MĂRĂŞEŞTIUL ÎN MEMORIA LUMII

6 AUGUST 1817 ZIUA ISTORICĂ A ORAŞULUI MĂRĂŞEŞTI

IANUARIE – IUNIE 1917: Are loc refacerea Armatei Române 18 IANUARIE: Victorioasa bătălie de la Pralea, care a permis

Armatei Române să ţină sub controlValea Şuşiţei 30 IUNIE : Trupele ruseşti aflate în zona Mărăşeşti sunt puse sub

comanda generalului Eremia Grigorescu 11 – 24 IULIE : Soldaţii Regimentului 2 Vânători şi 4 Infanterie

Argeş ocupă primii tranşeele germane, asfel că Mărăşeştiul este eliberat şi ocupat de români

29 IULIE-11 AUGUST : Ofensivă dură a diviziei a 9-a Română pentru bararea drumului spre Mărăşeşti. Este aruncat în aer podul de la Cosmeşti – Doaga ;în decurs de trei zile divizia a pierdut 6300 de soldaţi şi 134 ofiţeri

16 IULIE-12 AUGUST : Gen. Ieremia Gregorescu preia comanda Armatei a I-a, fiind considerat principalul artizan al Victoriei de la Mărăşeşti. Dacă la Oituz în 1916 s-a spus PE AICI NU SE TRECE !, Ieremia Gregorescu avea să-i transmită la Mărăşeşti lui Mackenzen : NICI PE AICI NU SE TRECE !

24 IULIE-21 AUGUST : Perioada Marei Bătălii de la Mărăşeşti ( 29 de zile)

6 AUGUST – ZIUA DE FOC ! Bombardamentul inamic distruge fabrica de zahăr din Mărăşeşti. In apărarea Cotei 100 ( Cota Sângelui) se angajează eroic Compania De Mitraliori Din Batalionul I comandată de căpitanul Ignat Grigorie. In această luptă au murit toţi fiind înmormântaţi pe 7 August în viile lui Negropontes. Abia în 1924 osemintele Eroilor au fost depuse in Cripta de Onoare a Mausoleului Neamului. In aceeaşi zi cade la datorie, nu departe de PADUREA DE LA RĂZOARE Fetiţa-Erou MARIA IOAN ZAHARIA, în vârstă de 12 ani, care a înlocuit un observator de artilerie la Rateşul lui Haret, sprijinind astfel dirijarea Armatei Romane. In lupta de la Răzoare au căzut 4800 de soldaţi. De neuitat vor

rămâne cuvintele-ordin ale colonelului Radu Rosetti, grav rănit : «  ORDON REGIMENTULUI SĂ NU TREACĂ PESTE CORPUL MEU ! ». Frontul germen începe retragerea. Constantin Kiriţescu consemna : « Şi în acest amurg însângerat, gloriosul soldat ( Mackenzen) nu se putea opri să nu citească limpede apusul propriei sale faime de general, care nu cunoscuse până atunci înfrângerea ».

7 AUGUST : Eremia Grigorescu dădea în această zi ORDINUL DE ZI care va rămâne celebru :  «  Prin rezistenţa ce aţi opus cu piepturile voastre la Mărăşeşti şi Muncelu… aţi făcut să se întunece visurile de cucerire uşoară a părţii ce ne-a mai rămas din scumpa noastră ţară… Ziua de 6 AUGUST a fost scrisă de voi cu litere de aur în caretea vitejiei neamului nostru, afirmand în lumea întreagă drepturile lui nebiruite ». AICI, ÎN MAREA BĂTĂLIE DE LA MĂRĂŞEŞTI, în cele 29 de zile de foc s-au confruntat forţele a 20 de divizii ( române şi străine). Asfel, SATUL OBSCUR PÂNĂ ATUNCI, MĂRĂŞEŞTI, devenea SIMBOLUL MÂNDRIEI ŞI AL DORULUI DE NEATÂRNARE, AL UNEI ŢĂRI ÎNTREGI. Pierderile inamicului : 65.700 de morţi şi dispăruţi ; ale românilor : 38.000.

Octavian Goga : «  Bătălia Mărăşeştiului rămâne una dintre cele mai formidabile vărsări de sânge ale marelui război ».

General Eremia Grigorescu : « Mărăşeştiul fu mormântul iluziilor germane », « Bătăliile de la Mărăşeşti şi Mărăşti rămân pentru poporul român glorii nepieritoare, care vor arăta generaţiilor viitoare cum generaţia marelui război şi-a facut datoria… »

Ziarul « Le Figaro » : Mărăşeştiul sunt Verdunul românesc !

6 AUGUST 1920 6 August devenise prin tradiţie zi superbă a sacrificiului românesc. Se împlineau acum 3 ani de la glorioasa bătălie de la Mărăşeşti. Tot acum au loc 2 evenimente de importanţă europeană : se naşte ideea înălţării MAUSOLEULUI OSUAR, care trezeşte un interes viu în rândurile opiniei publice din ţară şi

străinătate. Tot acum se pregăteşte cea mai mare festivitate de comemorare, pe un platou din marginea pădurii LA RĂZOARE de lângă Mărăşeşti. Momentul care a dat culoare acestei sfinte sărbători a fost sosirea în ţară a delegaţiei franceze, pentru a consfinţi acest eveniment.

ISTORIC PRIVIND DATELE PREMERGĂTOARE DECORĂRII MĂRĂŞEŞTIULUI

MARŢI, 17 AUGUST 1920: Preşedintele Comisiei Interimare anunţa în Parlament sosirea în ţară a MAREŞALULUI JOFFRE. Acelaşi lucru îl face şi Ministrul de interne Argentoianu, care dă şi explicaţiile necesare privind necesitatea trecerii Mărăşeştiului de la comună rurală la comună urbană (oraş).

MIERCURI, 18 AUGUST 1920 : Ora 8 dimineaţa : « Soseşte în ţară Mareşalul Joffre pentru a remite M. S. Regelui Ferdinand I, gloriosul Rege al tuturor românilor, MEDALIA MILITARĂ cea mai de seamă decoraţie de război franceză, precum şi a decora cu CRUCEA DE RĂZBOI oraşul Bucureşti şi oraşul Mărăşeşti, glorioasa barieră de care s-au sfărâmat supremele atacuri inamice ».

JOI, 19 AUGUST 1920 : Ministrul de Externe, Take Ionescu, oferă Mareşalului un dejun la care participă toţi miniştri Guvernului şi alte persoane oficiale. La ora 17 se decorează oraşul Bucureşti, în Parcul Carol. Seara, dineu de gală la Palatul Regal. Apare ziarul UNIVERSUL (document istoric care există în copie la Casa de Cultură EMANOIL PETRUŢ Mărăşeşti şi trimis de poetul Gheorghe Istrate de la Bucureşti) care, pe o pagină întreagă, punctează toate aceste evenimente : MĂRĂŞEŞTII, COMUNĂ URBANĂ. La redeschiderea Camerelor, se pune la vot Proiectul de Lege prin care comuna rurala Mărăşeşti este ridicată la rangul de comună urbană. Tot acum, Stema oraşului s-a hotărât să fie ARHANGHELUL MIHAIL cu inscripţia: PE AICI NU SE TRECE! Să nu uităm că alegerea ARHANGHELULUI MIHAIL drept protector spiritual şi propunerea de a se constitui STEMA ORAŞULUI MĂRĂŞEŞTI aparţine Parlamentului României, prin şedinţa extraordinară din 19 august 1920. Nu a fost o simplă dorinţă la întâmplare, ci, însemnătatea Arhanghelului Mihail este că simbolizează

Apărătorul, el fiind Voievodul Oştilor Cereşti care poartă întro mână sabia de foc, iar în cealaltă cântarul dreptăţii, aşa cum este imortalizat şi pe cupola exterioară a Mausoleului Neamului de la Mărăşeşti. Proiectul de Lege a fost depus de către ministrul Take Ionescu. Ministrul Argintoianu sublinia că este necesară o asemenea discuţie deoarece : « aceasta, pentru că Decretul Prezidentului Republicii Franceze menţiona ORAŞUL MĂRĂŞEŞTI. Acest proiect a fost depus şi votat astăzi chiar de Cameră in vederea solemnităţii decorării acestei localităţi de către Mareşalul Joffre ».

VINERI, 20 AUGUST 1920 : Are loc şedinţa solemnă a Parlamentului Ţării, unde a fost sărbătorit Mareşalul.

SÂMBĂTĂ, 21 AUGUST 1920 : Excursie la Sinaia, la invitaţia Regelui –

DUMINICĂ, 22 AUGUST 1920 : Incă de dimineaţă porneşte spre Mărăşeşti «  ilustrul Mareşal cu suita, cu trimişii suveranului şi cu reprezentanţii Autorităţilor şi Presei etc. », unde va avea loc SOLEMNITATEA DECORĂRII EROICULUI ORAŞ MĂRĂŞEŞTI CU « CRUCEA DE RĂZBOI FRANCEZĂ ». Medalia a fost primită în numele oraşului de către primarul Gheorghe Ulises Negropontes.

MAUSOLEUL NEAMULUI

8 IUNIE 1919 : Zi memorabilă în istoria României. Se deschide CONGRESUL S. O. N. F. R. (Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, fondată în 1910) având ca preşedinte de onoare pe I. P. S. S. PIMEN, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei care dă citire propunerii de a se clădi o Biserică pe Mormintele de la Mărăşeşti. Este, de fapt, ACTUL NAŞTERE AL MAUSOLEULUI ( BISERICA NEAMULUI ). Din Comitetul Executiv creat pentru ridicarea MONUMENTULUI OSUAR făceau parte : Prinţesa Alexandrina Cantacuzino ( preşedintă), Zefira Voiculescu ( secretară şi autoarea primei monografii a Mausoleului ), Nicolae Iorga, Gen. Constantin Cristescu, Ing. Nicolae Niclescu, C. Balş, Elena Davilla, Elena Odobescu, Maria

Glagoveanu, Zoe Rarincescu, precum şi primarul oraşului Mărăşeşti, G. U. Negropontes. Simbol : Eternizarea vitejiei şi sacrificiului ostaşilor români căzuţi în luptele din vara anului 1917 la Mărăşeşti.

7 NOIEMBRIE 1919 : Negropontes donează 20 hectare de teren pentru ridicarea Mausoleului şi va mai dona şi suma de 50 000 lei, o sumă destul de mare pentru acea vreme.

11IUNIE 1921 : Premiul I, în valoare de 35 000 lei, pentru câştigarea concursului de proect al Mausoleului : Constantin Pompoiu şi George Cristinel.

6 IULIE 1923 : Încep lucrările propriu-zise 6 AUGUST 1923 : Festivitate solemnă la aşezarea temeliei

Mausoleului. Au venit români din toate provinciile istorice ale ţării. Actul de întemeiere a fost zidit la temelia Mausoleului

IULIE 1924 : Reînhumarea osemintelor Eroilor în criptele Mausoleului .

AUGUST – SEPTEMBRIE 1924 sunt depuse în Sarcofagul Central rămăşiţele pământeşti ale Gen.-Erou Eremia Grigorescu.

27 SEPTEMBRIE 1924 : Inaugurarea Criptelor în prezenţa Reginei Maria. Se stabileşte cu Hramul Bisericii Neamului: SCHIMBAREA LA FAŢĂ ( 6 AUGUST)

22 DECEMBRIE 1924 : Are loc recepţia definitivă a Criptelor. În aceste Cripte odihnesc peste 6ooo de eroi.

6 AUGUST 1933 : Are loc comemorarea la care participă Regele Carol AL II-LEA. Se dă citire înaltului Decret Regal prin care se atribuie oraşului Mărăşeşti medalia VIRTUTEA MILITARĂ DE AUR.

1936-1938 : Lucrările întrerupte în anul 1925 se reiau între anii 1936- 1938. Se ridică etajul superior dominat de CUPOLA GLORIEI, cu o friză sculptată de Ion Jalea şi Cornel Medrea, iar în interior pictură în frescă de Eduard Săulescu. Construcţia în formă circulară are înălţimea de 30 m şi diametrul de 40.

18 SEPTEMBRIE 1938 : În prezenţa Regelui Carol AL II-LEA are loc MAREA CEREMONIE DE INAUGURARE A MAUSOLEULUI.

MONUMENTUL DIN PARCUL MARE AL ORAŞULUI MĂRĂŞEŞTI MONUMENTUL II JOFFRE Ideea ridicării acestui COMPLEX MEMORIAL porneşte de la marele eveniment din 20 August 1920, când orasul Mărăşeşti a fost decorat cu cea mai înaltă medalie: CRUCEA DE RAZBOI FRANCEZAprin reprezentantul preşedintelui Franţei, Mareşalul Joffre (Invingătorul de la Marna) – şi aparţine UVRUV DIN România (Col.Cucu Stefan), Primariei oraşului Mărăşeşti (primar,Emilian Braşov) şi Casei de Cultură „Emanoil Petruţ” (Constantin Ghiniţă) aşa cum reiese şi din ACTUL CONSTITUTIV al Muzeului Veteranului Român cu sediul la Casa de Cultură (UNICUL MUZEU DE ACEST FEL DIN TARA), Artizanul,omul care a depus suflet,dăruire şi trudă (la aceste amundouă mari memoriale este GENERALUL PETRU CORNELIU NECHIA, din Moineşti,vicepreşedinte UVRUV,distins de Federaţia Europeană a Foştilor Combatanţi cu medalia „Steaua Europei” la 8 Mai 1995. De asemenea au contribuit cu aceeaşi dragoste şi Veteranii noştri din Mărăşeşti: Năstase Poponete şi Col. Ioan Durnescu,iar financiar şi Decebal Gabriel Bacinschi,primarul municipiului Focşani (fiu şi Cetăţean de Onoare al Oraşului-Erou Mărăşeşti). 6 AUGUST 1998: la aproape 8 decenii de la comemorarea Mărăşeştiului de către Guvernul Francez, Mărăşeştiul adaugă o nouă filă în CARTEA SA DE ISTORIE: inaugurarea MONUMENTULUI II DE LA MARASESTI (MONUMENTUL JOFFRE) din Parcul Mare al oraşului,care va purta şi el numele Mareşalului Joffre. Simbol: Jertfa militarilor români şi francezi , căzuţi eroic în Primul Război Mondial, precum şi în memoria Mareşalului Joffre şi al Impăratului Napoleon al III-lea ( sprijinitorul Unirii de la l859). Lucrarea de artă monumentală – MONUMENTUL II JOFFRE – a fost realizată de:

- arhitect: ing.Armeanu din Bacău- sculptori: Mihai Buculei şi Ica Bolbocea din Bucureşti- constructor: S.C.ARS 93 ACADEMY LTD din Bucureşti

Pe faţada Coloanei se mai pot citi şi inscripţiile: . RECUNOŞTINŢĂ EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC ŞI DELEGATIEI TUTUROR EROILOR FRANCEZI DE SUB

COMANDA GENERALULUI BERTHELOT CARE ŞI-AU VĂRSAT SÂNGELE PENTRU VISUL NOSTRU MILENAR, UNIREA CEA MARE.. ÎN NUMELE PREŞEDINTELUI ŞI GUVERNULUI FRANCEZ SE DECERNEAZĂ - CRUCEA DE RĂZBOI - ORAŞULUI MARASESTI. Inaugurarea acestui Monument la 6 AUGUST 1998 amintea parcă de ceremonialul de pe Platoul „LA RĂZOARE” din urmă cu aproape 80 de ani. Ca şi atunci, momentul inaugural a fost onorat de înalte oficialităţi franceze şi române. Din nou fanfara militară a intonat MARSEILLAISE, de data această împreună cu Imnul Naţional al României DEŞTEAPTA-TE ROMÂNE ! Şi o mulţime de participanţi, la fel de entuziasmată,care a sorbit discursuri emoţionante. Reprezentantul Delegaţiei Franceze, col. Gerard Bieuville, profesor la Şcoala Superioară de Război din Paris, împreună cu lt.col. Gerard Planet,ataşat militar, au elogiat in discursurile lor prietenia româno-franceză, iar dl col. Stefan Cucu, preşedinte UVRUV, a sintetizat în cuvântul domniei-sale semnificaţia acestui monument: „Astăzi se inaugurează şi se sfinţeşte Monumentul Joffre ridicat in memoria Invingătorului de la Marna şi al lui Napoleon al III-lea. Pentru prima oară, în timpul zbuciumatei noastre istorii, după aproape un secol, noi, astăzi, aducem un omagiu de mare înălţime spirituală pentru gestul frăţesc prin care suntem strâns legaţi de poporul frate francez, care, atât la bine cât şi la greu, a fost alături de noi. MONUMENTUL ridicat în acest oraş-erou, unde la 1920 Mareşalul Joffre a onorat România prin recunoaştere europeană a eroismului soldaţilor români, eroism dovedit în lupta până la sacrificiu împotriva invadatorilor străini, şi pentru a cărei VICTORIE, oraşul Mărăşeşti a fost decorat cu cea mai preţioasă Medalie Franceză - CRUCEA DE RĂZBOI - reprezintă un etern simbol al prieteniei româno-franceze. El va mai aminti prin statueta lui Napoleon al III-lea, din acest complex monumental, de ajutorul acordat de Franţa poporului român în lupta sa pentru UNIRE”.

CETĂŢENII DE ONOARE AI ORAŞULUI-EROU MĂRĂŞEŞTI

23 AUGUST 1926: I. POPESCU, general de divizie, comandantul diviziei XIII la Mărăşeşti;

27 OCTOMBRIE 1926: Ing. MIHAIL MANOILESCU, Subsecretar de Stat la Ministerul de Finanţe;

TOAMNA ANULUI 1933: PAMFIL ŞEICARU, directorul ziarului „Curentul”, profund nemulţumit că pe locul marei bătălii de la Mărăşeşti se afla doar o bucată de tablă agăţată, aproape batjocoritor, de doi ţăruşi , trimite un memoriu prefectului de Putna, prin care solicita, pe propria lui cheltuială, să se ridice un MONUMENT AL VICTORIEI DE LA MĂRĂŞEŞTI, la intersecţia cunoscută astăzi sub numele de Tişiţa. Monumentul a fost executat de sculptorul OSCAR HAN. Inaugurarea a avut loc pe 20 septembrie 1934, când au fost prezenţi Regele Carol al II-lea, Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia, membri ai Guvernului, mareşalii Constantin Prezan şi Alexandru Averescu, comandanţi ai luptelor de la Mărăşeşti, oficialităţi şi o mare de oameni venită din toată bătrâna Vrance. Statuia reprezenta iniţial o femeie în alb, cu sabia ridicată deasupra capului, personificare a zeiţei Victoria. Pe frontispiciu se afla inscripţia: „DE DINCOLO DE VIAŢĂ FULGERĂ PORUNCA LOR: IUBIREA DE PATRIE !”. Din nefericire, acum, când se jonglează atât de uşor cuvântul „libertate”, nu s-a întreprins nimic pentru reparaţiile cuvenite. În aceeaşi situaţie se află şi superba cupolă a Mausoleului Neamului, deteriorate şi de nerecunoscut. IMPIETATE ŞI RUŞINE, ACESTEA POT FI CUVINTELE ISTORIEI ! Revenind, pe 29 septembrie 1934, primarul oraşului Mărăşeşti, în cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului Local, răspundea cu un gest nobil, declarându-l, în cadru festiv, cetăţean de onoare al oraşului Mărăşeşti, împreună cu:

- SĂVEANU N.: prefect de Putna; - OSCAR HAN: sculptor

2 SEPTEMBRIE 1936: - GH. TĂTĂRĂSCU, prim ministru

- PETRE BEJAN, Secretar de Stat la Ministerul Armamentului - ALEXANDRA CANTACUZINO, preşedinta SONFR - MIRCEA CANCICOV, ministru de finanţe Personalităţi marcante care au fost făcuţi cetăţeni de onoare,

pentru sprijinul financiar spre reluarea construcţiei Mausoleului şi a Mărăşeştiului.

8 NOIEMBRIE 2001: Pe esplanada din faţa Monumentului II Joffre, pe timpul primariatului domnului Emilian Braşov, au fost făcuţi 9 cetăţeni de onoare ai oraşului Mărăşeşti:

- JACQUE CHIRAC, preşedintele Franţei; - PIERRE MENAT, ambasadorul Franţei la Bucureşti - ERNEST SEGURA, ataşat militar la Ambasada Franţei, împreună cu doi reprezentanţi de frunte ai veteranilor din Franţa;

- DECEBAL BACINSCHI, primarul municipiului Focşani, fiu al oraşului Mărăşeşti

- ŞTEFAN CUCU, preşedinteUVRUV din România - CORNELIU PETRU NECHITA, general (r), vicepreşedinte UVRUV din România

- NĂSTASE POPONETE, veteran de război, preşedinte grupa UVRUV Mărăşeşti

Date complete în CARTEA DE AUR A ORAŞULUI-EROU MĂRĂŞEŞTI Autor: Constantin Ghiniţă şi în MONOGRAFIA ISTORICĂ A LOCALITĂŢII MĂRĂŞEŞTI Autor: prof. Ion Stănel

*** ZILELE-SIMBOL ALE ORA SULUI MARASESTI

1. 6 AUGUST : ZIUA ISTORICA 2. 8 NOIEMBRIE : PATRONUL SPIRITUAL AL ORASULUI, „ARHANGHELUL MIHAIL”

str. Republicii, Nr. 113

Tel.0237/261252;

0727 707 231; 0721 094 238 Vrancea, România

DIRECTOR: CONSTANTIN GHINIŢĂ

CASA DE CULTURĂ „EMANOIL PETRUŢ” M Ă R Ă Ş E Ş T I - STR. REPUBLICII 113 TEL. : 0237.26L252, 0727.707231, 0728.929980 E-MAIL: ghinita.constantin@yahoo.com www.primariamarasesti.ro fax: 0237-260550 PAGINA SITE: www.ghinita.wordpress.com

SCURT ISTORIC:

Începând din 1920, o dată cu trecerea Mărăşeştiului la rangul de oraş şi o data cu îmfăptuirea României Mari, se creează premizele unor puternice manifestări culturale. Oraşul începe să fie vizitat tot mai des de turişti, de personalităţi marcante şi de reprezentanţi ai Curţii Regale. Se face simţită o remarcabilă viaţă spirituală, impulsionată de intelectualitatea venită în urbe formată din învăţători, preoţi, funcţionari de la primărie şi de la celelalte instituţii şi societăţi nou înfiinţate în oraş. Se organizează serbări grandioase, manifestări de cinstire a zilelor comemorative şi aniversative, activităţi de promovare a culturii generale, istoriei locale, educaţiei şi moralei etc, cu ajutorul celor doi preoţi şi a învăţătorilor de la cele trei şcoli.

Din 1920, în holul Şcolii de Fete, fiinţează Biblioteca care va purta numele eroului anului 1917, General Eremia Grigorescu, bibliotecar fiind învăţătorul Vâlcu. În acelaşi loc, în 1931, preotul Scarlat Dumitriu va pune bazele Căminului Cultural cu denumirea aceluiaşi general de mai sus. Pe ruinele unui vechi han, devenit mai târziu grajdul taurului comunal ( proprietatea lui Negropontes), iar din 1997 sală de şedinţe a Consiliului Local, va prinde contur prima Casă de Cultură orăşenească. Aici va activa un mare cor de adulţi cu repertoriu din folclorul românesc condus multă vreme de profesorul şi veteranul de război Simion Valerian, un teatru popular cu elevi, un Ansamblu de dansuri recunoscut în toată ţara ( susţinut de către fosta fabrică „Chimica”), precum şi alte multe activităţi cultural artistice. Aici, în 1977 se va înfiinţa cel mai vechi cenaclu literar din Vrancea, cu denumirea de POESIS, condus de Constantin Ghiniţă, cunoscut astăzi sub denumirea de DOR DE EMINESCU. Acest cenaclu a fost pepiniera multor activităţi cultural-artistice, pe aici au trecut scriitori de valoare din ţară şi tot aici s-au format mulţi dintre actualii scriitori vrânceni.

În 1978 se pune piatra de temelie a Casei Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret, astăzi CASA DE CULTURĂ „EMANOIL PETRUŢ”, care va fi în funcţiune oficial în 1984 şi va aparţine până în 1989 de fosta UTC. În 1990 va fi preluată de BTT, iar în 1992 patrimoniul va trece în proprietatea Primăriei oraşului Mărăşeşti. Prin Hotărârea Consiliului Local din 2001, la iniţiativa Casei de Cultură, instituţia se va înnobila cu numele marelui actor de teatru şi cinema, EMANOIL PETRUŢ, fiu al oraşului Mărăşeşti.

***

PRINCIPALELE RELIZĂRI ALE CASEI DE CULTURĂ „EMANOIL PETRUŢ” ( PROPRII ŞI ÎN COLABORARE) ÎN PERIOADA 1997 – 2007

6 AUGUST (1917) – Hotărârea Cons. Local nr.6 din 30.01.2003, ca răspuns la propunerea de stabilire a ZILEI ISTORICE A ORAŞULUI-EROU MĂRĂŞEŞTI;

8 NOIEMBRIE (1920): Prin venirea în ţară a Mareşalului Joffre, trimisul special al preşedintelui Franţei, Paul Deschanel, pentru a se decerna oraşului Mărăşeşti ( pe atunci comună rurală) cea mai înaltă decoraţie franceză – CRUCEA DE RĂZBOI - în şedinţa extraordinară a Parlamentului României s-a stabilit şi patronul spiritual al oraşului: ARHANGHELUL MIHAIL, cu inscripţia „PE AICI NU SE TRECE”. Din 2001, prin Hotărârea Consiliului Local Mărăşeşti se consfinţeşte oficial ziua de 8 Noiembrie ca una dintre cele mai importante sărbători ale oraşului, când are loc şi SALONUL SCRIITORILOR VRÂNCENI DE PRETUTINDENI, ajuns anul acesta la a VII-A ediţie ( festival naţional ).

1997-1999: Se constituie, cu caracter permanent, trupele şi formaţiile proprii Casei de Cultură „Emanoil Petruţ”, aşezământ cultural care se poate mândri că este singular în această privinţă: şaşe trupe dans modern şi breack-dance, grup satiric, grup cameral „Nopţile Mărăşeştiului”, soloşti vocali ( uşoară, populară, folk), solişti instrumentişti, recitatori, teatru

copii amatori, formaţie de muzică uşoară având ca solişti: Nelu Manoliu, Otilia Gogu, Nela Bangaci –Antochie şi Nelu Pamfile.

8 FEBRUARIE (1932): In memoriam Emanoil Petruţ: Lectură publică.

FEBRUARIE ( 1977): Constantin Ghiniţă înfiinţează Cenaclul Literar „Poesis” la fosta Casă de Cultură, astazi Sala Consiliului Local; din 1980 se transformă în „Spaţiul Mioritic” iar din 1992: Cenaclul Artelor „Dor de Eminescu”, fiind cel mai longeviv cenaclu vrâncean, loc de întâlnire literară pentru mulţi scriitori vrânceni şi din ţară.

FEBRUARIE 1998 : Ia fiinţă Revista de Istorie şi Artă „Clio”, red. şef prof. Aurel Neculai, Şc. Nr. 1( în colaborare ), revistă deja intrată în circuit naţional, câştigătoare a trei premii importante.

6 AUGUST 1998 : Se inaugurează MONUMENTUL II JOFFRE în parcul mare al oraşului, iniţiatori fiind UVRUV din România, Primăria oraşului Mărăşeşti şi Casa de Cultură „Emanoil Petruţ”

1998-2001: Se editează JURNALUL DE MĂRĂŞEŞTI, ziar bilunar cu sediul la Casa de Cultură, red. şef Constantin Ghiniţă.

1998: La iniţiativa Jurnalului de Mărăşeşti se înfiinţează Comitetul de Sprijin şi Iniţiativă al oraşului Mărăşeşti, care s-a dorit apolitic, cu activitate bogată de-a lungul anilor.

13 MAI 2000: Emoţionantă sărbătoare la Monumentul II JOFFRE prilejuită de prezenţa grupului de 160 tineri ofiţeri din Jandarmeria Franceză, condus de Gen. Fournaise, care au adus omagiul lor Mareşalului Joffre şi oraşului Mărăşeşti.

OCTOMBRIE 2000: Apare primul numar al revistei „Liceul Meu”; redactori fondatori: Mihaela Şerban şi Jan Mircea Stoean. În prezent, redactor şef, prof. Carmen Bostan ( în colaborare).

8 NOIEMBRIE 2000: Se organizează prima ediţie a Festivalului Naţional: SALONUL SCRIITORILOR VRÂNCENI DE PRETUTINDENI, în prezent la a şaptea ediţie.

MAI 2001: Se înfiinţează festivalul anual PARADA REVISTELOR ŞCOLARE JUDEŢENE, înscrisă în Manifestările Revistei „Clio”, în colaborare cu Şc. Nr. 1 Mărăşeşti.

8 NOIEMBRIE 2001: Mare sărbătoare la Monumentul II Joffre, când s-au decernat 9 titluri de CETĂŢEAN DE ONOARE AL ORAŞULUI-EROU MĂRĂŞEŞTI: Jacqoues Chirac, preşedintele Franţei, Pierre Menat şi Ernest Segura de la ambasada Franţei la Bucureşti, doi reprezentanţi de frunte ai veteranilor din Franţa, Col. Cucu Ştefan, preşedinte UVRUV din România, Corneliu Nechita, vicepreşedinte UVRUV, Decebal Bacinschi, fiu al oraşului Mărăşeşti şi primar al municipiului Focşani, precum şi veteranul nostru de război, Poponete Năstase. La cea de-a treia ediţie a Salonului Scriitorilor Vrânceni de Pretutindeni, la iniţiativa lui Constantin Ghiniţă, avea să i se decerneze acest titlu şi scriitorului născut la Mărăşeşti, Mircea Novac.

29 NOIEMBRIE 2001: Prin Hotărârea Consiliului Local, la iniţiativa directorului Casei de Cultură se atribuie aşezământului cultural denumirea de „Emanoil Petruţ”, mare actor de teatru şi cinema născut la Mărăşeşti. MAI 2004: Prima ediţie a ZILEI PĂMÂNTULUI, în

colaborare cu prof. Damian Nicolae de la Sc. Pufeşti, anual; NOIEMBRIE 2004: După o muncă de un an, cu o documentaţie

bogată adunată întro viaţă, Constantin Ghinţă editează CARTEA DE AUR A ORAŞULUI-EROU MĂRĂŞEŞTI ( un exemplar în holul Primăriei Mărăşeşti ).

8 NOIEMBRIE 2004: Se inaugurează MUZEUL VETERANULUI ROMÂN, premieră naţională, în prezenţa M.S. Regele Mihai I al României; artizani: UVRUV România, Primăria oraşului Mărăşeşti şi Casa de Cultură „Emanoil Petruţ” Mărăşeşti.

9 SEPTEMBRIE 2004: Consiliul Local prin Hotărârea nr. 25 avizează favorabil documentaţia depusă de Casa de Cultură, în vederea obţinerii statutului de aşezământ cultural iar în 2005 va fi aprobat şi de către Ministerul Culturii şi Cultelor.

DECEMBRIE 2005: Prima ediţie a FESTIVALULUI „ŞANSELOR TALE”, în colaborare cu Ateneul Popular Focşani;

MARTIE 2007: Prima ediţie a FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL „PRIMĂVARA POEŢILOR”.

ALTE ACTIVITĂŢI

VINEREA: Şedinţele Cenaclului Artelor „DOR DE EMINESCU”, în sala mică a Casei de Cultură;

EXPOZIŢII PERIODICE: Pictură, desen copii, arte şi meşteşuguri, fotografie artistică, caricatură, grefică cu poezie, etc;

CONCURSURI: De creaţie, de cultură generală, de istorie locală, etc;

PREZENTĂRI ŞI LANSĂRI DE CARTE; SIMPOZIOANE: întâlniri cu personalităţi marcante din

Vrancea şi din ţară; ACTIVITĂŢI DE CLUB: Clubul Tineretului, Clubul Femeii,

Fan Club Steaua, Clubul Veteranilor de Război, Clubul Pensionarilor;

SĂRBĂTORIREA FESTIVĂ A MAJORATULUI: Lunar elevii de la liceu care împlinesc 18 ani îşi sărbătoresc majoratul în sala mică a Casei de Cultură, cu sprijinul Primăriei oraşului Mărăşeşti;

MANIFESTĂRI comemorative şi aniversative; SPECTACOLE DE DIVERTISMENT ŞI OMAGIALE, cu

trupele şi formaţiile proprii, lunar; MICROSPECTACOLE: organizate la diverse evenimente ale

Casei de Cultură şi ale oraşului; DIALOGURI CU VETERANII DE RĂZBOI: momente

artistice şi mese festive – de 5 ori pe an ; CONCURSURI DE PESCUIT SPORTIV; Două pentru adulţi

în perioada mai – august; şi unul pentru grupa de copii în aprilie;

CONCURSURI DE CROSS ŞI TENIS DE MASĂ: Anual; SPECTACOLE DE DIVERTISMENT în deplasere; SPECTACOLE DE TEATRU în colaborare cu Teatrul

Municipal Focşani; CAFENEA TEATRALĂ: CLUB DE TEATRU ŞI POEZIE în

colaborare cu actori şi poeţi vrânceni; CLUBUL LUDIC în colaborare cu Ateneul Popular Focşani; COLABORARE prin contract ferm pe timp de un an de zile cu

OTV şi Radio Star Musik, precum şi cu Raio Iaşi, în vederea transmiterii evenimentelor culturale din Mărăşeşti în sistem naţional;

TURISM CULTURAL;

LECTURI PUBLICE: Patru întâlniri pe an cu scriitorii din Filiala Uniunii Scriitorilor Bacău şi Galaţi;

PRESELECŢII trimestriale ( spectacole ad-hoc) în vederea îmbunătăţirii şi reînnoirii trupelor şi formaţiilor proprii;

ACŢIUNI ECOLOGICE cu membri permanenţi; VIZITE LA MUZEUL VETERANULUI ROMÂN; PARTICIPĂRI la manifestări şi cenacluri din Vrancea şi din

ţară;

***