Upload
others
View
6
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
Dosar nr. 259/P/2015
REFERAT CU PROPUNERE LUARE
A MĂSURII ARESTĂRII PREVENTIVE
10.12.2015
Procuror şef serviciu (.....)şi procuror (.....)din cadrul Direcţiei Naţionale
Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, examinând lucrările dosarului cu
numărul de mai sus,
C O N S T A T Ă M U R M Ă T O A R E L E:
În cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de
corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, fapte săvârşite în legătură cu
solicitările de retrocedare a proprietăţilor la care (.....) pretinde că este îndreptăţit în
calitate de descendent în linie directă al MS Carol al II – lea al României ((.....) ),
dar şi în calitate de cumpărător al drepturilor succesorale ale Prinţesei Elena a
României, soţia supravieţuitoare a fostului rege, pe care le-a achiziţionat conform
contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1489 din 02.08.2001 de
către BNP (.....).
Deoarece demersurile pe care acesta le-a făcut în justiţie încă din anul 2002
au rămas fără rezultat, având nevoie de „oameni mai puternici, mai bine ancoraţi
MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE
DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE
SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV
2
politic”, care să intervină pentru retrocedarea proprietăţilor solicitate fără drept,
începând cu luna noiembrie 2006, a apelat la inculpatul Truică Remus, care la
rândul său a cooptat inculpaţii (.....), Roșu Robert, constituind astfel un grup
infracţional ce a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate de (.....) prin
săvârşirea de infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, prin oferire de
bani/bunuri funcţionarilor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor
proprietăţi pentru influenţarea deciziilor acestora, prin instigarea şi complicitatea la
săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunii de abuz în serviciu (prin punerea la
dispoziţie/semnarea înscrisurilor necesare), prin traficarea influenţei, reale, asupra
funcţionarilor publici.
(.....)
Ulterior, în cursul anului 2007, la grupul infracţional au aderat inculpaţii
Andronic Dan şi Marcovici Marius Andrei iar din anul 2011 şi inculpatul
Mateescu Lucian.
Acte de sesizare:
(.....)
Acte de urmărire penală:
(.....)
Prin ordonanţa din data de 8.12.2015 s-a dispus extinderea şi efectuarea în
continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii:
Truică Remus, pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea unui grup
infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; trafic de influenţă, prev.
de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; spălare a
banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1
Cod penal; complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul
un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. 1 Cod
penal rap. la art. 132
din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu
aplicarea art. 309 Cod penal; dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la
3
art. 6 din Legea 78/2000; în final toate cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1
Cod penal.
Roșu Robert Mihăiţă, pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea unui
grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; trafic de influenţă,
prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal;
complicitate la spălarea banilor, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 29 alin.
1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; complicitate la
abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu
consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132
din
Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal;în
final toate cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.
Andronic Dan Cătălin, pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea unui
grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal – în forma aderării;
complicitate la trafic de influenţă, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 291
alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal;în final toate cu aplicarea
art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.
Marcovici Marius Andrei pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea
unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; complicitate la
trafic de influenţă, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 291 alin. 1 Cod
penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; spălarea banilor, prev. de art. 29 alin. 1
lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; în final toate cu
aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.
Mateescu Lucian Claudiu, , pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea
unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal – în forma
aderării; complicitate la trafic de influenţă, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la
art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; în final toate cu
aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.
Prin ordonanţele din datele de 09.12.2015 şi 10.12.2015 s-a dispus punerea în
mişcare acţiunii penale faţă de inculpaţii Truică Remus, Roşu Robert Mihăiţă,
Andronic Dan Cătălin, Marcovici Marius Andrei şi Mateescu Lucian Claudiu pentru
4
aceleaşi infracţiuni pentru care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi
penale.
În fapt,
După luna ianuarie 1990, (.....)s-a mutat definitiv în România şi împreună cu
tatăl său, (.....), au demarat procedurile necesare pentru a fi recunoscuţi ca succesori
ai regelui Carol al II – lea al României. În acest scop, la data de 07.08.1991 tatăl
său (.....) a înregistrat la Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV civilă dosarul
nr.(.....)/1991, având ca obiect recunoaşterea hotărârii nr. (.....) din 06.02.1955
pronunţată de Tribunalul Lisabona Camera a II – a civilă, Secţia I, definitivă şi
executorie. După decesul (.....) în anul 2006, acţiunea a fost continuată de (.....).
Procesul s-a finalizat cu recunoaşterea hotărârii decizia civilă nr. (.....) din
14.02.2012 pronunţată în dosarul nr.(.....)/2/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie.
În cronologia demersurilor desfăşurate, (.....), din anul 1990 şi până în anul
2002 s-a concentrat alături de tatăl său pe demersurile judiciare din cadrul
procesului de exequator dar, după anul 2002 a demarat și în nume personal
procedurile de retrocedare la care se considera îndreptăţit, ca urmaș al regelui Carol
al II – lea al României, pentru a nu pierde termenele de decădere prevăzute în
legile de retrocedare.
(.....) a considerat că este persoană îndreptăţită la moştenirea regelui Carol al
II-lea şi că acest lucru ar rezulta din hotărârea nr.(.....) din 06.02.1955 a instanţei
judecătoreşti din Portugalia, respectiv Tribunalul Lisabona Camera a II – a civilă,
Secţia I, definitivă şi executorie, prin care a fost recunoscută atât filiaţia tatălui său,
(.....)în raport cu regele Carol al II – lea al României, cât şi dreptul tatălui său la
succesiunea lăsată de defunctul rege.
Însă, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut regelui Carol al II – lea al
României şi apoi împărţirea averii între cei doi fii ai acestuia, regele Mihai I şi
Prinţul (.....), putea fi realizată numai după recunoaşterea de către legea română
a hotărârii nr.132 din 6.02.1955 pronunţată de Tribunalul Lisabona în
5
conformitate cu dispoziţiile art.167 din Legea nr.105/1992, prin procedura de
exequator, care s-a finalizat doar în anul 2012.
Conform declaraţiei executorului judecătoresc (.....) şi a înscrisurilor depuse
de acesta la dosar, rezultă că în data de 13 februarie 2002, prin avocat, suspectul (.....)
a depus un număr de 10 notificări adresate primăriei şi Regiei Autonome a
Pădurilor, între care şi cea înregistrată de executor sub nr. (.....)/13.02.2002,
identificată ulterior ca fiind notificarea adresată Primăriei Municipiului Bucureşti,
prin care a fost solicitată restituirea în natură a Fermei Regale Băneasa (la
primărie a fost constituit dosarul administrativ nr. (.....) din 13.03.2003).
Prin urmare, la momentul la care (.....) a solicitat restituirea în natură a
Fermei Regale Băneasa, acesta nu avea calitate de moștenitor și nici vocație la
reconstituirea dreptului de proprietate. Mai mult, probele administrate au dovedit
că, Ferma Regală Băneasa nu a aparținut niciodată în mod legal regelui Carol
al II – lea al României. Astfel, cele două adevăruri au fost deplin cunoscute de
către acesta și așa cum vom arăta în cele ce urmează, au fost deplin cunoscute și de
membrii grupului infracțional organizat, care s-au asociat și sprijinit acțiunile, prin
care au obținut ilegal un imobil proprietatea statului român.
Demersurile referitoare la retrocedarea imobilelor efectuate de (.....) nu au
putut fi concretizate în perioada 2002 – 2005, pe de o parte pentru că nu era în
măsură să îşi dovedească calitatea de persoană îndreptăţită, hotărârea instanţei din
Lisabona nefiind recunoscută, iar pe de altă parte că nu putea moșteni bunuri care
nu au existat în patrimoniul antecesorului său.
În anul 2005, în ansamblul acestor preocupări a cunoscut-o pe (.....) , care i-a
fost prezentată ca o persoană cu multe relaţii şi care s-a oferit să-i acorde sprijin în
demersurile de identificare şi recuperare a bunurilor preluate abuziv, în schimbul
unei cote din dreptul de proprietate al bunurilor obţinute.
(.....) s-a considerat depăşită de „dificultăţile” de rezolvare, astfel că în anul
2006, după ce i-a comunicat suspectului (.....) că nu poate obţine proprietăţile şi că
are nevoie de „oameni mai puternici, mai bine ancoraţi politic”, i-a făcut cunoştinţă
6
cu inculpatul Truică Remus, pe care i l-a prezentat ca fiind o persoană cu
importanţă în România, consilier al lui (.....) şi (.....) .
Din declaraţia (.....) reiese faptul că în mod continuat inculpatul Truică
Remus i-a promis că va interveni direct sau prin relaţiile pe care le are la nivelul
instituţiilor deţinătoare a terenurilor solicitate pentru a obţine soluţii favorabile:
„Remus Truică mi-a spus că are relaţii la nivel politic, că el este foarte
interesat de Snagov şi Băneasa şi că poate să recupereze pentru noi. Mi-a spus că
este prieten cu (.....) , că l-a ajutat să îşi pună banii în China, era mândru că era
ideea lui cu China. Remus Truică a menţionat că este consilierul lui (.....) pe care îl
sfătuieşte în materie de afaceri, fiind în relaţii apropiate…….
Când am ezitat să semnăm, fiind nemulţumiţi de procentele luate de Truică,
acesta ne-a spus că este ultima şansă pe care o avem, că altfel nu vom obţine nimic.
Cu această ocazie ni s-a precizat că ei au acces inclusiv la Curtea Supremă, că
dacă va fi nevoie, ne poate ajuta la Curtea Supremă.” (Vol. V)
(.....)
Bazându-se pe influenţa reală pe care o avea asupra funcţionarilor publici,
direct sau prin intermediul asociaţilor săi, şi intuind posibilitatea obţinerii în mod
necuvenit a unor bunuri de o valoare considerabilă, inculpatul Truică Remus i-a
promis apoi suspectului (.....) că poate să îi recupereze averea revendicată,
pretinzând că are relaţii în lumea politică şi în justiţie la cel mai înalt nivel,
respective, în calitate de fost şef al cancelariei primului ministru cunoaşte
politicieni de top şi funcţionari publici la nivelul instituţiilor centrale şi poate
apela chiar şi la serviciile unor firme de avocatură de renume, făcându-se referire
inclusiv la un judecător de la ÎCCJ aflat în relaţie cu unul dintre avocaţii de la
firma de avocatură prezentată, cerând în schimb o parte considerabilă, între 50 –
80% din fiecare bun care va fi obţinut.
Întâlnirea dintre (.....) şi inculpatul Truică Remus a avut loc la sediul firmei
de avocatură (.....) , mediată de unul dintre parteneri, inculpatul Roşu Robert
Mihăiţă.
În ceea ce îl priveşte pe avocatul ROŞU ROBERT MIHĂIŢĂ, rolul său a
fost esenţial în activitatea grupului şi atingerea scopului urmărit, folosindu-şi
profesia şi imaginea rezultată din calitatea de partener la una din firmele cunoscute
7
de avocatură din România, a participat la discuţiile cu (.....) încă de la început, s-a
ocupat de demersuri de notificare la diferite instituții publice, acestea fiind absolut
necesare pentru a crea aparenţa de legalitate, a încheiat actele şi împuternicirile
necesare pentru atingerea scopului grupului (a redactat contractul de cesiune şi
actele adiţionale, a redactat notificări şi memorii către instituţii publice deţinătoare,
s-a prezentat personal la şedinţele comisiilor de retrocedare pentru determinarea
membrilor acestora să adopte punctul său de vedere, a redactat contracte de
vânzare-cumpărare pentru bunuri retrocedate cunoscând modul lor ilicit de
dobândire).
Pentru a ascunde natura infracţională a înţelegerii, la data de 01.11.2006, la
aceeaşi societate de avocatură (.....) , se încheie un contract de cesiune drepturi,
aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între (.....)
şi SC (.....) SRL, reprezentată de inculpatul Truică Remus.
În concret, acest contract redactat de inculpatul Roşu Robert, prevede că
(.....) în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros,
toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi
identificate în contract (între care şi „Ferma Băneasa” – punctul 1.5 din contract,
teren în suprafaţă de 28,63 ha). (.....) SRL se obligă să plătească în anumite condiţii
o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în
proceduri administrative sau judiciare de restituire. În concret, (.....) SRL se obligă
la plata unui avans în sumă de 4 milioane euro, din care 1 milion euro la semnarea
contractului, şi apoi la plata a 20% din preţul obţinut din valorificarea fiecărui
imobil care va fi retrocedat. Pentru 5 imobile, identificate în Anexa 2, (.....) SRL
urma să plătească 50% din valoarea acestora (….). Pentru imobilul „Ferma
Băneasa” cotele stabilite sunt de 20% pentru (….) şi 80% pentru (.....) SRL.
Potrivit art. 10 din contract, după perfectarea acestuia părţile au încheiat
antecontracte de vânzare-cumpărare pentru fiecare imobil în parte, autentificate de
notarul public la data de 17.04.2007.
Ulterior, la datele de 04.04.2007 şi 04.10.2007 se încheie acte aditionale la
contractul initial, redactate de acelaşi inculpat Robert Roşu, prin care sunt adăugate
8
alte imobile pretinse de (….) , pentru care cota cedată către (.....) SRL variază între
50% şi 64% din valoarea imobilelor. Ambele acte adiţionale sunt semnate pentru
(.....) SRL de inculpatul Remus Truică ca mandatar.
Interpunerea acestei societăţi în realizarea înţelegerii între inculpaţii Remus
Truică şi (.....) este modalitatea la care s-a recurs pentru spălarea banilor pretinşi,
promişi şi daţi în schimbul influenţei traficate, dar şi pentru ascunderea identităţii
reale a celorlaţi traficanţi de influenţă, parteneri ai lui Truică în activitatea
infracţională desfăşurată.
(….)
Datorită faptului că (….) nu dispunea de bani pentru a plăti inculpatului
Truică Remus influența traficată, ba chiar dorea să obţină avans pentru bunurile
revendicate, iar acesta din urmă, la rândul său a identificat oportunități de
îmbogățire, au convenit o înţelegere prin care plata traficului de influenţă a fost de
80% din valoarea bunurilor și s-a raportat la un avans de 4 milioane euro pe care l-
a primit cumpărătorul de influenţă, în schimbul cesiunii bunului viitor pentru care s-
a traficat influenţa.
Prin prisma legăturilor de afaceri preexistente, inculpatul Truică Remus
i-a cunoscut pe suspecţii (….) şi de asemenea pe inculpaţii Marcovici Andrei
Marius, Dan Andronic şi Mateescu Lucian.
Astfel, din actele dosarului rezultă că SC (.....) SRL are ca singur asociat
persoana juridică offshore (.....) LIMITED, cu sediul în Cipru, şi are ca
administrator pe numita (….) (specialistă în politici de investiţii, piaţa de capital,
imobiliare şi management de resurse naturale) colaboratoare şi persoană de
încredere a suspectului (….) , bogat om de afaceri israelian.
(….)
În privinţa lui (….), din cercetările efectuate a rezultat că acesta controlează
compania (….)(BSG), având o avere estimată de Forbes la 3,6 miliarde de dolari. A
intrat în afaceri în România în domeniul imobiliar în anii 2000, fiind asociat cu
inculpatul Remus Truică şi cu suspectul (….). În octombrie 2007 se înfiinţează firma
(….)Services, compania are profil imobiliar, inculpatul Truică deţinând 50% din
acţiuni, restul revenind offshore-ului (….)LTD, controlată de (….) şi, implict, de (….).
9
Administratorul companiei este inculpatul Marcovici Andrei Marius,
prieten şi asociat în afaceri cu inculpatul Truică şi fost consilier al (….) .
O altă societate la care inculpatul Marcovici Marius Andrei apare alături de
inculpatul Remus Truică, dovedind astfel legătura apropiată dintre aceştia, este (….),
unde inculpatul Truică Remus deţine 30% din părţile sociale, iar inculpatul
Marcovici Marius Andrei este administrator.
Inculpatul Marcovici Marius Andrei, partenerul de afaceri al inculpatului
Truică Remus, a fost atras în grup încă din anul 2007, păstrând legătura între acesta
şi suspecţii (….)şi (….). Fiind consilier al primului ministru a contribuit la întărirea
convingerii (….) în influenţa reală a grupului în lumea politică. Începând cu anul
2010 rolul său în cadrul grupului a sporit, fiind desemnat administrator al (.....)
SRL, dar şi împuterncit al ofshore-ului din Cipru, (.....) Ltd, preluând rolul
inculpatului Truică. În această calitate a purtat discuţii în mod direct cu (….) dându-
i de înţeles că doar prin influenţa grupului va putea obţine bunurile revendicate. A
semnat apoi acte pentru societate, care disimulează traficul/cumpărare de influenţă
realizată („înţelegerea” din data de 13.04.2011 şi actul adiţional la aceasta).
Implicarea sa în activitatea grupului rezultă din declaraţia suspectului Truică
Remus, care a menţionat că acesta era omul de încredere al lui (….) şi participa la
discuţii alături de acesta sau în numele său, dar şi din convorbirile telefonice
interceptate în cauză.
(….)
Inculpatul Remus Truică înfiinţează de asemenea societatea (….), în care se
asociază cu unul din offshore-urile regăsite la (.....), respectiv (….) LTD, societate
înregistrată Insulele Virgine Britanice, controlată de suspecţii (….)şi (….).
Suspectul (….)este asociat în afaceri cu (….), cunoscut pentru implicarea sa în
dezvoltarea companiei (….) New York, dar mai ales pentru faptul că a activat ca
(….)al lui (….), (….)al Israelului. Din anul 2002 activează în România şi în ţări din
regiune (Ungaria, Austria, Serbia) ca şi consultant politic şi de PR.
În România a activat ca şi consilier al lui (….), împreună cu inculpatul Remus
Truică şi cu suspectul (….), iar în anul 2006 se implică, alături de acesta din urmă în
10
conducerea societăţii (….) , formată în urma parteneriatului între (….), deţinută de
inculpatul Dan Andronic şi două companii străine, (….)(Israel) și (….)(SUA).
Inculpatul Andronic Dan este asociat cu suspectul (….)în compania (….)încă
din anul 2002, cei doi activând ca şi consilieri ai (….)şi respectiv ai partidului
acestuia, (….).
Acest inculpat i-a fost prezentat lui (….) în anul 2007 ca o persoană influentă
în lumea media, dar şi în lumea politică, fiind consultant responsabil de campania
electorală a primului ministru. A fost folosit în cadrul grupului pentru a-i da
(.....)convingerea că reuşita demersului se va datora şi presiunii media exercitată
prin intermediul publicaţiilor coordonate de acesta. De asemenea, a contribuit la
întărirea convingerii (….) în influenţa reală a grupului la nivel politic cel mai înalt
în statul român, prietenia lui Andronic cu primul ministru fiind de notorietate. De
asemenea, a contribuit la evitarea unor acţiuni ale (.....)împotriva SC (.....) şi
implicit împotriva grupului, acţiuni prin care acesta să pretindă alte procente din
bunurile revendicate. Ulterior acesta a păstrat legătura directă între (….)şi soţia lui şi
(….).
Faptul că inculpatul Andronic Dan s-a implicat după aderare în activitatea
grupului rezultă atât din declaraţia suspectului Mateescu Lucian, dar şi din
convorbirile interceptate în cauză.
(….)
Inculpatul Mateescu Lucian a aderat la grup în anul 2011, fiind
prezentat suspectului (….)de inculpaţii Marcovici şi Andronic, iar apoi, fiind
acceptat de (….), acesta a acţionat apoi alături de inculpatul Marcovici, preluând
rolul inculpatului Truică în activitatea infracţională a grupului pentru obţinerea unor
bunuri revendicate de (….) .
(….)
Suspecţii (….), (….), (….), au contribuit cu sume de bani pe care inculpatul
Truică Remus le-a oferit cumpărătorului de influenţă cu titlu de avans, conform
înțelegerii infracționale dar şi cu sume de bani necesare costurilor judiciare, iar
inculpatul Roşu Robert a contribuit cu depunerea notificărilor la instituţii publice
diverse, pentru a crea aparenţa unui demers serios, dar și cu încheierea actelor şi
împuternicirilor solicitate de către inculpatul Truică Remus.
11
(….)
Din cele prezentate mai sus rezultă că în derularea activităţii infracţionale,
pentru fiecare etapă în parte, inculpatul Truică Remus desfăşura activitatea de
informare a membrilor grupului, păstrând legătura între aceştia şi cumpărătorul de
influenţă.
Datorită neînţelegerilor cu ceilalţi membrii, în anul 2009, după obţinerea şi
valorificarea terenurilor dorite, inculpatul Truică Remus iese din „afacere” şi locul
său este preluat de inculpatul Mateescu Lucian, acesta continuând alături de ceilalţi
membri activitatea infracţională de traficare a influenţei.
Relevante sun următoarele convorbiri:
(….)
Deşi grupul infracţional a fost constituit în scopul obţinerii întregii averi
revendicate de (….) , activitatea infracţională a grupului continuând şi pe parcursul
anilor 2013 (aşa cum rezultă din interceptările de la dosar, dar şi din declaraţiile
date de suspecţi), până la acest moment s-au efectuat acte de urmărire doar cu
privire la retrocedarea nelegală a Fermei Regale Băneasa.
În concret, după declinarea de către Primăria Municipiului Bucureşti, prin
dispoziţia nr. (….) din 23.11.2007 a Primarului General al Municipiului Bucureşti
către Institutul pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti,
demersurile inculpatului Truică Remus au fost derulate la nivelul acestei instituții și
au fost concentrate pe rezolvare până la sfârșitul anului 2007, iar pe parcursul
lunilor aprilie – iulie 2008 fiind interceptate mai multe convorbiri între membrii
grupului infracțional:
(….)
Aşa cum am arătat, intermedierea influenţei necesare la Institutul pentru
Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, dar și mituirea
directorului Institutului (.....), a fost sarcina infracțională îndeplinită de către
inculpatul Truică Remus.
Învestit cu soluţionarea notificării nr. (….) din 13.02.2002 având ca obiect
Ferma regală Băneasa, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice - Institutul pentru
Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti prin nota nr. (….) din data
12
de 14.04.2008 a solicitat (.....) dovezile din care să rezulte: calitatea sa de
persoană îndreptăţită, natura terenului, în considerarea dispoziţiilor art. 4 alin.2
din Legea nr. 10/2001 şi ale pct. 4.4 din Normele metodologice, sens în care i s-a
solicitat să completeze dosarul administrativ cu următoarele: certificatul de
moştenitor, dovada că nu au fost depuse cereri de restituire vizând acel imobil de
către alţi moştenitori legali sau testamentari, titlul de proprietate din 1931 pentru a
dovedi dreptul de proprietate al Regelui Carol al II - lea asupra acelui teren, dovada
că terenul intră sub incidenţa Legii 10/2001, deoarece din anexele ataşate
notificării rezulta că terenul era în extravilan, agricol şi neagricol şi nu intra
sub incidenţa art. 8 din Legea nr. 10/2001, neputând forma obiect al
reconstituirii, solicitările fiind comunicate Casei de avocatură (….) sub nr. (….) din
05.05.2008 de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Dosarul administrativ nu a fost completat în sensul celor dispuse, dar cu toate
acestea prin decizia nr. 26 din 03.09.2008 membrii Consiliului de Administraţie al
Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti,
încălcând dispoziţiile HG nr.1881/2005 şi ale art. 8 şi art. 21 din Legea nr.10/2001
au recunoscut: calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituire conform Legii
nr.10/2001 a inculpatului (.....) cu privire la Ferma regală Băneasa, dobândirea
dreptului de proprietate de către autorul petentului, Regele Carol al II – lea al
României şi faptul preluării abuzive a acestuia, iar prin decizia nr. 30 din
26.09.2008 au dispus, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.10/2001,
restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în aceeaşi zi, 26.09.2008, fiind
încheiat protocolul de predare – preluare nr. (….) .
Deciziile abuzive de aprobare a restituirii Fermei regale Băneasa de către
membrii Consiliului de Administraţie al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare
pentru Protecţia Plantelor Bucureşti a dus la obţinerea acestui bun ca folos
necuvenit pentru numitul (.....) şi pentru numitul TRUICĂ REMUS şi grupul
constituit în jurul acestuia, decizia cauzând totodată un prejudiciu statului român în
valoare de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei).
13
În concret, după primirea notificării directorul institutului, (….) - actualmente
decedat, a transmis nota juridică din 14.04.2008, întocmită de consilierul (….) , prin
care, aşa cum am arătat, cererea (….) a fost analizată, fiind constatate lipsurile
documentaţiei, menţionate mai sus, notă transmisă Ministerului Agriculturii, care a
comunicat-o apoi solicitantului la firma de avocatură.. Această notă a fost
identificată la locuinţa lui (….) cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată anterior
în dosarul iniţial (….)P/2012, nefiind comunicată la dosar de Institut, deşi prin
ordonanţă s-a dispus predarea întregului dosar. Ulterior a fost ridicat dosarul în
original, dar această notă de respingere a cererii nu a mai fost identificată.
Din declaraţia martorului (….) la momentul respectiv, în subordinea căreia
funcţiona institutul potrivit legii, a rezultat că pentru a obţine bunul, deşi i s-au
comunicat neajunsurile cererii, inculpatul Truică Remus a venit în mai multe
rânduri la institut, încercând să îl determine să admită cererea şi să dispună
administrativ trecerea terenului în proprietatea (….) . Martorul a refuzat, nu doar
admiterea cererii, pe care a considerat-o nelegală, ci chiar întrevederea cu inculpatul
Remus Truică.
În aceste condiţii, prin coruperea directorului (.....), dar şi prin convingerea
prin influenţă politică a secretarului academiei, (….), inculpatul Truică Remus a
reuşit în final să obţină decizia de retrocedare.
Deşi urmau să renunţe la un teren pe care erau desfăşurate activităţi de
cercetare care justifică chiar obiectul de activitate al institutului, trecând peste
punctul de vedere al preşedintelui academiei, la data de 29.07.2008 (….) trimite
institutului adresa nr. (….) prin care solicită să se convoace CA pentru a se analiza
solicitarea (….), care să fie invitat personal la şedinţă. În aceeaşi zi i s-a comunicat
(….)faptul că s-a dat dispoziţia de convocare a consiliului pentru analizarea cererii
sale. Precizăm faptul că din probele dosarului rezultă că această adresă a lui (….) i-
a fost pretinsă inculpatului Remus Truică de (….)ca o condiţie pentru admiterea
cererii, în cadrul înţelegerii frauduloase dintre aceştia.
Urmare a acestei adrese, directorul (….) convoacă apoi CA, şedinţa având
loc la data de 02.09.2008, la care au participat în calitate de invitaţi (….) şi
14
avocatul acestuia, inculpatul Robert Roşu, precum şi inculpatul Truică Remus, fără
a avea o calitate oficială şi fără a semna vreun act.
De asemenea, au participat ca invitaţi şi (….)şi jurista (….). Consiliul a constatat
că terenul nu este identificat, astfel că s-a decis efectuarea unei expertize
topografice. Trebuie subliniat faptul că suspectul (….), membru în CA, a solicita în
mod expres date suplimentare care să lămurească dacă terenul revendicat este în
intravilanul sau în extravilanul localităţii şi dacă intră sub incidenţa Legii 10/2001.
Deşi erau prezenţi doi jurişti din partea instituţiei, în afara (….)la şedinţă participând
şi numita (….), juristul academiei, cel care răspunde la aceste solicitări este
inculpatul Roşu Robert.
Acesta arată doar că terenul a aparţinut comunei Băneasa, concluzionând că
este în intravilan, fără a exista o dovadă în acest sens. Restul aspectelor nu sunt puse
în discuţie, nu se solicită clarificări şi date suplimentare, iar membrii CA decid că se
va face o expertiză pentru delimitarea terenului. De asemenea, se hotărăşte că
institutul este unitate deţinătoare potrivit legii şi (….) este persoană îndreptăţită,
fiind luat în considerare pentru aceasta un act din 1940 (proces-verbal de sechestru)
şi menţiunile din decretul 38/1948 (în care se menţionează însă că trece în
administrarea statului „fosta proprietate Carol al II-lea). Această decizie constituie
un abuz, la dat respectivă recunoaşterea hotărârii Tribunalului din Lisabona nefiind
încă finalizată, nu s-a stabilit pe criterii obiective dacă terenul intră sub incidenţa
Legii 10/2001.
(….)
Expertiza (are doar 3 file), este întocmită de numitul (….) , pe baza unor
calcule analitice, cu scopul de a schimba coordonatele terenului în aşa fel încât să
răspundă interesului infracţional, din probele dosarului rezultând că acesta a dorit să
obţină exact acest teren şi nu altul.
În expertiza întocmită de specialistul DNA în prezenta cauză se arată că
expertul (….) nu a respectat normativele aplicabile pentru efectuarea expertizelor
topo, nu s-a menţionat metodele şi aparatura folosită, metodele şi planurile
cartografice în vederea stabilirii vechiului amplasament se face trimitere la metoda
15
folosită, nu sunt ataşate hărţi sau planuri vechi, astfel că concluziile acestuia nu pot6
fi avute în vedere. Mai mult, specialistul DNA procedează la efectuarea aceleiaşi
expertize, cu metode specificate expres, pe baza coordonatelor din
expertiza”imobiliară” a lui (.....), concluzia fiind că acesta nu a făcut o identificare
reală a terenului, în condiţiile în care se suprapune cu terenul ocupat de construcţii.
Fiind audiat în cauză ca suspect, (.....) a declarat că nu el a întocmit această
expertiză şi că semnătura aplicată în dreptul numelui său pe raport nu îi aparţine. A
precizat că domiciliază în jud. Neamţ şi în vederea reînnoirii certificatul de
autorizare i-a dat ştampila colegului său, (.....) , care trebuia să depună cererea în
numele său la Bucureşti, în cursul anului 2007. Acesta nu i-a mai adus ştampila
înapoi şi nici o ştampilă nouă.
Următoarea şedinţă de CA a avut loc la data de 26.09.2008, şedinţă în care a
fost din nou luată în discuţie cererea (.....) de retrocedare a 204.740 mp teren, fiind
avută în vedere şi expertiza lui (.....), concluziile acestuia fiind acceptate de membrii
CA. (.....) nu a mai participat la şedinţă, fiind reprezentat de avocet, inculpatul
Roşu Robert.
Din declaraţia suspectului (.....) rezultă implicarea directă a inculpatului
Truică Remus în rezolvarea favorabilă a cererii de retrocedare la nivelul Institutului
pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti :
“Mai arăt că între cele două şedinţe Truică a venit la instituit cu un cetăţean
străin, pe care l-a prezentat ca fiind consilierul de imagine al (.....) . Nu am reţinut
numele acestuia, dar mi-a dat cartea de vizită. Cei doi au venit la (.....) şi acesta m-
a chemat pentru a fi prezentați. Mi-am dat semna ulterior după câteva luni că au
venit pentru a ne impresiona, în sensul de a ne arăta nivelul de influenţă. Pe
moment am fost impresionat dar ulterior am realizat care a fost scopul acestei
întâlniri.
La acea întâlnire nu s-a discutat despre acea retrocedare şi s-a pus problema
ca şi cum ar fi deja realizată. Am înţeles că acea persoană este asociatul lui Truică
şi a venit pentru a vedea stadiul retrocedării. Tot atunci s-a discutat şi despre
urgentarea trecerii din public în privat şi pe moment n-am înţeles.” (Vol II)
Tot din această declaraţie rezultă faptul implicarea directorului (.....) în
obţinerea acordului membrilor Consiliului de Administraţie de a semna procesul
verbal prin care să se accepte retrocedarea terenului solicitat:
16
„La şedinţa din 26.09.2008 (.....) ne-a spus că totul este în regulă, că terenul
este intravilan şi că nu trebuie să ne facem probleme că el semnează”.(Vol II)
În acest mod, consiliul de administraţie în componenţa (.....) hotărăşte, cu
majoritatea voturilor, patru „pentru” şi o abţinere, a numitei (.....) reprezentanta
MADR, restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 170.924, 97 mp situat în
Bucureşti, b-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 8.
Se emite în consecinţă decizia nr. (.....) /26.09.2008.
Decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoţită de documente
justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii
10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii.
Mai mult, din probele dosarului rezultă că în anul 1948 Ferma Regală Băneasa era
situată în extravilanul localităţii Băneasa, aşa încât nu putea face obiectul Legii
nr.10/2001.
Mai mult, abuzul CA este conturat şi prin aceea că între prima şedinţă, din
data de 02.09.2008 şi şedinţa din 26.09.2008 în care terenul a fost retrocedat (.....) ,
preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, numitul (.....) trimite
institutului, la data de 12.09.2008, prin adresa nr.1772, că a depus la Primăria
Sector 1, sub nr. (.....) din 23.11.2005, cerere de reconstitu ire a dreptului de
proprietate pentru Ferma Regală Băneasa, solicitând expres să nu întreprindă
măsuri de înstrăinare a imobilului menţionat deoarece dosarul de fond funciar
privind acest teren nu a fost soluţionat.
Cu toate acestea, aşa cum am arătat terenul se retrocedează, consecinţa fiind
prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a
500.399.713 lei), stabilită în evaluarea specialistului DNA, sumă care reprezintă
totodată folos necuvenit pentru inculpaţii (.....), Truică Remus şi asociaţii acestuia în
grupul infracţional.
Din probele administrate până la acest moment în cauză rezultă că acţiunile
directorului (.....)au fost determinate de oferirea de foloase necuvenite de către
Truică Remus, constând în plata unei excursii în străinătate pentru patru persoane.
(.....)
17
Decizia de retrocedare este apoi pusă în executare în aceeaşi zi prin
încheierea unui protocol de predare-primire semnat pentru (.....) de inculpatul Roşu
Robert, fără o delimitare şi punere în posesie efectivă, astfel că ulterior s-a constatat
că s-au restituit 150.000 mp în loc de 170.000 mp, pe terenul restituit se aflau
imobile funcţionale (ex. sediul fermei, cămin de nefamilişti, seră), aşa cum rezultă
din raportul de constatare întocmit de specialistul DNA şi din declaraţia suspectului
(.....) .
Imediat după obţinerea terenului, inculpaţii Remus Truică şi Roşu Robert,
împreună cu ceilalţi membrii ai grupului, au început demersurile pentru transferul
acestuia în proprietatea SC (.....) SRL modalitate în care s-ar fi plătit preţul
traficului de influenţă săvârşit pentru retrocedarea acestui bun şi totodată s-ar fi
realizat şi operaţiunea de „spălare” a lui.
Vânzarea a fost amânată însă din cauza taxelor notariale datorate în
conformitate cu Ghidul notarilor publici pentru anul 2008. Precizăm că valoarea
minimă admisă la tranzacţie era potrivit acestui ghid de 1.300 euro/mp pentru strada
Ion Ionescu de la Brad, ceea ce ar fi dus la taxe de aproximativ 6,5 milioane euro,
sumă considerată inacceptabilă. Pentru înlăturarea acestui obstacol s-a schimbat
numărul administrativ al terenului pe strada Gheorghe Ionescu Siseşti, nr. 8 A, prin
dispoziţie administrativă a primăriei, urmare a unei cereri depusă de (….), acesta
solicitând „atribuire” de număr administrativ, deşi imobilul avea deja un astfel de
număr. Conform noii adrese, valoarea terenului era de doar 500 euro/mp, la care ar
fi corespuns o taxă de aproximativ 2,5 milioane euro. Tranzacţia urma a fi realizată
în aceste condiţii la notarul public (.....) , conform unei înţelegeri cu Truică şi
Robert Roşu.
Suspectul (.....) nu a fost însă de acord să plătească nici această taxă,
solicitând să se găsească „o soluţie creativă”. Tranzacţia este amânată până în
ianuarie 2009, conform noului ghid al notarilor, terenul de pe strada Siseşti fiind
evaluat la 54 euro/mp (pe str. Ion Ionescu de la Brad valoarea minimă admisă a
rămas de peste 1.000 de euro/mp).
18
(.....)
Tranzacţia se realizează finalmente la notarul public (.....) , după ce în
prealabil, la data de 14.01.2009, la acelaşi notar, prin încheierea nr. 4, se autentifică
actul de dezmembrare a terenului în 3 loturi, de 5.583 mp, 18.200 mp şi 127.138
mp. Actul este întocmit de inculpatul Roşu Robert.
La data de 15.01.2009 se încheie şi contractul de vânzare-cumpărare între
(.....) şi SC (.....) SRL, reprezentată de (.....), obiectul fiind întregul teren, toate cele
trei loturi dezmembrate cu o zi înainte, preţul trecut în contract fiind de 3.216.000
lei. Taxele notariale au fost calculate conform încheierii de autentificare la valoarea
de 8 milioane euro, valoare minim admisă de notar la tranzacţie. Contractul a fost
întocmit de avocatul (.....) şi a fost autentificat prin încheierea nr. 5 a notarului.
În aceeaşi zi, 15.01.2009, SC (.....) SRL vinde două din cele trei loturi
proaspăt dobândite, respectiv lotul de 5.583 mp şi cel de 18.200 mp, în favoarea SC
(.....)SA, pentru preţul de 530.000 de euro. Actul este redactat de acelaşi avocat, (.....).
La data de 17.12.2009 SC (.....) procedează mai întâi la alipirea celor două
loturi, actul fiind autentificat la acelaşi notar public, iar apoi, la data de 11.02.2010
terenul rezultat, de 23.783 mp, este dezmembrat în 7 loturi, care sunt apoi
înstrăinate către persoane diferite, terenurile fiind depuse pentru garantarea unor
credite bancare nerestituite ulterior (credite de câte 3 milioane euro, fapte care
formează obiectul investigaţiei penale într-un dosar constituit iniţial la DIICOT în
care Remus Truică este inculpat, (….) ).
****
(.....)
Din analiza actelor şi lucrărilor deja administrate până la acest moment
procesual rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru
care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, faptele fiind de o gravitate
deosebită, respectiv infracţiuni de corupţie sau asimilate celor de corupţie, pentru
19
care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.
Analizând criteriile indicate de art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală,
apreciem că acestea îşi au aplicabilitatea în cauză şi constatăm că privarea de
libertate la acest moment este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru
ordinea publică.
Astfel, existenţa unor domenii cum este şi cel privind proprietatea publică
a statului aflată în administrarea unor instituții în care corupţia apare ca
generalizată deoarece stabileşte practic o legătură automată între exercitarea
atribuţiilor de către funcţionar şi cumpărarea de influență de către cesionarii de
drepturi litigioase, reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna
funcţionare a statului.
Aceste situaţii duc la neîncrederea generalizată a cetăţenilor în instituţiile
publice şi aduc o atingere semnificativă posibilităţii de realizare a scopului
acelor instituţii şi anume asigurarea administrării bunului proprietate publică,
în condiţiile în care unii protejaţi obţin un statut privilegiat prin trafic de influență
și dare de mită . Mai mult, costul suplimentar pe care îl implică pentru bugetul
public faptele de corupţie se reflectă prin ricoşeu în calitatea şi preţul educației,
serviciilor de care beneficiază publicul, în general reflectă în reducerea șansei
oamenilor pentru o viață decentă.
Pericolul social al faptelor trebuie analizat având în vedere şi particularităţile
domeniului proprietății publice în societatea românească.
În condiţiile în care această zonă suferă de o lipsă cronică de resurse, faptele
de natura celor ce formează obiectul prezentului referat şi efectele dramatice
asupra societăţii, prin transferul unei părţi din aceste resurse în beneficii nelegale
pentru unii favoriţi, apar cu atât mai mult ca inacceptabile.
O reacţie fermă a organelor judiciare la adresa celor cu un astfel de
comportament poate avea ca efect diminuarea fenomenului corupţiei în sistemul ce
administrează resursele proprietății publice şi poate contribui la o funcţionare
transparentă a acestuia.
20
Aceste împrejurări determină nevoia dispunerii în cauză a unei măsuri
preventive şi justifică privarea de libertate.
Arestarea răspunde cerinţelor de actualitate, oportunitate şi
proporţionalitate a arestării preventive, având în vedere că nicio altă măsură nu
ar îndeplini scopul urmărit de legiuitor.
În perioada actuală, problema corupției este plasată în centrul atenției opiniei
publice, în centrul atenției factorilor de răspundere politică și juridică internă și
internațională.
Corupția constituie o amenințare pentru democrație, pentru preeminența
drepturilor omului, subminează principiile de bună administrare, echitate și justiție
socială, pune în pericol bazele morale ale societății. De aceea se impune
sancționarea fermă a faptelor de corupție, într–un mod care să descurajeze
fenomenul, să atragă atenția posibililor alți făptuitori asupra dimensiunii răspunderii
penale atrase de asemenea fapte, dar și la un nivel de proporționalitate a măsurii cu
fapta și periculozitatea făptuitorilor.
Concluzia se impune deoarece în cauze vizând domeniul proprietății și
bugetul public al statului, instanța supremă în mod consecvent în analiza
propunerilor de arestare preventivă a reținut: comportamentul infracţional şi
modul în care se presupune că au acţionat este de natură să creeze sentimentul
general de insecuritate socială şi justifică privarea lor de libertate. (fila nr.50
motivarea Judecătorului de drepturi şi libertăţi al ÎCCJ încheiere definitivă nr
72/2015). Aşadar, sub aspectul gravităţii faptelor reţinute în prezentul referat
rezultă că natura acestora este similară aşa încât, necesitatea măsuri preventive şi
în acest dosar se impune prin aceleaşi motive de gravitate a faptelor, probele
dosarului reflectând un îngrijorător mecanism prin care decizia unor instituții
publice este subordonată interesului unor persoane, cu consecinţe dintre cele mai
grave asupra perpetuării unei imagini negative din partea publicului asupra
instituțiilor statului
În plus, pe parcursul urmăririi penale a rezultat că fiecare inculpat implicat a
avut contribuţie proprie la săvârşirea acestor fapte (grup organizat, trafic de
21
influență, dare de mită, cumpărare de influență, abuz în serviciu cu consecinţe
deosebit de grave) şi la producerea rezultatului.
Aşadar, traficantul de influență, membrii grupului organizat, complicii și
membrii Consiliului de Administrație în întregime au determinat succesul soluției
infracționale.
Inculpaţii au acţionat în mod concertat, susţinut, asiduu, în realizarea scopului
infracţional, motivaţi de obţinerea unor importante avantaje de natură financiară,
creând un prejudiciul imens statului, în valoare de 135.874.800 euro (echivalent a
500.399.713 lei). Suma ar acoperi spre exemplu alocațiile pe o lună
pentru 11.914.278 copii sau pe un an pentru 992.856 copii.
Chiar şi doar prin prisma cunoaşterii existenţei acestui prejudiciu reacţia
opiniei publice va fi una virulentă, de totală dezaprobare şi indignare profundă vis-a-
vis de aceste fapte, lucru ce justifică luarea măsurii arestării preventive.
Modalitatea de săvârşire a faptelor, prin angrenarea unui număr mare de
persoane, prin coruperea funcţionarilor de la nivelul instituţiilor publice, prin
avansarea unor sume importante de bani, durata activităţii infracţionale, justifică de
asemenea luarea celei mai aspre măsuri preventive.
Sub aspectul actualităţii, măsura arestului preventiv este actuală.
Astfel, de la data descoperirii faptelor comise de inculpaţi, timp de 11 luni
s-au derulat de către autorităţile judiciare, activităţi constante şi consecvente pentru
administrarea probelor, cauza fiind deosebit de complexă, necesitând o probațiune
amănunțită în raport cu fiecare acuzație și persoană implicată.
Sub aspectul actualităţii măsurii arestării preventive, invocăm practică a ÎCCJ
care a statuat că ,,şi dacă presupusa activitate infracţională reţinută în sarcina
inculpaţilor se situează cu mai mulți ani în urmă, însă aceasta a fost
descoperită de către organele judiciare în luna noiembrie 2014, când a fost
adusă şi în atenţia opiniei publice, nu se poate considera că pericolul pentru
ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaţilor s-ar fi
diminuat, dimpotrivă, acesta este actual şi generează în rândul societăţii
puternice reacţii negative şi în prezent, care persistă cu aceeaşi intensitate. (fila
22
nr.50 motivarea Judecătorului de drepturi şi libertăţi al ÎCCJ nr.1016 , Dosar nr.
4101/1/2014 Camera de Consiliu, din 21/22 noiembrie 2014, încheiere definitivă).
Mai mult, probele administrate în această cauză până în prezent au relevat un
comportament al inculpaților, membrii ai grupului infracțional organizat şi o
legătură directă, aproape automată, între soluţia de acordare a Fermei Regale
Băneasa, sumele de bani vehiculate, plătite ceea ce reprezintă un fenomen extrem de
periculos pentru buna funcţionare a unei instituţii publice. Extrapolarea acestui
model poate duce la concluzia că instituțiile publice ce administrează domeniul
public îl oferă contra cost, iar deficitul de încredere creat prin astfel de fapte
limitează potenţialul de încredere al societăţii în oamenii care asigură serviciile
publice pentru cetăţeni, creându-se imaginea neadevărată că numai cei care pot găsi
nişa au posibilitatea să determine soluţia unei cauze.
Toate aceste elemente sunt tot atâtea argumente că măsura arestului preventiv
se impune ca necesitate obiectivă în raport cu toți membrii grupului infracțional
organizat deoarece modul în care au comis faptele, relevat prin probele administrate
până în acest moment al urmăririi penale , conduc la concluzia rezonabilă că, aceștia
nu au luat o hotărâre infracțională de moment, intempestivă, neanalizată, izolată în
raport cu sistemul lor de valorizare socială, ci o hotărâre care le definește concepția
socială.
Astfel, din datele probele administrate rezultă cu evidență că SC (.....) SRL a
fost înființată în acest scop infracțional, al încheierii cesiunii și spălării apoi a
produsului infracțiunii, Ferma regală Băneasa, obținută prin trafic, mită și abuz .
Coroborând acest elemente cu împrejurarea că inculpatul Truică Remus este
vizat de acuzaţii similare, respectiv de fapte de corupţie, se poate concluziona cu
suficient temei existenţa unui modus operandi al acestuia, în obținerea de bani și
bunuri.
Sunt necesare de asemenea, referiri suplimentare în raport cu inculpatul
Truică Remus, care fără a fi recidivist, este implicat și cercetat în cauze penale care
23
au de asemenea legătură cu fapte conexe corupției, fiind plasat sub măsura
controlului judiciar.
În contextul prezentelor cercetări o altă măsură preventivă apare ca
insuficientă, deoarece probele administrate în această cauză au relevat că, ocupând
funcții de demnitate publică în trecut inculpatul Truică Remus și – a conservat
legături cu persoane din instituții publice. Astfel, actele repetitive comise în timpul
demersurilor din această cauză la autorității, până a reușit să identifice oamenii
vulnerabili pe care i-a putut mitui și faptul că în prezent este vizat de anchetă penală
cu prejudiciu foarte mare, constituie puternice dovezi ale stării de pericol pentru
ordinea publică.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Roşu Robert Mihăiţă este faptul că, în
calitate de avocat, deci de persoană cu studii juridice de specialitate, care ar trebui să
înţeleagă mai bine rigorile legii şi importanţa respectării acesteia, a ales să se
implice în activitate infracţională, în încercarea de a o eluda şi de a obţine astfel
importante beneficii financiare.
Inculpatul Andronic Dan este o persoană publică, acţiunile sau inacţiunile lui
fiind mai strict verificate şi apreciate de cetăţeni, condiţia bunei sale reputaţii fiind
una intrinsecă, dar pe care de asemenea, a ales să o înfrângă.
Inculpaţii Mateescu Lucian şi Marcovici Marius Andrei sunt persoane
implicate în activităţi comerciale, financiare importante, iar derularea acestora în
mod corect şi legal este de esenţa bunei funcţionări a societăţii.
În plus, efortul de a identifica şi de a elimina aceste mecanisme de corupţie
judiciară nu poate avea finalitate decât dacă organele judiciare transmit în mod
constant un mesaj ferm, atunci când sunt descoperite şi probate, care să
descurajeze persoanele tentate să reproducă un model facil de conducere şi decizie a
unei autorităţi publice. Este esenţial ca acest mesaj să arate că este inacceptabil ca
administrarea bugetului și patrimoniului public şi stilul de viaţă al funcţionarilor
publici să se realizeze prin vânzarea şi că persoanele implicate în asemenea fapte îşi
asumă consecinţe severe.
24
Considerăm că lăsarea în libertate a inculpaților ar influența negativ
activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influențării
martorilor/suspecților, având în vedere resursele financiare de care dispun şi
posibilitatea reală de sustragere de la urmărirea penală raportat la veniturile
deţinute/administrate în societăţi de tip offshore în străinătate.
Având în vedere toate aceste aspecte, în temeiul art. 224 C.p.p., art. 223 alin.
(2) C.p.p. rap. la art. 202 alin. (1) şi (3) C.p.p.,
S O L I C I T Ă M:
Arestarea preventivă a inculpaților:
- TRUICĂ REMUS, (.....),
- ROŞU ROBERT MIHĂIŢĂ, (.....)
- ANDRONIC DAN CĂTĂLIN, (.....)
- MARCOVICI MARIUS ANDREI, (.....)
- MATEESCU LUCIAN CLAUDIU(.....)
pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 10.12.2015 şi până la data
de 08.01.2016, inclusiv.
Față de inculpați a fost luată măsura preventivă a reținerii pentru 24 de ore,
măsură care expiră după cum urmează:
- la data de 10.12.2015 ora 19.10 pentru inculpatul Marcovici Andrei Marius
- la data de 10.12.2015 ora 23.00 pentru inculpatul Truică Remus,
- la data de 10.12.2015 ora 23.00 pentru inculpatul Mateescu Lucian,
- la data de 11.12.2015 ora 04.00 pentru inculpatul Roşu Robert Mihăiţă,
- la data de 11.12.2015 ora 05.00 pentru inculpatul Andronic Dan Cătălin.
25
Toți inculpații sunt deținuți în Centrul de reținere și arestare din cadrul IPJ
Brașov.
Prezentul referat, însoţit de dosarul de urmărire penală, în copie conformă cu
originalul, se înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel
Brașov căreia îi revine competenţa de judecare a cauzei în primă instanţă, dată fiind
calitate de avocat a inculpatului ROŞU ROBERT MIHĂIŢĂ.
Procuror şef serviciu, Procuror,
(.....)