UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

- FILIALA CALARASI - 

    

MONOGRAFIA

CUMUNEI LUPŞANU

- JUDEŢUL CĂLĂRAŞI -                                                                                                 

   STUDENT:

BUCSA ANDREI

Prezentare generală:

Comuna se află în partea centrală a județului, pe valea râului Cucuveanu(în vest) și a râului Berza (în est). Este traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. La Plevna, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ304, care duce spre nord la Dor Mărunt (unde se termină în DN3A) și spre sud la Ulmu și Dorobanțu (unde se termină în DN31). Tot spre nord la Dor Mărunt duc și șoselele județene DJ313 și DJ315, care se ramifică tot din DN3, la Radu Vodă și, respectiv, Plevna.

Vecinii comunei Lupşanu sunt urmatorii: la nord comuna Dor-Marunt, la sud comuna Alexandru Odobescu, la est comuna Vlad Ţepes, la vest Valea Argoviei si nord vest orasul Lehliu Gară.

Comuna are in componenţa sa 5 sate si anume: 1- Lupsanu – centru de comuna; 2 -Nucetu; 3 - Radu –Vodă; 4 - Plevna 5 - Valea Rusului

Teritoriul comunei Lupşanu este străbătut de râul Cucuveanu si râul Baba Ana care pe parcursul lor formează 8 bazine piscicole destinate pescuitului sportiv.

Din punct de vedere etnic majoritatea locuitorilor sunt români(95,31%). Pentru 3,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,23%). Pentru 3,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[

Relieful:

Ca urmare a poziţiei sale geografice, comuna Lupşanu se situează într-o regiune de relief neted, uşor vălurit, cu climă temperat continentală, cu o foarte uşoară tentă excesivă datorată influienţelor maselor de aer din N.E. Continentului cu cernoziomuri fertile.

Suprafaţa comunei Lupşanu se încadrează ca formă de relief în marea unitate a Câmpiei Române, iar ca subunitate la limita dintre Câmpia Mostiştei de Est(Câmpia Lehliu) şi Câmpia Bărăganului de Sud.

• Clima:

Clima este temperat continentală corespunzătoare proceselor de circulaţie în zona latitudinii medii.

Regimul climatic este relative omogen pe teritoriul, datorită uniformitaţii reliefului de câmpie, caracterizat prin veri călduroase, precipitaţii nu prea bogate(ce cad mai ales sub formă de averse) şi prin ierni relativ reci cu frecvente perioade de încalzire, dar uneori marcate de viscole puternice.

• Vânturile:

Teritoriul comunei Lupşanu se încadrează într-o zonă de interferenţă între partea estică a Câmpiei Române(cu vânturi dominante din sectorul estic) şi partea vestică a aceleiaşi regiuni(cu vânturi dominate din sectorul vestic), în primul caz fiind vorba de Crivăţ, iar în al doilea de Austru.

Crivăţul cunoscut ca un vânt rece ce bate cu viteze mari în timpul iernii, viscolind zăpada, troienind-o la adăposturi în localitate, la adăpostul vegetaţie, al al parazăpezilor de-a lungul şoselei. Bate din direcţia NE şi aduce temperaturi scăzute, spulberă zăpada, descoperă solul producând pagube culturilor de toamnă.

Austrul bate din direcţia opusă Crivăţului, fiind în general un vânt uscat,uneori însă aduce precipitaţii.

Băltăreţul bate din direcţia SE fiind un vânt cald, de natură tropicală, secetos.Se simpte în timpul verii, aducând temperaturi foarte ridicate, perioadă de 3 – 4 zile când plantele au mult de suferit din cauza evaporării foarte mari şi lipsa precipitaţiilor. Din cauza pagubelor pe care le aduce, localnicii îl numesc “ traista goală”.

• Fauna:

În cadrul acestei zone fauna se poate grupa astfel:

1. Fauna de pădure este foarte numeroasă începând de la insecte până la mamifere.Dintre mamifere amintim: veveriţa, iepurele, vulpea, mistreţul, dihorul şi bursucul. Păsările întâlnite sunt: potârnichea, ciocârlia de padure, mierla, privighetoarea mică şi cucul. Dintre răpitoarele care sunt active noaptea sunt bufniţa şi cucuveaua.Dintre reptil întâlnim: şerpi, şopârle, iar intre insecte îmtâlnim lăcuste şi cosasii.

2. Fauna de câmp este bine reprezentată prin popândău, hârciog, şoarecele de câmp şi iepurele de câmp. Dintre păsări amintim: prepeliţa, pasărea ogorului şi ciocârlia de câmp. Dintre insecte amintim: greierele, lăcusta şi cărăbuşul cerealelor.

3. Fauna acvatică este bine reprezentată ăn lacuri de tip “ moştite” de pe teritoriul comunei. Specii fregvente de peste sunt: crapul, carasul, bibanul şi şalăul.

 

•  Flora:

Flora spontana specifica stepei: branduşe, toporaşi, coada şoricelului, traista ciobanului, moţul curcanului, ciocul berzei etc.

• Pădurea:

Pădurea care ocupă o suprafaţă de 3 ha din teritoriul comunei Lupşanu se compune din următoarele specii: ştejarul brumăriu, ştejarul pufos, părul şi arţarul.Izolat se întâlnesc: plopul şi salcia îtâlnită pe marginea bălţii.Tot în vegetaţia lemnoasă se mai încadrează şi subarbuştii: porumbarul, tranafirul pitic şi măceşul. Rugul şi murul au extindere mai mare în timpul verii pe terenurile recoltate unde formeză tufuşuri târâtoare.

O asociaţie interesantă o formează buruenile din culturi: măzărichea, trifoi, traista ciobanului şi pălămida.Dintre graminee predomină firuţa cu bulbi şi laptele cucului.

Vegetaţia lacului deşi minoră în peisaj este alcătuită din:papură, pipirigul, menta de apă şi rogozul.Multe dintre speciile de plante ce alcătuiesc stratul ierbar al pajiştilor de silvostepă din regiunea noastră sunt plante medicinale: coada şoricelului, muşeţelul şi pătlagină.

• Ape de suprafaţă şi subternare:

Din punct de vedere hidrografic regiunea studiată aparţine bazinului hidrografic al Dunări.Valea Baba Ana ce drenează teritoriul satului Plevna colectează ape aduse de văile secundare, afluente pe stânga dintre care cele mai importante sunt: Valea Rusului cu direcţia N – S cu o lungime de 4km şi Valea Taslacului cu direcţia N – S cu o lungime de 3km.Valea Baba Ana are la un moment dat direcţia NS – SE, iar pe alocuri o direcţie S – V – NE( pe o distanţă de 700 – 800m).

Pe teritoriul satului Radu Vodă văile întâlnite pot fi clasificate în văi principale şi văi secundare. Ca vale principală întânim Valea Cucuveanu ce udă teritoriul satelor Lupşanu şi Nucetu.

Comuna Lupşanu este străbătută de la N – E de canalul principal de aducţiune care trasportă apa de irigaţie preluată de staţia de pompare aflată pe malul lacului Mostiştea.

Sa constatat că în partea nordică a teritoriului pe suprafeţe plane şi distanţat de Valea Cucuveanu, nivelul freatic est întâlnit la 3 – 4 m. Pe măsură ce înaintăm spre partea sudică, nivelul apei freatice coboară la o adâncime de 9 – 10 m. Pe formele de cumpene în locuri apropiate văilor principale, nivelul apei freatice coboară la o adâncime de 15 – 16 m .Pe perimetrul suprafeţelor depresionare apa freatică este întâlnit la aproximativ – 3 m.

• Aerul:

Clima comunei este temperat – continentală, cu o amplitudine termică de 220C – 280C. Temperatura medie anuală este de 110C, iar precipitaţiile anuale sunt cuprinse între 400 mm şi 500 mm pe metru pătrat. În comună bat crivăţul, austrul şi băltăreţul.

Temperaturile maxime absolute lunare au înregistrat valori cuprinse între 9,40C în luna ianuarie şi 41,40C în luna august. Temperaturile minime absolute lunare au înregistrat valori cuprinse între – 24,80C în luna ianuarie şi 7,70C în luna august.

• Solul şi subsolul:

Solurile dominante în zonă sunt tip cernoziomuri medii levigate, care dispun de rezerve apreciabile de substanţe nutritive şi prezintă o fertilitate naturală ridicată, care se poate îmbunătăţi prin folosirea îngrăşămintelor azotoase şi a măsurilor de hidroamelioraţii.

      Solurile s-au format din amestecul de resturi de substanţe organice, vegetale şi rocă. Formarea solului a mai fost influenţată şi de condiţiile climatului. În cazul câmpiei, în condiţiile climatului s-a format un sol bogat în substanţe humice, cernoziomul.

      Geomorfologic, amplasamentul este situat pe terasa joasă a Dunării, având cote absolute cuprinse între 20 şi 22 m faţă de nivelul mării.

      Geologic, în zonă apar formaţiuni loessoide, gălbui, sensibile la umezire, argile, nisipuri şi pietrişuri de vârstă cuatemară.

Comuna Lupşanu nu se află într-o zonă cu seismicitate fregventă, dar şi aici se fac simţite cutremurile de pământ mai puternice, care se produc în zona de curbură a Carpaţilor.

• Altele:

Radiaţia solară în zonă are un potenţial caloric ridicat, cu valori ale sumelor medii cuprinse între 125 - 127,5 kcal/cm2/an. Regimul eolian este slab influenţat de relieful uniform de câmpie, viteza medie anuală variind între 2,6 şi 5,3 m/s.

• Activităţi agricole:

La nivelulaceastei comune există un număr de 32 de societăţi cu profil agricol sau comercial. Agricultura comunei, se bazează pe un fond funciar, cu următoarea structură: teren arabil- 8368 ha; păşuni- 230 ha; vii- 80 ha; păduri- 7 ha; construcţii în curs- 189 ha; terenuri neproductive- 794 ha.Pe terenul arabil se cultivă cu preponderenţă porumb, grâu, orz, florea – sorelui şi într-o mai mică măsură fasole, mazăre, soia, sfecla de zahăr, cartofi , legume, pepeni etc. În localitate există două ferme de creştere a bovinelor şi un număr însemnat de ovine ăn gospodăriile localnicilor ( 5000 capete).

• Comerţ şi servicii:

Zona comercială este reprezentată firav, fiind alcatuită din dotări şi spaţii comerciale şi de alimentaţie publică cu caracter privat, dar care nu se constituie într-un adevărat centru comercial. Nu se poate vorbi, de asemenea, despre un târg amenajat, care să aibă o activitate cu caracter regulat.

        Performanţe economice       Implementarea proiectelor, atât de către autorităţile locale, cât şi de către agenţii 

economici din comună, au condus la oarecare performanţe economice: astfel, s-au înfiinţat două ferme de creştere a bovinelor, străzile au fost pietruite în proporţie de 90% etc.

       Transportul în vederea aprovizionării cu materii prime şi transportul bunurilor şi produselor se face de către societăţi comerciale private, precum şi de către deţinătorii de pământ, cu utilajele şi atelajele proprii.

• Calitatea apei, solului:

Calitatea solului:

Calitatea solului este puternic influenţată de factorii antropici şi mai ales de modul cum se practică agricultura. Principalii factori de degradare a solului sunt: eroziunea de suprafaţă şi de adâncime, acidifierea, poluarea chimică(pesticide etc), sărăturarea ş.a.

Activităţile agricole produc efecte asupra calităţii solului, mai ales în situaţia fertilizărilor unilaterale, precum şi prin diverse lucrări mecanice în zone cu potenţial de erodabilitate a solului. Folosirea, în culturile agricole, cu prioritate a metodelor chimice în detrimentul metodelor agrofitotehnice, biologice, fizice pentru reducerea pierderilor produse de boli, dăunători şi buruieni, poate avea efecte negative, asupra solului şi a altor factori de mediu. Folosirea neraţională a îngrăşămintelor minerale poate provoca o poluare cu nitraţi a apelor freatice.

Calitatea apelor subterane:

Sunt puţine cazurile în care este depăşită concentraţia maximă admisş (CMA) şi aceasta mai ales în forajele amplasate în apropierea zonelor agricole unde se practică agricultură intensivă. Nu acelaşi lucru se poate spune despre fântânile amplasate de regula în curţile gospodăriilor, în apropiere de depozitul propriu de gunoi de grajd sau de latrine.

Degradarea calităţii apei din stratul freatic este produsă de:   - evacuările de ape menajere;   - lipsa reţelei de canalizare;   - dejecţii evacuate de la fermele de animale şi de la animalele din gospodării;   - îngrăşeminte chimice şi pesticide administrate incorect pe terenurile agricole.

Calitatea apei (de băut şi a apei uzate)   Calitatea apei de băut este permanent monitorizată. Aceasta se încadrează în limitele 

normale de potabilitate. Apele uzate sunt colectate în bazine de stocare şi apoi vidanjate şi transportate la o staţie de epurare a apelor uzate.

Calitatea aerului se încadrează în limiele normale admisibile. Din datele furnizate de Agenţia de Protecţia Mediului Călăraşi, nu există depăşiri ale principalilor indicatori.

• Amenajări hidrologice:

Teritoriul comunei Lupşanu este străbătut de râul Cucuveanu si râul Baba Ana care pe parcursul lor formează 8 bazine piscicole destinate pescuitului sportiv.

    

• Agricultura:

Încă de la costituirea satelor, ocupaţia de bază a locuitorilor comunei Lupşanu a fost agricultura – cultura palntelor şi creştera animalelor.Majoritatea terenurilor se cultivă cu grâu, orz, porumb, la care s-au adăugat mai târziu sfecla de zahăr, floarea – soarelui, mazărea, fasolea şi viţa de vie. Se cultiva până în anul 1950 inul, cânepa, care acum sunt scoase din cultură. Preponderenţa în alimentaţie o costituia porumbul.Grâul este întrebuinţat mai puţin; cea mai mare parte din cantitate obţinută fiind comercializată.

După 1989 s-au înfiinţat societăţi agricole ca: S.A.Movila cu o suprafaţă de 385 ha; Agroserv Niva cu o suprafaţă de 270 ha; S.C.Marinescu cu o suprafaţă de 984 ha; S.A.Radu Vodă cu o suprafaţă de 1326 ha; S.A.Plevna cu o suprafaţă de 1457 ha. Suprafaţa de teren arabil a comunei este de 8300 ha.

În localitate există şi două ferme de creştere a bovinelor şi un număr însemnat de ovine în gospodăriile localnicilor (5000 capete).

• Factori poluatori:

Factorii poluatori de pe teritoriul comunei Lupşanu sunt îngrăşemintele chimice administrate pentru fertilizarea solului, ierbicide, insecto-fungicide pentru combaterea bolilor şi dăunatorilor, care conduc atât la poluarea solului, cât şi a pânzei de apă freatică. Apele menajere, dejecţiile de la animale – împrăştierea necontrolată pe sol a dejecţiilor sau reziduurilor menajere, care se infiltrează în pânza freatică poluează apele subterane. Iarna, datorită faptului că locuinţele se încălzesc cu combustibil solid(lemn+cărbuni), se produc considerabil mai multe deşeuri decât în locuinţele cu încălzire centrală şi o poluare a aerului cu monoxid de carbon.

• Managementul deşeurilor: Există un sistem integrat de gestionare a deseurilor in asociere cu Primaria Lehliu-

Gara.

• Aspecte demografice:

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lupșanu se ridică la 4.001 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.838 de locuitori.

În anul 2011 populaţia comunei Lupşanu era de 4.001 locuitori, din care 2087(52,16%) de femei şi 1914(47,84%) de bărbaţi.

Din punct de vedere etnic majoritatea locuitorilor sunt români(95,31%). Pentru 3,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,23%). Pentru 3,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[

• Ocrotirea sănătăţii polulaţiei: Din datele existente la nivel judeţean rezultă că, în comuna Lupşanu, există 

infrastructura de bază necesară furnizării serviciilor medicale către populaţie.Cu toate acestea, numărul unităţilor sanitare din sectorul public şi privat este relativ redus, în raport cu necesităţile populaţiei.

În prezent, serviciile medicale sunt furnizate populaţiei prin intermediul a două cabinete medicale individuale, amândouă fiind situate în satul Radu Vodă şi două puncte sanitare fiind situate în satul Nucetu şi satul Plevna.

      Toate unitatile sanitare apartin de Consiliul Judetean si sunt in stare foarte buna, iar singurul sat care nu dispune de o unitate medicala este Lupsanu, in acest caz asistenta medicala realizandu-se la domiciliu de catre medicii de familie sau in cabinetele din satul Radu Voda.

• Asistenţă socială:

Asistenţa socială în comuna Lupşanu este asigurată prin intermediul primăriei şi are rolul de a sprijini persoanele defavorizate în special.

• Educaţia şi învăţământul: Din datele referitoare la sistematizarea localităii, rezultă că aceasta dispune de

infrastructură în vederea furnizării de servicii educaţionale populaţiei.

In comuna Lupşanu există 4 gradiniţe;4şcoli cu cls.I-IV; 1 şcoală generală cu 1 şcoală generală cu cls.I-VIII.

• Cultură şi sport:

La nivelul comunei, există trei camine culturale şi două bibliotecii. În cadrul

căminului cultural din satul Radu Vodă se ţin spectacole şi alte festivităţi.

Toate caminele culturale se afla in administrarea Consiliului Judeţean, iar starea in care se afla este nesatisfacatoare, cu exceptia caminului cultural din satul Radu Vodă.

Obiceiuri şi manifestari locale:

Datinile şi obiceiurile se mai păstreză şi azi.Colindele de crăciun (Capra, Sorcova, Pluguşorul) sunt îndrăgite şi ascultate cu plăcere de toată suflarea satelor.În fiecare an în duminica lăsatului de sec pentru postul Paştelui familiile mai tinere merg la naşi, rude, prietrni cu “iertăciunea “ iar seara copii trăiesc bucuria “Urlăliei”.

• Siguranţa cetăţeanului şi ordinea publică: Pe teritoriul comunei Lupşanu există un Post de Poliţie, cu sediul în satul Lupşanu,

în care sunt angajaţi un şef de post şi 3 agenţi de poliţie, care asigură liniştea şi ordinea publică pentru cele cinci sate componente.

În acest moment, situaţiile de urgenţă se asigură pe bază de voluntariat, iar în cazuri grave, de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Călăraşi.

• Drumurile:

În prezent, locuitorii acestei comune folosesc, în cea mai mare parte, drumuri pietruite (80%). Localităţile comunei sunt traversate de drumul naţional 3 ce traversează comuna de la Nord - Vest la Sud – Est şi leagă localităţiile Nucetu, Lupşanu, Radu Vodă şi Plevna.

Cea mai apropiată staţie de cale ferată este Lehliu Gară la 8 km de Lupşanu pe linia C.F.R Bucureşti – Costanţa.

Comuna Lupşanu are acces la autostrada Soarelui Bucureşti – Costanţa, care este la cca 7 km.

• Reţeaua de alimentare cu apă şi de canalizare:

În prezent, comuna Lupşanu nu dispune de un sistem centralizat de canalizare care să permită evacuarea apelor uzate menejare. Prin urmare, apele pluviale sunt colectate în rigolele amplasate de-a lungul drumului, de unde se infiltrează în sol.

Inexistenţa unui sistem adecvat de canalizare, care să permită colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere se repercutează implicit asupra stării de sănătate a populaţiei, întrucât prin împrăştierea necontrolată pe sol a dejecţiilor sau reziduurilor menajere, acestea se infiltrează în pânza freatică şi poluează apele subterane

La nivelul comunei Lupşanu numai 60 de gospodării din satul Nucetu beneficiază de alimentare cu apă.

• Infrastructura de energie electrică, termică şi gaz:

Alimentarea cu energie electrică a comunei Lupşanu este realizată în prezent, prin intermediul unor posturi de transformare ce asigură în condiţiile actuale necesarul de energie electrică. În prezent, sunt racordate la energia electrică un număr de 1925 de gospodării.

Comuna Vîlcelele nu dispune în prezent de un sistem centralizat de alimentare cu căldură a populaţiei.

Sistemul de încalzire existent se bazează pe utilizarea surselor proprii de încălzire, în sistem local. Nu există pe teritoriul localitaţilor componente, capacităţi ale unor instalaţii termice existente, care să reprezinte din punct de vedere cantitativ sau calitativ, o potenţială sursă de alimentare.

În prezent, nu există o reţea de distribuţie a gazelor naturale, deşi se doreşte una la nivel local, fiind depusă documentaţia şi fundamentarea tehnică la Ministerul Finanţelor.

• Infrastructura de comunicare:

În comuna Lupşanu infastructura de comunicare este dezvoltată existând: cablu TV, internet, telefonie fixă, semnal pentru telofonia mobilă, un sediu al poştei Române.

• Proiecte cu finanţare nerambursabilă derulate de primărie sunt:

Proiecte În derulare:

- Alimentarea cu apă potabilă a satului Lupşanu;

Proiecte depuse:

- Realizarea reţelei de alimentare cu apă potabilă pe o lingime de 12 km în Radu Vodă;

- Modernizarea a 1,5 km de străzi prin lucrări de asfaltare în satul Radu Vodă;

- costruirea a 500 m liniari de alei pietonale în satul Plevna şi 2 km în zona Valea Rusului.

Proiecte derulate:

- Pietruirea şi modernizarea drumurilor şi străzilor din comună;

- Reablitarea şi eficienţizarea consumului iliminatului public din comună;

- Realizarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor în asociere cu Primăria Lehli – Gară;

- Alimentarea cu apă potabilă în satelor Nucetu, Plevna şi Radu – Vodă;

- Realizarea unui foraj hidrogeologic de mare adâncime pentru combaterea secetei.

ANALIZA SWOT ( puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări)- instrument de analiză a potenţialului de dezvoltare durabilă a comunităţii.

PUNCTE TARI:• Acces la drumul naţional DN3 Bucureşti – Călăraşi;• Poziţie geografică favorabilă fiind zona de câmpie;• Rata somajului scăzută;• Forţă de muncă ieftină;• Exisţenţa unei farmaci umane;• Exisţenţa unei farmaci umane;• Exisţenţa a 4 şcoli şi grădiniţe;• Exisţenţa a 3 cămine culturale;• Exisţenţa blibliotecii publice cu un numar de cca 10000 de volume;• Exisţenta blibliotecii publice cu un numar de cca de 2900 de volume;• Grad de electrificare a gospodăriilor populaţiei(100%);• Exisţenţa a 3 oficii poştale în comună;• Exisţenţa iluminatului public în întreaga comună;• Exisţenţa cablului TV în 3 sate ale comunei;• 99 % din supra faţa agricolă este propietate privată;• Existenţa la nivelul comunei a 32 de societaţi cu profil agricol şi social;• Suprafaţa medie de exploataţiilor de tip asociativ cu personalitate jurdică este de circa 400 ha in teren

arabil;• Suprafaţa medie de exploataţiilor de tip familial este de circa 200 ha teren arabil.

PUNCTE SLABE:• Numar ridicat al populaţiei implicate in agricultura de subzistenţa;• Creşterea de caprine;• Inexitenţa suprafeţelor împădurite;• Lipsa gospodăriilor în circuitul agroturistic;• Lipsa activităţii industriale şi a învestiţiilor în acest domeniu;• Scăderea calitaţii învăţământului;• Lipsa activităţiilor de natura culturală;• Număr ridicat de personal didactic suplimitor;• Lipsa canalizării,alimentări cu apă şi a reţelei de gaze naturale;• Lipsa gospodăriilor conectate la internet;• Migrarea tinerilor către mediul urban;• Grad de calificare neadecvat cerinţelor actuale;• Migrarea forţei de muncă în străinătate• Număr mic de salariaţi;• Starea necorespunzătoare a drumurilor din interiorul comunei(străzi nepietruite);• Un număr scăzut de abonaţi telefonici Romtelocom;• Lipsa centrelor de prelucrare a produselor de origine animală;

OPORTUNUNITĂŢI;• Acces la autostrada Soarelui Bucureşti- Costanţa la cca 7 km;• Acces la calea ferată Bucureşti- Costanţa;• Accesul la cursuri de perfecţionare organizate prin AJOFM Călăraşi;• Accesul la cursuri de perfecţionare în domeniu agricol, zootehnic şi apicol;• Existenţa unui pogram SMURD în asociere cu primaria Lehliu-Gară,Lehliu-sat,Nicolae Bălcescu şi Dor 

Mărunt.• Acoperire GSM;• Curse regulate de trasport persoane pe ruta Bucureşti-Călăraşi retur;• Fiind o zonă de câmpie,solul are o fertilitate bogată(clasa A);• Suprafaţa medie de teren pe cap de locuitor este 2,70 ha;• Fiind o zonă de câmpie este favorabilă cultivării plantelor cerealiere, tehnice;• Posibilitatea racordării la sistemul de canalizare şi alimentare cu apă a locuinţelor cu costuri reduse;

AMENINŢĂRI:• Scăderea numărului de elevi din cauza natalităţii scăzute;• Prelungirea duratei de evaluare a proiectelor pentru care sunt întocmite SF;• Rata mortalităţii ridicată;• Rata natalităţi scăzută;• Gradul ridicat de îmbătrânire a populaţiei.

ANEXE

• PERSONALITĂŢI ALE COMUNEI:

MARCEL ROSCULET – matematician renumit, autor de numeroase tratate şi lucrări ştiinfice de analiză matematică.Poet recunoscut, având peste ştinfice 10 volume de poezii(Cloşca cu puii de aur, etc).

DAN ENĂCHESCU – Doctor de prestigiu, fost ministru al sănătăţii după anii 1990.

CONSTANTIN VASILE - Antrenor Federaţia Română de Rugby, profesor universitar la Universitatea din Coimbra, Portugalia, autor de lucrări ştiinfice referitoare la terapia prin educaţia fizică şi rugby.

TRAIAN VULPESCU – Compozitor, autor a numeroaselor cântări bisericeşti şi Profesor Universitar la Consevatorul din Cluj.

OFELIA VĂDUVĂ – Folclorist, autoare d lucrări cu tematică folclorică şi etnografică.

CONSTANTIN PERLEA – Unchiul marelui dirijor Ionel Perlea.

EUGENIA SINCAN – Profesor filolog, inspector în Ministerul Învăţământului.

VALERIU ROSCULET – Doctor renumit în perioda interbelică.

MARIN LUPŞANU – Poet, redactor de ziar, creator a numeroase poezii inspirate din viaţa ţăranului.