Ministerul Afacerilor Externe - careproject.eu · Interguvernamentale (CIG) de redactare a docu-mentului, desfãºuratã în sem. II 2007. Ulterior, MAE a asigurat participarea României

Ministerul Afacerilor Externe

Raport privind politica externã a României

2005–2008

Sediul Ministerului Afacerilor Externe

„Diplomaþia este o muncã de construcþie ºi deechipã. Rezultatele se obþin în timp, cu perse-verenþã, tenacitate ºi imaginaþie, toate acesteabazându-se pe existenþa unei viziuni. Trebuieavut întotdeauna în vedere cã aceste rezultate auimpact asupra vieþii de zi cu zi a fiecãruia dintrenoi. Este important ca acest impact sã fie cel pecare ni-l dorim. Dacã privim la ceea ce s-a realizatîn politica externã a României din 2005 pânã înprezent, cred cã putem sã afirmãm cã ne-amînscris într-o astfel de perspectivã:

1. România a devenit stat membru al UniuniiEuropene.

2. România ºi-a întãrit securitatea naþionalã prinrolul activ asumat în NATO, prin consolidareaparteneriatului strategic cu SUA ºi prin par-ticiparea la politica europeanã de securitate ºide apãrare.

3. Marea Neagrã a fost adusã pe harta politiciiinternaþionale.

4. România a contribuit la consolidarea regionalãºi la crearea unor perspective europene dedezvoltare economicã ºi politicã în Balcani.

5. România a contribuit substanþial la apropiereaRepublicii Moldova de structurile europene.

6. Au fost consolidate parteneriatele strategicecu þãri importante ºi am circumscris relaþiilebilaterale modelului european.

7. A fost dinamizatã diplomaþia economicã.

8. S-au fãcut paºi importanþi spre relansarea pebaze pragmatice a relaþiilor României cu statedin afara Uniunii Europene.

9. MAE a susþinut în mod convingãtor ºi cuprofesionalism cauza României în instanþeleinternaþionale, în dosare de interes major(Delta Dunãrii, platoul continental º.a.).

10. S-au realizat progrese semnificative înreforma corpului diplomatic, cu un accentspecial pe reforma serviciilor consulare.

Îmi exprim speranþa cã aceste realizãri ºi toatecelelalte proiecte, iniþiative sau demersuri depoliticã externã din aceastã perioadã seconstituie într-un argument convingãtor cuprivire la capacitatea diplomaþiei noastre de apromova interesele României într-o lumecomplexã, care trebuie sã facã faþã permanent lanoi provocãri.“

Lazãr ComãnescuMinistrul Afacerilor Externe

Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României4 5

10 realizãri de politicã externã

Planificarea strategicã ºi punerea în practicã a po-liticii externe a Românei în perioada 2005–2008au vizat cinci obiective majore:

1) Asumarea cât mai rapidã de România astatutului de membru cu drepturi depline alUE ºi, în consecinþã, trecerea de la un rol pasivde preluare a unor politici-cheie UE, la un rolactiv, de promotor de politici proprii, în acordcu forþa ei politicã ºi de vot în cadrul institu-þiilor europene ºi cu potenþialul ei economic.

2) Asumarea unui rol activ în dezbaterile ºiprocesul decizional al Alianþei Nord-Atlantice,echivalent prezenþei trupelor româneºti înteatrul de rãzboi, cu scopul de a susþine trans-formarea organizaþiei într-un instrument aptsã facã faþã provocãrilor de securitate dinsecolul XXI ºi de a consolida rolul ei ºi impactulsãu stabilizator în zonele adiacente României.

3) Promovarea unei politici regionale active ºipragmatice, orientate spre angajarea par-tenerilor din regiuni vecine ºi din spaþiuleuro-atlantic în proiecte de cooperare cuimpact cuantificabil pentru stabilitatea, pros-peritatea ºi asumarea valorilor europene.Statutul de stat membru UE ºi NATO oferã

României resurse esenþiale, prin atragereainteresului ºi prezenþa acestor organizaþii înregiunea extinsã a Mãrii Negre.

4) Reflectarea pe plan extern a intereselor econo-mice, culturale, sociale (acceptarea cetãþenilorromâni pe piaþa forþei de muncã din diferitestate membre UE) ºi de imagine, printransformarea diplomaþiei româneºti într-unapragmaticã, care sã recurgã în mod activ lainstrumente moderne precum diplomaþiaeconomicã, diplomaþia publicã ºi diplomaþiaculturalã.

5) Protejarea intereselor ºi identitãþii cetãþenilorromâni aflaþi în strãinãtate prin oferirea deservicii consulare moderne, eficiente ºi decalitate.

Principiile ºi obiectivele enumerate constituiefundamentul ºi cadrul de promovare a politiciiexterne a României în urmãtoarea decadã, aºacum a fost subliniat ºi în documentul „Reperepentru un deceniu de politicã externã: interese,valori, instrumente“, elaborat ºi lansat deMinisterul de Externe în a doua jumãtate a anu-lui 2007.

Politica externã a României în perioada2005–2008 a implementat cu succes Programulde Guvernare 2005–2008 ºi Strategia Naþionalãde Securitate (2006). Ea are la bazã trei principiicare îi asigurã o continuitate dincolo de ciclurileelectorale:

calitatea României de membru responsabil alcomunitãþii europene ºi al celei euro-atlantice,activ în rezolvarea problemelor de interesregional ºi global;

echilibrul între interesul naþional ºi valorile la

care România a aderat – democraþie, stat de

drept, respect pentru drepturile omului;

abordarea integratã ºi coerentã a prioritãþilor

economice, politice, sociale ºi de securitate,

astfel încât acestea sã se sprijine reciproc ºi

sã-ºi gãseascã un echivalent în colaborarea

eficientã inter- ºi intrainstituþionalã pentru

punerea lor în aplicare.


ObiectiveContext

Ministerul Afacerilor Externe a contribuit activ laparcurgerea paºilor pentru atingerea obiecti-vului major al programului de guvernare –aderarea la Uniunea Europeanã. ParlamentulEuropean a acordat, la 13 aprilie 2005, avizulconform asupra Tratatului de Aderare, acestafiind semnat la 25 aprilie 2005. Prin contactediplomatice organizate de MAE în perioada mai2005 – noiembrie 2006, la toate nivelurile, s-aacþionat cu succes pentru promovarea ratificãriide cãtre toate statele membre a Tratatului deAderare, in vederea atingerii obiectivului deaderare ianuarie 2007.

Ministerul de Externe s-a implicat direct înefortul de conectare a României la politicile ºiactivitatea Uniunii, pe perioada exercitãriistatutului de observator pe lângã UE, în perioadaaprilie 2005 – 31 decembrie 2006, dupãsemnarea Tratatului de Aderare. Autoritãþileromâne au fost reprezentate în Consiliul UE, laactivitãþile grupurilor gestionate de ComisiaEuropeanã (comitologie), la nivelul ComitetuluiRegiunilor ºi al Comitetului Economic ºi Social.De asemenea, MAE a sprijinit procesul deconectare instituþionalã pe linia ParlamentuluiEuropean (PE), prin parlamentarii naþionali care

au fost desemnaþi de Parlamentul României sãparticipe la lucrãrile PE în calitate de observatori,cu începere din 26 septembrie 2005.

A fost creat un sistem naþional de coordonare aelaborãrii poziþiilor naþionale în cadrul procesuluide decizie din cadrul Consiliului UE, coordonatde Ministerul Afacerilor Externe ºi Departa-mentul pentru Afaceri Europene.

România ºi-a adaptat politicile ºi obiectivele lacele generale ale Uniunii, fãcând progreseimportante pentru asigurarea conectãrii deplinela standardele ºi la politicile europene.

Ministerul Afacerilor Externe s-a implicat activ încomunicarea ºi promovarea cãtre statelemembre UE a progreselor realizate în domeniilereformei justiþiei ºi combaterii corupþiei, în bazamaterialelor ºi informaþiilor furnizate deMinisterul Justiþiei, referitoare la progreselerealizate in domeniul mecanismului de coope-rare ºi verificare instituit prin Decizia Comisieidin 13 decembrie 2006.

Un dosar special aflat în atenþia MAE a fostasigurarea liberei circulaþii a cetãþenilor români înUE. Datoritã demersurilor întreprinse, o parte a


Ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare a României ºi Bulgariei la Uniunea Europeanã, reprezentanþii României au semnat Tratatul de Aderare la UE

25.04.2005, Luxemburg

Europa

vederea îmbunãtãþirii competitivitãþii economieiromâneºti ºi a realizãrii convergenþei economiceºi sociale a României cu media UE. Au fost elabo-rate ºi prezentate Comisiei Europene ProgramulNaþional de Reformã în perioada 2007–2010(PNR) ºi Planul de acþiune pentru implementareaPNR în perioada 2009–2010, principalele instru-mente de implementare ale Strategiei de laLisabona la nivel naþional.

În a doua parte a anului 2007 a început elabo-rarea Strategiei Naþionale pentru DezvoltareDurabilã (SNDD), care propune o viziune adezvoltãrii durabile a României, în contexteuropean, în perspectiva urmãtoarelor douãdecenii. Documentul va fi adoptat în lunanoiembrie.

Un subiect urmãrit cu interes de România la niveleuropean a fost problematica energiei. Autori-tãþile române s-au implicat activ în aceastã dez-batere pentru promovarea poziþiilor naþionalepe toate cele trei dimensiuni: securitate ener-geticã, energie – schimbãri climatice ºi piaþacomunã a energiei.

În dezbaterea asupra bugetului UE, România aparticipat ca observator în 2005 ºi s-a implicat înprocesul de consultare la nivel comunitar, care ademarat la nivel comunitar în perspectiva proce-sului de negocieri pe baza propunerilor ComisieiEuropene care vor fi prezentate anul viitor.

În contextul reformelor sectoriale succesive alePoliticii Agricole Comune, România a urmãrit pro-

tejarea intereselor financiare ºi de competitivitateale agricultorilor români, prin coordonarea ºinegocierea unor poziþii naþionale fundamentatepe acest obiectiv. România a susþinut în modconstant, în cadrul negocierilor la nivel comunitarprivind reforma Politicii Agricole Comune,necesitatea menþinerii unui buget agricolcomunitar consistent ºi a unor mãsuri de sprijinfinanciar care sã permitã fermierilor români sãbeneficieze de subvenþiile agricole comunitare ºidepãºirea decalajului de competitivitate dintreagricultorii români ºi cei din statele UE-15.

Pe fondul extinderii politicii UE în domeniulmigraþiei – Abordarea Globalã a Migraþiei – ºi aaplicãrii instrumentelor sale la regiunile dinvecinãtatea de Est ºi Sud-Est a Uniunii, Româniaa cãutat sã diversifice, eficientizeze ºi consolidezedialogul dintre UE ºi Republica Moldova ºi a spri-jinit crearea unui Parteneriat de Mobilitate UE –Republica Moldova în domeniul migraþiei. Auto-ritãþile române au propus ºi au promovat la nivelcomunitar proiectul Platformei de cooperare îndomeniul migraþiei ºi dezvoltãrii între UE ºi stateterþe din regiunea Mãrii Negre, care a fostaprobatã în iunie 2008. România s-a alãturat, deasemenea, efortului actual de stabilizare ºicooperare a Georgiei cu UE prin contribuþiaadusã la instituirea unui Parteneriat de Mobili-tate cu acest stat.

Odatã cu aderarea României la Uniunea Euro-peanã la 1 ianuarie 2007 diplomaþia românãevolueazã într-o nouã paradigmã, respectiv de

statelor membre UE au decis deschiderea totalã(Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania,Polonia, Slovacia, Slovenia ºi Suedia) sau parþialã(Italia, Franþa, Ungaria) a pieþelor lor naþionale demuncã pentru lucrãtorii români.

În conformitate cu obligaþiile asumate prinTratatul de Aderare, a fost negociatã ºi realizatãaderarea la Spaþiul Economic European, careprevede ºi primirea unei asistenþe pentrucoeziune în valoare de 98,5 milioane euroacordatã de Norvegia, Islanda ºi Liechtenstein.De asemenea, a fost negociatã aderarea laAcordul cu privire la libera circulaþie a persoanelorîncheiat de UE cu Elveþia, care urmeazã sã intre învigoare în martie 2009, ºi o asistenþã financiarãpentru coeziune de 114 milioane euro acordatãde Elveþia.

Prin intermediul MAE, România s-a asociat înmod activ procesului de redefinire instituþionalãa Uniunii, concretizat prin adoptarea Tratatului dela Lisabona. Astfel, MAE a asigurat participareaactivã a României în cursul întregului proces dedefinire a unui mandat clar privind viitorul Tratat(adoptat la Consiliul European din 21–23 iunie2007), precum ºi în desfãºurarea ConferinþeiInterguvernamentale (CIG) de redactare a docu-mentului, desfãºuratã în sem. II 2007. Ulterior,MAE a asigurat participarea României la nivel înaltla semnarea Tratatului de la Lisabona (Mosteirodos Jeronimos/Lisabona, 13 decembrie 2007).Este primul tratat adoptat de Uniunea extinsã, cu27 de membri, ºi primul pe care România l-a

semnat în calitate de stat membru. România s-anumãrat de asemenea printre primele statemembre care au ratificat acest document, la 4februarie 2008. MAE a demarat o serie de acþiunide comunicare publicã pe marginea acestuidocument.

Diplomaþia românã s-a implicat de asemeneaactiv în procesul de definire ºi adoptare aDeclaraþiei pentru aniversarea a 50 de ani de lasemnarea Tratatelor de la Roma (Berlin, 25 martie2007), document care schiþeazã profilul uneiUniuni puternice, care împãrtãºeºte realizãri ºivalori comune, fiind capabilã sã rãspundãprovocãrilor actuale.

România s-a conectat la Procesul Lisabona deimplementare a mãsurilor pentru realizareaobiectivelor Strategiei de la Lisabona pentrucreºtere economicã ºi locuri de muncã, în


Ceremonia de semnare a Tratatului de la Lisabona, România semneazã Tratatul de reformã al UE

13.12.2007, Lisabona

DISTRIGAZ Sud, Electrica Oltenia, Muntenia,Moldova, Dobrogea cu Enel.

Au fost instituite mecanisme de consultãriperiodice la toate nivelurile, pe teme europene,sectoriale sau globale de interes comun, cuparteneri din cadrul Uniunii Europene, în specialcu Franþa, Germania, Marea Britanie, Spania, Italia,statele central ºi sud-est europene, membre UE,Olanda, Belgia, Finlanda, Suedia, Danemarca.S-au convenit proiecte concrete de cooperare ºide asistenþã în domenii specializate, ca parte aunui proces de diversificare ºi specializare acooperãrii bilaterale care va continua în aniiurmãtori.

Au fost create grupuri de lucru, având ca obiectividentificarea proiectelor pentru care România aprimit fonduri de aderare, precum cel cu Olanda(prin intermediul programelor MATRA ºi PSO), îndomeniile concurenþei, administraþiei, justiþiei,agriculturii ºi mediului.

Au fost convenite programe de formare a cadre-lor din administraþia din România, cu sprijinulFranþei ºi Spaniei.

S-au dezvoltat relaþiile de bunã vecinãtate cuUngaria ºi cu Bulgaria. Relaþiile cu Ungaria auatins un nivel de excelenþã. ªedinþa comunã a

celor douã guverne din 20 octombrie 2005 aconstituit o premierã în regiune, fiind pentruprima datã când reprezentanþii a douã statevecine s-au reunit pentru a discuta desprecoordonarea Planurilor Naþionale de Dezvoltare.A doua ediþie s-a desfãºurat în 2006, la Budapesta,a treia, la Sibiu, în 2007, iar cea de-a patra, laSzeged, la 21 octombrie 2008.

Participarea sectorialã la dezbaterile de interesmai larg, în cadrul grupului Viºegrad (Viºegrad 4,Viºegrad 4+2), precum ºi la întâlnirile în formatOlive Group au marcat o nouã calitate înprestaþia României în cadrul UE, prin folosireapârghiilor regionale de consultare oferite departeneriatele intra – UE.

consolidare a procesului de integrare. Astfel acrescut capacitatea României de a acþiona lanivel extern, iar statutul de stat membru alUniunii îi oferã o bazã mai puternicã pentrususþinerea la nivel european a prioritãþilor depoliticã externã.

România s-a implicat activ în iniþiativele la nivelulUE de continuare a politicii de extindere, susþi-nând la toate nivelurile deschiderea de noicapitole de negociere cu Croaþia ºi cu Turcia,precum ºi consolidarea perspectivei europene aBalcanilor de Vest. România a rãspuns solicitãrilorunor state candidate (Turcia) privind furnizareade expertizã tehnicã în domeniul proiectelor deinfrastructurã cu finanþare europeanã.

În procesul de consolidare a relaþiei transatlan-tice, România a reuºit sã se profileze de omanierã foarte activã. Prin promovarea uneiPolitici Europene de Securitate ºi Apãrare com-plementarã cu NATO, prin sprijinul, arãtat încadrul Alianþei, pentru un proces constant dedialog ºi de cooperare între NATO ºi UE, precumºi prin susþinerea agendei politice ºi de securitatea NATO sau UE, în vederea adoptãriii unei poziþiicomune faþã de provocãrile regionale precumdemocratizarea Balcanilor, criza din Georgia,relaþiile cu Rusia, dosarul iranian, Irak, sauAfganistan, România este fidelã abordãrii salestrategice de valorificare constantã a poten-þialului economic, politic ºi de securitate acomunitãþii transatlantice.

Dupã aderarea României la UE, relaþiile bilate-rale cu statele din Europa Occidentalã ºiCentralã au intrat într-o etapã substanþial diferitã,care a presupus demararea unui proces amplude adaptare la noua paradigmã de cooperarebilateralã ºi în plan european.

Rezultat al succeselor politico-diplomatice dinultimii ani, România are relaþii de parteneriatstrategic cu Marea Britanie, Franþa, Italia, Spaniaºi Ungaria ºi un parteneriat strategic în domeniuleconomic cu Germania.

În relaþia cu Italia, parteneriatul strategic a trecutîntr-o etapã calitativ superioarã prin organizareaprimului Summit româno-italian (Roma, 9 octom-brie 2008) prezidat de cei doi prim-miniºtri. Deasemenea, a fost promovat un dialog politic ºitehnic intensificat, pentru gestionarea proble-maticii românilor aflaþi pe teritoriul acestui stat.

Parteneriatul strategic dintre România ºi Franþas-a materializat prin organizarea primei ediþii aSummitului româno-francez prezidat de cei doiºefi de stat (Bucureºti, 4 februarie 2008) ºiadoptarea, la ºedinþa comunã de guvern de laParis, din aprilie 2008, a Foii de parcurs prin carese stabilesc prioritãþile cooperãrii bilateralepentru urmãtorii 4 ani.

Companii din state europene au participat laprivatizãri în domenii strategice: privatizareaPETROM cu OMV, a Bãncii Comerciale Românecu Erste Bank, a DISTRIGAZ Nord cu Ruhrgaz ºi


Marcarea aderãrii României ºi Bulgariei la Uniunea Europeanã,ceremonia de la Bruxelles

14.12.2006, Bruxelles

Dupã aderarea formalã a României la AlianþaNord-Atlanticã în martie 2004, obiectivulprincipal a fost definirea ariilor de interes pentruþara noastrã: extinderea Alianþei cãtre Est ºi zonaBalcanilor, rolul ei în zona Mãrii Negre, partici-parea trupelor româneºti la misiuni NATO de sta-bilizare sau/ºi menþinere a pãcii, relaþiile cu Rusiaºi rolul Consiliului NATO-Rusia, rolul NATO însecurizarea infrastructurii energetice critice,apãrarea antirachetã, cooperarea UE-NATO.Gãzduirea summitului NATO în 2–4 aprilie 2008 areprezentat un apogeu al acestei perioade înceea ce priveºte capacitatea României de a-ºidemonstra valoarea adãugatã în Alianþã ºi de areuºi sã influenþeze pozitiv agenda politicã aorganizaþiei.

NATO reprezintã pilonul central al politicii desecuritate ºi apãrare a României. Intensificarearitmului reformei interne a NATO ºi adâncirea eiconsolideazã capacitatea Alianþei de a îndeplinifuncþii globale multiple ºi variate de ordin politicºi operaþional, inclusiv prin intermediul misiu-nilor sale de menþinere a pãcii, de securizare ºistabilizare. Ele constituie experienþe utile pentrureformã ºi, într-un proces de interdependenþã,

finalizarea lor depinde de implementareareformei.

În acest sens, organizarea Summitului NATO laBucureºti a adus decizii cheie ºi substanþiale învederea avansãrii procesului de transformare aAlianþei. Summitul de la Bucureºti a fost cel maiimportant eveniment internaþional gãzduitvreodatã de România ºi cel mai mare summit dinistoria Alianþei. Alãturi de reuniunile ConsiliuluiNord-Atlantic, programul a inclus, pentru primadatã în istoria reuniunilor la nivel înalt ale NATO,o conferinþã a statelor NATO cu partenerii partici-panþi cu trupe la operaþia NATO din Afganistan(ISAF), precum ºi cu organizaþiile internaþionalecare contribuie la procesul de stabilizare. Laeveniment au fost prezenþi, între alþii, secretarulgeneral ONU, secretarul general al Consiliului UEºi directorul executiv al Bãncii Mondiale, pre-ºedintele Afganistanului. Pentru prima datã înmarja unui Summit NATO a avut loc o reuniune aConsiliului NATO-Rusia cu participarea preºedin-telui Federaþiei Ruse. Summitul a inclus ºi oreuniune la vârf a Comisiei NATO-Ucraina ºi undineu de lucru al Consiliului de ParteneriatEuro-Atlantic.


Dimensiunea de securitate a politicii externe a României

Summitul NATO (Bucureºti, 2–4 aprilie 2008), Sala mare de reuniune, Palatul Parlamentului 3.04.2008, Bucureºti

2009, ocazie cu care se va trece în revistã pro-cesul de adaptare ºi se vor stabili noi orientãripentru modernizarea Alianþei, astfel încât aceastasã poatã rãspunde provocãrilor de securitate alesecolului XXI.

Comunicatul final al Summitului de la Bucureºtireflectã îndeplinirea obiectivelor urmãrite deRomânia: un paragraf în care este subliniatã im-portanþa regiunii Mãrii Negre pentru securitateaeuro-atlanticã; apãrarea antirachetã, prinreþinerea în document a unor principii cheie:indivizibilitatea ºi solidaritatea, acoperirea cu-prinzãtoare ºi apãrarea întregului teritoriu aliat;conflictele îngheþate, prin susþinerea soluþionãriiacestora prin mijloace paºnice, precum ºi a inte-gritãþii teritoriale, independenþei ºi suveranitãþiiArmeniei, Azerbaidjanului, Georgiei ºi RepubliciiMoldova; Tratatul privind Forþele Convenþionaleîn Europa – reluarea implicitã a angajamentelorde la Istanbul; un paragraf privind securitateaenergeticã ºi rolul de niºã pe care NATO doreºtesã îl aibã în aceastã problematicã; existenþa unuimesaj de încurajare pentru Serbia; invitareaAlbaniei ºi Croaþiei pentru a deveni membreNATO; limbajul inovator în privinþa Georgiei ºiUcrainei („not MAP but membership“).

România a demonstrat pe deplin cã este unmembru al Alianþei care nu numai cã s-a ridicatdeja la standardele ºi aºteptãrile partenerilor ei,ci impune ea însãºi standarde de calitate ºi pro-fesionalism în cadrul organizaþiei.

În perioada care a urmat Summitului de laBucureºti, România a acþionat cu prioritate îndirecþia îndeplinirii sarcinilor rezultate dindeciziile Summitului. Contribuþia României laîndeplinirea obiectivelor NATO a urmãrit ºiurmãreºte, în continuare, cu prioritate, relaþiaNATO cu spaþiile din vecinãtatea României (Bal-canii de Vest ºi Regiunea Extinsã a Mãrii Negre),procesul de adaptare a Alianþei pentru a face faþãnoilor riscuri ºi provocãri (urmãrind, cu prioritate,îndeplinirea obiectivelor trasate la Bucureºti îndomeniile apãrãrii antirachetã ºi securitãþii ener-getice), participãrii la operaþiile NATO (printr-ocontribuþie substanþialã la ISAF-Afganistan ºiKFOR-Kosovo),

România s-a afirmat ca un susþinãtor constant alaspiraþiilor euroatlantice ale Georgiei ºi Ucrainei.Ambasadei României la Chiºinãu i-au revenitdouã mandate succesive de punct de contact înrelaþia dintre NATO ºi R. Moldova, diplomaþiaromânã contribuind în mod substanþial la des-chiderea Centrului de Informare ºi Documentareal NATO la Chiºinãu.

Afirmarea UE ca actor politic în domeniul secu-ritãþii ºi apãrãrii reprezintã unul dintre aspectelece þin de ajustarea sistemului internaþional desecuritate, un element crucial în aceastã privinþãreprezentându-l dezvoltarea gradualã a PoliticiiEuropene de Securitate ºi Apãrare (PESA).România a contribuit la procesul de revizuire aStrategiei de Securitate a UE astfel încât aceastava reflecta corespunzãtor aspectele de interes

Summitului NATO de la Bucureºti areprezentat o reflectare a atingeriimaturitãþii politice a României camembru al comunitãþii Nord-Atlantice.Prin angajamentul politic ferm, princapacitatea de promovare ºi apãrare avalorilor democraþiei, libertãþii ºiprosperitãþii, România a demonstrat cãeste un Aliat pe care ceilalþi membri aiNATO se pot baza.

La Summitul de la Bucureºti auparticipat peste 3000 de reprezentanþide nivel înalt ºi oficiali din cele 25 destate Aliate ale României, delegaþii dincele 23 de state partenere NATO încadrul Consiliului de ParteneriatEuro-Atlantic, precum ºi delegaþi ai statelorcontributoare la misiunea din Afganistan –Australia, Noua Zeelandã, Japonia, Singapore, ºireprezentanþi de marcã ai unor organizaþiiinternaþionale implicate în efortul de stabilizareºi reconstrucþie a Afganistanului – ONU, UE,Banca Mondialã.

Ca stat gazdã a Summitului, România a dorit caacesta sã se concretizeze prin decizii de viziunepentru viitorul NATO. România a acþionat, înconsultãrile interaliate, în mod pragmatic ºiconstructiv, pentru a se ajunge la un numitorcomun asupra rezultatelor majore, de viziunepoliticã, ale Summitului.

România a depus toate eforturile pentru caSummitul de la Bucureºti sã proiecteze imaginea

unei Alianþe puternice, adaptate provocãriloractuale de securitate. Imaginea promovatã deSummitul de la Bucureºti este aceea a uneialianþe care asigurã un echilibru între angaja-mentul sãu faþã de securitatea euro-atlanticã ºirolul firesc de contributor la securitatea globalã ºicare doreºte sã dezvolte relaþiile cu statele terþece împãrtãºesc valorile Alianþei ºi contribuie laimplementarea obiectivelor sale, acordând, încontinuare, o atenþie specialã partenerilor tradi-þionali din apropierea sa, din Balcani, din regiunileMãrii Negre, Mãrii Caspice ºi Asiei Centrale.

Rezultatele summitului corespund obiectivelorurmãrite de România, în special celor legate deprocesul de transformare a Alianþei. Acest procesva continua cu ocazia summitului aniversar din


Summitul NATO (Bucureºti, 2–4 aprilie 2008), Fotografie de familie, ºefi de stat ºi de guverne din statele membre NATO

3.04.2008, Bucureºti

neproliferãrii, la baza cãruia stau Tratatul de ne-proliferare a armelor nucleare (NPT) ºi Conven-þiile privind interzicerea armelor biologice (BWC)ºi chimice (CWC). Þara noastrã considerã cã toatestatele membre trebuie sã rãmânã angajate atâtîn acþiunile de aplicare cu stricteþe ºi eficient aangajamentelor asumate, cât ºi în eforturile deîntãrire a normelor internaþionale în domeniu. Înacest sens, þara noastrã a participat activ laprocesul de pregãtire a conferinþelor anuale ºi deevaluare ale statelor pãrþi la NPT, CWC ºi BWC,din perioada 2005–2008.

Cooperarea în cadrul sistemului multilateral esteprioritarã pentru a putea rãspunde la amenin-þãrile actuale la adresa pãcii ºi securitãþii interna-þionale, provenind din proliferarea armelor dedistrugere în masã (WMD) ºi a vectorilor purtã-tori, cãtre actori statali ºi, mai ales, non-statali.România susþine necesitatea respectãrii de cãtretoate statele a angajamentului de a se conformastrict obligaþiilor decurgând din angajamenteleasumate în materie de dezarmare ºi neprolife-rare, precum ºi de a contribui la universalizarea ºiîmbunãtãþirea aplicãrii acestor instrumentejuridice internaþionale.

Pentru prevenirea ºi reducerea traficului ilicit cuWMD este important ca statele sã asigureaplicarea eficientã a politicilor naþionale decontrol al exporturilor. În egalã mãsurã, coopera-rea la nivel sub-regional, regional ºi multilateralîn domeniul controlului exporturilor de produsemilitare ºi de produse ºi tehnologii cu dublã

utilizare (civilã ºi militarã) este esenþialã în com-baterea activitãþilor legate de proliferarea WMDºi a vectorilor purtãtori.

Adoptarea Rezoluþiei 1540 (2004) a Consiliului desecuritate al ONU a jucat un rol esenþial în întã-rirea normelor de control al exporturilor, nu doarprin aceea cã a condus la identificarea, în plannaþional, a “vulnerabilitãþilor“ din politicile ºimecanismele interne ci, mai ales, prin compo-nenta de asistenþã avutã în vedere pentruremedierea deficienþelor. Potrivit rapoartelorComitetului 1540, s-au înregistrat progresesemnificative în aplicarea prevederilor Rezoluþieiîn numeroase zone ale lumii. Recenta Rezoluþie1810 a Consiliului de securitate al ONU deprelungire a mandatului Comitetului 1540dovedeºte eficienþa activitãþii desfãºuratã deaceastã structurã, precum ºi necesitatea conti-nuãrii asistenþei pe care Comitetul o acordãstatelor în aplicarea cât mai adecvatã ºi maicompletã a prevederilor Rezoluþiei 1540.

La cinci ani de la lansare, Iniþiativa de securitateprivind proliferarea (PSI) – ale cãrei principii ºiobiective sunt susþinute pe deplin de România –ºi-a dovedit capacitatea de a contribui într-omanierã concretã ºi eficientã la eforturile regio-nale de contra-proliferare, prin exerciþiile organi-zate, prin asistenþa inter-agenþii ºi schimbul deinformaþii.

Iniþiativa globalã pentru combaterea terorismu-lui nuclear (GICNT) se dovedeºte operaþionalã, în

prioritar pentru România, precum raportareaUniunii la problematica de securitate a MãriiNegre ºi relaþiile dintre UE ºi NATO, securitateaenergeticã ºi schimbãrile climatice. România acontribuit la finalizarea cu succes a ObiectivuluiGlobal Civil 2008 (documentul director privinddezvoltarea capacitãþilor civile pentru PESA) ºi aparticipat activ la Conferinþa de Îmbunãtãþire aCapacitãþilor Civile (noiembrie, 2008).

Pânã în prezent, România a contribuit la majori-tatea activitãþilor derulate sub egida PESA: EUPMºi Althea (în Bosnia ºi Herþegovina), EULEXKosovo, EUPOL Afganistan, EUPOL RD Congo,EUFOR Ciad/RCA, EUBAM Rafah, EUJUST LEX –Irak. Reacþia României la recenta crizã din Caucazilustreazã capacitatea ºi hotãrârea statului nostrude a juca un rol important în exprimarea politiciiexterne a Uniunii. România contribuie la Misiu-nea de Monitorizare a UE din Georgia cu o echipãoperaþionalã de monitori aflatã sub conducereaºi coordonarea MAE. Aceste misiuni au contri-buit la transformarea PESA într-un pilon de bazãal politicii externe a Uniunii, în concordanþã cuinteresele României.

Calitatea de membru NATO ºi implicarea Româ-niei în dezvoltarea PESA au evidenþiat nevoiaasigurãrii unui set de capacitãþi (personal ºiechipamente) care sã permitã þãrii noastre sã-ºisprijine promovarea obiectivelor de politicãexternã prin intermediul participãrii la misiuni ºioperaþiuni internaþionale, inclusiv pe dimen-siune civilã. Obiectivul României a fost alcãtuireaunei rezerve de capacitãþi ºi personal disponibile

în termen scurt pentru trimiterea în misiuni civileºi/sau militare sub egida NATO sau a UE, precumºi dezvoltarea unui centru de pregãtire în dome-niul reconstrucþiei post-conflict în România.

România susþine importanþa respectãrii sistemu-lui multilateral din domeniul dezarmãrii ºi


Summit NATO la Bucureºti, conferinþa de presã a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer


Operaþionalizarea începând cu 2007 a unei poli-tici de cooperare pentru dezvoltare a permisdiversificarea modalitãþilor de acþiune externã aRomâniei, dincolo de acþiunile politico-militareclasice, contribuind la creºterea vizibilitãþii ºiprestigiului României ca actor extern.

În noua calitate de donator de asistenþã oficialãpentru dezvoltare (ODA), România s-a asociateforturilor comunitãþii internaþionale de a re-zolva marile provocãri ale lumii contemporane,precum sãrãcia, schimbãrile climatice, migraþiailegalã etc. Acest lucru a favorizat dezvoltareaexpertizei naþionale, la nivel guvernamental ºineguvernamental în domeniile respective ºi nepoate oferi instrumentele necesare pentru orevalorificare a prezenþei României zonele deinteres tradiþional , dar ºi în zone precum Africa.În vederea punerii în practicã a politicii decooperare pentru dezvoltare a fost adoptatãH.G. 747/2007 privind reglementarea acþiunilorspecifice aferente finanþãrii asistenþei din cadrulpoliticii naþionale de cooperare internaþionalãpentru dezvoltare, act normativ prin care s-adefinitivat structura instituþionalã ºi cadrul intern

care reglementeazã modalitãþile concrete deacordare a asistenþei oficiale pentru dezvoltare.La nivel naþional, România a raportat, în 2007, ocontribuþie de ODA de 0,07% din VNB (aproxi-mativ 80 de milioane euro), fonduri care au fostdirecþionate pentru state prioritare (RepublicaMoldova, Georgia ºi Serbia) ºi pentru state înatenþie (Afganistan ºi Irak), precum ºi pentru oserie de proiecte regionale vizând în specialbazinul Mãrii Negre ºi Caucazul de Sud.

condiþiile în care statele susþinãtoare, între care ºiRomânia, sunt implicate în numeroase activitãþipractice, prin care se urmãreºte îmbunãtãþireacoordonãrii ºi capacitãþii de rãspuns.

România îºi reafirmã interesul ºi disponibilitateade a coopera în toate formulele – bilateral,regional, multilateral – pentru promovareaobiectivelor neproliferãrii ºi dezarmãrii, pornindde la convingerea cã aceasta este o condiþieesenþialã pentru garantarea ºi asigurarea secu-ritãþii ºi stabilitãþii la nivel global. Cea mairecentã materializare a acestui angajament esteco-organizarea, de cãtre România ºi Croaþia, cusprijinul Secretariatului internaþional al NATO, aunui seminar regional pe tema aplicãrii Rezo-luþiei 1540, care a avut loc la Rakitje (Croaþia), înperioada 5–6 iunie a.c.

În perioada 2007–2008, România a fost un actorimportant ºi respectat în negocierile pe temaimplementãrii Tratatului Adaptat privind forþeleconvenþionale în Europa. Dupã ce devenitaplicabilã decizia Rusiei de a suspenda aplicareaTratatului CFE (12 decembrie 2007), România asprijinit activ Declaraþia Summitului NATO de laBucureºti ºi declaraþia NAC pe tema CFE din

28 martie 2008, prin care statele NATO reitereazãimportanþa strategicã a Tratatului CFE, precum ºiinteresul aliaþilor pentru intrarea în vigoare aTratatului CFE Adaptat, în condiþiile respectãriide cãtre Rusia a angajamentelor asumate laSummitul OSCE de la Istanbul (1999). Între5–7 noiembrie 2008, la Sinaia, România a fostgazda Reuniunii informale a Forþei Operative laNivel Înalt a NATO în domeniul controlului arma-mentelor convenþionale (HLTF retreat). De ase-menea, în calitate de participant la Iniþiativa celorºapte state în domeniul nuclear, România conti-nuã sã promoveze activ obiectivele dezarmãrii ºineproliferãrii nucleare.


ªedinþa comunã a Guvernelor României ºi Republicii Ungare21.10.2008, Szeged, Ungaria

Politica de cooperare pentru dezvoltare

Ministrii afacerilor externe ai României, Lazãr Comãnescu, ºi Ungariei, Kinga Gontz, au semnat un acord bilateral cu ocazia ºedintei comune de guvern româno-ungare

21.10.2008, Szeged

Diplomaþia economicã a cãpãtat o pondere încreºtere, pe mãsurã ce mediul economic ºi deafaceri din România a cunoscut un revirimentsubstanþial. Consolidarea diplomaþiei româneºticu o componentã economicã substanþialã sereflectã ºi prin implicarea tot mai activã aconsulilor economici în ofensiva economicãromâneascã. S-au organizat, în acest sens,reuniuni regulate, la care au participat consuliionorifici ai României.

Tot pe linia ofensivei economice s-a înscris acþiu-nea organizatã de MAE (martie 2006) în vedereavalorificãrii expertizei consulilor onorifici aiRomâniei în promovarea intereselor economiceromâneºti în exterior, cu accent pe identificareamodalitãþilor prin care aceºtia se pot implica maiactiv în sprijinirea intereselor economice aleRomâniei, în contextul noilor provocãri econo-mice impuse de noul statut al României de statmembru al Uniunii Europene ºi al competiþiei încreºtere la care sunt supuse firmele româneºti pepieþele externe.

Reuniunea Anualã a Diplomaþiei Române din2008 s-a axat pe tema diplomaþiei economice încontextul global actual ºi al provocãrilor pentrudiplomaþia româneascã. Dezbaterile, inclusivprin vocea invitaþilor din mediul de afaceri, aucreionat o imagine mai corectã asupra aºteptã-rilor pe care comunitatea de afaceri, celelalteministere ºi autoritãþi ale statului le au de ladiplomaþia românã, pe de o parte, dar ºi asupraofertei pe care MAE, prin aparatul diplomatic, oface operatorilor economici în interacþiunea lorexternã, pe de altã parte.

În acest context, trebuie menþionatã implicareaMAE în dezbaterea naþionalã ºi europeanã cuprivire la securitatea energeticã, în mod specialasigurarea rutelor alternative pentru transportulde hidrocarburi cãtre Uniunea Europeanã ºi arealizat demersurile necesare vizând trecerea înfaza de concretizare a proiectelor prioritarepentru România, precum PEOP ºi Nabucco.


Ministrul Afacerilor Externe, Lazãr Comãnescu la Reuniunea Anualã a Diplomaþiei Române 2008

cu tema O economie în expansiune, o diplomaþie dinamicã2.09.2008, Bucureºti

Parc industrial din România: diplomaþia economicã urmãreºte atragerea de investiþii strãine în România, care sã permitã

crearea de locuri de muncã

Diplomaþia economicã

Obiectivul prioritar al României în relaþia cu SUApe parcursul perioadei de referinþã l-a repre-zentat consolidarea parteneriatului strategicbilateral. Odatã cu aderarea României la NATO, la1 mai 2004, acest parteneriat a intrat într-o nouãetapã, calitativ superioarã, de aprofundare acooperãrii în toate domeniile – politic, strategic,militar, economic.

Acþiunile concrete întreprinse în vederea atin-gerii acestui obiectiv au avut la bazã un dialogpolitic bilateral intensificat, intervalul analizatconsemnând douã întâlniri la nivel de preºedinte(iulie 2006 ºi aprilie 2008), precum ºi numeroasealte întrevederi între demnitari români ºiamericani, dublate de vizite în þara noastrã aleunor delegaþii ale Congresului SUA. Discuþiilepurtate cu prilejul acestor contacte bilaterale auconfirmat suprapunerea viziunilor strategice alecelor douã þãri cu privire la majoritatea temelorde interes comun de pe agenda internaþionalã –între care Irak, Afganistan, Orientul Mijlociu,Marea Neagrã, CFE, campania globalã împotrivaterorismului, securitatea energeticã, Rusia etc.

Prin consecvenþa demonstratã în privinþa anga-jamentului cu trupe în Irak ºi Afganistan, precum

ºi prin gradul ridicat de convergenþã cu SUA pemai multe dosare internaþionale, þara noastrã ºi-aconfirmat statutul ºi rolul de partener strategic alSUA. Valorizarea deosebitã, de cãtre autoritãþileamericane, a relaþiei de parteneriat strategic cuRomânia este atestatã ºi de sprijinul constantacordat de SUA pe parcursul procesului deaderare la Uniunea Europeanã ºi de impulsulsubstanþial pentru completarea reformelorinterne ºi dezvoltãrii economice a României, careau contribuit semnificativ la îndeplinirea acestuiobiectiv strategic prioritar al României.

România a beneficiat, totodatã, de sprijinulpolitic al SUA pentru politica privind zona MãriiNegre. Acest sprijin s-a materializat prin anunþuloficial privind participarea USAID la finanþareaoperaþionalizãrii la Bucureºti a Centrului regionalal Fondului Mãrii Negre (Black Sea Trust Fund).Acest program, sprijinit de guvernul SUA ºi deguvernul României, a fost inaugurat oficial la23 octombrie 2007.

Cooperarea în domeniul strategic ºi militar acunoscut, la rândul sãu, o evoluþie ascendentã,punctul culminant al acestuia reprezentându-lsemnarea, în decembrie 2005, a Acordului


Relaþia transatlanticã

Preºedintele Traian Bãsescu ºi preºedintele american George W. Bush la conferinþa de presã comunã de dupã întâlnirea bilateralã;

2.04.2008, Neptun

Intervalul 2005–2008 a marcat ºi odezvoltare semnificativã a dimen-siunii economice a Parteneriatuluistrategic bilateral, schimburilecomerciale ºi investiþiile americaneîn România înregistrând creºterisubstanþiale. La 31 martie 2008,investiþiile americane în Româniase ridicau la 874,716 milioane USD(locul 7 ºi aprox. 4% din totalulinvestiþiilor strãine directe).

În octombrie 2007, s-a încheiatprogramul Agenþiei SUA pentruDezvoltare Internaþionalã (USAID) înRomânia. Asistenþa nerambursabilãacordatã în ultimii 17 ani de agenþiaguvernamentalã americanã pentruconsolidarea reformelor interne adepãºit 600 milioane de dolari.

În ultimii ani s-au înregistrat, de asemenea, pro-grese semnificative în ceea ce priveºte eforturilede îndeplinire a cerinþelor necesare pentruaccesul în programul american de scutire devize. O etapã importantã în atingerea acestuiobiectiv o reprezintã semnarea, la 3 noiembrie2008, la Washington, de cãtre ambasadorulRomâniei în SUA, Adrian Vieriþa, ºi secretarulamerican pentru securitate internã, MichaelChertoff, a „Declaraþiei dintre Ministerul Internelorºi Reformei Administrative al României (MIRA) ºi

Departamentul pentru Securitate Internã alStatelor Unite ale Americii (DHS) privind principiilede cooperare în vederea întãririi mãsurilorbilaterale de securitate pentru cãlãtoriile inter-naþionale ºi a îndeplinirii cerinþelor ProgramuluiVisa Waiver“. Este de remarcat, de asemenea,faptul cã, pe parcursul ultimilor ani, rata de refuzal cererilor de vizã – criteriu esenþial pentruaccederea în program – a înregistrat o tendinþãpronunþat descendentã, ajungând, la 1 octom-brie 2008, la 25% (pragul maxim prevãzut delegislaþia americanã este 10%).

privind activitãþile forþelor Statelor Unite staþio-nate pe teritoriul României („Acordul de Acces“),prin care este autorizatã prezenþa forþelor SUA înbaze militare de pe teritoriul României. Docu-mentul, intrat în vigoare în iulie 2006, regle-menteazã cadrul de interacþiune ºi cooperare alstructurilor executive – centrale ºi locale – ºi alsocietãþii civile din România cu forþele armateamericane ce vor fi staþionate pe teritoriulRomâniei, în plan politic, militar, financiar-logistic

ºi juridic, precum ºi obligaþiile reciproce alePãrþilor în procesul de aplicare a prevederilorsale. Cadrul juridic bilateral necesar implemen-tãrii depline ºi cu succes a Acordului de Acceseste în curs de finalizare.

Susþinerea fermã acordatã de Administraþia ame-ricanã candidaturii României pentru organizareasummitului NATO din aprilie 2008 reprezintã, deasemenea, o dovadã incontestabilã a niveluluideosebit al relaþiilor bilaterale.


Vizita în România a secretarului de stat al SUA, Condoleezza Rice; semnarea, alãturi de ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Rãzvan Ungureanu,

a Acordului de acces privind amplasarea facilitãþilor militare americane pe teritoriul þãrii noastre


Întrevederea premierului Cãlin Popescu-Tãriceanu cu preºedintele SUA George W. Bush la Palatul Victoria 4.04.2008, Bucureºti

Marea Neagrã

Toate obiectivele politicii externe a României înzona Mãrii Negre sunt circumscrise viziunii salede ansamblu de transformare a acestui spaþiuîntr-o geografie a cooperãrii, securitãþii ºi stabili-tãþii, de sporire a vizibilitãþii temei Mãrii Negrepe agenda organizaþiilor internaþionale (OSCE,UE, NATO, Consiliul Europei, ONU) ºi de consoli-dare a interesului UE ºi statelor occidentalepentru regiune. În 2006 a fost aprobatã Strategianaþionalã privind regiunea extinsã a Mãrii Negre.Materializarea aceastei strategii a fost direcþio-natã înspre potenþarea reciprocã a ºase com-ponente: implicarea crescutã a UE în regiuneaMãrii Negre, eficientizarea OCEMN, creareaEuroregiunii Mãrii Negre, întãrirea dialoguluibilateral cu statele din regiune, punerea bazelorForumului Mãrii Negre pentru Dialog ºi Parte-neriat (FMN) ºi lansarea, în România, a Black SeaTrust for Regional Cooperation.

România ºi-a asumat un rol de lider în promo-varea ambiþioasã ºi punerea în valoare pe agendaUE a regiunii Mãrii Negre ca zonã de o importanþãgeostrategicã deosebitã pentru securitateapoliticã ºi economicã a Europei. Marea Neagrã a

beneficiat de o atenþie sporitã a UE odatã culansarea oficialã a Sinergiei Mãrii Negre la Kiev (14februarie 2008). România a contribuit substanþial,pe parcursul Preºedinþiei germane a UE din primajumãtate a 2007, la formularea propuneriiComisiei Europene privind Sinergia Mãrii Negre.Acest document de viziune este menit a înglobatoate tipurile de relaþii ale UE cu statele dinregiunea Mãrii Negre: Turcia – devenitã statcandidat, statele incluse în Politica Europeanã deVecinãtate ºi relaþia cu Rusia, prin cele patru ariide cooperare. Implicarea directã ºi de substanþã aRomâniei în formularea acestui document repre-zintã prima contribuþie majorã a þãrii noastre, încalitate de membru UE, la Politica Externã ºi deSecuritate Comunã (PESC). Consolidarea SinergieiMãrii Negre a urmat logica concretizãrii proiec-telor româneºti de cooperare în domeniileprotecþiei mediului, conectãrii regionale la nivelulsocietãþii civile ºi în educaþia la nivel post-univer-sitar. Dupã lansarea Sinergiei România a devenitunul dintre principalii promotori ai acesteia.Dintre proiectele propuse de România în cadrulSinergiei, Forumul Organizaþiilor Neguvernamen-tale la Marea Neagrã (31 octombrie – 2 noiembrie2008) a primit aprecieri atât la nivelul UE, statelordin regiune ºi al ONG-urilor româneºti ºi strãine.


Cooperarea regionalã

Conferinþa internaþionalã asupra cooperãrii interregionale în bazinul Mãrii Negre; Terry Davis (stg.), secretar general al Consiliului Europei ºi Mihai Rãzvan Ungureanu (dr.), ministrul Afacerilor Externe

30.03.2006, Mamaia

proiecte inclusiv în cadrul Sinergiei Mãrii Negre ºial OCEMN.

Cooperarea Dunãreanã

România a promovat cu prioritate cooperareadunãreanã în relaþiile bilaterale cu statelemembre UE. S-a urmãrit creºterea vizibilitãþiispaþiului dunãrean, valorificarea Dunãrii ca axãmajorã de transport durabil în UE ºi ca vector dedezvoltarea economicã ºi culturalã a continen-tului european, acordarea unei atenþii sporiteacestui spaþiu din partea instituþiilor comuni-tare, atât în plan politic cât ºi în planul susþineriidezvoltãrii acestuia prin programe ºi finanþãrieuropene. Necesitatea dezvoltãrii legãturilor departeneriat politic a fost dublatã de cea apromovãrii oportunitãþilor de afaceri ºi investiþii:proiecte economice comune legate decoridorul Dunãrii, portul Constanþa, infra-structurã.

MAE a continuat sã fie activ implicat îniniþiativele de cooperare dunãreanã.Astfel, în cursul anului 2006, partearomânã a participat la organizarea celeide-a treia Conferinþe Ministeriale a Proce-sului de Cooperare Dunãreanã, organi-zând la Bucureºti, a doua reuniune pre-gãtitoare, la nivel de înalþi oficiali din þãrileparticipante la PCD, a celei de-a treiaConferinþe Ministeriale a PCD. Conferinþas-a desfãºurat la Belgrad, în aprilie 2007.

La data de 12 iunie 2008, ºefii de guvern românºi austriac au adresat o scrisoare comunã pre-ºedintelui Comsiei Europene, în calitate dereprezentanþi ai þãrilor care au lansat în 2002Procesul Cooperãrii Dunãrene. Scrisoarea aurmãrit readucerea în atenþia Comisiei Europenea importanþei promovãrii Dunãrii ºi avansãriiunor proiecte de interes în regiunea dunãreanã.

Aceste demersuri de promovare a Dunãrii caproiect european s-au materializat ºi completatprin conferinþa cu tema „Dunãrea – Fluviu alviitorului european“ (6–7 octombrie 2008,Bruxelles), organizatã de autoritãþile landuluiBaden-Württemberg (Germania). Obiectivul vizata fost creºterea vizibilitãþii regiunii dunãrene lanivel european prin demersuri unitare alestatelor riverane. România a participat la cel maiînalt nivel, delegaþia oficialã fiind condusã de

Elaborat la solicitarea României, primul programal UE specific pentru Marea Neagrã, ProgramulBazinului Mãrii Negre de cooperare transfronta-lierã ENPI-CBC (2007–2013), are Autoritatea Co-munã de Management în România. Programul vafi operaþional începând cu sfârºitul anului 2008.

România susþine pe deplin proiectul UE cuprivire la crearea unei Platforme de cooperare îndomeniul migraþiei ºi dezvoltãrii în regiuneaMãrii Negre.

România a deþinut preºedinþia OCEMN în peri-oada 1 noiembrie 2005 – 30 aprilie 2006. Peparcursul acesteia ºi nu numai, a urmãrit dezvol-tarea unei relaþii de parteneriat între OCEMN ºiUE; lansarea unui proces de reflecþie asupraviitorului OCEMN, inclusiv din perspectiva res-tructurãrii Organizaþiei; consolidarea dimensiuniide securitate ºi stabilitate; sprijinirea eforturilorstatelor din Europa de Est ºi Caucaz de conso-lidare a proceselor democratice ºi reformeloreconomice; elaborarea ºi implementarea unorproiecte de dezvoltare regionalã; dezvoltareaschimburilor comerciale între statele din bazinulMãrii Negre ºi extinderea colaborãrii OCEMN cualte organizaþii regionale ºi internaþionale. Româ-nia ºi-a demonstrat interesul pentru organizaþieprin creºterea contribuþiei la bugetul acesteia.

Procesul de constituire a Euroregiunii MãriiNegre a fost iniþiat sub preºedinþia României laComitetul de Miniºtri al Consiliului Europei.Acest proces a fost lansat la Constanþa, la

30 martie 2006, cu participarea preºedinteluiRomâniei ºi a ministrului afacerilor externe. La 26septembrie 2008 a avut loc, la Varna, conferinþade lansare a Euroregiunii Mãrii Negre, organizaþieaflatã sub egida Consiliului Puterilor Locale ºiRegionale al Consiliului Europei, al cãrui sediucentral va funcþiona la Constanþa ºi care îºi pro-pune întãrirea cooperãrii la nivelul autoritãþilorlocale.

În relaþiile bilaterale cu statele din bazinul MãriiNegre, România a încercat obþinerea sprijinuluipentru proiectele regionale propuse. A avut locun reviriment al trilateralei România–Bulgaria–Grecia. În 2007, România, Turcia ºi Grecia aufinanþat un proiect al OCDE dedicat evaluãriievoluþiilor economice în zona Mãrii Negre ºi AsieiCentrale Promoting Work and Well-being. PolicyChallenges in the Global Environment a Centruluide Dezvoltare al OCDE.

Forumul Mãrii Negre pentru Dialog ºi Parteneriat,lansat în iunie 2006, a generat un proces mai largde reflecþie asupra regiunii. Aceastã iniþiativã apermis MAE sã organizeze, în colaborare cuministere de linie ºi cu ale instituþii din þarã, pre-cum ºi cu instituþiile omoloage din strãinãtate, oserie de reuniuni cu participare internaþionalã,menite a realiza schimburi de experienþã ºievaluãri, simultan cu explorarea unor noi zonede cooperare flexibilã în regiune. Aceste eveni-mente, desfãºurate pe parcursul anului 2007, auoferit idei valoroase privind iniþierea unor


Cooperarea statelor riverane fluviului Dunãrea este una dintre prioritãþile politicii externe române

Obiectivele României în relaþiile cu statele dinBalcanii de Vest reflectã viziunea unei Europelãrgite care nu-ºi poate asigura pe deplin stabili-tatea ºi securitatea decât prin integrareadefinitivã a statelor acestei regiuni în UE ºi NATO.În acest sens, România a acordat o atenþieprioritarã sprijinirii perspectivelor europene ºieuro-atlantice ale statelor din regiune prinpromovarea reformelor lor democratice, a drep-turilor omului ºi a statului de drept, a eforturilorlor de semnare sau ratificare a Acordurilor deStabilizare ºi Asociere cu UE sau de obþinere astatutului de candidat la aderarea la UE. Româniaa participat activ, în cadrul grupurilor de lucru aleUE, la elaborarea textelor finale ale Acordurilorde Stabilizare ºi Asociere (ASA) cu Bosnia-Herþe-govina, Muntenegru ºi Republica Serbia, intro-ducând o serie de amendamente, în principal denaturã economicã. De asemenea, România aparticipat activ la reuniunile Comitetului degestiune al Instrumentului de Asistenþã pentruPre-Aderare (IPA), contribuind la definirea docu-mentelor cadru ale Instrumentului ºi la elabo-rarea programelor finanþate prin intermediulacestuia. La 8 mai 2008 a avut loc lansareaoficialã a Programului de cooperare Transfron-

talierã România-Serbia 2007–2009, finanþat prinintermediul IPA.

Afirmarea unui viitor european pentru regiunedepinde însã ºi de rezolvarea diferendelor teri-toriale ºi de dispariþia tendinþelor de autonomieteritorialã. Problematica statutului Kosovo aconstituit o prioritate pentru agenda interna-þionalã a ultimilor ani, dinamica acestui procesavând un important impact regional ºi global.

România a promovat consecvent poziþia con-form cãreia, în legãturã cu Kosovo, este necesarão soluþie viabilã pe termen lung, care sãcontribuie la stabilitatea ºi securitatea regiunii ºicare nu poate fi decât una bazatã pe respectulfaþã de principiile dreptului internaþional ºi peacordul pãrþilor implicate direct. România a datdovadã de flexibilitate în cadrul UE ºi NATO unde,fãrã a-ºi compromite poziþia de principiu faþã dedosarul kosovar, a identificat întotdeauna moda-litãþile de a facilita consensul privind angajareaviitoare a UE ºi NATO în Kosovo. România aacceptat continuarea misiunii sale în cadrulKFOR, precum ºi participarea la misiunea EULEX.

domnul Traian Bãsescu, Preºedintele României.Principalul mesaj al conferinþei a fost necesitateavalorificãrii potenþialului Dunãrii, ca unul dincoridoarele majore de transport în Europa, atâtpentru a conecta continentul pe axa Est-Vest, câtºi pentru a promova în regiunea dunãreanãdezvoltarea durabilã, cooperarea ºi stabilitatea.

Europa de Sud-Est

În relaþiile sale cu toate statele regiunii, Româniaa subliniat constant importanþa sporirii coope-rãrii regionale. În acest din urmã domeniu,România a reuºit sã-ºi impunã viziunea asuprarolului structurii care va continua activitateaPactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est,

respectiv Consiliul Cooperãrii Regionale (RCC),lansat la 27 februarie 2008. România a susþinut ocoordonare eficientã ºi pragmaticã a formatelorde cooperare în aceastã regiune: Consiliul deCooperare Regionalã, Procesul de Cooperare înEuropa de Sud-Est (SEECP), Euroregiunile ºicooperãrile în format trilateral. Preºedinþiaromânã a SEECP (exercitatã în perioada mai 2004– mai 2005) s-a finalizat prin organizarea laBucureºti, la 11 mai 2005, a Summitului SEECP.România a câºtigat susþinerea statelor europeneºi ale regiunii pentru funcþionarea efectivã ºiutilizarea în continuare a experienþei CentruluiSECI pentru combaterea Crimei Organizate ºiTraficului de Droguri.


Relaþiile cu statele din Balcanii de Vest

Republica Moldova a constituit o temã prioritarãa politicii externe româneºti, evoluþiile acestuistat în planul consolidãrii democratice, al re-stabilirii integritãþii teritoriale ºi al dosaruluieuropean fiind importante pentru intereseleRomâniei.

România a avut permanent în vedere necesi-tatea promovãrii faþã de Republica Moldova aunei relaþii bazate pe deschidere maximã,orientatã spre cooperare ºi spre fixarea irevoca-bilã a þãrii pe un parcurs european. Dupãaderarea României la UE, instrumentele desprijin pentru vocaþia europeanã a RepubliciiMoldova au sporit considerabil.

România a susþinut constant perspectiva euro-peanã a Republicii Moldova, de o manierã simi-larã cu grupul statelor din regiunea Balcanilor deVest. În acest sens, demersurile iniþiate dediplomaþia românã la nivelul instituþiilor euro-pene au avut ca scop consolidarea acestui rol înrelaþia dintre UE ºi Republica Moldova. Româniaa sprijinit lansarea procesului de reflecþie ºiulterior demararea discuþiilor privind urmãtorulacord dintre UE ºi Republica Moldova, care sã fieun Acord de Asociere, ºi care sã facilitezeapropierea Republica Moldova de UE. Ca urmare

a acþiunilor de lobby întreprinse de cãtreRomânia, au fost convenite, la nivelul ConsiliuluiUE din 13 octombrie 2008, concluzii referitoare laviitorul cadru al relaþiilor dintre UE ºi RepublicaMoldova. Acesta va constitui un pas înainte în

România nu a recunoscut declaraþia unilateralãde independenþã a Kosovo din februarie 2008 ºia susþinut, în cadrul Adunãrii Generale a ONU,rezoluþia propusã de Serbia prin care se cereCurþii Internaþionale de Justiþie avizul pentru con-

formitatea cu dreptul internaþional a declaraþieiunilaterale de independenþã a Kosovo. Româniaa susþinut ferm cã „dosarul Kosovo“ nu poate ficonsacrat ca precedent în soluþionarea altorcazuri.


Republica Moldova

Inaugurarea noului sediu al Consulatului României la Chiºinãu.În imagine: Filip Teodorescu, ambasadorul þãrii noastre

în Republica Moldova ºi Adrian Cioroianu, ministru al Afacerilor Externe

21.12.2007, ChiºinãuAl 8-lea Summit al ºefilor de stat ºi de guverne din SEECP, organizat la Bucureºti, Palatul Parlamentului


Ca membru UE, România a participat activ ladezbaterile privind reforma Politicii Europene deVecinãtate (PEV), la pachetele de stimulenteoferite statelor din vecinãtate ºi la modalitãþilede implementare a unei politici consolidate. Acontinuat sã pledeze pentru o operaþionalizarerapidã a stimulentelor PEV consolidatã, luânddecizia sã contribuie la Facilitatea de Investiþiipentru Vecinãtate cu 1 milion de euro, în peri-oada 2008–2010, în cadrul asistenþei oficialepentru dezvoltare oferite de România. Prin acestinstrument se vor finanþa proiecte de anvergurãîn domeniile transporturilor, mediului, energie,mediul privat ºi sectorul social.

România s-a implicat în dezbaterile asupra ges-tiunii Instrumentului European pentru Vecinãtateºi Parteneriat (CG ENPI) ºi gãzduieºte AutoritateaComunã de Management pentru cooperareaRomânia–R. Moldova–Ucraina.

În privinþa relaþiei bilaterale cu Ucraina, preocu-pãrile diplomaþiei româneºti au vizat, pe de oparte, identificarea unor soluþii reciproc accepta-bile problemelor sensibile, care sã permitãdezvoltarea în continuare a dialogului bilateral, ºi,pe de altã parte, elaborarea unei agende comuneconstructive, care sã faciliteze consolidarea

încrederii reciproce, crearea unui climat favorabilintensificãrii colaborãrii bilaterale ºi sprijinireadezvoltãrii democratice a Ucrainei, a apropieriiacesteia de structurile europene ºi euro-atlantice.Cu ocazia summitului NATO de la Bucureºti,România a fost avocatul includerii Ucrainei înPlanul de Acþiune pentru Aderare (MAP) la NATO.România a participat la finalizarea AcordurilorUE-Ucraina de facilitare a acordãrii vizelor ºi dereadmisie. Aceste acorduri au intrat în vigoaredoar odatã cu eliminarea de cãtre autoritãþile dela Kiev a vizelor pentru cetãþenii români ºi bulgari.

Deºi persistã probleme delicate (Canalul Bâstroe,delimitarea platoului Mãrii Negre, asigurareadrepturilor minoritãþii române din Ucraina,dosarul Krivoi Rog), România a acþionat pentrusoluþionarea lor ºi pentru dezvoltarea relaþiilorbilaterale pornind de la potenþialul conferit devecinãtatea directã ºi de apartenenþa Românieila Uniunea Europeanã. În 2007 a fost semnatAcordul dintre Guvernul României ºi Cabinetulde Miniºtri al Ucrainei privind colaborareaeconomicã, industrialã ºi tehnicã. S-a convenitconstituirea unui Grup comun de lucru în cadrulComisiei Mixte Prezidenþiale, care sã analizezeproblema creanþelor României legate de Krivoi

apropierea Republicii Moldova de UE, incluzând,ca perspectivã, un Acord de Comerþ Liber, unregim liber de vize, precum ºi decizia UE de a seimplica mai activ în reglementarea conflictuluidin Transnistria. Totodatã, România a contribuitactiv la definirea elementelor Parteneriatului demobilitate cu Republica Moldova.

România a susþinut consecvent, în plan bilateral,multilateral ºi în cadrul UE, necesitatea ca rezol-varea diferendului transnistrean sã aibã la bazãrespectarea suveranitãþii, unitãþii ºi integritãþiiteritoriale a Republica Moldova, precum ºinecesiatea ca Rusia sã-ºi îndeplineascã angaja-mentele asumate la Istanbul, condiþie indispen-sabilã pentru progresul în negocierile pentrusoluþionarea diferendului transnistrean ºi a celor-lalte „conflicte îngheþate“. În ceea ce priveºtesoluþionarea diferendului transnistrean, Româniasusþine în mod categoric pãstrarea formatului denegocieri „5+2“ ºi continuarea misiunii EUBAM.

Cadrul juridic al relaþiilor bilaterale a fost perfec-þionat ºi completat. Au continuat negocierile cuprivire la Acordul asupra regimului frontierei destat ºi la Acordul-cadru asupra parteneriatuluistrategic pentru Europa, precum ºi acorduri cuprivire la securitatea socialã, regimul juridic almormintelor de rãzboi româneºti, protejareainvestiþiilor, recunoaºterea diplomelor.

Din dorinþa de a imprima dinamism în relaþiilebilaterale, inclusiv cu scopul de a întãri legãturilecomerciale ºi economice cu Republica Moldova,România a subliniat importanþa ca, pe lângãevoluþia fireascã a negocierilor bilaterale, celedouã state sã fructifice la maximum cadrul juridicoferit de Acordul de Cooperare ºi Parteneriatîntre UE ºi R. Moldova.

Multe dintre demersurile de ordin politic, finan-ciar, educaþional, consular întreprinse de partearomânã au vizat o ameliorare a situaþiei populaþieiromâneºti care trãieºte în Republica Moldova. Înplan consular, instituirea regimului de vize a fãcutdin rezolvarea problemelor consulare o prioritatepentru cetãþenii R. Moldova. S-a ajuns la pro-cesarea zilnicã a circa 400 de vize.

Republica Moldova este printre principalii bene-ficiari ai proiectelor de Asistenþã oficialã pentrudezvoltare oferite de România. Autoritãþile de laBucureºti au acordat autoritãþilor de la Chiºinãuun ajutor de 2,1 milioane euro, pentru com-baterea efectelor secetei. Volumul schimburilorcomerciale reciproce a crescut constant. Acontinuat cooperarea în domeniul energetic, iarpe plan investiþional s-a extins activitatea firme-lor româneºti.


Vecinãtatea esticã

Procedurile în cadrul procesului României cuUcraina în faþa Curþii Internaþionale de Justiþiepentru delimitarea platoului continental ºi azonelor economice exclusive în Marea Neagrã aucontinuat de-a lungul întregii perioade dereferinþã ºi s-au încheiat prin audierile în faþaCurþii Internaþionale de Justiþie. În perioada2–19 septembrie 2008, echipa României, con-dusã de Agentul României pentru procedurile înfaþa CIJ, a susþinut în faþa Curþii de la Haga,pledoariile pãrþii române în contextul fazei oralea procesului. Pledoariile au constat în expunereaargumentelor juridice ºi elementelor de fapt caresprijinã soluþia de delimitare propusã de partearomânã ºi au fost susþinute de un amplu materialprobator. Finalizarea textului hotãrârii CIJ are loc,conform practicii Curþii, într-un interval de 3 pânãla 6 luni de la încheierea fazei orale, în funcþie decomplexitatea cazului (respectiv în prima parte aanului 2009). CIJ va anunþa o decizie definitivã,irevocabilã ºi executorie, care va consta într-olinie definitã prin coordonate geografice. Româ-nia a exprimat consecvent încrederea deplinã înjudecata Curþii cu privire la delimitarea spaþiilormaritime ale României ºi Ucrainei în MareaNeagrã, considerând cã statutul instanþei de laHaga constituie garanþia identificãrii unei soluþiiîn strictã conformitate cu normele ºi principiiledreptului internaþional.

În legãturã cu proiectul Ucrainei de a construi uncanal de navigaþie de mare adâncime pe braþeleBâstroe ºi Chilia ale Dunãrii, România a obþinutadoptarea de rezoluþii, recomandãri ºi decizii

prin care Ucraina este obligatã sã abordezeproiectul Bâstroe în conformitate cu normeledreptului internaþional aplicabil. Au fost finali-zate lucrãrile Comisiei de anchetã internaþionalãconstituite în 2004, la iniþiativa pãrþii române, întemeiul Convenþiei de la Espoo privind evaluareaimpactului asupra mediului în context trans-frontalier, care a stabilit cã proiectul ucraineanare un impact de mediu transfrontalier.

Pãstrarea identitãþii etnice, lingvistice ºi religi-oase a persoanelor aparþinând minoritãþiiromâne din Ucraina, precum ºi asigurarea drep-turilor acestora în conformitate cu standardeleinternaþionale ºi europene în materie a consti-tuit, de asemenea, o dimensiune prioritarã adiplomaþiei româneºti. Alte obiective au vizatpromovarea diplomaþiei economice, extindereareþelei consulare, armonizarea cadrului juridicbilateral cu legislaþia europeanã ºi asigurareasusþinerii de cãtre partea ucraineanã a proiec-telor regionale ale României.

România a urmãrit cu atenþie negocierile pentruAcordul Consolidat UE-Ucraina, care va includeºi un Acord de Liber Schimb Extins, ca instru-ment de promovare a apropierii Ucrainei de UE,ºi va încuraja respectarea valorilor europene ºi aangajamentelor internaþionale ºi regionaleasumate.

România susþine o abordare precautã faþã de odeschidere a UE ºi a Consiliului Europei faþã decolaborarea cu Belarus. Reluarea contactelor la

Rog. A continuat monitorizarea respectãrii drep-turilor românilor din Ucraina ºi ucrainenilor dinRomânia. MAE a acþionat pentru concretizareapoziþiei României privind necesitatea respectãriidrepturilor minoritãþilor naþionale ºi convenþiilor

internaþionale în domeniul mediului în dialogulUE-Ucraina, inclusiv în textul noului AcordConsolidat UE-Ucraina. A continuat cooperareatransfrontalierã dintre România ºi Ucraina subegida Politicii Europene de Vecinãtate.


Fotografie de familie a reprezentanþilor României la procesul dintre România ºi Ucraina pentru delimitarea spaþiilor maritime în Marea Neagrã, desfãºurat la Curtea Internaþionalã de Justiþie (CIJ) de la Haga

16.09.2008, Haga

nivel de lucru cu acest stat reprezintã un semnalîncurajator.

În relaþia cu statele din regiunea Caucazului deSud (Georgia, Azerbaidjan, Armenia), România apus accent pe sprijinirea modernizãrii ºi demo-cratizãrii acestor state, susþinerea apropierii lorde UE ºi NATO ºi atingerea obiectivelor europenelegate de asigurarea securitãþii pe coridorulMarea Neagrã-Caucaz-Marea Caspicã. Contac-tele ºi dialogul politic la toate nivelurile cu stateledin aceastã regiune au fost deosebit de consis-tente. România a sprijinit, în anii 2005–2008,dezvoltarea cooperãrii regionale în bazinul MãriiNegre, participând la reuniunile la vârf ale GUAMºi Comunitãþii Opþiunii Democratice. Românias-a implicat decisiv în constituirea, în 2005, aNoului Grup de Prieteni ai Georgiei, format desprijinire concretã, prin coordonare între statemembre ale UE ºi NATO, a aspiraþiilor europene ºieuro-atlantice ale Georgiei.

În urma conflictului dintre Georgia ºi FederaþiaRusã din august 2008, România a participat activºi a sprijinit demersurile pentru identificareaunei soluþii paºnice de duratã. PreºedinteleRomâniei a efectuat vizite de lucru în Ucraina, R.Moldova, Azerbaidjan, Georgia ºi Turcia, întimpul cãrora s-a discutat despre situaþia dinGeorgia ºi consecinþele pe plan regional. Româ-nia participã la misiunea UE de monitorizare înGeorgia cu un efectiv de 20 de observatori,precum ºi cu tehnicã de transport, fiind a ºaseaþarã contributoare. Cu ocazia Conferinþei Dona-

torilor, de la Bruxelles, din 22 octombrie 2008,România a anunþat o contribuþie la procesul dereconstrucþie a Georgiei în valoare totalã de1.665.000 euro, în perioada 2008–2009, axatã perefacerea infrastructurii de transport, ameliora-rea condiþiilor de viaþã a persoanelor strãmutatedatoritã conflictului ºi gestionarea necesitãþilorumanitare ºi sociale urgente.

MAE a promovat activ, în relaþiile cu Georgia ºi cuAzerbaidjanul, necesitatea realizãrii unor cori-doare alternative de transport al gazelor naturale(proiectul NABUCCO) ºi petrolului (proiectulPEOP – Constanþa-Trieste) din regiunea caspicãcãtre Europa, prin tranzitarea României, care sãcontribuie la consolidarea securitãþii energeticea UE ºi a regiunii. Dupã includerea statelor dinCaucazul de Sud în Politica Europeanã deVecinãtate ºi încheierea Planurilor de Acþiunesub egida acestui program, România ºi-a inten-sificat eforturile în vederea identificãrii, împreunãcu partenerii sud-caucazieni, a domeniilor deinteres reciproc pentru acordarea de asistenþãacestor state. Au fost realizate programe de pre-gãtire pentru tineri experþi din Georgia. Totodatã,Georgia a fost inclusã printre statele care bene-ficiazã prioritar de asistenþã pentru dezvoltaredin partea României, începând cu 2007.

România a promovat dezvoltarea relaþiilor cultu-rale cu statele sud-caucaziene. În anul universitar2007–2008, a fost inaugurat un lectorat de limbã,culturã ºi civilizaþie românã în cadrul Universitãþiide Stat „V. Brusov“ din Erevan.


Întâlnirea bilateralã a Preºedintelui Traian Bãsescu cu Preºedintele Federaþiei Ruse Vladimir Putin, la Bucureºti, Palatul Parlamentului 4.04.2008, Bucureºti

Federaþia Rusã

Relaþiile cu Asia Centralã au constituit o temãpredilectã pentru politica externã a României.Obiectivul cheie a fost, pe de o parte, poziþio-narea mai bunã a þãrii noastre în regiune, iar, pede altã parte, consolidarea profilului nostru de„poartã“ cãtre Europa pentru regiune. Românias-a implicat activ în formularea Strategiei UEpentru Asia Centralã (iunie 2007), potrivitexpertizei, obiectivelor naþionale ºi spe-cificului relaþiilor bilaterale.

La nivel bilateral, Romania a urmãritintensificarea dialogului cu toate stateledin regiune, în special cu Kazahstan,Turkmenistan ºi Uzbekistan. Miza acestuidemers a fost, în principal, una econo-micã, ºi anume atragerea acestor stateîn efortul de consolidare a securitãþiienergetice a României ºi Europei prindiversificarea surselor ºi rutelor ener-getice ºi prin valorificarea potenþialuluide stocare sau de tranzit al României.Mai mult, Asia Centralã prezintã impor-tante oportunitãþi de afaceri ºi investiþii,fiind o piaþã de desfacere cu un marepotenþial de absorbþie pentru produseleromâneºti.

În decembrie 2007, România a preluat de laComisia Europeanã, preºedinþia Grupului delucru pentru Europa de Est, Caucaz ºi AsiaCentralã (EECCA) din cadrul Iniþiativei pentru Apãa Uniunii Europene (EUWI). România a luat înconsiderare obiectivele ºi provocãrile europeneîn domeniul managementului resurselor de apãºi s-a implicat activ în promovarea celor mai

Obiectivul principal al României în politica faþãde Rusia, în perioada 2005–2008, a fost asumareaunei conduite pragmatice ºi active, în vederearelansãrii ºi dinamizãrii relaþiilor în spiritul încre-derii ºi avantajului reciproc, pornind de lacontinuitatea realizatã în dialogul la nivel înalt.

La nivel politic, România a urmãrit identificareamijloacelor pentru angajarea unui dialog cons-tructiv cu Federaþia Rusã pe probleme regionale,în cadrul multilateral al organizaþiilor sau iniþia-tivelor de cooperare la Marea Neagrã.

România a abordat, în dialogul oficial cu Rusia, ºiproblema consolidãrii relaþiilor economice,îndeosebi în domeniul energiei.

La nivelul securitãþii, România a susþinut în modferm necesitatea respectãrii de cãtre Rusia aangajamentelor luate la summitul OSCE de laIstanbul (1999), privind retragerea forþelor saledin Georgia ºi din Republica Moldova.

În domeniul cooperãrii cultural-academice, Ro-

mânia a urmãrit accelerarea negocierii Acordului

cu privire la înfiinþarea ºi funcþionarea Institutului

Cultural Român de la Moscova ºi a Centrului Rus

de ªtiinþã ºi Culturã de la Bucureºti. Anul 2008 a

marcat celebrarea a 130 de ani de la stabilirea

relaþiilor diplomatice dintre România ºi Rusia ºi a

inclus numeroase evenimente de diplomaþie

publicã ºi culturalã care sã contribuie la o mai

bunã înþelegere a istoriei ºi relaþiilor dintre cele

douã state.

Relaþia bilateralã pragmaticã a României cu Rusia

a fost completatã ºi prin cadrul oferit de Acordul

de Partneriat ºi Cooperare (APC). România a

susþinut necesitatea consolidãrii cadrului de

cooperare post-APC ºi considerã cã între UE ºi

Rusia trebuie se se întemeieze o relaþie solidã,

pragmaticã, de parteneriat.


Celelalte regiuni ale lumii

Ministrul Afacerilor Externe Lazãr Comãnescu s-a întâlnit cu un grup de etniciromâni din Kazahstan, aflaþi pentru prima oarã în România


asigurarea accesului la surse alternativede aprovizionare cu petrol ºi gazenaturale. În 2007 ºi în 2008, au avut loccontacte bilaterale menite sã sprijineimplicarea diplomaticã a României înregiune ºi sã exploreze teme potenþialede cooperare viitoare, în special îndomeniul economic ºi cultural-ºtiinþific.Una din realizãrile notabile a fost sem-narea Memorandumului de înþelegereîntre MAE ºi Liga Statelor Arabe (Cairo,31 octombrie 2007).

Pe parcursul perioadei 2005–2008,România a continuat sã îºi respecteangajamentele internaþionale asumateîn privinþa sprijinirii procesului dedemocratizare, stabilizare ºi reconstrucþie din Irak.În privinþa dosarului nuclear iranian, poziþiaRomâniei s-a aliniat celei a comunitãþii internaþio-nale, în sensul consolidãrii cadrului de cooperarela nivel internaþional în scopul promovãrii uneipolitici eficiente de non-proliferare a armelor dedistrugere în masã, în virtutea acordurilor inter-naþionale din domeniu.

România a oferit sprijin concret în cadrul unormisiuni ale UE în Orientul Mijlociu (EUBAM Rafah),precum ºi sprijin financiar pentru refugiaþiipalestinieni ºi pentru proiecte de reabilitare ºi dereconstrucþie în Liban, ambele prin programemultilaterale.

Implicarea României în dosarele continentuluiafrican s-a derulat, preponderent, prin interme-

diul instrumentelor ºi formulelor oferite de UE ºide participarea la activitatea instituþiilor ºiorganismelor sistemului ONU. A fost, însã, re-luatã ºi cooperarea pe baze instituþionale custatele africane active în mecanismele regionalede reglementare a crizelor, fiind încheiate, înacest sens, Memorandumuri de Înþelegere întreMAE român ºi instituþiile omoloage din Africa deSud ºi Angola.

Relaþiile României cu þãrile din Asia-Pacific aucontinuat sã deþinã o pondere semnificativã înansamblul politicii externe a României, impor-tanþa lor fiind datã de resursele naturale, umane,financiare ºi tehnologice în creºtere pe continen-tul asiatic, realitãþi care modificã profilul calitatival acestei regiuni în plan global.

Raport privind politica externã a României 45

bune practici europene prin aplicarea principiilorDirectivei Cadru pentru Apã.

În privinþa relaþiilor cu statele din OrientulMijlociu ºi Africa, principalele obiective au fost:consolidarea ºi extinderea relaþiilor de cooperarecu statele din regiune; accelerarea ºi diversifica-rea, pe baze pragmatice, a raporturilor cu stateledin Orientul Mijlociu ºi crearea de oportunitãþipentru relansarea în primul rând a relaþiiloreconomice cu statele africane ºi plasarearelaþiilor bilaterale în cadrul unor noi contexte decolaborare.

În acest sens, au avut loc contacte la nivel înaltîntre România ºi Israel, Iordania, Irak, Kuweit,

Libia, Liban, Qatar ºi Siria, care au fost susþinutede numeroase alte contacte la nivel ministerial(Egipt, Tunisia, Maroc, Algeria, Africa de Sud,Angola, Iordania, Israel, EAU, ANP, Liban). Cuaceste ocazii au fost identificate noi oportunitãþide dezvoltare ºi de diversificare a cooperãrii þãriinoastre cu aceste state, cu un accent deosebitasupra domeniului economic.

Relaþiile cu statele din regiunea OrientuluiMijlociu ºi de pe continentul african au stat subsemnul participãrii progresive a României laconturarea ºi la implementarea politicilor UE faþãde aceste spaþii. Pentru România, un scopesenþial al consolidãrii acestor relaþii îl reprezintã

Raport privind politica externã a României44

Sediul Ministerului Afacerilor Externe

Vizita ministrului Afacerilor Externe al Republicii Tunisiene, Abdalwaheb Abdallah; semnarea unor documente oficiale alãturi

de ministrul român al Afacerilor Externe, Lazãr Comãnescu 2.06.2008, Bucureºti

Având în vedere cã America Latinã este unimportant partener politic ºi economic al UE ºi cãRomânia este singura, dintre noii membri aiUniunii, care are rãdãcini latine comune cu þãriledin acea parte a lumii, ceea ce reprezintã un certavantaj comparativ, s-a urmãrit punerea învaloare – dincolo de relaþiile bilaterale tradiþionalapropiate – a mecanismelor de cooperareinterregionalã create de Uniunea Europeanã, celpuþin la nivel politic. De altfel, fapt demn dereþinut, România este cãutatã de cãtre parteneriilatino-americani – în dubla sa calitate, demembru UE ºi de þarã latinã – ºi ca „poartã“pentru intrarea lor în spaþiul comunitar.

De asemenea, România a fost prezentã laSummitul UE – ALC de la Lima (mai 2008), undeministrul afacerilor externe a avut o participareremarcatã.

Motive obiective au împiedicat concretizareaintenþiilor de organizare a unor vizite la nivel înaltîn regiune, care ar fi dat sprijinul politic pentruprocesul de recuperare a poziþiei þãrii noastre peaceastã importantã piaþã. Cu toate acestea, în2008, a continuat dialogul politic la nivelguvernamental (inclusiv pe linia Ministerului deExterne) ºi parlamentar ºi s-au organizat nume-roase schimburi de delegaþii de oameni deafaceri, cu sprijinul MAE ºi al ambasadelorRomâniei, fiind de aºteptat, pe termen relativscurt, o creºtere semnificativã calitativã araporturilor cu aceste þãri. De altfel, pot fi dejaremarcate reacþii în acest sens ale partenerilorlatino-americani, precum menþinerea Ambasa-dei Republicii Peru, în condiþiile închiderii majo-ritãþilor misiunilor diplomatice ale acestei þãri dinEuropa Centralã ºi de Est, ºi, mai ales, redeschi-derea Ambasadei la Bucureºti a RepubliciiOrientale a Uruguayului.


Începând cu 2005, România a fost urmãrit dina-mizarea relaþiilor cu anumite state din aceastãregiune. Au continuat acþiunile vizând reconfi-gurarea relaþiilor cu China, India, Japonia ºiRepublica Coreea, din perspectiva noului statutinternaþional al României.

S-a urmãrit, în principal, consolidarea relaþiilorspeciale româno-chineze, precum ºi crearea pre-miselor pentru lansarea unui parteneriat strategiccu Republica Coreea, respectiv a unui parteneriatextins cu India. S-a acordat atenþie deosebitãrelaþiilor cu Japonia. Mecanismele de cooperaredintre UE ºi regiunea Asiei de Sud Este au oferitcanale suplimentare de conectare a României laprocesele de cooperare interregionale.

Între România ºi Republica Coreea au avut loc, înultimii trei ani, trei contacte la cel mai înalt nivel.În octombrie 2006, cu prilejul vizitei în Româniaa preºedintelui R. Coreea, prima la acest nivel dela stabilirea relaþiilor diplomatice (30 martie1990), s-a semnat Declaraþia comunã de prietenie,parteneriat ºi cooperare. Vizita din septembrie2008 a preºedintelui României, cea dintâi a unuiºef de stat membru UE în Republica Coreea,dupã instalarea în funcþie a actualei administraþiide la Seul (februarie 2008), a marcat lansareaprimului parteneriat strategic al României cu unstat asiatic, prin semnarea Declaraþiei comuneprivind stabilirea unui parteneriat strategic întreRomânia ºi Republica Coreea.

România ºi-a continuat participarea la procesulde stabilizare ºi de reconstrucþie din Afganistan,

în principal pe linie de securitate, prin prezenþaconstantã a 700–1.000 de militari români înteatrele de operaþii din sudul Afganistanului. Asprijinit proiectul organizãrii misiunii de poliþiecivilã a UE în Afganistan (EUPOL Afganistan), lacare participã cu 3 experþi, urmând ca numãrulsã creascã la 5. România a oferit, anual, între 5 ºi7 burse de studii pentru tinerii afgani.

În urma unor eforturi diplomatice susþinute,demarate în 2005, România a obþinut, cu ocaziaSummitului ASEM 6 (Helsinki, 10–11 septembrie2006), invitaþia de a se alãtura mecanismelor ºiproceselor de cooperare derulate sub egidaASEM, din momentul aderãrii la Uniunea Euro-peanã (1 ianuarie 2007). Summitul ASEM 7(Beijing, 24–25 octombrie 2008) a marcat primaparticipare formalã a României la aceastã formãde dialog bi-regional la nivel înalt ºi a reprezentatocazia ca þara noastrã sã lanseze oficial douãiniþiative ASEM, programate pentru 2009 (primareuniune a miniºtrilor de interne privind migraþiairegularã, respectiv cursul de instruire a forma-torilor privind managementul ºi securitateafrontierelor). Au fost iniþiate demersurile interneîn vederea concretizãrii cursul de instruire a for-matorilor finanþat din fondurile alocate asistenþeioficiale pentru dezvoltare.

În raport cu statele din America Latinã ºi dinzona Caraibilor, s-a acþionat pentru concre-tizarea premiselor de redresare a tendinþeloranterior descendente ale raporturilor bilaterale.


Lucrãrile Summitului EU-LAC (Uniunea Europeanã – America Latinã ºi Caraibe); fotografie de familie 12.05.2006, Viena

Multilateralismul ocupã un loc distinct în politicaexternã a României. Noile provocãri globalesubliniazã foarte clar nevoia unei noi paradigmea procesului ºi instituþiilor guvernãrii globale,care sã reflecte realitãþile secolului în care trãim.România ºi-a propus sã fie cât mai activã în acestefort de remodelare a guvernãrii globale.

În cadrul ONU, reformele prevãzute de Docu-mentul final a summitului din 2005 se imple-menteazã destul de lent. Reforma managerialã ºirevizuirea mandatelor rãmân în etape incipiente.Reforma Consiliului de Securitate, iniþiatã cu undeceniu ºi jumãtate în urmã, în vederea uneireprezentãri mai echitabile ºi pentru îmbunãtã-þirea metodelor de lucru, este departe deobþinerea de rezultate concrete ºi va figura peagenda ONU ºi în anii urmãtori.

România a deþinut în anii 2004–2005 mandatulde membru nepermanent al Consiliului de Secu-ritate al ONU. În perioada în care a fost membrunepermanent al Consiliului de Securitate al ONU,România a reuºit sã valorifice oportunitãþile devizibilitate politicã ºi de afirmare a capacitãþii salede iniþiativã ºi coordonare, de o manierã care sãsatisfacã atât interesele naþionale, cât ºi obiective

prioritare ale ONU. Astfel, delegaþia românã aavut o contribuþie activã ºi solidã la rezoluþiilevizând zone de interes pentru þara noastrã(Balcani, Caucaz, Irak, Afganistan, OrientulMijlociu). România s-a implicat în procesul dereformã, în vederea sporirii relevanþei ºi roluluiONU în apãrarea pãcii ºi securitãþii internaþionale.

În 2005, al doilea an de mandat, România a jucatun rol important în adoptarea de rezoluþii demaximã importanþã pentru comunitatea inter-naþionalã privind neproliferarea armelor dedistrugere în masã, transferul de suveranitate ºiprocesul de reconstrucþie politicã ºi economicãîn Irak, actele de terorism, º.a.

O atenþie sporitã a fost acordatã participãriidelegaþiei României la negocierile pe margineaunor dosare de actualitate stringentã pentruagenda globalã de securitate: situaþia din Orien-tul Mijlociu (Liban), Sudan/Darfur, Côte d’Ivoire ºialte zone conflictuale. În contextul specific alrezoluþiei 1244 (1999) s-a acþionat pentru impli-carea în negocierea statutului final al provincieiKosovo ºi pentru promovarea unei soluþii care sãasigure stabilitatea regiunii.

Raport privind politica externã a României 49Raport privind politica externã a României48

Guvernarea globalã ºi organizaþiile internaþionale

Cel de-al XI-lea Summit al Francofoniei, ceremonia oficialã de deschidere: Jose Manuel Durao Barroso, preºedintele Comisiei Europene


speciale, preluate de la fosta Comisie ONUpentru Drepturile Omului.

O realizare importantã o constituie demarareacu succes a procesului de evaluare periodicãuniversalã a situaþiei drepturilor omului dinstatele membre ONU – cel mai nou mecanisminternaþional de protecþie a drepturilor omului.Primele dezbateri realizate asupra situaþiei din32 de state – printre care ºi România – au fostfinalizate prin formularea de recomandãri ºi asu-marea de angajamente în domeniul drepturiloromului.

România a acþionat pentru asigurarea caracte-rului profesionist al funcþiei de Preºedinte alCDO, adoptând o conduitã imparþialã, echili-bratã, corectã ºi fermã. Prestaþia României a fostgeneral apreciatã ca rãspunzând exigenþelorimpuse unei asemenea funcþii. A fost primapreºedinþie a CDO exercitatã de un membru alUE, de la constituirea acestuia.

România a acþionat pentru asigurarea uneicolaborãri foarte bune cu agenþiile specializateale ONU ºi amplificarea profilului României încadrul proceselor „Comunitatea Democraþiilor“ ºi„Conferinþa Internaþionalã a Democraþiilor Noisau Restaurate – ICNRD“. România deþine, de la10 august 2007, calitatea de preºedinte alGrupului de lucru nr. 3, privind cooperarea regio-nalã ºi interregionalã pentru guvernare demo-craticã, al Comunitãþii Democraþiilor, ºi a

reprezentat Grupul Est-European la ConsiliulConsultativ al Democraþiilor Noi sau Restauratecare s-a întrunit la Doha, Qatar, în perioada13–17 aprilie 2008. În semn de apreciere pentrucontribuþia României la promovarea valorilordemocraþiei, preºedinþia qatarezã a ICNRD a alesBucureºtiul drept capitala europeanã pentrucelebrarea, în premierã, a Zilei Internaþionale aDemocraþiei.

Începând cu 6 octombrie 2008, România adevenit membru în Consiliul Guvernatorilor alAgenþiei Internaþionale pentru Energie Ato-micã (AIEA). Acceptarea candidaturii României,pentru un mandat de doi ani (octombrie 2008 –octombrie 2010), a fost decisã în cadrul celeide-a 52-a Conferinþe Generale a AIEA, la3 octombrie 2008. În plus, cu prilejul reuniuniiConsiliul Guvernatorilor din 6 octombrie 2008,România a fost desemnatã în funcþia de vicepre-ºedinte al Consiliului. Prezenþa în ConsiliulGuvernatorilor presupune o implicare sporitã aRomâniei în activitãþile AIEA ºi participarea laprocesul decizional privind activitatea curentã ºiorientãrile de viitor ale Agenþiei.

România intenþioneazã sã gãzduiascã preconi-zatul Centru regional pentru Europa (Balcanii deVest ºi regiunea Mãrii Negre) al Departamentuluipentru Afaceri Politice al ONU.

Pentru România, viabilitatea OSCE ca structurãflexibilã de cooperare politicã în domeniul


Un element central al performanþei României înConsiliul de Securitate l-a constituit organizareaunei dezbateri tematice privind dezvoltareacooperãrii ONU – organizaþii regionale ºi adop-tarea unui document de referinþã, respectivrezoluþia 1631 (2005) privind dezvoltarea coope-rãrii dintre ONU ºi organizaþiile regionale ºisubregionale. Concretizarea proiectului iniþiat deRomânia are o dublã importanþã: este, deo-potrivã, prima rezoluþie româneascã adoptatã laCS ºi prima din istoria CS referitoare la coope-rarea ONU – organizaþii regionale.

Ca o reflectare a rolului sãu de membru activ ºiresponsabil al Consiliului de Securitate, peperioada mandatului sãu, României i-au fostatribuite patru portofolii în organele subsidiareale acestuia: 1. preºedinþia Comitetului 1518privind Irakul; 2. vice-preºedinþia Comitetului1267 privind eficientizarea regimului de sanc-þiuni impuse talibanilor si Al-Qaida; 3. preºe-dinþia Comitetului 1540 privind neproliferarea;4. vice-preºedinþia Comitetului 1636 al CS privindsprijinirea activitãþii Comisiei InternaþionaleIndependente de Investigare a atentatuluiterorist în care a fost ucis fostul premier libanezRafik Hariri (Comisia Mehlis).

În perioada iunie 2007 – iunie 2008, România adeþinut Preºedinþia Consiliului ONU pentruDrepturile Omului (CDO). Acest organ ONU afost creat în 2006, în contextul reformei ONU,constituind principalul mecanism al Naþiunilor

Unite destinat promovãrii ºi respectãrii dreptu-rilor omului în lume.

În timpul exercitãrii preºedinþiei, România aacordat o atenþie deosebitã aplicãrii deciziilor deconsolidare instituþionalã ºi angajãrii efective aConsiliului în efortul de promovare ºi respectarea drepturilor omului la scarã globalã. Având învedere cã primul an de activitate a CDO a fostdedicat, cu precãdere, construcþiei instituþionale,deciziile adoptate pe durata Preºedinþiei româneau avut o importanþã deosebitã prin prismanaturii lor de precedent, precum ºi ca prim test alviabilitãþii structurii Consiliului.

Pe durata preºedinþiei au avut loc trei sesiuniordinare ale Consiliului Drepturilor Omului,precum ºi trei sesiuni speciale (situaþia dreptu-rilor omului în Burma/Myanmar, situaþia dreptu-rilor omului în Teritoriile palestiniene ocupate ºisesiunea tematicã privind asigurarea dreptului lahranã). Au fost dezbãtute ºi adoptate rezoluþii cuprivire la situaþia criticã a drepturilor omului înanumite þãri (Burma/Myanmar, Sudan/Darfur,R.P.D. Coreeanã), cât ºi pe aspecte tematice,precum: libertatea de expresie, combatereatorturii, protejarea drepturilor omului în cadrulluptei împotriva terorismului, combaterearasismului ºi a discriminãrii rasiale, libertatea dereligie, dreptul la educaþie, promovarea dreptu-rilor femeii ºi drepturile copilului. Totodatã, acontinuat procesul de evaluare, raþionalizare ºiîmbunãtãþire a 33 de mandate de proceduri


2007. Ministerul Afacerilor Externe, în colaborarecu Institutul Naþional pentru Studierea Holo-caustului din România „Elie Wiesel“ ºi cu ColegiulNaþional de Apãrare a organizat, la 18 septem-brie 2008, Conferinþa Regionalã privind Comba-terea Antisemitismului. Conferinþa s-a bucuratde o participare semnificativã din partea auto-ritãþilor române, reprezentanþilor organizaþiilorinternaþionale (OSCE, UE), ai unor importanteorganizaþii evreieºti internaþionale (ComitetulEvreiesc American, B’nai B’rith International, Con-gresul Evreiesc Mondial), alãturi de reprezentanþiguvernamentali din 26 de state, precum ºipersonalitãþi ai mediului academic.

În perioada 17 noiembrie 2005 – 19 mai 2006,România a exercitat preºedinþia Comitetului deMiniºtri al Consiliului Europei, principalul organdecizional al Organizaþiei. Mandatul românesc afost orientat în funcþie de deciziile adoptate deultimul Summit al Consiliului Europei (Varºovia,2005), urmãrind cu prioritate promovareastandardelor democratice ºi a bunei guvernãri,protecþia drepturilor fundamentale, dezvoltareaunor societãþi inclusive ºi asigurarea coerenþeiarhitecturii instituþionale europene, precum ºirelaþiile dintre UE ºi Consiliul Europei. Româniaurmãreºte promovarea de proiecte la nivelulConsiliului Europei care sã vizeze regiunea ex-tinsã a Mãrii Negre: aplicarea unor programe deasistenþã a reformelor democratice pentrustatele din regiune; utilizarea instrumentelor de

monitorizare specifice ale Consiliului Europei,cum ar fi Convenþia cadru pentru protecþiaminoritãþilor naþionale pentru asigurarea celormai înalte standarde de protecþie a etnicilorromâni din statele vecine.

România a continuat eforturile de aderare laOrganizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Eco-nomicã (OCDE). S-a urmãrit intensificareacooperãrii cu structurile de lucru ale OCDE ºicontinuarea demersurilor politico-diplomaticeavând ca scop declarat includerea României încategoria þãrilor viitoare membre ale OCDE. Înperioada 2005–2008 acþiunile de promovare acandidaturii României la OCDE s-au intensificat,profilul acestora sporind în importanþã ºieficienþã.


securitãþii în noul context internaþional depindede depãºirea impasului legat de îndeplinireacondiþiilor pentru intrarea în vigoare a Acorduluidin 1999 referitor la adaptarea Tratatului privindarmele convenþionale din Europa din 1990 ºi de

pãstrarea relevanþei organizaþiei ca actor îndomeniul drepturilor omului. În acest sens,România a organizat „Conferinþa OSCE privindcombaterea discriminãrii, promovarea respectu-lui ºi înþelegerii reciproce”, Bucuresti, 6–8 iunie


Sesiunea de deschidere a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor de politicã generalã ale celei de-a 63-a sesiuni a Adunãrii Generale ONU

23.09.2008, Sediul ONU, New York

Semnarea Protocolului opþional la Convenþia privind drepturilepersoanelor cu disabilitãþi

25.09.2008, Sediul ONU, New York

Perioada 2005–2008 a fost marcatã de elimi-narea restricþiilor impuse la libertatea de miºcarea cetãþenilor români, care, coroboratã cuîndeplinirea obiectivului de aderare la UniuneaEuropeanã, a creionat necesitatea unei redimen-sionãri proporþionale a activitãþii consularepentru a rãspunde nevoilor într-o continuã creº-tere ale comunitãþilor româneºti din strãinãtate.

Acest context a contribuit în mod definitoriu latrasarea unei noi paradigme în funcþionareasistemului consular românesc, având ca finalitateimediatã echivalarea calitativã a serviciilor oferitecu cele ale oricãrui alt stat european.

În acest sens, într-o fazã iniþialã, apariþia unorcomunitãþi româneºti extrem de puternice ºinumeroase într-o serie de state membre UE aimpus regândirea teritorialã a reþelei de aco-perire consularã. Au fost deschise o serie deconsulate generale în Italia ºi Spania (Torino,Sevilla, consulat la Castellon), dar ºi în Franþa(Lyon). În plus, pentru a facilita prezenþa econo-micã româneascã pe piaþa ruseascã, a fostinaugurat un consulat general la Rostov pe Don.Acestea au reprezentat primul capitol al uneiadevãrate ofensive a reprezentãrii consulare


România ºi-a asumat un rol extrem de activ ºi încadrul Organizaþiei Internaþionale a Francofoniei.În perioada 25–29 septembrie 2006, România aorganizat impecabil ºi cu foarte mare succes ceade-a XI-a Conferinþã la nivel de ºefi de stat ºi deguvern ai Francofoniei, la care au participat36 de ºefi de stat ºi de guvern, 25 miniºtri aiAfacerilor externe, 11 miniºtri ai Culturii ºiFrancofoniei. În calitatea sa de stat-gazdã al celui

de-al XI-lea Summit al Francofoniei, România adeþinut pentru 2 ani preºedinþia ConferinþeiMinisteriale a Francofoniei (noiembrie 2005 –noiembrie 2007) ºi a deþinut preºedinþiaSummitului Francofoniei, din septembrie 2006pânã în octombrie 2008. România ºi-a asumat,începând din mai 2007, pentru o perioadã de doiani, preºedinþia Comisiei politice (CPo) a Consi-liului Permanent al Francofoniei.


Activitatea consularã

Cel de-al XI-lea Summit al Francofoniei, organizat la Bucureºti de MAEfotografie de familie, 28.09.2006, Bucureºti

Cetãþeni români care au fost repatriaþi din Liban, dupã izbucnirea conflictului din aceastã þarã


delor Schengen îl reprezintã introducereasistemului V.I.S. (Visa Information System).

Considerând resursa umanã ca fiind fundamentulreformei consulare, în general, dar ºi, în modparticular, al implementãrii ºi respectãrii ulteri-oare a standardelor Schengen, s-a pus în practicão nouã politicã de personal. În cadrul DirecþieiGenerale a Afacerilor Consulare a fost creatã, deja,o direcþie specializatã pentru profesionalizareapersonalului consular, Centrul de Pregãtire ºiPerfecþionare Consularã. O primã serie de tineriabsolvenþi a definitivat cursul de pregãtire consu-larã ºi s-a alãturat corpului consular românesc,adãugând acestuia expertiza necesarã.

De altfel, toate aceste mãsuri incorporate strate-giei de implementare a standardelor Schengens-au aflat în atenþia directã a Guvernului ºi au fostaprobate în cadrul unui comprehensiv Programde mãsuri pentru modernizarea activitãþilorconsulare.

În acest context, în strânsã legãturã cu reformade personal aminititã, s-au pus bazele uneicolaborãrii adecvate ºi cu alte instituþii precumMinisterul Internelor ºi Reformei Administrative,Ministerul Justiþiei, Ministerul Muncii ºi ProtecþieiSociale, Secretariatul General al Guvernului ºi cuDepartamentul pentru Afaceri Europene. Un altpunct esenþial al acestei reforme priveºteangajarea în serviciul consular a unor persoanecalificate din comunitãþile româneºti dinstrãinãtate.

De asemenea, au fost demarate procedurileprivind modernizarea legislaþiei în vigoare pentrua face posibilã utilizarea poºtei ºi a serviciilor decurierat ºi de comunicare prin internet în rezol-varea în timp real a chestiunilor curente.

Un alt proiect cu o importanþã deosebitã estereprezentat de înfiinþarea unui call center,apelabil din întreaga lume, la tarife minime,pentru asistenþã consularã de urgenþã. Pentruimplementarea acestui serviciu au fost iniþiateproiecte-pilot în Spania ºi Italia ºi urmeazã a fiimplementate noi sisteme informatice pentruprelucrarea operativã a a bazelor de date.

În acest registru, în calitate de gestionar alactivitãþilor consulare al unui stat membru alUniunii Europene, Ministerul Afacerilor Externeºi-a creat o agendã dinamicã ºi ambiþioasã înaceastã direcþie, a reevaluat modalitãþile deatingere a obiectivelor de protejare a interesuluicetãþenilor români, precum ºi a resurselorinstituþionale ºi financiare necesare.

O atenþie specialã a fost acordatã de MinisterulAfacerilor Externe capacitãþii de reacþie în situaþiide crizã, în special atunci când sunt implicaþicetãþeni români. A fost constituit Centrul Opera-þional pentru Situaþii de Crizã. În vara anului 2006a fost organizatã evacuarea ºi transportul cetã-þenilor români din Liban, în contextul deteriorãriisecuritãþii în spaþiul Orientului Mijlociu. Au fostevacuate 775 persoane (cetãþeni români ºimembrii lor de familie). 408 cetãþeni români au


româneºti, pregãtitã cu minuþiozitate, careculmineazã cu deschiderea efectivã, în aceastãperioadã, a cinci noi consulate generale la Bilbao,Bologna, Cosenza, Trieste ºi Cracovia, a douã noiconsulate la Ciudad Real ºi Zaragoza, precum ºi aviceconsulatului de la Almeria.

Decizia de a utiliza în mod concret instituþiabiroului consular ajutã la accelerarea procesuluide extindere a reþelei de consulate. Un birouconsular se înfiinþeazã mai rapid decât unconsulat, oferind aceleaºi servicii cetãþenilorromâni. În plus, activitatea consularã s-a extinsprin utilizarea tot mai intensã a instituþiei consu-latului itinerant, pentru a acoperi necesitãþileunor comunitãþi româneºti semnificative dinoraºe unde nu dispunem de reprezentanþediplomatice.

În ultimii trei ani au fost admiºi în Corpul Diplo-matic ºi Consular al României aproximativ 150 dediplomaþi. În vara anului 2008 au fost create108 noi posturi pe schema serviciului consular,din care 63 reprezintã posturi aferente consu-latelor nou înfiinþate sau care urmeazã a fideschise pânã la sfârºitul acestui an.

Un loc important în aceastã strategie deprotejare a intereselor românilor din strãinãtateo reprezintã facilitarea serviciilor consulareoferite comunitãþilor româneºti aflate în ime-diata apropiere a graniþelor þãrii. Astfel, a fostinaugurat un consulat general la Vârºeþ, care sãdeserveascã românii aflaþi pe Valea Timocului, un

consulat general la Gyula, în Ungaria, au fostdemarate procedurile pentru deschiderea de noiconsulate generale în Serbia (Zaje?ar), precum ºiîn Republica Moldova (Bãlþi ºi Cahul) ºi a fostîntãritã capacitatea de rãspuns la necesitãþilecomunitãþilor româneºti la consulatele din Chiºi-nãu, Cernãuþi ºi Szeged.

În perioada de referinþã, nu doar aderarea Româ-niei la Uniunea Europeanã a reprezentat uncatalizator al procesului de creºtere exponenþialãa calitãþii sistemului consular, ci ºi asumareaobiectivului aderãrii, în 2011, la spaþiul Schengen.Implementarea cu acurateþe a standardelorSchengen, devenitã o prioritate majorã a politiciinoastre externe, a introdus deja rezultate extremde vizibile în cadrul activitãþii consulare.

Astfel, în organigrama MAE a fost creatã o poziþiede secretar general adjunct, responsabil deserviciul consular ºi de activitãþile legate deaderarea la spaþiul Schengen. Sub conducereaacestuia, s-au efectuat o serie de vizite deauto-evaluare la misiunile noastre de laMoscova, Kiev ºi Belgrad, Istanbul ºi Chiºinãu.Modernizarea spaþiilor în care sunt desfãºurateactivitãþile consulare în aceste prime misiunivizate se aflã în plin proces de realizare. Aceastãactivitate constituie prima fazã din procesul demodernizare a 81 de consulate, conformstandardelor Schengen, pânã în octombrie 2010.

Un alt domeniu major ce revine MinisteruluiAfacerilor Externe în implementarea standar-


Strategia Guvernului României dedezvoltare a identitãþii culturale aromânilor de pretutindeni are la bazãurmãtoarele principii: dialogul per-manent cu comunitãþile româneºti ºicu autoritãþile statelor în care trãiesc;acordul deplin cu Constituþia ºi legileRomâniei, precum ºi cu legislaþiainternaþionalã; aplicarea, în relaþiile custatele în care trãiesc etnici români, aunor norme europene privind dezvol-tarea identitãþii culturale similare cucele pe care România le promoveazãîn tratamentul minoritãþilor naþionalede pe teritoriul sãu.

Relaþiile cu românii de pretutindenis-au dinamizat, urmãrind în principaladaptarea politicilor guvernamentaleîn domeniu la fiecare categorie dindiaspora româneascã ºi la nevoilespecifice originarilor români din þãrilevecine, prin îmbunãtãþirea cadruluinormativ, a instrumentelor de implementare,prin adoptarea unor tipuri de programe mo-derne ºi creºterea alocãrilor financiare ºi logisticedestinate mãsurilor în domeniu. S-au întreprins

diverse acþiuni pentru pãstrarea identitãþii lornaþionale ºi culturale.

România a acþionat eficient pentru includereaaspectelor legate de pãstrarea ºi dezvoltarea


pãrãsit Libanul individual, prin Siria, ºi o partedintre ei a fost preluatã de cele trei convoaieorganizate de autoritãþile române. În planulintervenþiilor în situaþii de crizã pentru protejareacetãþenilor români, MAE, împreunã cu alte

instituþii ale administraþiei centrale a repatriat, în2007, 92 de cetãþeni români aflaþi în Gaza. Autori-tãþile române, prin intermediul ambasadelor dinIsrael ºi Iordania, au beneficiat de sprijinulguvernelor israelian ºi iordanian.


Alegeri pentru Parlamentul European ºi Referendum pentru votul uninominal – imagine din secþia de votare organizatã la Madrid, pentru ca românii din aceastã þarã sã-ºi poatã exercita dreptul la vot

25.11.2007, Madrid

Românii de pretutindeni

Seratã aniversarã dedicatã lui Gheorghe Iancu, balerin ºi coregraf român, care danseazã de 30 de ani în Italia. Eveniment organizat de comunitatea românã

din Milano cu sprijinul MAE, în cadrul Campaniei Piazza di Romania 30.09.2008, Milano

Comunicarea ºi diplomaþia publicã ºi culturalã aufost în aceastã perioadã instrumente extrem deimportante în promovarea politicii externe aRomâniei. Astfel MAE, în colaborare cu alte insti-tuþii, a organizat aproape 2000 de evenimentede acest gen în întreaga lume ºi în þarã (turnee,spectacole, concerte, expoziþii, manifestãri despaþiu public, participãri la târguri ºi expoziþii).MAE a derulat acþiuni menite sã promovezeRomânia în statele europene, pentru a pregãtiaderarea României la UE ºi pentru a consolidaprofilul þãrii noastre de stat membru al UniuniiEuropene, dupã intrarea în UE. De asemenea, aufost organizate evenimente pentru a contribui laconsolidarea relaþiilor bilaterale ºi pentru pro-movarea României pe plan internaþional. Deexemplu, MAE s-a ocupat de participareaRomâniei la expoziþii internaþionale, cum ar fi ceade la Aichi, din Japonia, din 2005, la care pavilio-nul românesc a primit aproximativ douã mili-oane de vizitatori. Au fost itinerate 100 expoziþiipe toate continentele. Au fost organizate, cusprijinul misiunilor României ºi al Centralei,festivaluri ale filmului românesc în peste 40 deþãri. Au fost derulate programe pentru promo-varea comunitãþilor locale la nivel european ºi

pentru strângerea relaþiilor cu absolvenþii strãinicare au studiat în România. Au fost deschisenouã institute culturale, iar pânã la sfârºitulanului 2008 vor mai fi deschise încã douã, înUcraina. MAE a derulat în 2008 o campanie de


identitãþii culturale a etnicilor români pe agendadialogului Guvernului României cu statelevecine ºi organismele internaþionale. S-au alocatfonduri pentru înfiinþarea, susþinerea ºcolilor,instituþiilor de cult, instituþiilor culturale ºi pentruburse de studiu, de care pot beneficia membriicomunitãþilor româneºti de pretutindeni, oatenþie deosebitã acordându-se etnicilor românidin statele vecine. România a acordat atenþiecultivãrii limbii române vorbite în afara graniþelorRomâniei, prin sprijinirea editãrii ºi circulaþiei

cãrþilor, ziarelor, revistelor sau producþiilor audio-vizuale.

România a acordat o atenþie specialã pentruasigurarea respectãrii drepturilor cetãþenilorromâni derivând din statutul României de statmembru al Uniunii Europene. Eforturile Româ-niei s-au canalizat atât pe plan bilateral, cu statulmembru UE, unde s-au înregistrat încãlcãri aleaquis-ului comunitar, cât ºi pe plan comunitar, lanivelul instituþiilor europene.


Comunicare ºi diplomaþie publicã ºi culturalã

Pavilionul României la expoziþia universalã din 2005, din Japonia, care a primit aproximativ

douã milioane de vizitatori 18.03.2005, Nagoya

Forumul comunitãþii românilor din Spania4–5.10.2008, Madrid

MAE a continuat procesul de reformã institu-þionalã atât la nivelul Centralei, cât ºi la nivelulmisiunilor din exterior. A aplicat un model demanagement al resurselor umane, lanþul com-petenþei profesionale, care structureazã poli-tica de resurse umane. A fost îmbunãtãþitãprocedura de admitere prin creºterea transpa-renþei ºi a eficacitãþii procesului de recrutare ºiselecþie. A crescut motivaþia personalului prinîmbunãtãþirea spaþiilor de lucru ºi creºtereasalariilor. A fost elaboratã o nouã metodologiede evaluare a performanþelor profesionale alepersonalului MAE care urmãreºte: schimbareafilosofiei de evaluare a personalului prin intro-ducerea evaluarea calitative a rezultatelor îndetrimentul celei cantitative; identificareagradului de îndeplinire a obiectivelor individualedin fiºa postului, precum ºi gãsirea unor soluþiipentru eliminarea cauzelor ce conduc la lipsaperformanþei; stabilirea nevoilor de formareprofesionalã; furnizarea informaþiilor necesaredeciziilor administrative privind promovarea,motivarea, instruirea ºi concedierea personalului.

A fost îmbunãtãþitã metodologia pentru promo-varea în grad diplomatic ºi consular prin induce-

rea competiþiei pentru creºterea performanþeiprofesionale printr-o evaluare de parcurs acarierei diplomatice. Procedura de trimitere înmisiune permanentã a personalului a crescut întransparenþã, eficacitate ºi flexibilitate (concursu-rile au o frecvenþã mai mare, iar procesul dedecizie este participativ, Comisia de evaluareconsultându-se în mod activ cu misiunile). Aufost demarate formalitãþile pentru accesareaunor fonduri europene nerambursabile care vi-zeazã crearea unui portal de gestiune aresurselor umane care va include: o platformã deînvãþare continuã în regim on-line; un site internde resurse umane; arhivarea electronicã; gestio-narea suplã a CV-urilor, fiºelor de post ºi eva-luãrilor profesionale; un site pentru recrutareaexternã care sã faciliteze atât un acces uºor alcandidaþilor, cât ºi o pregãtire prealabilã aacestora.

Ca urmare a tuturor acestor schimbãri impor-tante, MAE ºi-a dezvoltat supleþea ºi capacitateainstituþionalã de a face faþã cu succes noilorsarcini care derivã din noul statut al României.


comunicare ºi diplomaþie publicã pentru promo-varea românilor din Italia (Piazza di Romania) cusprijinul MIMMCTPL ºi al sectorului neguverna-mental. A fost încurajatã lansarea de carte deprofil precum ºi publicarea de documente dinarhivele diplomatice, prin douã programepremiate în 2008 de Uniunea Editorilor din

România („Cartea lunii la MAE“ ºi „Repere edito-riale“). Prin demersurile MAE, România a reuºit sãînscrie pe lista aniversãrilor UNESCO, pentru anii2008 ºi 2009, personalitãþi româneºti de orezonanþã aparte pentru noi, printre care Mitro-politul Andrei ªaguna – 200 de ani de la naºtere ºiEugen Ionescu – 100 de ani de la naºtere.


Reforma instituþionalã

Campania Piazza di Romania, care s-a desfãºurat la Torino,Milano ºi Roma în perioada 28 septembrie – 8 octombrie 2008

a cuprins spectacole de muzicã, dans, teatru, precum ºi o expoziþie de fotografii cu oameni ºi locuri din România

Premierea sponsorilor ºi colaboratorilor Campaniei Piazza di Romania: Ovidiu Silaghi,

ministrul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Comerþ, Turism ºi Profesii Liberale; Stefano Albarosa, preºedintele Unimpresa

ºi Lazãr Comãnescu, ministrul afacerilor externe6.11.2008, Bucureºti

Documents

Ministerul Afacerilor Externe - careproject.eu · Interguvernamentale (CIG) de redactare a docu-mentului, desfãºuratã în sem. II 2007. Ulterior, MAE a asigurat participarea României