Miscarea Moderna

8/12/2019 Miscarea Moderna

1/5

Miscarea moderna

La inceputul perioadei interbelice se afirma in mod decisive realitatea

economica a industriei care a dat nastere unei noi problematici urbanistice si

necesitatii unei arhitecturi populare. Aspiratiile teoretice ale primelor avagarde,

legate in mare parte de programul de schimbare a lumii, dobandesc o

anvergura universala. Unele propuneri, precum cele cubiste, sunt respinse in

architectura; altele,precum ideile futuriste cu privire la orasul industrial,sunt

absorbite si reelaborate conform principiilor unui rationalism absolut.

Defintia de miscare moderna isi face intrarea in istoriografia arhitecturii

in 1936 cand Nikolaus Pevsner scrie Pionierii miscarii moderne de la William Moris

la Walter Gropius. Textul a aparut la patru ani dupa expozitia amenajata la

Museum of Modern Art din New York intitulata Modern Architectureun omagiu

inchinat acelui tip de arhitectura ale carei principii erau intemeiate pe

rationalism, care ii includea pe marii maestrii precum Wright, Le Corbusier,

Gropius, pentru a-i aminti numai pe cei mai cunoscuti. De aici provine, de altfel,

si celalalt nume al miscarii, rationalism. Ideea conducatoare a miscarii

moderne este cuprinsa in axioma formulata de Sullivan, forma urmeaza

functiunii : o cladire sau un obiect capata un anumit aspect, nu din motive

estetice,ci pentru a satisface exigentele destinatiei lui. Din acest motiv, se

vorbeste si de functionalism,calitate esentiala a miscarii moderne.

Walter Gropius, intrarea principala a Scolii Buhaus

Planul cladirii Buhaus. Complexul este compus din doua corpuri:unul

rectangular care gazduieste Sali de curs si laboratoare si unul in forma de L in

care se afla audotoriu, scena, bucataria si cantina. Cladirea area cinci etaje,gazduieste 28 de locuinte pentru studenti,bai si sala de sport,in timp ce podul

care traverseaza strada cuprinde birourile administrative

BAUHAUS


2/5

Bauhaus-ul este un episod fundamental in nasterea designului industrial, isi

trage numele de la Institutul de Arte si meserii intemeiat de Walter Gropius in

191, ca urmare a reorganizarii Scolii de arte aplicate din Weimar, Germania.

Obiectivul principal al scolii, la conducerea careia au urmat Hannes Meyer si

Mies van der Rohe, era acela de a proiecta obiecte care sa poata fi produse in

serie, experimentand materiale noi,printre care otelul si placajul curbat.

Rationalismul european

Prin intemeiarea Bauhaus-ului,Germania devine lider in definirea ideaurilor

miscarii moderne care pot fi sintetizate astfel: arhitectul este investit cu o functie

sociala,trebuie sa produca un profit maxim pentru colectivitate cu eforturi

economice minime;este total interzisa orice forma de ornamentare inutila si

costisitoare,in favoarea formelor rationale care sa-si indeplineasca functia cat

mai bine; toate aceste probleme sunt corelate :arhitectul trebuie sa isi asume

responsabilitatea proiectand totul de la lingura la oras. Prin urmare, nu se

poate face abstractie de relatiile pozitive cu industria care ii valorifica

potentialul si de atentia considerabila acordata unei arhitecturi

populare,inteleasa si ca datorie morala a guvernelor,pentru garantarea acelui

minim indispensabil vietii unei persoane. Problema este abordata metodic,

studiindu-se masurile si solutiile optime pentru diferitele tipuri de locuinta si pentru

orientarea complexelor arhitectonice. Se ajunge la prevederea parcursurilor

indivizilor in cadrul complexelor rezidentiale.

Teoria este pusa in practica in operele lui Ernst May (1886-1970),consilier

insarcinat cu arhitectura civila la Frankfurt pe Main si ale lui Hans Scharoun

(1893-1972) aasesor al reconstructiei Prusiei Orientale in perioada 1919-1925. Si

Gropius proiecteaza cladiri reidentiale,optiunile sale privilegiind aspectele

tehnice,economice si sociale. Dimensiunea colectivista este exasperata la

maximum in proiectele arhotectilor rusi pentru case comune si pentru complexe

urbane de dimensiuni prestabilite. Teoretic,aceasta idee nu se indeparteaza

foarte mult de ceea ce avea sa faca Le Corbusier cu unitatile de locuinte dinMarsilia:arhitectul elvetian,unul din importantii exponenti ai miscarii moderne, va

ajunge la acest rezultat prin intermediul casei-model expuse la Pavilionul

grupului Esprit Nouveau.

Arhitectii nu se multumesc numai sa proiecteze. Caracterul universal al

miscarii moderne si al incercarii sale de omologare in vederea imbunatatirii


3/5

calitatii vietii este demonstrat de inaugurarea Congreselor Internationale de

Arhitectura Moderna, CIAM, unde se confrunta idei si metodologii

arhitecturale,acordandu-se atentie constanta realitatilor sociale si economice

rezultand astfel o serie de optiuni formale care se constituie in noi curente,

precum cel al rationalismului italian, sustinut initial de fascism. O figuraizolata,dar fundamentala pemtru dezvolatrea arhitecturii organice si a celei

ecologice, este germanul Hugo Haring care prin conceptele de

Organwerk(opera organica al carei tel este functionalitatea) si Gestaltwelk

(opera formala depinand de prima si cauza a schimbarii formale) ii va influenta

pe Alvar Aalto si Schaoun.

Le Corbusier si Pierre Jeanneret, Interiorul Casei-model,Expozitia

Internationala de Arte Decorative,pavilionul grupului Esprit Nouveau (Paris1925).La inaugurareaexpozitiei, Pavilionului grupului Esprit Nouveau a starnit atata

indignare incat a fost ascuns de o palisada. Fotografia de epoca infatiseaza

interiorul unei camere de locuit pentru vile conceute in intregime din beton

armat si prefabricate astfel incat sa reduca considerabil costurile de constructie

Vedere aeriana a orasului New York in anii 30

Sorlescu Ramona

Experienta americana

Ideea unei arhitecturi organice,nascuta din experiente independente de

cautarile europenilor este principiul calauzitor al rationalismului

american,dezvoltat in jurul Scolii de la Chicago. Punctul de plecare a acesteia

se regaseste in reflectiile sculptorului Horatio Greenough care, spre deosebire

de optiunile eclectice ale secolului al XXI-lea,indicase natura ca model de

referinta in vederea crearii unor forme noi. Conceptul-epurat de implicatiile

teologice prezente la Greennough a fost preluat de Sullivan,pentru care innatura,forma urmeaza functiunea. In acest fel, functionalismul suspunandu-se

legilor naturii, nu este mecanicist asa cum se teoretizeaza in Europa. Nu

intamplator Frank L. Wright tine seama si de casele coloniale americane. Pentru

el, spatiul de locuit trebuie sa se afle in raport de continuitate cu exteriorul si

fiecare element, desi parte a unui ansamblu, capata o identitate proprie.

Miscarea americana se prevaleaza de personalitatile arhitecturii europene


4/5

emigrate in SUA in timpul nazismului. Puterea economica a SUA a permis

realizarea unor complexe arhitecturale de neinchipuit pana atunci in Europa,

obligandu-i pe arhitecti sa infrunte probleme noi de urbanism.

Miscarea moderna pe teritoriul Romaniei

Caracterul progresist al modernismului romanesc rezida in special in

inlocuirea "vechilor estetici" cu noua estetica, chestiune care exprima vointa de

modernizare deschisa, in opozitie cu cea de inchidere in interiorul traditionalei

ordini agrare idealizate si a spiritualitatii ortodoxe ostile occidentalizarii. Astfel,

caracterul revolutionar al miscarii apare mult imblinzit, desi opozitia fata de

noua estetica si semnificatia ei a luat in deceniul al patrulea nuante conflictuale

foarte ascutite. Modernismul romanesc (ca si miscarile romanesti de avangarda

de care este foarte legat) a incercat sa sintetizeze, sub semnul pragmatic al

aplicabilitatii imediate, diverse tendinte ale Miscarii Moderne intr-o arhitectura

eleganta, fara caracter experimental, mai apropiata de modernismul temperat

al arhitecturii pariziene din acea perioada (cu evidente procedee de factura

Art-Deco), decit de liniile radicale promovate de neoplasticisti, contructivisti,

scoala de la Bauhaus sau Le Corbusier. Mai rar, mai ales in arhitectura lui Marcel

Iancu, apar clare orientari de factura expresionista, iar pe masura evolutiei in

timp, a aparut tot mai evidenta influenta arhitecturii fasciste italiene (mai ales inarhitectura expozitiilor proiectate de H. Creanga, in arhitectura monumentala a

lui D. Marcu, etc.). Din cauza ca preocuparea pentru o arhitectura economica

a fost, practic, absenta, o alta trasatura formala definitorie a modernismului

romanesc consta in utilizarea de materiale scumpe, de buna calitate, ceea ce

nu este tipic pentru Miscarea Moderna, dar a asigurat constructiilor o buna

rezistenta in timp.

Principalele figuri ale modernismului romanesc au fost Horia Creanga,

exponentul liniei formale celei mai radicale si cel care impune arhitectura

moderna si intreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologieiimobilului de raport (imobilul ARO, bd. Bratianu, 1929-1931 si cinematograful -

1934, imobilul Otulescu, 1934-1935, imobilul Malaxa - 1935-1937, vilele Bunescu -

1932, Cantacuzino - 1934, stadionul ANEF - 1933-1939, uzinele Malaxa - 1931-1932

si 1936-1939, halele Obor - 1937, din Bucuresti, palatul Culturii de la Cernauti -

1935-1937, etc.), Marcel Iancu, pictor, arhitect si publicist, singurul care este

legat de miscarile de avangarda europene (co-fondator al miscarii Dada,

Zurich, 1916) si care introduce programatic ideile Miscarii Moderne in Romania


5/5

(imobilele Herman Iancu - 1926, Clara Iancu - 1931, Gold - 1934, Bazaltin - 1935,

Haimovici - 1937, vilele Fuchs - 1929, Chihaescu - 1930, Iluta - 1931, Wexler - 1931,

Juster - 1931, Reich - 1937, strandul FSSR - 1929, in Bucuresti, sanatoriul

Popper/Predeal -1934, etc.) si George Matei Cantacuzino, personalitate

culturala de mare cuprindere si autor al unei teorii de arhitectura originale,

exponentul unui palladianism modern (hala de avioane a uzinei IAR/Brasov, vilaAriana/Eforie, hotelul Belona/Eforie, etc.). Acestora li se alatura Duiliu Marcu

(Casa de credit si asigurari a magistratilor - 1935-1937, biblioteca Academiei -

1936-1937, Administratia autonoma a monopolurilor statului - 1934-1941, piata

alimentara de la Buzau, imobile de locuit si vile, etc.) precum si alte nume

reprezentative cum ar fi Paul Emil Miclescu (uzinele Ford, Bucuresti - 1930-1932),

Grigore Ionescu (sanatoriul Toria/Covasna - 1933-1934), Octav Doicescu (clubul

nautic de la Snagov), Henriette Delavrancea-Gibory, Ion si Tiberiu Niga, etc. In

general, se poate afirma ca modernistii romani au ales din evantaiul ideologic

al Miscarii Moderne europene numai anumite dimensiuni: cea estetica si cea

rationalista, pe care le aplica in modernizarea tipologica. In chesiunea urbana,ei au optat cu precadere pentru alte modele de dezvoltare urbana: pentru

clarificarea si ierarhizarea circulatiei si pentru reprezentativitatea zonei centrale

s-a continuat politica urbana derivata din operatiile practicate de Haussmann

asupra Parisului (in a doua jumatate a sec. 19), folosind ca principal instrument

al edificarii imobilul de raport (o tipologie de locuinte colective, importata

probabil tot dupa modelul parizian, care, dupa Regulamentul din 1897), a

inceput sa inlocuiasca vechile tipologii, in timp ce, pentru parcelarile cu

locuinte ieftine/populare si de vile s-au folosit principii derivate din practica

orasului-gradina european.

Generatia "revolutionara" a fost abia aceea a tinerilor arhitecti care si-afacut studiile aproximativ in perioada celui de al doilea razboi mondial. Dar

acesti arhitecti care au imbratisat si orientarile radical-reformatoare ale Miscarii

Moderne (problematica locuintei ieftine, principiile orasului functional sintetizate

in Carta de la Atena, standardizarea, etc.) au construit abia dupa razboi.

Horia Creanga ,Vila Bunescu, fatada principala

Documents

Miscarea Moderna