietenească pe internet, dar nu ştiu cum seface o strângere de mână.

Problema noastră e că ne înecăm nu pentrucă am căzut în apă, ci pentru că rămânem în apă.Ignoranţa şi statornicia în “e bine şi aşa (rău)”ne-au devenit ca o carte de vizită.

“Răscumpăraţi vremea, căci zilele sunt rele”spunea Apostolul Pavel, îndemnându-ne la opreţuire adevărată a timpului. Trebuie să neadunăm provizii cu fapte bune, cu fericire, ele

ne vor ajuta în zilele de necaz.Mai nou, oamenii îşi fac timp pentru orice,

numai pentru a trăi, nu. Într-una din însem-

nările sale, Nicolae Iorga afirma : “Pierzi în viaţani, iar la moarte cerşeşti o clipă”. Ce mare tre-buie să fie preţul pe care-l vom plăti pentru fap-tul că “avem ochi, dar nu vedem, avem urechi,dar nu auzim”, avem timp, dar zicem că “n-avem”.

Din nefericire, am devenit o ţară cu figuritriste. Am devenit oare o generaţie căreia i-a dis-părut zâmbetul acela sincer? Oare să fi înlocuitzâmbetul c-un rânjet batjocoritor?

Suntem o generaţie căreia nu-i place sămeargă la biserică, o generaţie care a învăţat căevoluţia este înaintea creaţiei, o generaţie care

trebuie să-şi ia bagajul în spinare şi să plece să îşicâştige o bucată de pâine pe undeva...

După poporul chinez si poporul indian,

poporul facebookian este al treilea ca şi numărde populaţie. Prietenia pe retelele sociale onlineşi folosirea în exces a internetului slăbesc comu-nicarea şi dragostea. Dragostea e grăbită, comu-nicarea e grăbită. Omul are nevoia de acomunica. Asa l-a lăsat Dumnezeu. Atunci cândDumnezeu a zis “nu este bine ca omul să fie sin-gur”, nu s-a referit nici la internet, nici la telefon,nici la televizor, ci s-a gândit că trebuie să fiecineva în faţa lui Adam. Lângă el, cu el; şi astfeli-a dăruit-o pe Eva. Ne place să trăim într-o lumesinguratică, însă singurătatea trebuie să fie bi-blică, atunci când ne retragem în odăiţa noastrăşi închidem uşa după noi. Facem şi asta, închi-dem uşa, însă momentul pietăţii este luat deîncântarea de a aprinde un calculator, de a vedeanoi fotografii ale altora, uitând că “fotografianoastră reală” aşteaptă să fie zugrăvită de iubire,de arderea apropierii ochi în ochi, de schimbulde idei, învăţături şi impresii de peste zi cu ceide lângă noi. Dar cei care chiar nu au pe nimeni?Accept asta doar atunci când Îl pierzi pe Dum-nezeu şi te pierzi pe tine; până atunci, nu eştiniciodată singur. Cu uimire am asistat la o dis-cuţie între un bunic şi nepotul său. A fost o an-coră între generaţii. Plin de o aparentăjovialitate, nepotul îi relata bunicului detalii su-perficiale despre camaraderie, despre numărulmare de prieteni pe care-i are, despre populari-tatea de care se bucură şi care-l împlineşte. Curepeziciune în glas, nepotul a zis: “Până azi, amrealizat un număr de 500 de prieteni, bunicule.Tu câţi prieteni ai?” Cu privirea-i curată, c-unchip peste care vremea şi-a lăsat amprenta, darcu tremur în glas, bunicul a răspuns: “Am... 3,dar doi m-au trădat”.

E necesar ca această “analiză să se finalizezeîntr-un ton optimist, deoarece NU suntem ogeneraţie pierdută.

Andrada Mare

6 DIVERSE

Lumea tristelor figuri-Generaţia Facebook

Plecând de la ideea că fiecare comunitatedeține soluțiile pentru problemele cu care seconfruntă, a fost înființat grupul de acțiune lo-cală (GAL) care permite dezvoltarea mediuluirural, cu respectarea specificului fiecărei zone.Grupul de Acțiune Locală reprezintă un parte-neriat între public și privat, care urmează speci-ficul din ţările Uniunii Europene devenind șiîn România cel mai important factor de dez-voltare a zonelor rurale.

În județul Mureș, printre microregiunilecare au depus și elaborat strategii de dezvlotarelocală la MADR (Ministerul Agriculturii șiDezvoltării Rurale), se numără și GAL Dealu-rile Târnavelor care cuprinde șase comune dinjudețul Mureș (Albești, Apold, Daneș, Nadeș,Saschiz și Vînători) și două din județul Sibiu(Biertan și Laslea). Pe baza acestei strategii dedezvoltare, microregiunea Dealurile Târna-velor a obținut 2,5 milioane euro, fonduri dis-ponibile pentru cele opt comune membre.

Fermierii, întreprinzătorii, antreprenorii,etc. din zona Târnavei Mari vor avea posibili-tatea să acceseze în decursul acestui an acestefonduri nerambursabile pentru proiecte demodernizare a exploatațiilor agricole și fores-

tiere, înființarea grupurilor de producători,crearea de microintreprinderi și dezvoltareaturismului din zonă. Sesiunile de depunere deproiecte vor fi organizate pe tot parcursul anu-lui 2013, iar obiectivul acestora este absorțiacelor 2,5 milioane de euro puse la dispoziția

microregiunii Dealurile Târnavelor de cătreUniunea Europeană.

Pentru înștiințarea tuturor celor interesațide existența acestor fonduri, GAL DealurileTârnavelor va organiza întâlniri publice în toatecomunele membre după următorul calendar:

Biertan – 15 aprilie, Laslea – 16 aprilie, Daneș- 17 aprilie, Nadeș - 18 aprilie, Apold – 22aprilie, Albești – 23 aprilie, Vînători – 24aprilie, Saschiz – 25 aprilie. La aceste întâlnirivor fi invitați consultanți și experți în depu-nerea de proiecte pe măsuri PNDR (Progra-mul Național de Dezvoltare Rurală).

Calendarul estimativ al sesiunilor dedepunere de proiecte este publicat pe site-ulwww.tarnavea-mare.ro. Proiectele trebuie să res-pecte criteriile de conformitate și eligibilitatedin Ghidul Solicitantului aferente fiecărei mă-suri, disponibile pe www.apdrp.ro. Criteriile deselecție și punctajele aferente acestora suntcuprinse în Apelurile de selecție ce vor fi pos-tate pe www.tarnava-mare.ro cu cel puțin 30 dezile înainte termenului limită de depunere aproiectelor, împreună cu Procedura de eva-laure și selecție a proiectelor ce va fi aplicată decătre GAL.

GAL Dealurile Târnavelor încurajează cuîncredere depunerea de cât mai multe proiectedeoarece „doar noi ştim cum vrem să aratelocul în care trăim”.

Cristiana Cristea

2,5 milioane euro pentru GALDealurile Târnavelor

SĂ MAI ŞI RẦDEM!

Anunţ într-o instituţie: “Atenţie!În caz de incendiu, părăsiţiclădirea înainte de a co-menta despre asta peFacebook!”.

- Doctore, m-a muşcatun câine de deget!- L-aţi dezinfectat?- N-am apucat, a fugitnumaidecât.

- Ce vrei să te faci când vei fi

mare?- Vreau să mă fac soldat!

- Dar duşmanii te vor omorî!- Atunci, mă fac duşman!

- Ce v-a făcut să jefuiţimagazinul de bijuterii?- Păi, aveau scris în vi-trină: “Domnilor, nupierdeţi şansa!”.

- Ai auzit ce-a păţit Vasile?S-a ales cu 15 zile de muncă

în folosul comunităţii şi cu oamendă trăznet, pentru că a sărutat

o fată în parc!- A scăpat ieftin! Pentru acelaşi lucru, euam primit o nevastă pe viaţă!

Pacienta şi doctorul la o discuţie înaintede o intervenţie de liposucţie abdominală:- Doamnă, ce tatuaj aveţi!- Da, mulţumesc... L-am făcut când aveam16 ani.- Şi ce reprezintă?- Un delfin mic şi drăgălaş...- Bine, dar nu v-aţi gândit că la un mo-ment dat va arăta ca o balenă?

I-am cumpărat soţiei mele astăzi, pentru

ziua ei de naştere, un lanţ.- Bine ai făcut, prietene, şi eu abia reuşescsă o ţin pe a mea.

Gigel se duce fericit acasă de la şcoală:- Mamă, azi directorul şcolii m-a lăudat!- Bravo, băiatul mamii! Şi ce-a zis?- A zis că suntem o clasă de măgari, iar eusunt cel mai mare!

Un parlamentar iese agale din sala de şe-dinţe, se întâlneşte cu un coleg din opozi-ţie care se plimba pe hol, şi-l întreabădiscret:-Nici tu n-ai somn?

stefan 11:Layout 2 09/04/2013 5:19 PM Page 6

1 Aprilie este ziua recunoscută înaproape întreaga lume drept ZiuaPăcălelilor. Englezii îi spun April Fools'.Chiar dacă nu există o certitudine în acest

sens, cea mai vehiculată variantă ca originea Zilei Păcălelilor pe 1 Aprilie provine dinFranţa secolului al XVI-lea. Atunci, regeleCarol al IX-lea a reformat calendarul şi aschimbat prima zi a anului din 1 aprilie în 1ianuarie (înlocuirea calendarului Iulian cucel Gregorian, în anul 1582). Din cauzamodificării, au existat multe confuzii la aceavreme care ar fi dus la situaţii amuzante.

Pentru a-şi aminti de această zi şi pentru arespecta tradiţia oferirii de cadouri în primazi a anului, oamenii au început să le facămici glume şi farse apropiaţilor. În Franţa, otradiţie de Ziua Păcălelilor include "poissond’avril"(peştele lui aprilie). Aceasta constăîn ataşarea unui peşte din hârtie pe spateleunei persoane, fară ca acesta să ştie. O micăglumiţă, astăzi şotiile fiind cât mai diverse.Ziua de 1 Aprilie este acum adoptată înfoarte multe ţări ca zi a păcălelilor, iar Ro-mânia nu face bineînţeles excepţie de laaceastă regulă. Românii au creat şi un per-sonaj autohton, care are legătură cu păcă-lelile, celebrul Păcală, erou al snoavelorpopulare românești, care este cunoscutpentru umorul și istețimea sa, ascunse subo mască de naivitate și simplitate, cu o în-drăzneală și o ironie usturătoare.

1 Aprilie, ZiuaPăcălelilor

IMOBILIARECumpăr 2 hectare teren arabil extravilan în

Daneş, pe Valea Crişului, km 3-4, de preferat unsingur lot sau loturi apropiate. Informaţii la tele-fon 0265762035.

VÂND casă în Seleuş, nr. 454. Tel: 0766-639.823.

VÂND pamânt intravilan în Daneş. Infor-maţii la telefon: 0745-622.880

VÂND teren extravilan în Daneş. Tel: 0753-

681082.VÂND 8.800 mp teren la Podul Vechi la E60,

2.900 mp sub Hula Daneş şi 5.800 mp în Şercheş.Tel: 0743-037252.

CUMPĂR teren arabil, în Daneş sau Seleuş.Tel.: 0762-918499.

VÂND teren extravilan, 13.000 mp, întabulatcu C.F., zona Hula Daneş. Preţ negociabil. Tel.:0757-325889.

VÂNZĂRI DIVERSEÎNCHIRIEZ schelă metalică pentru lucrări

construcţii sau termoizolări, import Italia, pi-cioare reglabile. Executăm lucrări termoizolaţii,53 lei/mp. Tel: 0752-978625.

-Ofer calculator Pentium 4+, Monitor LCDpentru cupon Euro 200. Informaţii la telefon:0742-084.587.

-VÂND Laptop şi monitor LCD la preţurinegociabile. Telefon: 0742-084.587.

AUTOVÂND WV, an 1984 (500 euro), Hyundai

Ackent (1100 euro), Ford Curier (800 euro).Telefon: 0767-364.612.

DIVERSEReparaţii şi depanări produse electro-cas-

nice(televizoare, radiouri, CD-playere, calcula-toare, aspiratoare etc, la cele mai bune preţuri.

Ne puteţi găsi în Daneş, str. Principală, nr.278, lângă Poliţie („la Loaţi”). Relaţii la telefon:0761 324 612.

DIVERSE

Poliția Daneș-0265 762155(fix); 0730 188809

(mobil)Primăria Comunei Daneș

-0265 762112Grădinița Daneș

-0625 762298Școala Gimnazială

”Cornel Regman” Daneș-0265 762250

Școala Gimnazială Seleuș-0265 762150

Școala Criș-0265 713 405

Informații CFR-0265 771886

Farmacia Daneș-0265 762041

Dispensar Uman Daneș-0265 762027Poșta Daneș-0265 761866

Notar Public Daneș-0740 503932

Vulcanizare Daneș (Mija Gheorghe)-0265 761963

Atelier Mecanic Daneș (Onea Mihai)-0743 828294

Pizzeria Daneș-0748 538223

Hotel Dracula-0265 772211Hotel Denis

-0265 762299Autogara Sighișoara

-0265 771260Apel de urgență

-112(poliție, salvare, pompieri)Protecția Consumatorilor

- info consumator - -0800 080 999- telefon gratuit din

reţeaua Romtelecom (Telefon Târgu-Mureș: 0265/254.625)

Telefoane utile7

Calendarul lucrărilor agricole în luna aprilieÎn luna aprilie, lucrările agricole se in-

tensifică, în funcţie şi de starea vremii, atâtîn cultura plantelor de câmp, cât şi în legu-micultură, pomicultură şi viticultură, pre-cum şi în zootehnie.

Cultura mare:-executarea arăturilor deprimăvară rămase care nu s-au realizat întoamnă; acestea vor fi executate neapărat cugrapă, pentru menţinerea apei în sol;-con-tinuarea transportului de bălegar, adminis-trarea lui şi încorporarea în sol imediatpentru a nu se evapora o parte din ele-mentele nutritive;-administrarea azotului laculturile de toamnă acolo unde nu s-a ad-ministrat până în luna aprilie;-grăpareaogoarelor de toamnă pentru menţinerea apeiîn sol;-însămânţarea culturilor de epoca I ca:lucernă, trifoi, ghizdei, orzoaică de primă-vară şi continuarea cu sfecla de zahăr şi fura-jeră, floarea soarelui, iar după 10 aprilie sevor însămânţa porumbul şi soia, când în solsunt 8-10ºC cel puţin trei zile consecutiv;-executarea lucrărilor de erbicidat a culturilorde toamnă când temperatura în aer este de15ºC;-verificarea stării de vegetaţie a cul-turilor înfiinţate în toamnă; dacă se observăcă o parte din plante sunt descălţate va trebuisă se intervină cu un tăvălug pentru a le puneîn contact cu solul;-evacuarea apelor de pesemănăturile de toamnă şi a ogoarelor undebălteşte, prin executarea canalelor de scurg-ere.

Legumicultură:-erbicidarea culturii de

cartofi timpurii la 4-6 zile după plantat,înainte de apariţia plantelor;-la începutullunii se mai pot semăna ridichi de lună,spanac, măcriş;-continuarea lucărilor înrăsadniţe prin aerisire, udare, fertilizat, trata-mente, aplicat măsuri de călirea răsadurilor,cu 10-12 zile înainte de plantare;-în solariise plantează tomate timpurii şi ardei;-recoltat legume verdeţuri: spanac, salată,ceapă verde din culturile înfiinţate toamna;-înfiinţarea culturilor de gulioare, ţelină, varză

de vară, ridichi de vară;-la sfârşitul lunii sepoate începe plantarea tomatelor timpurii încâmp şi poate semăna fasolea de grădinădacă temperatura solului se menţine în jurulvalorii de 10ºC.

Pomicultură şi viticultură:-în lunaaprilie se continuă în pomicultură şi viticul-

tură administrarea îngrăşămintelor organiceşi chimice care necesită să fie încorporate însol;-executarea tratamentelor împotriva bo-lilor şi dăunătorilor conform buletinelor deanaliză care sunt elaborate de ProtecţiaPlantelor şi trimise în teritoriu la fiecareCentru Agricol din judeţ; -înlocuirea, even-tual, a galurilor din plantele apărute din di-verse cauze.

Creşterea animalelor:-pregătirea ani-malelor pentru păşunat, prin administrareade furaje verzi, amestecate cu furaje uscate,pentru a evita diareea după ce consumănumai masă verde pe păşune;-asigurareaunui program de mişcare a animalelor careo să iasă la păşune prin scoaterea la plimbaresau în padocuri;-executarea tratamentelorsanitar veterinare de primăvară, tuturor ani-malelor;-curăţirea ongloanelor pentru ani-malele care au iernat în adăpost;-vânzareamieilor către beneficiari sau pe piaţa liberă;-începe mulsul oilor pentru cele fătate în lu-nile de iarnă;-revizuirea generală în stupinăşi verificarea sanitară a familiilor de albine;-se execută lucrări de pregătirea păşunilor ca:tăierea tufărişului, a boscheţilor, a scailor,împrăştierea muşuroaielor, curăţirea fân-tînilor şi dotarea cu cele necesare;-adminis-trarea îngrăşămintelor cu azot pe păşuni înaşa fel ca două săptămâni sau chiar o lună an-imalele să nu intre pe păşune pentru a evitaintoxicaţiile cu azot la animale.

ing. Ioan Costin

MICA PUBLICITATE

Anunţ important!Medicii cabinetelor medicale din Daneşinformeză pacienţii să îşi facă progra-mare pentru consultaţiile medicale cu ozi înainte sau cel târziu dimineaţa până laora 9,00. Numărul de consultaţii estelimitat conform legii la 20 de consul-taţii/zi. Au prioritate gravidele, copiii,persoanele vârstnice peste 60 de ani. Cuaceastă ocazie, atât pacienţii cât şi însoţi-torii lor sunt rugaţi să pastreze liniştea şicurăţenia în sala de aşteptare pentru a seputea lucra în condiţii normale.

dr. Rusz Clara

ANUNŢS.C. IZOLAŢII TIP NIŢĂ S.R.L. angajează:- un maistru mecanic cu vârsta cuprinsă între 35 şi 38 ani, şi experienţă în meserie de

minim 10 ani.- un muncitor – lăcătuş mecanic sau mecanic de întreţinere – absolvent de Şcoală

Profesională, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 28 ani, cu experienţă în meserie de cel puţin5 ani, posesor carnet de conducere profesionist categoria C şi E, cu intenţia de a-l şco-lariza în meseria de automacaragiu.

Informaţii la sediul societăţii: Loc. Daneş, nr. 1 C, jud. Mureş, tel/fax 0265 762035,e-mail: danes_izoplast@yahoo.com.

stefan 11:Layout 2 31/03/2013 8:29 PM Page 7

ACTUALITATE8

Duminică, 3 martie 2013, FundaţiaADEPT Transilvania a organizat la Sighi-şoara, în sala de conferinţe a Hotelului Cava-ler, Întâlnirea Anuală a Fermierilor şi MicilorProducători din Situl Natura 2000 Sighi-şoara - Târnava Mare. Acestă întâlnirea a de-venit o tradiţie, iar în acest an au participatpeste 250 de fermieri şi producători mici dinzonă.

Programul a început cu prezentarea Pre-miului European de Top pentru activități deconsultanță fermieră, în competiţia la nivelEuropean „Best CAP communicationaward”, organizată de Direcţia Generală pen-tru Agricultură a Comisiei Europene, undeFundaţia ADEPT Transilvania, din Româ-nia, a câştigat Premiul I (întâi) la categoria„Comunicarea către beneficiari” cu proiectul„Reţele informaţionale pentru fermieriiTransilvăneni”.

Apoi Florentina Călugăr a vorbit despredezvoltarea proiectelor Grupului de AcţiuneLocală Dealurile Târnavelor cu sediul laSaschiz, unde ,,pe baza Planului de Dez-voltare Locală şi a Strategiei de dezvoltare sevor fundamenta şi justifica cererile de fi-nanţare depuse de potenţialii beneficiari dinteritoriu pentru atragerea de resurse finan-ciare nerambursabile. Practic, Strategia cu-prinde propuneri de proiecte concrete, undemers esenţial ce permite trecerea de lastrategia de dezvoltare şi de la priorităţile sta-bilite la proiecte concrete, acţiunile urmânda fi strâns legate de teritoriu. Spre exemplu:acţiuni cu caracter inovativ pentru zona Dea-lurile Târnavelor, precum produse noi, pieţenoi, modernizarea formelor tradiţionale prinaplicarea de noi tehnologii, inclusiv a celorce ţin de tehnologia informaţiei şi comuni-caţiilor, branding local etc.” (www.gal_dealuriletarnavei.ro).

Discuţiile au continuat cu noutăţile de-spre Politica Agrară Comună 2014 – 2020,protejarea ecosistemelor pastorale din Tran-

silvania prin determinarea zonelor de mi-crorezervaţie Apold – Saschiz – Viscri.

În prezentarea proiectului STIPA echipaa vorbit despre ,,Planul de Acţiune pentruConservare, destinat protejării şi restaurăriihabitatelor importante de pajişti uscate dinzona Târnava Mare”. Au fost inventariatehabitatele de pajişti uscate, studii de terendesfăşurate şi al consultări cu autorităţile lo-cale şi comunităţile de fermieri locali din în-treaga zonă de desfăşurare a proiectuluiSTIPA: Bunești, Saschiz, Vânători, Albești,Apold, Daneş, Laslea, Biertan pe parcursul2011-2012. ,,Situl Natura 2000 Sighișoara-Târnava Mare (sit desemnat Natura 2000prin Directiva Habitate a UE) este caracteri-zat de două habitate prioritare de pajiști us-cate, protejate în Europa. Agricultorii obținvenituri suficiente pentru a le gestiona în

mod tradițional. Suprapășunatul amenințădiversitatea floristică a pajiștilor și cauzeazăpierderea speciilor, iar abandonarea lu-crărilor pe pășuni permite apariția și răs-pândirea mărăcinilor, a biomasei și amaterialului ierbos mort.”

În ambele cazuri, deteriorarea stării eco-logice a habitatelor din pășunile comunalesau private duce la pierderea florei și fauneiasociate acestora, inclusiv a speciilor depăsări și fluturi. Efectele acestor pierderi suntevidente dar sunt ușor reversibile prin rea-

doptarea gospodăritului tradițional.”Doamna Carmen Sandu a prezentat

,,Specii invazive în situl Natura 2000 Sighi-şoara-Târnava Mare", iar doamna MariaMihul a prezentat stadiul de progres în ca-drul aceluiași proiect „Pentru Natură și co-munități locale, bazele unui managementintegrat Natura 2000, în zona Hîrtibaciu-Târnava Mare-Olt” (www.natura2000tran-silvania.ro).

Proiectul de înfiinţare a unei noi Confe-deraţii a Asociaţiilor Tărăneşti din Româniaa fost prezentat de domnul Bogdan Buzescu.(vezi www.catara.ro)

Din partea Ministerului Agriculturii aparticipat dl. Andrei Bălan, care a prezentatcâteva aspecte ale noii Politici Agrare Co-mune și a vorbit despre intenţia de a orga-niza în luna aprilie a.c., un târg de produse

tradiţionale într-un spaţiu amenajat la Bu-cureşti, chiar în curtea ministerului, şi undeparticiparea se va face prin rotaţie gratuit,mici producători fiind sfătuiţi să fie îmbră-caţi în costum naţional.

Fundația ADEPT Transilvania a prezen-tat un alt proiect pe care-l implementează şianume că anul acesta se va organiza laSaschiz Festivalul Florilor, în perioada 31mai – 2 iunie, în cadrul căruia va avea loc unconcurs de materiale, cusături şi ţesături(Kilt) – un covor din petece cu motive po-pulare din partea fiecărui sat.

În proiectul Discover Târnava Mare2013 în colaborare cu Asociaţia Orange Ro-mania s-a discutat despre o aplicaţie de pro-movare pe telefon a hărţilor, pensiunilor şi aactivităţilor din zonă. Dar şi despre trasee debiciclete prin pădure pe o distanţă de 100 dekm, 8 km fiind deja realizaţi între localităţileCriţ şi Meşendorf. (vezi www.discovertar-navamare.org)

Fermierii şi micii producători au pututadresa întrebări tuturor reprezentanţilor or-ganizaţiilor prezente în cadrul evenimentu-lui, temele fiind variate şi foarte interesante.

La finalul întâlnirii s-a organizat otombolă prin care toţi participanţii au pututcâştiga numeroase obiecte utile în gos-podărie, de la truse de îmbrăcăminte pentrulucrul în grădină, pelerine, la materiale deconstrucţii, vouchere pentru achizitionareade unelte sau maşini agricole, materiale pen-tru însămânţarea artificială a bovinelor,aparat de muls pentru bovine, bidoane şi u-nelte din inox pentru prelucrarea laptelui,trei telefoane mobile, ş.a., premiul cel mareconstând într-o excursie documentară înPolonia la Varșovia, pentru 2 persoane.

Susţinătorii şi sponsorii acestei întâlnirideosebite au fost: Fundaţia ADEPT, Fun-daţia Orange România, Lafarge România,S.C. Hochland S.R.L., S.C. Irum S.A.,Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şiPescuit, W.W.F. România, GAL DealurileTârnavelor, Eco Prod, Asociaţia Agromro,Asociaţia Calva Şeica Mare şi mici producă-tori din zonă.

Lucia Bichiş

Întâlnirea Anuală a Fermierilorşi Micilor Producătoridin Situl Natura 2000

Sighişoara - Târnava Mare

Am avut fericita ocazie de a lua legăturacu ziaristul Virgil Lazăr din Cluj-Napoca,originar după ambii părinţi, din Daneş.”Mama, Ana, din familia lui Dâlbea, tatăl,Ieronim, din familia Lazăr, situată în capătulsatului, din direcţia Mediaş”.

Virgil Lazăr a scris pentru „Românialiberă" mai bine de jumătate de veac. A trăitdin plin perioada comunismului, perioadăîn care libertatea presei era oarecum în-grădită. Ajuns la venerabila vârstă de 82 deani, ziaristul a rămas colaborator al acestuicotidian, contribuind şi azi cu texte la di-verse rubrici precum ,,Transilvania mea”sau ,,Aldine”. În toţi cei 5o de ani de activi-tate a fost un apreciat jurnalist, ceea ce i-adetreminat pe şefii lui să-l trimită în URSS,China, Coreea de Nord, Georgia și Egipt.În Egipt a stat o lună, având în vedere răz-boiul acestuia cu Israelul, aci luând-i şi uninterviu preşedintelui ţării, Anwar El Sadat.Jurnalistul Claudiu Pădurean spunea urmă-toarele: ”Virgil Lazăr i-a cunoscut personalpe Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Cea-ușescu și pe toți președinții de după 1989.

Însă dintre toți șefii de stat români pe carei-a cunoscut, cel mai tare îi place de Regele

Mihai, pentru că a avut în public atitudineacea mai rezervată și mai elegantă”. A colabo-rat cu personalităţi ca Doina Cornea, Adri-an Marino, Octavian Paler etc. Chiar în

satul natal, Laslea, l-a cunoscut și a stat devorbă cu prinţul Charles.

Putem spune faptul că jurnalistul VirgilLazăr şi-a pus într-un fel amprenta asupraistoriei presei româneşti. Clujenii i-au acor-dat în anul 2011, în cadrul unei mari mani-

fiestări de la Opera Romănă din Cluj-Napoca, titlul şi placheta onorifică de ,,Se-nior al cetăţii” iar ,,confraţii” l-au declaratdecanul de vârstă al ziariştilor clujeni. Esteautorul mai multor cărţi precum ,,Radi-ografia unui timp apus”, ,,Florian Medrea-un aprător al Marii Uniri”, ”MonografiaComunei Laslea” (2003), scrisă pe vremeacând fratele său, Iulian (azi sighişoarean),era primar al acestei comune. A publicat re-portaje aproape în toate revistele culturaledin ţară: ,,Scrisul bănăţean”(Timişoara),,,Famlia” (Oradea), ,,Steaua” (Cluj-Napo-ca) etc., având rubrici proprii și în uneleziare locale.

Începând cu numărul viitor al ziaruluinostru, jurnalistul Virgil Lazăr va avea orubrică proprie, sub genericul ,,Tableta luiVirgil”. Poate ne va ,,depăna” amintiri des-pre anii petrecuţi în Daneș, la bunici, sau laşcoala de aici, unde a urmat clasa V-a,Laslea rămânâd fără dascăl din cauza răz-boiului care l-a mobilizat şi pe tatăl său, sin-gurul învăţător din sat.

Ștefan Costea

,,Tableta lui Virgil”

stefan 11:Layout 2 09/04/2013 4:37 PM Page 8