INFOCASMB

Buletin de informare internă MOTTO: “DE OMNI RE SCIBLI ET DE QUIBUSDAM ALIIS”(despre tot ceea ce se poate şti şi despre altele câteva)

Anul II, nr. 5, 2003

CuprinsPg. 2 Vicepreşedinte nou la CNAS

AniversăriPg. 3 Programul MATRA

Marketing socialPg. 4 Divertisment

PREŞEDINTE / DIRECTORGENERAL LA CASMB

În urma concursului organizat deCNAS pe data de 11 decembrie pentruocuparea postului de Preşedinte/DirectorGeneral al CASMB, a fost desemnatăcâştigătoare Dna Adina GEANĂ, deprofesie medic. Noul Preşedinte alCASMB a ocupat funcţia dePreşedinte/Director General la CasaJudeţeană de Asigurări de SănătateCălăraşi.

Mandatul noului Preşedinte estede patru ani, cu o perioadă de probă de90 de zile, începând de la 5 ianuarie2004, dată până la care interimatul va fiasigurat de către Dna. Dr. Anca MariaPETCA, Directorul Direcţiei RelaţiiContractuale a CASMB.

În numele angajaţilor CASMB îiurăm noului Director General succes înactivitate!

LA MULŢI ANI!

Moş Crăciun să fie darnic,Sărbătorile să vă fie fericiteşi luminoase, iar Noul An săvă aducă sănătate şi noroc!

VICEPREŞEDINTE NOU-NUMIT LA CNAS

Printr-un comunicat remis de către CNAS, am fost informaţi că, în şedinţa de luni, 8 decembrie2003, Consiliul de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) l-a alespe domnul Adrian Cojocaru, în funcţia de vicepreşedinte al CNAS, ca reprezentant al sindicatelor.Domnul Cojocaru este membru al Consiliului de Administraţie al CNAS din data de 14 decembrie1998.

În noua sa calitate, potrivit reglementărilor legale în vigoare, domnul vicepreşedinte AdrianCojocaru va fi suspendat, pe perioada exercitării actualului mandat, din funcţia de vicepreşedinteal CNS „Cartel Alfa”, pe care a deţinut-o începând cu anul 1993.

De profesie inginer agronom, dl. Adrian Cojocaru a ocupat numeroase funcţii de conducere,din anul 1990 a activat în domeniul relaţiilor sociale, iar în prezent este masterand în domeniulmanagementului serviciilor de sănătate.

Noul vicepreşedinte al CNAS va fi prezentat instituţiilor mass – media în cursul săptămâniiviitoare, în cadrul unei conferinţe de presă care va fi anunţată din timp.

18 decembrie Carmen Petruţa BĂJENARU 1 ianuarie Maria DIMA19 decembrie Cristina Avelana DAŞOVEANU 4 ianuarie Anca STAICU20 decembrie Osvald RACOVIŢĂ 11 ianuarie Cecilia Doina SIMION21 decembrie Florian ALEXE

Maria Veronica IONESCU13 ianuarie Gheorghiţa NICA

Călin Alexandru VASILESCUMarina Mihaela ROIBAN

23 decembrie Florica HELERMANEugenia GHINEAMariana MORARU

14 ianuarie Mariana MORĂRESCU

24 decembrie Rodica FLANDRA 15 ianuarie Marius Ionuţ NIŢUSimona BORCEA

25 decembrie Mariana UNGUREANU26 decembrie Angelica VĂRZAN

Raluca ŞTEFĂNESCU27 decembrie Teodor DIACONESCU28 decembrie Răzvan ZAMFIR29 decembrie Daniela IVANOV

Camelia Cătălina NORDEANUMaria Mihaela TUDORIonuţ SĂNDULESCU

30 decembrie Gabriela ARMEGAVioleta Eleonora ISTRATESimona Teodora VOICU

31 decembrie Melania IONESCU HINŢEŞTI

2 AM AFLAT, VĂ INFORMĂM

PE CINE SĂRBĂTORIM

Tuturor le urăm LA MULŢI ANI !, cu sănătate, noroc şi cât mai multe împliniri!

GENERALE-SPECIFICE 3

PROGRAMUL MATRA

Aşa cum am promis în numărultrecut, revenim cu informaţii despresubproiectele incluse în cadrul programuluiMATRA derulat de CASMB în colaborare cuAGIS ZORKVERGZERKERINGEN.

Vom începe prin a prezenta primulsubproiect, COMUNICARE . RELAŢIIPUBLICE. Obiectivul acestui proiect estepregătirea personalului CASMB pentrudesfăşurarea în mod profesionist a activităţiide comunicare şi relaţii publice şi a uneiechipe care să realizeze publicaţii interne şiexterne şi campanii de informare. Totodată, seaşteaptă ca până la sfârşitul proiectului să serealizeze o programă de pregătire încomunicare şi relaţii publice, care va fifolosită în cadrul viitoarelor cursuri depregătire organizate de CASMB.

În primul an de derulare ( 2002),activităţile desfăşurate au avut ca obiectivrealizarea unei comunicări interne eficiente.S-au desfăşurat două sesiuni de pregătirespecifică, lectorul fiind Jaap KNOPPERT,conducătorul olandez al proiectului.

Rezultatele acestor cursuri s-au concretizatîn: elaborarea strategiei de comunicareinternă a CASMB, stabilirea formuleieditoriale şi apariţia primelor două numereale buletinului informativ INFO CASMB ,realizarea şi administrarea unui chestionar desondare a opiniei angajaţilor privindcomunicarea în cadrul CASMB (ale căruirezultate vor fi prezentate în numărul viitor).

Obiectivul anului 2003 a vizatîntărirea rolului şi poziţiei CASMB în faţaopiniei publice, drept pentru care cele douăsesiuni de pregătire care au avut loc s-auconcentrat asupra comunicării externe. Deasemenea, a fost organizat un curs pilot depregătire în comunicare şi relaţii publice,susţinut de Valeriu Ţoneş, PR Manager laDaewoo Automobile RomÂnia. Rezultateleobţinute: elaborarea strategiei de comunicareexternă a CASMB, realizarea unui pliant deprezentare generală a instituţiei şi a zecetipuri de afişe de prezentare a serviciilormedicale oferite, pe tipuri de furnizori,crearea şi actualizarea site-ului CASMB.

Asigurarea socială de sănătate include, pe lângă serviciile medicale şi farmaceutice în caz de boală, şiservicii medicale profilactice (campanii de vaccinări) şi preventive (examene de bilanţ, tratamente dereducere a efectelor secundare, etc) oferite de medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu,medicul stomatolog. Conform legislaţiei în vigoare, serviciile medicale profilactice şi preventive suntobligatorii, dar practica curentă din sistemul public de sănătate din Bucureşti, şi din România îngeneral, demonstrează că asiguraţii nu apelează la acestea. Asiguraţii nu cunosc că au dreptul sau căsunt obligaţi, periodic în funcţie de vârstă şi alte condiţii, să apeleze la servicii medicale profilactice şipreventive, ca urmare a carenţelor în sistemul de informare al casei de asigurări sau a nesesizăriinecesităţii unui astfel de comportament. Efectul negativ direct este creşterea gradului de îmbolnăvireşi a agravării stării de sănătate a asiguratului, iar efectul indirect este încărcarea sistemului de asigurărisociale de sănătate cu o serie semnificativă de cheltuieli cu servicii medicale şi farmaceutice în caz deîmbolnăvire, care ar putea in mare parte să fie evitate. Soluţia pentru această situaţie se află în mareparte în sarcina casei de asigurări de sănătate şi constă în elaborarea şi desfăşurarea unei campanii deinformare susţinută a asiguraţilor, pe termen lung, cu privire la drepturile şi obligaţiile lor, având cascop crearea unui comportament corect şi eficient în apelarea la serviciile medicale profilactice şipreventive.

MARKETING SOCIAL

COLECTIVUL DE REDACŢIE:

SERVICIUL COMUNICARE, RELAŢIIPUBLICE, MARKETING

Tel, fax:310.32.56Hot line:9608Mail:cristina.calinoiu@casmb.ro madalina.baroncea@casmb.ro

Copyright©2003, CASMBToate drepturile asupra acestei ediţiisunt rezervate CASMB.

CUM SĂ SUPRAVIEŢUIEŞTI LA MUNCĂ

Nu umbla niciodată fără un document în mână. Oamenii cu documente în mâini dau impresia unorangajaţi care muncesc din greu, îndreptându-se spre întâlniri importante. Oamenii fără nimic în mâini dauimpresia că se pregătesc pentru pauza de cafea. Oamenii cu un ziar in mâini dau impresia că se duc latoaletă. Pe deasupra, asigură-te că îţi iei seara acasă cât mai mult de lucru, generând astfel falsa impresie cămunceşti mult mai multe ore decât în realitate.Foloseşte calculatorul pentru a părea ocupat. De fiecare dată când foloseşti calculatorul, pare cămunceşti în ochii celor care trec pe lânga tine. Poţi trimite şi primi email-uri personale, chat-uri şi îngeneral să te simţi bine fără să faci ceva cât de cât asemănător muncii tale. Acestea nu sunt chiar beneficiilesocietăţii despre care susţinătorii revoluţiei calculatorului le place să vorbească, dar nu sunt deloc rele.Cand eşti prins de şeful tău - şi vei fi prins - cea mai bună apărare este să spui ca inveţi să foloseşti un nouprogram, economisind astfel bani pe cursuri de training.Birou murdar Şefii pot trece neobservaţi dacă au birourile curate. Pentru noi ceilalţi, acest lucru dăimpresia că nu muncim suficient. Clădeşte grămezi imense de documente in jurul spaţiului tău de lucru.Privitorului, dosarele de anul trecut arată la fel ca cele de azi; volumul contează. Fă gramezi cât mai mari şimai late. Dacă stii ca vine cineva în biroul tău, îngroapă documentul de care vei avea nevoie la jumătateagrămezii şi "sapă" după el când el/ea intră.Mesagerie vocală Nu răspunde niciodată la telefon dacă ai mesagerie vocală. Nu te sună nimeni doar casă-ţi dea ceva degeaba - sună pentru ca vor ca TU să munceşti pentru EI. Asta nu e viaţă. Lasă-ţi toateapelurile să ajungă în mesageria vocală. Dacă cineva iţi lasă un mesaj care pare a însemna muncă,răspunde-i în timpul pauzei de masă, când ştii că nu e nimeni - o să pară că eşti conştiincios şi silitor, chiardacă nu e aşa. Pari nervos şi supărat. După cum spunea George Costanza, trebuie tot timpul să încerci săpari nervos şi supărat pentru a da impresia şefilor că eşti tot timpul ocupat. Pleacă târziu de la serviciIntotdeauna pleacă tarziu de la servici, mai ales când şeful este încă acolo. Ai putea citi reviste sau cărţi pecare întotdeauna ai vrut să le citeşti dar nu ai avut timp până târziu spre plecare. Asigură-te că treci pe lângăbiroul şefului când pleci. Trimite mesaje importante la ore neortodoxe (cum ar fi: 9:35pm, 7:05am, etc.) şiîn timpul sărbătorilor. Suspină in mod creativ pentru a crea efect Suspină gălăgios când sunt multepersoane în jur dând impresia că eşti sub presiune. Strategia de stocare Nu este de ajuns să faci grămezi dedocumente pe masă. Aşează o grămadă de cărţi pe jos, etc. (manualele groase de calculatoare sunt cele maibune). Crează-ţi un vocabular Citeşte câteva reviste de calculatoare şi învaţă cuvintele cheie şi denumirilenoilor produse. Foloseşte-le liber in conversaţiile cu şefii tăi. Ţine minte: ei nu trebuie să înţeleagă ceea cespui, dar cu siguranţă vei impresiona.

FOARTE IMPORTANT!!!: NU trimite acest text şefului tău din greşeală!!!(Dar îl poţi trimite liniştit colegilor de birou).

4 DIVERTISMENT – MONDENITATI – CULTURAL