MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 117/N/ din: 01.09.1997

Având în vedere: ­Avizul Consiliului Technico ­ Ştiinţific nr. 8/22.01.97; ­In temeiul H. G. nr. 456 / 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, ­In conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 12/1996 şi a Decretului nr. 591/1996, ­Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului emite următorul

ORDIN

Art. 1 ­ Se aprobă "Normativ privind proiectarea de creşe şi creşe speciale pe baza exigenţelor de performanţă", indicativ NP­022­97.

Art. 2 ­ Normativul de la art. 1 se publică în Buletinul Construcţiilor. Art. 3 ­ Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Buletinul Construcţiilor. Art. 4 ­Direcţia Programe de Cercetare şi Reglementări Tehnice va aduce la îndeplinire

prevederile prezentului ordin.

MINISTRU NICOLAE NOICA

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CREŞELOR ŞI CREŞELOR SPECIALE PE BAZA EXIGENŢELOR DE PERFORMANŢĂ INDICATIV NP 022­97

Elaborat de: S.C. "SPITAL PROIECT" S.A. BUCUREŞTI

DIRECTOR: ing. Şerban Boroianu

RESPONSABIL LUCRARE: c.arh. Maria Dragomirescu

Avizat de: DIRECŢIA COORDONARE, CERCETARE ŞTIINŢIFICA SI REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII ­ MLPAT

DIRECTOR: ing. Octavian Mănoiu

RESPONSABILTEMĂ: arh. Doroteia Cocheci

TABLĂ DE MATERII GENERALĂ

I Generalitaţi II Cadrul legislativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea clădirilor pentru creşe si

creşe special III. Condiţii funcţionale si de tehnologie pentru proiectarea construcţiilor si instalaţiilor IV. Criterii functional­urbanistice privind amplasarea creşelor si creşelor speciale V. Cerinţe privind proiectarea clădirilor creşelor si creşelor speciale, conform Legii nr.

10/1995

ANEXE Scheme funcţionale privind principalele compartimente şi sectoare

MINISTERUL DE INTERNE CORPUL POMPIERILOR MILITARI

INSPECTORATUL GENERAL

AVIZ Nr. 33497 din 14.04.1997

La cererea SC. SPITAL PROIECT S.A. înregistrată la nr. 300 din 26.03.1997, potrivit atribuţiilor stabilite prin Legea nr. 121/1996 şi a prevederilor art. 3 din Decretul nr. 290/1977, INSPECTORATUL GENERAL AL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI avizează favorabil "Normativul privind proiectarea creşelor şi creşelor speciale pe baza exigenţelor de performanţă".

Avizarea s­a făcut în baza lucrării elaborate de către S.C. SPITAL PROIECT S.A. ­ Centrul de Proiectare pentru Construcţii Social­Culturale de Sănătate, şi a avizului Consiliului Tehnico­Ştiinţific al MLPAT nr. 126 din 27.01.1997, în care sunt incluse observaţiile şi propunerile specialiştilor noştri.

COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI General de divizie,

ing. IONEL CRĂCIUN

TABLA DE MATERII

I.GENERALITĂŢI

I.1.Obiect I.2.Domeniu de aplicare si condiţii de utilizare II.CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI

EXPLOATAREA CLĂDIRILOR CREŞELOR ŞI CREŞELOR SPECIALE

II.1.Cadrul general II.2.Derularea procesului de proiectare II.3.Execuţia lucrărilor de construcţii si instalaţii II.4.Exploatarea construcţiilor pentru creşe si creşe speciale ANEXA II.a Lista avizelor si acordurilor ce trebuie obţinute in vederea autorizării ANEXA II b. Reglementări legislative conexe

III.CONDIŢII FUNCŢIONALE ŞI DE TEHNOLOGIE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR şI INSTALAŢIILOR

III.1. Date generale, tipuri de creşe, date tematice de bază III.2. Organizarea funcţională de bază III.3. Prezentarea cerinţelor funcţionale si tehnologice III.4. Dotarea cu instalaţii a clădirilor III.4.1. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare interioară III.4.2. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare exterioară III.4.3. Instalaţii electrice III.4.4. Instalaţii de ventilaţie III.4.5. Instalaţii termice III.4.6. Instalaţii de gaze naturale III.4.7. Instalaţii de colectare si tratare deşeuri solide

IV.CRITERII FUNCŢIONAL ­ URBANISTICE PRIVIND AMPLASAREA CLĂDIRILOR CREŞELOR SI CREŞELOR SPECIALE

IV.1. Dimensionarea si forma terenului IV.2. Caracteristici geofizice ale terenului IV.3. Condiţii de microclimat in cadrul localităţilor IV.4. Amplasarea creşelor in cadrul localităţilor IV.5. Principii de organizare urbanistică a amplasamentului

ANEXE Scheme funcţionale ale principalelor compartimente şi sectoare

V.CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA CLĂDIRILOR CREŞELOR SI CREŞELOR SPECIALE CONFORM PREVEDERII LEGII NR. 10/1995

V.1. Rezistenţă si stabilitate Anexa V.I.­ Documente tehnice conexe V.2.Siguranţa in exploatare Anexa V.2.­ Documente tehnice conexe V.3.Siguranţa la foc Anexa V.3.­ Documente tehnice conexe V.4.Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protecţia mediului V.4 (A). Igiena mediului interior V.4 (A).l Mediul higrotermic Anexa V.4. (A). I­ Documente tehnice conexe V.4 (A).2 Igiena aerului Anexa V.4 (A).2 ­ Documente tehnice conexe V.4 (A).3 Igiena finisajelor V.4 (A).4 Igiena vizuala Anexa V.4 (A).4 ­ Documente tehnice conexe V.4 (A).5 Igiena auditivă V.4 (B) Igiena apei Anexa V.4 (B) ­ Documente tehnice conexe V.4 (C) Igiena evacuării reziduurilor lichide V.4 (C) ­ Documente tehnice conexe V.4 (E) Protecţia mediului Anexa V.4 (E) ­ Documente tehnice conexe V.5. Izolaţia termica, hidrofugă şi economie de energie Anexa V.5 ­ Documente tehnice conexe V.6.Protecţia împotriva zgomotului Anexa V.6 ­ Documente tehnice conexe

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CREŞELOR SI CREŞELOR SPECIALE PE BAZA EXIGENŢELOR DE PERFORMANŢĂ

Indicativ NP 022­97

I. GENERALITĂŢI

I.1 .Obiect 1.1.1. Prezentul normativ stabileşte criterii de proiectare a construcţiilor şi instalaţiilor,

inclusiv a incintei şi a terenurilor aferente, reglementări tehnice si parametrii cantitativi de execuţie si exploatare, precum si condiţii minime de calitate pe care trebuie sa le asigure clădirile creşelor şi creşelor speciale pe intreaga durata de existenţă.

Aceste criterii de concepţii şi recomandări trebuie să corespundă cerinţelor utilizatorilor privind calitatea construcţiilor in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995.

1.1.2. Prin acest normativ se urmăreşte si realizarea unui îndrumator funcţional pentru uzul proiectanţilor de creşe, cuprinzând o sinteză a problematicii specifice construcţiilor si instalaţiilor creşelor.

1.1.3. Prezentul nomiativ este posibil de adaptare în viitor, în funcţie de evoluţia sistemelor de construcţii şi instalaţii, precum şi de eventualele noi reglementări ce pot apare în domeniul tehnologic sanitar şi educaţional.

I.2. Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare 1.2.1. Prevederile prezentului normativ vor fi utilizate atât la proiectarea şi execuţia

clădirilor noi şi extinderilor, cât şi la modernizarea, reamenajarea, consolidarea sau repararea clădirilor existente din mediul urban sau rural.

1.2.2. Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de către: ­ organismele de administraţie teritorială precum şi de alte persoane juridice sau private

cu preocupare în acest domeniu (cap.III si cap.IV); ­ verificatori de proiecte şi experţi autorizaţi în conformitate cu Legea ­ elaboratorii studiilor de fundamentare ale planurilor de amenajare a teritoriului, ale

Planurilor Urbanistice Generale şi Zonale (PUG, PUZ) ale regulamentelor de urbanism generale şi locale, referitor la specificul funcţional şi condiţiile de amplasare ale construcţiilor ;

­ elaboratorii studiilor de prefezabilitate sau a studiilor preliminare pentru întocmirea temelor de proiectare (cap.III si IV)

1.2.3. Prezentul normativ reglementează condiţiile de calitate admisibile (niveluri de performanţă cap.V).

Proiectantul, la solicitatea beneficiarului, poate adopta alte valori ale parametrilor corespunzători cerinţelor utilizatorilor, dar în nici un caz inferioare celor prevăzute prin prezentul normativ.

1.2.4. Prevederile prezentului normativ nu contravin şi nu modifica legile, hotărârile sau reglementările tehnice în vigoare.

1.2.5. Prin prezentul normativ sunt reglementate condiţiile de calitate admisibile (capitolul V) corespunzătoare categoriei de importanţă "C".

Se pot adopta şi alte valori ale parametrilor corespunzători exigenţelor utilizatorilor, dar in nici un caz inferioare celor prevăzute in prezentul normativ.

II. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR CREŞELOR

II.l. Cadrul general

II.1.1. Creşele sunt construcţii de utilitate publică În calitatea lor de unităţi ce servesc populaţia, creşele au o adresabilitate teritorială şi fac

parte din reţeaua de asistenţa medicală. II.1.2. Organizarea creşelor (capacitate, structura serviciilor componente) se face in

conformitate cu legile şi normativele în vigoare ale Ministerului Sănătăţii, în temeiul prerogativelor sale privind organizarea reţelei sanitare, indiferent de natura fondurilor de finanţare ale investiţiei sau forma de proprietate.

II.1.3. Realizarea creşelor se poate face prin finanţare din fonduri publice (de la bugetul de stat sau bugetele locale, prin credite garantate de stat, etc.) din fonduri private (de la persoane fizice sau juridice), precum şi din fonduri mixte (publice plus private).

Construcţiile ce adăpostesc creşe realizate din fonduri publice, integral sau parţial, urmează regimul investiţiilor publice conform cu Ordinul Guvernului din Legea Finanţelor Publice nr. 72/1996 privind aprobarea investiţiilor.

II. 1.4 Executarea construcţiilor creşelor se autorizează de către administraţia locala in temeiul legii nr. 50/1991, indiferent de natura fondurilor din care se finanţează acestea.

II. 1.5 Realizarea construcţiilor creşelor şi exploatarea lor se va face in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

II. 1.6 Amplasarea construcţiilor creşelor se poate face pe terenuri aparţinând domeniului public, domeniului privat; al statului sau al imitaţilor administrativ­teritoriale, sau pe terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor legale ce reglementează utilizarea, concesionarea, transferarea, vânzarea sau exproprierea acestora (Legea nr.80/1994, Legea nr.33/1994, Legea nr.18/1991).

11.1.7 Proiectarea construcţiilor creşelor finanţate integral sau în completare de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din fondurile special constituite în afara acestor bugete, din credite externe garantate sau contractate de stat, se adjudecă prin licitaţie publica în condiţiile stabilite de Ord. Guvernului nr. 12/1993, de H.G. nr.727/1993 şi de Ordinul comun M.F.­ M.L.P.A.T. nr. 1743/69/N/1996.

11.1.8 Proiectarea construcţiilor creşelor (clădiri + instalaţii), indiferent dacă acestea se finanţează din fonduri publice sau private, se va face de către proiectanţi specialişti (arhitecţi si ingineri) cu competenţă tehnică şi experienţă în domeniul proiectării clădirilor şi al tehnologiilor specifice creşelor şi creşelor speciale.

II.2. Derularea procesului de proiectare pe face şi pe etape conform cu reglementările legale in vigoare

II.2.1 Operaţiuni şi studii preliminare iniţierii investiţiilor II.2.1.1. Fundamentarea necesităţii realizării unei creşe noi, se va face de către organele

administratiei locale împreuna cu Direcţiile Sanitare Judeţene pe baza de studii şi analize ale situaţiei existente in teritorii şi ale cerinţelor pe termen mediu si lung.

II.2.1.2.Creşele, ca noi lucrări de utilitate publică, se vor cuprinde în planurile urbanistice generale şi zonale (PUG si PUZ), elaborate pentru localităţile respective, rezervându­se amplasamentele care întrunesc condiţii favorabile de funcţionalitate urbană, construibilitate, siguranţă în exploatare, igienă şi protecţie sanitară.

Pentru aceste amplasamente şi în zonele de influenţă adiacente se vor cuprinde reglementări specifice în regulamentele urbanistice generale şi locale, corespunzător cerinţelor funcţionale specifice şi condiţiilor de protecţie a viitoarelor incinte ce cuprind creşele (regim construit, vecinătăţi admise, artere de circulaţie şi mijloace de transport în comun, dotări tehnico­ edilitare, etc).

II.2.1.3.Pentru determinarea şi/sau certificarea caracteristicilor terenurilor potenţial capabile de a deveni amplasamente pentru viitoarea creşă, se vor executa studii topometrice, geotehnice, de încadrare în mediul natural (microclimat, curenţi de aer, surse de rezervă pentru apa potabilă, etc).

11.2.1.4 Pentru determinarea principalelor date caracteristice viitoarei creşe, investitorul efectuează analize şi studii prealabile.

Acestea vor fi efectuate de organismele şi specialiştii cu responsabilitate în managementul reţelei sanitare.

Datele din aceste analize şi studii sunt utilizate de investitor pentru întocmirea temei­ cadru a viitoarei investiţii.

11.2.2 Iniţierea investiţiei II.2.2.1 Iniţierea investiţiilor ce se vor finanţa din fonduri publice, definite ca la 11.1.3, se

face pe baza "studiului de prefezabilitate" care determină, pe baza datelor din tema­cadru şi a condiţiilor specifice unor amplasamente date anvinzajate, tema de proiectare propriu­zisă, cuprinzând caracteristicile spaţiale şi funcţionale ale viitoarei investiţii precum şi volumul cheltuielilor estimat a fi necesar pentru realizarea obiectivului (proiectare, lucrări de execuţie, lucrări conexe de interes public, costuri pentru dotare, echipare, etc.)

"Studiul de prefezabilitate" se întocmeste conform conţinutului cadru precizat de Ord.comun M.F.­M.L.P.A.T. nr.l743/69/N/96, prin grija ordonatorului de credite (investitor), de către entitatea achizitoare în colaborare cu o unitate de consultanţă şi/sau proiectare specializată în domeniul construcţiilor social­culturale şi al creşelor.

"Studiul de prefezabilitate” se aproba de către ordonatorul de credite (investitor). II.2.2.2.Pentru investiţiile realizate integral din fonduri private nu este impusă elaborarea

unui "studiu de prefezabilitate", dar este necesară avizarea de către Ministerul Sănătăţii sau organismele competente din subordinea acestuia, a principalelor date de temă privind capacitatea, profilul, structura şi organizarea grupelor de copii ale viitoarei creşe.

II.2.2.3. În acelaşi timp se întreprind demersurile şi operaţiunile necesare stabilirii terenurilor adecvate amplasării şi clarificării statutului juridic al deţinerii şi utilizării acestora (concesionare, transfer, cumpărare, eventual expropiere), în cazul în care acestea nu sunt proprietatea investitorului.

11.2.2.4. Pentru alte terenuri de amplasare decât cele prezervate cu destinaţia creşei prin PUG si PUZ, se vor intocmi la iniţiativa investitorului sau a administraţiei locale, planuri urbanistice de detaliu (PUD) prin care se vor determina:

­ posibilitatea terenului şi a zonelor învecinate de a satisface condiţiile necesare pentru amplasarea unei creşe;

­ integrarea în cadrul urbanistic şi edilitar existent sau preconizat, impactul noului obiectiv asupra zonei, etc.

II.2.2.5. Atât pentru terenurile de amplasare prezervate prin PUG sau PUZ, cât şi pentru cele studiate prin PUD, se va obţine "Certificatul de urbanism” document emis de autorităţile administraţiei publice locale. Acestea certifică, pe langă regimul juridic şi economic şi regimul

tehnic de utilizare al terenului, indicând şi avizele tehnice ce trebuie obţinute de la autorităţile responsabile cu gospodărirea resurselor din teritoriu, a infrastructurilor şi reţelelor edilitare, cu protecţia mediului, etc. Daca pentru amplasarea unei creşe, sunt posibilităţi de alegere între mai multe terenuri, este indicat a se iniţia intocmirea de către proiectanţi specializaţi, a unui studiu de amplasament cu analiza comparativă a avantajelor şi dezavantajelor fiecărui teren faţă de tema propusă. În acest caz, se vor obţine certificate de urbanism pentru toate terenurile supuse analizei.

II.2.3. Proiectarea construcţiilor pentru creşe II.2.3.1. Cadrul pentru alegerea corectă a proiectantului, cu competenţa tehnică necesară

proiectării, este necesară pentru investiţiile ­ licitaţia de adjudecare a proiectarii în cazul depăşirii valorii totale de investiţie de la 1

miliard lei. ­ ofertarea a cel puţin trei proiectanţi, dacă valoarea totală de investiţie este sub 1 miliard

lei. II.2.3.2. Pe baza temei de proiectare aprobată odată cu studiul de prefezabilitate, a

stipulaţiilor şi recomandărilor din certificatul de urbanism şi din avizele tehnice, proiectantul întocmeşte studiul de fezabilitate, în cadrul căruia elaborează tema de tehnologie. De asemenea, definitivează concepţia spaţio­funcţională şi plastic­arhitecturală a viitoarei construcţii şi planul general de organizare al incintei, stabileşte soluţiile tehnice pentru lucrările de construcţii şi instalaţii, în functie de principalele echipamente şi dotări, estimează costurile de investiţie pe obiecte şi categorii de lucrări şi întocmeşte devizul general al obiectivului.

II.2.3.3. Pentru investiţiile publice, studiu de fezabilitate se aprobă potrivit art. 19 din Legea Finanţelor Publice (nr.72/1996) de către guvern sau ordinatorii de credite, în funcţie de mărimea investiţiei şi competentelor de aprobare. Fără un studiu de fezabilitate aprobat, este interzisă finanţarea în continuare a urmatoarelor proiectare.

II.2.3.4. Proiectul tehnic este următoarea faza de proiectare ce se elaborează de acelaşi proiectant care a întocmit studiul de fezabilitate.

Pentru investiţiile realizate integral din fonduri publice, reglementările legale prevăd cuprinderea în proiectul tehnic a documentaţiilor necesare pentru licitaţia de adjudecare a lucrării, conform precizărilor din Ordinul comun MF­MLPAT nr. 1743/69N/1996 (caiete de sarcini, liste de lucrări, materiale şi utilaje, echipamente, etc).

Pentru investiţiile publice, proiectantul tehnic se avizează de către investitor, pentru încadrarea în indicatorii tehnico­economici aprobaţi la studiul de fezabilitate.

Proiectul tehnic se supune verificării in ceea ce priveşte respectarea cerinţelor de calitate (conform Legii ni.10/1995), a normelor şii prescripţiilor tehnice în vigoare la data întocmii.

Verificarea proiectelor tehnice se tace numai de către verificatorii atestaţi conform H.G. nr.925/1995, în baza regulamentului de procedură, aprobat.

1.2.3.5.Proiectul tehnic, verificat conform 1.2.3.4., însotit de avizele tehnice solicitate prin certificatul de urbanism şi de dovada titlului de proprietate sau concesionare constituie documentaţia în baza căreia autoritatea administraţiei publice emite autorizaţia de construire, fără de care nu se poate începe execuţia obiectivului.

II.3. Executia lucrărilor de construcţii şi instalaţii II.3.1. Execuţia investiţiilor publice se adjudeca pe baza de licitaţie publică, în condiţiile

stabilite de ORD. Guvernului, nr. 12/1993, 15/1993, potrivit Regulamentului aprobat prin H.G.nr.592/1993 şi Ordin MF­MLPAT nr. l743/69/N/I996.

Proiectul tehnic şi anexele sale (caiete de sarcini, liste) sunt parte componentă a documentaţiei de licitaţie şi servesc la intocmirea ofertelor de catre contractanţi, iar după adjudecarea executantului la intocmirea contractelor de execuţie ale obiectivului.

11.3.2. "Detaliile de execuţie", în concordanţă cu prevederile proiectului tehnic, se întocmesc de la caz la caz de către proiectant sau de către antreprenorul lucrării.

Elaborarea detaliilor de execuţie se poate face înainte de începerea lucrărilor în şantier sau eşalonat pe parcursul execuţiei.

II.3.3. Execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii se va face în termenul impus prin autorizaţie de construire, cu respectarea condiţiilor puse de emitentul autorizaţiei privind organizarea şantierului în relaţie cu spaţiile publice, protecţia sanitară şi socială, protecţia mediului, etc.

II.3.4. Verificarea calităţii execuţiei construcţiilor şi instalaţiilor pe faze şi categorii de lucrări este obligatorie. Ea se efectuează de catre:

­ investitor prin agenţi de consultanţă şi diriginţi de specialitate, atestaţi conform H.G. nr.925/1995, aceştia acţionează în vederea soluţionării defecţiunilor şi neconformitate cu proiectul, apărute pe parcursul excuţiei.

­ proiectat prin specialiştii săi, obligaţi sa participe la verificarea în santier a modului cum se execută lucrările cuprinse în proiecte şi datori să stabilească soluţiile tehnice adecvate pentru corectarea defecţiunilor apărute din vina proiectantului;

­ executant prin personalul propriu şi responsabilii tehnici cu execuţia, conform H.G. nr.925/1995. Aceştia stabilesc un sistem propriu de control al calităţii pe toata durata execuţiei. Inspecţiei de stat in construcţii.

11.3.5. Echiparea cu aparatură şi utilaje funcţionale necesare, este o componenta de baza a funcţionalităţii unităţilor sanitare în raport cu cerinţele de calitate pe care trebuie sa le asigure construcţia.

Condiţiile de montaj, racordul şi alimentarea cu instalaţii, se stabilesc prin proiect de tehnologie şi sau detalii de montaj elaborate de proiectant împreuna cu furnizorul adjudecat.

Ele trebuie sa concorde cu prevederile generale ale proiectantului şi să nu diminueze calitatea cerută pentru lucrările de construcţii.

11.3.6. Recepţia construcţiilor constituie certificarea realizării acestora conform documentaţiei de execuţie şi cu cartea tehnică a construcţiei, întocmită de investitor.

Proiectantul participă la întocmirea cărţii tehnice şi asistă la recepţia lucrărilor, prin reprezentaţii săi legal desemnaţi.

După darea în funcţiune a construcţiilor se derulează perioada de garanţie legala, interval în care se verifică şi se remediază, defecţiunile ce nu au putut fi evidenţiate pe parcursul execuţiei.

II.4. Exploatarea construcţiilor ce adăpostesc creşe II.4.1. Urmărirea în exploatare a construcţiilor se efectuează pe toata durata lor de

existenţă. Proiectantul stabileşte prin documentaţia elaborată (caiete de sarcini, instrucţiuni tehnice

de exploatare, proiecte de urmărire a comportării în timp a construcţiilor, instalaţiilor şi echipamentelor), modul adecvat de exploatare a construcţiei, pentru a menţine cerinţele de calitate.

11.4.2. Proprietarul, (utilizatorul construcţiei si administratorii) au obligaţia de a efectua la timp lucrările de întreţinere şi reparaţii necesare pentru a nu se produce degradări ale construcţiilor şi instalaţiilor care să afecteze parametrii minim/maxim ce definesc condiţiile de calitate ale acestora.

II.4.3. Intervenţiile la construcţii, pe durata lor de existenta, se vor face numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul iniţial al clădirii sau a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat (conform H.G. nr.025/1995).

II.4.4. Cartea tehnică a construcţiei va fi păstrată pe toata durata de existenţei acesteia.

Proprietarul are obligaţia de a o completa cu toate documentele şi documentaţiile tehnice referitoare la diferitele constatări de defecţiuni, expertizari, lucrări de reparaţie si intervenţie, etc.

La înstrăinarea construcţiei, proprietarul va preda cartea tehnică noului proprietar. II.4.5. Orice reamenajari, modernizări, refuncţionalizări şi extinderi ale clădirilor

existente ce adăpostesc creşe, efectuate din fonduri publice, vor urma aceleaşi demersuri legale de iniţiere, avizare­aprobare, proiectare, execuţie, ca şi pentru o construcţie noua.

II.4.6. Pentru orice intervenţii la clădirile existente cu excepţiile menţionate de Legea nr.50/l99l, se va solicita şi obţine autorizaţia de construire, urmând aceeaşi procedură ca şi pentru construcţiile noi.

II.4.7. La dezafectarea, demontarea sau demolarea construcţiilor se vor respecta prevederile Legii nr. 10/1995 privind postutilizarea construcţiilor.

Demolarea construcţiilor se autorizează de administraţia publică locală conform prevederilor Legii nr.50/1991 (autorizaţia de desfiinţare).

ANEXA II ­ a

LISTA AVIZELOR ŞI ACORDURILOR CE TREBUIE OBŢINUTE DE INVESTITOR (BENEFICIAR DE FOLOSINŢĂ) PE PARCURSUL ELABORĂRII

PROIECTULUI

A. ­ în faza de Studiu a Planului Urbanistic de Detaliu (PUD): ­ avize de principiu din partea administratorilor reţelelor publice, privind asigurarea cu

utilităţile necesare noului obiectiv (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energic termică, electrică, telefonie, gaze naturale, etc), precum si modul de racordare (branşate) la reţelele existente în zonă;

­ avize de principiu din partea administratorilor domeniului public, drumurilor publice, reţelelor de transport public etc ­ după caz ­;

­ avizul comisiilor de specialitate şi responsabililor legali pentru amplasamente situate în zone protejate (istorice, arhitectural­urbanistic, etc) ­ după caz ­;

­ alte avize solicitate de autoritatea care aproba PUD. B. ­ în faza de Studiu de Prefezabilitate şi Studiu de Fezabilitate (pentru investiţiile

publice) sau faza de studii preliminare (pt. investiţiile private): ­ certificatul de urbanism; ­ avizul Direcţiei Sanitare locale sau al Ministerului Sănătăţii; ­ avizele tehnice privind asigurarea utilităţilor (dacă terenul era prevăzut ca destinaţie

prin PUZ şi nu s­a mai elaborat PUD; ­ avizul Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă (IPSMP); ­ avizul autorităţii locale privind proiecţia mediului; ­ alte avize solicitate prin Certificatul de urbanism de către organele de avizare­aprobare

ale investiţiilor publice;

C. ­în faza de Proiect Tehnic: ­avizul comisiei teritoriale privind protecţia la radiaţii; ­avizul autorităţii locale pentru apărarea civilă privind amenajarea de adăposturi

subterane (conform HG 531/1992). ­avizul Inspecţiei teritoriale de prevenire a incendiilor

ANEXA II – b

REGLEMENTARI LEGISLATIVE CONEXE

LEGI:

Legea nr. 9 ­ privind protecţia mediului înconjurător Legea nr. 37 ­ privind sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie în

localităţile urbane si rurale. Legea nr.33/1994 ­ privind expropierea pentru cauze de utilitate publica (Monitorul

Oficial nr. 139/1994) Legea 50/1991 ­ privind autorizarea execuţiei construcţiilor republicată cu modificări

ulterioare Legea nr. 69/1991 ­Legea administraţiei publice locale (Monitorul Oficial nr. 238/1991) Legea nr. 10/1995 ­privind calitatea în construcţii Legea nr. 3/1978 ­ privind asigurarea sănătăţii populaţiei Legea nr. 72/1996 ­legea finanţelor publice Legea nr. 18/1991 ­legea fondului funciar Legea nr. 33­1994 ­privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică

HOTĂRÂRI GUVERNAMENTALE:

H.G. nr. 51/1992 ­ privind unele măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor H.G. nr. 644/1994 – privind măsuri pentru reducerea riscului de avarie a construcţiilor

afectate de cutremure (Monitorul Oficial nr. 80/1990) H.G. nr. 709/1991 ­ privind unele măsuri pentru consolidarea construcţiilor, din fondul

de stat şi particular avariate de cutremure (Monitorul Oficial nr. 224/1991) H.G. nr. 727/1993 ­privind Regulamentul de organizare a licitaţiilor, prezentarea

ofertelor şi adjudecarea proiectării investiţiilor publice (Monitorul Oficial nr. 29/94 şi nr. 28l/l993)

H.G. nr. 292/1993 ­ Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea investiţiilor publice (Monitorul Oficial nr. 281/1993).

HG. nr. 525/1996 ­ Regulamentul general de urbanism H.G. nr, 112/1993 HG. nr. 112/1993 ­ Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a

proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor. H.G. nr. 925/1995 ­ privind componenta, organizarea si funcţionarea Consiliului

Interministerial de avizare a lucrărilor publice.

ORDONANŢE GUVERNAMENTALE ­ Ordonanţa nr. 12/1993 ­ privind achiziţionarea de bunuri şi investiţii publice.

ORDINE MINISTERIALE ­ Ordin nr.462/1993 ­ al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului privind

"Condiţiile tehnice de protecţie a atmosferei" şi "Norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare" (Anexele la Ordinul 462/1993)

­ Ordin nr.381/1219/MC/94­ "Norme generale de prevenire şi stingerea incendiilor" (Monitorul Oficial nr. 132/1994).

­ Ordinul nr. 1743/69/N/1996 MF şi MLPAT ­ conţinutul cadru al proiectelor pe faze de proiectare, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi contractelor pentru execuţia investitiilor publice.

­ Ordinul nr. 170/1993­ îndrumări privind procedura de emitere a acordului de mediu ­ Ordinul MF 45184/96 ­ Norme metodologice privind organizarea şi desfăşurarea

licitaţiilor­ Ordinul nr.91/1991­ pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare şi a

conţinutului documentaţiilor prevăzute de Legea 50/1991

III. CONDIŢII FUNCŢIONALE ŞI TEHNOLOGICE PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR ŞI INSTALAŢIILOR

III.1. Date generale, tipuri de creşe, date tematice de bază

III.1.1. Organizarea reţelei unităţilor sanitare de baza în teritoriu se face în conformitate cu Legea 3 1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei.

În organizarea sistemului de ocrotire a sănătăţii din România, intră şi CREŞA, care reprezintă unitatea ce asigură îngrijirea şi educarea copiilor între 3 luni şi 3 ani ­ vezi anexa 1.

Creşa este formată din mai multe grupe de copii normali şi poate deveni creşa specială atunci când în cadrul acestor grupe există una sau mai multe grupe de copii cu mici handicapuri.

III.1.1.2 CREŞELE se vor amplasa, de preferinţa, în cadrul intravilanului localităţii, având legaturi uşoare cu suprastructura şi infrastructura edilitară existentă.

III.1.2.1 Creşele trebuie sa fie amplasate în zone liniştite, bogat plantate, ale cartierelor de locuinţa, având o raza de arondare de 500,00 m.

III.1.2.2 Datorită faptului că zona de arondare este asemănătoare cu cea necesară pentru grădiniţe şi şcolile primare, amplasamentul creşelor este bine să se afle în apropierea acestora.

Cuplarea lor într­o zona verde comună duce la dotări tehnico­administrative comune, creşele se vor amplasa de regulă în apropierea dispensarelor de cartier sau a policlinicilor pentru copii.

III.1.2.3 Terenul de amplasare trebuie sa aibă o legătura directă cu mijloacele de transport în comun, către o zona centrală sau către oraş (în cazul creşelor din mediul rural) cu dotări socio­ culturale (policlinică, activitati cultural­sportive, zone de recreere).

III.1.2.4 Legătura cu reţeaua de circulaţie majoră este necesara pentru asigurarea a doua căi de acces pentru eventuala necesitate a evacuării de urgenţă, în scopul limitării efectelor unor calamităţi (cutremure puternice, incendii, alunecări de teren).

III.1.2.5 Nu se amplasează cresele pe terenuri care prezintă următoarele inconveniente: ­ risc de inundaţii, viituri de ape, avalanşe; ­ risc de alunecare sau eroziune de orice fel; ­ risc de surpare a terenului învecinat; ­ structura radioactivă, degajari de gaze poluante, izvoare de apă; ­ vecinătăţi cu pericol de explozie sau avani periculoase; ­ vecinătăţi cu surse poluante peste pragurile admise (zgomot noxe, etc.) ­ vecinătăţi cu pericol de prăbuşire, ce ar bloca total căile de acces pe o rază de min. 200 m. III.1.3.Tipurile de copii ce pot folosi creşa, sunt următoarele: ­ copii normali fizic: 1) grupa de copii cu vârsta între 3 luni şi un 1 an; 2) grupa de copii cu vârsta între 1 an şi 2 ani; 3) grupa de copii cu vârsta între 2 ani şi 3 ani.

­ copii cu mici handicapuri, ce pot fi corectate (defecte psihice şi fizice): 1) grupa de copii handicapaţi cu vârsta între 3 luni şi 1 an; 2) grupa de copii handicapaţi cu varsta între 1 an şi 3 ani. III.1.4.Tipuri de clădiri pentru creşe si creşe speciale, care au aceeaşi structură, în mediul

urban ca şi în cel rural: 1) creşe independente: ­ cu program de zi ­ vezi anexa 2 ­ cu program săptămânal ­ vezi anexa 3 a) cu o singură grupă b) cu două grupe c) cu patru sau mai multe grupe 2) creşe grupate în incinta cu grădiniţa (având anexele comune): ­ cu program de zi ­ cu program săptămânal a) cu o singura grupă b) cu două grupe c) cu patru sau mai multe grupe 3) creşe amplasate în cadrul altor construcţii: ­ cu program de zi ­ cu program săptămânal a) cu o singură grupa b) cu două grupe c) cu patru sau mai multe grupe III 1.1.5.Grupa este unitatea de folosinţă a creşelor şi va avea o capacitate: *de maximum 15 copii normali la grupa mare ( 1 an­3 ani); *de maximum 10 copii la grupa mică (3 luni ­ 1 an); *de maximum 5 copii la grupa de copii handicapaţi. III1.1.6. Tipul de organizare funcţională a unei creşe va depinde direct de următoarele

date tematice de baza: ­ capacitatea creşei (numărul de grupe) ­ capacitatea grupelor (numai de paturi) ­ categoriile de utilizatori (numărul copiilor normali şi numărul de copii cu handicap şi

felul handicapului); ­ structura medicală (în funcţie de starea fizică şi psihică a utilizatorului). ­ structura funcţiunilor asociate (după caz) ­ condiţii de amplasare (caracteristici ale terenului, reglementările urbanistice, modul de

asigurare al utilităţilor, etc.) III. 1.6.1.Acest pachet de informaţii, alcătuiesc tema cadru şi constituie baza de pornire în

definitivarea, structurarea si dimensionarea creşei, precum şi stabilirea conceptului general de organizare a funcţiunilor şi de soluţionare a circuitelor pentru utilizatori.

III.2. Organizarea funcţională generală

III.2.1 Factori ce determină alcătuirea compartimentelor funcţionale şi interrelaţionarea lor reciprocă

Organizarea spaţial­funcţională a creşelor se face în funcţie de categoriile de utilizatori, tipurile de activităţi, condiţionări tehnologice, impuse de materialele, aparatura şi echipamentele utilizate şi criterii de igienă.

III .2.1.1. Principalele categorii de utilizatori sunt:

a) copii ­ normali ­ cu mici defecte psihice şi sau fizice (copiii se mai diferenţiază şi după grupa de vârstă,

gravitatea handicapului, risc de contaminare); b) personal educaţional (se diferenţiază în funcţie de grupa de varstă, gravitatea

handicapului). c) personal medical (de asistenţă şi/sau de recuperare a utilizatorilor cu handicapuri mici ­

fizice şi psihice). d) personal tehnico­administrativ (se diferenţiază după natura activităţilor desfăşurate:

tehnice, gospodăreşti, administrative, etc.) e) aparţinători (persoana din familia utilizatorului care le aduce la începutul programului

şi îi ia la sfârşitul acestuia). Pentru fiecare categorie de utilizatori trebuie asigurate: ­ spaţii necesare ­ condiţii adecvate de microclimat şi igienă ­ protecţia corespunzătoare faţă de diversele riscuri specifice la care sunt expuşi pe timpul

staţionarii sau desfăşurării de activităţi în incinta şi clădirea creşei. Categoriile de utilizatori, ale căror cerinţe privind funcţionalitatea, calitatea şi siguranţa

construcţiilor şi instalaţiilor ce trebuie soluţionate cu prioritate, sunt în ordine: ­ copii (cu prioritate cei cu mici defecte) ­ personalul educaţional ­ personalul medical ­ personalul tehnico­administrativ 111.2.1.2. Schema funcţională a creşelor şi creşelor speciale a) spaţii de acces b) nucleu grupa copii c) spaţiu multifuncţional d) spaţiu educaţie şi conducere spaţiu medical f) spaţiu recuperare ­ stimulare (creşe speciale) ­ vezi anexa 4 g) spaţiu tehnico ­ gospodaresc h) spaţiu de joc în aer liber Pentru fiecare din activităţi se vor concepe spaţiile, instalaţiile şi dotările specifice,

necesare unui optim funcţional. III.2.1.3 Regimul de utilizare a unor materiale precum şi utilajele funcţionale contribuie

decisiv (prin condiţionări tehnologice severe) la: ­ conformarea şi dimensionarea spaţiilor ­ organizarea circuitelor ­ alegerea soluţiilor constructive şi de finisare ­ soluţionarea instalaţiilor III.2.1.4 Criteriile de igienă sunt specifice unităţilor sanitare şi sunt hotărâtoare în

impunerea unor soluţii funcţionale şi tehnologice precise determinate, care sa reducă la minim riscurile de contaminare pe care le comportă aglomerarea în aceleaşi spaţii a copiilor ce vin la creşe, dar şi a unor proceduri medicale care, prin natura lor sporesc riscul de contaminare (vaccinare).

Principiile utilizate în alcătuirea spaţiilor şi structurarea compartimentelor funcţionale sunt:

­ înterpunerea de bariere ­ filtre de control şi igienizarea la trecerile între zona exterioară şi interiorul creşei;

­ diferenţierea circuitelor (curate/murdare) ­ crearea unui spaţiu de izolare, langă bariere­filtru, pentru utilizatorii ce vin cu o formă

incipientă a unei boli.

III.2.2 Principalele grupe funcţionale ce intra în alcătuirea creşelor III.2.2.1 Prin integrarea criteriilor şi principiilor enunţate la subcapitolul III.2.1., se

conturează o structurare a spaţiilor unei creşe pe grupe şi sectoare funcţionale. Această structurare corespunde în general tuturor creşelor, indiferent de capacitatea şi/sau

dacă este o creşa cu grupe cu copii normali sau cu un handicap minim. Alcătuirea în detaliu a grupelor şi sectoarelor şi modul de asamblare al acestora vor fi

diferite de la creşa la creşa, în funcţie de datele de program. III.2.2.2. Lista grupelor şi compartimentelor funcţionale pentru creşe, este: a) Spaţiu acces 1) hol ­ aşteptare (0,5 mp/pers.­ arie utilă) 2) barieră ­ filtru ­ vestiar (48.00 mp ­ Au) 3) izolare + grup sanitar (25,00 mp ­ Au) 4) cameră­depozit cărucioare, biciclete ( 16.00 mp ­ Au) b) Nucleu grupă copii ­ vezi anexa 5 1) camera de joc + spaţiu odihnă + spaţiu masă (program de zi) (70.00 mp­ Au). 2) dormitor (program săptămânal) în funcţie de numărul de copii din grup şi pe grupe de

vârstă (min.6.00 mp copil) 3) depozit jucării, material didactic ( 16.00 mp ­ Au) 4) oficiu alimentar (16,00 mp ­ Au) la grupa mare. 5) biberonene (16,00 mp ­ Au) la grupa mica 6) spălător, duş + vidoar oliţe (40.00 mp ­ Au) 7) baie, schimb scutece, WC. (16,00 mp ­ Au)­ vezi anexa 6 8) terasa acoperită (60.00 mp ­ Au) c) Spaţiu multifuncţional (folosit de grupa mare) caracterizat printr­o flexibilitate

interioare completat de flexibilitatea mobilierului adecvat vârstei. Acest spaţiu va cuprinde suprafeţe de joaca, de gimnastica, poveşti, vizionări de filme,

etc.(64,00 ­ 70,00 mp ­ Au). d) Spaţiu educaţie şi conducere 1) Birou conducere (20,00 mp ­ Au) 2) Birou ­ doctor (18,00 mp ­ Au) 3) Cabinet educatoare, asistenţă medicală pediatrică, nursă de specialitatea handicapului

(20,00 mp ­ Au). 4) Spaţiu de întalnire cu părinţii (20,00 mp) 5) Birou administrativ (18,00 mp ­ Au) 6) Vestiare pentru personalul medical şi tehnic (20,00 mp ­ Au). 7) Grup sanitar personal (15,00 mp ­ Au) e) Spaţiu medical 1) Cabinet medical (18,00 mp ­ Au) 2) Grup unitar (10,00 mp ­ Au) f) Spaţiu recuperare­stimulare în cazul creşelor speciale: 1) Sala gimnastică medicală analitică + masaj + recuperare cognitivă + spaţiul pentru

proceduri asociate + fizioterapeutice (60,00 mp ­ Au). 2) Cabinete medicale specializate (18,00 mp) 3) Grup sanitar (10,00 mp ­ Au) g) Spaţiul tehnico­gospodăresc (în cazul creşelor cu program săptămânal) poate fi comun

cu spaţiul unei creşe şi sau şcoli. 1) Bucătărie şi depozite alimente (20,00 ­ 200,00 mp) ­ Au ­ în funcţie de numărul de

copii din creşe. 2) Spălătorie şi depozite lenjerie (50,00 ­ 120,00 mp ­ Au).

h) Spaţiul de joacă în aer liber este format din: ­ spaţiu verde ­ spaţiu de joacă în aer liber ­ nisip ­ loc odihnă la umbră, etc. Ca normă de suprafaţa de teren, limita este de la minim 100.00 mp copil şi creşte până la

120.00 mp copil. 1) Faţă de acest spaţiu, poate exista şi curtea gospodărească (cu intrare proprie) cu teren

pentru zarzavat, colţ animale, platformă de gunoi etc. Cele doua curţi se vor delimita printr­o perdea deasă de vegetaţie. 2) În cazul amplasării creşelor şi creşelor speciale în zone urbane cu servicii comune

populaţiei ­ tip "'spălătorii publice", se poate renunţa la spălătoria proprie, creându­se în spălătoria publică o secţie aparte pentru creşe.

I) Centrale tehnice pentru utilităţi dimensionate în funcţie de capacitatea creşelor cuprind: ­ centrala telefonică ­ centrala de ventilaţie ­ post de transformare ­ tablouri electrice ­ centrala termică sau punct termic ­ rezervă de apa de consum şi incendiu ­ static de ridicare a presiunii apei de consum şi incendiu ­ cabina poartă (în cazul unei incinte mari).

III.2.3. Criterii de amplasare a grupelor funcţionale în cadrul creşelor, organizarea circuitelor

III.2.3.1. Mărimea fiecarei grupe din cadrul creşei (necesar de suprafaţă, de echipamente) şi modul de organizare al acestora, se stabilesc prin tema de proiectare, pentru fiecare creşă în parte.

Aceste date, împreuna cu cele rezultate din condiţiile concrete de amplasare a clădirii (mărimea şi forma terenului, orientări favorabile, posibilităţi de organizare a acceselor şi de zonificarea incintei), constituie premise iniţiale în configurarea ansamblului.

III 2.3.2. Cerinţe şi reglementari specifice incintelor din domeniul sanitar: a) trasee interioare, pe care circulă utilizatorul (copilul) trebuie sa fie mai scurte, bine

dimensionate pentru a permite atât deplasări pedestre si deplasări cu căruciorul a copiilor sub 1 an;

Fluxul trebuie sa fie continuu, fără strangulări sau staţionari impuse. Coridoarele pe care circula copiii nu vor fi utilizate pentru transport şi manipulare materiale sau produse nocive si nu vor traversa zonele destinate altor activităţi,

b) spaţiile în care vor staţiona copii vor fi protejate faţă de curenţi reci, insolatie, noxe, riscuri de accidentare sau contaminare corespunzător cu vulnerabilitatea acestora faţă de agresiunile externe.

c) spatiile in care se desfăşoară activităţi medicale, vor fi concepute astfel încât să ofere condiţii optime de lucru, la nivelul exigenţelor impuse de responsabilitatea actului medical.

d) pentru fiecare grupă se vor asigură condiţii de amplasare conform cerinţelor de igienă.

III.3. Cerinţe funcţionale si tehnologice ale grupelor în alcătuirea creşelor

III.3.1. Grupe funcţionale ale creşelor Prin datele iniţiale ale temei­cadru sunt stabilite numărul de grupe din creşe, profilul

medical (în cazul creşelor speciale) şi capacitatea grupelor (numărul de copii). Mărimea grupelor

poate varia între 5 copii (grupa de copii handicapaţi), 6­8 copii (grupa de copii mică ­ 3 luni – 1 an) si 10 copii (grupa de copii mare ­ 1 an ­ 3 ani) ­ vezi anexa 2­3.

III.3.1.1. În componenţa unei grupe între următoarele categorii de spaţii a) spaţii ­ dormitor şi dotări sanitare aferente b) spaţiu joacă ­ masă c) spaţii asistenţă medicală (creşe/speciale) d) spaţiu de servire a utilizatorilor e) spaţiu activităţi gospodăreşti f) filtru ­ coridoare g) spaţii tehnico­gospodăreşti h) spaţiu conducere şi administraţie III.3.1.1 .a) Spaţiu ­ dormitor si dotări sanitare aferente ­ spaţiul de odihnă trebuie sa fie o încăpere specială cu funcţiuni liniştite şi posibilităţi de

supraveghere. Dormitoarele vor fi diferenţiate pe grupe de vârsta: 3 ­ 12 luni, 1 ­ 3 ani ­ capacitatea optimă, pat ­ este cea a numărului de copii din grupă: * grupa mare ­ max. 15 copii * grupa mică ­ max. 10 copii ­ cubaj minim de aici în caz de ventilaţie naturală: 8 mc /copil ­ luminozitate naturală asigurată de raportul 14 ­ 15 dintre suprafaţa pardoselii şi cea a

ferestrelor ­ dotare sanitară minimă ­ conform STAS 1478; * 1 corp WC + 1 spălător la 8­10 copii * o baiţă la 12 copii Aceste obiecte sanitare vor fi poziţionate potrivit taliei copilului de creşă şi vor avea

dimensiunile la scara lui. * înaltimea de montare a unui spălător = 35 cm * înaltimea unui corp WC = 21 cm ­ Cabinele WC­urilor pentru copii (grupa mare) au dimensiunea minima de 0,80 x 1,50

m, cu pereţi despărţitori între ele de h = 1,50 m şi cu uşi cu geam ce se deschid în afară. ­ Cuva duşurilor trebuie să cuprindă un grătar de lemn şi tija de la duş să fie mobilă. ­ Bazinul pentru dezinfectarea oliţelor (grupa mică) este amplasat în încăperea vidoarului,

langă o cabină cu corp de WC prevăzut cu un robinet dublu. ­ Mobilierul dormitoarelor trebuie să satisfacă în principal necesitatea de odihnă, de

depozitare a lucrurilor intime şi cele de întreţinere corporala. * grupa mare: pat copil ­ tip creşă 0,65 x 1,20 m; h = 0,90 m(l,00m) ­ cuier cu cârlig de agaţat = h = 1,00 m ­ scaun creşa 17(19) cm x 24 (26) cm = h = 18(21) cm * grupa mică: pat copil ­ tip creşă, masă înfăşat copii pana la 10 luni 0,65 x 1,20 m ­ la grupa mică (0­12 luni) spaţiul de dormit poate fi de tip sala boxată. ­ orientare favorabilă: S, S­E. III.3.1.1.b) Spaţiul joaca ­ masa este o sala multifuncţionala unde se dezvolta mai multe

activităţi ale copilului (luat masa, joacă, desen, poveşti, etc.) ­ Sala trebuie sa aibă posibilităţi de flexibilitate în vederea completării cu mobilier

adecvat. ­ Polivalenţa spaţiului este asigurată şi de forma sălii (circulară sau pătrată), liberă pentru

activităţi agitate, cu nişe formate din mobilier pentru joacă individual, poveşti, vizionări film. etc.

­ Înălţimea camerei de joacă ­ masa trebuie sa fie de h = 3,50 m pentru asigurarea cubajului minim de aer (de 8 mc copil).

­ Într­una din alveolele create în acest spaţiu unde copiii iau masa: aceasta este bine sa fie creată în apropierea unei terase acoperite

­ Corelarea proiectării mobilierului cu măsurile copilului trebuie să răspundă la câteva caracteristici proprii etapei de creştere continui de la câteva luni la 3 ani.

­ Aceste caracteristici sunt: * modificarea continuă a dimensiunilor (între 1 an şi 3 ani, talia copilului creşte cu

aprox. 30 cm). * posibilitatea uşoară de deformare a coloanei dacă nu se asigură cerinţele anatomo­

funcţionale necesare dezvoltării normale a sistemului osos şi muscular. * suprasolicitarea copilului în adaptarea la mediu ­ Datele de calcul necesare pentru proiectarea mobilierului pentru copii pot fi găsite în

"Culegere de decizii, norme, instrucţiuni", editată de Redacţia medicală a M.S. 1052. ­ Mobilierul necesar într­o încăpere multifuncţională, este: ­ vezi anexa 5 * masa creşă (grupa mică) 0,60 (1,20) x 0,53 m, cu h = 0,42 (0,44) m * scaun creşă = 0,24(0,26) x 0,17 (0,19) m, h = 0,1 8 (0,21 )m * tare colectiv (3 ­ 4 copii) = 1,20 (1,80) x 1,20 m, cu h = 0,85 (0,00) m. * dulap etajeră jucării = 0,38 x 1,00 (1,1 5)m, cu h = 0,90(l,20)m * tablă de desenat cu banchetă 0,22 (0,38) x1,00 (1,25), cu h = 1,1 5 (1,20) m. * cuburi multifuncţionale = 0,38 x 0,28 (0,46) m cu h = 0,21 (0,55) m, sau 0,45 x 0,45 m

cu h = 0,28 m ­ depozit de jucării III.3.1.1. c) Spaţiul asistenţă medicală este format din următoarele camere: ­ cabinet medical ­ aprox. 20,00 mp ­ este bine să fie amplasat lângă spaţiul izolare şi

filtru ­ vestiar şi în imediata apropiere camerelor de dormit şi sau multifuncţionale. ­ camera izolare are un grup sanitar propriu Suprafaţa este calculată pentru o capacitate de 5­10 % din totalul copiilor. ­ camere pentru cadru medical mediu cu posturi de supraveghere şi monitorizare, depozit

instrumentar şi de medicamente. ­ grupuri sanitare pentru personalul medical ­ în cadrul creşelor speciale în afara camerelor sus menţionate în spaţiul asistenţă

medicală se cuprinde şi sectorul recuperare – stimulare ­ vezi anexa 4. Aceste spaţii vor fi calculate şi dotate în funcţie de felul de handicap al copiilor: * spaţiul pentru gimnastica medicală analitic; * spaţiul pentru masaj; * spaţiul pentru recuperare cognitivă ­ cunoaştere; * spaţiul pentru aplicarea unor proceduri asociate fizioterapeutice (electroterapie, curenţi

galvanici, ultrascurte, magnetodiaflux, etc. si hidrokinetoterapie ­ masaj subacval). Spaţiile de recuperare ­ stimulare vor fi dotate cu aparatura specifica: * rampa de stimulare a mersului; * topogan; * saltele, mese masaj; * oglinzi, jucării şi obiecte diverse Aceste spaţii vor fi dotate cu grupuri sanitare speciale, ce vor avea dimensiuni adecvate

handicapului specific. III.3.1.1. d) Spaţiul de deservire a utilizatorilor este format din : ­ oficiul alimentar (grupa mare) cu anexele sale ­ biberonene (grupa mică) ­ camera de întalnire cu părinţii III.1.3.1. l. e) Spaţiul activităţi gospodăreşti este alcătuit din:

­ camera de spălare ­ sterilizare oliţe şi alte obiecte ­ boxa de colectare rufe murdare ­ boxa de lenjerie curată ­ camera îngrijitorilor III. 1.3.1.1. f) Filtru şi coridoare Spaţiul de filtru ­ vestiar are rolul de a asigura examinarea medicală şi epidemiologica a

copiilor şi conţine: * filtru copii (spaţiul înfăşat, termometrizare, duşuri, WC­uri). Trebuie sa aibă legătura directa cu camera de izolare cu grup sanitar şi cu cabinetul

medical. Dimensionarea se face în funcţie de capacitatea grupei (pentru prevenirea contaminărilor

este bine ca filtrele să fie individuale se pot grupa cel mult 2 grupe mici). Spaţiul de triere al copiilor poate fi creat în camera de primire­vestiare, cu condiţia să fie

un colţ bine luminat, ferit de curent şi în apropierea camerei de izolare. * mobilierul pentru grupa mică este format din masuţe de înfăşat pe rotile (pentru a putea

fi folosită în orice colţ al camerei) şi vestiare personale. Mobilierul pentru grupa mare este format din banchete de max. 25 cm lăţime, ce se vor

amplasa în faţa vestiarelor. Dulapurile vestiar vor avea dimensiuni corelate cu cele ale copiilor, colorate pastelat.

Înălţimea de montare a unui cuier va fi de max. 1,00 m, iar poliţa pentru căciuliţă şi ghiozdan la max. 1,05 m.

­ Circulaţia într­o creşă trebuie să fie distinctă pentru copii şi cea pentru personalul educativ, medical şi auxiliar.

Circulaţia hranei nu trebuie să se intersecteze cu circulaţia rufelor murdare. Se vor prevedea, după caz, diverse tehnici igienice de transport a deşeurilor (containere

închise, din metal sau plastic, ore fixe de transport). III. 3.1.1. g) Spaţiul tehnico­gospodaresc este format de bucătărie şi spălătorie ­ Bucătăria ­ este spaţiul în care se prepară alimentele centralizat pentru copiii din

grupele unei creşe şi se dimensionează în consecinţă. În alcătuirea ei va avea un spaţiu pentru copii sugari (0 ­ 1 ani ) care se va numi biberonerie şi care va avea intrare separată de restul bucătăriei.

Spaţiul biberoneriei se dimensionează ţinând seama de echipare; alcătuirea lor urmăreşte fluxul tehnologic:

­ primirea, spălarea si sterilizarea biberoanelor; ­ prepararea alimentelor, paste, pireuri, lichide dietetice, lapte; ­ anexe pentru depozitare În alcătuirea bucătăriei, se va avea în vedere normativul M.S., şi va cuprinde următoarele

sectoare: a) recepţie şi depozitare alimente şi produse neprelucrate b) spaţiul pentru prelucrări primare c) spaţiul pentru preparări finale d) oficiu de distribuţie e) anexe pentru personal (vestiare, WC, duşuri, etc.) Se va avea în vedere, ca bucătăria să

aibă 3 accese: ­ intrare alimente nepreparate ­ intrare personal bucătărie ­ intrare personal care preia hrana ­ Spălătoria ­ nu este obligatoriu să fie inclusa în tema de proiectare în cazul creşelor

mici.

Ea poate să­şi găsească loc într­o spălătorie mai mare a unui spital din apropiere sau în cadrul spălătoriei de cartier.

Obligativitatea constă în faptul că acesta să fie separată de spălătoria pentru adulţi şi să respecte normele de igienă a M.S.

Fluxul tehnologic al spălătoriei trebuie să fie continuu, şi va cuprinde: a) primire şi triere rufe murdare b) dezinfecţia rufelor, care se poate face într­o încăpere separată sau direct în utilajul

mecanizat de spălare. c) spălarea mecanizată d) uscarea şi călcarea rufelor se face distinct şi într­un spaţiu distinct de cel pentru

spălare. e) reparaţii, depozitare rufe şi eliberare rufe curate. g) anexe personal propriu spălătoriei (vestiar, grup sanitar şi duş, spaţiu odihnă). III.3.1.1.h) Spaţiul conducere administraţie ­ mărimea lui este calculată în funcţie de

capacitatea creşei (număr de copii) şi de felul creşei (normală şi specială). Acest spaţiu va cuprinde:

a) compartiment conducere medicală şi educaţională compus din birouri şi secretariat (se amplasează în apropierea intrării principale).

b) birouri pentru administraţie c) spaţiu odihnă, vestiare, grup sanitar pentru personalul mediu. Personalul medical şi de

îngrijire la o creşa normală va fi compus din: ­ 1 director ­ (eventual medical) ­ 1 secretara ­ 2 sau 3 funcţionari administrativi ­ 6­8 cadre medii medicale la 20 copii ­ sora şefa Pentru creşele speciale cu copii cu un uşor handicap se completează schema cu: ­ o nursă la 5­6 copii handicapaţi ­ un psiholog ­ 2­3 instructori de educaţie fizică ­ un fizioterapeut Spaţiile pentru sectorul conducerii ­ administraţie vor fi stabilite de numărul de persoane

necesar, înmulţit cu 4,00 mp/cadru administrativ.

III.4. Echiparea cu instalaţii a clădirilor ce adăpostesc creşa

Prevederile prezentului normativ sunt caracteristice numai pentru creşe şi constituie o completare a prevederilor normativelor de specialitate (Anexa cap.V)

Prezentul normativ utilizează terminologia folosită şi definită în normativele existente.

III 1.4. Instalaţii interioare de alimentare cu apa şi canalizare ­ Instalaţiile trebuie sa menţină potabilitatea apei in limitele parametrilor prevăzuţi in

standarde. ­ Modul de soluţionare generală a instalaţiilor va avea în vedere amplasarea grupată a

consumatorilor şi modularea poziţionării coloanelor pentru a restrânge zonele traversate de conducte şi a oferi o flexibilitate pentru reamenajări ulterioare ale spaţiilor.

­ Toate trecerile conductelor prin pereţi şi planşee se vor etanşa pentru a nu permite trecerea insectelor şi rozătoarelor

A) Apa rece

A.l) Instalaţiile de apă rece trebuie să asigure alimentarea tuturor punctelor de consum: obiecte sanitare curente, obiecte şi dotări speciale, utilaje, hidranţi, robinete port furtun, recipienţi, etc.

Reţelele de distribuţie a apei din creşă sunt în mod obişnuit comune pentru consum menajer şi pentru combaterea incendiilor, însă cu coloane separate,

A.2) Instalaţiile vor fi astfel alcătuite încat să nu permită stagnarea apei şi impurificarea ei cu rugina sau microorganisme.

Recircularea apei din coloanele de incendiu, se va asigura prin legarea la un obiect sanitar de folosinţă curentă.

A.3) Conductele de distribuţie principale se montează, de regulă, în subsoluri tehnice, cu înălţimea libera minimă 2,10 m.

A.4) La localizarea reţelelor de apa rece se vor lua în considerare reţelele existente precum şi dezvoltarea de perspectivă.

A.5) Pozarea reţelelor de apă rece se va face subteran cu respectarea normativului P7 , STAS 9312 şi normativul 19.

A.6) În creşe, coloanele de alimentare şi conductele de legătură între acestea şi obiectele sanitare se vor executa din ţevi de oţel zincat; ele pot fi executate şi din alte materiale cu agrement tehnic în România, în cazul în care acestea îndeplinesc condiţii de calitate şi siguranţă în exploatare similară sau superioară celor din oţel zincat.

A.7) Conductele de apă rece se vor izola dacă poziţionarea lor se face în vecinătatea unor surse sau spaţii calde.

B) Apă caldă şi recirculare B.l) Apa caldă menajeră se furnizează în creşă la toate obiectele sanitare şi utilaje care

funcţionează cu apă caldă pentru cerinţe tehnologice şi medicale sau pentru asigurarea unui grad sporit de confort şi igienă.

B.2) Temperatura de furnizare a apei calde menajere va fi de max.60 C. B.3) Se va prevedea recircularea apei calde atât pe trasee orizontale de distribuţie cât şi

pe coloane. B.4) Conductele de alimentare cu apă caldă menajeră şi cele de recirculare se vor monta

pe trasee paralele şi de obicei împreună cu cele de apă rece, în ghene rabitate. B.5) Pentru conductele de apă caldă menajeră sunt valabile toate prevederile referitoare la

conductele de apă rece (mod de alcătuire, materiale de execuţie, izolaţie). C. Instalaţii de stingere a incendiilor C.1) Creşa se va echipa obligatoriu cu hidranţi incendiu cu V > 1500 m 3 realizaţi

conform 19. La dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor se vor fi respectate prevederile

STAS 1478. C.2) Dotarea creşelor cu mijloace de prima intervenţie, alte echipamente şi utilaje se face

conform Anexei V.3.a. D) Canalizare menajeră şi pluvială D.1) Instalaţia interioară de canalizare menajeră preia apele uzate provenite de la toate

punctele de consum de apă rece şi caldă din creşă, precum şi cele deversate accidental pe pardoseală.

D.2) Sistemul de canalizare exterioară din amplasamentul creşei se va alege corespunzător sistemului de canalizare publică, iar amplasarea şi coordonarea se va face conform STAS 8591 faţă de alte reţele.

D.3) Apele uzate evacuate la canalizare vor respecta prevederile normativului C­90. D.4) Sistemul de canalizare ales poate fi: ­ unitar ­ o singură reţea pentru transportul apelor uzate menajere cât şi a celor pluviale ­ separativ ­ două reţele independente pentru apele uzate menajere şi pentru ape pluviale.

­ sistem mixt ­ cu porţiuni în sistem unitar şi porţiuni în sistem separativ, având evacuări spre emisar, separate sau comune.

D.5) Este obligatoriu ca evacuarea apelor uzate de la spălătorie şi bucătărie să se facă prin reţele interioare separate de restul reţelei de canalizare menajeră, până la staţiile de tratare a acestor ape (separatoare de spumă, nisip, nămoluri) premergătoare deversării în canalele colectoare din incintă.

D.6) Colectoarele principale se montează în subsolul tehnic, cu pante corespunzătoare diametrelor, îngropate în canale sub pardoseală, amplasate pe trasee în afara spaţiilor în care se desfăşoară activităţi specifice.

La montarea în canale se vor prevedea capace pentru vizitare în dreptul zonelor de schimbare a direcţiilor şi a celor de racord cu coloanele principale.

D.7) Coloanele se vor monta mascate, în ghene, dar cu posibilităţi de acces la piesele de curăţire.

D.8) Conductele de legătura de la obiectele sanitare sau utilaje la coloane se vor monta îngropat în zidărie sau planşeu; cele ce se vor monta la plafonul încăperilor se vor masca prin plafoane sau grinzi de rabiţ.

D.9) Colectoarele principale şi coloanele vor fi executate din tuburi şi piese de legătură din fontă sau plumb; nu se vor utiliza conducte din PVC sau alte materiale decât dacă au agrement tehnic sau sunt superioare tehnic şi calitativ cu cele din fontă sau plumb.

D. 10) Aerisirea coloanelor se face prin prelungirea peste nivelul terasei sau acoperişului a coloanelor de scurgere, cu max. 0.50 m cu conducte de fonta la scurgere şi cu căciuli de ventilaţie.

D.11) Alegerea tipului de receptor de terasa se facem funcţie de felul terasei (circulabilă sau necirculabilă) şi de alcătuirea ei (structura şi dimensiunile straturilor componente, tipul de hidroizolaţie).

D.12) Poziţionarea coloanelor se face în aşa fel încat să nu traverseze spaţii cu funcţiuni care cer condiţii severe de igienă şi aşezare.

E) Dotaţi pentru spălătorii şi bucătarii E.1) În cazul unei spălătorii mecanice proprii, echiparea cu instalaţii specifice se face

ţinând seama de fluxul tehnologic general: predări rufe murdare, înmuiere, spălare, centrifugare (stoarcere) uscare, călcare, predare rufe curate, reparaţii.

E.2) Dotările şi utilajele principale din spălătorie sunt: ­căzi de înmuiere şi dezinfecţie racordate la apa rece, caldă şi canalizare; ­maşini de spălat, racordate la apa rece, calda şi canalizare; ­centrifuge pentru stors rufe, cu posibilitatea de evacuare a apei la un sifon de pardoseala; ­uscatoare pentru rufe si calandre racordate la abur de medie presiune şi la conducte de

exhaustarc; ­grupuri de piese pentru călcat, racordate la abur de medie presiune. E.3) Numărul utilajelor de acelaşi fel va fi determinant, ţinându­se seama de

productivitatea utilajului, numărul de schimburi în care se lucrează, cantitatea de rufe murdare ce urmează a fi spălata.

Alegerea tipurilor de utilaje ce se vor folosi se va face având în vedere şi energia disponibilă (abur, energie electrică, etc.).

E.4) Prepararea hranei pentru copii se va face într­un bloc alimentar propriu, echipat cu instalaţii, obiecte sanitare şi utilaje adecvate cerinţelor fluxului tehnologic, amplasate corespunzător modului de organizare a spaţiilor componente.

E.5) Zona de depozitare va fi prevăzută cu camere frigorifice distincte pentru: legume şi fructe proaspete, carne crudă sau semipreparate.

E.6) Zona "Preparărilor", unde se face prelucrarea primară a materialelor curăţare, spălare, tocare, etc, şi va fi echipată cu spălătoare, mese, roboţi prelucrare, frigidere, butuc de carne, etc.

E.7) Zona de servicii auxiliare ­ spălare vase de bucătărie ­ echipată cu crier, spălător, spălator ­ degresor şi rasteluri pentru uscare; alimentare cu apa rece caldă, abur.

E.8) Bucătăria caldă va fi echipată cu: ­ maşini de gătit, cuptoare, etc; alimentate cu gaze sau electric; ­marmite sau/şi baterii de cazanele pentru fierberea alimentelor (supe, lapte, ceai);

alimentate cu abur de joasa presiune sau electric şi racordate la instalaţii de apă şi canalizare; ­ roboţi universali de bucătărie (alimentaţi cu energie electrică); ­mese pentru prelucrări de alimente de diferite tipuri şi mărimi cu blat de marmură sau

inox; ­ spălătoare racordate la instalaţia de apa calda, rece şi canalizare. E.9) La alegerea tipului de utilaje se vor avea în vedere; ­ agenţii disponibili (abur, energie electrică, gaze naturale); ­ diversificarea hranei preparate.

III.4.2. Instalaţii alimentare cu apă şi canalizare exterioară A) Alimentare cu apă şi instalaţii de gospodărire a apei A.1) Alimentarea cu apă se face de regulă de la reţeaua publică din zonă. Calitatea apei

va trebui să corespundă prescripţiilor STAS 1342. A.2) Se interzice folosirea apei industriale în unităţile sanitare. A.3) Se recomandă, din motive de siguranţă în consum, ca racordarea la reţeaua publică

sa se facă prin doua conducte de racord (branşamente). A.4) Pe aceste branşamente, în căminele de apometru se vor monta ventile de reţinere

pentru a permite circulaţia apei numai într­un singur sens (de la reţeaua publică către creşă). A.5) Pentru asigurarea continuă a necesarului de apă, unităţile sanitare (creşe) vor fi

dotate cu rezervoare de acumulare. Se recomandă să se asigure o rezervă de consum de 1­3 zile. A.6) Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel încat aceasta să fie

în permanenţă proaspătă. A.7) În afara rezervei de consum se va asigura o rezervă de apă de incendiu care să

permită funcţionarea hidranţilor interiori timp de 10 min. şi a celor exteriori timp de 3 ore conform STAS 1478, în funcţie de volumul construit al creşei debitul minimal pentru incendiu interior va fi de 2,5 l/s. Conform aceluiaşi STAS în funcţie de volumul construit şi gradul de rezistenţă la foc (I­II) debitul minimal pentru incendiu exterior va fi de 5 l/s.

Valoarea presiunii necesare creării jetului compact pentru intervenţia din interior la incendiu, va rezulta din calculul de specialitate.

Valoarea presiunii necesare creării jetului compact pentru intervenţia din exterior la incendiu va rezulta atât din calculul de specialitate cat si din ipoteza proiectantului pentru intervenţia la incendiu.

A.8) Pentru a se asigura în permanenţă debitele şi presiunile necesare funcţionarii optime a instalaţiilor de alimentare cu apă şi de combaterea incendiilor se vor prevedea staţii de ridicare a presiunii (de pompare) în funcţie de condiţiile de furnizare a apei, stabilite prin avizul societăţii de distribuţie a apei.

A.9) Acestea vor alimenta reţeaua de conducte de alimentare cu apa din incintă, care deserveşte hidranţii exteriori de incendiu, hidranţi de stropit, precum si alimentarea cu apă şi de hidranţi interiori.

A.10) Reţeaua de incintă se va executa din conducte de oţel zincat, sau alte materiale agrementate în România cu caracteristicile egale sau superioare celor din oţel zincat.

A.11) În mod obişnuit conductele se îngroapă direct în pamant sub adâncimea de îngheţ şi se protejează corespunzător contra coroziunii provocate de apele din sol.

A.12) În terenurile macroporice sau cu ape agresive se vor prevedea măsurile de execuţie si protecţie indicate de normele respective în vigoare.

A.13) Alimentarea cu apă caldă menajeră se face centralizat de la centrala termică sau punctul termic propriu.

A.14) Pentru menţinerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum si pentru evitarea risipei de apă, în punctul termic se vor prevedea pompe pentru recircularea apei calde menajere.

A.15) Conducta de alimentare cu apă caldă menajeră şi conducta de recirculare se vor executa din ţeava de otel zincată.

A.16) În cazul în care punctul termic se află amplasat la o distanţă mai mare de creşă, conductele se vor monta într­un canal termic, de regulă împreună cu cele de încalzire şi se vor izola împotriva pierderilor de caldură.

B) Canalizare exterioară B.l) Apele uzate evacuate din creşă sunt: ­ menajere obişnuite (de la grupurile sanitare); ­ menajere cu nisip, pamânt şi grăsimi, spumă (de la bucătărie şi spălătorie); ­ pluviale. Acestea, colectate prin reţele interioare separate, se evacuează în reţeaua de canalizare a

incintei după tratarea prealabilă a celor care nu corespund prevederilor normativului C 90. B.2) Absenţa în zonă a unor sisteme publice de canalizare se accepta numai pentru

creşele din mediul rural, unde se vor prevedea instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate, astfel încat să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.

B.3) Sistemele de tratare ale diverselor categorii de ape uzate, prealabil deversării lor în canalizarea generala a incintei, sunt apele uzate cu nisip, pamânt şi grăsimi care vor fi trecute mai întai prin separatoare.

III.4.3. Instalaţii electrice A) ­ Instalaţii electrice pentru iluminatul normal şi prize A.1) Generalităţi ­ La realizarea iluminatului artificial din creşe, trebuie sa se ţină seama de mediul special

din acestea, acordându­se iluminatului şi repartizării cromatice din încăperi o atenţie deosebită. ­ Se va avea în vedere ca în încăperile pentru copii (dormitoare, săli multifuncţionale),

atât iluminatul cât şi culorile folosite pentru finisarea principalelor suprafeţe trebuie: * să asigure efectuarea activităţilor vizuale în cele mai bune condiţii atât personalului

educativ cât şi copiilor; * să aibă un rol terapeutic, contribuind la influenţarea psihicului copiilor handicapaţi; ­ luminatul trebuie sa respecte condiţiile de calitate impuse şi să fie adaptat destinaţiei

încăperii; ­ Iluminatul general din încăperi cu diverse destinaţii şi activităţi, trebuie sa asigure cel

puţin iluminările nominale prezentate în tabel E. 1. ­ În tabelul E.l sunt prezentate şi culorile recomandate pentru sursele de iluminat

fluorescente; ­ În toate categoriile de încaperi se prevăd prize bipolare cu contact de protecţie pentru uz

general. ­ În camerele de joacă, în spaţiul multifuncţional prizele se vor monta la o înălţime de

aproximativ 1.00 m, unde copiii nu pot ajunge cu mâna; ­ La proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat, se vor respecta prevederile

normativului l7 ­ "Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la

consumatori cu tensiuni pana la 1.000 Vc.a. si 1.500 Vc.c cu excepţia circuitelor electrice care se vor prevedea numai din cupru.

A.2) Iluminatul în încaperi de dormit a copiilor. In dormitoarele pentru copii se prevăd următoarele sisteme de iluminat normal: * iluminat general; * iluminat pentru supraveghere în timpul nopţii. Sursele de lumină vor avea culori calde,

cu temperatura de culori situata intre 3000­5000 K şi indicele de redare a culorilor 80 ­ 90. A.2.1) Iluminatul general trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în tabel E.1. A.2.2.) Iluminatul local pentru examinarea copiilor, se realizează cu corpuri de iluminat

mobile (cu braţe articulate) sau cu corpuri de iluminai fixe multifuncţionale. ­ Iluminarea nominală necesară de 200 lx, trebuie realizată pe fiecare suprafaţă orizontală

la 0,90 ­ 1,00 m înălţime de la pardoseală; ­ Amplasarea corpurilor de iluminat se face astfel încât să se evite orbirea persoanelor ce

efectuează examinările şi îngrijirile bolnavilor. A.2.3) Iluminatul pentru supraveghere în timpul nopţii, trebuie să asigure în zona

patutului o iluminare de 5 lx pentru o supraveghere a copiilor (în cazul creşelor săptămânale); ­ Corpurile de iluminat pentru supraveghere, trebuie să fie amplasate astfel încât să nu

deranjeze copiii în somn, mai ales sugarii care dorm cu faţa spre tavan; iluminarea în aceste încăperi ­ iluminarea nominală ­ trebuie să fie de 20 lx.

A.3) Iluminatul în cabinetele pentru consultaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în tabelul E.l.

A.4) Coridoare ­ iluminatul coridoarelor trebuie să asigure ziua cât şi noaptea, realizarea unor diferenţe minime de luminanţă trecerea între încăperi cu iluminări diferite;

­ Iluminatul trebuie să indeplineasca condiţiile prevăzute in tabelul E.1. A.5) Alte incaperi ce deservesc creşa vor avea un iluminat ce trebuie să respecte

prevederile Normativului PE 136, valorile nivelelor de iluminare luându­se ca valori minime.

B) Instalaţii electrice pentru iluminat de siguranţa B.1) Generalităţi ­ Instalaţiile electrice pentru iluminatul de siguranţă din cadrul unei creşe (cu orar

săptămânal), trebuie să asigure funcţionarea acesteia, atunci când dispare tensiunea de pe sursa de bază (SEN);

Pentru iluminarea căilor de evacuare, marcarea hidranţilor de incendiu, iluminatul de veghe, şi, după caz pentru continuarea lucrului se prevede un iluminat de siguranţă proiectat şi executat în conformitate cu Normativul 17.

C) ­ Instalaţii de recepţie colectivă RTV ­ Pentru recepţionarea emisiunilor RTV, se prevede o instalaţie de recepţie colectivă; ­ Se prevăd prize pentru recepţionarea emisiunilor Rtv în spaţiul multifuncţional, într­o

alveolă amenajată special, în biroul directorului sau în orice altă încăpere în care se solicită prin temă;

­ Se recomandă ca instalaţia de recepţie sa fie prevăzută în aşa fel încât sa poată fi racordată şi la alte sisteme de televiziune prin cablu.

D) Instalaţii telefonice ­ în creşe şi creşe speciale, se vor prevedea instalaţii interioare de telefonie pentru capacităţi mici (până la 10 posturi) prin cuplarea directă la reţeaua telefonică publică sau prin intermediul centralelor telefonice proprii automate;

­ posturi telefonice se prevăd în conformitate cu tema tehnologică în serviciile medicale şi anexe;

­ circuitele telefonice se concentrează pe nivele în repartitoare, traseul acestora pozându­ se de regulă îngropat.

E) Protecţia împotriva tensiunilor accidentale de atingere se realizează conform normativului 17 si STAS­urilor 2612, 8275, 12608, 2064/4, 2605/5.

­ Aceasta se realizează prin legarea la nulul de protecţie ca mijloc principal de protecţie şi suplimentar la o centură interioară de împământare a tuturor părţilor metalice care în mod normal nu sunt sub tensiune.

F) Protecţia împotriva trăsnetului ­ Protecţia construcţiei împotriva trăsnetului, se prevede în mod obligatoriu, conform

120; ­ Se pot utiliza ca elemente de coborâre, armăturile metalice ale stâlpilor din b.a., atunci

când se utilizează ca prize de pamânt naturale armăturile fundaţiilor. Pentru aceasta se prevăd plăcuţe metalice de legare la pământ la partea superioară şi

inferioară a stâlpilor de contur, asigurându­se continuitatea electrică între plăcuţele de la partea superioară şi cea inferioară, prin armatura stâlpilor (prin sudare).

G). Alimentarea cu energic electrică ­ Receptoarele consumatorilor de energic electrică din cadrul creşelor şi creşelor speciale

sunt de categoria II­a de importanţă respectiv întreruperea alimentării duce la întreruperea activităţii doar pe durata întreruperii, fără pagube materiale importante sau pierderi de vieţi omeneşti.

­ Pentru alimentarea cu energie electrică se va adopta de regulă o cale de alimentare cu durata maximă de întrerupere de 4 ore.

­ Alimentarea cu energie electrică se poate face din Sistemul Energetic National (SEN) fie prin branşament la reţeaua de 0,4 Kw prin firida de branşament fie prin intermediul unui post de transformare propriu.

­ încadrarea şi soluţionarea alimentării cu energie electrică a receptoarelor pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se face în conformitate cu prevederile Normativului 17.

III.4.4 Instalaţii de ventilare Dotarea cu instalaţii de ventilare se stabileşte prin tema de proiectare în conformitate cu

necesităţile tehnologice şi de microclimat. Sarcinile generale şi specifice ale instalaţiilor se precizează prin norme tehnice, de

soluţiile tehnice adoptate. III.4.4.1. Spaţiile gospodăreşti sunt prevăzute cu măsuri suplimentare de igienă din cadrul

căreia face parte şi ventilarea încăperilor unde se degaja un surplus de căldura şi umiditate. a) Bucătăria este dotată cu un sistem de ventilaţie specific prin care aerul viciat este

aspirat de la utilajele bucătăriei calde prin hote sau dispozitive de aspiraţie având filtre de grăsimi.

La spălătoarele de vase, aerul viciat se aspiră prin hote fără filtrare şi din restul spaţiilor de preparare prin grile ­ în sistem general;

h) Spălătoria cu uscătaria şi curăţătoria se dotează cu un sistem de ventilare locală ­ de la echipamente tehnologice cu degajări mari de căldura umedă, se completează cu evacuări de aer de tip general ­ de la încăperi cu potenţial de poluare ­ ridicat ­ camere rufe murdare, camere de înmuiere.

III.4.4.2. În spaţiile de categoria „C” pericol de incendiu (spaţii de depozitare) şi la căile de evacuare fără iluminare naturală (case de scări şi circulaţii orizontale comune) se voi prevedea dispozitive de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi.

III.4.5. Instalaţii termice Dotarea cu instalaţii termice se stabileşte în conformitate cu necesităţile funcţionale ale

creşelor. Formele şi modurile de utilizare a energici termice (tipurile şi parametrii caracteristici ai

agenţilor termici utilizaţi) determină tipurile şi performanţele funcţionale necesare ale instalaţiilor aferente de utilizare (consum), de transport şi de preparare ale agenţilor termici.

III.4.5.1. Instalaţii de încalzire centrală Instalaţiile de încalzire centrală au sarcina asigurării, în încăperile creşei, a nivelului de

temperatură recomandată pentru destinaţiile funcţionale ale respectivelor spaţii. III.4.5.1.1. Sistemele cu suprafeţe statice de încălzire pot acoperi nevoile de încalzire

integral sau să funcţioneze în combinaţie cu sisteme centralizate de ventilare­tratare aer: ­ sistemele cu corpuri de încălzire natural conveetive ­ radiatoare, serpentine, registre,

etc. Se utilizează în spatii normale, cu utilizarea apei calde la temp. max. 85°C, conform

prevederilor normativului I 13. În camerele cu copii se vor masca, pentru a se evita accidentarea acestora. ­ sistemele cu suprafeţe radiante de tavan se utilizeaza în spaţii cu un nivel de confort

ridicat: suprafeţele radiante realizate modular cu serpentina în tavan; ­ sistemele cu suprafeţe radiante în pardoseală se poate realiza în spaţiul multifuncţional

(unde copiii stau în mare parte pe jos) şi în spaţiul de hidroterapie (în cazul creşelor speciale), creându­se condiţii superioare de confort.

III.4.5.1.2. Instalaţiile de încălzire, în camerele copiilor în mod special, se prevăd cu posibilităţi de reglare a temperaturilor interioare pentru a face faţă în aceleaşi încăperi unor cerinţe diferite de încălzire, în cazul unor limite rezonabile (20 C ­ 25 C). Distribuţia agentului termic ­ apa caldă pentru încalzire, se realizează prin instalaţii adaptate tipurilor de elemente de încălzire folosite pe grupuri de încaperi servite, compatibile din punct de vedere al regimurilor de exploatare.

III.4.6. Instalaţii de gaze naturale 1. În cadrul unei creşe, gazele naturale, sunt folosite pentru: ­ consumatori cu flacăra liberă ­ preparare a hranei ­ centrale termice proprii 2. Racordarea reţelelor de distribuţie a gazelor din incintă se face la reţeaua edilitară prin

intermediul staţiilor de reglare­reducere a presiunii, în regimul stabilit pentru consumatori. 3. În absenţa instalaţiilor edilitare de gaze naturale, centrala termică se va alimenta cu

combustibil lichid (păcură). 4. Proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale se va face conform normativului

16.

III.4.7. Colectarea deşeurilor solide şi instalaţia de tratare a acestora III.4.7.1 Colectarea deşeurilor solide 1) Deseurile solide din creşe sunt de mai multe feluri: a) deşeuri reciclabile ­ hârtie, ambalaje carton ­ ambalaje sticlă ­ metal b) deşeuri nereciclabile ­ gunoaie menajere (de la bucătărie, biberonerie) ­ deşeuri medicale (vată, tifon, şervete, etc.)

2) Deşeurile reciclabile se colectează şi se depozitează distinct după natura materialelor, asigurându­se la locul lor de provenienţă condiţiile necesare pentru intrarea pe circuitul de reciclare.

Depozitarea se face pe platforma de deşeuri, într­un spaţiu separat. Gunoaiele menajere se colectează la sursă, se transportă şi se depozitează în recipiente închise (pubele) sau în saci de polietilenă închişi strâns, într­o încapere specială, amplasată pe platforma de deşeuri. Platforma trebuie prevăzută cu instalaţie de apă şi canalizare pentru menţinerea igienei paliului de depozitare şi a recipienţilor.

IV ­ CRITERII FUNCŢIONALE ­ URBANISTICE PRIVIND AMPLASAREA CLĂDIRILOR BREŞELOR ŞI CREŞELOR SPECIALE

IV.1 Dimensionarea şi forma terenului IV.1.1. Suprafeţele terenului necesar amplasării creşelor şi creşelor speciale este

dependentă de mărimea şi/sau capacitatea obiectivului cu toate anexele necesare. Indicii folosiţi pentru determinarea suprafeţei de teren necesare este exprimat în

mp/copil; aceştia sunt invers proporţional cu capacitatea. Indicele se va folosi în faza elaborării PUG sau PUZ, înainte de stabilirea datelor

concrete ale temei cadru. IV. 1.2. Suprafaţa utilă totală se va determina numai pe baza temei program. În cazul în care s­a elaborat un studiu de temă prin care s­au stabilit ariile desfăşurate ale

viitoarelor funcţiuni, se poate aplica pentru calculul terenului necesar indicele mp teren mp Ad. care stabileşte mai bine raportul între cele doua mărimi fizice.

IV.1.3. Terenul necesar unei creşe va avea o suprafaţa de 100 ­ 120 mp copil.

IV.2. Caracteristicile geo­fizice ale terenului IV.2.1. Construcţiile creşelor vor fi amplasate de regulă pe terenuri plate sau terenuri cu

pante de până la 10%. Terenurile impermeabile la suprafaţă, cele care prezintă pericol de alunecare sau de

inundare nu se vor folosi pentru amplasarea creşelor. Terenul ales trebuie sa aibă o stratificaţie convenabilă fundării la cca. 5 ­ 6 m sub nivelul

solului, cât mai omogenă pe întreaga suprafaţă a acestuia. De asemenea, sunt recomandate terenurile la care pânza de apă freatică să se afle la

adâncimi mai mari de 6­7 m.

IV.3. Condiţii de microclimat în zona amplasamentului 1) Amplasarea creşelor se va face în zone nepoluate, protejate faţă de concentrările de

curenţi de aer rezultate din conformarea naturală sau urbană a sitului în raport cu direcţia vânturilor dominante.

2) Se vor prefera zone însorite, aerisite, în interiorul zonelor verzi. 3) Sunt contraindicate amplasamentele peste care vânturile dominante ar putea aduce

emisii poluante din zone industriale, cele care au vecinătăţi neconvenabile (surse de zgomot, vibraţii sau mirosuri dezagreabile, etc).

4) Pentru a prezerva calitatea microclimatului pe durata estimată a construcţiei, amplasarea creşei se va face în zone gata structurate din punct de vedere urbanistic, cu vecinătăţi constituite din punct de vedere al amenajărilor edilitare şi al fondului construit.

IV.4. Condiţii de amplasare a creşelor în cadrul localităţii 1) Creşele se vor amplasa de preferinţă, în cadrul intravilanului localităţii, având o zonă

arondată de cca. 500 m. 2) Datorită faptului că raza de arondare este asemănătoare cu cea necesară pentru

grădiniţe şi şcoli primare, amplasamentul creşelor se află de multe ori în apropierea acestora. În unele cazuri, acestea sunt chiar cuplate sau cu dotări comune.

3) Este indicat să fie situate în apropierea dispensarelor de cartier sau a policlinicilor pentru copii.

4) La amplasarea creşelor se va lua în considerare existenţa unei legături facile cu principalele artere de circulaţii şi existenţa unor mijloace de transport în comun, cu staţii în apropierea incintei creşei.

5) În vecinătatea terenului destinat creşelor vor fi asigurate toate reţelele edilitare de distribuţie a utilităţilor necesare, dimensionate corespunzător.

6) Nu se amplasează construcţii pentru creşe pe terenuri care prezintă următoarele inconveniente:

­ risc de inundaţii, viituri de apă, avalanşe; ­ risc de alunecare sau eroziune de orice fel; ­ risc de surpare a terenului învecinat; ­ structura radioactivă, degajări de gaze poluante, izvoare de apa; ­ vecinătăţi cu pericol de explozie sau avarii periculoase; ­ vecinătăţi de surse poluante peste pragurile admise (zgomot, noxe. etc.)

IV.5. Principii de organizare urbanistică a amplasamentului IV.5.1. Amplasamentul trebuie să permită organizarea incintei în principalele zone

funcţionale, astfel: ­ zona ocupată de construcţie (Ac) ­ zona ocupată de spaţiul de joaca (nisipar, bazin apa, gazon). ­ zona spaţiu tehnico­gospodaresc ­ zona alei, parcaje ­ zona verde IV.5.2. Prin zonificarea incintei se urmăreşte: ­ separarea spaţiilor în care se desfăşoară activităţi educative, de cele în care se

desfăşoară funcţiuni technico­utilitare şi gospodăreşti. IV.5.3. Principalele zone ce se delimitează în cadrul incintei, sunt: ­ zona publică ­ cuprinde partea incintei de la accesul în incintă până la accesele

principale în clădire; în această zonă au acces utilizatorii (copiii) împreuna cu însoţitorii (părinţii).

­ zona de servicii creată prin gruparea acceselor, circulaţiilor şi platformelor aferente clădirii ce adăposteşte serviciile gospodăreşti şi serviciile tehnico­utilitare.

­ zona joacă copii ­ cuprinde nisip, gazon pentru joacă în aer liber, bazin apă, etc. şi alei pentru plimbări cu căruciorul a sugarilor.

­ zona de protecţie cuprinzând spaţiile plantate de protecţie a microclimatului şi alte zone restricţionate pentru protecţia unor funcţiuni (puţuri apă, zonă pentru creşterea animalelor, etc).

IV.5.4. Orientarea clădirilor pe teren Amplasarea creşelor se va face cu orientarea optimă S ­ E (pentru dormitoare, camera

multifuncţională), asigurându­se un timp de însorire în toate cele patru anotimpuri ale anului (STAS 6221).

a) Durata de însorire într­o zi de referinţă (21 februarie sau 21 octombrie) trebuie să fie de minimum 2 ore;

b) Unghiul de incidenţă vertical al razelor solare directe, în ziua de referinţă, trebuie să fie de minimum 6 .

c) Unghiul de incidenţă al razelor solare, în ziua de referinţă, trebuie sa fie de minimum 20 .

Se admite orientarea N pentru serviciile tehnico­medicale şi tehnico­gospodaresti.

IV.5.5 Distanţele între clădiri Creşele se vor amplasa faţă de clădirile vecine, astfel încât perceperea mediului

înconjurător să se facă în condiţii optime, respectiv distanţa între ferestrele camerelor (dormitoare) de la parter şi obstacolul din vecinătate să fie stabilit astfel:

a) în plan vertical, raza de privire ridicată la un unghi max. de 45 0 să depăşească obstacolul şi să perceapă bolta cerească;

b) în plan orizontal, raza de privire deplasată stânga ­ dreapta sub un unghi de max.45°, să depăşească obstacolul, iar următoarea clădire să se afle la minim 14,00 m pe direcţia vizuală.

Poziţia teoretică a razei vizuale (punctul O) se consideră la 1, 30 m de la pardoseală şi la 1,00 m distanţă de fereastră.

IV.5.6 Regim de înălţime Regimul de înălţime al creşelor va fi limitat la parter. Legătura obligatorie între interiorul creşei şi grădină, impune acest regim de înălţime,

evitându­se nodurile de circulaţie pe verticală. Legătura între creşa şi grădină se va face prin intermediul rampelor cu panta foarte mică.

IV.5.7 Circulaţia din interiorul incintei va fi compusă din: ­ alei carosabile ­ alei pietonale şi trotuare ­ alei mixte carosabile şi pietonale ­ căi de circulaţie pentru maşini de intervenţie (ele pot fi comune cu căile funcţionale de

circulaţie)1) Dimensionarea aleilor carosabile se va face în funcţie de trafic şi de gabaritele

mijloacelor de transport utilizate. Lăţimea minima va fi de 3,00 m. 2) Se prevăd obligatoriu trotuare pietonale pe o parte sau pe ambele părţi la aleile

carosabile de 6 m lăţime. 3) Aleile pietonale care constituie spaţiu de promenadă, se vor soluţiona la distanţă de

circulaţia carosabilă în care se manipulează mărfuri, materiale, IV.5.8. Amplasarea reţelelor de utilităţi 1) Conform capitolului III, clădirea cresei este alimentată printr­o reţea subterana ce

transportă utilităţi; ­ reţea de alimentare cu apă potabilă şi apă de incendiu; ­ reţea termică de alimentare şi de transport apă caldă menajeră, apă caldă de încălzire la

diferite temperaturi. ­ reţea de canalizare a apelor uzate şi a apelor pluviale. ­ reţea de gaze naturale ­ reţea electrică de distribuţie curenţi de joasă tensiune ­ reţea electrică de împământare şi de protecţie la descărcări atmosferice. ­ reţea de telefonie

2) La amplasarea acestor reţele se vor avea în vedere respectarea condiţiilor specifice de alcătuire şi pozare, precum şi respectarea reglementărilor tehnice privind vecinătatea traseelor, rezolvarea intersecţiilor, etc.

3) Reţelele de utilităţi nu se vor amplasa sub căile de circulaţie majoră din incintă, pentru a nu bloca circulaţia în cazul intervenţiilor pentru reparaţii.

V. CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA CLĂDIRILOR PENTRU CREŞE ŞI CREŞE SPECIALE CONFORM LEGII 10/1995

GENERALITĂŢI ­ Conform prevederilor Legii nr. 10/1995, cele şase cerinţe ce trebuie a fi menţinute pe

întreaga durată de existenţă a clădirii sunt raportate la următoarele categorii de utilizatori, specifici creşelor:

1 ­ copii ­ normali ­ cu handicap uşor (recuperabil în timp)

2 ­ personal educaţional 3 ­ personal medical 4 ­ însoţitori 5 ­ personal administrativ Fiecare categorie de utilizatori va avea condiţii minime acceptabile cu privire la: ­ spaţiile necesare; ­ facilitate, echipamente şi dotări corespunzătoare; ­ condiţiile de microclimat şi igiena; ­ protecţia faţă de diversele riscuri specifice la care sunt expuşi pe timpul staţionării în

incinta creşelor. ­ Categoriile de utilizatori, ale căror exigenţe (privind funcţionalitatea, calitatea şi

siguranţa construcţiilor şi instalaţiilor) trebuie soluţionate cu prioritate, sunt: ­ copii ( cu prioritate cei cu handicap uşor) ­ personal educaţional ­ personal medical (cu prioritate cel implicat în activităţi medicale specializate pe

handicap). ­ Riscurile avute în vedere, în cazul creşelor sunt: ­ generale ­ comune tuturor creşelor ­ specifice creşelor, rezultate din aglomerări de copii normali şi aglomerări de copii cu

handicap uşor. Având în vedere că până în prezent nu existau reglementari corespunzătoare tuturor

cerinţelor, conform Legii nr. 10/1995, prezentul normativ cuprinde atât prevederi comune tuturor clădirilor, cât şi cele specifice creşelor, cu excepţia cerinţei privind „Siguranţa în exploatare", la care, pentru prevederi comune tuturor clădirilor se va consulta "Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţa în exploatare” (CE 1 ­95).

V.1. Cerinţele de rezistenţă şi stabilitate

V.l.(A). Construcţie V.l.l. Concept de bază V.1.1.1. Construcţiile destinate creşelor trebuie să asigure satisfacerea cerinţelor

utilizatorilor pe întreagă durată a serviciului, programată în condiţiile unei exploatări normale. În cazul cutremurelor, încărcările susceptibile de a acţiona asupra clădirii în timpul

execuţiei şi exploatării, să nu producă nici unul din următoarele evenimente: a) prăbuşirea totală sau parţială a clădirii; b) deformaţii de mărime inadmisibilă, a elementelor structurale care să provoace

avarierea unor părţi ale clădirii, a instalaţiilor sau a echipamentelor; c) avarii rezultând din evenimente accidentale tehnice. Satisfacerea acestor cerinţe impune aplicarea unor ansambluri de măsuri în etapele de

planificare, proiectare, execuţie şi exploatare.

V.l.l.2. Semnificaţia termenilor utilizaţi în definirea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate. a) Acţiunile şi alte efecte care pot provoca eforturi unitare, deformaţii sau o degradare a

clădirii în timpul execuţiei sau utilizării formează "încărcări susceptibile ce acţionează asupra clădirii".

Acţiunile pot fi: ­ cu caracter permanent şi temporar de lungă durată (încărcări gravitaţionale, utile,

zăpadă, vânt, vibraţii); ­ excepţionale cu probabilitate redusă de apariţie cauzate de fenomene naturale (inundaţii,

cutremure) sau accidente tehnice (explozii, incendii, etc). b) Una din diferitele forme de cedare pentru care se definesc stările limită, defineşte

"prăbuşirea". c) Deformarea sau fisurarea clădirii, sau a unei părţi a acesteia, ce atrage anularea

ipotezelor făcute pentru determinarea stabilităţii, rezistenţa mecanică sau aptitudinea de exploatare a clădirii sau a unei parţi a acesteia, sau care antrenează o reducere importantă a durabilităţii acesteia, defineşte "deformaţii de mărime inadmisibilă”.

d) Avariile suferite de clădire, provocate de evenimente accidentale cum sunt o explozie, o încărcare excepţională sau o consecinţă a unei erori umane care ar fi putut fi evitate sau limitate, defineşte "avarii rezultând din evenimente accidentale tehnice".

V.l.1.3.Clădirile pentru creşe vor fi proiectate şi realizate astfel încât să satisfacă cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate ".

Verificarea satisfacerii cerinţei de "rezistenţă şi stabilitate" se face în general în raport cu stările limită, care se definesc în conformitate STAS 10100/0.

­ Cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" se referă la toate părţille componente ale clădirii, şi anume:

* teren de fundare; * infrastructura (fundaţii directe, fundaţii indirecte, ziduri de sprijin, etc.); * suprastructura (elemente portante verticale şi orizontale); * elemente nestructurale de închidere; * elemente nestructurale de compartimentare; * instalaţii diverse aferente clădirii; * echipamente electromecanice aferente clădirii; ­ Cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" poate fi satisfăcută numai daca nu se produc erori

umane grave în fazele de: * proiectare; * execuţie; * utilizare a clădirii; * nu intervin situaţii de solicitare care nu au fost avute în vedere la proiectare. În cazul în care construcţia unei creşe s­a executat şi pus în funcţiune fără a exista un plan

de protecţie antiseismică pe ansamblu al echipamentelor şi instalaţiei, acesta va fi întocmit prin grija beneficiarului, de către un proiectant de specialitate atestat, în aceleaşi condiţii ca şi în cazul clădirilor noi.

Pe baza planului de protecţie antiseismică şi a analizei funcţionale a ansamblului instalaţiilor si echipamentelor, proiectantul va stabili gradul de risc pe care îl comportă, modul existent de realizare a instalaţiilor şi echipamentelor şi va propune beneficiarului un plan de remediere a situaţiei.

Planul de remediere al situaţiei va propune soluţii tehnice de remediere, evaluarea efortului financiar, a termenelor posibile de realizare propuse sau va accepta situaţia existentă care va trebui însuşită de beneficiar.

Beneficiarul are obligaţia de a reface împreuna cu proiectantul, planul de protecţie antiseismică a instalaţiilor, echipamentelor, în varianta finală şi de a­1 ataşa la cartea tehnică a construcţiei.

Acţiunea de reducere a riscului seismic al creşelor existente va trebui să cuprindă conform Ordonanţei nr. 20/1994 şi a Normativului P 100­1992, evaluarea nivelului de protecţie actual, propunerea deciziei de eventuală intervenţie şi intervenţia propriu­zisă.

V.1.2. Performanţe corespunzătoare cerinţei de rezistenţă şi stabilitate Pentru a fi apte pentru utilizare, clădirile creşelor trebuie să răspundă unor performanţe

structurale precum şi eventualelor efecte psihologice produse de comportarea structurii sub încărcări.

Aceste exigenţe se referă la: a) Siguranţa structurală; b) Funcţionalitatea structurii în raport cu destinaţia ei; c) Durabilitatea necesară a construcţiei în raport cu durata ei de viaţă: Exigenţele de

siguranţă structurală au în vedere evitarea căderii unor elemente de construcţii sau a structurii în ansamblu care ar pune în pericol viaţa sau sănătatea copiilor şi integritatea unor bunuri materiale sau culturale.

Siguranţa structurală implică performanţa privind rezistenţa, stabilitatea şi ductibilitatea structurii şi a elementelor componente.

V.1.2.1. Rezistenţa unei clădiri se refera la excluderea oricăror avarii provenite din eforturile interioare într­o secţiune sau într­un element, aşa cum acestea rezultă din proprietăţile geometrice şi mecanice ale materialelor şi terenului de fundare, inclusiv din efectul degradării in timp a acestor proprietăţi.

V. 1.2.2. Stabilitate Stabilitatea unei clădiri presupune excluderea oricăror avarii provenite din: * deplasarea de ansamblu (de corp rigid); * efectele de ordinul II. datorate deformabilităţii structurii în ansamblu, * flambajul sau valoarea unor elemente componente. V.1.2.3.Ductibilitatea Ductibilitatea unei clădiri presupune aptitudinea de deformare postelastică a elementelor

şi subansamblelor structurale (deformaţii specifice, rotiri fără reducerea capacităţii de rezistenţă ­ în cazul acţiunilor statice ­ şi fără pierderea capacităţii de absorbţie a energiei ­ în cazul acţiunilor dinamice, inclusiv cele seismice ­).

V.1.2.4. Rigiditate Rigiditatea unei clădiri presupune: ­ limitarea deplasărilor şi deformaţiilor produse de acţiuni statice, dinamice, seismice; ­ limitarea fisurării, în cazul elementelor de beton, beton armat şi beton precomprimat. V.1.2.5. Durabilitate Durabilitatea unei clădiri se referă la: * satisfacerea exigenţelor de performanţă de la V.1.2.1 ­ V.1.2.4. pe toată durata de

exploatare a clădirii; * limitarea deteriorării premature a materialelor şi pârtilor de construcţie datorită

proceselor fizice, chimice şi biologice.

V.1.3. Principii şi metode pentru verificarea satisfacerii cerinţei de "REZISTENŢĂ ŞI STABILITATE"

V. 1.3.1 Verificarea satisfacerii cerinţei de "rezistenta si stabilitate” se face, in raport cu stările limita, care se definesc in conformitate, cu STAS 10100/01, si anume:

­ stări limita ultime (se refera la performante, de stabilitate, rezistenta si ductibilitate). ­ stări limita la exploatarea normala (se refera la performante de rigiditate). V.1.3.2. Verificarea satisfacerii de "rezistenta si stabilitate” pe baza conceptului de stare

limita ­ presupune stabilirea unor modele de calcul ce includ toţi factorii susceptibili de a interveni.

Modelele de calcul vor fi suficient de precise pentru a estima comportarea clădirii în ansamblu cât şi a parţilor sale componente.

În raport cu starea limită, structurile se proiectează şi se execută cu un grad de asigurare corespunzător, diferenţiat după natura cerinţelor şi cu acceptarea producerii unor eventuale axării locale.

Aceste cerniţe sunt: ­ structura în ansamblu cât şi părţile ei componente nu trebuie să se prăbuşească sau să

sufere avarii importante în timpul execuţiei şi pe durata exploatării normale; ­ accidentele în exploatare (explozii, etc.) nu trebuie să provoace degradări în lanţ, care să

conducă la consecinţe disproporţionate faţă de cauza iniţială. ­ în timpul execuţiei este necesar să se efectueze inspecţii periodice, care vor indica

lucrările de întreţinere şi reparaţii în timpul exploatării (protecţie împotriva coroziunii, etanşeitate, etc.)

În general, avariile grave pot fi evitate cu menţinerea probabilităţii la un nivel acceptabil, prin respectarea nivelelor de performanţă prevăzute pentru proiectare.

V.1.3.3. În cazul în care metodele de calcul prevăzute se dovedesc insuficiente, verificarea satisfacerii cerinţei de "rezistenţă şi stabilitate” se poate face şi prin încercări. Desfăşurarea încercărilor şi interpretarea rezultatelor se va face pe baza reglementarilor tehnice specifice.

V. 1.3.4. Respectarea cerinţei se asigură şi prin măsuri specifice referitoare la: ­ concepţia generală şi de detaliu a clădirii, calitatea execuţiei şi executarea lucrărilor de

întreţinere necesare; ­ proprietăţile, performanţele şi utilizarea materialelor şi produselor de construcţie. V. 1.3.5.Asigurarea durabilităţii implica măsuri de protecţie la acţiunile agenţilor fizici,

chimici şi biologici din mediul înconjurător natural şi de exploatare.

V. 1.4.1 Factori ce intervin la verificarea satisfacerii cerinţei de „REZISTENŢĂ ŞI STABILITATE" pe baza conceptului de stări limită.

În cadrul acestei verificări intervin următorii factori: 1. acţiunile agenţilor mecanici; 2. influenţele mediului natural; 3. proprietăţile materialului; 4. proprietăţile terenului de fundare; 5. geometria structurii în ansamblu; 6. metodele de calcul.

V.1.4.1. Acţiunile agenţilor mecanici Clasificarea şi gruparea agenţilor mecanici pentru calculul clădirilor creşei se face ca şi în

cazul clădirilor de locuit, conform STAS 10101/01. Încercările permanente se evaluează conform STAS 10101/1. Încărcările datorate procesului de exploatare se determină conform STAS 10101/2. Valorile normate ale încărcărilor utile sunt conform STAS 10101/2A1. Ele reprezintă

valori maxime în condiţii normale de exploatare. Valorile normale nu ţin seama de: ­ efectele dinamice produse în timpul exploatării; ­ greutatea datorată unor obiecte grele (mobilier); ­ încărcări date de utilaje speciale ale clădirilor (vase expansiune, cazane de încalzire,

etc.); ­ greutatea pereţilor despărţitori.

V.1.4.2. Influenţa mediului natural Calculul structurilor la acţiunea seismică se face în conformitate cu prevederile

Normativului P100, cap.5. Determinarea încărcărilor corespunzătoare acţiunii vântului se face potrivit prevederilor

STAS 10101/20. Determinarea încărcărilor corespunzătoare acţiunii zăpezii se face conform prevederilor

STAS 10101/21. Acţiunea variaţiilor de temperatura este definită de STAS 10101/23. Evaluarea efectelor acţiunii temperaturii exterioare şi a variaţiilor de temperatură

exterioare în calculul construcţiei creşelor sunt reglementate prin STAS 10101 23A.

V.1.4.3. Proprietăţile materialelor Caracteristicile de rezistenţă, rigiditate, inerţie şi absorbţie de energie pentru materialele

de construcţie, sunt definite în STAS 10100 0. cap.4. V.1.4.3.1 .Proprietăţile de rezistenţă şi de deformaţie ale materialelor se definesc conform

principiilor prevăzute în standardul de verificare a siguranţei construcţiilor. V.1.4.3.2.Valorile caracteristice, coeficienţii de siguranţă pentru materiale şi valorile de

calcul ale rezistenţelor materialelor de construcţii se vor stabili în conformitate cu reglementările tehnice corespunzătoare (beton, oţel, zidărie, lemn).

Pentru alte materiale de construcţii tradiţionale (sticlă, piatră, ipsos, etc.) valorile caracteristice sunt prevăzute în standardele produselor respective.

Pentru materialele de construcţii ce nu sunt standardizate, valorile caracteristice se vor stabili prin agremente tehnice, eliberate de laboratoare abilitate.

V.1.4.4. Proprietăţile terenului de fundare V.1.4.4.1.Proprietăţile terenului de fundare se vor stabili prin cercetare geologică­tehnică

şi geotehnică în conformitate cu prevederile STAS 1242/1, şi cu celelalte reglementări tehnice specifice.

V.1.4.4.2.Caracteristicile fizico­mecanice ale pământului se stabilesc conform prevederilor standardizate (STAS 1243).

V.1.4.4.3.Valorile normate şi valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenurilor de fundare se stabilesc conform reglementarilor tehnice prevăzute pentru diferite tipuri de pământuri (STAS 3300/1/2/).

V.1.4.5. Geometria structurii în ansamblu Caracteristicile geometrice ale elementelor de construcţii sau ale construcţiilor, indiferent

de natura materialelor din care sunt executate acestea, se vor încadra în sistemul de toleranţă stabilit prin STAS 8600.

V.1.4.6. Metodele de calcul V.1.4.6.1. Pentru clădirile creşelor se folosesc aceleaşi metode de calcule ca şi pentru

celelalte construcţii civile şi industriale. V.1.4.6.2.Metodele de calcul pentru elementele de structură din b.a otel şi zidărie precum

şi pentru terenul de fundare. Metodele de calcul sunt bazate pe conceptul de stare limită. Principiile de baza ale metodelor de calcul sunt date de: ­ STAS 10107/0 ­ pentru b.a. si beton precomprimat; ­ STAS 10108/0 ­ pentru oţel ­STAS 10104 ­ pentru zidărie ­ STAS 8316 ­ pentru terenul de fundare Grupările de incarcari sunt stabilite prin STAS 10101/0 ­ pentru metodele de calcul

bazate pe conceptul de stare limită. V.1.4.6.3.Metoda de calcul pentru elementele de structură din lemn, se bazează pe

conceptul de rezistenţă admisibilă conform STAS 856. Pentru elementele de structură din lemn, gruparea încărcărilor se face conform STAS

763, cu excepţia elementelor şarpantei pentru care gruparea încărcărilor se face conform STAS 856.

V.l.4.6.4. Pentru calculul clădirilor cu pereţi structurali în afara principiilor generale incluse, în standardele menţionate mai sus, se va ţine seama şi de prevederile următoarelor reglementari tehnice.

P2 ­ Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie; P85 ­ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de

beton. V.l.4.6.5. Pentru calculul seismic al clădirilor creşelor se vor utiliza metodele prevăzute

în Normativul P 100, cap.6. Proiectarea antiseismică a instalaţiilor şi echipamentelor din clădirile creşelor se va face

cu respectarea principiilor generale din Normativul P 100.

V.1.5. Criterii (parametrii) şi nivele de performanţă corespunzătoare cerinţei de rezistenţă şi stabilitate

V.1.5.1.Pentru clădirile ce adăpostesc creşele, verificarea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate se face cu criteriile sau parametrii de performanţă folosiţi pentru toate clădirile civile şi industriale şi în special cu criteriile specifice din prezenta reglementare.

V.1.5.2.Nivelurile de performanţă asociate satisfacerii cerinţei de rezistenţă şi stabilitate sunt cele corespunzătoare din clasa de importanţă III conform STAS 10100/0.

V.1.5.3.Nivelele de performanţă seismică al clădirilor pentru creşe, în conformitate cu prevederile Normativului P100 este cel corespunzător clasei II de importanţă pentru coeficientul de importanţă = 1,2

V.1.5.4. Pentru pereţii interiori neportanţi, criteriile şi nivelele de performanţă în domeniul deformaţiilor se vor încadra în cele pentru clădiri de locuit.

V.1.6. Reguli de proiectare Pentru clădirile creşelor, regulile de proiectare sunt cele valabile pentru clădirile civile şi

industriale la care se adaugă prevederile din prezentul capitol, referitoare la protecţia antiseismică a elementelor nestructurale şi a instalaţiilor.

V.1.6.1.În proiectarea elementelor de compartimentare şi închidere (pereţi despărţitori, pereţi exteriori) se va opta pentru una din următoarele soluţii:

a) alcătuirea lor ca elemente structurale (dimensionate în consecinţă) ce fac parte integrantă din sistemul structural;

b) în cazul structurilor flexibile să se dispună între structura de rezistenţă şi elementele nestructurale, legături care să permită deplasări relative libere;

c) solidarizarea elementelor de compartimentare şi de închidere cu structura de rezistenţă şi dimensionarea rigidităţii acesteia, astfel încât deformaţiile post­elastice, fisurile, etc. apărute în urma oscilaţiilor seismice în elementele de separaţie şi de închidere să fie limitate.

V.1.6.1 .Elementele nestructurale exterioare (calcane, timpane, coşuri de fum, elemente decorative, parapeţi, atice, etc.) vor fi ancorate de structura şi dimensionate astfel încât sub acţiunea foiţelor seismice, să­si menţină integritatea fizică şi să nu provoace prin cădere pierderi de vieţi omeneşti sau răniri de persoane în exteriorul clădirii.

V.1.6.2. La verificare, la acţiunea seismică a elementelor de construcţie interioare nestructurale pentru care nu se urmăreşte păstrarea integrităţii după cutremur, se are în vedere asigurarea ancorării elementelor de structură de rezistenţă pentru menţinerea stabilităţii.

V.1.6.3. Pentru a se asigura evacuarea în siguranţă a clădirii în cazul unui cutremur sever, se va urmări ca uşile încăperilor şi cele de evacuare din clădire sa fie astfel proiectate încât să nu se blocheze, iar pardoselile şi finisajele de pe căile de evacuare, prin eventuala avarie a lor să nu blocheze circulaţia persoanelor.

V.1.6.4. Instalaţiile şi echipamentele se vor încadra de la inceput, din proiectare, în categorii seismice conform capitolului 10 din Normativul P100.

Punctele termice, centralele termice, posturile de transformare şi staţiile de pompare ce deservesc clădirile creşelor, vor fi amplasate de regulă grupat, în clădire independentă.

Centralele de ventilaţie şi de condiţionare a aerului se vor amplasa de regulă, în subsolul clădirii.

Rezervoarele pentru alimentarea cu apă se vor monta de regulă, în exteriorul clădirii. Prevederea de goluri în elementele nestructurale se va face numai în poziţiile şi cu

dimensiunile prevăzute în reglementările tehnice în vigoare. Legăturile (ancorajele) instalaţiilor şi echipamentelor cu elementele de construcţie de

care sunt fixate, trebuie să reziste la eventualele situaţii speciale care pot sa apară în timpul exploatării normale sau în timpul seismului.

Traversările conductelor peste rosturile antiseismice, se vor face numai la subsol sau la etajele inferioare, unde deplasările relative ale tronsoanelor adiacente sunt mici.

V.1.6.5. Alcătuirea de detalii a structurilor

V. 1.6.5.1.Infrastructura a) Infrastructura construcţiilor pentru creşe, care include fundaţiile şi subsolul, va

constitui un sistem spaţial capabil să transmită la teren încărcările verticale şi orizontale de calcul, în limitele eforturilor unitare de calcul ale terenului şi ale deformaţiilor compatibile cu condiţiile de exploatare normală a clădirilor.

Infrastructura se va concepe ca o cutie rigidă alcătuită din fundaţii, pereţii subsolului, placa pardoselii subsolului şi planşeul peste subsol.

Se prevede obligatoriu în cazul terenurilor slabe, sensibile la umezire sau contract şi în zonele seismice A ­ C.

b) Proiectarea infrastructurilor pentru creşe se va face numai pe baza unui studiu geotehnic întocmit de o unitate de specialitate atestată.

Încă de la întocmirea temei se va evita amplasarea în zone cu teren instabil (mâluri, râpe, teren mlăştinos, nisipuri lichefiabile, teren inundabil, teren cu tasari mari).

c) Prin proiectare se vor lua masuri necesare, după caz, pentru: ­ stabilizare, consolidare, epuismente, terasamente; ­aducerea caracteristicilor de rezistenţă şi deformabilitate ale terenului la nivelul

cerinţelor (compactare, vibrar, silicatizare, etc.); ­drenare, colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă sau pluviale. d) Fundaţiile vor trebui proiectate şi executate astfel încât să respecte următoarele

exigenţe: ­fundarea se va face pe straturi de teren compacte şi omogene; de regulă nivelul de

fundare va fi uniform pe toata suprafaţa clădirii. În cazul în care amplasamentul prezintă discontinuităţi de structură a solului, construcţia

va fi plasată integral pe una din părţile omogene. ­ se va asigura transmiterea cât mai uniforma a încărcărilor la teren; ­ nu se va depaşi capacitatea portantă a terenului în nici o zonă a fundaţiei; ­ adâncimea de fundare să fie cel puţin limita de inghet; ­ să se asigure protecţia armaturii şi betonului contra factorilor agresivi din sol; ­ prevederea rosturilor de tasare între fundaţii este recomandată numai daca tronsoanele

rezultate au suprafaţa mai mare de 500 mp la nivelul terenului. e) Subsolul trebuie să asigure: ­ conlucrarea perfectă între fundaţii şi suprastructură; ­ amplasarea în condiţii de securitate a echipamentelor instalaţiilor şi a utilajelor ce se

pretează amplasării în subsol; ­ protecţia împotriva apelor subterane sau de suprafaţa prin realizarea unor hidroizolaţii

corespunzătoare; ­ comportarea corespunzătoare a structurii la acţiunea seismică; transmiterea cât mai

uniformă a încărcaţilor la fundaţii; f) Materiale şi soluţii constructive: ­ fundaţiile vor fi prevazute din beton simplu şi/sau beton armat sau alte materiale

impuse prin cerinţe deosebite: ­ pentru clădirile cu structura în cadre si cu subsol se vor prevedea fundaţii continue sub

pereţii subsolului, stâlpii fiind plasaţi la intersecţiile pereţilor cel puţin în 50% din cazuri (în acest caz, poziţia şi dimensiunile golurilor nu vor reduce ca măsura importantă rigiditatea şi rezistenţa pereţilor de subsol).

­ pentru structurile în cadre fără subsol, toate fundaţiile stâlpilor vor fi legate printr­o reţea bidirecţionată de grinzi de fundaţie. Reţeaua de grinzi de fundaţie poate fi redusă la 50% din numărul stâlpilor în cazul construcţiilor amplasate în zonele de intensitate seismică D­F sau în cazul construcţiilor fundate pe teren foarte bun (teren stâncos, pietrişuri compacte, etc); în aceste cazuri este obligatorie prevederea grinzilor de fundaţie (socluri armate) pe conturul clădirii şi realizarea la nivelul pardoselii parterului a unei plăci din b.a. legată cu stâlpi;

­ subsolul rigid va fi alcătuit din perete de b.a. pe contur şi în interior pentru rigidizare şi compartimentare. Pereţii subsolului se vor dispune obligatoriu în prelungirea diafragmelor suprastructurii.

­ infrastructura rigidă reazemă obligatoriu pe fundaţii continue sau radiere; ­ în cazul în care construcţiile sunt amplasate pe terenuri dificile de fundare se vor

respecta, după caz, prevederile de alcătuire generală şi detaliere constructivă din normativele P 7, P 70 sau C 160 (piloţi ­ în cazul fundaţiilor indirecte).

Pentru fundaţiile când sunt necesare lucrări de îmbunatăţire a terenului, acestea vor fi realizate numai pe baza unui proiect verificat conform prevederilor HGR nr.73 1/1991.

Prin proiect se va justifica alegerea soluţiei de fundare (consolidarea terenului sau fundare indirectă).

V.1.6.5.2. Stâlpi a) Stâlpii trebuie să fie proiectaţi astfel încât, sub acţiunea încărcărilor din grupările

fundamentale şi speciale: ­ să fie înzestraţi cu caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate, rigiditate şi

ductilitate; ­ să fie capabili să preia eforturile suplimentare care apar ca urmare a cedării unui

element structural (altor clemente structurale) situat în vecinatate; ­ eforturile suplimentare care apar în cazul depăşirii accidentale a caracteristicilor de

rezistenţă ale unui stâlp să poată fi preluate de elementele structurale adiacente; ­ în cazul cedării accidentale a unui stâlp să nu se producă prăbuşirea clădirii sau a unei

părţi importante din ea; ­ deformatiile lor să fie limitate pentru a nu se produce distrugerea sau avarierea

semnificativă a elementele: nestructurale şi/sau a echipamentelor şi instalaţiilor adiacente. b) La dimensionare se vor avea în vedere şi următoarele condiţii: ­ asigurarea unei rigidităţi suficiente pentru satisfacerea prevederilor care limitează

deformatiile provocate de seisme; ­ limitarea la valori corespunzătoare eforturile axiale de compresiune, pentru asigurarea

unui răspuns ductil al stâlpului solicitat de încărcări seismice; ­ protecţia stâlpilor împotriva inducerii în ei de către acţiuni seismice de intensitate

ridicată a unor deformaţii mari în domeniul post­elastic, prin dirijarea producerii articulaţiilor elastice cu prioritate în grinzi şi în secţiunile de la baza pereţilor structurali.

V.1.6.5.3. Grinzi Grinzile trebuie să fie proiectate, astfel încât, sub acţiunea încărcărilor din grupările

fundamentale şi speciale: ­ să fie încastrate cu caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate, rigiditate şi

ductilitate; ­ să fie apte să preia eforturile suplimentare generate de o eventuala cedare a altor

elemente structurale (grinzi, zone de placă, etc.) situate în vecinătate; ­ eforturile suplimentare care apar în cazul depăşirii accidentale a caracteristicilor de

rezistenţă ale unei grinzi să poată fi preluate de elementele structurale adiacente; ­ în cazul apariţiei unor eforturi mari din cutremur trebuie să constituie elemente

structurale în care se produc plastificari cu prioritate înainte ca acestea să ia naştere în elementele verticale pe care ele reazemă; pe măsura ce eforturile se măresc, grinzile trebuie să se plastifice înaintea elementelor verticale adiacente;

­ în cazul cedării accidentale a unei grinzi să nu se producă prăbuşirea cladirii sau a unei părţi importante din ea;

­ defornaţiile grinzilor să fie limitate la valori acceptabile pentru a nu se produce distrugerea sau avarierea semnificativă a elemenlelor nestructurale şi/sau a echipamentelor şi instalaţiilor adiacente;

­ înzestrarea grinzilor cu capacităţi corespunzătoare de ductilitate.

V.l .6.5.4. Pereţi structurali a) Pereţii structurali trebuie proiectaţi astfel încât, sub actiunea încărcărilor din grupările

fundamentale şi speciale: ­ să fie înzestraţi cu caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate, rigiditate şi

ductilitate; ­ să preia în condiţii favorabile întreaga încărcare seismică orizontală care acţionează

structura sau o parte semnificativă din ea, inclusiv eforturile suplimentare generale de torsiune de ansamblu a clădirii;

­ să asigure întregului ansamblu structural caracteristici de rigiditate suficiente pentru satisfacerea condiţiilor de deformabilitate impuse;

­ să poată prelua eforturile suplimentare care apar ca urmare a cedării altor elemente structurale situate in vecinătatea lor;

­ în cazul cedării accidentale a unui perete structural să nu se producă avarierea gravă sau prăbuşirea clădirii sau a unei parţi importante din ea.

b) La dimensionarea pereţilor se va ţine seama şi de următoarele condiţii: ­ numărul, forma şi dimensiunile secţiunilor transversale ale pereţilor, precum şi poziţiile

lor în plan vor fi astfel proiectate, încât: * să se obţină caracteristici suficiente de rigiditate ale ansamblului structural, cu valori

apropiate de cele 2 direcţii principale ale structurii; * să se limiteze intensitatea eforturilor unitare axiale normale şi de lunecare, pentru a

obţine un răspuns seismic ductil al peretelui în cauză şi, respectiv, pentru a micşora probabilitatea cedărilor casante provocate de acţiunea forţei tăietoare;

* să se dispună pereţi structurali pe contur sau în colţuri, pentru realizarea unei rigidităţi corespunzatoare la torsiunea generală;

­ evitarea producerii fenomenului de pierderea stabilităţii laterale (valoare); ­ dirijarea producerii de deformaţii plastice sub acţiunea încărcărilor seismice de mare

intensitate în zone ale pereţilor prestabilite prin proiect în acord cu mecanismele structurale de plastificare dorite;

­ în cazul pereţilor structurali de zidărie, evitarea producerii de striviri locale ale acestora din interacţiunea lor cu stâlpii şi grinzile adiacente.

V.1.6.5.5. Plăci Plăcile trebuie proiectate astfel încât sub acţiunea încărcărilor din grupările fundamentale

şi speciale: ­ să posede caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate, rigiditate şi ductilitate atât

faţă de încărcările verticale care acţionează normal pe planul lor cât şi faţă de încărcările orizontale; în legătură cu încărcările orizontale, şi în primul rând cu cele seismice, se face precizarea ca plăcile, împreuna cu grinzile şi centurile, trebuie să constituie elemente de mare rigiditate în planul lor, cu rol determinant în mobilizarea elementelor structurale (pereţi şi stâlpi) la preluarea acestor încărcări şi în redistributia eforturilor între elementele verticale suprasolicitate şi cele mai puţin încărcate;

­ să transmită în condiţii avantajoase, încărcările verticale şi orizontale la elementele structurale pe care reazemă (grinzi, stâlpi şi pereţi structurali;

­ să poată prelua eforturile suplimentare generate de cedarea unui element structural (altor elemente structurale) adiacente:

­ în cazul cedării accidentale a unei zone de placă să nu se producă prăbuşirea clădirii sau a unei părţi importante din ea:

­ să asigure la nivelul normal protecţia fonică, şi atunci când este cazul, şi termică a spaţiilor utilizate.

V.l .6.5.6. Şarpante Şarpantele trebuie să satisfacă următoarele exigenţe: ­ să asigure, în condiţii favorabile, preluarea şi transmiterea la elementele de reazem a

încărcărilor acoperişurilor; ­ să fie înzestrate cu caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate şi rigiditate; ­ în cazul căderii accidentale a unor elemente/parţi de şarpantă să nu se producă avarierea

sau prăbuşirea clădirii sau a unei părţi importante din ea; ­ să permită circulaţia şi accesul uşor pentru reparaţii în cazul în care acestea sunt

necesare.

V.l.(B) lnstalaţii ­ Cerinţele analizate respectă conţinutul ghidurilor de performanţă pentru diverse tipuri

de instalaţii şi constituie o completare şi adaptare a acestora pentru condiţiile specifice creşelor; ­ Cerinţa de rezistenţă şi stabilitate defineşte şi specifică criteriile de performanţă, care

trebuie sa le îndeplinească instalaţiile astfel încât să beneficieze în exploatare de rezistenţa la solicitări mecanice şi termice concomitent cu funcţionarea lor conform regimurilor de lucru pentru care au fost proiectate, indiferent de variaţia factorilor exteriori instalaţiei (climatici, grad de utilizare a spaţiilor deservite, etc);

­ În ansamblul lor, instalaţiile şi elementele lor componente vor beneficia de performanţe corespunzătoare, stabilite prin proiect, materializate prin execuţie, urmărite şi menţinute prin exploatare.

V.l.(B).l. Rezistenţa la presiunea fluidelor (agenţi termici) ­ Se defineşte ca fiind rezistenţa mecanică a elementelor componente ale instalaţiilor

(conducte, armături, corpuri şi baterii de încălzire sau răcire, etc.) la presiunile care pot apărea în interiorul instalaţiilor în timpul exploatării.

Criteriul de performanţă este reprezentat de valoarea presiunii limită a fluidelor, maxim admisă, care nu produce deteriorări ale elementelor instalaţiei (deformaţii permanente, rupturi, etc.);

­ Valorile prescrise pentru presiunea limită corespund nivelurilor de presiune de încercare stabilite, în funcţie de presiunile nominale ale respectivelor elemente de instalaţii;

­ Ţinerea sub control a valorii presiunii in instalaţii se va realiza prin intermediul dispozitivelor de limitare a presiunii ale căror caracteristici sunt garantate de producători;

­ Elementele de instalaţie avute în vedere sunt: * supape de siguranţe; * robinete de închidere cu 3 căi (cu descărcare); * conducte de siguranţă cu eventuale armaturi specifice; Poziţia de amplasare, tipul şi caracteristicile elementelor de instalaţii precum şi modul de

control vor fi în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.

V.l.(B).2 Rezistenţa la presiunea aerului ­ Se defineşte ca fiind rezistenţa mecanică a elementelor componente traseelor de aer ale

instalaţiilor de ventilare la presiunile care pot apărea în interiorul acestora în timpul exploatării; ­ Criteriul de performanţă este reprezentat de presiunea limita a aerului, maxim admisă,

care nu produce deteriorări ale elementelor componente traseelor de aer (deformaţii, modificarea dimensiunilor secţiunii canalului, etc.) cât şi neetanşeităţi ale acestora atât pe partea curată (aer tratat) cât şi pe cea murdară (aer viciat).

­ Valorile prescrise pentru presiunea limită sunt de 2 x Ps, dar nu mai puţin de 10 mbar, în care Ps este presiunea de serviciu din instalaţie, în mbar.

­ Echipamentele utilizate în instalaţiile de ventilare vor fi garantate de producător din punct de vedere al îndeplinirii cerinţelor specifice nivelului de presiune (deteriorări şi etanşeităţi).

­ Zona de instalaţii, specifice pentru creşe este blocul gospodăresc: spălătorie şi bucătărie.

Acestea trebuie sa îndeplinească obligatoriu criteriul de performanţă prezentat. Sistemele de filtrare vor fi dotate cu manometre diferenţiale pentru supravegherea

nivelului de colmatare al acestora în limitele funcţionale admise. ­ Rezistenta mecanica a elementelor instalaţiei este verificata sub efectul combinat al

presiunii aerului si al eforturilor exterioare care pot fi aplicate in utilizare.

V.1.(B).3. Rezistenţa la temperatura fluidelor (agenţi termici) ­ Se defineşte ca rezistenţa mecanică a elementelor componente ale instalaţiilor

(conducte, armături, îmbinări de etanşare) la temperaturile ce pot apărea în interiorul instalaţiei în timpul exploatării.

­ Criteriul de performanţă îl reprezintă temperatura limită a fluidului, maxim admisă, care nu produce deteriorări ale elementelor instalaţiei (deformaţii permanente, arderea materialului sau pierderea capacităţii de rezistenţă, etc);

­ Valorile prescrise pentru temperaturile limită, maxim admise, se determină astfel: ta = Td + 20 o C

in care: Td ­ temperatura maximă de regim pentru fiecare tip de agent termic. ­ Domeniul de utilizare pentru materialele elementelor de instalaţii va fi compatibil cu

regimul de temperatură şi presiune al instalaţiei (ta < t, unde t ­ temperatura garantată de producător).

V.1.(B).4. Rezistenţa la variaţii de temperatură ­ Se defineşte ca rezistenţa mecanică a conductelor, tubulaturi metalice şi echipamentele

lor aferente instalaţiilor de încălzire şi tratare a aerului la variaţii de temperatură la care pot fi supuse în timpul exploatării;

­ Criteriul de performanţă este dat de posibilităţile de preluare a dilatarii termice de către reţelele de conducte şi tubulatura prin compensare naturală (configuraţia reţelelor) sau prin compensatori de dilatare, precum şi prevederea unui sistem calculat corespunzător de suporţi de susţinere (fixi şi mobili).

­ Se vor considera următoarele dilatări lineare: * oţel 0,012 mm/m C * cupru 0,017 mm/m C * materiale plastice 0,1 ­ 0,2 mm/m C ­ Trecerile elementelor de conducte prin pereţi şi planşee se vor realiza numai cu

mansoane de protecţie şi etanşările corespunzătoare; ­ Verificarea îndeplinirii criteriului de performanta se va face simultan cu realizarea

cerinţelor impuse de rezistenţa la presiune (deteriorări şi etanşeitate).

V.1.(B).5. Rezistenţa la eforturi în exploatare ­ Se defineşte ca rezistenţa mecanică a părţilor accesibile ale instalaţiilor la eforturile

care pot fi aplicate în cursul exploatării; ­ Criteriul de performantă este dat de valoarea foiţei limită care nu produce deteriorări

elementelor instalaţiei (deformaţii permanente, pierderi de etanşeitate, rupturi). Se materializează prin: * rezistenţă la încovoiere între suporturi, respectiv valoarea forţei de încovoiere (Fi);

* rezistenţă la tracţiune, respectiv valoarea foiţei axială de tracţiune (Ft); ­ valorile prescrise faţa de încovoiere sunt: * conducte de apă; Fi = 1.000 N pentru conducte accesibile Fi = 500 N pentru conducte inaccesibile * canale de aer Fi = 800 N * montarea utilajelor instalaţiei ­ forţa statica verticală F = 1.000N (repartizată pe o

laţime de maximum 50 cm) ­ Valoarea forţei axiale de tracţiune se calculează cu relaţia: Ft = 40 Pu x S (N)

în care: Pu ­ presiunea nominală a conductei, în bar S ­ secţiunea de trecere a conductei, în cm 2 ­ La accesorii cu elemente mobile se vor considera eforturile maxime la tracţiune,

torsiune, o încovoiere, etc, după caz, la acţionarea elementului astfel încât să nu fie diminuată rezistenţa mecanică a piesei şi nici pierderea sau diminuarea etanşeităţii în zona articulaţiilor;

­ Cerinţele de rezistenţă la eforturi în exploatare pentru elementele de construcţii vor fi corelate cu cele similare pentru instalaţiile din dotare.

V.1.(B).6. Limitarea transmiterii vibraţiilor produse de utilaje ­ Se defineşte ca fiind nivelul de transmitere a vibraţiilor produse de utilajele instalaţiilor

la paliile structurii de rezistenţă, susceptibile de a intra în rezonanţă ­ planşee, acoperişuri terasă, platforme etc;

­ Criteriul de performanţă este exprimat de: * raportul dintre frecvenţa proprie de vibraţie al utilajului montat pe suportul lui real ­ f 1

­ şi frecvenţa proprie de vibraţie a elementelor de construcţie ­ f 2 ­ asimilat cu o placă; * amplitudinea vitezei şi vibraţiei la rezonanţă a elementelor de construcţie pe care se

află utilajul ­ V max.; ­ Modul de determinare a acestor mărimi şi valorile prescrise sunt precizate în lucrarea

"Ghidul criteriilor de performanţă pentru exigenţele fundamentale ale instalaţiilor din clădiri civile";

­ La proiectare se vor prevedea măsuri specifice care să preîntâmpine apariţia instabilităţii construcţiei şi a inconfortului acustic (nivel de zgomot ridicat). Aceste măsuri vor viza amortizarea vibraţiilor cât mai aproape de sursă;

­ Echipamentele utilizate, ce se constituie în surse de vibraţii (ventilatoare, pompe, compresoare), trebuie să aibă specificate condiţiile ce trebuie să le îndeplinească pentru evitarea producerii zgomotului.

V.1.(B).7. Protecţie antiseismică ­ Se defineşte ca fiind protecţie antiseismica a utilajelor şi elementelor componente ale

instalaţiilor; ­ Criteriul de performanţă consta în asigurarea condiţiilor de amplasare a echipamentelor

în cadrul clădirii şi luarea măsurilor corespunzătoare de stabilitate pentru utilaje şi celelalte elemente componente ale instalaţiilor în corelare cu zona seismică a amplasamentului clădirii creşei;

­ La proiectare se va avea în vedere următoarele: * amplasarea funcţiunilor complexe de instalaţii (centrala termică, centrala de ventilaţie,

etc.) în spatii special amenajate, astfel încât să nu afecteze rezistenţa clădirii (subsol, alte spaţii tehnice, clădire separată, etc);

* fixarea utilajelor pe suporturi şi asigurarea contra răsturnării;

* existenţa ghidajelor laterale la suporturile mobile ale reţelelor de conducte; * realizarea de prinderi elastice ale elementelor de instalaţii de elementele de construcţie; * existenţa măsurilor de protecţie la seism pentru conducte la trecerea lor prin diferite

corpuri ale clădirii, la rosturile de dilatare.

ANEXA V.l.(A) DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 10101 /0A – Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale.

STAS 10101/2 ­ Acţiuni datorate procesului de exploatare STAS 10101/2A1 ­ Acţiuni în construcţii. Încărcări tehnologice din exploatare pentru

construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. STAS 10101/20 ­ Acţiuni în construcţii. Încărcări date de vânt. STAS 10101/21 ­ Acţiuni în construcţii. Încărcări date de zăpada STAS 10101/23 ­ Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura exterioară. STAS 10101/23A ­Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperaturi exterioare în

construcţii civile şi industriale. STAS 10100/0 ­ Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor. STAS 10107/0 ­ Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor

structurale de beton, beton armat şi beton precomprimat. STAS 10108/0, 1, 2 ­ Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel. STAS 101091 ­ Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor. STAS 10104 ­ Construcţii din zidărie. Prevederi fundamentale pentru calculul

elementelor structurale. STAS 856 ­ Construcţii de lemn. Prescripţii pentru proiectare. STAS 1242 ­ Teren de fundare. Principii generale de cercetare. STAS 1243 ­ Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor. STAS 3300/1 ­ Teren de fundare. Principii generale de calcul. STAS 3300/2 ­ Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe. STAS 8600 ­ Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Sistem de toleranţe. P 2 ­ Normativ privind şi executarea structurilor din zidărie. P 85 ­ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de

beton Normativ P100 ­ Pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social­

culturale şi industriale.

V.2. Siguranţa în exploatare Cerinţa de siguranţă în exploatare se referă la protecţia utilizatorilor, din creşe, împotriva

riscului de accidentare în timpul exploatării clădirii precum şi în timpul utilizării spaţiului imediat înconjurător, respectiv:

A ­ Siguranţa cu privire la circulaţia pedestră; B ­ Siguranţa cu privire la agresiuni provenite din instalaţii; C ­ Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere; D ­ Securitatea cu privire la intruziuni şi efracţii Zonele avute în vedere: ­ spaţiul public din imediata vecinătate a incintei, inclusiv accesele în incintă (pentru A;

D);

­ incinta clădirii, inclusiv zonele de acces în clădire (pentru A; B; D). ­ spaţiul interior al clădirii (pentru A; B; C; D). Prezentul normativ în cazul cerinţei de siguranţa în exploatare conţine numai prevederi

specifice clădirilor creşelor. Pentru prevederi comune tuturor clădirilor se va consulta "Normativ privind proiectarea

clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare" indicativ CE 1 ­ 95.

V.2.(A). Siguranţa cu privire la circulaţia pedestra Se refera la protecţia utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul desfăşurării

activităţii sau deplasări pedestre atât în interiorul clădirii (pe orizontală şi pe verticală cât şi în exteriorul clădirii (spaţiul public din imediata vecinătate şi incinta clădirii).

V.2.(A).1. Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă Siguranţa cu privire la circulaţia exterioară clădirii: 1) Circulaţia în cadrul incintei a) circulaţia carosabilă se va rezolva separat de cea pietonală; b) carosabilul de acces va fi bordat cu trotuare (pavate, înălţate fata de carosabil, având

bordura teşita); c) denivelările de pe traseele de circulaţie (carosabil şi pietonal) mai mari de 2,5 cm, vor

fi preluate prin pante de max. 8%; d) locurile periculoase din punct de vedere al circulaţiei vor fi semnalizate vizibil; e) vor fi prevăzute instalaţii de iluminai pe traseele de circulaţie din jurul clădirilor în

zonele cu potenţial de accidentare, precum şi la punctele de alimentare cu apă. 2) Rezolvarea parcajelor a) parcajele pentru autoturisme, se vor rezolva astfel încât să nu afecteze circulaţia

pietonală.

V.2.(A).2. Siguranţa cu privire la accese 1) Criterii de rezolvare şi diferenţiere a) accesele în incintă vor fi strict limitate ca număr şi cu posibilitate de control, pentru a

asigura condiţii de igiena, intimitate şi linişte specifice incintelor pentru creşe. b) accesul in clădire se va diferenţia astfel: ­ acces copii cu însoţitor; ­ acces personal didactic şi medical; ­ acces aprovizionare cu alimente. Numărul de accese în clădire este determinat de mărimea creşei. 2) Condiţii de conformare ­ accesul unic în incinta va avea porţi distincte pentru pietoni şi autovehicule; ­ accesele în clădire vor fi dimensionate corespunzător, inclusiv pentru evacuarea în caz

de incendiu: ­ accesele în clădire a copiilor cu însoţitori se vor rezolva cu uşi în doua canaturi, fără

praguri cu l.min. 1,10 m (în cazul când depozitul pentru cărucioare se afla în clădire lângă spaţiu filtru­vestiar);

­ podestele de intrare în clădire vor avea dimensiunea de 1,50 x l,50 (pentru rotaţii complete a unui cărucior cu copil);

­ accesul pe podestul de intrare se va asigura şi prin intermediul unei rampe cu: * lăţimea de min. 1,20 m liber, şi * panta ­ max. 8% ­ accesele în holuri şi săli de aşteptare vor fi prevăzute cu Windfanguri;

­ accesele pentru servicii tehnice şi aprovizionare se vor dimensiona de la caz la caz, în funcţie de cerinţele tehnologice.

V.2.(A).3 Siguranţa în timpul deplasării şi activităţilor curente la interiorul clădirilor

1) Măsuri de siguranţă generală Pentru siguranţa copiilor în interiorul creşelor se vor respecta următoarele cerinţe: ­ se va evita interferarea circulaţiei din zonele aglomerate­aşteptare­filtru­vestiar copii,

cu cea din zona liniştită ­nucleu copii­spaţiu multifuncţional, dormitoare; ­ se va evita traversarea circuitului interior al creşei (copii, personal educaţional şi

medical) de circuitul tehnico ­ gospodaresc (personal administrativ). 2) Dimensionarea căilor de circulaţie a) Căile de circulaţie din interiorul unei creşe se dimensionează în funcţie de necesităţile

funcţionale, de tipul şi gabaritele mijloacelor de transport, de modul de mobilare, de numărul şi categoriile de utilizatori şi de dimensiunile necesare de evacuare în caz de incendiu (când este cazul).

­ lăţimea liberă a fluxului de circulaţie interioară va fi: * min. 0,80 m ­ pentru persoane adulte * min. 0,90 m ­ pentru persoane cu copii ­ lăţimea liberă coridor: * min. 1,00 m (pentru max.50 persoane) * min. 1,40 m (pentru mai mult de 50 persoane şi pentru copii cu însoţitori) ­ pe parcursul căilor de circulaţie se vor prevedea spaţii de manevră a persoanelor cu

copii în braţe sau în cărucior 1,50 xl,50 m; ­ denivelările pardoselii, pe traseu, se vor face de min. 3 trepte; ­ la denivelări mai mari de 0,50 m, se vor prevedea balustrade de siguranţă la rampa

scării cu doua înălţimi. * una la h = 0,90 m ­ pentru adulţi * cealaltă intermediară h = 0,60 cm pentru copii (STAS 6131) ­ la ferestre cu parapet sub 0,90 m, se prevăd balustrade de protecţie h = 0,90 m (STAS

6131). ­ înălţimea liberă a uşilor curente nu va fi mai mică de 2,04 m (corespunzător unei

înălţimi a golului de 2,10 m) ­ lăţimea libera a uşilor va fi de: * min. 0,80 m ­ la grupurile sanitare * min. 1,00 m ­ la dormitor, sălile de joc, izolare copil medical, tratament, administraţie,

etc): * la căile de evacuare, dimensiunile uşilor se vor stabili normativului de protecţie contra

incendiului. 3)Modul de soluţionare a elementelor de construcţie şi dotare fixă pe căile de circulaţie a) condiţii de rezolvare a uşilor ­ pe traseele de circulaţie a copiilor, uşile vor fi vizibile, vor avea sisteme de acţionare

simple, fără risc de blocare, nu vor avea praguri; ­ prin modul de amplasare sau sensul de deschidere, uşile nu vor limita sau împiedica

circulaţia, nu se vor ciocni între ele la deschiderea consecutivă; ­ se recomandă utilizarea foilor de uşa cu geam pe traseele de circulaţie; ­ uşile amplasate pe căile de evacuare şi adiacent acestora sau cele care închid spaţii cu

pericol de incendiu sau explozie vor respecta prevederile din normativul de protecţie contra incendiului;

­ uşile ce despart spaţiile în care se găsesc copii de spaţiile tehnico­gospodaresti, vor avea prevăzute sisteme de etanşate şi vor purta marcaje de interzicere a accesului;

b) condiţii de rezolvare a pardoselilor; ­ să aibă suprafaţa plană, netedă dar antiderapantă; ­ să aibă continuitate pe tot nivelul, eventualele denivelări se vor prelua prin pante de

max. 8% racordate lin la suprafeţele orizontale; ­ să aibă rezistenţă la uzură, să nu producă praf sau scame prin erodare; îmbinările sau

rosturile de montaj să nu ducă la agăţare sau împiedicare ; ­ să fie lavabile (hidrofuge) uşor de întreţinut; ­ sa fie aseptice şi să nu reţină praful în încăperile în care copiii se joacă pe pardoseală

(spaţiu multifuncţional) ­ să aibă coeficient de conductibilitate termică şi electrică redus. c) condiţii de rezolvare a pereţilor ­ pereţii laterali căilor de circulaţie vor fi plani, netezi (fara asperităţi şi profile

ornamentale); nu vor prezenta bavuri, muchii tăioase sau alte surse de rănire; ­ se vor evita soluţiile constructive care induc deplanări (grinzi secundare, stâlpi şi

sâmburi ieşiţi din planul pereţilor); ­ suprafeţele vitrate (uşi, ferestre, pereţi) vor fi rezolvate plin până la înălţimea de 1,00 m

(din materiale rezistente la lovire).

V.2.(A).4. Siguranţa cu privire la schimbarea de nivel (terase, ferestre, uşi) 1) Condiţii de rezolvare ­ diferenţele de nivel sub 3 trepte vor fi rezolvate prin plan înclinat cu panta max. 80%. 2)Măsuri de protecţie ­ la denivelări mai mari de 0,30 m se prevăd balustrade de protecţie, alcătuite conform

STAS 6131. * înălţime curentă h = 0,90 m * înălţime intermediară pentru copii h = 0,60 m ­ ferestrele fără parapet sau cu parapet sub 0,90 m şi uşile ferestre aliate la mai mult de

0,50 m faţă de sol, vor fi asigurate cu balustrade de protecţie conform prevederii STAS 6131 ("h" recomandat = 1,00 m);

­ ferestrele, din camerele de joacă şi dormitoare, vor fi prevăzute cu grile sau alte sisteme de protecţie.

V.2.(A).5. Capitolul ­ siguranţa la deplasare pe verticală­scări şi a transportului mecanizat ­ ascensoare nu este detaliat în acest capitol, având în vedere faptul că creşa independentă se recomandă să se dezvolte numai pe parter.

V.2.(A).6. Siguranţa cu privire la iluminarea artificială 1) Iluminare medie pentru iluminatul de siguranţă * pentru evacuare ­ mm. 2 lx * pentru zona de supraveghere în timpul nopţii (în zona patului) min.20 lx ­ dormitoare. * pentru veghe (orientare) ­ 2 Ix ­ cabinet medical, tratamente, ­ iluminat general 500 lx ­ toalete, încăperi cu activităţi vestiare ­ 200 lx 2) Iluminarea medie pentru iluminatul normal pe căile de circulaţie ­ holuri, coridoare * 200 lx ­ ziua * 50 lx ­ noaptea

­ raportul între nivelurile de iluminare medie dintre două încăperi alăturate trebuie să fie min.0,1 (E med. l/E med. 2 mai mare sau egal 1/10)

3) Factorul de uniformitate (E min.+ E max.) pentru iluminatul de siguranţă ­ pentru evacuare şi circulaţie I 40 (la nivelul suprafeţei de circulaţie ­ în axul acesteia) ­ pentru continuarea lucrului 1/2... 1/4 (la nivelul suprafeţei ele lucru). 4) iluminarea medie pentru iluminatul normal al spaţiilor exterioare ­ mm. 10 lx 5) Continuitatea serviciului ­ duratele maxime de întrerupere în alimentarea cu energie electrică (conform cap.III

2.M.1) trebuie să fie: * pentru receptoare de categoria 0 ­ sub 0,1 secunde * pentru receptoare de categoria I ­ sub 1 minut * pentru receptoare de categoria II ­ sub 8 ore (dacă alimentarea se face din reţeaua de 0,4

kv a furnizorului). ­ alimentarea cu energie electrică se asigura din SEN (sistemul energetic naţional).

V.2.(B). Siguranţa cu privire la instalaţii 1) Toate instalaţiile din clădirile creşelor trebuie concepute ş executate în aşa fel încât

toţi utilizatorii şi în special copiii să fie protejaţi faţă de riscuri pentru sănătatea şi viaţa lor; acestea ţinând seama şi de faptul că o parte din copii (cei ce nu se pot mişca) pot face gesturi necontrolate şi manevrări greşite în utilizarea instalaţiilor.

O cerinţa obligatorie este respectarea întocmai a prevederilor normativelor specifice diferitelor tipuri de instalaţii.

2) Se vor respecta prevederile cuprinse în "Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţa în utilizare" CE 1 (cap.2.3) specifice clădirilor creşelor.

Criterii parametrii şi niveluri de performanţă

V.2.(B).l. Protecţia împotriva riscului de electrocutare a) alimentarea cu energic electrică, se va face prin intermediul tablourilor electrice cu

respectarea condiţiilor de montaj; b) tablourile electrice cu apărutele de comutare, siguranţa şi control, vor fi astfel

amplasate şi asigurate încât să nu permită accesul la ele (h = 1,50 in): decât pentru personalul instruit în utilizarea lor.

c) tensiunile nominale de lucru: Un = max. 220 V, pentru corpuri de iluminat; Un = max. 400 V, pentru utilaje electrice d) tensiuni de atingere: U = max. 40 V, pentru instalaţii şi echipamente fixe şi mobile, utilaje şi echipamente

portabile din spatii cu pardoseala conducătoare de electricitate. e) curenţi nepericulosi (suportaţi de corpul omenesc) Ih = max. 10 mA f) rezistenţa de dispersie a prizei de pământ (conform 17 si 120). * R = max.4 Ohmi ­ pentru inst.electrică de joasă tensiune; * R = max 1 Ohm ­ priza de pământ comună pentru joasă tensiune şi paratrăsnet; * R = max. 10 Ohmi ­ pentru instalaţia de paratrăsnet. g) rezistenţa de izolaţie * R = min. 50.000 Ohmi ­ pentru materialele izolatoare a elementelor conducătoare de

electricitate.

h) toate elementele conducătoare de electricitate vor fi făcute inaccesibile atingerii întâmplătoare prin:

­ izolare electrică cu materiale izolante; ­ introducerea echipamentelor în carcase de protecţie; ­ deplasări la distanţe minime de protecţie; ­ îngrădirea elementelor aflate sub tensiune: * legarea la pământ; * alimentarea cu tensiune redusă de lucru; * folosirea de mijloace individuale de protecţie. i) măsuri de protecţie pentru atingerea indirectă: * tensiuni reduse de lucru; * legarea la pământ; * izolarea de protecţie aplicată utilajului; * egalizarea sau dirijarea distribuţiei potenţiale; * deconectarea automată a sectorului defect; * folosirea mijloacelor individuale de protecţie electroizolante.

V.2.(B).2. Protecţia împotriva riscului de arsură sau opărire a) agenţii termici utilizaţi în creşe pentru încălzire, climatizare vor fi de natură să nu

producă accidente sau panică în caz de defecţiune sau avarie; ­ temperatura părţilor accesibile instalaţiilor max.70 o C; ­ temperatura aerului introdus în încăpere prin instalaţia de climatizare (la un 1 cm de

gură de introducere) ­ max. 70 0 C, daca nu este îndreptată spre zona ocupată de copii şi dacă pătrunde la min. h = 3,50 m;

b) instalaţiile de apa fierbinte vor avea elementele componente (conductele, echipamentele), amplasate în spaţii şi pe trasee protejate.

­ temperatura apei calde menajere ­ max. 60 o C. c) măsuri de protecţie; ­ în cazul corpurilor de iluminat cu lămpi incandescente (100° C), se vor proteja cu

elemente de protecţie corespunzătoare, conform Normativ I 7. ­ în cazul echipamentelor pentru încălzire (corpuri sau conducte de încălzire), protecţia se

va face conform Normativ 1­13. * în mod particular pentru creşe, corpurile de încălzire pot fi: 1) radiatoare ­ când există un agent termic propriu sau colectiv 2) sobe de teracotă în mediul rural * izolarea acestora se face prin intermediul unor paravane în cazul sobelor de teracotă şi

prin amplasarea caloriferelor la o înălţime ce îndepărtează pericolul de arsură prin atingere.

V.2.(B).3. Protecţia împotriva riscului de explozie a) toate instalaţiile, recipienţii şi echipamentele pentru agenţi termici sub presiune vor fi

prevăzute cu dispozitive de siguranţă pentru cazul când presiunea se ridică peste parametrii nominali (supape de siguranţă, elemenle de automatizare, etc.)

b) toate instalaţiile şi echipamentele care utilizează apă cu temperatura peste 114 o C, vor respecta prescripţiile tehnice ISCIR şi vor fi autorizaţi de acesta la punerea în funcţiune.

c) dimensionarea şi amplasarea rezervoarelor de combustibili pentu centrale termice vor fi conform prevederilor Normativului I 13.

d) proiectarea instalaţiilor de gaze naturale (gaz metan) se va face cu respectarea normativului I 6.

V.2.(B).4. Protecţia împotriva riscului de intoxicaţie a) prezenţa în aer a unor substanţe nocive:

­ monoxid de carbon din instalaţii de ardere; ­ bioxid de carbon din expiraţii; ­ formaldehida, pulberi de azbest, radiu din materialele de construcţii, din aer sau teren. b) masuri de protecţie ­ se poate realiza printr­o ventilaţie corespunzătoare (vezi cap. V ­

igiena aerului) c) instalaţiile de evacuare a aerului viciat cu substanţe toxice vor fi monitorizate pentru

supravegherea permanentă a stării lor de funcţionare.

V.2.(B).5. Protecţia împotriva riscului de contaminare sau otrăvire a) reţeaua de apa potabilă nu trebuie sa conţină substanţe nocive după 48 ore de contact

cu pereţii conductelor; b) conductele de transport a apei nu trebuie să permită dezvoltarea agenţilor biologici. ­ se va evita stagnarea apei în reţeaua de apă potabilă; ­ condiţiile de calitatea apei potabile vor respecta prevederile STAS 1342.

V.2.(B).6. Contactul cu elemente de construcţii şi instalaţii defectuos executate, montate sau întreţinute.

­ suprafeţele accesibile utilizatorilor nu trebuie să prezinte muchii tăioase sau proeminente periculoase;

­ se interzice soluţiile de fixare a echipamentelor de instalaţii, care ar permite accidentarea prin delectare, desprindere, cădere sau răsturnare a acestora.

­ executarea, exploatarea, întreţinerea instalaţiilor se va face numai de către persoane calificate, în conformitate cu prevederi, standarde şi norme specifice.

V.2.(B).7. Protecţia împotriva descărcărilor atmosferice Se va asigura la creşe, în conformitate cu Normativul I 20.

V.2(C). Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere Se referă ­ în cazul creşelor ­ la personalul de întreţinere şi deservire.

V.2(C).l. Se vor respecta prevederile cuprinse în "Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în utilizare" cod CE 1/95 (cap.2.4) şi prevederi specifice de întreţinere, cuprinse în "Norme de protecţie a muncii în sectorul sanitar”

V.2.(C).2. Măsurile de siguranţă cu privire la lucrările de întreţinere se referă la: a) întreţinerea suprafeţelor vitrate (ferestre) care presupun curăţare şi reparare: ­ se recomandă utilizarea ferestrelor cu deschidere interioară; ­ montarea de siguranţă a parapetelor la ferestre de la min. h = 0,90m; b) întreţinerea învelitorilor: ­ la învelitori tip terasă, se prevede o balustradă perimetrală de protecţie având h = 0,90

m; ­ pentru accesul din exterior la învelitoare se vor utiliza scări fixe montate pe faţadă; ­ la marginea învelitorii cu şarpantă se prevede opritoare de zăpada.

V.2.(D) Securitatea la intruziuni şi efracţii

V.2.(D).l. Securitatea la intruziuni şi efracţie presupune protecţia împotriva actelor de violenţă, hoţie, vandalism, comise de persoane din exterior, precum şi protecţie împotriva pătrunderii nedorite a insectelor sau animalelor dăunătoare.

V.2.(D).2. Prin proiectare trebuie să se reducă riscul tentativelor de intruziune atât în concepţia clădirii căt şi în cea a incintei.

Se vor prevedea instalaţii de avertizare (sonerie, interfon); Se vor prevedea elemente de împrejmuire (garduri) pentru incintă şi elemente de

închidere a clădirii (pereţi, uşi, ferestre, luminatoare); Împotriva intruziunii animalelor mici şi insectelor se vor lua masuri constructive

corespunzătoare de protecţie a golurilor din elementele de închidere şi din traseele instalaţiilor; Golurile din faţade se vor proteja cu plasă deasă metalică; Prevederea de materiale de construcţie şi de finisare care să nu permită încuibarea

insectelor; Ghenele pentru traseele de conducte şi cabluri să fie închise etanş, dar în caz de

necesitate să fie accesibile acţiunilor de salubrizare; Subsolurile să fie finisate corespunzător menţinerii curăţeniei, să aibă instalaţii de

evacuare a apelor accidentale, să permită inspecţia şi întreprinderea acţiunilor de dezinsecţie şi deratizare.

ANEXA V­2

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 6131/79 ­ Înălţimi de siguranţă şi alcătuirea parapetelor I 7 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la

1.000 V I 20 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de protecţie contra

trăznetului P 136 ­ Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial I 18 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de telecomunicaţii I 5 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire I 13 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare STAS 1907/1,2 ­ Instalaţii de încălzire. Calculul necesarului de căldura STAS 1238/1 ­ Ventilarea mecanica I 9 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare I 6 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a

gazelor naturale C 31 ­ Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea, instalarea, exploatarea,

repararea şi verificarea cazanelor de abur de joasă presiune şi cazanelor de apă caldă E 204 ­ Instrucţiuni privind exploatarea şi întreţinerea punctelor termice PE 216 ­ Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor de cazane NRPM ­ Norme republicane de protecţia muncii CPM 1 ­ Normativ pentru adaptarea construcţiilor de locuit, a construcţiilor şi locurilor

publice la cerinţele utilizatorilor ­ copii din creşe. Documente interpretative CEE ­ noiembrie 1993 ­ Siguranţa în utilizare.

V.3. Siguranţa la foc ­ Cerinţa privind siguranţa la foc, impune realizarea construirii astfel încât să asigure: * protecţia utilizatorilor (copii, personal educaţional, personal medical, personal

administrativ) şi salvarea acestora; * limitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale;

* împiedicarea extinderii incendiilor la vecinătăţi; * prevenirea avariilor la construcţii învecinate în cazul prăbuşirii clădirii incendiate; * protecţia echipelor de intervenţie; ­ Principalele performanţe ale construcţiei unei creşe, se asigură în funcţie de: * riscul de izbucnire a incendiilor; * condiţiile de siguranţă a utilizatorilor în caz de incendiu; * comportarea la foc a construcţiei; * caracteristicile specifice ale elementelor şi materialelor utilizate; * posibilitatea de intervenţie pentru stingerea incendiilor; ­ Riscul de izbucnire a incendiilor este constituit din existenţa surselor de aprindere şi a

substanţelor combustibile. ­ Siguranţa utilizatorilor, în caz de incendiu se realizează prin asigurarea unor intervale

de timp care să permită corelarea acţiunilor de intervenţie şi salvare cu dezvoltarea incendiului; ­ Condiţiile performante specifice se stabilesc, pentru fiecare caz concret în parte pe baza

scenariilor de siguranţă la foc, conform reglementarilor de specialitate, de către proiectantul de investiţii.

Criterii, parametrii si niveluri de performanţă privind:

V.3.1. Riscuri de izbucnire a incendiilor V.3.1.1. Reducerea riscului de izbucnire şi propagare a incendiilor se face prin limitarea

surselor potenţiale de aprindere şi a materialelor combustibile. Încăperile şi spaţiile din clădirile creşelor şi creşelor speciale se categorisesc în

următoarele nivele de risc: * risc mare ­ densitatea sarcinii termice este mai mare de 840 MJ/mp ­ nu este cazul. * risc mijlociu ­ densitatea sarcinii termice este cuprinsă între 420 si 840 MJ/mp

(bucătărie). * risc mic ­ densitatea sarcinii termice să fie mai mica de 420 MJ/mp (cabinete de

consultaţii şi tratament, săli de joacă, arhive cu volum sub 50 mc). Se recomanda limitarea densităţii sarcinii termice aferente dotărilor la maximum 420

MJ/mp iar a densităţii sarcinii termice totale la 620 MJ/mp. V.3.1.2. Materialele utilizate în construcţii se vor încadra în clasele de combustibilitate, şi

limitele de rezistenţă la foc normate astfel încât construcţia să aibă minimum gradul II de rezistenţă la toc.

V.3.1.3. Reducerea riscului de dezvoltare a incendiului se face prin separarea funcţiunilor cu pericol potenţial (oficii, bucătărie, centrală termică, gospodăria de combustibil etc.), faţă de spaţiile adiacente prin planşee cu limita de rezistenţă la foc minimum 1 oră şi pereţi cu limita de rezistenţă la foc minimum 1 ora si 30'.

V.3.1.4. Materialele de alcătuire ale faţadelor, precum şi elementele de includere ale golurilor (uşi, ferestre, obloane, etc.), vor fi proiectate conform normelor în vigoare, limitându­se posibilităţile de propagare a incendiilor pe faţade.

V.3.2. Intervale de timp asigurate în corelarea acţiunilor de intervenţie şi salvare faţă de dezvoltarea incendiilor

V.3.2.1. Timpul de alarmare ­ în general, nu poate fi precizat dacă nu sunt instalaţii automate, timpul de alarmare depinzând, de perceperea şi reacţia utilizatorilor.

În spaţiile prevăzute cu instalaţii automate de semnalizare şi alarmare, acest timp este de 30 sec. şi în cazul sistemelor manuale de maximum 60 sec.

V.3.2.2. Timpul de alertare ­ intervalul de timp dintre momentul semnalizării incendiului şi cel al sesizării serviciului de intervenţie, trebuie realizai astfel:

­ la sistem automat maximum 30 sec. ­ la sistem manual de alertare maximum 2 minute. V.3.2.3. Timpul de supravieţuire ­ intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului şi

limita de menţinere a vieţii. Acest timp depinde de tipul clădirii, gradul de rezistenţă la foc şi combustibilitatea acestuia şi mijloacele asigurate.

Pentru creşe, timpul minim de supravieţuire va fi : ­ 20 minute ­ pentru construcţii de gr. I şi II. V.3.2.4. Timpul de evacuare ­ intervalul de timp dintre alarmarea utilizatorilor şi

momentul evacuării lor în spaţii de siguranţă. Acest timp se determina ţinând cont de lungimea maxima admisă a căii de evacuare

considerând că viteza de deplasare pe orizontală este de circa 0,4 m/sec (V). T = L/V ­ în funcţie de lungime (L) timpul este de 50 sec. Lungimea pentru coridor înfundat este egală cu 20,00 m. Lungimea pentru doua direcţii diferite este egală cu 20,00 m. În creşe trebuie asigurate minim două căi de evacuare, interzicându­se utilizarea

materialelor combustibile pe traseul acestora. Gabaritele căilor de evacuare din creşe se determina prin calcul, fără a fi mai mici de 1,40

m, iar lăţimea uşilor încăperilor sub 1,00 m. V.3.2.5. Timpul de localizare si stingere a incendiului ­ durata in care se pune sub control

extinderea incendiului. Acest timp este cuprins între 10 minute şi 60 minute, în funcţie de echiparea în dotarea cu

mijloace de stingere precum şi timpul de alertare a serviciilor de intervenţie. V.3.2.6. Timpul de propagare a incendiilor la clădiri învecinate ­ intervalul de timp dintre

alarmare şi propagarea incendiului la clădirile învecinate. Timpul de propagare se determină prin calcul şi este în funcţie de:

­ distanţa între cele două clădiri; ­ gradul de rezistenţă la foc a clădirii vecine; ­ condiţiile atmosferice. În cazul unor clădiri amplasate la o distanţă mai mică de 6,00 m se utilizează inchideri

exterioare din materiale ce nu permit aprinderea lor uşoară, iar în cazul unor clădiri lipite se utilizează ziduri antifoc.

În general timpul de propagare a focului este de minim 30 minute.

V.3.3. Asigurarea performanţelor construcţiei şi a principalelor ei parţi componente V.3.3.1. Timpul de incendiere totală Intervalul de timp în care incendiul se generalizează la toate elementele şi materialele din

spaţiul respectiv se determină prin calcul, având în vedere grupa de combustibilitate şi gradul de rezistenţă la foc a acestora, precum şi dotarea cu mobilier, echiapamente, etc. Durata nu trebuie să fie mai mică de 40 min, respectiv de două ori timpul de supravieţuire.

V.3.3.2. Etanşeitatea la aer a construcţiei Se determină prin calcul volumul de aer ce intră prin elementele perimetrele mobile ale

construcţiei (în poziţie închisă) şi cel care iese din construcţie datorită diferenţelor de presiune, în funcţie de situaţia concretă, maximum 2 schimburi aer oră.

V.3.3.3. Compartimentarea antifoc a clădirii Construcţia se va compartimenta antifoc în limitele admise, în corelare cu gradul de

rezistenţă la foc, aria construită şi numărul de nivele. Aria maximă pentru un compartiment de incendiu va fi de 2500 mp.

V.3.3.4. Limita de rezistenţă la foc a elementelor de construcţie ce delimitează compartimentele sau separă spaţii ale clădirii

Este intervalul de timp în care elementele de separare işi epuizează capacitatea de rezistenţă la acţiunea unui incendiu standard.

Limita minimă a pereţilor antifoc realizaţi din materiale incombustibile din grupa CO, este determinată de diversitatea sarcinii compartimentelor respective având valori între 3 şi 7 ore, corespunzător densităţii sarcinii termice a compartimentului de incendiu.

Celelalte elemente de separare vor avea limitele de rezistentă la foc noi mari, în funcţie de densitatea spaţiului şi rolul elementului de separare, conform normelor specifice.

V.3.3.5. Durata de rezistenţă la foc a refugiilor Timpul de siguranţă la foc a refugiilor depinde de rezistenţa la foc a elementelor

delimitatoare şi trebuie să fie cel puţin egal cu timpul de supravieţuire în acestea, respectiv 20 minute.

V.3.3.6. Durata de siguranţă şi capacitatea căilor de evacuare. Timpul în care căile de evacuare pot fi utilizate în condiţii de siguranţă trebuie sa fie cel puţin egal cu timpul de evacuare.

Capacitatea şi lăţimea căilor de evacuare se normează conform V.3.2.4. V.3.3.7. Accesibilitatea vehiculelor de intervenţie şi a serviciilor de pompieri Dispunerea căilor de acces şi de circulaţie a echipelor de intervenţie trebuie sa permită

accesul pe cel puţin doua laturi ale clădirii. V.3.3.8. Echiparea şi dotarea clădirilor cu mijloace fixe şi mobile de intervenţie Echiparea şi dotarea creşelor cu mijloace fixe şi mobile de intervenţie, trebuie făcute

conform anexei V.3.a. V.3.3.9. Asigurarea traseelor pentru accesul personalului serviciilor mobile de pompieri. Clădirile creşelor vor fi concepute astfel încât să asigure trasee de intervenţie scurte, uşor

de recunoscut, dimensionate şi echipate corespunzător scenariilor de siguranţă.

V.3.4. Performantele elementelor şi materialelor de construcţie V.3.4.1. Combustibilitatea elementelor şi materialelor componente ­ proprietatea

materialelor de a se aprinde şi arde în continuare. Se vor utiliza materiale cu clasa de combustibilitate admisă de norme (CO, C1, C2). V.3.4.2. Contribuţia la evoluţia incendiului Densitatea sarcinii termice, evaluată conform 10903/2 (se va limita la 620 Mcal/m 2 ),

stabilindu­se şi măsurile corespunzătoare de protecţie. V.3.4.3. Propagarea flăcărilor pe suprafaţa elementelor şi materialelor de construcţii

combustibile Alcătuirea elementelor de construcţie se va face astfel încât să nu se propage incendiul cu

uşurinţă, propagarea focului facându­se cu mai puţin de 45 cm în 10 minute (conform STAS 1 1357).

V.3.4.4. Degajarea fumului şi gazelor toxice Pentru a se diminua degajarea fumului şi gazelor toxice se vor lua masuri de limitare

cantitativă a mobilierului, echipamentelor şi aparaturii confecţionate din materiale ce se pot degaja prin ardere, substanţe toxice.

Se vor lua masuri de evacuare a fumului şi gazelor toxice din spaţiile de categoria C pericol de incendiu ca şi din casele de scări şi din circulaţiile orizontale comune (coridoare) fără lumină naturală.

V.3.4.5. Gradul de rezistenţă la foc Capacitatea globală a clădirii de a rezista la acţiunea incendiului, stabilită în funcţie de

combustibilitatea şi limita de rezistenţă la foc a principalelor elemente de construcţie ­ asigurând pentru creşe si creşe speciale, gradul de rezistenţă la foc.

Anexa V.3.b

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

N.G. ­ 1977 ­ Norme generale de protecţie împotriva incendiilor P 118 ­ Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la

acţiunea focului Ordin 381/1219 ­ Completare la norme generale de prevenire şi stingerea incendiilor H.G. 51/1992 ­ Privind unele măsuri pentru îmbunatăţirea activităţii de prevenire şi

stingere a incendiilor STAS 10903/2 ­ Determinarea sarcinii termice în construcţii STAS 6793

Lucrări de zidărie, coşuri, canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. Prescripţii generale

STAS 297/1,2 ­ Indicatoare de securitate. Culori şi forme. Condiţii generale. STAS 3081 ­ Utilaje de stins incendiu. Cutii metalice pentru hidranţi interiori. NC­58 ­ Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn şi textile

utilizate în construcţii. I 5 ­Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilaţie I 6 ­Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a

gazelor naturale I 7 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice I 9 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare I 13 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire I 18 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de telecomunicaţii I 20­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de protecţie contra trăsnetului STAS 1478 ­ Construcţii civile şi industriale. Alimentarea cu apă STAS 6647 ­ Masuri de siguranţă contra incendiilor. Elemente de protecţie a golurilor ND94 ­ Norme de prevenire şi stingerea incendiilor pentru unităţile din ramura

Ministerului Sănătăţii.

V.4. Igiena, sănătatea utilizatorului Cerinţa privind igiena, sănătatea şi protecţia mediului presupune conceperea şi executarea

spaţiilor, a paliilor componente precum şi a dotărilor creşelor, astfel încât să nu fie periclitată sănătatea şi igiena copiilor, urmărindu­se, în acelaşi timp şi protecţia mediului înconjurător.

Criteriile de performanţă în cazul acestor cerinţe se referă la: A) igiena mediului interior; B) igiena apei; C) igiena evacuării reziduurilor lichide; D) igiena evacuării reziduurilor solide; E) protecţia mediului.

V.4.1. Igiena mediului interior, se referă la: 1) Igiena higrotermică; 2) Igiena aerului; 3) Igiena finisajelor; 4) Igiena vizuală; 5) Igiena auditivă. V.4.(A).l. Mediul higrotermic Crearea unui mediu higrotermic optim, constă în asigurarea unei ambianţe termice

corespunzătoare, atât în regim de iarnă cât şi în regim de vară.

Se admite ca aceste condiţii să nu fie satisfăcute o zi pe an iarna şi 3 zile pe an vara. Asigurarea mediului higrotermic trebuie corelată cu asigurarea calităţii aerului şi

optimizarea consumurilor energetice.

V.4.(A).2. Criterii, parametri şi niveluri de performanţă privind: V.4.(A).2.1. Asigurarea ambianţei higrotermice Acest lucru presupune asigurarea în fiecare încăpere a unei temperaturi şi umiditate

corespunzătoare activităţii desfăşurate. a) Temperatura ambianţei "ta" , se măsoară în centrul încăperii la 1,5 m de la pardoseala,

(cu termometru cu glob). În funcţie de destinaţia încăperii trebuie să fie: ­ în perioada rece (iarna): * dormitoare copii: 22 o C * camera joacă: 22 o C * spaţii de circulaţie copii: 22 o C * vestiar (primire + filtru): 24" C * cabinet medical: 24 o C * grup sanitar (WC şi spălător): 24 o C * spaţiu multifuncţional + gimnastică: 24 o C * depozit de materiale didactice­jucarii: 20 o C * director ­ primire părinţi: 20" C * spatii preparare hrana (oficii): 20° C * anexe: 18° C ­ în perioada calda (vara): * temperatura maximă: 25° C b) Amplitudinea de oscilaţie a temperaturii aerului interior (conform N.P. 200) ­ în regim de iarnă: * AT i ≤ 2 o C în interiorul încăperii * AT i ≤ 6 o C diferenţa de temperatură între încăperile copiilor (dormitoare, săli

multifuncţionale, grupuri sanitare, etc.) şi încăperilc anexe ale creşei (coridoare, oficiu, depozite, etc.).

­ în regim de vara: AT i ≤ 3° C c) Viteza relativă medie a aerului ­ în perioada de iarnă: Vmax. = 0,1 m/s ­ în perioada de vară : (ta = 26 C): Vmax. = 0,15 m s. d) Umiditatea relativă a aerului (UR) va fi corelată cu temperatura ambianţei ("ta" ­

conform V.4.(A).I .a) si funcţie de destinaţia incaperilor: φ = 50%. sau între limitele de 40%­ 70%. ­ numărul de schimburi de aer se vor stabili în funcţie de bilanţurile termoenergetice şi de

cele privind asigurarea purităţii aerului (minim 0,1 γ/h). ­ asigurarea unei temperaturi uniforme, astfel încât diversele suprafeţe şi corpul omenesc

să nu fie supărătoare. e) Asimetria temperaturii radiante (conform STAS 13.149) ­ calculată în raport cu un plan vertical (ferestre, suprafeţe reci) T ≤10"C ­ calculată în raport cu un plan orizontal (planşeu încălzit) T ≤5° C. f) Diferenţa de temperatură a aerului pe verticală între nivelul capului şi al gleznelor

(pentru o persoana în picioare sau pentru o persoană sezând) conform STAS 13.149 t = max. 1,5 o C

g) Diferenţa de temperatură faţă de elementele de limitare a spaţiilor ­ pereţi ti = 4.5 K

­ acoperiş (terasa) Ti = 3.5 K ­ pardoseli ti = 2,5 K Temperatura suprafeţelor interioare în contact direct cu omul (conform STAS 6472/10/3) ­pardoseli: iarna min. 20° C

vara max. 22° C ­ pereţi: iarna min. 20° C

vara max. 24° C I) Asigurarea continuităţii serviciului Sistemul de încălzire trebuie să asigure în mod continuu o temperatura de min. 22° C pe

toata durata zilei, în orice condiţii.

V.4.(A).2. Igiena aerului ­ Igiena aerului presupune asigurarea calităţii aerului interior, fără degajări de substanţe

poluante nocive, provenite din interiorul sau exteriorul clădirii (sol, materiale de construcţii, activităţi uzuale, etc).

Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă privind: V.4.(A).2.1. Asigurarea calităţii aerului prin concentraţii maxime admisibile de substanţe

poluante ­ pentru valori maxim admisibile de concentraţii ale substanţelor poluante din încaperile

din creşe, se vor respecta prevederile "Normativ de protecţie a muncii în sectorul sanitar”. ­ N ­ 425 şi "Normativ privind puritatea aerului în încăperi cu diverse destinaţii”. ­ concentraţii maxime admisibile de substanţe poluante: a) se vor utiliza materiale de construcţii ce nu conţin formaldehida, sau, excepţional,

materiale ce conţin formaldehida în cantitate sub 0,1 mg la 100 gr material. b) radon (220 si/sau 222) ­ din sol sau din materiale de construcţii ­ max. 40 Rq/mc/an. c) monoxid de carbon (din aer, scăpări gaze, combustibil­combustie incompletă, etc.)

max. 2 mg./m 3 . d) bioxid de carbon (din expiraţie, combustie) ­ max.0,08 gr/ m 3 . e) pulberi în suspensie (din materiale de construcţii) max. 2 mg./m 3 ­ asigurarea unei

ventilaţii corespunzătoare: a) Ventilaţie naturală ­ număr de schimburi de aer – camera de joaca, de dormit, cabinete,

sala multifunctională ­ min. 0,5 schimb/h ­ anexe, oficii etc. ­ min. 1 schimb/h ­ băi, spălătoare, WC ­ min. 0,5 schimb/h b) ventilaţie mecanică ­ bucătărie, spălătorie, număr de schimburi: ­ introducere: 4 ­ evacuare: 8 ­ încăperi cu activitate fizică medie ­ min.6 l/h/pers. ­ în cadrul creşelor, se recomanda asigurarea în spaţiile de dormit şi în camerele de joacă

a unui cubaj minim de aer de 15 mc/pers.; ­ spaţiile dormit, camera de joacă, cabinete, etc. se vor asigura obligatoriu, cu

posibilitatea ventilării naturale.

V.4.(A).3. Igiena finisajelor Cerinţa privind igiena finisajelor implica asigurarea calităţii suprafeţelor interioare ale

elementelor delimitatoare astfel încât să nu fie periclitată sănătatea şi igiena copiilor. Criterii, niveluri şi parametrii de performanţă privind: a) asigurarea calităţii finisajelor pentru:

­ elementele delimitatoare ale încăperilor, din cadrul creşei, vor fi rezolvate cu finisaje: * lavabile * rezistente la dezinfectând * fara asperităţi care reţin praful * bactericide * negeneratoare de fibre sau particule care ramân în suspensie în aer (module covoare,

draperii plusate, tavane false fibroase); ­ nu se admit materiale de finisaj care prin alcătuirea lor, sau modul de punere în operă,

pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (gândaci, acarieni, mucegaiuri) sau substanţe nocive ce pot periclita sanătatea oamenilor.

b) asigurarea calităţii finisajelor pentru: ­ elementele de instalaţii, care vor fi rezistente la agenţi externi, solvenţi, detergenţi,

substanţe dezinfectante lichide sau vapori ai acestora.

V.4.(A).4. Igiena vizuală Cerinţa privind igiena vizuală implică asigurarea cantităţii şi calităţii luminii (naturale şi

artificiale), astfel încât utilizatorii spaţiilor respective să­i poată desfăşura activităţile specifice în condiţii de igienă şi sănătate.

Aspectele legate de iluminatul de siguranţă al încăperilor sunt prezentate la cap. V.2. (A). ­ siguranţa circulaţiei pedestre Criterii, niveluri şi parametrii de performanţă cu privire la: V.4.(A).4.1. Asigurarea iluminatului natural minim a) raport arie fereastră ­ arie pardoseală, limite normale: * încăperi de joacă, cabinete medicale, săli masă, săli multifuncţionale, etc. ­ 1/4 ­ 1/5 * băi, coridoare, depozite, etc. 1/8 ­1/10 b) factor uniformitate iluminat lateral (raport dintre iluminarea minimă şi iluminarea

maximă) valori normate *dormitoare, încăperi joaca ­ min. 0.20 *săli masă, spaţiu multifuncţional, cabinete medicale ­ min. 0.65 *băi, spaţii circulaţie ­ min. 0,10 c) indice de orbire ­ raportul dintre luminanţa cerului văzut prin golul ferestrei şi

luminanţa ferestrei ­ mas. 40%. * ca măsura împotriva fenomenului de orbire se prevăd elemente de ecranare (parasolare)

a partilor vitrate. * în cazul în care lumina naturală nu respectă condiţiile precizate mai sus, este necesar ca

iluminatul natural să fie compensat parţial sau total, funcţie de destinaţia încăperii, cu iluminat artificial, conform STAS 6646 1.02 si STAS 6646.

V 4.(A).4.2. Asigurarea iluminatului artificial a) nivel de iluminare medie pentru iluminatul normal al încăperilor (minime) ­ camera grupa ­ joacă: * iluminat general 200 lx (la h = 0.85 ­ 1,00 m de la pardoseală) * iluminat local ­ 300 Ix ­ pe suprafaţa măsuţelor (la h = 0,44 m de la pardoseală). ­ cabinet medical, oficiu, sală mese, spaţii multifuncţionale: * iluminat general 200 lx * iluminat local 300 lx (la h = 0,85 ­ 1.00 m de la pardoseală) ­ spaţii de dormit: * iluminat general 50 lx * iluminat local 300 lx (la plan orizontal h = 0,85 de la pardoseala). ­ coridoare ­ 50 ­ 75 lx (de la nivel pardoseala)

­ grupuri sanitare, spălătoare: * iluminat general 20 lx (la nivel pardoseala) ­ bucătărie, spălătorie * iluminat general ­ 200 lx (h = 0,85 ­ 1,00 m de la pardoseală). ­ centrală termică, hidrofoare etc. * iluminat general ­ 30 lx (la nivel pardoseală). ­ la aparate ­ 150 lx (la 0,85 ­ 1,00 m de la pardoseală). b) factor de uniformitate ­ raportul dintre iluminarea minimă şi iluminarea medie pe

planul de lucru ­ încăperi specifice ­ min. 0,40 ­ spaţii de circulaţie, anexe ­ min. 0.25 c) evitarea sau limitarea orbirii: ­ orbire directă * se evită orbirea directă prin dirijarea spre tavan a iluminatului artificial (dormitoare

sugari în mod special). * se vor lua măsuri de ecranare a lămpilor şi de dispunere corespunzătoare a acestora. ­ orbire prin contrast sau reflexie * se vor alege finisaje cu factori de reflexie corespunzători * corpurile de iluminat se vor dispune corespunzător * se vor respecta prevederi STAS 6646 1.3

ANEXA V.4.(A).l.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 1907/1,2 ­ Calculul necesarului de căldura. Temperatura interioară de calcul STAS 6472/3 ­ Calculul termotehnic al elementelor de construcţii ale clădirii. IZO ­ 7730 ­ Ambiante termice moderate. Indici PMV si PPD IZO ­6242/1 ­ Construcţii imobiliare. Exigenţe ale utilizatorilor. Confortul termic. Norme departamentale de protecţia muncii în domeniul sanitar ­ N – 425 Documente interpretative CEE ­ nov.1992 ­ Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător. I 5 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea inst.de ventilaţie Norme Protecţia muncii în sectorul sanitar N.P. 200 ­ Instrucţiuni tehnice provizorii pentru proiectare la stabilitatea termică a

elementelor de închidere a clădirilor. STAS 13149 ­ Fizica construcţiilor, Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor

PMV şi PPD şi nivele de performanţă pentru ambiante.

ANEXA V.4.(A).2.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

ONU 1902 ­ Culegere CEE de dispoziţii model pentru reglementări în construcţii STAS 10813 ­ Puritatea aerului. Determinarea pulberilor în suspensie STAS 11322 ­ Puritatea aerului. Determinarea aldehidei formice STAS 12051 ­ Aer. Determinarea conţinutului de radiu 222. STAS 9081 ­ Poluarea aerului STAS 12574 ­ Aer din zone protejate. Condiţii de calitate STAS 12381/1 ­ Ventilare mecanică. Debitul de aer proaspăt .Documente interpretative ­

CEE nov. 1993 ­ Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător. Normativ privind igiena aerului în spaţii cu diverse destinaţii în funcţie de activităţile

desfăşurate în regim de iarnă­vara. Norme 425 ­ Norme de protecţia muncii în domeniul sanitar.

ANEXA V.4.(A).4.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 8313 ­ Iluminatul în spaţii exterioare la clădiri civile şi industriale STAS 6221 ­ Iluminatul natural al încăperilor la clădiri civile şi industriale STAS 6646/1 ­ Iluminatul artificial. Condiţii generale STAS 6646/3 ­ Iluminatul artificial. Condiţii generale PE 136/1904 ­ Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial în

utilizări casnice. DOCUMENTE INTERPRETATIVE ­ CEE ­ nov. 1993 ­ Igiena, sănătatea şi mediul

înconjurător. Norme 425 ­ Norme de protecţia muncii in domeniul sanitar

V.4.(A).5. Igiena auditivă Cerinţa privind igiena auditivă se referă la conceperea spaţiilor interioare a creşelor,

astfel încât zgomotul perturbaţei perturbator perceput de utilizatori (copii) să fie menţinut la un nivel ce nu le poate afecta sănătatea.

Igiena auditivă se referă la condiţiile interioare de zgomot, respectiv la ambianţa acustică interioară.

Performanţele elementelor delimitatoare corespunzătoare asigurării ambianţei acustice interioare, sunt tratate la cap.V.6 "Protecţia împotriva zgomotului”.

Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă cu privire la: 1) asigurarea ambiantei acustice în interiorul încăperilor unei creşe: ­ nivel de zgomot echivalent interior (limite admisibile) datorat unor surse de zgomot

exterioare unităţilor funcţionale. * 30 dB (A) + 5 dB (A) în plus ziua în minus noaptea 2) măsuri de asigurare a ambianţei acustice:

­ amplasarea creşelor în zone fără vecinătăţi producătoare de zgomot sau vibraţii. ­ gruparea compartimentelor cu activităţi similare; ­ separarea spaţiilor cu cerinţe deosebite din punct de vedere al confortului acustic, de

spaţiile producătoare de zgomot (spaţii gospodăreşti şi spatii tehnico­utilitare). ­ pentru cazul în care nu este posibilă îndepărtarea încăperilor cu activităţi producătoare

de prevenire sau atenuare a zgomotului prin: * prevederea de echipamente dinamice cu nivel de zgomot scăzut, în funcţionare; * măsuri constructive de atenuare a zgomotelor sau vibraţiilor produse de unele surse

locale (aparate sau utilaje), conform prevederi STAS 8048/1; * izolarea corespunzătoare a elementelor despărţitoare, conform prevederii "Instrucţiuni

tehnice C 125"; * limitarea vitezelor de vehiculare a fluidelor în elementele instalaţiilor utilitare, termice,

de ventilaţi sanitare,etc.

V.4.(B). Igiena apei Exigenţa privind igiena apei, se referă la condiţiile de distribuţie a apei într­un debit

suficient şi la satisfacerea criteriilor de puritate necesare apei potabile. Apa necesară alimentarii instalaţiilor din clădiri trebuie să aibă o anumită calitate

exprimată prin ansamblul proprietăţilor sale fizice, chimice, bacteriologice, organoleptice, etc.

Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă cu privire la: V.4.(B).l. Asigurarea calităţii apei (potabilitatea) ­ se va realiza conform prevederi STAS 1342; ­ verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate a potabilităţii apei se face de către centrele

de medicină preventivă. a) proprietăţi fizice: ­ grad de tulbureala ­ max. 5 grade ­ culoare ­ incoloră ­ temperatura ­ 7° C ­ 15° C ­ concentraţie radiaţii corpusculare (α,P) sau electromagnetice (γ) ­ max. 1μ C/1 b) proprietăţi chimice: ­ reziduuri ­ totalitatea substanţelor minerale şi organice în soluţie ­ max. 0,300 gr/dmc ­ alcalinitatea ­ pH = 6 ­ 8 ­ duritatea (permanentă) ­ max. 12 grade ­ cantitatea de gaze ­ 20 cmc/dmc apă c) proprietăţi biologice: ­ microorganisme (plancton, bacterii banele, bacterii patogene) ­ lipsa bacterii patogene d) proprietăţi organoleptice ­ gust ­ insipid ­ miros ­ inodoră

V.4.(B).2. Asigurarea debitului de apă la punctul de consum ­ se va realiza conform prevederi STAS 1478 (punctele de consum tehnologic vor fi stabilite conform cerinţelor de funcţionare a

echipamentelor). Q = min. 0,15 1 sec ­ la spălătorie, băi, duşuri Q = min. 0,05 l/sec ­ la lavoare ­ gr. sanitar

Viteza optima a apei = 1 m/sec Q = min. 2,5 1 sec ­ incendiu interior Q = min. 5,0 1 sec ­ incendiu exterior

V.4.(B).3. Asigurarea cantităţii de apă potabilă necesară (1 pat/zi) 1) Necesarul de apa potabilă, luându­se în calcul toate utilizările necesare, este următorul:

(raportarea la numărul de copii din grupe) * igiena copiilor ­ 200 l/copil ­ loc zi * igiena personalului de deservire ­ 40 l/copil ­ loc/zi * igiena lenjeriei (spălătorie) ­ 110 l/copil ­ loc/zi * prepararea hranei (bucătărie) ­ 100 l/copil ­ loc/zi. * igiena şi întreţinerea spaţiilor interioare 40 l/copil ­ loc/zi * dezinfecţie, spălare instrumentar 25 l/copil ­ loc/zi * utilizări tehnologice la centralele termice 20 l/copil ­ loc/zi * igiena colectării deşeurilor menajere şi clădiri anexe în incinta ­10 l/copil ­ loc/zi. * întreţinerea căilor de acces, spaţii exterioare, zone verzi­lo l/copil ­loc/zi * gospodarii anexe 30 l/copil ­ loc/zi * pierderi în reţea 10 l/copil ­ loc/zi Total necesar: ­ 700 l/copil ­ loc/zi 2) În perioadele de deficit sau de intrerupere a alimentarii cu apă, trebuie asigurat un

minim de 500 l/pat/zi, timp de 12 ore. 3) Nu se admite utilizarea apei nepotabile în creşe.

ANEXA V.4.(B).

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 6322 ­ Apa potabilă. Determinanţii culorii STAS 6323 ­ Apa potabilă. Determinarea turbidităţii STAS 6324 ­ Apa potabilă. Determinarea temperaturii, mirosului şi gustului. STAS 6325 ­ Apa potabilă. Determinarea pH­ului STAS 6329 ­ Apa potabilă. Analiza biologică STAS 1342 ­ Apa potabilă STAS 3026 ­ Apa potabilă. Determinarea durităţii STAS 3002 ­ Apa potabilă. Determinarea substanţelor organice DOCUMENTE INTERPRETATIVE ­ CEE ­ noiembrie 1993 ­ Igiena, sănătatea şi

mediul înconjurător. MINISTERUL SĂNĂTĂŢII nr.190 ­ Norme departamentale de protecţia muncii în

sectorul sanitar. STAS 3001 ­ Ape. Analiza bacteriologică STAS 12650 ­ Apa potabilă. Determinarea conţinutului de pesticide.

V.4.(C) Igiena evacuării reziduurilor lichide 1) Igiena evacuării apelor uzate presupune asigurarea unui sistem corespunzător pentru

eliminarea apelor folosite menajere sau meteorice, 2) Condiţiile de descărcare a apelor uzate în reţelele de canalizare, voi respecta

prevederile normativului C90.

3) Instalaţiile interioare de canalizare a apelor menajere sau pluviale vor trebui să îndeplinească următoarele condiţii:

­ să nu prezinte surse de contaminare a mediului; ­ să nu emită mirosuri dezagreabile; ­ să nu prezinte scurgeri în exterior; ­ să nu prezinte riscul contaminării sistemului de alimentare cu apa potabilă.

Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă cu privire la:

V.4.(C).l. Asigurarea evitării poluării solului, apelor subterane sau a aerului 1) Condiţii de rezolvare a evacuărilor: a) apele uzate din creşe se evacuează exclusiv prin reţeaua de canalizare; b) lipsa unor sisteme publice de canalizare se acceptă numai în cazul creşelor rurale,

situaţie în care acestea vor fi prevăzute cu instalaţii proprii de colectare, tratare şi evacuare a apei uzate, astfel executate incât să nu provoace poluarea solului, apelor sau a aerului;

c) apele uzate vor fi colectate prin reţele interioare separate şi evacuate în reţeaua de canalizare a incintei, după tratarea prealabilă a celor cu conţinut de grăsimi, nisip, pământ sau substanţe nocive (chimice, biologice, radioactive) vezi cap.III.4.2.(B).5.

2) Condiţiile de calitate a apelor uzate ­ conţinutul de concentraţie maximă de substanţe nocive (suspensii, substanţe chimice,

corosive, inflamabile, explozibile, germenii patogeni) trebuie să respecte prevederile STAS 1481;

­ temperatura maximă admisă ­ 40 o C. 3) Condiţii de calitate a conductelor de canalizare: ­ să reziste la solicitări mecanice; ­ să fie impermeabile; ­ să reziste la acţiunea apelor uzate şi a celor subterane agresive; ­ să reziste în eroziunea suspensiilor din apele uzate; ­ să aibă o suprafaţă interioară cât mai netedă; ­ să se respecte cotele de montări pentru a se evita colmatarea. Condiţiile tehnice de calitate ale materialelor din care se execută reţelele de canalizare

vor fi conform cu: STAS 1515/1, STAS 6675/7, STAS 1743, STAS 4234, STAS 816, STAS 7345.

V.4.(C).2. Asigurarea evitării emisiei de mirosuri dezagreabile: 1) Condiţii de rezolvare: ­ se vor lua măsuri de etanşeitate a căminelor de racord şi de vizitare din imediata

vecinătate a creşelor; ­ se va asigura o diluţie corespunzătoare a apelor uzate; ­ racordurile dintre reţeaua de canalizare pluvială din incinta creşei şi gurile de scurgere

ale reţelei vor fi şifonate pentru a se evita ieşirea mirosurilor din canalizare.

V.4.(C).3. Evitarea interconexiunii dintre apele uzate şi apa potabilă se asigură prin rezolvarea corectă a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, conform STAS 8591, 1.

­ instalaţiile pentru epurarea apelor uzate menajere, provenite de la creşe, trebuie să fie sigure în exploatare, simple şi relativ necostisitoare. Aceste condiţii le îndeplinesc fosele septice.

Anexa V.4.(C)

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS I 795 ­ Canalizare interioară STAS 1846 ­ Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare STAS 3051 ­ Sisteme de canalizări. Prescripţii de proiectare STAS 2448 ­ Canalizări ­ Cămine de vizitare STAS 6701 ­ Canalizări ­ Guri de scurgere STAS 10859 ­ Canalizări ­ Staţii de epurare a apelor uzate STAS 12278 ­ Canalizări ­ Bazine de fermentaţie a nămolului la staţiile de epurare STAS 12594 ­ Canalizări ­ Staţii de pompare DOCUMENTE INTERPRETATIVE ­ CEE ­ noiembrie 1993 ­ Igiena, sănătatea şi

mediul înconjurător Ministerul Sănătăţii ND 425 ­ Normativ departamental de protecţie a muncii în domeniul sanitar.

V.4.(E). Refacerea şi proiecţia mediului Cerinţa privind refacerea şi protecţia mediului presupune realizarea construcţiilor şi

reţelelor exterioare astfel încât pe toată durată de viaţă (execuţie, exploatare, postutilizare) să nu dăuneze sănătăţii, liniştii sau stării de confort a oamenilor.

Factorii mediului înconjurător supuşi protecţiei, sunt: ­ aerul ­ apele ­ solul şi subsolul ­ pădurile şi vegetaţia ­ fauna terestră şi acvatică ­ rezervaţiile şi monumentale naturii ­ aşezările omeneşti

Criterii parametri şi niveluri de performanţă

V.4.(E).l. Asigurarea evitării poluării aerului exterior ­ este interzisă evacuarea în atmosferă a substanţelor dăunătoare sub formă de gaze, vapori, aerosoli, particule solide, peste limitele stabilite prin reglementările în vigoare.

* Măsuri preventive: ­ limitarea emisiilor de poluanţi conţinute în gazele de ardere provenite din centrala

termică (în cazul când există); ­ se vor respecta cu stricteţe regulile de amplasare privitoare la poziţiile relative dintre

prizele de aer proaspăt şi gurile de evacuare.

V.4.(E).2. Asigurarea evitării poluării solului şi apei * Măsuri de prevenire ­ apele uzate provenite de la creşe se vor evacua numai prin sisteme proprii de canalizare,

ce trebuie să respecte condiţiile prevăzute la cap.V.4.(C).1.3. ­ apele uzate evacuate în sisteme publice de canalizare vor trebui să îndeplinească

obligatoriu prevederile Normativ C90.

ANEXA V.4.(E)

DOCUMETE TEHNICE CONEXE

Legea nr. 137 ­ Legea protecţiei mediului Legea nr. 5 ­ Legea privind protecţia mediului şi asigurarea calităţii apelor Legea nr.3 ­ Legea privind asigurarea sănătăţii populaţiei Decret nr.466 ­ Decret privind regimul produselor şi substanţelor toxice Decret nr.414 ­ Decret privind stabilirea valorilor limită admisibile ale principalelor

substanţe poluante din apele uzate Ordin nr.462 ­ Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei STAS 10574 ­ Aer din zonele protejate. Condiţii de calitate STAS 10331 ­ Puritatea aerului. Principii şi reguli generale de supraveghere a calităţii

aerului STAS 10194 ­ Puritatea aerului. Determinarea conţinutului de bioxid de sulf STAS 10329 ­ Puritatea acrului. Determinarea bioxidului de azot.

V.5 Izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie Această cerinţă se referă la asigurarea unei conformări generale şi de detaliu a clădirii,

astfel încât consumul energetic să poată fi limitat, în condiţiile obţinerii unui confort termic minim admisibil.

Respectarea acestor cerinţe se face prin: a) asimilarea performanţelor higrotermice ale clementelor perimetrale, de închidere ale

clădirii; b) asigurarea unei execuţii şi întreţineri corecte a clădirii în ansamblul ei; c) asigurarea economiei de energie raportat la condiţiile climatice locale în condiţiile

obţinerii unui confort termic corespunzător (definit in cap. V.4)

Criterii parametrii şi niveluri de performanţă

V.5.1. Asigurarea performantelor higrotermice ale elementelor perimetrale. V.5.1.1. Rezistenţele specifice la transfer termic "ROM" ale elementelor anvelopante

(determinate conform STAS 6472/3) să fie de minim:

­ realizarea acestor valori minime conduc la reducerea consumului de energie şi ridicarea nivelului de confort termic.

V.5.1.2. Diferenţa de temperatura dintre feţele interioare ale elementelor delimitatoare şi temperatura aerului interior (conform prevederi STAS 6472/3) să fie de maxim:

V.5.1.3. Rezistenţa la permeabilitate la aer elementelor să fie mai mare decât rezistenţa minimă calculată conform STAS 6472/7, asigurându­se totodată, şi etanşeitatea rosturilor la îmbinarea dintre elemente.

V.5.2. Evitarea apariţiei condensului prin realizarea elementelor de închidere, astfel încât:

V.5.2.1. Temperatura pe suprafaţa interioară să aibă, în orice punct, o valoare mai mare decât temperatura puctului de rouă corespunzatoare temperaturii şi umidităţii relative a aerului interior.

Ex.: TSI ≥ 11,1 C pentru Ti = 22 o C V.5.2.2. Umiditatea materialelor componente ca urmare a condensului vaporilor de apă,

în perioadele reci, să nu depăşească valorile normate conform STAS 6472/4 (în vederea eliminării riscului de apariţie a coloniilor de agenţi patogeni).

V.5.2.3. Cantitatea de apă provenită prin condensarea vaporilor, din masa elementului de închidere în perioada rece a anului, să fie mai mică decât cantitatea de apă care se poate evapora în perioada caldă (conform STAS 6472/4) .

V.5.3. Asigurarea economiei de energie (utilizată în scopul încălzirii clădirii pe timp de iarnă) presupune conceperea şi realizarea spaţiului precum şi a elementelor de închidere, astfel încât pierderile de căldura să fie cât mai reduse.

V.5.3.1. Coeficientul global de izolare termică a clădirii "G l" trebuie să fie inferior valorii corespunzătoare de referinţă G l ref. (w m3 h) determinat conform "Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică, la clădiri cu alte destinaţii decât cea de locuit”.

Valorile coeficienlilui de control "a – e” (rezistente termice normate) necesare pentru calculul coeficientului global de referinţă (Gl ref) sunt următoarele:

în care: a = pereţi exteriori b = planşeu la ultimul nivel c = planşeu peste subsol d = soclu e = elemente vitrate

V.5.3.2. Necesarul specific global de căldura pentru încălzire "G” trebuie să fie inferior valorii corespunzătoare de referinţă Glref (K/m3h).

V.5.3.3. Consumul anual global de căldură pentru încălzirea clădirii:

V toi timi GN Q ian . 24 1000

= (KWh/an)

în care: S = are semnificaţia de mai sus N timi/toi = numărul de grade zile, se determină în funcţie de temperatura exterioară de

începere la sfârştul perioadei de încălzire (toi) şi de temperatura interioară medie pentru încălzire (timi)

V = volumul construit la care se refera G si d.i.an.

V.5.3.4. Eficienţa instalaţiilor de încălzire se determină prin calcularea consumurilor specifice de energic pentru încălzire, respectiv raportul dintre necesarul de energie termică pentru încălzire şi randamentul total al instalaţiei de încălzire centrală, calculat cu relaţia:

(conform prevederi "Ghid de performanţă pentru instalatul de încălzire şi ventilaţie", elaborat de IPCT SA).

V.5.3.5. Pentru asigurarea economiei de energie s­a luat în considerare doar energia necesară pentru încălzirea încăperilor, făcându­se abstracţie de:

­ sistemele de încălzire electrică; ­ prepararea apei calde de consum; ­ energia electrică de iluminat şi alimentarea aparatelor şi echipamentelor;

­ sistemele de climatizare; ­ aporturile solare ş ale ocupanţilor.

V.5.3.6. Creşle fiind consumatoare de energie, prin proiectarea ş exploatarea instalaţiilor termice se impun măsuri de limitare a consumurilor energetice care în principal se referă la:

­ eficienţa sistemelor adoptate şi performanţele energetice ale elementelor utilizate (randamente, consumuri specifice, etc);

­ măsuri de recuperare a energici şi utilizarea acesteia ca sursă secundară de căldură cum ar fi recuperarea de energie termică din gazele arse provenite de la centrala termică, recuperarea unei părţi din căldura aerului de evacuare din instalaţia de ventilaţie, pentru prepararea de apă caldă;

­ introducerea circuitelor separate de încălzire pe zone ce beneficiază de acelaşi regim termic, sistem de cedare al căldurii şi programe de funcţionare:

­ izolarea termică în conductelor pentru diverşi agenţi termici şi ai canalelor de aer cald şi rece:

­ utilizarea, în măsura posibilităţilor surselor necomentionale de căldură; ­ contorizarea energiei termice.

ANEXA V.5.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 64722 ­ Parametri climatici exteriori STAS 6472/3 ­ Calculul termotehnic al elementelor de construcţie STAS 6472 4 ­ Comportarea elementelor de construcţie la difuzia vaporilor de apă.

Prescripţii de calcul STAS 6472/6 ­ Proiectarea termotehnică a elementelor de construcţii cu punţi termice STAS 6472/7 ­ Calculul permeabilităţii la aer a elementelor şi a materialelor de

construcţii STAS 4839 ­ Instalaţii încălzire ­ Numărul anual de grade ­ zile N.P. 200 ­ Instrucţiuni tehnice pentru proiectare, la stabilirea termică, a elementelor de

închidere a clădirilor ISO 6242/1 ­ Construcţii imobiliare. Confortul termic DOCUMENTE INTERPRETATIVE ­ CEE ­ nov. 1993 ­ Economia de energie şi izolare

termică C 107 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice C 112 ­ Normativ pentru executarea hidroizolaţiilor bituminoase la construcţii STAS 9791­ Rosturi la faţadele clădirilor executate cu panouri mari prefabricate Prescripţii tehnice în curs de editare (INCERC) ­ Normativ pentru calculul coeficientului

global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât cea de locuit. STAS 6472/10 ­ Fizica construcţiilor. Termotechnică. Transferul termic la contactul cu

pardoseala. Clasificarea şi metoda de determinare STAS 13 149 ­ Fizica construcţiilor. Ambianţe termice moderate. Determinarea indicilor

PMV, PPD şi nivele de performanţă pentru ambianţe STAS 8907/1 ­ Instalaţii de încălzire. Calculul necesarului de căldura. Prescripţii de

calcul Reglementari în curs de editare (INCERC) ­ Normativ privind igiena compoziţiei aerului

la clădiri cu diverse destinaţii în regim de iarnă­vară.

P 68 ­ Normativ privind gradul de prot. termică a clădirilor şi de reducere a consumului de energiei pentru încălzire.

ISO 6248/1­92 ­ Construcţii imobiliare. Exigenţe ale utilizatorilor. Confort termic.

V.6. Protecţia împotriva zgomotului ­ Protecţia împotriva zgomotului implică conformarea spaţiilor şi a elementelor de

construcţii, astfel încât zgomotul aerian sau de impact provenite din exteriorul clădirii sau din camerele alăturate, perceput de către ocupanţii clădirii, să se pastreze la un nivel corespunzător condiţiilor în care sănătatea acestuia să nu fie periclitată.

V.6.1. Criterii, parametri şi niveluri de performanţă V.6.1.1. Asigurarea izolării acustice a spaţiilor la zgomot aerian sau de impact ­ valorile admisibile ale indicilor de izolare la zgomot aerian sau de impact, ale

elementelor despărţitoare, funcţie de destinaţia încăperilor şi de cerinţele utilizatorilor se stabilesc conform prevederi STAS 6156 tb.5;

­ soluţiile constructive ale pereţilor şi planşeelor, utilizate în mod curent la realizarea creşelor, pentru asigurarea cerinţelor de rezistenţă şi stabilitate, de siguranţa la foc şi de confort higrotermic, satisfac şi cerinţele de izolare acustică stabilite prin "Normativul departamental de protecţie a muncii” al Ministerului Sănătăţii.

­ nivel de zgomot echivalent interior (limite admisibile) datorat unor surse de zgomot exterioare unităţilor funcţionale 30 dB (A) + 5 dB (A) în plus ziua în minus noaptea.

ANEXA V.6.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 10009 ­ Acustica în construcţii. Limite admisibile ale nivelului de zgomot STAS 6156 ­ Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile

şi social­culturale P 122 ­ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie

acustică la clădiri social­culturale C 125 ­ Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie privind protecţia fonică a clădirilor DOCUMENTE INTERPRETATIVE ­ CEE ­ NOV. 1993 ­ Protecţia la zgomot.

Elaborat de: S.C. "SPITAL PROIECT" S.A. BUCUREŞTI

Avizat de: MLPAT cu ordinul nr. 117/N/01.09.97