Miturile românilor           

Mitul reprezintă o povestire fantastică care cuprinde credințele popoarelor antice despre originea lumii șia fenomenelor naturii,despre zei și eroii legendari. Mitul explică geneza lumii sau fenomenele naturii, motivează aspiraţiile şi idealurile umane; el e un produs al spiritului care se reînnoieşte în permanenţă.

În continuare am să prezint:mitul etnogenezei care este reprezentativ pentru balada Traian și Dochia, mitul morții și a transhumanței care este reprezentativ pentru balada Miorița, mitul zburatorului care este reprezentativ pentru balada Zburătorul si mitul jertfei care este reprezentativ pentru balada Monastirea Argeșului.

Mitul etnogenezei reprezentat de balada Traian și Dochia in care Dochia este fiica lui Decebal, conducătorul Daciei, iar Traian, împăratul Romei se îndrăgosteşte de aceasta şi încearcă să o cucerească. 

Dochia, speriată, nu se lasă amăgită şi fuge în pădure, dar Traian o urmăreşte şi o găseşte pînă la urmă. Nedorind să îşi trădeze patria, Dochia îl roagă pe zeul Zamolxis să o salveze,transformându-se în stană de piatră. Chiar şi aşa, Traian nu încetează să mai iubească. 

Traian si Dochia este o baladă reala ,se bazează pe un fapt real și anume cucerirea Daciei de către romani,în text sunt prezente personaje din istorie precum Decebal și Traian,apărand și unicul zeu Zamolxis.

În istorie Decebal era conducatorul Daciei,a avut mai multe razboaie cu roamnii,iar in anul 87 este primul lui an de domnie,iar Traian a fost Împarat Roman intre 98-117 a fost al doilea dintrei cei cinci împaratii ai Imperiului Roman.În literatura română care este foarte bogată, poezia populară are o foarte mare importanță deoarece face legături între traditii și istorie, miturile românești sunt înfațișate in fragmente dar mai des le întâlnim în formă lirică.

Mitul morții și a transhumanței este reprezentat de balada populara Miorita care se referă la vechea ocupație de seamă a poporului nostru pastoritul. De-a lungul veacurilor această operă a avut o lungă răspândire pe intreg teritoriul țării, cunoscându-se peste 930 de variante.

Balada populara Miorița a fost culeasă de Alecu Russo și Vasile Alecsandri,ea constă pentru alți reprezentanți ai curentului gândirist din perioada celor doua războaie,resemnarea omului in fața morții.Ciobanul află prin intermediul oii năzdrăvane că va fi omarât de către tovarășii săi iar impăcat fiind cu destinul nu îsi va lua nici o măsură pentru a supraviețui,el făcându-și un fel de testament privind înmormântarea.

Tudor Arghezii afirmă că “ poezia cultă n-a putut ajunge la înăltimea Mioriței decât, poate, cu Luceafărul marelui Eminescu”[1].Balada popular are cinci motive fundamentale si anume:conflictul dintre ciobani cu prezentarea cadrului epic,oița năzdrăvană,testamentul lyric,alegoria moarte –nunta,măicuța bătrână.

Balada Miorița prezintă confruntarea omului cu destinul și a apropierii unei morți,moment în care se declanșează meditația asupra ființei și a neființei. Relecția asupra propriei persoane,asupra apropiaților definesc testamentul moral al ciobanului.

Testamentul în poezie “trebuie interpretat în sensul biblic, acela de scriptură ce consfințește viața și crezul unui neam”[2].

Prima parte a baladei cuprinde fixarea locului”Pe-un picior de plai,/Pe-o gură de rai” urmând precizarea timpului acțiunii”Se cobor la vale” continuându-se cu prezentarea personajelor”Trei turme de miei/Cu trei ciobănei,/Unu-I Moldovan,/Unu-i ungurean/Și unu-i vrâncean,/”

Conflictul este unul de natură social-economic ,bazându-se pe rivalitatea materială dintre ciobani dar predomină și complotul împotriva ciobanului.

În partea a doua predomină motivul oiței năzdrăvane .Desfășurarea acțiunii prezintă aflarea planului celor doi ciobanii de către mioriță,și îi

zice stăpanului pentru a se putea apăra și pentru a-și chema și un câine.Discuția baciului cu mioara evidențiază legătura sufletească dintre om și animale.Pentru a evidenția afecțiunea dintre cioban și oaie se face și prin folosirea diminutivelor “mioriță”,”bolnăvioară”,”oiță”,”ciobănel”,”druguțule”.

În deznodământul baledei sunt dezvăluite testamentele pe care acesta le lasă mamei,ciobanilor și oilor.Testamentul mamei este zugrăvit portretul fizic al ciobănașului,reprezentat prin frumusețea bărbătească a poporului român.Testamentul lăsat ciobanilor sunt prezentate dragostea fată de prefesia sa și dragostea fată de arta româneasca.Testamentul lăsat oilor ilustrează demnitatea în fața posibilei morți,legătura cu natura și credința că moarte în natură nu este sfârșitul ci continuarea existenței.

Partea a treia se bazează pe monologul ciobanului asupra clipei fatale, cunoscută ca moartea.Moarte devine situația finală asupra căreia ciobanul reflectează.

Ultimele trei motive domină cea de-a treia parte testamentul,moarte-nuntă și măicuța bătrână.În testamament sunt specificate dorințele lui ,prima dorință referindu-se la locul înmormântării,jelirea și obiectele.Locul înmormântării va fi acelaș ca si locul vieții”câmpul de mohor”,”strunga de oi”,”dosul stânii” alături de ființele pe care el le apăra.Moarte văzută ca o nuntă cosmică unde mireasa este “o mândră crăiasă/A lumii mireasă,”,nașii sunt”soarele și luna”,nuntașii”brazii și păltinașii”,preoții”munți mari”,lăutarii”păsărele mii”.Între om și natură este o legătură atât in viată cât și după aceea.Trecerea dincolo de lum ea pămantească este o trecerea la un alt fel de existentă,o existență veșnică.Motivul măicuței bătrâne este partea cea mai emoționantă conturându-se dragostea maternă.În percepția vizuală a fiului,mama va poarni în căutarea fiului.Cuvintele mamei conturează portretul fizic al fiului care îl fac inconfundabil,fiind prezentat ca un ideal de frumusețe tinerească datorită iubirii pe care o simte pentru el.

Datorită ocupațiilor și tradițiilor poporului român ,Miorița pastrează întâmplări din trecut, fapte vitejești, caracteristice baladei populare.

Mitul zburătorului este reprezentat prin balada Zburătorul in care se evidentiază ivirea sentimentului de dragoste pentru prima dată la vârsta adolescenței ,acest sentiment necunoscândul se manifestaca o boală.Cauza dragostei rămâne un mister care este greu de înțeles iar în acelaș timp sperie fetele ajunse în pragul feminității.

În prima parte fata îi descrie mamei simptomele pe care ea le are ,îi relatează stările sufletești care au apărut pe neașteptate.Adolescenta dorește să ii fie lămurite aceste senzații pe care le simte iar singura care o poate ajuta este mama.Din dorința de a afla ce se întâmplă,fiind și foarte speriată,copila este în stare să apeleze la orce leac ce ar putea-o ajuta,fie la vrăjitoare,la popă sau chiar și bunica ar putea să îi spună ce se întâmplă cu ea.

Partea a doua înfățișează un cadru romantic în momentul înserări,liniștea care s-a așternut peste sat doar câinii care se mai aud.Imaginea din final ilustrează o liniște de plină în care nici vântul numai bate și frunzele sunt nemișcate.

Partea a treia ilustrează mitul zburătorului în care este înfațișat apariția unei arătări malefic de basm care vine să răpească inima fetei,dar acest sentiment poate fi unul dureros dacă apare pe neasteptate.Învățătura de la bunici arată ca orce fată cuprinse de fiorul dragostei pare bolnavă și nici un leac nu o poate salva,de aceea ele trebuie să fugă din fața păcatului pentru a nu le chinui visurile.

Mitul zburătorului mai este numit si mitul puberal deoarece este total necunoscut fetelor și apare și la vârsta pubertății.

Mitul jertfei este reprezentativ pentru balada populară Monastirea Argeșului în care se ilustrează mitul estetic,se situează la granița dintre baladă și legendă.Opera se structurează pe moment diferite,tema jertfei care are moment epice căutarea locului ,zidul părăsit,surparea zidurilor,visul,jurământul,femeia destinată zidirii,zidirea treptată,conflictul feudal,motivul lui Icar,motivul fântânii.

Balada începe prin căutarea locului de către Domnitorul Negru-Vodă pentru înălțarea unui locaș sfânt,pe drum se întâlnesc cu un ciobănaș care le spune unde se află zidul părăsit.Negru Vodă poruncește să se înceapă lucrul promițând recompese în cazul în care se va reuși,dar amenințând cu moartea în cazul unei nereușite.

Tot ceea ce ei construiesc ziua seara se surpă,deoarece forțele iraționale se împotrivesc.În sprijinul zidarilor intervine “o șoaptă de sus” iar Manole visează că zidurile nu se vor mai surpa dacă meșterii vor zidi în temeliile construcției prima soție sau soră care va veni în ziua următoare cu bucate.

Cel mai îngrijorat este Manole care cercetează care va fi femeia care va fi zidită,el observă că cea care se apropie este chiar Ana,soția lui.Constructorul este nevoi să zidească tot ce are mai drag pe lume pe soția lui Ana,el clădește din iubire cu iubire.Ana este zidită și își va urma viața după moarte în corpul bisericii.

Jertfa Anei nu a fost deajuns deoarece au afirmat că ar fi putut construi o mănăstire și mi frumoasă de aceea domnitorul ii lasă să moară pe acoperiș.După credințele din popor eu se vot întalni în viața veșnică.Mitul etnogenezei,mitul morții și a transhumenței,mitul zburătorului și mitul sunt creații ale poporului român în care sunt relatate fapte și moment din istoria românilor.Toate cele patru mituri au o complexitate a mitologiei în care natura se amestecă cu elemente cosmice,ciclu viață-moarte și elemente creștine.

[1] Prof.Merlente Nica,Prof.Silvius Cureteanu,Prof.Dumitru Mihailescu-“Limba și literature română”,Editura SERVO-SAT,ARAD,1996,pg.79 [2] Coordonatori Florin Șindrilaru,Steluța Pestrea Suciu,Mircea Moț,-“Literatura română.Dicționar de texte literare pentru clasele V-VIII”,Editura PARALELA 45,Pitești,2000,pg.261

Bibliografie

Prof. Merlente Nica, Prof.Silvius Cureteanu, Prof.Dumitru Mihailescu - “Limba și literatura română”, Editura SERVO-SAT, ARAD, 1996. Coordonatori Florin Șindrilaru, Steluța Pestrea Suciu,Mircea Moț, - “Literatura română. Dicționar de texte literare pentru clasele V-VIII”, Editura PARALELA 45, Pitești, 2000.