Misterele de la Eleusis

5/12/2018 Misterele de la Eleusis - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/misterele-de-la-eleusis 1/12

Mandea Marinela



Facultatea de Istorie anul II

Termenul de “Mistere” are o

semnificaţie destul de precisă în tehnicile de cult şi se referă lao institutie religioasă capabilă de a asigura iniţierea. Misterelesunt culte iniţiatice secrete organizate. Cuvântul mysteriontrimite în primul rând la verbul myein ("a închide", "a încuia").Myesis se pare că desemna, conform acestui înţeles, o iniţierepreliminară în cadrul MISTERELOR ELEUSIENE. La aspecteleprivind religia agricolăs e adaugă un continut privind moartea şinemurirea, în perioada dinaintea epocii elenistice. Scopul

suprem al misterului era identificarea dinaintea epociielenistice. Scopul suprem al misterului era identificareaneofitului (Mystul sau iniţialul) cu acela al zeului adorat. Lanivelul societăţii rurale, agricultura moştenita din neolitic cutraditia sa religioasa asigură o unitate care s-a mentinut timpde milenii, în ciuda influentelor primite din centrele urbane.

Misterele din Eleusis au fost sărbătoribianuale ţinute în Grecia antică în templul din Eleusis dedicatezeiţei Demetra şi fiicei sale Persefona din recunoştinţă pentrudarul agriculturii. Conform mitului, eleusinii erau protejaţi deDemetra pentru ca se arătaseră primitori faţă de ea când luase

înfăţişarea unei bătrâne sărmane, atunci când o căuta pe fiicasa Persefona.

Asemeni misterelor orfice, alături de care probabil s-adezvoltat în mod paralel, festivităţile misterelor din Eleusisaveau parţial un caracter esoteric, care presupunea iniţierea şiprin mitul Persefonei denotau credinţa în nemurirea sufletului.Misterele a fost sărbătorite mai târziu la Eleusis şi Dionis,

http://ro.wikipedia.org/wiki/Eleusis

http://ro.wikipedia.org/wiki/Demetra

http://ro.wikipedia.org/wiki/Persefona



http://ro.wikipedia.org/wiki/Orfism_(doctrin%C4%83_de_mistere)


http://ro.wikipedia.org/wiki/Dionis





http://ro.wikipedia.org/wiki/Orfism_(doctrin%C4%83_de_mistere)


http://ro.wikipedia.org/wiki/Dionis

http://ro.wikipedia.org/wiki/Eleusis



numit acolo Iachos, era prezent drept reprezentant al forţeicreatoare a naturii. Cultul eleusin s-a răspândit în toată lumeaiar relicvele sale se găsesc şi în Egipt. Sacerdoţiul eleusin eratransmis ereditar. Principalii celebranţi ai misterelor erau

Hierofantul (preotul suprem), Daducos (purtătorul făcliei),Hierokeryx (crainicul sfănt) şi Epibomios (preotul celebrant).Iniţierea în cult se făcea prin mai multe ceremonii tainice depurificare şi prin rostirea unor formule magice. Ca participanţiau fost admişi iniţial doar atenienii, mai târziu cercul adepţilor s-a extins şi au incluşi toţi cei devotaţi cultului Demetrei.

Cercetările actuale explică popularitatea serbărilor şilongevitatea lor prin implicarea subiectivă a participanţilor,bazată pe o experienţă personală a transei. Walter Burkert

afirmă chiar caracterul prevalent al acestei experienţe în raportcu doctrina iniţiatică, date fiind preocuparea obsesivă cumoartea şi ritualurile extatice..

Mitul Persefona in infern-in timp ce aduna flori depe plaiul Nysei, Kore(Persephone) fiica lui Demeter a fostrapita de Pluton(Hdes),zeul Infernului.noua zile şi-a cautatDemeter fiica şi nu s-a atins în acest timp de ambrozie,într-unfinal Helios i-a spus adevarul ca Zeus a hotarat sa o

casatoreasca pe Kore cu zeul Platon. Suparata fiind pe zeiDemeter nu s-a mai intors în Olymp ci a luat înfăţişarea uneifemei batrane şi s-a dus la Eleusis unde s-a aşezat langaFantana Fecioarelor şi le-a spus fetelor regelui ca se numeşteDoso şi că a scapat din mainile piraţilor care o rapiseră si vroiausa o ducă în Creta;Demeter accepta sa fie doica pentru ultimulnăscut al reginei Metaneira.Cand a intrat în palat zeiţa s-aaşezat pe un tamburet şi si-a asuns faţa sub val.Demeter nu a

primit cupa cu vin roşu oferita de Metaneira,ci a cerutcic e on (amestec din boabe de orz,apa si busuioculcerbilor).Demeter nu l-a alaptat pe Demophon ci l-a frecat cuambrozie iar în timpul noptii l-a ascuns,,ca pe un taciune” înfoc.Copilul a inceput sa semene cu un zeu,Demeter vroia sa-lfaca nemuritor şi vesnic tanar.Intr-o noapte Metaneira a vazut-ope Demeter cand îl tinea pe Demophon în flăcări si a scos unţipăt .Demeter a strigat,,Oameni neştiutori şi smintiţi,care nu va

cunoasteţi nici norocul nici nefericirea”.Demophon nu va maiputea deveni nemuritor iar Demeter s-a revelat în toata





splendoarea sa într-o lumina orbitoare.Zeita a cerut să i seridice,,un mare templu cu altar dedesubt” in care ea insasi ii vainvata riturile pe oameni,apoi a plecat din palat.Cand i s-a cladittemplul Demeter s-a retras inauntru si fiind cuprinsa de dorul

fiicei sale o cumplita seceta a inceput sa parjoleasca pamantul.Pentru ca Demeter refuza se se intoarca printre zei si nu mailasa nimic sa creasca pe lume,Zeus este nevoit sa-i ceara luiPluton s-o inapoieze pe Persephone iar Pluton se supune dar iivara Persephonei in gura o samanta de rodie si o forteaza sa oinghita acest fapt va determina reintoarcerea timp de 4 luni inficare an a Persephonei langa sotul ei.Dupe ce si-a regasit fiicademeter s-a intors printre zei iar pamantul s-a acoperit deverdeata.Inainte de a se reintoarce in Olymp zeita si-a dezvaluitriturile si a incredintat misterele sale lui

Triptolemos,Diocles,Eumolpus si celeus,,riturile sfinte cuneputinta de incalcat,de patruns ori de divulgat:respectul fatade zeite este atat de mare incat iti sugruma glasul.textulexplica intemeierea Misterelor din Eleusis atat prin regasireacelor doua zeite cat si drept consecinta de imortalizare a luiDemophon.

Numele de „Mistere Eleusiene” este legat de douacuvinte grecesti: eleusis, -eos = sosire si mystirion=secret.Asemeni misterelor orfice, alături de care probabil s-a dezvoltat

în mod paralel, festivităţile misterelor din Eleusis aveau parţialun caracter esoteric, care presupunea iniţierea şi prinmitul Persefonei denotau credinţa în nemurirea sufletului.Oamenii veneau in acest loc pentru a indeplini si a lua parte la

rituri secrete. Misterele erau tinute in cel mai maresecret; era interzis sa se vorbeasca despre ce se intamplaacolo, iar cine incalca regula era susceptibil de pedeapsa cumoartea. Toti autorii scriu ca participantii laaceste mistere erau oameni binecuvantati, care ajungeau sa isicunoasca data exacta a mortii si care detineau secretul fericirii.Singurele dovezi au fost extrase din literatura, epigrafie sidescoperirile arheologice. S-a stabilit ulterior ca secretul

misterelor eleusiene consta de fapt in substante halucinogeneadministrate participantilor



Initierele in Mistrele de la Eleusis erau ceremoniipublice si ritualuri sacre iar initiatii purtau denumirea demystes, transmisă împreună cu adjectivul mysticos şi cusubstantivul mysterion de către dramaturgii greci clasici.

Un alt termen central al cultului de la Eleusis este celde teleté, înrudit cu telos ("ţel", scop"), prin care era desemnatăatât iniţierea în sine cât şi ritualurile care o însoţeau. Conformacestei semnificaţii templul din Eleusis se numea Telesterion.Cea mai înaltă treaptă a iniţierii era Epopteia ("vederea desus").

Ta orgia caracteriza festivităţile secrete în cinstea lui

Dionis şi a Demetrei prin accentuarea laturii emoţionale acultului (orgé înseamnă "înflăcărare", "pasiune", mânie").Derivat din orgé, orgiazein putea însemna atât "a sărbătoriorgii" cât şi, mult mai general, "a îndeplini un act solemn".Sensul profund religios al acestui termen a fost dat uităriidatorită orgiilor romane şi mai ales datorită condamnăriiacestora în literatura creştină. Initiereapresupunea o succesiune de cuvintari solemne (legomena),

reprezentari mitico-rituale (dromena, cu referire la suferintaDemetrei si rapirea fiicei sale, Kore-Persephona, de catre zeulinfernului) si deignumena (prezentarea unor obiecte sacre,hiera). Pornind de la o comparatie a lui Plutarh,Paul Foucart reface scenariul initierii din telesterion: mystii erauclaustrati intr-o subterana a sanctuarului, lasati sa rataceasca inintuneric, timp in care le erau infatisate obiecte si figurinedivine stranii, cind terifiante, cind linistitoare, pentru ca apoi sa

fie dusi la etajul superior, unde erau inundati de o luminaputernica. Astfel, „din regiunea terorii, mystii treceau pepajistile voioase ale Cimpiilor Elizee, peste care isi raspindearazele o lumina minunata. Calatoria lua sfirsit o data cucontemplarea Obiectelor Sacre, care era punctul final alinitierii“. Foarte probabil, hiera erau niste dublete primitive dinlemn, niste statui ale zeilor, considerate de origine divina(xoana si kolossoi).Desi reconstructia lui Paul Foucart este

plauzibila, cel putin sub aspect psihologic, ea are un defectmajor: sapaturile au aratat ca telesterionul nu are o incapere



subterana. Mircea Eliade sublinia originea orfica a acestui tip deinitiere atribuit de Paul Foucart riturilor de la Eleusis, iarfragmentele din dialogurile platoniciene citate de Foucart insprijinul interpretarii sale confirma mai degraba opinia lui

Eliade.

Cei care doreau sa fie initiati beau o bautura sacracompusa din apa, faina de orez si menta numita kykeon. Un focmare lumina la un moment dat santuarul din Eleusis. Actulculminant al initierii, viziunea suprema, se numea Epopteia. Ceice se initiau în mister se numea Mysti iar cei ce participau laEpopteia se numeau Epopti.

Viziunea finala se efectua într-o lumina orbitoare.Se poateadmite ca aparitia Persefonei si regasirea cu mama ei Demeterreprezenta episodul central al Epopteei si ca experientareligioasa decisiva era provocata chiar de prezenta zeitatilor.Nu se stie de ce o asemenea viziune putea schimba radicalsituatia de dupa moarte a initiatilor. Epoptul percepea, desigur,un secret divin care îl familiariza cu zeitele. El era întrucâtvaadoptat de divinitatile eleusine. Revelarea continuitatii

misterioase dintre viata si moarte îl împaca pe Epopt cuinevitabilitatea propriei sale morti.

Textele vechi are se refera la Mistere insista asuprabeatitudinii post mortem a initiatilor.Expresia,,Fericit aceladintre oameni...”din imnul lui Demeter sugereaza ca datoritacelor vazute la Eleusis sufletul initiatului se va bucura dupamoarte de o existenta fericita.El nu va fi deloc o umbra trista si

decazuta,lipsita de forta si de memorie,conditie temuta de eroiihomerici.imnul lui Demeter face aluzie la agricultura precizandca Triptolemus a fost primul initiat in Mistere.Acesta a fost trimis de zeita Demeter sa-i invete agricultura pegreci. Conform traditiei primii locuitori din Eleusis erautraci,Eleusis a fost colonizat intre 1580-1500i.Hr dar primulsanctuar a fost cladit in secolul XV-lea si tot in acel secol au fostinaugurate Misterele.Aceste Mistere au fost celebrate vreme de

aproape 2000 ani si aceste ceremonii s-au modificat de-a lungultimpului.



Constructiile si reconstrutiile efectuate dupa epoca luiPisistrate indica avantul si prestigiul tot mai mare alcultului.vecinatatea si protectia Atenei au avut un rol importantla situarea vietii Misterelor in centrul vietii religioase

panelenice.Artistii puteau reprezenta scene eleusiene pe vase sibasoreliefuri.Treptele initierii sunt: micile mistere,riturile marilormistere,experienta finala.Micile mistere erau celebrate odata pean primavara,in ,luna Anthesterion.Ceremoniile aveau loc laEleusinionul din Agra(cartier din Atena) si presupuneaurituri(posturi,purificari,sacrificii) efectuate sub conducerea unuimystagog;erau probabil realizate unele episoade ale mituluicelor doua zeite de catre aspirantii la initiere.

Tot o data pe an in Boedromion(septembreie-octombrie) secelebrau Marile Mistere. Participanţii trebuiau să-şi anunţe cumult timp înainte venirea, îşi asumau cheltuieli însemnate dincauza animalelor destinate sacrificiilor şi erau obligaţi săpostească înaintea procesiunii timp de nouă zile.Ceremoniile setineau timp de 8 zile si ,,toti cei care aveau mainile pure” (erauexclusi cei care au varsat sange omenesc)si vorbeaugreaca,inclusiv femeile si sclavii aveau dreptul sa participe leele daca indeplinisera ritualurile preliminare,primavara la Agra.In prima zi sarbatoarea avea loc in Elesionul din Atena,unde,inajun,fusesera solemn aduse din Eleusis obiectele sacre;in ziua adoua procesiunea se indrepta catre mare.Fiecare aspirantaducea un purcelus pe care-l spala in valuri si il sacrifica laintoarcerea la Atena in ziua urmatoare in prezenta poporuluiatenian. În ziua a treia aveau loc sacrificiile. În ziua a patra sepurta în procesiune statuia Persefonei sau un "copil divin" într-un recipient (Kalathos) ornat cu şerpi, care simboliza coşul cuflori al zeiţei. Răpirea ei de către Hades era deci repetată înmod alegoric. În procesiuni nu lipseau simboluri ale fertilităţiiprecum spice de grâu sau embleme falice.In ziua a cinceain zoripornea din Atena o procesiune mare alcatuita din neofitii,tutoriilor si numerosi atenieni le insoteau pe preotesele care aduceauobiectele sacre,hiera;la sfarsitul dupa-amiezii procesiunea

traversa un pod pe raul Kifisios,unde oameni mascati aruncauinsulte asupra figurilor celor mai de seama ale orasului.la



venirea serii pelerinii patrundeau in curtea exterioara asactuarului avand in maini torte aprinse. În ziua a şasea,festivităţile ajungeau la apogeu: era strămutată columna luiDionis-Iachos de la Atena la Eleusis de către o mare mulţime de

oameni. Noaptea începeau iniţierile în mistere, care constau şi în dezvăluirea soartei celor drepţi şi a celor blestemaţi în lumeade apoi. Iniţierile erau făcute, ca şi purificările, de cătresacerdoţi mascaţi ca nimfe, satiri şi sileni. Ceremoniile erau

însoţite atât de muzica fluierelor frigiene şi a timpanelor cât şide dans, creându-se astfel prin ritmuri monotone o atmosferăextatică. În ziua a şaptea se organizau întreceri în onoareazeiţelor. Ziua a opta era consacrata riturilor si libatiilor pentrumorti iar in cea de a noua zi mystii se intorceau la Atena.

Initiati in Misterele de la Eleusis nu formau o,,biserica”sau o asociatie secreta precum cea a Misterelor din epocaelenistica,intorsi acasa,mystii si epoptii continuau sa participe lacultele publice.

În anul 382 d. Hr., împăratul roman Teodosiu I ainterzis cultul eleusin, ca dealtfel toate cultele celebrate prinmistere.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Teodosiu_I

http://ro.wikipedia.org/wiki/Teodosiu_I



Demeter si Persephona



Eleusis

Porc scluptat de la Eleusis

O scena din Misterele de la Eleusis



Misterele de la Eleusis

Eleusis-propilee mici



1. Maurice Briant: Misteriile din Eleusis. Originea si natura lor.

Ritualul de initiere, Herald, Bucuresti, 2009

2. Burkert Walter:Ancient Mistery Cults,Havard UniversityPress,Cambridge, Massachusetts an London,England,1987

3. Mircea Eliade: Istoria credinţelor şi ideilor religioase,Univers Enciclopedic,Bucuresti,2004 ,capitolul 12:Misterele din Eleusis.

4. Paul Foucart:Misterele de la Eleusis,Dacia, Cluj-Napoca,2005

Documents

Misterele de la Eleusis