IX.6. MODELE DE PROIECTE DIDACTICE

PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE

IX.6.1.

OBIECTUL: Opţional – Curiozităţi din lumea naturii

SUBIECTUL: Ţestoasele

CLASA: a-III-a A, a-III-a B; a-III-a E

ÎNVĂŢĂTOARE: Cuc Mateşan Rodica

Şcoala cu clasele I-VIII nr.25 Timişoara

PREGĂTIREA LECŢIEI

1. MOTIVAŢIA

A. De ce este valoroasă lecţia?

La tema “DIN LUMEA ANIMALELOR” elevii au luat la cunoştinţă faptul că animalele se clasifică în

nevertebrate şi vertebrate, iar cele vertebrate cuprind: peştii, amfibienii, păsările şi mamiferele, reptile.

Cunoscând că animalele trăiesc în mediul terestru şi acvatic, vor afla trăsături specifice ale unor reptile care trăiesc

în aceste medii şi anume ale ţestoaselor.

Vor descoperi diferite specii de ţestoase şi acest lucru va încuraja studiul individual pentru a afla cât mai multe

lucruri interesante.

Elevii vor înţelege că ţestoasele nu fac rău nimănui şi fac parte din animalele ocrotite de lege.

B. Cum dezvoltă această lecţie gândirea critică?

Elevii vor descoperi că şi ţestoasele sunt reptile şi că ele au trăit pe pământ cu mii de ani în urmă.

Prin metodele folosite se oferă elevilor posibilitatea să dea cât mai multe răspunsuri personale.

Vor avea oportunitatea să interpreteze termenii „a hiberna” şi „a dormita”.

Tema poate fi abordată din punct de vedere geografic şi biologic.

Migraţia îi invită pe elevi la continuarea investigaţiilor.

2. OBIECTIVE

Să cunoască clasificarea lor după mediul de viaţă;

Să observe alcătuirea corpului;

Să înţeleagă legătura dintre mediul de viaţă şi modul de hrănire;

Să conştientizeze necesitatea ocrotirii ţestoaselor.

3. CONDIŢII PREALABILE

Elevii trebuie să ştie că :

- animalele sunt de mai multe feluri;

- că ele trăiesc în diferite medii de viaţă.

Să aibă capacitatea de a citi un text la prima vedere;

Să aibă deprinderi de muncă independentă în perechi şi pe echipe.

4. EVALUARE

Să poată descrie o broască ţestoasă;

Să sesizeze asemănări şi deosebiri între diferite specii de ţestoase.

5. RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI

Text despre ţestoase

Enciclopedie --- Plante şi animale

Timp --- 1h

Broasca ţestoasă

LECŢIA PROPRIU-ZISĂ

Cadrul de învăţare

Conţinutul

Timpul acordat

Metodele folosite pentru dezvoltarea gândirii critice

EVOCAREA

* Ce ştii despre animale

* Joc: “Spargerea gheţii”

- Cu care animal ai vrea să te asemeni şi de ce?

* Astăzi vom afla împreuna lucruri interesante

despre ţestoase, mediul de viaţă, alcătuirea

corpului, modul de hrănire şi înmulţire;

1.Fiecare elev scrie pe caiet (coală de hârtie) tot ce

ştie despre ţestoase;

2.Elevii se vor grupa în perechi şi îşi vor completa

(corecta) cele notate;

3.Vor lucra apoi în echipe de 5-6 elevi;

4.Vom alcătui împreună “ciorchinele” pe baza

informaţiei comunicate de elevi;

* Toţi elevii primesc un text despre ţestoase pe care

îl vor citi o dată în întregime apoi făcând

concomitent adnotări.

* Vor folosi semnele:

5 min

7 min

Întrebare focalizatoare

Joc de cunoaştere

Brainstorming

Gândiţi, lucraţi în perechi

Gândiţi, lucraţi, comunicaţi

în echipă

Metoda „ciorchinelui”

REALIZAREA SENSULUI

V -- ptr. ce ştiau deja;

+ -- ptr. cunoştinte noi;

- -- ptr. ce nu ştiau sau ştiau incorect;

? – ptr. informaţii neclare.

* Se va purta cu elevii o discuţie pe baza textului,

mai precis a semnelor notate de ei pe text.

* Vor fi scoase în evidenţă cunoştinţele esenţiale

aflate despre ţestoase

8 min

10 min

3 min

SINELG

Metoda inserţiei

Conversaţia euristică

DUPĂ LECŢIE

Cadrul de învăţare

Conţinutul

Timpul acordat

Metode folosite

EXTINDERE

EVALUARE

* Se adreseaza elevilor întrebarea:

“Ce-aţi mai dori să aflaţi despre ţestoase?

Răspunsul la această

întrebare va constitui tema de studiu ptr. acasă

* Elevii vor primi câte o planşă (ptr. fiecare

grupă) pe care vor realiza un desen, versuri,

cîntecel legat de tema “ŢESTOASELE”

* În acest timp se pot intona cântece adecvate

* Aprecieri asupra activităţii elevilor, notarea

lor.

2 min

10 min

Problematizarea

Metoda posterelor

Munca pe grupe

ANEXA NR.1

ŢESTOASELE

Din lecţiile anterioare am aflat că din clasa animalelor fac parte reptilele.

Reptilele sunt animale cu sânge rece. Reptilele se împartă în trei mari categorii: şerpi şi şopârle, crocodili şi ţestoase.

La rândul lor ţestoasele se împart în trei, după mediul lor de viaţă: ţestoase de apă dulce, ţestoase de uscat şi ţestoase marine.

În lume există peste 250 specii de ţestoase.

Privind cu atenţie orice ţestoasă vom observa că au corpul acoperit cu o carapace osoasă, care protejează şi adăposteşte

ţestoasele.

Corpul lor este alcătuit din: cap, trunchi, picioare care se termină cu degete unite printr-o membrană iar la capătul degetelor se

află ghearele, coada lungă şi ascuţită.

Carapacea este de diferite culori în funcţie de mediul în care trăiesc: galbenă, cafenie, neagră.

Ţestoasele trăiesc până la 150 ani. Cântăresc aproape de 900 kg (cele marine) şi ating o lungime de până la 2 m.

Ţestoasele de uscat sunt de mărimi mai mici şi se hrănesc cu ierburi şi frunze. Cele marine se hrănesc cu moluşte, peşti,

meduze, râme şi altele.

Ele pot sta sub apă o oră, apoi ies la suprafaţă s şi respiră.

În timpul iernii, Ţestoasele terestre şi de apă dulce hibernează iar cele marine migrează spre locurile mai calde, călătorind în

grupuri. Ele parcurg până la 1600 km pe an. Dorm plutind pe apă.

Ţestoasele se înmulţesc prin ouă pe care le depun în nisip.

Cu ajutorul înotătoarelor sapă un cuib adânc de 60 cm în care depun 100-150 de ouă în aproximativ 20 de minute.

Apoi le acoperă cu nisip şi puii ies singuri. Ele fac mai multe cuiburi pentru a inşela duşmanii.

Puii, când ies din ouă după 60 de zile se descurcă singuri ţâşnind direct în apă. Mărimea unui pui este de 2-10 cm.

Pentru că nu au protecţia părinţilor, ei supravieţuiesc foarte puţin şi de aceea ţestoasele sunt ocrotite de lege.

Ele sunt vânate pentru ouăle şi carnea lor care este foarte gustoasă.

IX.6.2. PROIECT DIDACTIC PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE

PROPUNĂTOR: CLIPICI IONELA DISCIPLINA: DIRIGENŢIE

SUBIECTUL: „Cum alegem un program de televiziune”

TIPUL LECŢIEI: dobândire de cunoştinţe

CLASA: a VII – a

Înainte de lecţie…

MOTIVAŢIA:

Prin intermediul acestei lecţii, elevii vor afla care sunt funcţiile mass-media şi corespondenţa lor cu o anumită emisiune de

televiziune, vor fi familiarizaţi cu necesitatea alegerii conştiente a unui program de televiziune, în funcţie de calitatea acestora şi de

tipul lor, precum şi în conformitate cu vârsta celor care le urmăresc.

CONDIŢII PREALABILE: clasă de nivel mediu, împărţită în 5 grupe de câte 5 persoane care au avut pentru 2 săptămâni sarcina de

a urmări o anumită emisiune de televiziune.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: - să enumere cele mai importante funcţii ale mass-media;

- să explice importanţa mass-media în viaţa cotidiană;

- să recunoască funcţia mass-media care se regăseşte într-o anumită emisiune TV;

- să argumenteze aspectele pozitive şi negative ale emisiunii alese;

- să explice care sunt principalele criterii în funcţie de care se alege un program TV sau o emisiune de televiziune.

STRATEGII DIDACTICE:

a) metode şi procedee: conversaţia; brainstorming-ul; explicaţia; dezbaterea; problematizarea; metoda Gândiţi!/Lucraţi în

perechi!/Comunicaţi!, jocul didactic „Ştirile de seară”

b) suport material: hârtie flip-chart; markere; fişe de lucru; chestionare

c) forme de organizare: frontal; pe grupe, în perechi.

MANAGEMENTUL TIMPULUI:

Evocare: 5 minute

Realizarea sensului: 30 minute

Reflecţie: 15 minute

Total: 50 minute

BIBIOGRAFIE:

1) Dumitru, I., Al., (2000) - Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura. De Vest. Timişoara;

2) Shapiro,D., (1988) - Conflictele şi comunicarea, un ghid prin labirintul artei de a face faţă conflictelor, Editura. Arc, 1998,

carte publicată cu sprijinul Fundaţiei SOROS.

3) Danciu,E., (2oo1) - Strategiide dezvoltare a gândirii critice, învăţării scrierii procesuale şi învăţării prin colaborare,

Universitatea de Vest,Timişoara, suport de curs

DESFĂŞURAREA LECŢIEI:

I EVOCAREA

MOMENT ORGANIZATORIC: propunătorul se asigură că sunt îndeplinite toate condiţiile necesare desfăşurării în condiţii optime a

lecţiei: aerisire, linişte, pregătirea materialelor ce urmează a fi utilizate; împărţirea chestionarelor.

CONEXIUNI CU EXPERIENŢA DE VIAŢĂ ŞI CUNOŞTINŢELE ANTERIOARE ALE ELEVILOR: În urma sondajului realizat prin intermediul chestionarelor pe care voi le-aţi completat, am ajuns la concluzia că o mare parte din

timpul liber pe care îl aveţi, îl petreceţi în faţa televizorului.

– Ce alte modalităţi de petrecere ale timpului liber mai abordaţi? De ce?

– Consideraţi că toate programele de televiziune sunt la fel de bune?

– Argumentaţi răspunsul dat!

– Este important să acordaţi atenţie felului cum selectaţi programele şi emisiunile de televiziune? De ce ?

Explicaţi !

ANUNŢAREA SUBIECTULUI ŞI A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE:

Azi vom discuta despre necesitatea selectării programelor şi emisiunilor TV pe care le urmărim. Vom vedea care sunt cele mai

importante funcţii ale mass-media, în ce emisiuni le regăsim şi care trebuie să fie criteriile pe care le folosim pentru a selecta

emisiunile şi programele de TV.

II REALIZAREA SENSULUI

PREZENTAREA NOULUI CONŢINUT: Funcţiile cele mai importante ale mijloacelor de informare în masă sunt:

- Funcţia de informare – Oamenii sunt informaţi cu privire la tot ceea ce este nou în viaţa cotidiană;

- Funcţia de educaţie – Sunt transmise informaţii cu caracter cultural, artistic, sportiv, etc., menite să contribuie la

dezvoltarea personalităţii umane;

- Funcţia de divertisment – Încercaţi să explicaţi la ce se referă!

Acum formaţi cele 5 grupe de câte 5 persoane şi fiecare grup are sarcina de a analiza emisiunea de televiziune urmărită pe

parcursul celor două săptămâni.

Fiecare grup va specifica care este funcţia mass-media care se regăseşte în emisiunea respectivă, alături de o Analiză a

aspectelor pozitive şi negative, ambele sarcini scrise pe colile de tip flip-chart pe care le-a primit fiecare grupă, aveţi la dispoziţie 15

minute.

Emisiunile alese sunt: ŞTIRILE PRO TV, VREI SĂ FII MILIARDAR?, PROCESUL ETAPEI, CRONICA CÂRCOTAŞILOR, DE 3 X FEMEIE.

După expirarea timpului de gândire şi scriere, cele 5 grupe, prin intermediul unui reprezentant, îşi prezintă argumentele, apoi

răspund întrebărilor propunătorului şi ale celorlalţi elevi din clasă.

III REFLECŢIA

ASIGURAREA RETENŢIEI:

Din toate aspectele prezentate ce concluzii putem trage referitor la criteriile după care trebuie să alegem emisiunile şi

programele TV pe care le urmărim?

Vă rog să vă grupaţi în perechi, să analizaţi fiecare în parte ceea ce s-a discutat până acum în lecţie, să formulaţi apoi,

împreună cu partenerul o listă de cel puţin 3 criterii şi apoi să le comunicaţi întregii clase.

CONCLUZIA:

Criteriile în funcţie de care ne alegem programele TV trebuie să fie clare. Cele mai importante criterii sunt:

o domeniul care ne interesează;

o funcţia specifică pe care o are o anumită emisiune;

o corespondenţa cu vârsta celui care o urmăreşte;

o calitatea şi veridicitatea informaţiilor transmise;

o caracterul educativ al emisiunii sau al programului TV.

ÎNCHEIERE:

Pentru a încheia această lecţie am ales un joc care se numeşte „Ştirile de seară” şi care va respecta regulile cuprinse în fişa

cu acelaşi nume.

Lecţia se încheie astfel într-o atmosferă veselă şi degajată.

ANEXA NR.1

CHESTIONAR

Marcaţi cu X în căsuţa corespunzătoare răspunsul care exprimă cel mai bine realitatea. Timp de lucru 3 minute.

1. CÂT TIMP PETRECEŢI ÎN FAŢA TELEVIZORULUI ?

A. Într-o zi de şcoală?

1-2 ore

3-4 ore

peste 4 ore.

B. Într-o zi de repaus?

1-2 ore

3-4 ore

peste 4 ore.

2. CONSIDERAŢI NECESARĂ CUNOAŞTEREA UNUI CRITERIU ÎN FUNCŢIE DE CARE SĂ VĂ ALEGEŢI

EMISIUNEA ŞI PROGRAMUL URMĂRITE ?

da

nu

nu ştiu.

ANEXA NR.2

FIŞA DE LUCRU A ELEVILOR „Ştirile de seară”

Numele …………………….

Data………………. ………..

Precizări:

- vă grupaţi în grupe de câte 3 elevi, fiecare va îndeplini câte un rol – rolul de reporter şi rolul de intervievat;

- fiecare se gândeşte la o părere greşită pe care o are despre un grup de persoane;

- reporterul va intervieva referitor la această părere doi membri ai grupului şi va scrie o ştire care să fie de acord cu

acea părere şi o ştire contradictorie;

- intervievările se repetă până când fiecare membru al grupului este atât reporter, cât şi intervievat;

- la final fiecare grupă va prezenta într-o formă cât mai originală propria emisiune de „Ştiri de seară” -

UN EXEMPLU DE ŞTIRI TELEVIZATE

Părerea exprimată: Fetele nu sunt bune atlete.

Reporterul A:

Bună seara. Vă prezint ştirile de la ora opt. În ştirile de astăzi vă anunţăm că există fete care nu ştiu să joace fotbal.

Ele nu sunt la fel de tari ca băieţii. (Ne pare rău, fetelor!). Asta este tot pentru ştirile de astăzi. Noapte bună.

Reporterul B:

Bună seara şi bun găsit! Acestea sunt ştirile de la ora şase. Satellite Television News a făcut astăzi o descoperire

interesantă, pe care v-o prezintă la ştiri.

Am descoperit că multe fete sunt foarte bune la sport.

Într-adevăr, multe fete pot alerga mai repede decât băieţii şi unele fete pot ridica greutăţi mai mari decât băieţii.

Unele fete pot juca fotbal la fel de bine ca băieţii. Înainte, fetelor!

Acestea au fost ştirile. Noapte bună!

PĂREREA EXPRIMATĂ:

………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………… ……………………………………………………………………………………………………………..

REPORTERUL A :

………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………

REPORTERUL B : ………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………

PĂREREA EXPRIMATĂ:

………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………….……………….………………………………………………………………………………………………..

REPORTERUL A:

………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………..………………….……………………………………………………………………………………………….

REPORTERUL B :

………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………

PĂREREA EXPRIMATĂ: ………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………….………………..……………………………………………………………………………………………….

9.6.3 PROIECT DIDACTIC 3

PROPUNĂTOR: ILIE MARIAN OBIECTUL: Chimie – opţional CLASA: a VIII – a

TEMA: Viaţa în pericol – POLUAREA

Înainte de a începe lecţia…

MOTIVAŢIA

Elevii au posibilitatea de a conştientiza, completa şi sistematiza informaţiile despre poluare.

Poluarea, sub diversele ei aspecte, se accentuează pe măsura dezvoltării tehnicii, creându-se astfel un conflict tot mai evident

între om şi natură, conflict care dacă nu este rezolvat .

OBIECTIVELE

Stabilirea de către elevi a cauzelor poluării, a sursele de poluare, a consecinţelor poluării pe baza experienţei personale şi a

informaţiilor pe care le deţin

Înţelegerea necesităţii de a preveni şi combate poluarea

Cunoaşterea şi vehicularea acestor cunoştinţe ce duc la menţinerea echilibrului ecologic în natură de către elevi

Cunoaşterea de către elevi a relaţiilor existente între plante, animale, om, cu alte cuvinte, a echilibrului biologic din natură.

CONDIŢII PREALABILE

După cunoştinţele asimilate până în prezent, elevii cunosc că plantele produc oxigenul pe care îl consumă vieţuitoarele în

procesul de respiraţie.

Vieţuitoarele produc dioxid de carbon în procesul de metabolism pe care plantele îl utilizează în asimilaţia clorofiliană.

În acest circuit al oxigenului şi dioxidului de carbon din natură, trebuie să existe un echilibru: volumul oxigenului consumat de

animale şi oameni trebuie să fie aproximativ egal cu volumul de oxigen redat naturii de către plante.

Dacă ritmul consumului de oxigen creşte, iar de producere a oxigenului scade, atunci echilibrul biologic se va strica.

EVALUARE

Dovada că lecţia şi-a atins scopul va fi modul de implicare al elevilor la predare, prin exemple cunoscute de la alte discipline şi

înţelegerea interdicţiilor stabilite în scopul menţinerii echilibrului ecologic din natură.

Cunoaşterea şi vehicularea acestor cunoştinţe de către elevi îi vor stimula la atitudini ecologice în interdisciplinaritate.

RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI

Cunoştinţele dobândite la această lecţie vor putea fi completate la orele de dirigenţie, în vizite şi excursii pe baza cunoaşterii

nemijlocite a mediului înconjurător.

EVOCAREA

Acest moment a fost marcat de metoda „brainstorming”, cu scopul de a afla tot ceea ce elevii ştiau despre poluare. Întrebarea

formulată a fost:

- Scrieţi în caiete tot ce ştiţi despre poluare!

Elevii lucrează în perechi, apoi în grupuri şi după aceea, ideile lor vor fi notate pe tablă.

Exemplu:

- poluarea reprezintă impurificarea mediului înconjurător cu substanţe toxice;

- poluarea apei, atmosferei, solului, dăunează vieţii plantelor, animalelor, omului;

- poluantul reprezintă substanţa care produce poluarea.

REALIZAREA SENSULUI

Din datele oferite de elevi se realizează pe tablă o schemă prin care se redau cauzele poluării, surse de poluare, clasificarea

poluanţilor, combaterea şi consecinţele poluării.

Poluarea aerului Surse de poluare Poluarea apelor Cauzele poluării Poluarea solului

POLUAREA

Consecinţele poluării Clasificarea poluanţilor Combaterea poluării

Schema nr.1

Atelierul continuă cu metoda „ciorchinelui”, având ca model schema de pe tablă.

După momentul de muncă independentă, se completeză şi ciochinele model aflat pe tablă.

Profesorul prezintă date suplimentare despre poluare şi efectele ei. (Vezi Anexa).

REFLECŢIE

Folosind metoda „jurnalului dublu”, se împarte foaia de hârtie în două părţi care vor cuprinde simptomele şi poluanţii care le

provoacă.

POLUANŢI SIMPTOME

- poluanţi cu acţiune asfixiantă:

- monoxidul de carbon prin combinarea cu

hemoglobina din sânge formează carboxihemoglobina.

- nervoase – dureri de cap

- ameţeli

- oboseală

- somnolenţă

- cardiovasculare – palpitaţii

- aritmii

- dureri în zona inimii

-

poluanţi cu acţiune alergizantă:

gaze (SO2, H2S, CO),

substanţe volatile din detergenţi,

insecticide,

medicamente,

carburanţi.

- manifestări cutanate:

- eczeme

- urticarie

- prurit

- manifestări oculare:

- conjunctivită

- blefarită

- manifestări respiratorii:

- rinită alergică

- astmă bronho – pulmonar

- traheită spasmodică

- alveolită alergică

Problema poluării fiind vitală, profesorul recomandă studierea bibliografiei date, pentru realizarea unor referate.

ÎNCHEIERE

Eforturile făcute pentru a îmbunătăţi nivelul de trai al oamenilor, prin controlul asupra naturii şi crearea de produse noi, au avut

ca rezultat poluarea sau contaminarea mediului înconjurător.

După lecţie…

EXTENSIE

De la această lecţie se pot determina consecinţele poluării. Toate acestea duc la concluzia că păstrarea aerului, apei, solului

reprezintă o problemă vitală ce frământă întreaga omenire.

Această lecţie este o „ecuaţie” pe care omenirea o vrea cât mai rezolvată, până nu este prea târziu şi pe a cărei ultimă soluţie să

stea scris: VIAŢA.

9.6.4. PROIECT DIDACTIC 4

PROPUNĂTOR: HAHUE MARCELA

OBIECTUL: Istoria românilor

SUBIECTUL: Marii domnitori români: Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul.

Pregătirea lecţiei

1. MOTIVAŢIA:

Valoarea lecţiei constă în consolidarea cunoştinţelor elevilor legate de marii domnitori români (Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş,

Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul) şi fixarea în mintea lor a unor momente importante din istoria naţională. Activitatea are la bază

colaborarea dintre elevi şi capacitatea lor de sistematizare a cunoştinţelor.

2. COMPETENŢE:

Elevii vor fi capabili:

să recunoască domnitorii pornind de la citate care evidenţiază trăsături ale personalităţii acestora;

să noteze într-o schemă (poster) cunoştinţele legate de domnitori;

să localizeze pe hartă ţările conduse de aceşti domnitori (Ţara Românească, Moldova, Transilvania), eventual punctele unde

s-au purtat bătălii şi capitalele;

să realizeze postere în echipă;

să evidenţieze trăsături caracteristice ale domnitorilor;

să pună întrebări legate de conţinutul posterelor realizate de colegi;

să completeze independent fişa de fixare a cunoştinţelor.

3. CONDIŢII PREALABILE:

Clasă de nivel mediu;

Elevii au parcurs, la orele de istorie, lecţiile referitoare la cei patru domnitori;

Elevii au mai lucrat în colaborare.

4. EVALUARE:

Elevii sunt capabili să realizeze postere pe tema dată;

Aduc completări şi formulează întrebări legate de conţinuturile posterelor;

Completează independent fişele.

5. RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI:

Timp de lucru – 1 oră;

Volumul „Lecturi istorico – geografice – clasele III-Iv”, Ed. Aramis, 1998;

- „Faţă în faţă cu Mircea”, A.D. Xenopol; „Lupta de la Rovine”, Al.V.Dita; „Mircea cel Bătrân”, N. Iorga;

- „Vlad Ţepeş întru realitate şi legendă”, M. Dogaru; „Portret”, R. St. Ciobanu; „Tinereţea lui Vlad”, P.

Demetrescu Popescu;

- „Ştefan cel Mare”, N. Iorga; „Moartea lui Ştefan”, G. Ureche;

- „Personalitatea lui Mihai Viteazul”, N. Bălcescu; „Giurgiu Călugăreni”, Al. Vlahuţă;

Volumul „Povestiri istorice” de Dumitru Almaş, EDP, Bucureşti, 1986;

Portretele domnitorilor, hărţi istorice;

Fişe de lucru.

LECŢIA PROPRIU – ZISĂ

Cadrul

de învăţare

Conţinutul Timp

Metode pentru dezvoltarea

gândirii

1. Evocarea

Copiii sunt împărţiţi pe grupe (4 grupe a câte 6 elevi). Grupele au

fost constituite anterior începerii lecţiei.

1. Conexiuni cu experienţa de viaţă şi cunoştinţele elevilor

Propunătorii citesc expresiv, fiecare câte un fragment din textul

„Ţara şi Poporul” de Al. Vlahuţă.

„Multe războaie am avut şi multe nenorociri ne-au călcat ţara în

vremea asta.

Vijelii cumplite au trecut peste noi, la

toate am ţinut piept şi nu ne-am dat, şi-aici am stat. Ca trestia ne-

am îndoit sub vânt – dar nu ne-am rupt”.

Într-o ţară aşa de frumoasă, c-un trecut aşa de glorios, în

mijlocul unui popor atât de deştept, cum să nu fie o adevărată

religie iubirea de patrie, şi cum să nu-ţi ridici fruntea ca falnicii

strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune:

Sunt român!”

- Recunoaşteţi fragmentul? Cine este autorul? Ce sentimente ale

autorului faţă de ţară reies din text? De ce este scriitorul mândru

că este român?

5

min

Conversaţia

2. Anunţarea titlului lecţiei

Astăzi vom evoca, prin intermediul cunoştinţelor voastre, figurile

a patru mari domnitori români. Haideţi să îi recunoaştem!

3. Organizarea cunoştinţelor

Din fiecare grupă vine câte un elev şi recunoaşte voievodul.

● „Otomanii înşişi l-au considerat pe principe << cel mai puternic şi

mai viteaz>> dintre creştini” – Mircea cel Bătrân.

● „La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se varaia, ca

văzându-l ai săi să nu se retragă şi pentru aceia raru războiu de nu

biruia” (G. Ureche) – Ştefan cel Mare.

● „De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa

lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul

dreptăţii, fără chipul lui, de curată şi desăvârşită poezie tragică” (N.

Iorga) – Mihai Viteazul.

● Şi aşa de mult ura răul în ţara sa, că, dacă săvârşea cineva vreun

rău, fie hoţie sau tâlhărie sau vreo minciună, sau nedreptate, acela nu

era chip să rămână viu”. (Cronicile slavo – române) . Vlad Ţepeş.

1

min

1

min

4

min

Conversaţia euristică

2. 1. Realizarea

sensului

Fiecare grupă va realiza câte un poster despre domnitorul rezultat

din citat.

Posterele vor cuprinde date esenţiale, schematizate despre

voievozi. Elevii vor primi un plan (oral) cu punctele ce trebuie atinse

în posterele lor.

După terminarea posterelor, câte un elev desemnat de fiecare

20

min

Gândiţi/ lucraţi în grup/

comunicaţi

Expunere

Demonstraţie cu ajutorul hărţii

grupă, va prezenta conţinutul planşei.

Elevii din celelalte grupă pun întrebări referitoare la

conţinuturile prezentate.

Conversaţie

3.

Reflecţia

Lângă portretele iniţiale au fost lipite alte planşe nescrise. Pe

acestea, elevii făcând un tur, vor aduce completări, idei, comentarii la

ce s-a scris.

14

min

Turul galeriilor

Dezbatere

Activitatea în completare

Elevii vor completa o fişă.

În încheierea lecţiei, copiii vor primi aprecieri asupra felului

în care au lucrat.

5

min

MARI DOMNITORI ROMÂNI : Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul

9.6.5. PROIECT DE ACTIVITATE NR. 5

Propunător: Florescu Delia

Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara

Obiectul: Istoria românilor

Subiectul: România în al doilea război mondial

Clasa: a IV a C

PREGĂTIREA LECŢIEI

Motivaţia: Această lecţie este valoroasă deoarece conţinutul său prezintă aspecte importante ale trecutului istoric al ţării

noastre şi îi ajută pe elevi să înţeleagă şi să respecte sacrificiile făcute de strămoşii noştri, sacrificii făcute pentru a asigura un viitor

mai bun, mai demn.

Competenţe:

- citirea corectă, cursivă, conştientă a unui text cu conţinut istoric;

- exprimarea cu cuvinte proprii a cunoştinţelor esenţiale despre participarea României la cel de-al doilea război mondial;

Condiţii prealabile: clasă de nivel mediu

Evaluare: - capacitatea de a reda unele cunoştinţe esenţiale din textul studiat sau din alte surse;

- formularea unor judecăţi de valoare şi critice privind conţinutul textului studiat;

Resurse şi managementul timpului:

- Ochescu; M., Oane, S., Istoria românilor – manual pentru clasa a IV –a – Editura Teora, Bucureşti, 1999:

- Almaş, D., Povestiri istorice, Ed. I. Creangă, Bucureşti, 1984;

- Arborele lumii, Editura Marchall Cavendish, 2000;

- harta României (perioada interbelică);

- timp de lucru: 2 ore

CONŢINUTUL LECŢIEI

1. Evocarea • Conexiuni cu cunoştinţele anterioare:

- Ce mare eveniment istoric a avut loc în România la scurt timp după sfârşitul primului război mondial?

- Cine a fost la conducerea României după sfârşitul primului război mondial?

- Astăzi vom discuta despre participarea ţării noastre la un alt eveniment istoric major, al doilea război mondial.

• Metoda: Gândiţi!/Lucraţi în perechi! /Comunicaţi!. Timp de gândire, lucru în perechi, comunicare (20 de minute):

- Se va împărţi colectivul în grupă de câte cinci elevi;

- Pentru început, fiecare elev va nota individual, pe caiet, ceea ce ştie despre al doilea război mondial;

- Vă rog să comunicaţi colegilor de grupă ce aţi notat pe caiete;

- Voi asculta notiţele fiecărei grupe. La tablă se va realiza ciorchinele (metoda se mai numeşte acumularea)

rezultat prin adunarea datelor provenite de la fiecare grupă:

s-au format două mari alianţe

Al doilea război mondial

războiul a fost iniţiat de Hitler a cuprins lumea

întreagă

a durat mai mulţi ani

URMĂRI: pagube imense, pierderi omeneşti

România a luptat pentru reîntregire

2. Realizarea sensului

• Metoda predarea reciprocă (mozaic, agitarea clase,postere, eseu, turul galerieii)

- Elevii vor fi împărţiţi în 6 grupe a câte 5 elevi;

- Lecţia se numeşte România în cel de-al doilea război mondial. Fiecare va trebui să înveţe toată lecţia, dar fiecare va

deveni expert în una din părţile lecţiei;

- Fiecare copil din grupă va primi o fişă de expert (5 tipuri de fişe în total), astfel încât fiecare elev dintr-o grupă să aibă

altă fişă. Aceste fişe conţin întrebări care ghidează lectura textului de către expert;

- Aveţi la dispoziţie 20 de minute pentru a citi lecţia. Toată lumea citeşte textul integral, acordând atenţie sporită

fragmentelor în care se află răspunsurile la întrebările de pe fişă. Cei care termină mai repede îşi pot nota răspunsurile

pe fişă.

3. Reflecţia

• Formarea grupurilor de experţi:

- Toţi cei care au numărul 1 pe fişa de expert se grupează în faţa clasei, în stânga. Cei cu numărul 2 se grupează în

spatele clasei, în stânga, numărul 3 în centrul clasei, numărul 4 în faţa clasei, în dreapta, iar numărul 5 în spate, în

dreapta;

- Se va stabili şi un moderator al grupului de experţi care va dirija munca în echipă.

• Se vor reaminti regulile:

- Toată lumea participă, nimeni nu domină;

- Grupul cade de acord asupra a ceea ce trebuie să conţină rezolvarea unei anumite cerinţe;

- Toată lumea se ocupă de acelaşi lucru;

- Timp de lucru: 20 – 25 de minute.

• Întoarcerea la „grupurile casă”

- Când s-a încheiat timpul de studiu, se va cere elevilor să se întoarcă la grupurile „casă”;

- Fiecare elev va prezenta, în aproximativ 5 minute, ceea ce a învăţat în cadrul grupului de experţi. Sarcina

elevului nu este doar aceea de a „raporta”, ci şi de a pune întrebări şi de a răspunde la întrebări, până este sigur

că toţi au învăţat partea sa de text.

• În continuare, se cor realiza nişte postere pe grupe:

- Grupurile vor realiza un scurt eseu (30 de minute), în care să-şi imagineze o zi din viaţa unui copil de vârsta lor,

în timpul războiului;

- În completare, se poate realiza şi un mic desen pe poster.

• În încheiere, se va face turul galeriilor

- Fiecare echipă îşi va prezenta posterul;

- Pe rând, elevii vor face turul galeriilor, adică vor studia posterele celorlalte grupe, putând face comentarii,

completări, etc.

ANEXĂ

FIŞE DE EXPERT

• Fişa de expert nr. 1

- Ce teritorii a pierdut România în vara anului 1940 şi de ce?

- De ce Carol al II – lea îl cheamă la conducerea ţării pe Ion Antonescu?

• Fişa de expert nr. 2

- De ce s-a aliat Antonescu cu Hitler?

- Care a fost soarta bătăliilor în timpul acestei alianţe?

• Fişa de expert nr. 3

- De ce a fost arestat Ion Antonescu?

- Care a fost soarta armatei române după această schimbare de situaţie?

• Fişa de expert nr. 4

- De ce a participat armata română la luptele de eliberare din Ungaria, Cehoslovacia, etc.?

- Când şi cum s-a sfârşit al doilea război mondial?

• Fişa de expert nr. 5

- Cine, când şi cum a descoperit bomba atomică şi cum a influenţat această descoperire sfârşitul războiului?

- Care au fost urmările acestui război mondial pentru România?

9.6.6.PROIECT DIDACTIC 6 Propunător: DIMITRIE RADU

Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 19 „Avram Iancu” Timişoara

Clasa a II – a D

Disciplina: limba şi literatura română

Tema: Drumeţii, după Lev Tolstoi

Scopul: de a înţelege mesajul ideatic şi artistic al textului pentru a putea:

Competenţe:

să recunoască elementele definitorii ale textului;

să identifice şi să caracterizeze succint cele două personaje;

să-şi formuleze – sub – îndrumare – motivaţii proprii pentru învăţare;

să facă conexiuni cu experienţa lor personală în legătură cu problematica textului;

să evalueze comportamentul personajelor şi să încerce să tragă o învăţătură folositoare pentru propria persoană.

Bibliografie:

Şerdean, I., (1998) Metodica predării limbii române, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, , p.p. 35-48;

Temple, C., Steele, J., Meredith, K., Scott, W., (1999), Ghidul II utilizat în

programul „Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice”,

FSD, Cluj-Napoca, 1999, p.p. 11-17.

Danciu, E.,(2oo1) Strategii de dezvoltare a gîndirii critice, învăţării scrierii

procesuale şi învăţării prin colaborare, Universitatea de Vest, Timişoara,

suport de curs

Timp

Desfăşurare

Conţinuturi

Strategii didactice

Metode

Procedee

Mijloace, forme de organizare

OBS

E

V

O

C A

R

E A

12 min

Scurtă prezentare a condiţiilor în care se desfăşoară lecţia.

Despre ce aţi învăţat orele trecute la limba şi literatura

română (despre text).

Faceţi o listă cu tot ce ştiţi despre text! (2 min)

Comparaţi lista cu a colegului! (1’)

Comparaţi listele cu tot grupul! (1’)

Acum, să luăm câteva idei de la fiecare grup.

Astăzi veţi citi un text intitulat „Drumeţii”, după Lev

Tolstoi. La sfârşitul lecţiei toţi trebuie să fi citit tot

textul şi să puteţi să puteţi trage o învăţătură personală

din el. (Anexa 2)

Li se vor spune câteva cuvinte despre autor şi operă.

Dar înainte de a citi textul, vă rog să vă gândiţi la o

întâmplare pe care să o scrieţi foarte pe scurt în caiete.

Folosiţi şi cuvintele: bătrân, tânăr, sac cu bani, poliţie

(3’).

Citiţi colegului ce aţi scris şi decideţi care întâmplare

aţi spune-o grupului! (1’)

Citiţi grupului şi hotărâţi care aţi spune-o clasei (1’)

Acum vom nota câteva idei pe tablă (3’)

Frontal

Individual – independent, pe caietul obişnuit

Lucrul în perechi; convorbirea

Lucrul în grup; convorbirea

Ideile vor fi notate la tablă într-o organizare

grafică - asemenea celei din anexa 1

Frontal; expunere

Explicaţia

Individual – independent, scriere

În perechi; convorbire

În grup; convorbire

Gândiţi,

lucraţi în

perechi,

comuni-

caţi

Frontal; se scriu la tablă ideile elevilor fără a fi

evaluate

R

E

A L

I

Z A

R

E

A

S E

N

S U

L

U I

18

min

.

Urmează să citim prima parte a întâmplării scrise de

Tolstoi. Citesc eu, voi urmăriţi şi subliniaţi cuvintele

pe care nu le înţelegeţi!

Aveţi cuvinte neînţelese?

Cine doreşte să povestească cele citite?

Să comparăm cu ideile voastre anterioare! Credeţi că

presupunerile voastre se vor adeveri? Care dintre ele?

de ce? (7’)

Acum ştim ce s-a întâmplat în povestirea lui Tolstoi.

Ce credeţi că se va întâmpla mai departe? Gândiţi

singuri (1’), discutaţi apoi cu partenerul (1’),

comunicaţi şi grupului (1’). Reţineţi cele mai

interesante idei!

Se preiau ideile elevilor şi se scriu pe tablă.

Veţi citi singuri a doua parte a textului. Subliniaţi

cuvintele neînţelese!

Situaţiile de învăţare şi modalităţile de lucru se

reiau ciclic până se realizează citirea întregului text!

Frontal; citire model

Explicarea cuvintelor

Rezumatul

Frontal; conversaţia

Gândiţi – lucraţi în perechi – comunicaţi

Notarea la tablă → se conturează HARTA

PREDICŢIILOR

Individual – independent; citim în gând

Asigură

timp de

gândire!

R

E

FL

E

C

Ţ I

A

18

min

.

Acum că aţi citit tot textul, ce simţiţi? Puteţi să redaţi,

cu cuvintele voastre, povestea lui Tolstoi?

Credeţi că bătrânul a greşit atunci când nu l-a prevenit

pe tânăr că ar putea avea necazuri cu poliţia?

Relevarea poziţiilor şi argumentarea lor.

Ce părere aveţi acum despre bătrân? Dar despre tânăr?

Argumentaţi cu citate din text!

Ce învăţăminte aţi trage din această lectură?

Pentru ora viitoare, gândiţi-vă care dintre textele

învăţate se aseamănă cu cel de astăzi şi de ce?

Aveţi în faţă o bucăţică de hârtie, scrieţi pe ea părerea

voastră despre această lecţie!

Se preiau cât mai multe păreri (fără a le evalua);

frontal

Da

Întrebare binară

Nu

Da

Argumentarea poliţiei

Nu

Munca în grup

Dezbaterea

Frontal; conversaţia; evaluarea

Se iau cât mai multe opinii. E de preferat ca ele

să nu fie evaluate.

Evaluarea

Asigurarea feed-back-ului

Ia prima

reacţie!

Asigură

timp de

gândire!

(Aşteptare

a)

ANEXĂ

DRUMEŢII

După Lev Tolstoi

Un bătrân şi un tânăr mergeau pe drum. Deodată, ce să vadă: în mijlocul drumului un sac plin cu bani. Tânărul îl ridică şi

spuse:

- Ce noroc!

Bătrânul zise:

- Să-i împărţim!

Tânărul spuse:

- Nici vorbă, că i-am găsit împreună. Eu i-am ridicat.

Bătrânul nu-i spuse nimic. Au mers câtva timp împreună. Deodată, aud în urma lor sirena poliţiei.

- Cine a furat un sac cu bani?!

Tânărul se sperie şi zise:

- Să nu dăm de vreun necaz, bunicule, pentru banii găsiţi.

Bătrânul spuse:

- Banii i-ai găsit tu, nu noi; şi necazul de asemenea.

Poliţia îl luă pe flăcău şi îl duse la judecată, iar bătrânul se întoarse liniştit acasă.

9.6.7. PROIECT DIDACTIC NR. 7

OBIECTUL: Limba şi literatura română

SUBIECTUL: „Judecata vulpii”, după Petre Ispirescu

CLASA: a II – a A

PROPUNĂTOR: înv. Pop Pancan Lucia Lavinia,

Liceul Pedagogic Timişoara

DEMERS DIDACTIC

1. PREGĂTIREA LECŢIEI

1.1 MOTIVAŢIA: Această lecţie urmăreşte să-i înveţe pe elevi să gândească în mod critic şi să caute soluţii pentru probleme

deosebite;

1.2 OBIECTIVELE: - să citească corect, cursiv, conştient şi expresiv un text literar narativ;

- să exprime o idee cu cuvinte proprii, apreciind atitudinea personajelor (călător, şarpe, vulpe);

- să susţină cu argumente atitudinea proprie faţă de faptele prezentate în lectură;

- să conştientizeze că dreptatea biruie asupra răutăţii şi că prin isteţime poţi înlătura pericolele.

1.3. CONDIŢIILE PREALABILE: clasă de nivel mediu;

1.4. EVALUAREA: - povestirea textului;

- formularea unor judecăţi critice privind conţinutul textului;

- participarea la dialog.

1.5. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI: o oră.

2. CONŢINUTUL LECŢIEI

2.1. „SPARGEREA GHEŢII”

Învăţătoarea are în mână un ghem de sfoară. Ţine capătul sforii, numeşte animalul preferat şi dă ghemul unui copil care trebuie

să spună ceva despre acel animal, apoi să numească animalul preferat de el şi să transmită ghemul, ţinând în mână sfoara depănată

până la el. se continuă în acest fel până când toţi elevii au intrat în „reţea”

. (Ex.: Animalul meu preferat este câinele, pentru că este credincios. Următorul spune de ex. „Câinele duşmăneşte pisica.

Animalul meu preferat este ….pentru că……).

2.2 EVOCAREA

Conexiuni cu cunoştinţele anterioare:

- Refaceţi proverbul din cuvintele încurcate! (nevoie, la, se, prietenul, cunoaşte, adevărat).

- Ce exprimă acest proverb?

- Ce faceţi dacă un străin vă va cere ajutorul?

- Ce aşteptaţi de la cel pe care îl ajutaţi? Vi s-a întâmplat să aveţi nevoie de ajutorul cuiva?

Activitatea de predicţie:

Prezentarea termenilor cheie

- Azi vom studia împreună un text în care veţi întâlni cuvintele următoare: om, pietroi, şarpe, vulpe, judecată. Mai întâi vă cer să

vă imaginaţi o scurtă poveste pornind de la aceste cuvinte. Încercaţi să scrieţi întâmplări cât mai interesante!

„ Gândiţi/lucraţi în perechi/ comunicaţi”

- Spuneţi povestea colegului de bancă!

- Scrieţi împreună o poveste! (elevii completează pe fişele de lucru primite la începutul orei).

- Prezentaţi clasei povestea alcătuită!

Se ascultă mai multe variante, cu precizarea de a prezenta ceea ce este diferit faţă de variantele anterioare; se notează la tablă

predicţiile făcute de elevi.

2.3. REALIZAREA SENSULUI - Anunţarea titlului lecturii;

- Prezentarea primului fragment din lectură – citirea expresivă realizată de către învăţătoare sau audierea unei înregistrări pe

casetă, pentru stimularea interesului elevilor;

- Ce sentimente aţi trăit când aţi ascultat acest fragment? (curiozitate, milă)

Predicţii

„Gândiţi/ lucraţi în perechi/ comunicaţi”.

- Ce credeţi că se va întâmpla în continuare?

- Scrieţi în fişe continuarea poveştii.

-Comunicaţi clasei varianta voastră!

Predicţiile vor fi scrise pe tablă, în măsura în care prezintă deosebiri faţă de variantele anterioare.

Al doilea fragment va fi citit în mod independent de către elevi (la începutul orei s-au distribuit elevilor foi cu textul

respectiv).

Discuţii

- Care predicţie a fost mai apropiată de conţinutul lecturii?

- Care s-a deosebit mai mult de ceea ce s-a întâmplat?

- Povestiţi pe scurt cele două fragmente cunoscute!

- Notaţi în rubrica din dreapta din fişa de lucru!

- Predicţii

„Gândiţi/ lucraţi în perechi/ comunicaţi”.

- Ce credeţi că se va întâmpla în continuare?

- Notaţi în rubrica din stânga din fişă!

- Comunicaţi clasei varianta proprie!

Se notează pe tablă predicţiile prezentate de elevi (cu observaţia notată mai sus).

- Al treilea fragment va fi citi în mod independent de către elevi;

* Discuţii (cerinţele precizate pentru fragmentul anterior)

- Predicţii

- Cum credeţi că se va termina povestea?

- Al patrulea fragment.

2.4. REFLECŢIA

a) – Ce părere aveţi despre sfârşitul acestei poveşti? V-a plăcut? De ce? Ce credeţi că e bine din ce s-a

întâmplat? De ce?

b) – Cine a procedat corect? De ce?

c) – Cine a greşit? De ce?

d) – Dacă aţi fi fost în locul călătorului, cum aţi fi procedat? Dar în locul vulpii, ce aţi fi făcut?

- „Gândiţi/ lucraţi în perechi/ comunicaţi” – pentru întrebările b) şi c)

- Vi s-a întâmplat vreodată să ajutaţi pe cineva şi să vă răspundă în mod nepotrivit? Cum aţi procedat? V-au dezamăgit prietenii?

Cum aţi reacţionat?

- Reţeaua discuţiilor

- Vă rog să vă sfătuiţi şi să găsiţi argumente pro sau contra pentru următoarea afirmaţie:

Vulpea a procedat corect închizându-l pe şarpe în văgăună ?

DA NU

Elevii vor nota argumentele pe fişă. Vor prezenta cât mai multe argumente pentru susţinerea poziţiei proprii şi pentru

combaterea poziţiei opuse a colegilor.

- Concluzie: Contactele cu necunoscuţii pot fi periculoase. O faptă bună trebuie răsplătită cu bunătate.

2.5. EXTENSIE

- Dramatizarea I, al III – lea, al IV - lea fragment din text;

- Identificarea unei zicători ilustrate: „După faptă şi răsplată!” (pentru care din personaje se potriveşte?)

Grupe de lucru pe ateliere cu sarcini diferite:

1) Desen 4) Rebus

2) Cine a procedat corect? De ce? 5) Proverb ilustrat

3) Cine a greşit? De ce? 6) Dacă ai fi fost în locul călătorului, cum procedai?

ANEXĂ

JUDECATA VULPII

după Petre Ispirescu

Un om mergea la treaba lui, prin nişte munţi. La marginea drumului aude un glas rugându-se şi grăind:

– Fă-ţi milă, omule şi mă scapă de la pieire!

–Cine eşti şi unde te afli?

– Ia aici, în văgăuna asta. Fă bine şi dă la o parte piatra de deasupra!

Omul căută în dreapta, căută în stânga şi dădu de văgăuna deasupra căreia era un pietroi mare.

Ce să vezi dumneata? Acolo era culcuşul unui şarpe.

Pe când se afla încolăcit şi dormea, un colţ de piatră se desfăcuse din munte şi, prăvălindu-se, căzuse drept peste culcuşul

şarpelui şi-l închise acolo.

Omul nostru se luptă cu bolovanul de piatră şi, încet-încet, îl dădu niţel la o parte, atât cât şarpele putu să iasă.

– Mulţumesc că mai văzui o dată lumina zilei! Mai pot să suflu şi eu în voie, zise şarpele. Găteşte-te acum omule, ca să te

mănânc. Nu mai pot, sunt lihnit de foame!

– D-apoi eu ţi-am făcut bine! Asta să-mi fie, oare, răsplata? Zise omul înfricoşat.

– Bine – nebine, nu voi să ştiu!

Şi deodată se încolăci împrejurul omului şi-l strânse aşa de tare, încât acesta nu se mai putea mişca din loc.

– Stai, frate, mai zise omul, astfel ţi-e dreptatea? Eu nu mă ştiu vinovat cu nimic! Să mergem la judecată!

– Să mergem, dacă vrei, la judecată! (Se gândea şarpele că va mânca şi pe judecător.). Numai grăbeşte paşii, că mi-e foame

de tot!

Şi, mai slăbind pe om din strânsoare, acesta apucă cu paşi grăbiţi la vale şi tremura de frică… În calea lor, întâlniră o vulpe şi

se îndreptară către dânsa.

– Vulpeo, începu omul a zice, iată ce bine am făcut eu acestui şarpe şi iată ce rău vrea să-mi facă el mie. E drept aşa? Judecă

tu!

– Ce-ai zis? Ce-ai zis? Se făcu vulpea a nu pricepe ca să se poată gândi mai mult.

Omul mai spuse o dată focul ce-l ardea.

Ca să judec, trebuie să merg la faţa locului şi să văd cu ochii mei şi să aud cu urechile mele.

Se învoiră şi plecară la faţa locului.

Ajungând acolo, omul începu să spuie aşa cum s-a întâmplat.

– Aşa este, şarpe? Zise vulpea şarpelui încolăcit pe om.

– Aşa, da; fiindcă astfel cere dreptatea şerpească.

Vulpea se gândi niţel şi zise:

– Măi frate, desluşiţi-mă bine, că eu nu pricep! Spune-mi, omule, întâmplarea de la început şi arată-mi şi cu mâna.

– Iată, în văgăuna asta de ici, pe care o vezi cu ochii, sta şarpele astupat cu pietroiul acela…

– În văgăuna asta, ziseşi? întrerupse vulpea. Ce nebun eşti! Nu se poate una ca asta, spune drept, omule!

– Drept spun!

– Aşa e, adăugă şarpele.

– O fi, însă mie nu-mi vine a crede că poate să încapă o aşa namilă de şarpe într-o văgăună atât de micuţă! Trebuie să văd cu

ochii mei, ca să cred!

Şarpele vru să încredinţeze pe vulpe, se descovrigă de pe om, se strecură în văgăună, încet-încet, încolăcindu-se înăuntru.

Omul, care pricepuse de mult viclenia vulpii, puse umărul, dădu piatra la loc şi acoperi văgăuna cu şarpele înăuntru.

Şarpele zise de sub pietroi.

– Acum vezi, vulpeo?

– Văd!

– Ei? crezi acum?

– Cred!

– Judecă!

– Judec după dreptate: să rămâi mai departe în văgăună închis, aşa cum ai fost când omul a vrut să-ţi facă bine şi tu te-ai

gândit să-l răsplăteşti cu rău.

9.6.9 PROIECT DIDACTIC NR.9

OBIECTUL : Discipline opţionale – Curiozităţi din lumea plantelor şi animalelor

SUBIECTUL : Elefantul

CLASA : aI I-a A

INVĂŢĂTOR. IONUŢESCU MIRELA – NICOLETA

DEMERS DIDACTIC PREGĂTIREA LECŢIEI MOTIVATIA : Această lecţie este valoroasă deoarece conţinutul său prezintă aspecte ale lumii înconjuratoare şi îi învaţă pe copii să

înţeleagă şi să respecte natura .

OBIECTIVE :

- citirea corectă, cursivă, conştientă a unui text cu conţinut ştiinţific

- exprimarea cu cuvinte proprii a unor cunoştiinţe esenţiale despre elefant aflate din diferite surse de informare

- dezvoltarea unor sentimente pozitive faţă de aceste animale atât de sensibile în ciuda masivităţii lor

CONDITII PREALABILE : Grupa de nivel mediu

EVALUARE : - Capacitatea de a reda unele cunoştiinţe esenţiale din textul studiat sau alte surse ;

- Formularea unor judecati de valoare şi critice privind conţinutul textului ;

RESURSE SI MANAGEMENTUL TIMPULUI : - Viaţa sălbatică a lumii (1993), Editura Aquilq Oradea,( pag. 7 , 26)

- Atlas zoologic , (1996, Editura Vox, Bucureşti, ,( pag. 294 – 296)

- M. Dumitrescu , (1978), Din lumea animalelor, , EDP, Bucuresti,1978

- TIMP : 1 ora

CONŢINUTUL LECŢIEI

1. EVOCAREA Conexiuni cu cunoştiinţe anterioare :

- Cum se numesc cei mai mici copaci din lume ?

- Care sunt cele mai mari vieţuitoare de pe pământ ?

- Astăzi vom învăţa câteva lucruri despre unul dintre cele mai mari animale, elefantul .

Timp de gândire, lucru în perechi , comunicare : - Pentru început, fiecare elev va nota individual pe caiet tot ceea ce ştie despre elefanţi.

- Fiecare va comunica apoi colegilor de grupă ceea ce au notat. Apoi, toţi vor nota şi ceea ce spun ceilalţi

membrii ai grupei.

- Se vor asculta notiţele fiecărei grupe. La tablă se va realiza ciorchinele prin acumularea datelor provenite de

la fiecare grupă.

-

Trăieşte în

zonele calde Are doi fildeşi

puternici

Mănâncă

multă iarbă

Trompă şi

urechi

ELEFANTUL

Are greutate

mare

African şi

indian

Trăieşte mult

Poate fi dresat

2. REALIZAREA SENSULUI

- Se va împărţi elevilor textul cu ajutorul căruia vor lua contact cu noile cunoştiinţe ;

- Citiţi individual acest text pentru a afla mai multe lucruri despre elefanţi !

1. REFLECŢIA

- Se va purta o discuţie scurtă pentru a reflecta asupra celor citite. ;

a) Ce cunoştiinţe le ştiam ( se află din ciorchinele de pe tablă ) de dinainte de a citi acest text ?

b) Ce lucruri noi, interesante, neştiute până acum aţi aflat citind textul?

c) Se vor explica unele nelămuriri în legatură cu conţinutul acestui text.

d) Se va alcătui un tabel la tablă şi pe caiete pentru a clasifica, sistematiza şi fixa informaţiile ( tabelul SINELG – metoda

inserţiei )

e)

Stiu

Vreau să ştiu

Am învăţat

Coloana a doua “Vreau să ştiu” se va completa ultima, la sfârşit. În prima rubrică se vor nota informaţiile ştiute iniţial, care

sunt trecute şi în ciorchine.

Ultima rubrică va cuprinde acele informaţii noi aflate în urma citirii textului.

Coloana din mijloc va fi completată individual de către fiecare elev, cuprinzând întrebări, nelămuriri, unele sugestii pentru

îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe aflate azi.

La sfârşitul lecţiei se vor împărţi fişe cu elefanţi, se vor studia imaginile cu aceste animale din atlasele zoologice, din cartea

Viaţa sălbatică a lumii sau din alte cărţi , reviste

Elevii vor fi încurajaţi să urmărească emisiunile de specialitate TV , să citească reviste, cărţi despre animale, să caute imagini cu

elefanţi şi să le lipească pe caiet.

TEMA CAMPIONILOR Imaginaţi-vă că sunteţi un om adult, important şi respectat de ceilalţi. Cum aţi încerca să ajutaţi la salvarea elefanţilor, pentru ca

aceştia să nu dispară peste câţiva ani ?

ELEFANTUL- uriaşul planetei noastre

( 1993,Viaţa plantelor şi animalelor, Editura Aquilla, pag.7 şi 29)