Ion Neagoq

MIRCEAELIADE

MITUL IUBIRTI

Edilia aII-a, revdnfid

LIMES2016

CUPRINS

FI$E PRELIMINARE: MISTICUL, FILOZOFUL,

MITOLOGUL, OMUL DE CULTURA,

SCRIITORUL............... .'.'..' 5

ONTOLOGIA LUI ELIADE... ............ 31

DRUMUL PRIN LABIRINT ...........". 55

,,SETEA MORTULUI".............. ..........75

EROSUL. ROMANELE,,CADERII" ......'............ 9 I

MITUL IUBINI.... ........... 105

BrBLrOGRAFIE.............. .................. 143

r49

FI$E PRELIMINARE: MISTICUL, FTLOZOFUL,MITOLOGUL, OMUL DE CTILTUR.A,

SCRIITORUL

tntr-un studiu inedit, conceput ca introducere la oproiectatd carte de convorbiri cu Eliade, Ioan PetruCulianu descifra trei etape ale carierei literare qi ale

viefii acestuia: una de ,,militant al supranaturalului"(1936-a0); a doua de ,,simplu om care crede"(1953-66); atreia de mistagoE,,care nu mai crede"(incep6nd din 1968).1 Acfiondnd, ini1ial, ca,,iniliatorin mistere obiective qi transcendente", Eliade ajungesI creadd cd ,Sensul este stabilit de hermeneuticatnsdSi",2 ci decriptarea e chiar ,,mecanismulproducdtor de mistef', eficienfa lui fiindcondilionatd de faptul de a nu descifra mesajul,pentru cd absoluful, Graalul pe care il cdutdm ,,estenimicuf' (Culianu pornegte de la o afirmalie din

1 Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, edifie revdzutii gi augmentati,traducere de Florin Chiri{escu qi Dan Petescu, Bucureqti, EdituraNemir4 1995, pp. 273-274.2lbidem,p.256.

Pelerina, care, credem noi, nu ii poate fi ins6atribuit[ lui Eliade), iar cdutarea lui nu trebuie sE neapropie, ci sd ne indepIrteze de el.3 Funcfia mituluieste deci aceea de ,,a crea un puternic obstacol intreom ;i nimic, de a-l impiedica pe acesta din urmi sipunl st5pdnire pe lumea vmand,,,4 mitul fiind insdqi,,umanitatea omului", ceea ce il opune neantului.s inconcluzie: ,s4 construi pe nimic este qi definifia ceamai convenabild a mistagogiei eliadiene',, singuradeosebire fa15 de fiozofra ocoidentald contemporanifiind aceea cd acolo accenful cade pe ,,nimic',, iaraici, pe ,,& construi".6 ,,Eforful m6re!', almistagogului Eliade, ,,vocafia-i pedagogicd" de,,ndscocitor de mistere"T constd doar in tentativa, ,,pedeplin izbutitd', de a ascunde adev6ru1.8 -

Am putea opune acestei interpretdri insdgitulburdtoarea mdrturisire a lui Eliade: ,,Dac6 nuexistd Dumnezeu, toful e cenusd. DacI nu esteabsolut, care sE dea semnificalie qivaloare existenfeinoastre, in acest caz existenfa nu are sens. $tiu cdsunt filozofi care gdndesc astfel, dar, pentru mine ar

3 Cf.ibidem,p.257.4 lbidem,pp.253-254.5 Cf. ibidem,p.254.6 Cf.ibidem,p.2s3.7 Cf.ibidem,p.256.8 Cf. ibidem, p. 253. Marta Pekeu e, in esenti, de aceeaqi pdrere,corrsider6nd ci obiecfia ,,cea mai gravi" ce i se poate aauce tuiEliade este aceea cd,fnisterul este confecfionat pentru a devenipretext al operei, iar nu opera e scrisd pentru a exorcizaun mistertiit insuportabil" (Marla Peteu, ,,<<Salvatonrl salvab> qi enigmacelor noudsprezece trandafiri-,in Caiete critice ,,Mircea Eliale",nr. l-2,1988, p. 183.

fi nu numai deznddejdea insdqi, ci qi urt fel de

trddare. Pentru cI acest lucru nu este adevdrat." e

Disocierea de filozofia neantului este evidentd, darse ridicd totuqi o intrebare: la ce nivel al cunoaqteriitrebuie sE situdm acest ,,gtiu"? ,,Nu aveam vocafiemistic6", recunoagte Eliade in Memoriile sale.

,,lntr-un anumit sens eram mai aproape de <<magie>>

decdt de misticd."l0 Visase incd din adolescenf6 o

,,transmutafie radicalI" a modului sdu de a fr, datacum eticheteazl. drept ,,nostalgii faustice" pasiuneapentru yoga gi tantra,lr aqezdnd-o in acelagi plan cuobsesia gigantismului ,,aproape luciferic" pe care oregdsise anterior in Renaqterea ita1ian6.12 Iar luiClaude-Henri Rocquet ii declard" cd n-a renun{atniciodatila instrumentul siu de cunoaqtere ,,specificoccidental".l3 in ceea ce priveqte credinfa, probabilc6 trebuie sI acceptdm sentinfa lui Cioran dinExercices d'admiratioz: ,,Suntem to{i, cu Eliade infrunte, niEte foEti credincioqi, suntem toli niqtespirite religioase lard r eligie." A

Sd ne intoarcem ins[ la o altd afirmafie a luiCulianu, de data aceasta din monografia publicatd in

e Mircea Eliade, incercar"o labirintului. Convorbiri cu Claude-

Henri Rocquel, haducere de Doina Comea, Cluj-Napoca, EdituraDacia,1990,p.62.10 Mircea Eliade, Memorii, Bucureqti, Editura Humanitas, i991,vol. I, pp. 278-279.tr Cf. ibidem,p.279.t2 Cf. ibidem,p. 141.13 Cf . incercarea labirinnlui, p. 37 .

14 E.M. Cioran, ,Mircea Eliade", in Eseuri, antologie qi taducerede Modest Morariq Bucureqti, Editura Cartea Rom6neasc6, 1988,

p.264.

Italia, gi anume cd. ,,?ncd de la apafigia Nostalgieioriginilor se putea observa o noud insistenld a luiEliade asupra conceptului de <<univers imaginan>(. .). Cu alte cuvinte, creafiile religioase aleumanitdlii se insereazd in universul construit deimaginafia umand (...)."tt Pentru c[ Eliade ?nsuqirdspunde aftmativ unei intrebdri puse, in acest sens,de Claude-Henri' Rocquet, precizdndu-gi rnai incolog6ndul: ,,A fi om inseamnl s[ cau]i semnificafia,valoarea, si o inventezi, sd o proiectezi, s6 oreinventezi."l6 Sau noteazd" in Jurnal (plrdnd sdjustifice in intregime interpretarea de la care ampornit) c[,,experienfa sacrului este indisolubil legatiide efortul omului de a construi o lume care s6 aib6semnifica{ie" (r.tt.).tt Mitul nu mai este, astfel,comunicarea unei revelalii, a unei primiri (cumcontinu[ sdJ considere Petre Jufea),I8 ci, ,,ca oriceoperd de artd", ,,un act de creafie autonom6 aspirifului".le

Pe de altdqtiinlifice ,,maide ,,valorile

r5 l.P. Culianu, op.cit.,p. I10.Lb Incercarea labirintului,p. 142.r7 Mircea Eliade, Jurnal, Bucureqti, Editura Humanitas, 1993, vol.1,p.592.18 Cf. Petre Jufea, ,Jvlircea Eliade", in intre Dumnezeu Si neamulmeu,Bvoxeqti, Fundafia Anastasi4 Editura Arta Grafic5, 1992,p.159.le Mircea Eliade, Tratat fu istorie a religiilor, taducere deMariana Noic4ptefEp de Georges Dum6zil qi un cuvdnt inainte alautonrlui, Bucureqti, Editura Humanitas , 1992, p. 389.

parte, Eliade iqi considera lucrdriledegrabd <<filozofice>>, fiind interesatmetafizice" prezerrte in tehnicile

tradifonale:20 ,,Sa meditez qi s[ filozofcz usupru

mitoiogiilor gi religiilor <<primitive) cum Nictzsr:hogi Rolide filozofau asupra credinfelor 9i. crealiil-trrgreceEti - acesta este sensul secret al cdrfii melc."/'Unii chiar il considerd un filozof care iqi camuflcaz[gdndirea personal6 sub masca erudi1iei,22 el insuqi

ieproq8ndu-gi, la un moment dat, cd iqi tr6deaz[asifel'vocalia fi1o2ofic6.23 in schimb, nu pare s6 se

afle in posesia weunui adevdr, de weme ce e

convins ce, in criza spirituald contempotanl, istoria

religiilor trebuie sd fie o ,,corabie a lui Noe a

tradiliilor mitice qi religioase", care sd conserve -toat-e.

valorile qi modeiel. riligiouse tradifionale" (s.n.),24

justificdnd astfel incd o dati, aanalia de ,'nollLlexandrinism" pe care i-o aduce Emil Cioran, insensul c[, ,,tntocmai ca qi cel vechi, pune toate

credinlele pe acelaqi plan, fard a putea s6 adopte

weuna", aqi cum in tratatele sale ,pu figureazd niciun

adevdrat dumnezeu", pentru cd, tot compar6ndu-i intre

ei, ,,ii vafttzatpe unii impotriva altora, in detrimentul

tuturora (...)."t' Mai grov, acordd credit tuturor

mijloacelor de cunoaqtere, cum observ5 M{eiCi1inescu,26 el insugi subliniindu-qi, de altfel, tendinfa

20 Cf. Mircea Eliade, ,,Fragment autobiografic",in Memorii,vol'lI,p.216.21 Jurnal,vol. I, p.446.22 Cf. Memorll, vol. II, P. 192.23 Cf.Jurnal,vol. II, P. 222'223.2a Cf. incercqrea labirintului,p. 127.2s E.M. Cioran, op.cit., pp. 263'264.26 Matei Calinesco, ,,Imagination et sens", haducere in francezd de

M.F.Ionesco, in Cahier de l'Herne ,,Mircea Eliqde"(snb ingrijirea

lui Constantin Tacou), Paris, fditions de LTIerne, 1990 (ed' I,

1978), p. 319.

de ,,integrare (de <<totalizare>) a diferitelor niveluri de:unqa$ter9 fteoreticd, psihologici, literard,istoriograficd etc.)',, pentru a-adfuugai,,Cred cA omuicontemporan - ;i mai ales <<omul de m6ine> _ va fiobligat sd integreze cunoaqterea logic_ra,tionafa qi ceasimbolic-poeticd.'z'

_. Iat6-l deci pe Eliade coborAnd, dup[ mistic[ qifilozofie, incd o treaptd, a cunoaqterii qi aqezand;-;pe aceea a culturii ca,paradis de generaiuri", dupdvorba lui Constantin Noica (o depagire 'aindividualului incapabil[ s6 se ridici lu *iu"rrul;,ritot Noica fiind cel iare afirmd cd,viziunealui Eliadeeste ,,profund umanistd,' gi cd extraordinare nu sunt9ytil9 I^T, "i ,funclia omului de culturd MirceaEliade".2e Ale cdrui.irdsdturi par sd se regdseascd qiin porhetul pe care i-l face Emil Cioran: lprin firea$i sgrg norocul lui, el poate trdi simultan siu rdnd perdnd la niveluri spirituale diferite qi, fEra nicio$.u*6, poate sfudia ertazal gi urm6ri-anecdota."3dBineinfeles, Eliade o m[rturise;te, din nou, el insusi:,,Vocatia mea era cultura, nu sfin1enia."3r

2l JurngL vol. tr, p. 227. in acest sens, Eliade considera efortul luiParacelsus, Comenius sau-Newton ,de a integra hadifia creqtini,he,rmrtismul_alchimic qi gandirea qtiinfifici,' &ept,,ultima c;aSereligioasl a Europei occidentale, cu at6t mai un"*i" de judecat cu

lfr:j"I sugrumat5 in germene" (ibidem, pp. 223-224).'u Cf. Constantin Noica, Spiritul romdnesc in cumpdtul wernii.$ase maladii ale spiritului contemparan, Bucurigti, EdituraUnivers, 1978,p. 108.2e Cf Constantin Noica, ,yA.dev5ratul inleles al <<sacrului>>,,, inSimple introduceri la bundtatea timpului nostrl,r,edigie ingrijid deMarin Diaconu qi Gabriel Liiceanu, Bucuregti, iOitura ftrinanitas,1992,p.203,205.

:: E.M. Cioran, op.cit., p. 257 .

" Memorii,vol. I, p.218.

l0

Toate acestea pot avea insd qi un alt infeles, pe

care vom incerca sdl descifrdm, deocamdatd, tot cuajutorul lui Eliade. El ne dezvdluie in Jurnalul silu,,mesajul secret" al Tratatului de istorie a religiilor,,,teologia" implicatd acolo, constdnd in faptul c5

,,miturile qi <religiile>, in intreaga lor varietate, suntrezultatul vidului ldsat in lume de retragerea luiDumnezeu, de transfofinarea sain deus otiosus qi de

disparilia sa din actualitatea religioasd", cd

,,adevdrata" religie este ,,rezttltafrtl <cdderiil>, al(uitdrib), al pierderii st6rii de perfecliuneprimordial[."32 IJn reztltat al uitdrii /iinlei qi, inacelaqi timp, o expresie a setei de absolutesenlialmente umane, pentru cd spiritul nostru n-arputea funcfiona ,,fErI convingerea cd existE vn realde naturi ireductibild in 1ume".33 Astfel cI amintirea,degtadatd" afiinlei Eliade o recunoagte in ,,miturilegi povestirile despre <paradisub> primordial, ininifierile ;i in naraliunile qamanilor (...), insimbolismul religios (simbolurile centrului lumii, alezborului magic Ei ale in6{irii, simbolurile cereqti qi

a1e luminii etc.) qi in unele tipuri de mituricosmogonico."34 (Simboluri pe care le regdsim inprozalui Eliade, care m6rturisegte, de altfel, cdtoatelucrdrile sale, ,,gtiinlifice" qi literare, incearcd sd

dezlege aceastl ,,taind cettrald a rupturii", a

,,<ciderii in Istorie>", cE in fiecare din ele strdbate,

,,mai mult sau mai pufin explicitE, NostalgiaParadisului, a reintegrdrri unit6fii primordiale, a

32 Jurnal,vol. I, p. 332.t' f"",ni*"i foiirnt"t"i,p. 13 1.3a Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, taducere de Paul G.

Dinopol, prefali de Vasile Nicolescr.r, Bucuregti, Editura Univers,

1978,p.92.

l1

<ie;irii din Timp>.")rt pe de alti parte, simbolismularhaic in sine, conform Tratitului..., ,,trddeazdnevoia omului de a prelungi la infinit hierofanizareaLumii (...) mai mult, o tendin,ti de a identificaaceastd hierofanie cu ansamblul Universului. "3

6

Dacd omul arhaic pare sd se intereseze mai pu{inde primordialitatea dominatd de Fiinfa Suprema'qise simte solidar cu o istorie miticd, Crealie askdmoqilor mitici gi a divinit6lilor inferioare, aI c6reirentltat este el insuqi (deci e o asumare a insesicondiliei umane aici),31 aceastl istorie (cea a uneicontinue recreiri a Cosmosului qi a omului, gi carerdmdne modelul exemplar al oricdrei creafii umane)e inauguratd de manifestarea creatoare a Zellorsupremi, de crearea, naqterea lumii, care este,,,inainte de toate, apari[ia Fiinfei, ontofanie". Cdci,,cosmogonia-^semnificd aceasta: Fiinla care vine(!e fifua."" Or, tocmai in aceastd afirmalie a luiEliade, cd toate miturile participd la unul singur, celcosmogonic, recunogtea, cu satisfacfie, ConstantinNoioa ,,virtutea ultimd a filozofiei si curaiul eispeculativ de-a afirma Unul multiplu',.39

Chiar daci nu o spune in mod explicit, Eliade seintoarce, asemeni unui Heidegger sau lui Noicainsugi, la inroarcIe uitate ale filozofiei, practic6nd-oaqa cum s-a manifestat ea inilial, in India, Egipt giGrecia, ca un efort de a trece dincolo ae mitologie

35 ,"Fragment autobiografic", in Manorii,vol. tr, p. 230.

36 Tratat...,p.408.37 Cf. Jurnal,vol. I, p. 563.38 Cf . ibidem, pp. 565-567.3e Constantin Noica, ,,Cei qapte paqi ai lui Buddha. Un infelespentru destinul lui Mircea Eliade',,in Simple introduceri...,p. iSe.

t2

(chiar dacdutilizeazd qi prelungeqte ,,vizittnea miticda realitilii cosmice qi a existenlei omului"), inincercarea de a inlelege ,,<<incaputul absolub de care

vorbesc cosmogoniile", de a dezvdhui ,,misterulfacerii lumii, de fapt, misterul apariliei fiinlei",ajungAnd astfel la problema ontologic6.a0 Ontologieimplicit[ in intreaga sa oper6, in mod sigur in cea

literard, qi al cirei corespondent il reptezinth

,,religiozitatea cosmicl", a cdrei revelafie Eliade a

avut-o in India - ,,credinfa c[ sacrul se manifestidirect prin misterul fecunditdfii qi reinnoirii cosmice,

iar nu prin evenimentele istorice"4l - 9i in care

recunoaqte insuEi ,,modul meu de a fi religios tnlume", solidar ,,at0t cu religiozitatea <popularb dinEuropa r6s5ritean6, cdt qi cu experienla religioasd de

tip oriental sau arhaic.'ta2 De aici interesul pentru

samkhya gi yoga, in care ,,omul, universul qi viala nusunt iluzorii. Viala e rea15, lumea e reald"43, Ei maiales pentru tehnica tantricd a libert61ii, ,,in care vialanu era jertfitl ci transfiguratil'aa,fascinfiiape care o

exercit6 asupra sa conceplia homericd a existenlei,

faptul de ,,a se bucura in exclusivitate de viafd, de

tinere{e, a iubi perfecfiunea formelor" ( de altfel,tantrismul i se pare important tocmai pentru cd ,,a

revelat, qi a impus in conqtiin{a indiand, valoarea

<<formelor> gi a <volumelon)", triumfhnd asupra

a0 Cf. Aspecte ale mitului,pp. 105-106.at Memorii, vol. I, p. 221.42lbidem,p.279.a3 incercarea labirintului, P. 52.aa Memorii,vol. I, p. 204.

13

aniconismului originar6), fapful cd ,,acceptd, via[aistoricd (mai exact: biologia)'ru ,iogrrru dimensiunereald a existenfei omenegti.;,a6 in icest context sep.laseazd qi remarca lui Culiani ia, dacd Th.W.Adorno. i-a reproqat lui Heidegger ,prevalenfaontologicd a fiinfei ca atare urupru-i.i"drui elementon1ic", pozi[ia lui Eliade

^ urrndreqte tocmai

,,rdscumpdrarea onticului,,, primaful ,er, *"pruontologicului, vizibil in ultimeie povestiri 1r*tr*-in1978) qi pe care il.pune in tegeturA cu ,,g6ndireavitalistd a scriitorulu'

- om6n,,.47

- De altfel, inslqi ,,tehnica,, nara,tiunilor salefantastice - dezvlluiti de autor _ e aceea de ainfbfiqa lumea obiqnuitd ca qi cum ar camufla o,,dimensiune secretd pe care,

""nor.a"O_",-"_.ifqjreveleazd totodatE semnificafia profundi aCosmosului qi modul lui autentic de a fi; mod deperfect6, beatifici spontaneitate, care nu e niciiresponsabilitatea existenfei 'anilaUce, niciblatitudine-a angelicd." Terna u".urlu a ,,camufldrii<fantasticuluil> in cotidian', . ,,rh.iu de boltd atuturor scrierilor mele de aut*it"t",,, incheie

Eliade.as Ceea ce corespunde, in esen,t6, interpretdriilui Sorin Alexandrescu, conform cireia fantasticdeste, in povestirile postbelice, ,Brezenga

""$riirid;Sacrului, camuflatd in profan, 'f*turti"a pentru ceraliunea noastri, aparfindnd ea'insiqi profanului, n_omai poate integra firesc unui Cosmos Total, ci o

4.s-Cf. Jurnal, vol. I, p. 109.*o lbidem,p.360.

:: 9l I P Culianu, op.cit.,p. 127.at Memorii,vol. I, p. 355.

14

refuzd, adicl o proiecteazd in lumea de dincolo."aePetre lufea, in schimb, crede cd ,,vraja fantasticuluinu priveqte lumea ideilor, a supranaturalului, cinatura nedescifratd incd",,,m6nuirea esteticd (...) a

unor energii necunoscute" rdmdndnd ,,ancoratd inpara;tiinf6, intre rafional qi mistic"5o, expresie a

confuziei,,suprasensibilului cu supranaturalul"sl:

,,Fantasticul lui Mircea Eliade este formula esteticd aspiritului magic. (...) deqi Eliade il pune sub semnulg0ndirii mistice."52

*

in viziunea lui Eliade, problema

,,irecognoscibilitS{ii" fiinlei i se impune in primulrdnd europeanului, in contexful in careiudeo-creqtinismul ,,a eliminat sacrul din Cosmos qi

astfel l-a <<neutralizab> qi <<banalizat>>", fEcdndposibild qtiinla modern6, studiul cantitativ al uneinaturi care a incetat sd-l mai intereseze existenlial pe

creqtin.s3 ,,Numai ldranii Europei orientale au pdstratdimensiunea cosmicd a creqtinismului"s4, continudndsd cread6 cd lumea e bun6, cd ,,a redevenit a;a dupdintruparea, moartea qi invierea Mdntuitorului".ss in

ae Sorin Alexandrescu,,,Dialectica fantasticului", studiuintoductiv la Mircea Eliade, La ligdnci Si alte povestiri, Bucureqti,E.P.L.,1969,p. X)O(D(to P. T.r1.q op.cit.,pp. 146-147.sl Cf. ibidem,p. 161.52 lbidem,p. 169.s3 Cf. fitrnal,vol. I, p. 336.5a Idern, ibidem.ss lbidem,p.457.

15