MĂNĂSTIREA V ĂCĂREŞTI Ş I LOCUL E I ÎN CONTEXTUL ARTEI DIN TARA ROMÂNEASCĂ1

VAS I L E DRĂG UŢ

Fig. 1 . Biserica mănăstirii Văcăreşti (clişeu B .eM./.)

•

http://patrimoniu.gov.ro

"U eI. ai· , ).·· i . : .... . . t

1

, , 1-

Fig. 2. Mănăstirea Văcăreşti: planul incintei principale (după N. Ghi­I. a-Budeşti, Evoluţ ia arh i tectu ri i i n Muntenia ş i Olten ia , secol u l a l XVI I I - lea, pl. (((LXIV).

Fig. 3. Mănăstirea Hurez ; planul incintei principale (după N. Ghika­Budeş ti, Evol uţ ia . . . . , p l . CCCXVI) .

Fig. 4. Mănăs tirea Văcăreşti; secţiune longitudinală (după N . Ghika-Budeş ti, Evoluţ ia . . . . , p l . CCCLXVI) .

in p ri măva ra an u l u i 1 7 1 6, p e o corn işă de dea l cu l a rgă pr iv i re asu pra Bucureşti lo r, se Începea construcţ ia mă năst i r i i Văcă reşt i2 .

Ctitoru l acestui a şeză mÎnt , ca re avea să devi nă u n u l d i n ­tre cele ma i i m po rta nte comp lexe monast ice d i n Ţara Ro­mâ nească, era N i co lae Mavrocordat, pri n ţ cu ca re se i n a u ­g u rează epoca dom n i i lo r fa na riote d i n acea stă ţa ră . Aşe­zat În sca u n În z i ua de 10 februarie 1 7 1 6, f i u l exapor itu l u i

1 O varia ntă a acestei l uc răr i , c u t it l u l L e monastfue de Văcăresti - expression des relotions artistiques roumano-greques, a fost prezel� ­tată, sub fo.,mă de comu n ica re, la s impozionu l " Epoca fa na riotă " , Sa­lon ic , 23 octombr ie 1 970.

2 Datorită folos ir i i sa le ca inch i soa re, i ncă d i n a n u l 1 864, mănăs­t i rea Văcăreşti nu a făcut, pină in prezent, obiectul u nor s tud i i s i ste­matice care să facă pos ib i lă o prezenta re monografică atotcu pr inză­toa re. Di n tre lucrăr i le ş i a rtico le le care dau o imag ine mo i complexă asu pra monumentu l u i am in t i m : AI . Fălcoian u , Călăuza mănăstirii şi În­chisorii centrale Văcăreşti, Bucu reşt i , 1 929 ; V i rg i l Drăghiceanu , Mănăs­tirea Văcăreşti, " Bu leti n u l Comis i u n i i Monumentelor I storice " , XXI I , 1 929, p . 1 38 ; G. M. Cantacuz i no, Mănăstirea Văcăreşti, in "Arcade, f i r ide ş i lespezi " , Bucureşt i , 1 932, p. 81 -93 ; G. M. Ca ntacuz ino , Văcăreşti sou testamentul artei tradiţionale, i n " M i şcarea " , XXVI , 1 933, n r. 727, p. 1 , n r . 728, p. 1 -2 ; Victor Brătu,l escu ş i Remus I l ie , Mănăstiri şi biserici din judeţul Ilfov, Bucureşti , 1 935, p. 25-30 ; Grigore Ionescu , Bucureşti, ghid istoric şi artistic, Bucureşti , 1 938, p. 292-303 ; Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic 01 monumentelor feudale din Bucureşti, Bucu­reşti , 1 961 , p. 31 7-327 ; Grigore Ionescu , Istoria arhitecturii in România, I I , Bucureşt i , 1 965, ' p. 1 33-1 38 ; Alexand ru E l ian şi colectiv, Oraşul Bucureşti ( in colecţia " I n sc.ri pţ i i l e medievale ale Româ n ie i ") , Bucu reşt i , 1 965, i n sc r ipţ i i l e n.r. 487-491 ; 496-498 ; Istoria artelor plastice in Ro­mânia, I I , Bucu reşti , 1 970, p. 52 . . . 88.

34

hotă ra i m ed ia t Înă lţa rea mă năst i r i i Văcă reşt i , l ucră r i l e des­fă şu rÎ ndu - se În mod susţ i nut pînă În toa mna ace l u i a ş i a n . i n treru pte vreme de trei a n i , c a u rma re a a l ungăr i i d i n sca un a domn itoru l u i ş i Întemn i ţă r i i sa le la S i b i u , l ucră r i l e a u fost re l uate În a n u l 1 7 1 9 ş i s - a u cont i n uat fă ră Î ntreru ­pere pînă În septem brie 1 722, cind mă năst i rea era În Î n t re ­g i me term i nată ş i Îm podobită cu ce le trebu i toa re .

Despre toate acestea , p i sa n i a de p iatră , a şezată dea­supra uş i i d in pr i dvor ş i Împodobi tă cu steme le Ţă r i i Ro­mâneşti ş i Moldove i , g lăsu ieşte cu c la r itate :

"tAceastă sf(ă)ntă şi dumnezeiască mănăstire Întru care să pros lăveşte prea sfănta de viaţă făcătoare şi de o fiinţă Troiţă, ziditu-s-au din temeliia ei de prea/uminatu/, prea­Înă lţatu şi bl(a)gocestivu domnu, Ion Nicolae Alexandru voevod, carele după daru l cel dumnezeesc mutăndu-se din domniia ţării Moldovei În scaunu l domniei Ţării Rumă­neşti, dent(r)u năstavul sf(i)ntei Troiţe a Început-o fiind leat 7224, puind temeliile şi zidind pănă la un loc. Iar apoi, de pe judecăţne lui Dumnezeu, cele nepricepute la oameni, fiind pe acele vremi războe Între Înpărăţii ş i răzm iriţe În ţară s-au Întămplat de l-au luat oştile Înpărăţiei nemţilor cu toată luminată casa măr i i sale şi l -au dus l -au ţ inut În Ardeal pănă ce s-au Înpăcat Înpărăţiile ; iar dup-ace cu ajutorul sf(i)ntei Troiţe l -au trimis de acolo cu multă cinste ; ş i pre aicea prin ţară trecănd, au sosit cu pace ş i cu cinste de către Înpărăţie, la luminată casa mării sale. Ş i neapes­tindu-se multă vreme, din pronie dumnezeiască l -au cinstit inpărăţiia iarăş cu scaunu l domn iei Ţării Rumăneşti ; ş i ajun-

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 5. Biserica episcopală din Curtea de Argeş ( 1 5 1 7-1 522).

. 1

Fig. 7. Biserica mănăstirii Radu Vodă ( 1 568; 1 6 1 3- 1 624).

Fig. 9. Biserica mănăstirii Hurez ( 169 1-1692).

gănd aici cu pace la leatul 7227, Îndată iar s-au apucat de lucru mănăstirii, dupe răvna măriei sale cea dumneze­iască, Înfrumuseţănd-o cu toate podoabele bisericeşti pre denlăuntru şi pre afară precum se şi vede, Întru mărirea şi lauda sfintei Troiţe, pentru vecin ica pomenire măriei sale şi a răposaţiloru părinţilor măriei sale, ispravnic mare fiind d(u)m(nealui) Manolache v(e)1 cluce(r) i Matei Mog(oş) b(i)v v(e)1 ag(ă) i pan Iane v(e)1 cup(a)r. Şi s -au isprăvit de tot lucrul În luna lui s(e)pt(emvrie) fiind leatul de la zidirea lumii 723 1 iar de la naşterea lu i H(risto)s 1722"3.

N u poate scă pa atenţie i g raba şi perseverenţa cu ca re N ico lae Mavrocordat a hotă rit r id icarea i m pozantei sa le ctito r i i . Cons iderată pr in pr i sma com plex ităţ i i ş i va lori i a rt i s ­tice a vastu l u i an sa m b l u mon u menta l , hotă rirea sa , pe ca re o descifră m şi in textu l p i san ie i , ca pătă o deosebi tă semn i ­f icaţie, a s u pra că re ia vom reve n i ma i tirz i u .

Dar Îna i nte de a incerca o eva l u a re genera lă a pro­b lemelor pe ca re le r id i că mănăst i rea Văcă reşt i , este nece­sar să facem cunoşti nţă cu monu mentu l i n suş i .

Con strucţ i i l e ca re formează a n sa m b l u l monast ic se d i s ­tri bu ie pe o s u p rafaţă de 1 8 000 mp , in j u ru l a două i nc i nte adiacente, În cadru l u n u i p lan d reptu n g h i u l a r, organ izat pe pr inci p i i l e genera l e a l e s imetr ie i de-a l u n g u l axei est-vest.

Pr i ma inc i ntă , cu caracter i nt rod uctiv, era desti nată complexu l u i de ga rdă , căci mă năst i rea găzd u i a ş i o reşe­d i nţă dom nea scă . I n tra rea , afl ată in centrul la tur i i vest ice, era accentuată de un turn c lopotniţă, prevăzut cu un or ig i ­n a l fo i şor p e trei latur i .

I nc i nta p ri nc i pa lă , de formă a proa pe pătrată (92 X 1 03 m),

3 Alexandru E l ion , op. ciI. , p. 434-435, i nscr ipţia nr. 487.

35

Fig. 6. Biserica Mitropoliei din Bucureşti ( 1 655-1 665).

" . 0 • � _. _ _ _ _ _ _ ..J...:.' _ _ _ __ _ ___ _ __ ... _ .. ___ ,.. __

, / :

Fig. 8. Biserica mănăstirii Cotroceni ( 1 678;.

Fig. 1 0. Biserica mănăstirii Văcăreşti ( 1 7 1 6-1 722) (după N. Ghika­Budeş ti, Evoluţ ia . . . , voi. II , III, IV).

este dom i nată com poziţ iona l de b i serica mănăst i ri i , care se af lă ch i a r in centru. I nt ra rea este ş i a i c i ma rcată de un turn ­c lopotn iţă prevăzut cu fo işor. S i l ueta acestu ia a fost Însă mod if icată in seco l u l a l X IX - lea , pr in sup raină lţa rea sa intr- un sti l bastard neoc las ic ş i Emp i re . De-a l u n g u l z i du ­r i l o r de i nc i ntă, ina lte ş i deosebi t de putern ice, s i n t d i str i ­bu i te construcţ i i l e ca re formează a nsamb lu l monast ic pro­pri u - z i s : ch i l i i l e , bucătă r i i l e, tra peza ş i stă reţ ia . Î n co l ţu l de nord -est a l i nc i ntei se af lă pa latu l dom nesc in ca re N ico lae Mavrocordat iş i i nsta lase fa i moasa b ib l iotecă, bo­gată in ed i ţ i i ra re şi documente de preţ, pe ca re le rivneau m u lţ i că rtu ra ri a i t i m p u l u i4 •

Înă lţat deasupra unei a m ple pivn iţe bolt i te , pa latu l dom nesc cupr inde a pa rta mentele dom neşti d i spu se de o pa rte şi de a l ta a unu i vest i bu l centra l ca re comun ică În faţadă cu un frumos fo i şor prevăzut cu şapte a rcade e l i p ­so ida le r id i cate pe şase coloane de p iatră, cu fusuri răsu ­cite ş i ca p i te le com pozite c iop l i te cu ingr ij i re .

Pe la tura de est , in axu l de s i metr ie pu nctat de b i ser ica mare ş i de tu rnur i le c lopotn i ţă , se af lă pa racl i s u l , pe ca re N ico lae Mavrocorda t Î I p l ănu i se , r id icin d u - i temel i i l e , da r pe ca re l - a desăvirş i t fi u l să u , Con stant in Mavrocorda t, În

4 Ca ş i a l te monumente de epocă feudală d i n ţara noastră, mâ­năsti rea Văcăreşti a avu t de sufer it d in cauza prădăc i u n i lor , a cutre­m u relor ş i , i n caz pa rti cu la r, a modifică r i lor u l terioare. C laude Jea n F lachat remarca, in 1 740, fru museţea intreg u l u i ansamb lu , opri ndu - se cu deosebire asupra biseric i i , pe care o cons idera ca cea mai i zbutito din toată l umea ortodoxă ş i asupra portic u l u i care, pe atunc i , făcea inconju ru l cu rţ i i (e. J. F lacha t, Observations sur le commerce et sur les arts d'une partie de I'Europe, de I'Asie, de I'Afrique el mi! me des Indes Orienlales, 1, Lyon , 1 766, p. 348-349.

http://patrimoniu.gov.ro

I'ig. 1 1 . Paraclisul mănăstirii Văcăreşti; detaliu de portal (clişeu B .eM . I) .

1 736, aşa c u m prec izează p isa n ia să pată În p iat ră , cu text Î :1 l i m ba g reacă :

"t Biserica aceasta a lui Nicolae al Mirelor s-a clădit cu stră lucire, cu cheltuieli din belşug, de către Constantin, domn a l munten ilor aflÎndu -se acum si mai Înainte al Mol­cÎovei, f iul dorit a l lui Nicolae cel pr�a Înţelept, fiu de pa­tru ori Încununat a l unui tată de patru ori Încununat, ci moartea răpindu- 1 i-a Înlăturat această dorinţă. Fiul ş i moş­tenitorul tronului, În locul acestor temelii a clădit ş i a Înfru ­museţat, cu bogăţie, zidind şi pridvor În patru colţuri. Isprav­n ic fiind Anania al Beth leemului, egumenul mănăstirii de aci. În anul 1736 august"s.

Cons iderat În ansamb lu , ca pr i nc i p i i de o rgan i za re p la ­n i metr i că ş i d i str i buţ ie , com plexu l monast ic de la Văcă reşti ne a pa re ca o re l u a re destu l de f ide lă a mănăst i r i i H u rez,

5 Alexa ndru E l ian , ap. cit., p. 440-44 1 , i n scr ipţ ia 498.

Fig. 1 2. Biserica mănăstirii Văcăreşti; detaliu din portalul pronaa­sului (clişeu B.eM.I.).

prest i g ioasa ct i tor ie a l u i Constant i n B rÎncoveanu , co n­stru i tă În a n i i 1 690- 1 697. La H u rez, pentru pr ima dată În a rh i tectu ra d i n Ţa ra Ro mâ nească, fusese adoptat pri n ­c i p i u l urba n i st ic de o ri g i ne renascent i stă a l organ izăr i i geo­metr ice reg u l ate În fu ncţie de o axă de s i metr ie. Şi acolo, i nc i nta a re un p lan d reptung h i u l a r, cu b i ser ica În centrul compoz iţ i ona l , axa est-vest f i i nd clar ma rcată pr in b i se­r ica pa racl i s u l u i , pe latura vest ică, ş i de poa rta către bol­n iţă , pe latura est ică .

Re l u Înd p la n u l H u rezu l u i , constructoru l mănăst i r i i Vă­că reşti a şti u t să profite de avantaj u l teren u l u i p lat, con­feri nd o şi m a i pregna ntă expresie ax u l u i de s i metrie, p r i n cele două tu rnuri c lopotn iţă, ca re sînt În ace laş i t i m p ş i tu rnur i de poa rtă, ceea c e accentuează s e n s u l d ru m u l u i de acces .

AdÎnc i nd a n a l i za com pa rativă a a n sa m bl u l u i monastic de la Vă căreşti , vom descoper i , d i n a proa pe În a proa pe,

Fig. 1 3. Biserica mănăstirii Văcăreşti, interior (clişeu B.CM.!.).

http://patrimoniu.gov.ro

rlg. 1 4 . Biserica mănăstirii V ăcăreşti; vedere dinspre sud-vest ; (clişeu B.eM.!.). Fig. 1 5. Biserica mănăstirii Văcăreşti, faţadă laterală (clişeu B .C .M.I.) .

http://patrimoniu.gov.ro

tot m a i mu lte ca racter ist ic i ca re n u anţează i n serţ ia acestei i m porta nte ct i to ri i i n tra d iţ ia const i tu ită a a rte i d i n Ţa ra Româ nească, p rec iz ind şi ma i m u l t g i ndu l ct i to ru l u i in mo­mentu l Î n ca re a hotă rit rea l i za rea sa .

Aşa c u m este de a şteptat, mon umentu l cel ma i i m por­tant a l int reg u l u i com plex i l const i tu ie b i se rica, despre ca re se poate afi rma că reprez in tă o a devă rată s i nteză a p ri nc i ­pa le l o r construcţ i i re l i g ioase d i n Ţa ra Ro mânească pe i n te r­va l de m a i m u l te seco le .

La pr i ma vedere, este i zb i toa re a semă n a rea de p lan cu

Fig. 1 6. Biserica mănăstirii Văcăreş ti, interior (clişeu B.CM.!.).

38

b i ser ica ma re a mănăst i r i i H u rez : u n t r iconc cu pronaos su prad i mens ionat i n l ă rg i me, avind pe la tu ra occ identa lă un p ridvor pe co loa ne. Ţ i n înd sea ma ş i de reperto r iu l orno­menta l . asu pra că ru ia vom reve n i , se poate afirma că Hu­rezu l a fost pri nc i pa l u l model pe ca re l -a avut i n faţă con­structoru l de la Văcă reşti6 . Dar e l n u s -a m u l ţu m i t doar cu atit. Dacă tr iconcu l naos u l u i este aproa pe ident ic cu cel de la H u rez (cu excepţia că a bs ide le latera le au cite două ferestre in loc de una), p ronaosu l de la Văcă reşti are o t rata re ma i generoasă , ma i monumenta lă . Aşa cum s -o

http://patrimoniu.gov.ro

observat7, dispozi ţ ia acestui pronaos reprod uce În pr inc ip iu s i stemul cunoscut s ub n u me le de cruce g reacă Însc ri să (a ici braţele nu s înt ega le), so l uţia adoptată a m i nt i nd Î n ­·deaproape pe aceea de la B i ser ica dom nea scă d i n Cu rtea .de Argeş, În sensu l că s paţi i l e d i ntre b raţe le cruc i i s înt bol ­t i te cu semici l i nd r i n u cu ca lote sem i sfer ice. Pa rticu l a ră este la Văcă reşti prezenţa ce lor patru co loane mono l ite, i m pre­s ionante prin d i mens i u n i ş i f ru m useţea decoraţiei d in f runze de aco nt ca re le Îmbracă În Întreg i me. Ansa m bl u l lor este ,admira bi l pus În va loa re dato rită fa ptu l u i că la Văcă reşti ·comun ica rea d i ntre pronaos ş i naos nu se face doar pr i n ­tr-o s i ngură uşă c a la H u rez, c i p r i n t re i a rcade p e co­.Ioane, potr iv i t unei so l uţ i i deven ită ca racter ist ică În a rh itec­tura româ nească de epocă . P ridvoru l , a proa pe ident ic 'ca o rgan iza re cu cel de la H u rez, se i nd iv idua l i zează pr in aceea că este Încun unat de două tu r le , ca re contr i b u ie la ,efectu l de monumenta l itate a l faţa dei de vest. I deea celo r două t u rle În torsadă , l a vest, n u e ra nouă În Ţa ra Româ­nească ; ea a pă ruse Înt î ia oa ră la b i se rica ep i scopa lă d i n Cu rtea d e Argeş , celebra ct i tor ie a l u i Neagoe Basarab ( 15 17- 1 522), monu ment ca re avea să exerc i te o conti n uă atracţie pentru toţi constructor i i ma ri l o r b i seric i dom neşti . La mănăst i rea Radu Vodă ( 1 6 1 4- 1 627), l a b i se rica M it ro ­po l iei d i n Bucureşti ( 1 654- 1 658), l a b i ser ica mănăst i ri i Co­trocen i , ctito ria l u i Şerban Ca ntacuz ino ( 1 679), de a seme­;nea la H u rez, pretut i nden i con structor i i nu au fă cut decît să in terpreteze d i s poz iţ ia p lan i metrică ş i deco raţia b i ser ic i i ,ep i scopale d i n Cu rtea de Argeş. Aic i Î ş i af lă or ig i nea ş i ·tr iconcu l cu pronaos m u l t dezvo ltat În l ă rg i me , de a seme­nea ş i corona mentu l bogat a l monumente lo r re l i g i oase d i n Ţa ra Românească, coronament a l cătu i t d i n patru tur le d i s ­tr i bu i te d u pă u rmătoarea reg u l ă : una p e naos ş i t rei pe p ronaos . I n terpretÎnd acea stă d i str i buţ ie, con structoru l de la Văcă reşti a aşezat două tu rle pe pr idvo r, so l uţ ie mot i ­vată pr i n necesitatea de a pune În va loare faţa da de vest ·a b i seric i i af lată În ca p de perspect ivă pentru cel ce pă ­trunde În mănăst i re pe sub t u rn u l c lopotn iţă8.

in conc l uz ia acestor observaţi i , vom spune că b i ser ica mănăst i r i i Văcă reşt i reprez i n tă o fer ic i tă s i n teză a tot ceea ·ce produsese ma i rep rezentat iv vechea a rh i tectură munte­nească, ra porta rea ei l a monumente le prest ig ioase ale t re­,cutu l u i f i ind mai mult decît evidentă , p r i nc ipa l u l i ne l i n ­termed ia r f i i nd ofe rit d e ctito r ia l u i Con sta nt in BrÎncovea nu <:le la H u rez. Dar legătur i le cu H u rezu l ş i - ma i l a rg vorb i nd '- cu monu mente le de epocă brÎncovenească , nu se reduc doa r la prob lemele de o rd i n t i po log ic ş i p l a n i metr ic .

Un b rîu În torsadă separă faţa dele În două reg i stre, -cel su per ior este decorat cu a rcatu ri prof i l ate d i n toru ri de ·cără m idă , cel i nfer ior este Împărţ i t În panou ri d reptu ng h i u ­'I a re conturate În acelaş i mod . Acest s i stem de decora re a l faţadelor, fo los i t Înt î ia oa ră la b i se rica ep iscopa lă d i n Curtea d e Argeş , a fost re l uat d e nenumă rate o r i În a rh i ­tectura Ţă r i i Româ neşti , f i i nd ut i l i zat pînă l a În ceputul se-�COI U I U i al X IX - lea .

Un loc i m po rta nt În p last ica monu menta lă a mănăst i r i i Văcă reşt i , a b i ser ic i i ma ri În pri m u l rînd , Î I ocu pă scu l ptura . . Asupra scu l ptur i i t rebu ie În mod spec ia l să ne Î nd reptă m atenţia pentru că ea este cea ca re contr i bu ie În mod hotă ­rîtor l a determ i n a rea sti l i st ică a Întreg u l u i an sa m bl u . Atît ,coloanele cît şi anca d ra mente le de p iatră a l e u ş i l o r şi feres­·tre lor sînt generos orna mentate cu motive vegeta le d i spuse În vrej u ri sau fo rmînd inf lorescenţe. Fru nze le , boboci i ş i f lor i le d e acant a lcătu iesc fon d u l pr inc ipa l d e e lemente ·ornamenta le , trata rea l o r u rmînd Îndea proape pr inc i p i i l e deco rative a l e a şa - n u m i t u l u i ba roc brÎncovenesc. Deş i bo­'gată , decoraţi a n u este dez lă nţu i tă , nu a re un ca racter i n ­vadator, e a este, d i m potr ivă, stă pîn i tă ş i o rdonată potr i ­vit unor leg i com poz iţ iona le ca re fr izează ech i l i b ru l c las ic . Rel iefu ri l e s în t p late, cu o g rafică p rec i s conturată, mo­tivele a u o scr iere ca lmă ca re se refuză s i nco pe lo r ş i m i şcă ­r i lor brusce. Ana l i zînd Îndea p roa pe toată acea stă decoraţie , 'Îi găs im n u meroase corespondenţe la monu mente le de

6 Problema raportu r i lo r Între b i ser,ica mănăst i r i i Văcă reşti ş i b i serica mănăsti r i i H u rez a .preocupat ş i pe a lţ i cercetător i ; a m i nt im Î n p ri m u l rînd pe G.r igore Ionescu, Bucureşti . . " p. 290 ş i Em i l Lăză rescu În Istoria artelor plastice În România, I I , p. 55.

7 Grigore Ionescu , Bucureşti . . , p . ?91 . 8 La cutremuru l d i n 1 802, turla de pe naos s-a prăbuş i t ; u lter ior

«] fost constru i tă o tur lă de lemn care a d i spă rut la r îndu i e i , az i exis­tînd doar o Învel itoare d i rect peste bază (N, Stoicescu, op, cit., p. 3 1 8) .

39

epocă b rÎncovenească : soc l u ri le co loane lor p ri dvoru l u i s înt a proa pe identice cu cele de la b i ser ica mănăst i r i i Anti m , anca d ramentele ferestre lo r l e rep roduc pe cele de la b i se­r ica Sf, G heorg h e Nou , capi te le le de t i p co m pozi t se regă ­sesc la M ogoşoa ia , l a Berca , l a Rm . Să rat ş i l a a l te con­strucţi i r i d i cate Î n a n i i de rod n i că domn ie a lu i Consta nt i n B rÎncovea nu ( 1 688- 1 7 1 4). Toate acestea ne ob l igă să con ­s i de ră m b i ser ica mă năst i r i i Văcă reşt i , Împ reună cu Întreg u l an sa m bl u , d rept o rea l i za re specif ică a acestei epoci atît de i mportante În i sto r ia a rte lo r d i n Ţa ra Româ nească . Fa p­t u l a r putea să a pa ră cu atît ma i exp l i ca b i l dacă vom a m i nt i că , aşa cum se precizează În p i san ie , cond ucerea l uc ră ri l o r a fost as ig u rată de către do i boier i pă m înten i : ma re le c l ucer Ma no lache ş i fostu l m a re agă Matei Mogoş.

Dar cu aceasta Încă nu am răspuns la Întreba rea i m ­p l i cată Î n p ri ma pa rte a a rt ico l u l u i d e faţă : ce semn if icaţ ie t reb u ia să a i bă mă năst i rea Văcă reşti În i n tenţ ia i l u stru l u i s ă u ctitor, pr inţu l că rtu ra r N ico lae Mavrocordat?

Am a m i nt i t d in ca pu l loc u l u i că l ucră ri l e de con strucţie a u Început foa rte cu rînd d u pă s u i rea În sca un a pr i nţu l u i . Încercînd a po i s ă demonstră m În c e măsu ră mănăst i rea Vă ­că reşti este un mon u ment reprezentat iv a I a rh i tectu ri i rei i ­g ioase d i n Ţara Româ nească, o adevă rată s i n teză a ma ri lo r sa le experienţe ş i , de a semenea, Înt rucît este reprezentat ivă pentru epoca de m a re Înflo r i re pe ca re o patrona se v reme de un sfert de veac Con stant i n B rÎncovean u9.

Avînd În vedere aceste preciză ri , ră spunsu l l a Întreba rea noastră nu este g reu de găs it . Pr in r id icarea mă năst i r i i Vă ­că reşt i , f i u l exa poritu l u i dorea să demonst reze poporu l u i să u adopt iv că e l s e face purtăto ru l t rad iţ i i lo r cu l tu ra l e ş i a rt i st ice a utohtone pe ca re le respectă ş i pe ca re Înţelege să le ducă mai depa rte. Avînd ca model a prop iat mănăst i ­rea H u rez, pe ca re a Încercat să o Î nt reacă În stră l uci re , N ico lae Mavrocordat a ţ i nu t pa rcă să s u b l i n ieze i n tenţ ia sa de a f i un cont i n uator a l m a re l u i Constant i n B rÎnco­vea nu , a l că ru i prestig i u În Întreg u l O rient o rtodox se da ­tora nu n u m a i prod ig ioase i sa l e act iv i tăţi ct ito r iceşt i , c i ş i morţ i i s a l e nă p rasn i ce ca re - I a şezase În rîn d u i mart i r i l o r.

Mă năst i rea Văcă reşt i devenea a stfe l un adevă rat ma­n i fest po l i t ic ş i cu l tu ra l , conc luz ie către ca re ne conduce ş i l u n g a p i san ie , adevă rată pag ină de cron ică , În ca re se . povestesc Îm prej u ră ri l e În ca re a fost ri d i cată mănăst i rea, Încercă r i le g re le pr in ca re a trecut voievod u l , rîvna sa pen ­tru a desăvîrş i sfîn tu l lăcaş . Sem n if icat iv este ş i fa ptu l că această p i san ie a fost redactată În româneşte, pentru a f i acces ib i l ă tuturor .

Pr in toate acestea , porn i nd de la prog ra m u l Însuş i a l În treg u l u i an sa m bl u , mă năst i rea Văcă reşti se Înscr ie pe de­p l i n În ma re le ca p itol de a rtă b rÎncovenească pe ca re Î I Înche ie În mod stră l uc i t . Aşa cum Suceviţa a putut fi con ­s iderată "un testament" a l a rtei vech i d i n Moldova , m ă ­năst i rea Văcă reşti poate f i pri vită c a un testa ment a l a rtei Feuda le d i n Ţa ra Româ nea scă , În a rh i tectu ra ş i În deco raţ ia sa fi i nd top i te toate mar i l e exper ienţe pe ca re le consu ­mase acea stă a rtă de -a l u n g u l m u l t i secu la re i sa l e exi stenţe.

RESU M E

Fonde p a r le pr ince Nicolas Mavrocordatos, au cours d e s annees 1 7 1 6-1 722, le monastere de Văcă reşti represent le dern ier grand en­sem bie monast ique bati en Va lachie , ayant le ca ractere d'un verita b le testa ment a rtistique . Ce ca ractere est mis en ev idence par le fa i t que I 'eg l i se pr i n c i pa l e repete, de poi n t de vue p lan,i,m etr ique, la d isposit ion tradi,t ionel le pou r to,utes les gm.ndes foOn:datÎoons ,pr inc ieres de Va loachie, en commenc;ant avec I 'eg l ise e.piscopale de Cu rtea de Argeş ( 1 5 1 7-1 522), fameuse construction de Neagoe Basarab, et en term i nant avec I 'eg l i se du monastere Hu rez, edif ie par Consta nt in Bra ncovan , en 1 691-1 692.

En effet, le monastere H u rez a cOllstitue le pr inc ipa l model pour ies batisseurs auss i pour l e·s decorateurs du monastere Văcăreşti qu i s ' i nscnie, par toutes ses donnees d'ordrre p lan imetrique, ty,polog ique et ornamenta l , dans I ' amb ience styl i sti que de I 'epoque qu i porte le Ilom de Constant in B ra ncova n .

L 'auteu r su ppose que cetle etroite l ia i son avec la trad i tion a rt istique de la Va lachie represent un verita b le man ifest pol it ique du N icolas Mavrocordatos, pri nce phanariote qui a vou l u a i ns i sou l i gne son atlachement pour son pays adoptif et pou r I 'espr it e leve de I 'epoque anteri eure patronnee par l e grand protecteur des a rts et des l ettres, Consta nt in Brancovan , lequel a ete mart inise pa.r les ottomans .

9 Nu ne-am ocupat Î n prezent.u l a rt icol de problemele p ictu r i i , pen­t ru că aceasta a fost g rav afectată de refaceri l e d i n 1 845-1 856. Se poate totuş , af i rma că ş i p ictu ra Văcă reşti lor se Î n scrie - iconografic ş i sti l i st ic (cons ide rînd părţ i le mai puţin afectate de i ntervenţ i i ) - În moşten i rea a rtei b rÎ ncoveneşti .

http://patrimoniu.gov.ro