• TEMA: Mircea Eliade. TEMA: Mircea Eliade. Maitreyi - romanul Maitreyi - romanul experienţei metafiziceexperienţei metafizice

• Subiectele prelegerii:Subiectele prelegerii:

• 1.Mircea Eliade, un lider al generaţiei 1.Mircea Eliade, un lider al generaţiei anilor ’30anilor ’30

• 2.Romanul 2.Romanul MaitreyiMaitreyi. Fabula şi subiectul. Fabula şi subiectul

• 3.Iniţierea prin labirint3.Iniţierea prin labirint

• 4.Erotologia romanului4.Erotologia romanului

  

Bibliografie obligatorie:Bibliografie obligatorie:

1. Nicolae Manolescu. Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc. Bucureşti, 1. Nicolae Manolescu. Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc. Bucureşti, Minerva, 1981, pp. 188-218. Minerva, 1981, pp. 188-218.

2. Jaap Lintveld. Încercare de tipologie narativă. Punctul de vedere. Bucureşti, 2. Jaap Lintveld. Încercare de tipologie narativă. Punctul de vedere. Bucureşti, 1981.1981.

  

Bibliografie suplimentară:Bibliografie suplimentară:

1.Ruxanda Nechifor, Erosul - „labirint”, semn şi simbol în 1.Ruxanda Nechifor, Erosul - „labirint”, semn şi simbol în MaitreyiMaitreyi de Mircea de Mircea Eliade, Iaşi, Lumen, 2006.Eliade, Iaşi, Lumen, 2006.

2. Ligia Monica Cristea, Poetica timpului la Mircea Eliade. Oradea, Abaddada, 2. Ligia Monica Cristea, Poetica timpului la Mircea Eliade. Oradea, Abaddada, 2003.2003.

3. Simona Sora, Regăsirea intimităţii, Bucureşti, Cartea Românească, 2008, pp. 3. Simona Sora, Regăsirea intimităţii, Bucureşti, Cartea Românească, 2008, pp. 122-141.122-141.

SCOPUL PRELEGERII: SCOPUL PRELEGERII:

Prezentarea ştiinţifico-aplicativă a Prezentarea ştiinţifico-aplicativă a romanului romanului MaitreyiMaitreyi de Mircea de Mircea EliadeEliade  

OBIECTIVELE PRELEGERII:OBIECTIVELE PRELEGERII:

Prezentarea succintă a scriitorului Prezentarea succintă a scriitorului Mircea Eliade;Mircea Eliade;

Caracterizarea construcţiei Caracterizarea construcţiei romanului;romanului;

Interpretarea semnificaţiilor Interpretarea semnificaţiilor romanului.romanului.

• Mircea Eliade Mircea Eliade (13 martie 1907- (13 martie 1907- 22 aprilie 1986) 22 aprilie 1986) - - scriitor, istoric şi scriitor, istoric şi filosof al religiilor, publicist, savantfilosof al religiilor, publicist, savant recunoscut internarecunoscut internaţional, profesor ţional, profesor universitar.universitar.

Autor a 30 de cărţi: volume științifice, opere literare și Autor a 30 de cărţi: volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbieseuri filozofice traduse în 18 limbi..Opere literare:Opere literare: Romanul adolescentului miop Romanul adolescentului miop, (, (19281928), ), GaudeamusGaudeamus ( (19291929), ), Isabel și apele diavoluluiIsabel și apele diavolului ( (19301930), ), Lumina ce se stingeLumina ce se stinge ( (19311931), ), MaitreyiMaitreyi ( (19331933), ), Întoarcerea din raiÎntoarcerea din rai ( (19341934), ), HuliganiiHuliganii ( (19351935), ), Șantier Șantier ((19351935), ), Domnișoara ChristinaDomnișoara Christina (nuvelă) ( (nuvelă) (19361936), ), IndiaIndia ((19361936), ), ȘarpeleȘarpele ( (19371937), ), Nuntă în cerNuntă în cer ( (19381938), ), Secretul Secretul doctorului Honigberger doctorului Honigberger (nuvelă(nuvelă)) ( (19401940), ), Nopți la Nopți la SeramporeSerampore ( (19401940), ), Pe strada MântuleasaPe strada Mântuleasa (nuvelă) (nuvelă) ((19631963), ), La țigănciLa țigănci (nuvelă) ( (nuvelă) (19691969), ), Noapte de Noapte de SânzieneSânziene ( (19711971), ), În curte la DionisÎn curte la Dionis ( (19771977), ), 19 19 trandafiritrandafiri ( (19801980), ), Viața nouă (Ștefania)Viața nouă (Ștefania), roman , roman neterminat.neterminat.

Scriitorul Mircea Eliade este:Scriitorul Mircea Eliade este:

- personalitatea r- personalitatea română cea mai cunoscută şi mai omână cea mai cunoscută şi mai apreciată în lume;apreciată în lume;

- creatorul romanului exotic;- creatorul romanului exotic;

- reprezentantul cel mai de seamă al literaturii - reprezentantul cel mai de seamă al literaturii fantastice;fantastice;

--revalorificator al mitului, al opoziţiei dintre sacru şi revalorificator al mitului, al opoziţiei dintre sacru şi profan. Autorul conceptului de profan. Autorul conceptului de hierofaniehierofanie (ilustrarea sacrului în profan);(ilustrarea sacrului în profan);

-promotor al ideii filozofice despre existenţa umană -promotor al ideii filozofice despre existenţa umană văzută drept iniţiere;văzută drept iniţiere;

- creator de literatură autenticistă, generată de - creator de literatură autenticistă, generată de experienţa trăită.experienţa trăită.

• Maitreyi - roman de dragoste, roman exotic, Maitreyi - roman de dragoste, roman exotic, roman al condiţiei umane. Romanul cuprinde o roman al condiţiei umane. Romanul cuprinde o simplă şi fascinantă poveste de dragoste, în simplă şi fascinantă poveste de dragoste, în care care „„voluptatea devine mitologie şi voluptatea devine mitologie şi senzualitatea va fi sublimată în experienţă senzualitatea va fi sublimată în experienţă înaltăînaltă”” (Ruxanda Nechifor). Romanul mai (Ruxanda Nechifor). Romanul mai implică şi o problematică metafizică, socială şi implică şi o problematică metafizică, socială şi etnică: (in)capacitatea fiinţelor aparţinând unor etnică: (in)capacitatea fiinţelor aparţinând unor spaţii culturale diferite, de a comunica şi de a spaţii culturale diferite, de a comunica şi de a stabili o relaţie concretă. stabili o relaţie concretă.

Tipul de naraţiuneTipul de naraţiune

• Naraţiune homodiegetică.Naraţiune homodiegetică.

• Instanţele narativeInstanţele narative: Allan naratorul şi : Allan naratorul şi Allan actorul. Allan actorul.

• Allan Allan actorulactorul joacă un rol în istorie. joacă un rol în istorie. Perspectivă îndoielnică şi restrânsă, Perspectivă îndoielnică şi restrânsă, incapacitatea anticipărilor sigure, incapacitatea anticipărilor sigure, spontaneitatespontaneitate..

• Allan Allan naratorulnaratorul îndeplineşte funcţia de îndeplineşte funcţia de narare a povestirii. Perspectivă narare a povestirii. Perspectivă retrospectivă, percepţia externă sau retrospectivă, percepţia externă sau internă extinsă, viziune de ansamblu, internă extinsă, viziune de ansamblu, discurs complex şi clarificator.discurs complex şi clarificator.

• „„În jurnalul meu de atunci, influenţat de anumite lecturi În jurnalul meu de atunci, influenţat de anumite lecturi vaishnave, întrebuinţam foarte des termenul de «mistic». De vaishnave, întrebuinţam foarte des termenul de «mistic». De altfel, comentariul acestei întâmplări, aşa cum îl găsesc într-un altfel, comentariul acestei întâmplări, aşa cum îl găsesc într-un caiet rătăcit, era străbătut de la un capăt la altul de «experienţă caiet rătăcit, era străbătut de la un capăt la altul de «experienţă mistică». Eram ridicol”.mistică». Eram ridicol”.

• Timpul istoriei este trăit foarte intensiv şi orice moment Timpul istoriei este trăit foarte intensiv şi orice moment revelator care s-a pierdut în iureşul emoţiilor şi a scăpat revelator care s-a pierdut în iureşul emoţiilor şi a scăpat jurnalului, provocă lacune în planul discursului: „Ce ciudă mi-jurnalului, provocă lacune în planul discursului: „Ce ciudă mi-e acum că n-am notat îndată după plecarea lor foarte e acum că n-am notat îndată după plecarea lor foarte tulburătoarea stare de suflet pricinuită de Narendra Sen”.tulburătoarea stare de suflet pricinuită de Narendra Sen”.

• Tehnica Tehnica acronieiacroniei , tehnica jurnalului, , tehnica jurnalului, tehnica dublei perspective, descrierea, tehnica dublei perspective, descrierea, dialogul, analiza psihologică, fluxul dialogul, analiza psihologică, fluxul conştiinţei dictat de memoria conştiinţei dictat de memoria involuntară, monologul interior, involuntară, monologul interior, suprimarea cronologiei.suprimarea cronologiei.

• Romanul, deşi este ionic, are predilecţie Romanul, deşi este ionic, are predilecţie dorică prin ulterioritatea perspectivei, dorică prin ulterioritatea perspectivei, care ierarhizează semnificaţiile.care ierarhizează semnificaţiile.

- Iniţierea reprezintă un element esenţial al prozei lui Iniţierea reprezintă un element esenţial al prozei lui Eliade.Eliade.

Tema iubirii se împleteşte permanent cu motivulTema iubirii se împleteşte permanent cu motivullabirintului şi cu tema cunoaşterii.labirintului şi cu tema cunoaşterii.

Maitreyi – centrul labirintului, revelaţie a sacrului.Maitreyi – centrul labirintului, revelaţie a sacrului.„„...i-am văzut deodată braţul întreg gol şi m-a lovit culoarea ...i-am văzut deodată braţul întreg gol şi m-a lovit culoarea

pielii: mată, brună, de un brun pielii: mată, brună, de un brun nemaiîntâlnitnemaiîntâlnit până până atunci, s-ar fi spus de lut şi de ceară (...) – braţul gol al atunci, s-ar fi spus de lut şi de ceară (...) – braţul gol al Maitreyiei şi Maitreyiei şi straniulstraniul acelui galben întunecat atât de acelui galben întunecat atât de tulburătortulburător, atât de puţin feminin, de parcă ar fi fost mai , atât de puţin feminin, de parcă ar fi fost mai mult al unei mult al unei zeiţe zeiţe sau al unei cadre, decât al unei sau al unei cadre, decât al unei indiene”.indiene”.

Erotologia romanuluiErotologia romanului

• IIubirea-joc. Preambul al iubirii. Probă ubirea-joc. Preambul al iubirii. Probă de iniţierede iniţiere..

JJocul e o probă de iniţiere, care îndeamnă pe ocul e o probă de iniţiere, care îndeamnă pe Allan să-şi piardă lucuditatea, să iasă din Allan să-şi piardă lucuditatea, să iasă din profan şi să se dedea iniţierii,profan şi să se dedea iniţierii, apropiindu- apropiindu-se de sacru.se de sacru. Jocul din bibliotecă o face pe Jocul din bibliotecă o face pe Maitreyi să interpreteze „hazardul jocului Maitreyi să interpreteze „hazardul jocului ca pe un semn fast în iubirea ei” (Nicolae ca pe un semn fast în iubirea ei” (Nicolae Manolescu).Manolescu).

• Iubirea-vrajăIubirea-vrajă. Sinele se pierde în . Sinele se pierde în celălalt, prin privire şi atingere. celălalt, prin privire şi atingere.

Logosul este suprimat în favoarea Logosul este suprimat în favoarea magiei, a puterii spirituale care magiei, a puterii spirituale care uneşte şi dă senzaţia de beatitudine, uneşte şi dă senzaţia de beatitudine, de fericire supremă.de fericire supremă.

„„Apoi n-a mai fost în stare să Apoi n-a mai fost în stare să vorbească, nici eu n-am mai putut s-o vorbească, nici eu n-am mai putut s-o întreb; ci ne priveam fix, fermecaţi, întreb; ci ne priveam fix, fermecaţi, stăpâniţi de acelaşi fluid suprafiresc stăpâniţi de acelaşi fluid suprafiresc de dulce, inde dulce, inccaappabili să ne împotrivim, abili să ne împotrivim, să ne scuturăm de farmec, să ne scuturăm de farmec, deşteptându-ne. Mi-e greu să descriu deşteptându-ne. Mi-e greu să descriu emoţia. O fericire calmă şi în acelaşi emoţia. O fericire calmă şi în acelaşi timp violentă”.timp violentă”.

Există, iniţial, un joc al privirilor, apoi un Există, iniţial, un joc al privirilor, apoi un joc al atingerilor”.joc al atingerilor”.

• Iubirea-vrajăIubirea-vrajă este un nucleu erotic al romanului. Toate este un nucleu erotic al romanului. Toate sentimentele lui sentimentele lui Allan Allan sunt declanşate de vrajăsunt declanşate de vrajă. . „Ea îmi ceru „Ea îmi ceru să lepăd sandalele şi să-mi apropii piciorul de piciorul ei. să lepăd sandalele şi să-mi apropii piciorul de piciorul ei. Emoţia celei dintâi atingeri n-am s-o uit niciodată. M-a Emoţia celei dintâi atingeri n-am s-o uit niciodată. M-a răzbunat pentru toate geloziile pe care le îndurasem până răzbunat pentru toate geloziile pe care le îndurasem până atunci. Am ştiut că Maitreyi mi se dă toată în acea abandonare atunci. Am ştiut că Maitreyi mi se dă toată în acea abandonare a gleznei şi pulpei, aşa cum nu se mai dăduse vreodată. Scena a gleznei şi pulpei, aşa cum nu se mai dăduse vreodată. Scena de pe terasă o uitasem. Nimeni n-ar putea minţi atât de de pe terasă o uitasem. Nimeni n-ar putea minţi atât de dumnezeieşte ca să pot fi păcălit de atingerea aceasta, îmi dumnezeieşte ca să pot fi păcălit de atingerea aceasta, îmi spuneam (...) În acele două ceasuri de îmbrăţişare (erau oare spuneam (...) În acele două ceasuri de îmbrăţişare (erau oare altceva mângâierile gleznelor şi pulpelor noastre?) – pe care altceva mângâierile gleznelor şi pulpelor noastre?) – pe care jurnalul le schiţează atât de sumar, atât de şters, încât multă jurnalul le schiţează atât de sumar, atât de şters, încât multă vreme după aceea m-am întrebat dacă mai trebuie să continui vreme după aceea m-am întrebat dacă mai trebuie să continui însemnarea etapelor noastre – am trăit mai mult şi am înţeles însemnarea etapelor noastre – am trăit mai mult şi am înţeles mai adânc fiinţa Maitreyiei decât izbutisem în şase luni de mai adânc fiinţa Maitreyiei decât izbutisem în şase luni de eforturi, de prietenie, de început de dragoste. Niciodată n-am eforturi, de prietenie, de început de dragoste. Niciodată n-am ştiut mai precis că posed ceva, că posed absolut”.ştiut mai precis că posed ceva, că posed absolut”.

Iubirea-vanitateIubirea-vanitate. Exacerbarea . Exacerbarea conştiinţei de sine şi a calităţilor - conştiinţei de sine şi a calităţilor - exagerare care provine din luciditate.exagerare care provine din luciditate.

Iubirea – pasiune. Iubirea – pasiune. Stare totală, reală Stare totală, reală şi puternică. Apropiere de sacru. şi puternică. Apropiere de sacru. Întoarcere la timpul arhetipal. Întoarcere la timpul arhetipal.

„„O nemaipomentă beatitudine mă invadă atunci pe toate părţile O nemaipomentă beatitudine mă invadă atunci pe toate părţile sufletului şi ale trupului. Îmi simţeam fiinţa plenar şi continuu, sufletului şi ale trupului. Îmi simţeam fiinţa plenar şi continuu, un val inefabil mă înălţa din nimic, fără să mă despartă totuşi un val inefabil mă înălţa din nimic, fără să mă despartă totuşi de mine însumi, fără să mă rătăpcească. Niciodată n-am trăit de mine însumi, fără să mă rătăpcească. Niciodată n-am trăit mai total şi mai nemijlocit ca în acele clipe, care mi s-au părut mai total şi mai nemijlocit ca în acele clipe, care mi s-au părut fără durată. Încleştarea aceea la sânul Maitreyiei era mai mult fără durată. Încleştarea aceea la sânul Maitreyiei era mai mult decât dragoste”.decât dragoste”.

• RRătăcirea prin configuraţia labirintică s-a abolit, ătăcirea prin configuraţia labirintică s-a abolit, eroul ajunge la centrul spre care râvnea. Pasiunea eroul ajunge la centrul spre care râvnea. Pasiunea îi conduce pe Allan şi Maitreyi la o stare totală, îi conduce pe Allan şi Maitreyi la o stare totală, reală şi puternică, adică la sacru, căci au fost reală şi puternică, adică la sacru, căci au fost topite contrariile, principiile cosmologice au fost topite contrariile, principiile cosmologice au fost unite într-o singură fiinţă. Clipele de iubire sunt unite într-o singură fiinţă. Clipele de iubire sunt fără de durată, prin exluderea timpului, a ceea ce fără de durată, prin exluderea timpului, a ceea ce este iluzoriu, profan şi prin întoarcerea la timpul este iluzoriu, profan şi prin întoarcerea la timpul arhetipal. Iubirea-pasiune reprezintă trecerea arhetipal. Iubirea-pasiune reprezintă trecerea dincolo, în sacru, prin refacerea unităţii. dincolo, în sacru, prin refacerea unităţii.

Moartea simbolică:Moartea simbolică:

„„Aproape sufocat de o durere pe care nu Aproape sufocat de o durere pe care nu ştiam pe ce nume să-i spun, căci nu ştiam pe ce nume să-i spun, căci nu mai era nici dragoste, nici suferinţă, ci mai era nici dragoste, nici suferinţă, ci un sentiment de totală năruire, ca şi un sentiment de totală năruire, ca şi cum m-aş fi trezit deodată singur într-cum m-aş fi trezit deodată singur într-un cimitir, fără nimeni lângă mine un cimitir, fără nimeni lângă mine căruia să mă plâng, de la care să căruia să mă plâng, de la care să aştept mângâiere” .aştept mângâiere” .

. Ideea de moarte şi pierdere a sinelui . Ideea de moarte şi pierdere a sinelui este conotată prin imaginea cimitirului. este conotată prin imaginea cimitirului.

• Eşecul generează drama morală şi Eşecul generează drama morală şi metafizică, valorificată prin creaţiemetafizică, valorificată prin creaţie