Microsoft Word - intreg studiul · Web view- Unitatea de productie U3- tigle ceramice si produse speciale pentru invelitori, caramizi - Unitatea de productie U4- amplasata pe str

SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE 21.1 Informatii despre titularul proiectului 21.2 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare 21.3 Denumirea proiectului 31.4 Descrierea proiectului si a etapelor de acestuia ; durata etapei de 3

functionare1.5 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite 41.6 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice 61.7 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, 8

generati de activitatea propusa1.8 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si 15

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele1.9 Informatii despre documentele/ reglementarile existente privind 16

1.10planificarea/ amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectuluiInformatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura 17existenta

2. PROCESE TEHNOLOGICE 172.1. Procese tehnologice de productie 172.2 Activitati conexe 272.3 Utilitati 282.4 Capacitati in unitati fizice 292.5 Activitati de dezafectare 323. DESEURI 334. IMPACTUL POTENTIAL 414.1 Prezentare generala a zonei 414.2 Apa 424.3 Aerul 454.4 Solul 584.5 Geologia subsolului 594.6 Biodiversitate 594.7 Peisajul 614.8 Mediul social si economic 624.9 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural 635. ANALIZA ALTERNATIVELOR 636. MONITORIZAREA 657. SITUATII DE RISC 698. DESCRIEREA DIFICULTATILOR 739. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 74

ANEXE

1/92


1. INFORMATII GENERALE

1.1. I n fo r m a t i i d es p re t i t u l a r u l p r o iec t u l u i

Societatea SICERAM SA s-a infiintat prin HG 1176/1990 si, in prezent, este

detinuta de un actionariat privat, care asigura managementul administrativ, tehnic si

financiar.

Titular proiect: S.C. SICERAM S.A.

Adresa : Sighisoara, str. Viilor nr. 125

Tel/fax: 0265772251/0265777317

Mail: o f f ic e @ s i c e r am . r o

Web: ww w . s i c e r a m . r o

Profil de activitate- productia de caramida (cod CAEN 2332)

Numar inmatriculare: J26/561/1995

Persoana de contact (responsabil de mediu): ing. Florin Lazar

Director General: Sbarcea Florian

1.2. I n fo r m a t i i d es p re a ut o r u l a t es t a t a l s t u d i u l u i d e e v a l u are

PFA Carmen Moldoveanu, evaluator acreditat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii

Durabile pentru efectuare Rapoarte de evaluare a impactului asupra mediului (RIM),

Rapoarte de mediu (RM) si Bilant de Mediu (BM)- certificate anexat.

D ate d e c o n t a c t:

Persoana de contact: Carmen Moldoveanu

Telefon: 0728289682

Fax:: 0368816233

Mail: carm en.m ol dove anu@c o nsul tant .c om

2/92

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

http://www.siceram.ro/


1.3. D e n u m ir e a p r o i e c tu l u i;

ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS DE INSTALAREA A DOUA CUPTOARE IN CADRUL UNITATII 2 SICERAM

SA PENTRU PRODUCERE CARAMIDA DIN ARGILA ARSA

1.4. D escri e r e a p r o i e c tu l u i si a e t a p e l o r d e a c e s t u ia

Du ra t a e t a p ei d e fu n c t i o n are In prezent, SC SICERAM SA isi desfasoara activitatea pe un amplasament cu

suprafata de 22602 mp in cadrul a 4 unitati de productie:

- Unitatea de productie U1- produce produse ceramice de zidarie (caramizi si

blocuri ceramice),

- Unitatea de productie U2- nu functioneaza din anul 2008- se intentioneaza

retehnologizarea acesteia prin instalarea a doua cuptoare pentru ardere caramida si

repornirea unitatii;

- Unitatea de productie U3- tigle ceramice si produse speciale pentru invelitori,

caramizi

- Unitatea de productie U4- amplasata pe str. Baratilor nr. 11- cuptorul din

aceasta unitate se va dezasambla si muta in locatia fabricii de pe strada Viilor.

Alaturi de aceste unitati, pe acelasi amplasament se afla:

- atelierul mecano-energetic, de intretinere si reparatii

- centrala termica

- pavilionul administrativ

Unitatea detine Autorizatia Integrata e Mediu nr. SB 109/15.02.2010 emisa de

ARPM Sibiu.

In cadrul unitatii U2, aflata in conservare din anul 2008, se intentioneaza instalarea

a doua cuptoare pentru producere caramida din argila arsa, dupa cum urmeaza:

3/92


- Cuptor Ficola, tip Vulcano, capacitate 40 mc, an fabricatie 1998 (cuptor care va fi

mutat din unitatea de productie U4),

- Cuptor Ficola Italia, tip Vulcano, capacitate 20 mc, an fabricatie 1993.

Cu aceste cuptoare se va produce caramida pentru pavat pardoseli si caramida

pentru constructii pentru care pe piata se inregistreaza o cerere in continua crestere.

Cuptoarele se vor amplasa in spatiul existent al unitatii nr. II, la nivelul pardoselii, in

paralel cu uscatorul de caramida existent.

Cuptorul adus din Italia, cu un volum de 20 mc, este demontat pe module si va fi

reasamblat pe structura de beton care se va executa in spatiul din unitatea U2.

Cuptorul de la unitatea U4 (str. Baratilor), cu volum de 40 mc, se va demonta tot

pe module (cuptorul este din structura metalica captusit cu samota, modulele sunt prinse

unele de altele prin suruburi cu piulite), se va transporta la noua locatie si se va

reasambla pe o structura de beton care se va executa pe amplasament.

Personalul:- nr. personal angajat: 550

- nr. angajati rezidenti in zona Sighisoara: 550 persoane

Programul de lucru- permanent.

Peri o a d a d e e xe c u t ie s i fu n c t i on a r e p r o p u sa :

- inceperea lucrarilor- august 2011

- punerea in functiune a obiectivului- 1 septembrie 2011

- durata de viata- nelimitata, fiind determinata de cererea de piata.

1. 5 . I n f o r m a t ii p r i v i n d p r od u c t i a care s e v a r e ali z a s i r e s u r s e le f o l o si t e

Se vor produce produse din argila arsa.

4/92


Caracteristici cuptoare care se vor monta in cadrul sectia U2:

Tip cuptor Capacitatea deproductie (t/zi)

Densitateamaterialului (kg/mc)

cuptorul de 40 mc 11 550cuptorul de 20 mc 5 500Total unitate U2 16

Capacitate de productie/fabrica:

Nr. crt. Unitate de productie Capacitate de productie (t/zi)1. U1 8502. U2 163. U3 140

4. U4 0Total 1006

Informatii privind productia si necesarul resurselor utilizate

Tab. 1.1

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii

productiei

Denumirea Cantitateaanuala

Denumirea Cantitateaanuala

Furnizor

Produse din argila arsa

265.600 tone

Energie electrica

10200 MW Din reteaELECTRICA

Gaz metan 11232574mc

Din reteaE-ON GazDistributie

Apa 30.000 mc Din reteaArgila 300.000

toneExploatare

deschisa de SC SICERAM SA

Motorina pentru utilaje

355.000 l StatiiPECO

5/92


Tab. 1.2.Incadrarea proiectului de investitii in Directivele Europene (IPPC)

DirectivaEUROPEAN

LegislatiA

Mod de incadrare conformlegislatiei

Observatiiprivind incadrea/Justificare

1 Directiva96/61/EC-

“IPPC”(privind

prevenirea, diminuarea

si controlul poluarii

mediului)

OTU152/2005A

Anexa 1, punctul 3.5.

3.5. Instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a tiglelor, a caramizilor, a caramizilor refractare, a dalelor, a placilor de gresie sau de faianta:

a) cu o capacitate deproducţie mai mare de 75 tone/zi; şi/sau

b) cu o capacitate acuptorului mai mare de 4 mc şi cu o densitate stabilitã pentru fiecare cuptor mai mare de300 kg/mc

Capacitate=1006 t/zi

Capacitate cuptoare>4 mc

Densitate cuptoare>300 kg/mc

1. 6 . I n fo r m a t i i d es p r e m a t erii l e p r i m e, s ub s t a n t ele s a u p re p ar a t ele c h i m i c e u t ili z a t e l a p r e p a ra r ea cara m i z il o r in s e c t i a U 2

- Materia prima utilizata este argila minerala (Al2O3xSiO2yH2O). Argila este o

rocă sedimentară cu granulaţie fină (< 2 µm), alcătuită dintr-un amestec de silicaţi şi din

fragmente de cuarţ, mică etc. Este întrebuinţată în olărie, la lucrări de construcţie, în

sculptură, etc.

Argila care se utilizeaza in procesul de productie la SICERAM SA este exploatata

din zacamantul de argila Dealul Viilor Sighisoara, limitrof fabricii, si din cariera de argila

de la Bodoc, Covasna.

Compozitia chimica medie a argilelor utilizate, este:

Componentul chimic Argila galbena (%) Argila cenusie (%)P.C. 11,0 11,15SiO2 54,81 53,95Al2O3 13,94 14,85Fe2O3 5,65 5,55CaO 8,05 7,85MgO 2,55 2,65Na2O 0,97 1,01

6/92


Principalii constituienti a acestor argile (silice, alumina si componenti carbonatici)

sunt in proportiile caracteristice unor argile usor fuzibile cu caracter marnos. Compozitia

granulometrica arata argile cu textura fina, indicate pentru fabricarea de produse

ceramice cu pereti subtiri si tigle.

- Nisip cuartos- utilizat pe masa de lucru pentru fasonarea manuala a caramizilor.

Aprovizionat de la o exploatare de nisip din localitatea Dumbraveni (20 km).

- Alt produs utilizat in procesul de productie este apa. Aceasta provine de la

reteaua de alimentare a orasului.

U2.

Nu se utilizeaza aditivi sau glazuri in procesul de productie al caramizilor din sectia

- In laboratorul fabricii se fac numai incercari mecanice privind rezistenta

produselor.

Tab. 1.3Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele

chimiceDenumirea materiei

prime, a substantei sau preparatului chimic

Cantitatea anuala

Clasificarea sietichetarea substantelor sau

a preparatelor chimice

Observatii

Categorie

Periculozitate

Materii primeArgila 300.0

00 tN - -

Nisip cuartos 480 t N - -Apa 30.00

0 mcN - -

Materiale auxiliareRhodosil siliconate

51T800 l P R35,

R52/53Se utilizeaza

numai la fabricarea tiglelor in sectia U3Carbonat de bariu 40 t P R22

Ipsos (sulfat decalciu semihidratat)

240 t N - Numai insectia U3 pentru

realizarea mulajelor de tigla

7/92


Denumirea materieiprime, a substantei sau

preparatului chimic

Cantitatea anuala

Clasificarea sietichetarea substantelor sau

a preparatelor chimice

Observatii

Categorie

Periculozitate

Materii primeSilicon 20 t N - Se utilizeaza

in sectia U3 pentrureducerea

dimensiunii porilortiglelor

Ambalaje folie,banda polipropilena si

paleti de lemn

400 t N - -

Ulei hidraulic H46, ulei de transmisie L150,

M40, M30, T90

15 t P R22 -

Motorina 354.479 l

P R10, R40, R 51/53, R 65, R

66

Pentru transport

N= nepericulos pentru mediu P= periculos pentru mediu R10- inflamabilR22- iritant, toxic prin inghitireR35- corozivR40- posibile riscuri cu efecte ireversibileR52/53- nociv pentru mediul acvatic, poate cauza efecte nefaste pe termen lung

pentru mediul acvaticR 65, R66- nociv

1. 7 . I n f o r m a t ii d e s p r e p o l u a n t ii f i z i c i s i b i o l o g ici c a r e a f ec t e a z a m e d i u l , g e n e r a t i d e a c t i v i t a t ea p r op u sa

Dat fiind specificul activitatii nu exista riscul contaminarii mediului cu germeni

patogeni sau aparitia vreunui impact de natura biologica.

Procesele si instalatiile pentru fabricarea caramizilor nu sunt procese care sa

degaje mirosuri.

8/92


Emisiile de calduraDesi instalatiile de obtinere a caramizilor si tiglelor ceramice cuprind si faza de

ardere la temperatura de 950-10200 C, emisiile de caldura nu depasesc limitele prevazute

de legislatia muncii, deoarece:

- uscatoriile sunt izolate termic pentru a impiedica disiparea caldurii;

- tubulaturile de transport agent termic sunt izolate termic;

- cuptoarele de ardere au in structura peretilor straturi de termoizolatie, adecvate

ca grosime temperaturilor de procesare;

- imediat dupa ardere, produsele sunt racite avansat cu aer insulflat, aerul

preincalzit fiind recuperat pentru uscatorie, reducand consumul de gaz la aceasta.

Categorie aparte de poluanti fizici, o constituie zgomotul si vibratiile in

comunitatea umana.

Sursele de zgomot in faza de constructie si inchidere activitate- vor avea

caracteristici stationare si tranzitorii, fiind de asteptat ca vor fi asociate urmatoarelor

activitati :

Transportul materialelor si echipamentelor la obiectiv;

Activitati de constructii, respectiv demolare.

Aceste surse de zgomot este probabil sa depaseasca in timpul zilei nivelul maxim

admis, dar vor fi pe durata limitata- cca 2 luni. Montarea cuptoarelor se va face in spatiu

inchis, peretii din beton ecranand in mare masura zgomotul produs de montarea

acestora.

Sursele de impact prin zgomot si vibratii ascociate activitatilor de functionare din

cadrul proiectului sunt anticipate sa existe. Natura si numarul unor astfel de surse va

varia in diverse faze ale proiectului si vor include :

Utilizarea vehiculelor motorizate pentru transportul materialelor dinspre

amplasament catre beneficiari (variaza in functie de sezon: vara- cca 70 transporturi/zi;

iarna- cca 20 auto/zi).

Operarea utilajelor mobile si stationare din interiorul amplasamentului- fata de

situatia existenta pana in prezent, punerea in functiune a celor 2 cuptoare in cadrul

9/92


sectiei U2 va introduce surse de zgomot- ventilatoarele montate pe cuptoare (2

ventilatoare pentru aer de racire si 2 ventilatoare pentru aer de combustie). Sursele de

zgomot introduse le inlocuiesc de fapt pe cele existente din dotarea cuptorului care se va

demola si va fi inlocuit cu cele 2 cuptoare.

Receptorii potentiali ai zgomotului si vibratiilor vor include angajatii si populatia din

afara limitelor amplasamentului.

Distante pana la zonele locuite :

- La SV- Scoala Generala cu gradinita de copii, situata la cca 50 m de gardul

societatii,

- In S- in vecinatatea amplasamentului, pe partea opusa a strazii Viilor, exista

cateva locuinte particulare- cca 70 m.

Nivele de zgomot ale utilajelor care functioneaza in incinta obiectivului sunt :

- benzi transportoare din cauciuc- maxim 65 dB

- alimentator dozator cu banda- cca 60 dB

- valturile de macinare argila- maxim 65 dB

- malaxor- maxim 65 dB

- ventilatoare- cca 50 dB

Aceste nivele de zgomot, desi se situeaza in cadrul pragului admisibil prevazut prin

fabricatie si prin normele de functionare, introduc cumulat un zgomot de fond in incinte si

o sursa slaba de vibratii. In afara programului curent de intretinere/ reparatii/ verificare a

acestor echipamente, amplitudinea zgomotului si a vibratiilor nu poate fi redusa in incinte.

In schimb, acestea sunt deservite de un numar mic de personal si pe o perioada limitata

de timp (nu necesita prezenta umana continua) si astfel se reduce impactul asupra

factorului uman.

Alte surse de zgomot:

- camioane de mare tonaj pentru aprovizionare cu materii prime si transport

produse finite- intre 65-85 dB. Frecventa de transport variaza in functie de cerere: vara-

10/92


cca 70 transporturi/zi; iarna- cca 20 transporturi/zi. Strada Viilor este o strada de legatura

si catre alte obiective economice din zona, intens circulata.

- manipularea materialelor si produselor finite, ambalare, incarcare in utilajele de

transport.

Sursele de zgomot generatoare de disconfort pentru populatia din zona sunt,

preponderent, legate de activitatea de transport. Celelalte activitati industriale se

desfasoara in incinta tehnica, amplasata la distanta de cca 100-150 m de spatiul locuit, in

incinta inchisa, unde zgomotul este ecranat de peretii din beton sau fonoabsorbanti ai

halelor de productie.

Fata de situatia deja existenta pe amplasament, nivelul de zgomot nu va suferi

modificari semnificative, avand in vedere nivelul estimat al productiei:

- pana in anul 2008 cand a intrat in conservare, in sectia U2 capacitatea de

productie era de 70 t/zi

- dupa modificari, capacitatea de productie in sectia U2 va fi de 16 t/zi- ceea ce

inseamna o reducere a numarului necesar de transporturi.

Nu au fost reclamatii legate de nivelul de zgomot.

Reglementari din Romania privind zgomotul si vibratiile

STAS 10009-88 : Acustica urbana : Limite admisibile ale nivelului de zgomot- acest standard se refera la limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul

urban, diferentiate pe zone si dotari functionale, pe categorii tehnice de strazi. Astfel,

conform acestui standard, avem stabilite ca limite, pentru amplasamentul studiat,

urmatoarele valori :

Tab. 1.4Spatiul considerat Observatii Nivel

zgomot echivalent, Lech (dB)

Valoareacurbei de zgomot Cz, (dB)

Nivelul dezgomot de varf, L10 (dB)

Incinta industriala La limita zonelorfunctionale

65 60 -

Strada de categorietehnica II, de legatura

Masurat labordura trotuarului

70 65 80

11/92


Spatiul considerat Observatii Nivelzgomot echivalent, Lech (dB)

Valoareacurbei de zgomot Cz, (dB)

Nivelul dezgomot de varf, L10 (dB)

Parcaje auto La limita zonelor functionale

90 85 -

In interiorul zonelor functionale

90 85 -

Incinte de scoli, crese,gradinite, spatii de joaca pentru copii

La limita zonelorfunctionale

75 70 -

In interiorulzonelor functionale

85 80 -

In cazul unor actiuni izolate caracterizate printr-un nivel ridicat de zgomot, acesta

poate suferi corectii in functie de durata sa (exprimata in procente fata de o perioada de

referinta de 8 h ziua sau 30 min. noaptea). Astfel, pentru o durata de max. 2 h/zi, nivelul

de zgomot admisibil pentru incinta industriala poate fi corectat cu 5 dB, astfel incat, pentru

2 h/zi se poate accepta un nivel de zgomot echivalent, la limita incintei industriale, de 70

dB.

Ordinul 536/1997 stabileste limitele maxim admisibile ale nivelelor de zgomot

(Leq) in locuinte. Limitele pentru orele de zi (06.00-22.00) sunt de 50 dB(A), masurate la

2 m de fatada cladirii ; pentru orele de noapte (22.00-06.00) limitele sunt stabilite la 40

dB(A) langa cladiri, la 2 m de fatada.

12/92


Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitateTab. 1.5.

Tipulpoluarii

Sursa depoluare

Nr. sursede poluare

Poluaremaxim admisa (limita maxim admisa pentru om si mediu)

Poluarede fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/educere

Masuri deeliminare/ reducere a poluarii

Pe zonaobiecti- vului

Pe zone deprotectie/ restrictie aferente obiectivului conform legislatiei in vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere saualte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fondFara masuri deeliminare/ reducere a poluarii

Cu implementareamasurilor de eliminare/ reducere a poluarii (**)

Zgomot I. IN ETAPA DE FUNCTIONAREFunctionare utilaje

Utilajele si activitatile din fabrica

65 dB (pt. mediu)

87 dB (pt.om)

50-60 dB(A)

60-85 dB 65 dB 65 dB 60 dB vezi paragraf urmator

Activitatea de extractie a argilei in cariera

Utilaje de extractie si transport

65 dB (pt. mediu)

87 dB (pt. om)

50-60 dB(A)

60-85 dB 65 dB 65 dB 60 dB

II. IN ETAPA DE CONSTRUCTIEMasini grele

de transport materiale de constructie

2 transporturi agabaritice pe

perioada constructiei

(2 luni)60 dB1

87 dB2

40-50 dB 60-70 dB 55 dB 55 dB 50 dB vezi paragrafurmator

Manipulare aterii prime si tilaje : ncarcare/ escarcare

La fiecare transport)

40-50 dB 60-70 dB 50 dB 50 dB 50 dB

Vibratii Nu se cunoaste frecventa acestora.Miros Nu este cazul

Radiatie electromagnetica- Nu este cazulRadiatie ionizanta- Nu este cazulPoluare biologica- Nu este cazul1- conform STAS 10009/882- conform Normelor Republicane de Protectie a Muncii/2002 aprobate cu Legea Protectiei Muncii nr. 319/2006

13/92


Masuri potentiale de atenuare a depasirilor observate ale limitelor de zgomotI. In faza de constructie

- Se va stabili frecventa livrarilor cu camioane de mare tonaj astfel incat sa se evite o

concentrare de impacturi asupra zonei,

- Se vor urmari si verifica permanent parametrii de functionare pentru instalatiile rutiere si

nerutiere, sub aspectul functionalitatii tobelor de esapament, pierderi de combustibil si

lubrefianti.

- Se va respecta programul de ungeri al utilajelor cu frecventa prevazuta in cartea tehnica

a instalatiilor,

- Evitarea functionarii “in gol” a utilajelor,

- Se vor respecta graficele de revizii tehnice specificate in cartile tehnice ale utilajelor

folosite,

II. In faza de exploatare

- Se vor respecta recomandarile din cartea tehnica a utilajelor privind graficele de revizii

si reparatii,

- In cazul semnalarii unor zgomote in functionare peste nivelul normal se vor lua imediat

masuri de identificare a cauzei si remediere a defectului,

- Plantarea, pe laturile invecinate cu gradinita, a unei perdele de arbori care sa constituie,

in timp, o bariera fonica pentru zgomotul generat.

- Monitorizarea zgomotului si implementarea actiunilor corective/ preventive acolo unde

este necesar ;

- Pastrarea inchisa a geamurilor si usilor in timpul lucrului

- Se vor evita operaţiile care pot mari nivelul de zgomot, in timpul nopţii, precum si orice

activitati in afara halelor

- Efectuarea, conform prevederilor din autorizatia IPPC, a unui studiu de zgomot o data la

3 ani prin care sa se stabilieasca evolutia nivelului de zgomot si masurile care se impun pentru

incadrarea in limitele impuse de reglementarile in vigoare.

Recomandari BAT

- capsularea utilajelor sau componentelor generatoare de zgomot

14/92


- utilizarea de ventilatoare silentioase cu turatie mica

- izolarea fonica a geamurilor si peretilor

- mentinerea unei bune mentenante a instalatiei

Co n c l u z i e :

Din apecierea nivelului de zgomot echivalent langa fabrica si propagarea acestuia pana

la zona cu locuinte, se poate aprecia ca aportul la nivelul de zgomot existent, la o distanta de

50 m de limita amplasamentului (zona cu locuinte) se va incadra in limitele admise.

1.8. D e s c r i erea p ri n c i p a l el o r al t er n a t i v e s t u d i a t e d e t i t u l ar u l p r o ie c t u l u i si i n d ic a r ea m o t i v el o r a l e g e rii u n e i a d i nt re e l e

Elementele propuse de proiect sunt rezultatul unor evaluari efectuate de SC SICERAM

SA pentru a analiza alternativele si pentru a alege optiunea cea mai viabila si cu efecte

sociale, economice si de mediu durabile.

A. C atego r i a «a l t e r n a t i v a z e r o »- este alternativa in care proiectul nu se va realiza. In

acest caz se va lucra in continuare in doua locatii (strada Viilor si str. Baratilor), locatia de pe

str. Baratilor lucrand la capacitate redusa (1,3 t/zi) ineficient d.p.v. economic.

B. C a t e g o r i a « a l te r n a t i v e p e nt r u a m p l a s a r e a o b i e c t i v u l u i »:

Criteriile care au dus la realizarea acestor investitii au fost urmatoarele :

- Eficientizarea activitatii prin mutarea activitatii sectiei U4 de pe strada Baratilor pe

acelasi amplasament cu locatia principala a fabricii de caramida. Aceasta va duce la economii

importante legate de transport, utilizarea eficienta a energiei pe un singur amplasament si

gestionarea problemelor legate de productie dintr-o singura locatie ;

- Cererea de produse de caramida in continua crestere;

- Apropierea de sursa de materie prima (cariera de argila) si existenta utilitatilor

necesare efectuarii activitatilor.

15/92


1.9. I nf o r m a t ii d e s p r e do c um e nt e l e / re g l e m e nt a ri l e e x is t e n t e p r i v i n d p l a n i f icarea/ a m e n aj a r ea t e ri t o r i ala in z o n a a mp l a s a m e n tu l u i p r o ie c t u l u i

Firma SICERAM SA isi desfasoara activitatea pe o suprafata aferenta unitatilor

tehnologice de fabricare a produselor ceramice si pe o alta pe care se suprapune zacamantul

de argila ce constituie sursa de materie prima. In proprietatea societatii se afla o suprafata de

94.381,46 mp. Pentru desfasurarea activitatii curente, firma a inchiriat de la Primaria

Municipiului Sighisoara, Mures, o suprafata de 139.999,0 mp.

Societatea este amplasata in intravilanul localitatii Sighisoara, UTR 46 conform PUG

Sighisoara.

Amplasamentul societatii dispune de facilitatile si utilitatile necesare efectuarii

activitatilor:

1. Pentru realizarea investitiei exista emis un Certificat de Urbanism nr. 152/2011 emis de catre Municipiul Sghisoara pentru « Retehnologizare linie tehnologica (atelier de

productie nr. 2).

2.Contract de furnizare a energiei electrice nr. 18/2010, incheiat cu SC Arelco

Distributie SRL ;

3. Contract de vanzare cumparare gaze naturale nr. 2/2009, incheiat cu Petrom Gas

SRL;

4. Contract de bransare/racordare si utilizare a serviciilor publice de alimentarecu apa si canalizare nr. 42/2007, incheiat cu SC Compania AQUASERV SA ;

5. Contract de prestare a serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 84/2008incheiat cu SC Schuster Ecosal SRL.

Societatea are urmatoarele vecinatati:

- La V, NV si N- zona de pasune si padure pe versantii dealurilor, la poalele

acestora existand locuinte de tip rural;

- La E si NE- Dealul Viilor (cariera de argila) si pasuni, padure;

- La SV- incinta unei Scoli generale cu gradinita de copii, situata la cca 50 m de

gardul societatii;

16/92


- La S si SV- strada Viilor care asigura accesul in zona, linia CF de care dispune

societatea si mici unitati de productie apartinand zonei industriale Valea Viilor. Invecinat

societatii cu strada Viilor sunt case particulare.

Societatea nu este amplasata in zona protejata.

1.10. I nf o r m a t ii d es p re mo d ali t a t i l e p r o p u se p e n t ru c o n e c t a r e la i nf r a s t r u c t u r a e x i s t e nt a

Accesul la carosabil- se face pe strada Viilor care face legatura cu drumul european

E60 si calea ferata din zona. In incinta, drumurile de legatura cu unitatile tehnologice, zonele

de depozitare produse finite, aprovizionare, desfacere- sunt amenajate corespunzator

(asfaltete, rigole de scurgere a apei, suprafete de protectie).

Accesul la utilitati :

1. gaz metan- din conducta de distributie a DISTRICT GAZ SA ;

2. energie electrica- din reteaua de distributie a SC ELECTRICA SA ;

3. apa potabila- din retea oraseneasca ;

4. canalizare ape menajere- in retea oraseneasca.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. D escri e r e a p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e

Pentru investiţia propusă s-a luat în considerare nevoia îmbunătăţirii si eficientizarii

fluxului de producţie.

Unitatile tehnologice productive, in prezent sunt:

- Unitatea de productie U1- produce produse ceramice de zidarie (caramizi si

blocuri ceramice);

17/92


- Unitatea de productie U2- se intentioneaza repornirea acesteia dupa o

perioada de oprire care dureaza din anul 2008- prin dotarea acesteia cu 2 cuptoare cu

capacitati de 40 mc si 20 mc;

- Unitatea de productie U3- produce tigle ceramice si produse speciale pentru

invelitori, caramizi.

Etape ale fluxului tehnologic:

1. extractie argila

2. depozitare argila

3. preparare argila

4. malaxare si extrudare

5. debitare produse crude

6. incarcare pe vagoneti a produselor crude si transportul la uscatorii

7. uscare caramizi, descarcare

8. sortare produse uscate

9. incarcare produse uscate pe vagoneti pentru ardere

10. ardere in cuptoare

11. descarcare, sortare, paletizare

12. depozitare, expeditie.

Activitati conexe fluxului tehnologic:


- atelierul auto

- atelier turnare forme de ipsos

- pavilion administrativ

1. Materia prima utilizata de societatea SICERAM SA este argila bruta extrasa din

zacamantul Dealul Viilor- Sighisoara si din cariera Bodoc, jud. Covasna. Argila este extrasa din

cariera dupa ce s-a executat decoperatare si inlaturarea stratului de steril. Extractia argilei se

face in trepte, cu ajutorul excavatorului, incepand cu partea superioara a carierei, spre baza

acesteia.

18/92


2. Cariera de argila fiind limitrofa perimetrului fabricii depozitarea materiei prime se

realizeaza in suprafata aferenta zonei de exploatare.

3. Argila extrasa se impinge cu buldozerul de pe trepte la halda de la baza

zacamantului in vederea macerarii (prelucrare naturala a argilei sub actiunea apei si a

intemperiilor intr-un interval de timp intre 6 luni-1 an). Pentru aceasta, la SICERAM sunt cateva

spatii destinate acestor operatiuni. Unul din aceste spatii este delimitat intr-o cladire separata

de unitatile de productie unde se afla un echipament specializat, numit Kollergang si care

permite maruntirea si amestecarea materiei prime. Argila macerata este incarcata in

autobasculante si transportata la sectiile de preparare ale celor trei unitati.

4. Dupa aceasta etapa, argila in amestec este transportata cu mijloace auto in primul

buncar in care se realizeaza malaxarea ei, amplasat intr-un corp de cladire individual, pentru a

fi utilizata de o parte din sectii la obtinerea diferitelor produse. Astfel, pentru toate sectiile cu

productie automatizata, argila nu se depoziteaza in incinta productiva, fiind adusa pe benzi

rulante dintr-un buncar de depozitare si prelucrata functie de categoria de produse ceramice

specifice: caramizi, placi ceramice sau tigle.

In acelasi mod se face si alimentarea cu materia argiloasa macinata provenita din

rebuturi nearse si reintrodusa in productie.

Procese tehnologice specifice- Unitatea U1- obtinere termoblocuri

In cadrul unitatii U1 se fabrica urmatoarele tipuri de produse:

- termobloc T30

- termobloc T38

- termobloc T 25

- elemente de planseu TP16

- elemente de planseu TP20

De la concasorul cu valturi fine argila vine printr-un sistem de benzi si cade in cuva

malaxorului presei. Argila este omogenizata sub actiunea paletelor si contrapaletelor iar in a 2-

19/92


a parte a cuvei, impingerea argilei se face cu ajutorul snecurilor, argila trecand prin gratarele

cuvei in camera de vidare. Aici, cu ajutorul unei pompe de vid cu inel lichid, antrenata

independent, argila este dezaerata. Argila dezaerata este impinsa la filiera, care da forma si

dimensiuni produsului. Dupa iesirea din presa, calupul de argila este taiat de o sarma a unei

mase automate de taiat in 6 bucati. Produsele ceramice astfel taiate sunt incarcate cu ajutorul

instalatiei automate de incarcare, pe vagoneti de uscare si introduse in uscatorie.

Instalatia este alcatuita din:

- instalatie electronic digitala cu display, pentru vizualizarea grafica a

parametrilor de putere absorbita a celor doua motoare, a umiditatii si consumului de apa;

- cabluri electrice de alimentare a instalatiei electronice si a celei hidraulice;

- grupul hidraulic de reglare a apei;

- transformator ampermetric;

- indicator de cantitate pentru argila alimentata in malaxor;

- durometru digital- indica presiunea in capul presei

Tratamentul termic

Tratamentul termic al produselor ceramice consta intr-un proces de uscare si apoi de

ardere. Uscarea tremoblocurilor se face intr-o uscatorie tunel, asistata pe calculator.

Capacitate uscatorie= 132 vagoneti dispusi pe 4 linii+ 13 vagoneti la capatul de

introducere.

Capacitatea de incarcare a vagonetului difera in functie de produsul fasonat. Vagonetii

cu produse se deplaseaza prin uscatorie in contracurent cu agentul termic. Agentul termic

pentru uscarea produselor din uscatorie este recuperat printr-o tubulatura metalica de la

cuptorul-tunel, din zona de racire rapida. Cu ajutorul unui ventilator de 160.000 mc/h, aerul

cald este introdus in uscatorie la o temperatura cuprinsa intre 30-900 C, in functie de produsul

aflat in uscatorie.

Ciclul de uscare este de 24-27 ore, in functie de incarcatura uscatorului.

Vagonetii cu produse uscate sunt descarcati cu ajutorul unei instalatii de descarcare

automat si, printr-un sistem de benzi, aceste produse ajung la instalatia automata de incarcare

a produselor uscate pe vagonetii de ardere. Un muncitor indeparteaza produsele defecte de

20/92


pe banda. Un piston hidraulic impinge vagonetul incarcat in afara razei de actiune a

automatului de incarcare, simultan fixand urmatorul vagonet pentru incarcare.

Trenul de vagoneti cu produse uscate este introdus intr-un preincalzitor de unde

produsele ies cu o umiditate de max. 3%. Agentul termic cu care este alimentat preincalzitorul

este asigurat de 4 ventilatoare care introduc aer din mediul ambiant pentru racirea rotilor

vagonetilor din cuptor si care este refulat de un ventilator la o temperatura de maxim 2000 C,

printr-o tubulatura, in partea de extragere a vagonetilor din preincalzitor. In caz de nevoie,

daca temperatura agentului este prea mica (mai mica de 500 C), se poate folosi si un

generator termic cu aer amplasat pe cuptor, in zona de intrare in cuptor. Pe preincalzitor, este

montat un cos cu tiraj natural. Vagonetii din preincalzitor sunt introdusi in cuptorul Piccini cu

ajutorul unei instalatii hidraulice. Toate operatiunle sunt programate si asistate de calculator.

Ciclul de ardere este de 28 ore, temperatura maxima de ardere este de 9800 C iar ca

minima la palier este de 9400 C, temperatura produselor evacuate din cuptor este de 300 C.

Cuptorul Piccini este echipat cu ventilatoare, tubulatura metalica pentru recuperara

aerului cald, pentru evacuarea gazelor, pentru alimentarea cu aer de combustie. Instalatia de

gaz metan alimenteaza 18 arzatoare x 24,8 mc/h laterale si 14 arzatoarex 6,2 mc/h,

pozitionate in bolta cuptorului, pentru o productie zilnica de 850 t produs.

Tablourile de comanda impreuna cu calculatorul sunt amplasate intr-o incapere unde

sunt supravegheate de un operator.

Vagonetii cu produsele arse sunt scosi din cuptor cu ajutorul instalatiei hidraulice, pe un

transportator care le transporta la linia de descarcare, unde sunt descarcati automat, sub

supravegherea unui operator.

Sortarea- ambalarea produselor

Produsele arse sunt sortate, paletizate, infoliate automat si transportate pe o banda

rulanta la locul de unde sunt preluati de un motostivuitor cu 3 furci si transportati in depozit.

Livrarea se face din depozit cu ajutorul mijloacelor de auto de transport.

- Unitatea U3- obtinere tigle si caramizi

Fasonara si uscarea tiglelor si caramizilor

21/92


In cadrul unitatii 3 se fabrica tigle tip Marsilia, Portugheza, Valahia, Bavaria, Francia,

baltica si produse speciale aferente tiglelor de camp. In procesul de fabricatie a tiglelor se

foloseste argila de Bodoc, extrasa din cariera proprie, adusa si depozitata in halda de macerare

din cadrul societatii. Fasonarea produselor la sectia 3 se face pe o linie de fabricatie pentru

tiglele de camp si alta pentru produsele speciale (subcoama, laterale, aerisitoare, olane,

coame). Pe linia de tigle de camp se pot fasona caramizi GV 240x115x88 mm.

Fasonarea tiglelor de camp se face prin presare pe o linie tehnologica Bongioanni, linia 1

de fasonare. Argila din siloz este transportata la valturile fine. Inaintea intrarii in valturile fine este

supusa actiunii unui electromagnet care indeparteaza impuritatile metalice care pot apare

accidental in argila. Argila din valturile fine este transportata de un transportator cu banda la

omogenizatorul PSV 1900 Morandi, unde are loc omogenizarea amestecului argila- apa.

Omogenizatorul este prevazut cu un sistem automat de reglare a umiditatii, in functie de

cantitatea de argila care vine pe banda. Din omogenizator, argila este dirijata la presa vacuum

24 MEV, prevazuta cu filiera dubla, unde se obtin galetele din pasta de argila. Forma si

dimensiunile galetelor difera in functie de tipul de tigla care se fasoneaza. Galetele sunt

transportate de un transportator cu banda, la una din cele doua prese de fasonare, presa 11PV,

prevazuta cu 6 cuiburi si presa CRONO prevazuta cu 12 cuiburi. In functie de tipul de tigla

fasonat, cele doua prese pot functiona simultan sau nu. Prin presare, surplusul de pasta se

indeparteaza si cade liber pe un sistem de benzi transportoare care il reintroduce in

omogenizator. Tiglele fasonate sunt asezate automat pe rame metalice si sunt depuse pe

vagonetii uscatorului si introduse in uscator.

Uscarea tiglelor si caramizilor

Uscarea produselor se face in doua uscatorii-tunel: una pentru tiglele de camp si alta

pentru produsele speciale..

Aerul cald necesar uscarii produselor provine partial din recuperare de la cuptor iar daca

temperatura aerului nu este suficienta se utilizeaza un generator de caldura pentru fiecare

uscatorie. Ciclul de uscare este de 24 ore si ajunge pana la 46 ore cand se face schimbare de

sortiment. Temperatura maxima de uscare la tigla este de 590 C si de 800 C la caramizi.

22/92


Arderea tiglelor si caramizilor

Arderea produselor (tigle si caramizi) se face in cuptorul monostat de tip Piccini. Vagonetii

incarcati cu produse ceramice se introduc in preincalzitor unde se elimina umiditatea ramasa si

de aici sunt introduse in cuptorul Piccini cu un transbordor. Ciclul de ardere este de 43 ore si

temperatura de 9300 C pentru tigle si 9600 C pentru caramizi. Urmarirea procesului de ardere se

face automat, pe calculator. Cuptoarele sunt echipate cu ventilatoare contrapresiune, ventilator

recuperare aer cald, ventilator de racire, ventilator exhaustor, 2 ventilatoare aer de combuste,

termocuple pentru masurarea temperaturii.

Descarcarea, ambalare si depozitare

Descarcarea tiglelor de camp se face automatizat iar pentru produsele speciale si

caramizi se face manual. Produsele arse sunt descarcate, paletizate, etichetate si depozitate in

depozitul de produse inite, pe sortimente.

Livrarea se face cu mijloacele de transport ale clientului.

- Unitatea U2- obtinere caramizi pline si caramida pentru pavat pardoseliPrepararea

La unitatea U2 se fasoneaza caramida plina si caramida pentru pavat pardoseli. Argila

adusa cu camionul din cariera este basculata in alimentatorul cutie, de unde, pe o banda

transportatoare trece printr-un Kollergang cu taler fix, unde are loc corectia de umiditate,

omogenizarea amestecului si o prima macinare a argilei. Argila cade prin orificiile gratarului de

Kollergang intr-un alimentator rotund cu farfurie si melc care alimenteaza o pereche de valturi

fine, dupa care cade in presa de calupi. Calupii sunt transportati de o banda transportatoare si

sunt depozitati in hala de fasonare.

Fasonarea caramizilor

Din depozitul de calupi se alimenteaza o presa vacuum tip Bongioanni O 350 mm in care

se fasoneaza caramida plina si platane ceramice. Semifabricatul este taiat la masa de taiat,

preluat de banda transportatoer pana la presele de fasonare a produselor. Produsele taiate

sunt incarcate pe vagoneti Keller si duse in camerele de uscare.

23/92


Uscare si ardere caramizi

Uscarea caramizilor se face in uscatorii Keller. Ciclul de uscare este de 72 ore,

temperatura agentului de usare=1700 C. Uscarea se face cu aer cald recuperat din procesul de

ardere.

Caramida plina extrudata se aseaza manual pe vagonetii de uscator si se introduce in

uscator. Dupa ciclul de uscare, caramida plina se descarca si apoi se incarca manual pe

vagoneti in cuptor si se introduce la ardere.

Caramida de pavat pardoseli se fasoneaza manual, se aseaza la uscat, dupa care se

incarca manual pe vagonetii din cuptor si introdusa la ardere.

Caracteristici cuptoare:

- cuptor Ficola, tip Vulcano, an fabricatie 1988, capacitate= 40 mc, temperatura de

lucru=11500 C, putere 4186 kWh (existent in sectia U4 de pe strada Baratilor). Dimeniuni: L=18

m, l= 5,2 m.

- cuptor Ficola Italia, tip Vulcano, an fabricatie 1993, capacitate= 20 mc, temperatura de

lucru=11500 C, putere 2850 kWh. Dimensiuni: L=15,7 m, l= 5,0 m.

Cuptoarele se vor amplasa in spatiul existent al U2, la nivelul pardoselii, in paralel cu

uscatorul de caramida existent.

Cuptorul adus din Italia (20 mc) este demontat pe module si se va remonta pe structura

de beton.

Cuptorul de 40 mc, adus de la U4, se va demonta e modul (este din structura metalica,

captsit cu samota, modulele sunt prinse unele de altele prin suruburi cu piulite. Se va transporta

la noua locatie si se va reasambla pe o structura de beton.

Cuptoarele care se vor monta in sectia U2 sunt de tip camera, captusite cu materiale de

termoizolatie moderne (tip fibre ceramice), cu functionare pe baza de curba de ardere

programata. Functioneaza pe cicluri de ardere care dureaza 48 ore. Intreg ansamblul cuptor

este import Italia.

Greutatea de produse arse intr-un ciclu de ardere:

- cuptorul de 40 mc= 22 tone/ 48 ore

- cuptorul de 20 mc= 10 tone/48 ore.

24/92


Cuptoarele Piccini sunt echipate cu ventilatoare, tubulatura metalica pentru recuperarea

aerului cald, pentru evacuarea gazelor, pentru alimentarea cu aer de combustie.

Cuptorul de 40 mc este prevazut cu 6 cosuri de evacuare a emisiilor rezultate din

procesul de ardere iar cuptorul de 20 mc are 4 cosuri de evacuare, fiecare cos avand

dimensiunile:

- h= 6 m

- diametru= 0,148 m

Dupa ciclul de ardere caramida se aseaza pe paleti si se ambaleaza manual.

Alte modificari in sectie: schimbarea pozitiei malaxorului biax si a presei.

25/92


Schema fluxului tehnologic unitatea 2

INTRARI PROCES IESIRI

ARGILA DEPOZITARE MATERIE PRIMA

pulberi

ENERGIETRANSPORT PE

BENZI

Pulberi zgomot

APA, ENERGIE MACINARE, OMOGENIZARE

Pulberi zgomot

ARGILA, APA

CALDURA RECUPERATA DIN

PROCESUL DE ARDERE GAZ

Produse crude

GAZ METAN Produse uscate

PRESARE, MODELARE

USCARE

ARDERE

Deseuri mulaje, deseuri produse crude care

se reintroduc in proces

Produs uscat Vapori de apa

Emisii

Emisii Zgomot Caldura

Produse arse

Produse arse SORTARE Produse finiteRebuturi (deseu)

AMBALAJE (foliePVC, paleti lemn)

AMBALARE Produse finite paletizateDeseuri ambalaje

Produse finite ambalate COMBUStIBIL

TRANSPORT Noxe

26/92


2.2. Activitati conexeCentrala termica- este montata in pavilionul administrativ si se utilizeaza la incalzirea

spatiilor pe perioada iernii. Centrala este de tip DTG 320-10S. Putere utila= 162/113 kW,

consum orar= 17,8-20,77 Nmc, 20,77-24,16 Nmc/h, presine= 6 bari, temp= 1100 C. Evacuarea

gazelor arse se face c tiraj natural, printr-un cos de dispersie cu diametrul= 0,3 m si h= 12 m.

Atelier mecano-energetic- este o constructie de caramida, tip hala industriala, cu un

singur nivel, cu acoperis realizat din placa de beton armat, hidroizolat. Are in dotare strunguri,

masini de gaurit, polizoare, ferastrau mecanic, aparate de sudura autogena. Tot in cadrul

atelierului functioneaza o forja manuala cu vatra fixa, cu gaz metan (arzator de 5 mc/h, cos de

evacuare fortata H=6 m si diametrul= 0,3 m) in care se realizeaza piesele de schimb necesare

utilajelor/ echipamentelor aflate in dotare si pe fluxul tehnologic. Forja manuala functioneaza in

regim discontinuu.

Atelier de tamplarie- este o constructie de caramida, tip hala industriala, cu acoperis

din placa de beton armat. In acest atelier se realizeaza fasonarea si debitarea lemnului pentru

necesitati interne (rame pentru fasonat padoseala, bete de fasonat, cozi de unelte, rame

pentru tigle). Are in dotare masina de slefuit, masina de rindeluit, strung pentru lemn, fierastrau

panglica, masina pentru indreptat, exhaustor pentru captarea prafului/ particulelor din lemn.

Atelierul auto- este o constructie din caramida, tip hala industriala, cu acoperis placa

de beton hidroizolata. In atelier se executa reparatii ale mijloacelor de transport proprii ale

societatii. Acesta are in dotare un polizor, o masina de gaurit, un redresor de pornire a

masinilor.

Parcul auto

Mijloace de transport aflate in dotare:

- Auto Peugeot Boxer, pe motorina, pentru aprovizionare

- Tractor U650

- motostivuitoare- 6 buc., pentru incarcare si manipulare produse finite/ semifinite

27/92


- motostivuitoare LINDE- 5 buc., pentru incarcare si manipulare produse finite/

semifinite,

- automacara 5 tone- 1 buc., pentru incarcare si manipulare produse finite/ semifinite,

- autoturism VOLVO Cx70

- autoturism VOLVO Cx60, 2 buc.

- autoturism BMW 320

- autoturism VOLVO S40

- auto PEUGEOT, pe motorina, pentru aprovizionare

Depozit de carburanti

Combustibilul auto (motorina) este depozitat intr-un rezervor metalic subteran, izolat

intr-o constructie betonata, prevazuta cu sistem de urmarire a scurgerilor. Accesul la cisterna

se face prin doua spatii de sectiune patrata, betonate, cu capac metalic. Capacitatea

rezervorului este de 20.000 l.

Rezervorul este deservit de o pompa de distributie de carburanti. Pompa de distributie

este montata intr-o cladire din zidarie cu acoperis pe sarpanta de lemn si invelitoare e tigla.

Butoaiele de tabla cu ulei hidraulic si alti lubrifianti folositi la utilajele tehnologice sunt

depozitate intr-un spatiu special amenajat, cu acces limitat, prevazut cu gard/ pereti din schelet

metalic si acoperit.

2.3. Ut i l i t a t i Alimentarea cu apă se face din retea de alimentare a municipiului Sighisoara, conform

contractului incheiat cu SC AQUASERV SA. Apa este utilizata in scop igienico-sanitar,

tehnologic si ca apa de racire (la pompele de vacuum).

Evacuarea apelor uzate se face in reteaua de canalizare oraseneasca.

Alimentarea cu gaz metan se realizeaza din conducta de distributie gaz metan.

Incălzirea se face cu centrala termice cu combustibil gazos.

Alimentarea cu energie electrică se face de la reţeaua de distributie a SC Electrica SA.

28/92


2.4. C a p aci t a t i i n u n i t a t i f i z ice Se preconizează o cantitate de 265000 de tone de produs finit/an, dintr-o cantitate de

materie primă de 300.000 tone de argilă/an.

Valoare estimativa investitie- 800.000 euro din care, pentru protectia mediului, cca

50.000 euro reprezentand conectarea la instalatia de recuperare a caldurii si care va fi utilizata

in procesul de uscare al produselor (tehnica BAT).

29/92


Tab. 2.1

VALORILE LIMITAale parametrilor relevanti (consum de apa si energie, poluanti in aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin

cele mai bune tehnici disponibile

Categorie Parametru Unitatea demasura

Valori limitaTehnici

alternative propuse de titular

Prin cele mai bunetehnici disponibile*

Conform celor mai bune practici de mediu**

Consum deenergie

Energie electrica

GJ/ tona produs 0,14 0,08-0,22 productie caramida

0,23-0,41 productietigla

Nu exista limite impuse privind consumulenergetic

Consum gaz Consum gazmetan

GJ/t produs 1,6 1,6-1,87 (caramizi)1,97-2,93 (tigle)

Consum materieprima (argila)

Argila Tona materie prima/ tona produs finit

1,13 1,2 BREF nu limiteaza consumul specific deargila; valoarea recomandata este 1200 kg/t caramida arsa

APA Poluanti in ap din procesultehnologic

a Mg/l 0 (nu rezulta ape uzate tehnologic)

Nu este cazul -

Emisii depoluanti in AER

Pulberi mg/Nmc <20 1-20 -SOx <1 <500 -NOx <200 250 -HF <1 1-10 -HCl <1 1-30 -

Deseurigenerate

Rebuturitehnologice

% 5% - -

30/92


Categorie Parametru Unitatea demasura

Valori limitaTehnici

alternative propuse de titular

Prin cele mai bunetehnici disponibile*

Conform celor mai bune practici de mediu**

Deseuri metalice

Kg deseu/t produs

0,2 - -

Deseuride ambalaje

Kg deseu/tprodus

0,2 - -

*- compararea si evaluarea viabilitatii acestora in concordanta, dupa caz, cu cele mai bune practici de mediu si cu cele maibune tehnici disponibile in Uniunea Europeana ;

*- conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile si bazelor de date prvind prevenirea si controlul integrat al poluarii, ca de ex. bazele de date ale biroului IPPC de la Sevilla.

*- compararea cu cele mai bune practici de mediu si cu cele mai bune tehnici disponibile se face numai pentru proiectele unor activitati propuse, prevazute in anexa nr. 1 la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii ;

**- conform recomandarilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea masurilor tehnologice pentru tipuri de activitati relevante.

31/92


BAT):Tehnici aplicate de SC SICERAM SA pentru utilizarea eficienta a energiei (recomandari

- Reutilizarea entalpiei gazelor arse si de racire pentru uscarea caramizilor crude,

- Reducerea pierderilor prin izolatii termice eficiente si controlul permanent al combustiei

printr-un sistem automat asistat de un microprocesor,

- Desfasurarea automatizata a fazelor procesului tehnologic, conducerea proceselor fiind

asistata de microprocesoare,

- Este urmarit consumul de combustibil cu indicarea consumurilor orare si cu insumarea

consumului de gaz natural in vederea urmaririi consumurilor specifice,

- Masuri optimizate de eficienta pentru instalatiile de ardere : preincalzirea aerului/

combustibilului, excesul de aer, etc,

- Controlul automat al circuitului de uscare,

- Controlul automat al umiditatii si temperaturii in uscator.

2.5. Activitati de dezafectare

Datorita faptului ca durata de functionare a obiectivului analizat este nedeterminata, nu s-au

programat lucrari de dezafectare.

Daca se pune problema finalizarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare

obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament

pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat in exclusivitate activitatii

propuse.

Lucrarile de dezafectare consta, in general, in efectuarea unor operatii de dezafectare intr-o

anumita ordine astfel incat actiunea sa se desfasoare in conditiile neafectarii mediului inconjurator

si in deplina siguranta pentru cei ce efectueaza aceste operatii.

Pentru acesta este necesara parcurgerea unor etape cum sunt:

a) Obtinerea unui permis de lucru (cu sau fara foc) pentru lucrarile cu volum mic si a unui

“Plan de actiune”, aprobat de conducatorul tehnic al societatii pentru lucrarile de desfiintare de

volum si durata mare.

b) Se delimiteaza zona in care se fac operatiile de dezafectare.

c) Se procedeaza la oprirea normala a instalatiei in conformitate cu instructiunile de operare,

pentru fiecare instalatie/utilaj in parte.

32/92


d) Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu materiale si utilitati (energie elctrica, gaz

metan aer comprimat), dupa caz.

e) Se indeparteaza, daca este cazul, materialul de constructii contaminate cu uleiuri sau

scapari accidentale de substante chimice, aflat pe pardoseala atelierului.

f) Se golesc toate conductele de produse prin suflare cu aer sau azot, inertizare sau spalare,

dupa caz.

g) Se inspecteaza vizual efectuarea corecta a operatiilor prevazute.

h) Toate motoarele electrice, fiind scoase de sub tensiune, se demonteaza si se depoziteaza

intr-o magazie.

i) Utilajele dinamice, cum sunt pompele, compresoarele, suflantele, ventilatoarele,

reductoarele, oprite fiind, se golesc de uleiul de ungere folosit in recipienti metalici etichetati, dupa

tipul de ulei colectat.

j) Toate racordurile se blindeaza la limita instalatiei.

k) Se demonteaza partile componente ale utilajelor care pot fi refolosite, cum sunt motoarele

electrice, ventilatoare, reductoare, echipamente electrice si AMC. etc.

l) Se colecteaza separat caramida refractara si termoizolatoare de la cuptoarele de elaborare

cu inductie.

m) Se dezmembreaza confectiile metalice cum sunt platforme, scari, balustrade, elemente

de sustinere, etc, operatie realizata prin taiere cu flacara oxiacetilenica sau prin procedee electrice .

n) Culcarea la pamint a partilor componente mari, si apoi debitarea in bucati, in asa fel incit

sa poata fi depozitate si apoi incarcate in mijloace auto, in vederea evacuarii.

o) Se inlatura cosurile de ventilatie, jgheaburile, burlanele

p) Se sparge betonul

q) Cu flacara oxiacetilenica se taie armaturile din beton si constructiile metalice

r) Deseurile se colecteaza separat, in functie de categoria si codul deseului si se depoziteaza

controlat sau se transporta direct intr-un depozit amenajat.

Din activitatea de dezafectare nu vor rezulta materiale sau deseuri periculoase.

33/92


3. DESEURI

Obiectivele care trebuie sa stea la baza sistemului de gestionare a deseurilor sunt :

1. minimizarea generarii deseurilor ;

2. reutilizarea si reciclarea deseurilor rezultate ;

3. tratarea deseurilor cat mai aproape de sursa;

4. minimizarea nocivitatii deseurilor

Tipuri de deseuri rezultate din faza de montare/dezasamblare cuptoare:

- pietris, beton, tencuieli, etc

- diferite ambalaje din hartie, carton, plastic

- resturi metalice, capete de cabluri, conducte PVC

Deseurile rezultate din activitatea de constructie vor fi colectate separat si transportate de

catre executantul lucrarilor la unitati autorizate in colectare/ valorificare.

Categorii de deseuri rezultate din activitate:

- deseuri industriale de diferite tipuri

- deseuri birotica, menajere

O b li g a t i i l e g a l e a l e g e n e r a t o r u l u i / d e t i n a t o r u l u i d e d e s e u r i , mentionate in OTU 78/2000A

aprobata cu Legea 426/2001:

ART. 13.1

(1) In conformitate cu principiul "poluatorul plateste", costurile operatiilor de eliminare se

suporta de catre:

a) detinatorul de deseuri care incredinteaza deseurile unui colector sau unui operator

economic prevazut la art. 9.1; si/sau

b) detinatorul anterior al deseurilor sau producatorul produsului din care a rezultat deseul.

ART. 19

(1) Detinatorii/producatorii de deseuri au obligatia:

34/92


a) sa predea deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori care

desfasoara operatiuni cuprinse in anexa nr. II A ori nr. II B sau sa asigure valorificarea ori

eliminarea deseurilor prin mijloace proprii;

b) sa desemneze o persoana, din randul angajatilor proprii, care sa urmareasca si sa

asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de lege in sarcina detinatorilor/producatorilor de deseuri;

d) sa prevada si sa realizeze masurile care trebuie sa fie luate dupa incheierea activitatilor

si inchiderea amplasamentelor;

e) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu

deseuri nepericuloase;

f) sa separe deseurile, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora.

(2) Producatorii de produse si cei care efectueaza activitati care genereaza deseuri sunt

obligati:

a) sa adopte, inca de la faza de conceptie si proiectare a unui produs, solutiile si

tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deseurilor;

b) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din

activitatile existente;

d) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice, astfel incat sa se

reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii;

e) sa ambaleze produsele in mod corespunzator, pentru a preveni deteriorarea si

transformarea acestora in deseuri;

f) sa valorifice subprodusele rezultate din procesele tehnologice in totalitate, daca este

posibil din punct de vedere tehnic si economic.

In baza acestor prevederi se propun urmatoarele metode de valorificare/ eliminare pentru

deseurile rezultate din activitatea SC SICERAM SA:

- deseurile tehnologice (rebuturi) sunt deseuri inerte, fara continut de substante

periculoase. Se pot utiliza la umplerea excavatiilor din cariera de argila sau se vor preda catre o

firma care produce zgura.

- deseuri rezultate din repararea/ intretinerea utilajelor :

35/92


1. materiale auxiliare si substantele folosite pentru absorbtia eventualelor

scurgeri de produse petroliere si ulei (carpe, lavete, materiale de protectie contaminate cu ulei,

nisip)- se colecteaza in recipienti speciali- se predau societatilor autorizate in preluarea acestora ;

2. uleiul hidraulic - se recupereaza si se preda societatilor autorizate ;

3. recipientii goliti de vaselina utilizata la ungerea angrenajelor, se colecteaza

separat si se predau firmelor furnizoare;

4. deseurile metalice se valorifica cu societati de tip REMAT

- ambalajele rezultate din plastic (folie PVC) si lemn (paleti)- se depoziteaza separat, pe

categorii, se valorifica cu agenti economici autorizati. Pentru ambalajele introduse pe piata se va

tine evidenta acestora in conformitate cu HG 621/2005 modificata cu HG 247/2011

- deseurile menajere si asimilabile cu cele menajere- se vor elimina prin intermediul

societatii de salubrizare din zona;

- namolul rezultat din curatarea canalizarii interioare- operatiunea se va executa cu

operatorul retelei de canalizare din zona si va fi predat societatii respective ;

- deseurile rezultate din activitatea de birou :

1. hartie- carton- se valorfica cu societati de tip REMAT

2. consumabile birotica (cartuse toner, xerox)- acestea se vor reumple sau se predau

societatilor autorizate in preluarea acestora;

3. echipamente electrice si electronice- se predau atelierelor care le pot reconditiona sau

agentilor economici autorizati in preluarea acestora, conform HG 448/2005.

In tabelul 3.1 prezentam o caracterizare a deseurilor rezultate din activitatea societatii.

In tabelul 3.2 prezentam un plan privind conditiile care se impun a fi respectate pentru

gestionarea deseurilor specifice societatii, privind conditiile de depozitare temporara care trebuie

realizate si conditiile de valorificare.

36/92


Pentru depozitarea deseurilor rezultate din activitate, societatea dispune de spatii de

depozitare amenajate, interne si externe, delimitate si etichetate.

Din activitatea societatii nu vor genera tipuri de deseuri care sa nu poata fi valorificate/

eliminate in conditii de siguranta, cu societati autorizate.

La predarea deseurilor catre societatea contractanta se vor intocmi documentele impuse

prin prevederile HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe

teritoriul Romaniei.

Se va tine evidenta deseurilor conform HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si

pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

37/92


Tab. 3.1MANAGEMENTUL DESEURILOR

Denumirea deseului

Cantitatea prevazuta afi generate

tone/ an

Starea fizica solid-S, lichid-L, semisolid-

SS)

Codul deseului*)

Codul privind principala

proprietate periculoasa **)

Codul clasificarii

statistice ***)

Managementul deseurilor- cantitatea pevazuta a fi generate (t/an)

valorificata eliminata Ramasa in stoc

Deseuri generate in faza de montare/dezasamblare cuptoareAmestecuri

de beton,caramizi, tigle,

pamant

10 S 17 01 07 - - - 10 -

Lemn 2 S 17 02 01 - - 2 - -Resturi

metalice5 S 17 04 07 - - 5 - -

Capete de cabluri

1 S 17 04 11 - - 1 - -

Ambalaje 100 S 15 01 06 - - 100 - -Deseuri generate in faza de functionare a obiectivului

Deseuritehnologice(rebuturi)

1500 S 10 12 08 - - - 1500 -

Deseuri metalice in activitati de mentenanta

55 S 12 01 06 - - 55 - -

Acumulatori uzati

0,2 S 16 06 01* H3,H5 - - 0,2 -

Anvelope uzate

3 S 16 01 03 - - - 3 -

Ulei hidraulic uzat

2 L 13 02 08* H3 - - 2 -

Ambalaj dematerial plastic

40 S 15 01 02 - - 40 - -

Ambalaje din lemn (paleti)

11 S 15 01 03 - - 11 - -

Deseu menajer

60 S 20 03 01 - - - 60 -

Namol din 0,1 SS 20 03 - - - 0,1 -

38/92


Denumirea deseului

Cantitatea prevazuta afi generate

tone/ an

Starea fizica solid-S, lichid-L, semisolid-

SS)

Codul deseului*)

Codul privind principala

proprietate periculoasa **)

Codul clasificarii

statistice ***)

Managementul deseurilor- cantitatea pevazuta a fi generate (t/an)

valorificata eliminata Ramasa in stoc

canalizare 06Deseu de

hartie- carton40 S 15 01

01- - 40 - -

Cartuse toner

0,005 S 16 0215*

H14 - 0,005 - -

Echipamente electrice si electronice

casate

0,06 S 20 0136

- - 0,06 - -

*)- in conformitate cu lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazuta in anexa nr. 2 la HG 856/2002 privindevidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

**)- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea426/2001 ;

***)- la data aparitiei legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica

Tab. 3.2CONDITII DE DEPOZITARE, VALORIFICARE SI ELIMINARE PENTRU DESEURI

TIP DESEU CONDITII DE DEPOZITARE TEMPORARA CONDITII DE ELIMINARE/ VALORIFICAREDeseuri generate in faza de constructie a obiectivului

Amestecuri de beton, caramizi, tigle, pamant

Se depoziteaza intr-o locatie clar identificata, pe terenul de constructie, delimitata prin benzi

Se transporta in locul indicat de PrimariaSighisoara

Resturi de cabluri Se depoziteaza selectiv, in recipienti metalici sau din plastic

Contract de valorificare cu societate autorizata

Ambalaje plastic Se depoziteaza selectiv in recipienti sau in spatii special prevazute si delimitate

Se valorifica prin firma autorizata

Deseuri metalice Se depoziteaza selectiv in recipienti sau in spatii special prevazute pentru aceste deseuri


Deseuri de lemn Se depoziteaza selectiv, in spatiu prevazut pentru deseuri de lemn

Se valorifica intern firma autorizata

39/92


TIP DESEU CONDITII DE DEPOZITARE TEMPORARA CONDITII DE ELIMINARE/ VALORIFICAREDeseuri generate in faza de functionare a obiectivului

Deseuri tehnologice(rebuturi)

Se depoziteaza intr-o locatie clar identificata, pe delimitata prin benzi

Se utilizeaza ca material de umplutura sau ca materie prima pentru fabricare zgura

Deseuri metalice in activitati de mentenanta

Se depoziteaza selectiv in recipienti sau in spatii special prevazute pentru aceste deseuri


Acumulatori uzati Se depoziteaza selectiv in recipienti sau in spatiispecial prevazute pentru aceste deseuri


Anvelope uzate Se depoziteaza selectiv in recipienti sau in spatii special prevazute pentru aceste deseuri


Ulei hidraulic Se colecteaza in recipienti metalic si se depoziteaza in spatiu protejat de intemperii

Se predau catre eliminare/ incinerare societatilor autorizate

Ambalaj de material plastic Se depoziteaza selectiv Se predau pentru valorificareAmbalaje din lemn (paleti) Se depoziteaza selectiv Se predau pentru valorificare

Deseu menajer Se depoziteaza in europubele inchiriate desocietatea de salubritate

Cu societatea de salubritate din zona,pe baza de contract

Namol din canalizare Este preluat direct de societatea de salubritate Cu societatea de salubritate din zona, pe baza de contract

Deseu de hartie- carton Se depoziteaza selectiv Se valorifica cu societate autorizataCartuse toner Sunt preluate de societatea care asigura service-ul echipamentelor

Echipamente electrice si electronice casate

Se depoziteaza in magazii protejate de intemperii Se predau pe baza de contract firmelor autorizate

40/92


4. IMPACTUL POTENTIAL

Acest capitol al EIM se axeaza pe identificarea normelor specifice de impact asupra

mediului care pot fi asociate proiectului ca si pe actiunile specifice si initiativele pe care societatea

SICERAM SA le va intreprinde pentru a se asigura ca sunt minimizate formele de impact potential

negativ asupra mediului.

Sectiunile narative ofera o descriere si o evaluare a formelor de impact potential.

Prezentarea formelor de impact potential corespunde nivelului de detaliu indicat de legislatia

romana in domeniu, si anume :

- Ordinul 863/2002- privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii- cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

- Ordin 135/2010- pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra

mediului pentru proiecte publice sau private;

- Ord. nr. 445/2009- privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra

mediului pentru anumite proiecte publice sau private ;

- Indrumarul emis de ARPM Sibiu pentru definirea domeniului luand in considerare

propunerile Colectivului de Analiza Tehnica.

Sectiunile urmatoare prezinta o evaluare a formelor de impact in care se discuta :

- Conditii de referinta;

- Surse potentiale de poluare (daca e cazul) pentru fiecare faza a proiectului;

- Identificarea impactului in fiecare faza a proiectului ;

- Masuri de ameliorare.

4.1. Prezentare generala a zonei

Perimetrul pe care se desfasoara activitatea este amplasat in partea de NE a municipiului

Sighisoara, la marginea orasului (str. Viilor nr. 123), in zona de legatura dintre lunca Tarnavei Mari

si Dealul Viilor, la o altitudine de 360 m.

Zona nu are regim special de protectie.

41/92


4.2. APA

4.2.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

Terenul pe care este asezata fabrica are pantele generale cu cadere spre sud, cu

acumularea apelor de precipatii in paraul Cloasterf ce margineste la vest perimetrul fabricii si

carierei, cu deversare in raul Tarnava Mare. Raul Tarnava, aflat la 500 m de limita de sud a

terenului fabricii, are un curs meandrat in aceasta zona.

In perioadele de inundatii sezoniere nu au aparut procese adiacente cu influenta asupra

stabilitatii terenului fabricii.

Forajele efectuate nu au indicat existenta in cadrul formatiunilor argiloase a unui acvifer

subteran activ. Primul nivel freatic se afla in lunca Tarnavei Mari la 1,0-1,5 m. Acumularile de apa

subterana sunt in relatie directa cu apele din raul Tarnava Mare dar fara nici o incidenta cu situatia

din zona fabricii sau acumularile temporare de apa de precipitatie de suprafata din aceasta zona.

4.2.2. Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apa a societatii se realizeaza din reteaua de apa potabila a municipiului

Sighisoara.

Pentru alimentarea si evacuarea apelor uzate exista urmatoarele acte de reglementare:

- Autorizatie de gospodarire ape nr. 274/2009, emisa de Directia Apelor Mures,

- Contract de bransare/racordare si utilizare a serviciilor publice de almentare cu apa si

canalizare nr. 42/2007, incheiat cu SC AQUA AERV SA Sighisoara.

Apa din retea este utilizata in scop:

- igienico-sanitar

- tehnologic

- ca apa de racire

- pentru stingerea incendiilor (rezerva intangibila PSI, V=200 mc)

- rezerva de apa in instalatii de inmagazinare (2 rezervoare cu V= 2x 200 mc)

Societatea dispune si de o sursa subterana de alimentare cu apa (put forat) dar care este

in conservare.

Necesarul total de apa: Nzimed= 223,1 mc/zi

42/92


Cerinta de apa: zilnic mediu= 79,1 mc/zi

Volume de apa autorizate:

Tabel 4. 1.

Sursade apa

Mod de utilizare Debit (mc/zi)maxim mediu Minim

Retea - igienico-sanitar 26,4 13,6 11,0-tehnologic (inglobat in produsul finit) 132,0 65,5 52,4TOTAL 158,4 79,1 63,4

Norme de apa pentru produsele din fabricatie: 0,16 mc apa/t material prelucrat.

La nivelul anului 2010, consumul specific de apa a fost de 0,11 mc apa/tona produs.

Prin retehnologizarea sectiei U2 estimam un consum mediu de apa de 30.000 mc/an, sub

cantitatea de 47520 mc/an autorizata.

Consumul de apa pentru nevoi sanitare nu se va modifica.

In consecinta, rezulta ca, prin retehnologizarea sectiei U2 nu se vor produce modificari

referitoare la necesarul si cerinta de apa fata de cantitatile deja aprobate.

Se realizeaza recircularea apelor in sistemul de agent termic de la centrala termica

(Vrecirculat= 144 mc/zi) si la pompele de vacuum (apa de racire lagare), volumul recirculat fiind

nesemnificativ si negenerand ape uzate.

Managementul apelor uzate

Surse de generare ape uzate :

a) ape uzate menajere- provin din grupurile sanitare (toalete, vestiare, dusuri, chiuvete,

etc) sunt evacuate in reteaua de canalizare oraseneasca.

b) ape pluviale- sunt colectate prin reteaua de canalizare pluviala si evacuate in paraul

Cloasterf prin doua guri de evacuare, dupa trecerea prealabila prin cate un desnisipator. Apele

pluviale colectate de pe latura vestica a atelierului mecano-energetic sunt conduse catre o rigola

acoperita cu gratar metalic, dupa care sunt evacuata in canal deschis care descarca apele in

paraul Cloasterf sau se infiltreaza in sol.

Nu rezulta ape uzate tehnologic.

43/92


Volume de apa uzata menajera evacuate:

tab. 4.2.

Receptor Volum total evacuatZilnic (mc) Anual (mii mc)

Maxim Mediu MinimRetea

canalizare23,8 12,2 10,0 3,1

Apele deversate la canalizare vor respecta indicatorii chimici impusi normativul NTPA 002

(normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si

direct in statiile de epurare) aprobat cu HG 188/2002, modificata si completata cu HG 352/2002:

tab. 4.3

nr. crt. Indicator de calitate apa uzatamenajera

Valori admise (mg/l) Valori masurate(2.05.2011)1

1. pH 6,5-8,5 7,662. MTS 350,0 23,43. CCOCr 500,0 <304. CBO5 300,0 55. NH4 30,0 4,66

Apele pluviale evacuate in paraul Cloasterf vor respecta indicatorii chimici impusi

normativul NTPA 001 aprobat cu HG 188/2002, modificata si completata cu HG 352/2002:

tab. 4.4

nr. crt. Indicator de calitate apa uzatamenajera

Valori admise (mg/l) Valori masurate(2.05.2011)2

1. Suspensii totale 60,0 4442. Produse petroliere 5,0 0,742

Prognozarea impactuluiAvand in vedere : conditiile de aprovizionare cu apa potabila, sistemul de canalizare,

numarul de personal aferent activitatii activitatii, rezultatele monitorizarilor efectuate, nu se poate

vorbi de un impact produs asupra folosintei de apa si a calitatii apei receptorului dupa descarcarea

apelor uzate, comparativ cu valorile limita prevazute de legislatia romana in vigoare.

1 Raport de incercari nr. 111391/10.05.2011 efectuat de catre SC WESSLING SRL Tg. Mures2 Raport de incercari nr. 111392/10.05.2011 efectuat de catre SC WESSLING SRL Tg. Mures

44/92


Prin retehnologizarea sectiei U2 nu se vor modifica cantitatile si nici calitatea apei uzate

evacuate in sistemul de canalizare si cel pluvial.

Masuri de prevenire/diminuare a impactului

1. Se va respecta zona de protectie sanitara in jurul putului forat de apa, existent in

curtea societatii.

2. Se vor intretine constructiile si instalatiile de utilizare si canalizare a apelor in conditii

tehnice corespunzatoare in scopul minimizarii pierderilor de apa si a infestarii solului sau a stratului

de apa freatica.

4.3. AERUL Clima

Clima este de tip continental moderat, specifica regiunilor de deal.

Teritoriul acestei regiuni se află situat în provincia climatică boreală cu temperatura celei

mai calde luni între 18-220C, cu ierni reci şi cu mai mult de patru luni pe an temperatura medie

peste 100C, cu indicele de ariditate cuprins între 30 – 38 .

În zonele depresionare apar frecvent inversiunile de temperatură. Iarna, aerul rece

stagnează pe fundul depresiunilor, unde formează un strat în care temperatura scade frecvent la

minus 20-250C, spre deosebire de zonele mai înalte din jur unde temperatura este cu câteva

grade mai ridicată . În jurul primăverii şi a toamnei, acest fenomen atrage producerea ceţii şi

apariţia încheţului timpuriu de toamnă sau a celui târziu de primăvară.

Adancimea de inghet este de 0,9 m.

Regimul pluviometric apare cu o scădere a precipitaţiilor de la nord-est spre sud-vest,

sub influenţa directă a treptelor de relief. Astfel, pe culmile cele mai înalte cad anual peste 700

mm precipitaţii, iar în restul teritoriului acestea depăşesc cu puţin 600 mm anual. Se apreciează

că aceste cantitaţi satisfac cerinţele de apă unor specii lemnoase de bază din regiune (fag,

gorun).

Cantitatea de apă din precipitaţii este mai mare decât cea pierdută prin evapotranspiraţie,

aşa cum rezultă din Geografia României – 1983.

45/92


Regimul eolian este caracterizat de o circulaţie generală a aerului, la nivelul culmilor, din

direcţia nord-vest şi nord-est. Frecvenţa medie a vânturilor are o valoare maximă pe direcţia NV

(42%), urmează direcţia NE (22%) şi SV (18%). Perioadele de calm atmosferic sunt minime (60

zile). Viteza medie a vântului este de 4,6 m/ s pe direcţia NV şi 4,2 m /s pe direcţia NE, între

aceste valori extreme se înscriu vitezele pe celelalte direcţii. Din datele înscrise pe hărţile

climatologice rezultă că în zona s-au semnalat şi zile în care vântul a bătut cu viteze de 1-15 m/s

şi uneori chiar şi mai mari.

Calitatea aerului in zona, identificarea surselor de poluare fixe si mobile, receptorii

sensibili la poluare

a) In timpul realizarii obiectivului

Noxele rezultate in aceasta faza consta in pulberi si gaze arse rezultate de la utilajele si

masinile utilizate la transportul cuptoarelor care se vor aduce in locatia de pe strada Viilor.

Principalii poluanti din gazele de ardere in motoarele autovehiculelor sunt oxizii de carbon, oxizii

de sulf, hidrocarburi nearse, precum si aerosoli.

Drumul de acces la obiectiv este prin zone locuite si va constitui, pentru o perioada scurta

de timp (cca 2 saptamani) o sursa de disconfort pentru locuitorii din zona.

Pentru reducerea/ limitarea impactului generat de aprovizionarea cu materiale si activitatile

de pe amplasament propunem urmatoarele masuri:




- Impunerea de limite de viteza pe drumurile de acces prin localitati,

Se estimeaza ca, in timpul constructiei obiectivului, impactul produs asupra aerului va fi

nesemnficativ.

b) In timpul exploatarii obiectivului

Emisiile provenite de la functionarea fabricii sunt :

46/92


1. emisii dirijate- specifice procesului de productie. Compusii gazosi rezultati din procesul

de ardere si uscare sunt rezultati din materia prima si din caracteristicile combustibilului utilizat.

2. emisii fugitive- specifice activitatii de dinaintea prepararii argilei, cat si unor operatii din

timpul producerii caramizilor. La emisiile fugitive de praf se incadreaza particulele cu dimensiuni

cuprinse intre 0,1- 300 µm.

1. Emisii dirijateEmisiile dirijate sunt colectate si evacuate in atmosfera controlat prin cosuri. Emisiile in aer

la cosurile tehnologice sunt considerate: particule de praf si emisii gazoase specifice procesului

de ardere a argilei- SOx, NOx, CO, CO2, VOC, HCl, HF.

Concentratii de SOx

Concentratii de SOx (in principal SO2) in emisiile de gaz sunt datorate, in principal materiei

prime care poate contine sulf sub forma de pirita (FeS2), gips sau alti sulfati si compusi organici

sulfurati. Materia prima de la SICERAM SA nu contine decat urme de pirita, gips sau alti sulfati.

Combustibilul gazos nu contine sulf. Se observa si din analizele efectuate ca gazele evacuate la

cos au continut foarte redus de SOx, fiind mult sub limitele impuse de de autorizatie.

Concentratii de NOxNOx este produs in principal din fixarea nitrogenului si oxigenului din aerul de combustie.

Reactia este favorizata de temperaturile inalte (in special peste 1200 grade) si de excesul de

oxigen.

La SICERAM SA temperaturile in incinta cuptoarelor sunt de max. 11500 C si se observa si

din analizele efectuate ca NOx este evacuat in cantitati reduse.

Concentratii de CO si CO2

CO provine din arderea materiei organice, in special in conditii cu putin oxigen.

CaCO3= CaO+CO2

C+CO2= 2CO

De regula, ultima reactie este redusa neexistand masa carbunoasa inglobata in masa

ceramica (titularul nu introduce in argila adaosuri combustibile ca: rumegus, carbuni inferiori, etc).

47/92


Din analizele efectuate in anul 2010 au reiesit depasiri, ale concentratiei de CO fata de

limitele impuse prin autorizatie (200 mg/Nmc), in sectia U1, sensibil mai mari decat rezultatele

analizelor pentru acelasi indicator efectuate in 2009:

Faza de proces Punct de masura/cod sursa

Măsurători An2009

(mg/ Nmc)martie

Măsurători An2010

[mg/ Nmc] octombrie

Limită la emisie,conform

autorizaţiei IPPC

Ardere ,uscareU1

Cuptor tunel PiccininiS1 147.6 419

200

Preincalzitor(uscatorul final de caramizi) S2 2.66 315

200

Uscator tune pt caramzi/ S3 2 8,33

200

O posibila cauza este legata de partea tehnica a reglarii procesului de ardere- efectuat

incomplet.

Cloruri si compusi

Majoritatea argilelor contin anumite concentratii de cloride, de obicei derivate din sursele

marine de formare. Datorita descompunerii sarurilor minerale care contin cloride la temperaturi de

peste 8500 C se formeaza HCl.

In argila utilizata de SICERAM SA cloridele sunt in cantitati foarte reduse, aspect relevat si

de rezultatele analizelor efectuate pentru acest indicator, mult sub limita impusa de autorizatia

IPPC (<1 mg/Nmc).

Fluoride

Aproape toate materiile prime contin cantitati de fluoride. HF apare in principal din

descompunerea fluorosilicatilor prezenti in materialul argilos. In acest context, apa prezenta in

atmosfera de ardere are un rol important in mecanismul de formare al HF :

Mineral-F+H2O= mineral-OH+HF (1)

2HF+CaO=CaF2+H2O (2)

CaF2+H2O=2HF+CaO (3)

Reactia (2) apare la temperaturi relativ joase, in sectiunea de preardere a cuptorului.

Aceasta explica de ce prezenta CaCO3/ CaO poate duce la o reducere importanta a emisiilor de

HF. Reactia (3) apare la temperaturi inalte (>9000 C) daca concentratia de apa este foarte mare.

48/92


In argila utilizata de SICERAM SA fluoridele sunt in cantitati foarte reduse iar apa nu este

utilizata in cantitati mari ceea ce face ca acest indicator sa fie mult sub limita impusa de

autorizatia IPPC (<1 mg/Nmc).

In cadrul unitatii U2 care se retehnologizeaza, sursele de emisii la cosuri vor fi:

- Uscatoria nr. 1 (cod sursa S7)- existent

- Cuptorul camera tip Vulcano de 40 mc care se aduce din strada Baratilor de la

sectia U4 (cod sursa S14),

- Cuptorul camera tip Vulcano de 20 mc care se aduce din Italia (cod sursa S4)- care

va inlocui cuptorul tip Hoffman care se va demola.

Uscatoriile vor functiona cu agent cald constituit din amestec de aer cald recuperat de la

cuptor si gaze arse rezultate din arderea cu exces de aer a gazului natural.

Avand in vedere ca are loc o mutare a surselor e emisie de pe strada Baratilor pe str. Viilor

si inlocuirea cuptorului existent in sectia U2 cu cuptorul tip Ficola de 20 mc, nu apar surse

suplimentare de emisie fata de cele deja autorizate. Sursele autorizate: S5- uscator nr. 4 si S6-

uscator pentru caramizi ceramice din sectia U2, nu vor mai fi puse in functiune. Avand in vedere

capacitatea mai redusa de lucru care va fi in sectia U2 (16 t/zi fata de 70 t/zi autorizat) este

suficient un singur uscator (S7).


termoizolatie moderne (tip fibre ceramice), cu functionare pe baza de curba de ardere

programata. Intreg ansamblul cuptor este import Italia.

In celelalte sectii raman aceleasi surse de emisie existente si autorizate.

49/92


Instalatii pentru evacuarea, retinerea si dispersia polantilor in mediu

Tab. 4.5

Faza de proces

Utilaj/ timp de lucru anual(ore/an)

Cod sursa

Poluant Instalatii pentru retinerea,evacuarea si dispersie

Caracteristici fizice ale surselorInaltime(m)

Diametrul cosului de dispersie (m)

Temperatura(0 C)

Debit volumic (mc/s)

U1- tratarea termica a produselor ceramice

Cuptor tunelPiccinini7920 ore

S1 PulberiCO, CO2NOxSO2F (HF) Cloruri (HCl)

Cos de dispersie cu tiraj fortat

9 1,4/1,4 125 6,164

Preuscator (uscatorul final de caramizi)/7920 ore



9 1 52 2,578

Uscator tunel pentru caramizi/7920 ore



9 1,4 36 21,945

U2Productie

caramizi pline si caramida pentru pavat pardoseli

Cuptor Vulcano,40 mc/ 7920 ore



6 0,148 140 0,307

Cuptor Vulcano,20 mc/ 7920 ore

S4 PulberiCO, CO2NOxSO2F (HF)


6 0,148 140 1,7

50/92


Faza de proces


Cod sursa




Temperatura(0 C)


Cloruri (HCl)Uscator nr. 1/6000 ore


Cos dedispersie cu tiraj fortat

8 0,4/0,6 48 9,057

U3- tratareatermica a produselor ceramice

Cuptor tunelPiccinini pentru ardere caramizi+tigle ceramice presate/ 7920 ore


Cos dedispersie cu tiraj fortat

12 1,4/0,8 140 3,988

Preuscator produse speciale si caramizi ceramicepresate/ 7920 ore



12 0,57 22 5,038

Preuscator pentru tigle ceramice presate/ 7920 ore



12 0,8 34 6,177

Uscator pentru tigle ceramice presate/ 7920 ore



12 1 34 8,187

Uscator produse speciale si

S12 PulberiCO, CO2

Cos de dispersie cu tiraj

12 0,8 34 4,388

51/92


Faza de proces


Cod sursa




Temperatura(0 C)


caramizi ceramice/ 7920ore

NOxSO2F (HF) Cloruri (HCl)

fortat

Producere energie termica

Centrala termica/4000 ore

S13 CO, CO2NOxSO2

Cos de dispersie cu tiraj normal

12 0,3 40 0,416

Ateliermecano- energetic de intretinere si reparatii

Cuptor pentruforja/ 104 ore

S15 PulberiCO, CO2NOxSO2

Cos dedispersie cu tiraj natural

6 0,7 20 0,1

52/92


Tabel 4.6.Surse staţionare dirijate- rezultatele monitorizarilor efectuate

53/92

SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Fază de procesPunct de

măsură/cod sursă

Parametru Măsurători (mg/ Nmc) Limită laemisie, conform autorizaţiei IPPC

anterioare3

2009 2010

Ardere, uscareU1

Cuptor tunelPiccinini S1

Pulberi - 30.92 11,7 20CO - 147.6 419 200SOx(SO2) - <1 7 500NOx(NO2) - 34.33 155 250HF - <0.1 0,264 5HCl - 0.67 <0,21 30

Preincalzitor (uscatorul

final de caramizi) S2

Pulberi - 36.9 13,1 20CO - 2.66 315 200NOX(NO2) - <1 20 250SOX(SO2) - 1 20 500HF - <1 <0,21 5HCl - 0.74 <0,21 30

Uscator tunel pentru caramizi S3

Pulberi - 39.55 27,8 20CO - 2 8,33 200NOX(NO2) - 1 8,(4) 250

SOX(SO2) - <1 <1 500HF - <1 0,264 5HCl - 0.53 <0,21 30

Ardere, uscare U2

Cuptor Vulcano, 40 mc(Baratilor)S14

Pulberi - * 16,8 20CO - * 1 200

NOX(NO2) - * 41 250SOX(SO2) - * - 500

HF - * 0,21 5HCl - * 0,297 30

Cuptor Vulcano, 20 mc. S4

Nu avem date, se vor estima in tabelul 4.7

Uscator nr.1/ S7

Pulberi 0 * * 20CO 90 * * 200

NOX(NO2)

74* *

250

SOX(SO2)

0* *

500

HF - * * 5HCl - * * 30

Atelier mecanic Cuptorul

pentru forja S15

Pulberi 2.1 Nu a functionat

50CO 65 100NOX(NO 5.7 500

54


Ardere,uscare Ardere, uscare U3

Cuptor tunel Piccinini pentru ardere

caramizi si tigle

ceramice presate S8

Pulber 30.23 10,4 20CO 148.3

3 84,6200

NOX(NO2) 13 38(14) 250SOX(SO2) <1 2 500

HF <1 <0,21 5HCl 25.73 0,425 30

Preuscator produse

speciale si caramizi ceramice

presate S9

Pulberi 36.47 18,9 20CO 80 60 200NOX(NO

<1 <1250

SOX(SO<1 <1

500

HF <0.1 <0,21 5HCl <0.2 0,52 30

Preuscator pentru tigle ceramice presateS10

Pulberi 36.47 23,1 20CO 80 1 200NOX(NO

<1 -250

SOX(SO2) <1 <1 500HF <0.2 <0,21 5HCl <0.1 0,69 30

Ucatorpentru tigle ceramice presate S11

Pulberi 31.53 8,61 20CO 80 1 200NOX(NO2) <1 <1 250SOX(SO2) <1 <1 500HF <0.1 <0,21 5HCl 0.55 <0,21 30

Uscatorie produse speciale si caramizi ceramice S12

Pulberi 44.48 5,58 20CO 45 1 200NOX(NO2) 7.5 1 250SOX(SO2) <1 <1 500HF <0.1 <0,21 5HCl 0.34 - 30

PavAdministrativ

Centrala termica S13

CO NOx SOx

2040.12<0.3

2040,12<0,3

10035035

55


Estimarea nivelului de poluanti pentru sursa S4 (cuptorul Vulcano din sectia U2) :tab. 4.7

Denumireasursei

Poluant Factor de emisie1)

(g/GJ)

Debitmasic(g/h)

Debitgaze/aer impurificat (Nmc/h)

Concentraţiaîn emisie(mg/Nmc)3

Limita la emisie =recomandare BAT (mg/Nmc)

Evacuare gaze de ardere de la cuptor

pulberi 0,5 5,15 6239 0,8 20 mg/Nmc (medie zilnica)

NOx 70 721 6239 115 250 mg/Nmc(medie zilnica)

SOx 0,5 5,15 6239 0,8 500 mg/Nmc(medie zilnica)

CO 25 257 6239 41 200 mg/Nmc

1- conform Corinair 2009

Pentru HF si HCl nu avem factori de emisie in Corinair 2009 dar avand in vedere

rezultatele celorlalte determinari estimam ca nu exista riscul atingerii sau depasirii valorilor

limita pentru acesti poluanti.

Cantitatile de poluanti estimate a fi evacuate anual din procesul de productie caramizi pe

platforma SC SICERAM SA:

tab. 4.8Nr. crt. Tip poluant Cantitate evacuata anual (to/an)

1. Pulberi 30,692. CO 1603.. SO2 4,24. NOx 55,45. HF 0,386. HCl 0,4

2. Surse de emisii fugitive

Procesarea argilei duce inevitabil la formarea de pulberi.

Activitati generatoare de emisii fugitive:

- Activitatile de macinare, amestecare, transport pe benzi.

- Manevrare materie prima si eroziunea vantului in zona de depozitare. Cantitatea de

emisii rezultata din operatiile de manevrare depinde de volumul agregatelor care sunt

depozitate. Emisiile depind, de asemenea, de o serie de parametri specifici conditiilor de

depozitare cum ar fi continutul in umezeala;56


- Posibile defectiuni ale garniturilor de etansare ale valturilor de macinare.

Pentru reducerea acestor emisii societatea dispune de un aspirator de prag de mare

putere, mobil, cu rol de colectare a pulberilor in suspensie sau de pe podeaua din incintele de

lucru.

3. Surse mobileNu se modifica emisiile in aer datorate surselor mobile.

Co n c l u z i i :

Avand in vedere urmatoarele:

- faptul ca nu apar surse noi de poluare a aerului fata de cele deja autorizate

- se elimina 2 dintre acestea (S5 si S6)

- productia care se va realiza nu va fi mai mare decat cea deja autorizata prin

Autorizatia IPPC nr. SB 109/2010,

- depasirea, in unele cazuri, a concentratiei de CO si pulberi poate fi cauzata de un

control insuficient al proportiei de oxigen intrat in procesul de ardere,

consideram ca din punctul de vedere al emisiilor in aer, autorizatia IPPC poate fi emisa cu

conditia respectarii urmatoarelor masuri:

Activitati si masuri de reducere propuse:

Sursa deemisii

Poluanti Masuri

Emisii dirijate- cuptor de ardere

Pulberi, CO, NOx, SOx, HF, HCl

- Urmarirea permanenta a parametrilor de ardere si asigurarea unei arderi complete.- Monitorizarea/ masurarea periodica a emisiilor si

impunerea de actiuni corective/ preventive daca estecazul.- Intretinerea cosurilor de dispersie emisii.- Controlul permanent al proportiei de oxigen in procesul

de ardere pentru eficientizarea combustiei si reducerea CO la cos. Arzatoarele montate pe cuptoare au posibilitatea de reglare a cantitatii de aer intrat in combustie. Reglajele se fac de regula la repornirea cuptoarelor dupa un ciclu de functionare.- In cazul in care se va constata si la urmatoarele analize

57


Sursa deemisii

Poluanti Masuri

efectuate depasirea concentratiilor de pulberi la emisie seva analiza oportunitatea montarii unui sistem de retinere pulberi la emisie.

Emisii fugitive provenite de la diversele faze de pregatire a materiilorprime din fluxul defabricare

Pulberi totale - Etansarea utilajelor-Eliminarea tuturor posibilitatilor de imprastiere a materiilor prime si materialelor pulverulente pe sol, cai de acces, platforme si eliminarea posibilitatilor de antrenare a pulberilor de catre vant- Mentinerea permanenta a starii de curatenie in hala de productie si in incinta societatii.

Emisii de lamasini sau utilaje

Pulberi, CO,NOx, hidrocarburi

- Pentru reducerea cantitatii de noxe evacuate se vaurmari ca autovehiculele si utilajele sa-si mentina parametrii inscrisi in cartea tehnica, prin efectuarea la timp a reviziilor tehnice si a reparatiilor- Stropirea cailor de circulatie in perioadele secetoase- Evitarea functionarii “in gol” a utilajelor- Impunerea de limite de viteza pe drumurile de acces prin localitati (max. 30 km/ora).- Parasirea incintei amplasamentului numai a mijloacelor de transport curate;- Stropirea in permanenta, in perioadele secetoase, a suprafetelor interioare pe care circula autovehiculele sau pietoni.

4.4. SOLUL

In zona predomina solurile sivestre brune, iar pe versantii dezvoltati pe marne se

intalnesc pseudorendzine, iar pe terasele raurilor sau format diferite tipuri de cernoziomuri sau

soluri brune cernozinomice. In luncile raurilor sunt caracteristice diferitele tipuri de soluri de

lunca.

Predomina marnele, argilele si nisipurile a caror depundere creeaza aspecte de relief

specific fiecareia din aceste roci sau alternantelor de marne si nisipuri.

In timpul lucrarilor de constructie solul nu va fi afectat (lucrarile se executa in spatiu inchis

si protejat).

In timpul f un c t i o n a rii :

58


Tehnologiile utilizate sunt concepute pentru obtinerea, in cea mai mare parte, de

reziduuri valorificabile. Produsele arse, chiar rebut, fie depozitate pe platforme betonate, fie

nebetonate, nu contin si deci nu transfera poluanti in sol, ape de suprafata si/sau subterane.

Posibile surse de poluare a solului:

- scurgeri accidentale de ulei si combustibil de la autovehiculele parcate in curte;

- depozitari necorespunzatoare de deseuri.

- pulberi provenite de la emisiile de pe platforma obiectivului,

Suprafata necesara defasurarii activitatii este protejata, in cea mai mare parte, prin

betonare si pietruire sau cu strat de argila impermeabil.

Co n c l u z i i :

Retehnologizarea sectiei U2 nu introduce surse majore de poluare a solului. Riscul de

poluare a solului provine numai din poluari accidentale care se pot remedia imediat.

4.5. GEOLOGIA

Terenul aferent activitatilor desfasurate are in fundament formatiuni Neogene

corespunzatoare Podisului Transilva, cu formatiuni argiloase atribuite pachetului de varsta

Pliocena care corespunde Pannonianului.

Geologia este pusa in evidenta de deschiderile practicate de exploatare si face parte din

zona cunoscuta sub denumirea de “Colinele Transilvaniei”. In regiune sunt dezvoltate depozite

Pliocene constituite in general din complexe nisipoase si grezoase. Pe vai apar, din loc in loc,

argilele marnoase ale Pontianului.

Concluzii

Obiectivul analizat nu produce modificari in structura geologica a zonei.

Nici pe amplasament si nici in apropierea sa nu exista obiective geologice valoroase

protejate.

4.6. BIODIVERSITATE

Vegetatia specifica a arealului de referinta este cea a padurilor de stejar (Quercus

robur), de gorun (Quercus petrae) si fag (fagus sylvatica) alaturandu-se specii tipice pajistilor si

59


diverse categorii de arbusti si ierburi mezo-xerofile. In zonele de lunca, aflate la o distanta de

600-1000 m de locatia fabricii se intalnesc salcii (Salix sp.), plopi (Populus sp.), anin (Alnus sp.)

si fanete de lunca, rachite, catina, etc.

Fauna zonei este reprezentata de cerb, caprioare, mistret, jder, veverita, soparla, ulii, rate

salbatice, vrabii, ciori, turturele, gaite, etc.

Impactul pe care il poate produce functionarea fabricii asupra florei si faunei

- afectarea florei si faunei specifice zonei prin depunerea poluantilor pe sol si modificarea

habitatului,

- modificarea microclimatului si a componentei faunei limitrofe,

- conform studiilor de specialitate poluantii care apar in ghidurile de calitate a aerului

recomandate de Organizatia Uniunii Internationale de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru

vegetatie, responsabili de efecte negative sunt SO2, NO2 si ozonul.

Bioxidul de sulf

- In functie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta pot apare

efecte biochimice si fiziologice ca : degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, schimbari in

activitatea enzimatica, schimbari in metabolismul proteinelor si bilantul lipidelor. Aceste efecte se

traduc prin necroze, cresterea sensibilitatii la agenti patogeni si conditii climatice excesive,

reducerea cresterii plantelor.

- Uniunea Internationala a Organizatiei pentru Cercetarea Padurilor (UIOCP) recomanda

urmatoarele concentratii ca valori- ghid pentru protectia plantelor:

1. valoare medie anuala= 125 g/mc pentru a se mentine productia si 50 g/mc pentru

a se mentine intreaga productie si a proteja mediul;

2. medie pe 30 de minute= 150 mg/mc si, respectiv, 75 mg/mc pentru cele doua

situatii de mai sus (se admite depasirea acestor valori cu o frecventa anuala de maxim 2,5%);

3. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30 mg/mc ca medie anuala.

Oxizii de azot

60


- Pana la anumite concentratii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la

cresterea acestora. Totusi s-a constatat ca in aceste cazuri creste sensibilitatea la atacul insectelor si la

conditiile de mediu (de exemplu la geruri).

- Peste pragurile toxice, oxizii de azot au actiune fitotoxica foarte clara.

- Marimea daunelor suferite de plante este functie de concentratia poluantului, timpul de expunere,

varsta plantei, factorii edafici, lumina si umezeala. Simptomele se clasifica in „vizibile” si „invizibile”. Cele

invizibile constau in reducerea fotosintezei si a transpiratiei. Cele vizibile apar numai la concentratii mari si

constau in cloroze si necroze.

- Ca valoare - ghid de protectie la actiunea NO2 se recomanda 95 g/mc pe interval de 4 ore.

Oxizii de azot in combinatie cu alti poluanti

- Studiile au pus in evidenta efectul sinergetic al dioxidului de azot si al dioxidului de sulf, precum si

al acestor doua gaze cu ozonul.

- Pe baza acestor studii se recomanda ca valoare anuala - ghid de protectie pentru NO2 - 30 g/mc,

in prezenta unor nivele maxime de 30 g/mc pentru SO2 si de 60 g/mc pentru O3.

Co n c l u z ie :

Din analiza valorilor poluantilor si a zonei de influenta generate de functionarea obiectivului

(cap. 4.3) rezulta ca nivelul concentratiei se va situa sub CMA propusa de OMS pentru protectia

plantelor. Nu au fost observate, la nivelul vegetatiei din zona, modificari de aspect care sa poata

sa fi fost cauzate de o poluare peste limite cu noxele rezultate din activitatea societatii.

Desfasurarea activitatii pe amplasament nu va produce modificari privind biodiversitatea in

zona.

4.7. PEISAJUL

Societatea SICERAM SA este amplasata in partea de NE a municipiului Sighisoara, la

periferia orasului. Cele mai apropiate constructii de amplasamentul societatii sunt Scoala

generala si Gradinita aflate la limita de SV a incintei societatii si grupul de locuinte rurala situate

la cca 70 m de amplasament.

Pe amplasament nu exista suprafete declarate ca avand valoare peisagistica deosebita,

nu se afla obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.

61


Firma isi desfasoara activitatea pe o suprafata aferenta unitatilor tehnologice de abricare

a produselor ceramice si pe o alta care se suprapune peste zacamantul de argila ce constituie

sursa de materii prime. In proprietatea societatii se afla o suprafata de 94.381,46 mp si pentru

desfasurarea activitatii firma a inchiriat de la Primaria municipiului Sighisoara inca o suprafata

de 139.999 mp.

Nu vor avea loc modificari in structura terenurilor din cadrul societatii pentru realizarea

investitiei: nu se vor construi cladiri noi sau alte anexe.

Utilizarea terenului pe amplasamentul alesTabel 4.9.

Utilizarea terenului

Suprafaţa (ha)Înainte de

punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului Recultivată

În agricultură- teren arabil- grădini- păşuni

- - -

Păduri - - -Drumuri - - -Zone construite(curţi, suprafaţă

onstruită)

23,44 23,44 -

Ape - - -Alte terenuri:- vegetaţie

lantată- zone umede- teren deteriorat- teren nefolosit

- - -

Total 23,44 23,44 -

Concluzie:

Activitatea desfasurata pe amplasament nu duce la modificarea structurii peisajului,

putand fi inclusa in categoria activitatilor traditionale din zona..

4.8. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Atelierele de produse ceramice din cadrul SC SICERAM SA reprezinta o importanta

sursa de locuri de munca si venituri pentru populatia locala. Pe langa crearea de locuri de

62


munca pe timp indelungat, societatea a dus de asemenea si la crearea unei infrastructuri locale

(rutiere si feroviare) mai deasa decat cea initiala.

Avand in vedere caracterul local al activitatii desfasurate, proiectul nu va produce

modificari asupra caracteristicilor populatiei, investitiilor din zona, preturi ale terenurilor,

activitatilor economice si conditiilor de viata din zona.

Nu au fost inregistrate reclamatii privind functionarea societatii.

Executia proiectului va influenta pozitiv conditiile de viata ale locuitorilor zonei prin

cresterea nivelului economic si crearea de locuri de munca.

4.9. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURALFabrica de caramida SICERAM SA face parte din patrimoniul cultural al Sighisoarei,

existand si functionand in aceasta locatie din anul 1907. In anu 1906, fratii Letz au obtinut

autorizatia nr. 2658/1906 pentru realizarea de produse ceramice cu un cuptor tip Hoffman.

In anul 1948 se realizeaza nationalizarea unitatii de productie si din 1960 se extinde

capacitatea de productie.

Concluzie: proiectul nu afecteaza prin activitatea sa conditiile culturale si etnice,

patrimoniul cultural.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

In conformitate cu cerintele din Ord. 863/2002 in acest capitol se prezinta evaluarea

optiunii “zero” respectiv aceea corespunzatoare eventualitatii ca proiectul nu s-ar realiza,

precum si evaluarea principalelor tipuri de optiuni alternative identificate pentru proiectul

analizat, si anume :

- termenele si durata proiectata pentru functionarea obiectivului ;

- amplasarea fabricii de caramizi pe amplasamentul propus.

Elementele propuse de proiect sunt rezultatul unor evaluari efectuate de SC SICERAM

SA pentru a analiza alternativele si pentru a alege optiunea cea mai viabila si cu efecte sociale,

economice si de mediu durabile.

63


A. C a t e g o r i a « a l te r n a t i v a z e r o »

Aceasta alternativa este prezentata ca element de referinta fata de care se compara

celelalte alternative pentru diferite elemente ale proiectului. Potrivit acestei alternative, proiectul

nu s-ar realiza sub nici o forma. In acest caz se va lucra in continuare in doua locatii (strada

Viilor si str. Baratilor), locatia de pe str. Baratilor lucrand la capacitate redusa (1,3 t/zi) ineficient

d.p.v. economic.

Principalele forme de potential impact negativ asociate adoptarii alternativei « zero » sunt

urmatoarele :

Pierderea unor oportunitati de locuri de munca la nivel local

Ineficienta economica

B. C a t e g o r i a « a l te r n a t i v e p e nt r u a m p l a s a r e a o b i e c t iv u l u i »:

Criteriile de stabilire a amplasamentului au fost urmatoarele :

- Eficientizarea activitatii prin mutarea activitatii sectiei U4 de pe strada Baratilor pe

acelasi amplasament cu locatia principala a fabricii de caramida. Aceasta va duce la economii

importante legate de transport, utilizarea eficienta a energiei pe un singur amplasament si

gestionarea problemelor legate de productie dintr-o singura locatie ;

- Cererea de produse de caramida in continua crestere;

- Apropierea de sursa de materie prima (cariera de argila) si existenta utilitatilor necesare

efectuarii activitatilor.

O comparatie a formelor de impact asupra mediului corespunzator alternativei « zero » cu

cele ale optiunii de realizare a proiectului este prezentata in tabelul urmator :

Impactul alternativei « zero » comparativ cu optiunea selectataTab. 5.1.

Aspecte de

mediu

Optiuni Comentarii

Nici o actiune Realizarea proiectului

Cantitatea si calitatea apei

Nu afecteaza Vor rezulta cantitati de ape uzate menajere dar care vor putea fi epurate

Proiectul realizat nu aduce modificari privind cantitatea si calitatea apei de pe amplasament

Calitateaaerului

Un aer de bunacalitate

Calitatea aerului in zona nu va fiafectata avand in vedere ca nu se introduc noi surse de poluare fata

Sursele de poluare pot ficontrolate si mentinute in limitele admisibile.

64


Aspecte de

mediu

Optiuni Comentarii

Nici o actiune Realizarea proiectului

de cele deja autorizate.Zgomote si vibratii

Zona afectata de zgomot datorat traficului auto si activitate deja existenta

Aparitia unei surse de zgomot in zona dar care, prin luarea masurilor propuse, se poate mentine in limite admisbile.

Proiectul introduce surse noi de zgomot si vibratii dar care pot fi controlate.

Sol Nu afecteaza Nu se schimba categoria de folosinta a terenului pe suprafata aferenta obiectivului

Proiectul realizat nu aduce modificariprivind calitatea

solului pe amplasament.Biodiversitate Nu afecteaza Nu afecteaza Proiectul realizat nu aducemodificari privind biodiversitatea zonei

Peisaj Nu afecteaza Peisajul in zona nu se va modifica.

-

Aspecte socio- economice

Nu afecteaza Cresterea numarului de locuri de munca.

Proiectul aduce avantaje socio- economice.

Patrimonial cultural

Nu afecteaza Nu afecteaza Proiectul realizat nu aduce modificari privind patrimoniul cultural

Impact ransfrontiera

Nu este cazul Nu este cazul

6. MONITORIZAREA

In conformitate cu Ordinul 863/2002 in acest capitol este prezentat un plan pentru

monitorizarea mediului in cadrul acestui proiect.

Cerintele de ordin general ale programului de monitorizare al mediului sunt documentate

prin « Planul de monitorizare a mediului ». Acest plan este un instrument de management

destinat sa ajute societatea SICERAM SA sa mentina la zi cunosterea tuturor cerintelor de

monitorizare si raportare specifice, aplicabile pentru fiecare faza sau etapa de activitate a

proiectului. Planul de monitorizare va fi sistematic si periodic comparat cu cerintele legale si din

reglementarile aplicabile din domeniul mediului.

Planul de monitorizare ofera o lista detaliata a cerintelor minimale privind monitorizarea

fizica, chimica si biologica a tuturor elementelor relevante ale mediului, a problemelor comunitatii

si sanatatea si securitatea angajatilor.

65


Pentru fiecare camp al bazei de date astfel stabilit, Planul de monitorizare identifica

urmatoarele informatii :

Zona din exploatare monitorizata ;

Sursa documentata a cerintei de monitorizare ;

Formularea pe scurt a cerintei de monitorizare ;

Frecventa actiunii de monitorizare necesare .

Monitorizarea in faza constructiei obiectivului

Activitatile de monitorizare in perioada constructiei includ inspectiile pe santier, colectarea

si analizarea datelor de monitorizare asociate.

Inspectiile, analizele si monitorizarea sunt necesare in scopul asigurarii :

- Ca tehnicile si managementul lucrarilor de construire se desfasoara in conformitate

cu solutiile din proiect, ca factorii de mediu sunt protejati minimizandu-se impacturile, ca

sanatatea populatiei si proprietatile nu sunt afectate;

- Ca sunt respectate in totalitate masurile impuse prin reglementarile in vigoare, prin

acordurile, avizele, autorizatiile si orice alte aprobari ale practicilor in constructie ;

- Ca cele mai potrivite si eficiente masuri de diminuare a impacturilor sunt

cunoscute, implementate si functioneaza corect.

Monitorizarea- faza de dezafectare a obiectivului

Monitorizarea mediului va continua pana cand sursele vor fi dezafectate si cat timp va fi

necesar sa fie rezolvate formele de impact potential ale activitatilor de dezafectare. Aceste

activitati vor consta in :

- Demontarea si indepartarea structurilor si echipamentelor;

- Indepartarea rezervoarelor supraterane depozitate;

- Indepartarea echipamentelor grele si piese de schimb sau anvelope neutilizate;

- Separarea si reciclarea sau depozitarea finala a deseurilor;

- Indepartarea liniei electrice de tensiune si a transformatorului in functie de

necesitatile de folosinta viitoare pentru obiectiv .

In faza de dezafectare vor continua inspectiile de mediu si datele obtinute din

monitorizarea mediului vor fi colectate si analizate pentru a :

66


- Identifica orice schimbare sau potential impact asupra mediului si/sau

comunitatilor invecinate, rezultat al activitatii de dezafectare ;

- Indica actiuni corective sau preventive adecvate de evitare sau atenuare a

potentialului impact negativ asupra mediului si social ;

- Asigura conformarea continua cu cerintele legale si de reglementare curent

aplicabile, autorizatiile, licentele, etc.

Comun pentru toate fazele de functionare ale proiectului este Programul de

monitorizare a deseurilor

Cunoasterea compozitiei si carateristicilor deseurilor generate este o cerinta implicita a

legislatiei in domeniu. Deseurile supuse acestei prevederi sunt :

- Deseurile periculoase generate pe amplasament ;

- Deseurile inerte si nepericuloase

Prevederi privind raportarea si pastrarea inregistrarilor de catre generatorul deseurilor

Coordonatorul gestiunii deseurilor raspunde de pastrarea inregistrarilor legate de intreaga

administratie a deseurilor. Aceasta presupune si evidenta tuturor documentelor de expeditie si

facturilor emise de contractorii serviciilor de deseuri pentru toate deseurile transportate in afara

amplasamentului, cu adresa finala si destinatia deseurilor clar identificate.

Trebuie pastrate evidentele tuturor tipurilor si cantitatilor de deseuri generate si lunar,

completate registrele din Evidenta administrarii deseurilor (sursa : Anexa 1 la HG 856/2002,

Administrarea deseurilor).

Inregistrari separate si rapoarte periodice catre autoritatile competente vor fi pastrate

pentru uleiurile uzate- in baza cerintelor HG 235/2007, Gestionarea uleiurilor uzate).

67


PLAN DE MONITORIZARE A MEDIULUI IN FAZA DE EXPLOATARE A PROIECTULUIComponenta

de mediuAmplasament Parametri Metode si cerinta de

monitorizareFrecventa de executiea monitorizarii

I. Monitorizare tehnologicaSol Intreg amplasamentul

fabriciiScurgeri de substante

Depozitari deseuriInspectii vizuale pentru

identificare scurgeri, depozitari necorespunzatoare de deseuri

Zilnic

Stabilitate Constructii, versant limitrof

Stabilitate Inspectii vizuale pentru identificare fisuri, semne de

avarie

Semestrial sau in functie de rezultatele inspectiilor

anterioareApa Verificarea integritatii

retelei de alimentare apa si canalizare

Pierderi de apa, infiltrari de ape uzate in sol

Inspectii vizuale, verificare consumuri, debite

Lunar

II. Monitorizare factori de mediuCalitatea

aeruluiIn incinta

obiectivuluiConcentratii de pulberi,

NOx, SOx in aer, particule toxice

Dispozitive de esantionare aaerului si a prafului/ Ord.

104/2011

Anual

Instalatii de ardere (cuptor, uscatoare, centrala termica)

Concentratii de pulberi, NOx, SOx, CO, HF, HCl

Dispozitive de esantionare a aerului si a prafului/ Ord.

462/1993

Conform autorizatie IPPC

Nivel dezgomot

La limita obiectivului Nivel de zgomot Metoda- cf. STAS 6161/3-82/legea 536/1997 in baza

STAS 10009/88

Anual, in perioadamaxima de activitate

APA Apa uzata menajera- Din ultimul camin de

canalizare

Cerere biochimica de oxigen, cerere chimica de oxigen,

solide in suspensie, amoniu

NTPA 002/2005 aprobat cu HG 188/2002, modificat si completat de HG 352/2005

Conform auterizatie de gospodarire ape

Apa pluviala Suspensii totale, produsepetroliere

NTPA 001/2005 aprobat cuHG 188/2002, modificat si completat de HG 352/2005

Deseuri Intreg amplasamentul

obiectivului

Cantitati de deseuri generate, eliminate, valorificate, stocate

HG 856/2002, OTU 78/ 2000 aprobata cu. Legea 426/2001

HG 1159/2003

Lunar

ENERGIE Instalatia electrica de alimentare

Cantitate de curent consumata Zilnic

Consum gaz Instalatia degaz

Cantitatea de gaz consumata Zilnic

68


69


7. SITUATII DE RISC

Evaluarea si managementul riscului (EMR) reprezinta un instrument de control pentru

angajarea oricarui proiect major. In cadrul evaluarii impactului asupra mediului (EIM) sunt cautate

raspunsuri la intrebari, precum :

Poate functiona in conditii de siguranta, fara riscul de accident major sau efecte asupra

sanatatii pe termen lung?

Mediul inconjurator din zona aferenta local va putea face fata deseurilor si eventualei

poluari suplimentare ce ar putea aparea ca urmare a executarii proiectului?

Va intra amplasarea proiectului in conflict cu destinatia terenului din imprejurimi sau va

exclude dezvoltari ulterioare in zona ?

Ce resurse umane va necesita sau va inlocui si ce efecte sociale poate avea asupra

comunitatii ?

Ce pagube accidentale poate provoca ecosistemelor ?

Definitii

Urmatoarele definitii sunt preluate din Directiva UE SEVESO II (96/82/EC):

Hazard- proprietatea intrinseca a substantelor periculoase sau a unei situatii fizice cu

potential de alterare a sanatatii umane sau a medilui.

Risc- probabilitatea unui efect specific asociat hazardurilor care apare intr-o anumita

perioada de timp sau in anomite conditii care conduc la un incident/ accident tehnologic.

Nu exista un sistem absolut sigur in care sa nu existe nici un pericol de accident. Intotdeauna exista un risc rezidual.

7.1. RISCURI NATURALE Riscul seismic

Pe cea mai mare parte a teritoriului arcului carpatic, nivelul de seisimicitate este moderat,

aparand cutremure de adancime mica, cu magnitudini maxime de 6-6,5 grade Richter. Localitatea

Sighisoara se incadreaza in zona seismica « D » . Avand in vedere aceste date, constructia

realizata a fost proiectata sa reziste la un cutremure de pana la 8,5 grade Richter.

70


Riscul fenomenelor meteorologicePrecipitatii extraordinare- nu constituie un factor de risc in acest proiect

Inundatiile- nu constituie un factor de risc in acest proiect

Orajele- numarul de zile cu oraje (fulgere, trasnete) specific regiunilor montane inferioare

este de 35-40 zile pe an, putandu-se inregistra si pana la 80 oraje pe an. Pe cladirile sau

instalatiile care domina spatiile inconjuratoare se recomanda montarea de aparatura specifica de

captare si transfer a energiei eliberate de eventuala producere a unor trasnete.

IncendiileRiscul generat de un potential incendiu (din cauze naturale sau antropice) este scazut si va

fi gestionat in consecinta, conform legislatiei romanesti in vigoare.

Alunecari de teren- pe amplasament, solul nu prezinta semne de instabilitate. Se

recomanda monitorizarea versantilor carierei.

7.2. POLUARI ACCIDENTALEEmisii de noxe in aer peste limitele normale- in cazul semnalarii unui asemenea aspect

se vor opri de urgenta toate instalatiile de ardere si se va face o revizie generala a acestora

urmata de reparatiile identificate ca necesare. La repornirea instalatiei se vor face monitorizari de

emisii pentru urmarirea incadrarii acestora in limitele admise.

7.3. RISCURI TEHNOLOGICEAvarierea utilajelor care lucreaza sub presiune- datorata utilizarii incorecte. Acest gen

de avarii produce rani persoanelor aflate in zona de avarie sau poate genera incendii locale.

Avarii ale sistemului de alimentare si distributie a curentului electric- constand in

scurtcircuite si/sau supraincalziri urmate de aprinderea izolatiei conductorilor sau chiar a

transformatorului de putere. Sunt evenimente cu probabilitate medie, proiectarea si realizarea

sistemului fiind realizate in baza standardelor de siguranta impuse de reglementarile in domeniu.

Sunt dotate cu sisteme automate de siguranta si control care asigura scoaterea de sub tensiune

71


(partial sau total) imediat ce se produce o dereglare a parametrilor normali de functionare a

sistemului.

Defecte structurale – cedarea fundatiei- modalitatea de realizare a fundatiei asigura o

foarte buna stabilitate, facand extrem de putin probabila o avarie datorata unei cedari a fundatiei

sau a unei defectiuni structurale. Structura terenului in zona de fundare a fost cercetat prin studiu

geotehnic detaliat.

Accidente de munca- accidentele de munca produse in cadrul lucrarilor de intretinere si

reparatii sau de interventie au o probabilitate medie, datorita organizarii acestor lucrari, a instruirii

permanente si a dotarii cu mijloace de protectie individuala si cu unelte si dispozitive de lucru

adecvate si de calitate. Accidentele de munca produse in cadrul lucrarilor de intretinere si reparatii

sau de interventie speciala pot produce ranirea unuia sau mai multor muncitori si pot fi

considerate ca evenimente cu consecinte minore.

Fisuri aparute in conducta de alimentare cu gaz metan- probabilitate redusa de a se

intampla. Se poate detecta prin mirosul caracteristic emanat. Risc asociat- incendii, explozii.

Functionarea necorespunzatoare a arzatoroarelor (neasigurarea unei arderi complete)- ceea ce poate duce la acumularea de gaz metan in uscator- eveniment semnalat cu

operativitate in camera de comanda complet automatizata in care are loc si controlul arderii.

Eveniment cu probabilitate de aparitie redusa si observabil in timp scurt pentru a se putea

remedia.

Masuri de prevenire si protectie:

1. Pentru prevenirea potentialelor accidente se vor instala placute avertizoare in

locurile expuse pericolelor ;

2. Se va intocmi un plan de masuri tehnico- organizatorice de prevenire si stingere a

incendiilor cu responsabilitati ;

3. Fabrica va fi prevazuta cu echipamente de protectie pentru stingerea incendiilor,

conform prevederilor legale ;

72


4. In timpul lucrului, personalul de deservire trebuie sa poarte echipament de

protectie pus la dispozitie de conducerea statiei. Periodic se fac instructaje pentru utilizarea

corecta a acestuia ;

5. In zona fabricii se va organiza un punct sanitar cu inventar minim legal. Se vor face

instructaje periodice pentru acordarea primului ajutor in caz de electrocutare, arsuri, loviri, etc.

RISCURI POSIBIL GENERATE DE PROIECT SI STRATEGII DE MINIMIZARE A ACESTORA

Eveniment/ etapa Receptoriiriscului

Strategii de minimizare/ prevenire

Etapa de constructieNu exista scenarii de accidente majoreEtapa de exploatare

Erori operationale in procesul tehnologic

Angajati Monitorizare automata, detectie automata si sisteme de avertizare,intretinere regulata si calibrarea sistemelor automate de control.

Avarierea utilajelor Angajati Verificarea presiuniiAvarii ale sistemului dealimentare cu energie electrica

Angajati Actioneaza protectiile. Se va interveninumai cu personal autorizat

Accidente in munca Angajati Instructaje periodice, dotareapersonalului cu echipament de protectia muncii

Defecte structurale ale constructiei

AngajatiVecini

Verificarea periodica a starii fundatiei

Fisuri aparute in conducta de gaz metan

AngajatiVecini

Verificarea periodica. Semnalarea oricarei scurgeri la dispeceratul EON-GAZ.

Functionareanecorespunzatoare a arzatoarelor

AngajatiVecini

Verificarea sistemului si urmarirea prinintermediul camerei de comanda

Explozii in sistemul de alimentare cu gaz metan

Angajati - avertizari sonore ale sistemului de detectie- indicarea pe ecranul monitorului a defectelor in retea

Poluarea aerului (evacuarea de noxe peste limite)

AngajatiVecini

- oprirea instalatiilor de ardere;- revizia instalatiilor/ reparatii;- monitorizarea emisiilor.

Orpirea sistemului de evacuaregaze arse in atmosfera (defectarea ventilatorului de gaze arse)

Angajati - este semnalizat automat in camerade comanda- presiunea la cuptor creste si va fi vizualizata imediat de operator.

73


Pentru prevenirea accidentelor in instalatii societatea dispune de:

- plan de management al accidentelor pentru instalatii tehnologice (uscatoare si cuptoare),

- planuri de prevenire si interventie in caz de situatie de urgenta

- planuri de evacuare in caz de incendiu

- evaluarea riscurilor pe locuri de munca cu masurile de prevenire si protectie

corespunzatoare.

Pe perioada de desfasurare a activitatii din ultimele decenii nu au fost inregistrate accidente

cu efect asupra mediului. Managementul aplicat proceselor productie, programul de intretinere/

revizie/ instruirea personalului/ masurile de securitatea muncii au permis evitarea acestora si

diminuarea considerabila a factorilor de risc asociati.

La unitatile productive din cadrul SC SICERAM SA pot aparea situatii de risc in cazul

nerespectarii normelor specifice de protectie a muncii dar accidentele sau avariile rezultate nu ar

implica un impact major asupra sanatatii populatiei sau mediului inconjurator, ci numai in plan

strict punctula, in incinta societatii.

In conditii normale, riscul producerii unor accidente sau avarii importante este extrem de

redus datorita echipamentelor performante cu care sunt dotate instalatiie de ardere montate pe

uscatoarele si cuptoarele pentru produse ceramice.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nu au fost intampinate dificultati in timpul efectuarii studiului.

Nu exista incertitudini majore privind potentialele efecte asupra mediului produse de

functionarea fabricii de caramida pe amplasamentul analizat.

74


CAPITOLUL 9 : REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

1. INFORMATII GENERALE

In prezent, SC SICERAM SA , Sighisoara, isi desfasoara activitatea pe un amplasament cu

suprafata de 22602 mp in cadrul a 4 unitati de productie. In cadrul unitatii U2, aflata in conservare

din anul 2008, societatea intentioneaza sa-si eficientizeze fluxul de producţie prin instalarea, in

locul cuptorului Hoffman, a altor doua cuptoare de tip Vulcano, productie Italia, pentru producere

caramida din argila arsa.

Dat fiind incadrarea activitatii beneficiarului in prevederile OTU 152/2005A (pct. 3.5-

Instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a tiglelor, a caramizilor, a

caramizilor refractare, a dalelor, a placilor de gresie sau de faianta cu o capacitate a cuptorului

mai mare de 4 mc şi cu o densitate stabilitã pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/mc) s-a

impus de catre Agentia Regionala de Protectie a Mediului Sibiu efectuarea unui Raport de

Evaluare a Impactului asupra mediului (RIM) pentru « Analiza impactului asupra mediului produs

de instalarea a doua cuptoare in cadrul unitatii 2 SICERAM SA pentru producere caramida din

argila arsa» in zona municipiului Sighisoara, jud. Mures.

Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) este o metoda prin care o actiune propusa

este analizata din perspectiva sociala, economica si de mediu. Aceasta va permite tuturor celor

interesati sa inteleaga, sa comenteze si sa participe la procesul decizional. RIM a fost elaborat in

conformitate cu legislatia nationala si presupune :

analiza efectelor posibile ale proiectului propus asupra mediului si populatiei ;

stabilirea masurilor de prevenire si/sau diminuare a impactului ;

prezentarea acestor efecte si masuri intr-un raport ;

consultarea publicului asupra proiectului si raportului ;

luarea in considerare, atunci cand se ia decizia finala, a raportului si a observatiilor

primite de la public ;

informarea publicului asupra deciziei finale.

75


Pentru a facilita accesul la informatiile cuprinse in aceste documente, a fost elaborat

rezumatul fara caracter tehnic, cerut de reglementarile in vigoare, care are ca scop sa descrie

activitatea si posibilele consecinte asupra mediului generate de aceasta, evitandu-se utilizarea

termenilor tehnici si a explicatiilor stiintifice, etc.

1.1. Structura rezumatului

Acest rezumat, fara caracter tehnic, este divizat in patru componente, dupa cum se

observa in tabelul urmator :

Componenta Continut1.Cadrul general al EIM EIM

IntroducereCadrul natural specificPrezentarea generala a proiectului Enumerarea altor avize, acorduri obtinute ; Metodologii utilizate in EIM

2.Descrierea proiectului Procese tehnologice, instalatii, echipamente/ tilitati, si practici pe faze de exploatare a proiectului : onstructie, operare, inchidere.

3.Impactul asupra mediului simasuri de prevenire si/sau diminuare

impactului

Impactul proiectului asupra mediuluiConsultarea publiculuiModul in care impactul poate fi controlat si

estionat4. Concluzii majore rezultate

in EIMConcluzii

1.2. Societatea beneficiara a proiectului este firma S.C. SICERAM SA. Sediul principal al

firmei este in Sighisoara, strada Viilor nr. 125, jud. Mures si are ca profil principal de activitate-

productia de caramida.

1.3. Societatea executanta a prezentului studiu de impact este PFA Carmen Moldoveanu,

evaluator acreditat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.

SRL ;

1.4. Lista avizelor/ acordurilor/ autorizatiilor in baza carora functioneaza societatea :

- Autorizatia integrata de mediu nr. SB 109/2010, emisa de ARPM Sibiu

- Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 274/2009, emisa de Directia apelor Mures,

- Contract de furnizare a energiei electrice nr. 18/2010, incheiat cu SC Arelco Distributie

76


SRL;

- Contract de vanzare cumparare gaze naturale nr. 2/2009, incheiat cu Petrom Gas

- Contract de bransare/racordare si utilizare a serviciilor publice de alimentare cuapa si canalizare nr. 42/2007, incheiat cu SC Compania AQUASERV SA ;

- Contract de prestare a serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 84/2008 incheiat

cu SC Schuster Ecosal SRL

Pentru realizarea investitiei, societatea a obtinut Certificatul de Urbanism nr. 152/2011 emis

de catre Municipiul Sghisoara pentru « Retehnologizare linie tehnologica (atelier de productie nr.

2).

1.5. Metodologii utilizate in EIM

Metodologiile de evaluare a impactului asupra mediului care utilizate de catre elaboratorii

studiului au fost :

- observare directa a amplasamentului si a conditiilor de operare ;

- culegerea de date de la beneficiar, firmele producatoare de echipamente, substante si

materiale utilizate, analiza si interpretarea lor ;

- modelari ale dispersiei poluantilor ;

- analiza locatiei propuse pentru proiect din punct de vedere al amplasamentului ;

- analiza legislatiei in domeniu.

Nu exista incertitudini semnificative cu privire la proiect si efectele sale asupra mediului.

1.6. Prezentarea generala a proiectului1. 6.1. Prezentare generala a zonei

Perimetrul pe care se desfasoara activitatea este amplasat in partea de NE a municipiului

Sighisoara, la marginea orasului (str. Viilor nr. 123), in zona de legatura dintre lunca Tarnavei Mari

si Dealul Viilor, la o altitudine de 360 m.

Terenul pe care este asezata fabrica are pantele generale cu cadere spre sud, cu

acumularea apelor de precipatii in paraul Cloasterf ce margineste la vest perimetrul fabricii si

carierei, cu deversare in raul Tarnava Mare aflat la 500 m de limita de sud a terenului fabricii.

Clima este de tip continental moderat, specifica regiunilor de deal.

77


In zona nu sunt zone sau arii protejate.

Vecinatati:

- La V, NV si N- zona de pasune si padure pe versantii dealurilor, la poalele acestora

existand locuinte de tip rural;

- La E si NE- Dealul Viilor (cariera de argila) si pasuni, padure;

- La SV- incinta unei Scoli generale cu gradinita de copii, situata la cca 50 m de gardul

societatii;

La S si SV- strada Viilor care asigura accesul in zona, linia CF de care dispune societatea

si mici unitati de productie apartinand zonei industriale Valea Viilor. Invecinat societatii cu strada

Viilor sunt case particulare.

Accesul la carosabil- se face pe strada Viilor care face legatura cu drumul european E60

si calea ferata din zona. In incinta, drumurile de legatura cu unitatile tehnologice, zonele de

depozitare produse finite, aprovizionare, desfacere- sunt amenajate corespunzator (asfaltete,

rigole de scurgere a apei, suprafete de protectie).

1.6.2. Prezentare generala a investitiei

In prezent, SC SICERAM SA isi desfasoara activitatea pe un amplasament cu suprafata de

22602 mp in cadrul a 4 unitati de productie:

- Unitatea de productie U1- produce produse ceramice de zidarie (caramizi si blocuri

ceramice),

- Unitatea de productie U2- nu functioneaza din anul 2008- se intentioneaza

retehnologizarea acesteia prin instalarea a doua cuptoare pentru ardere caramida si repornirea

unitatii;

- Unitatea de productie U3- tigle ceramice si produse speciale pentru invelitori, caramizi

- Unitatea de productie U4- amplasata pe str. Baratilor nr. 11- nu functioneaza din anul

2008- cuptorul din aceasta unitate se va dezasambla si muta in locatia fabricii de pe strada Viilor.

Alaturi de aceste unitati, pe acelasi amplasament se afla:


- centrala termica

78


- pavilionul administrativ

In cadrul unitatii U2, aflata in conservare din anul 2008, se intentioneaza instalarea a doua

cuptoare pentru producere caramida din argila arsa, dupa cum urmeaza:

- Cuptor Ficola, tip Vulcano, capacitate 40 mc, an fabricatie 1998 (cuptor care va fi mutat

din unitatea de productie U4),

- Cuptor Ficola Italia, tip Vulcano, capacitate 20 mc, an fabricatie 1993.

Cu aceste cuptoare se va produce caramida pentru pavat pardoseli si caramida pentru

constructii pentru care pe piata se inregistreaza o cerere in continua crestere.

Cuptoarele se vor amplasa in spatiul existent al unitatii nr. II, la nivelul pardoselii, in paralel

cu uscatorul de caramida existent.

Cuptorul adus din Italia, cu un volum de 20 mc, este demontat pe module si va fi

reasamblat pe structura de beton care se va executa in spatiul din unitatea U2.

Cuptorul de la unitatea U4 (str. Baratilor), cu volum de 40 mc, se va demonta tot pe module

(cuptorul este din structura metalica captusit cu samota, modulele sunt prinse unele de altele prin

suruburi cu piulite), se va transporta la noua locatie si se va reasambla pe o structura de beton

care se va executa pe amplasament.

Personalul:

- nr. personal angajat: 550

- nr. angajati rezidenti in zona Sighisoara: 550 persoane

Programul de lucru- permanent.

Peri o a d a d e e xe c u t ie s i fu n c t i on a r e p r o p u s a :

- inceperea lucrarilor- august 2011

- punerea in functiune a obiectivului- 1 septembrie 2011

- durata de viata- nelimitata, fiind determinata de cererea de piata.

Capacitate de productie/fabrica dupa realizarea investitiei:

79


Nr. crt. Unitate de productie Capacitate de productie (t/zi)1. U1 8502. U2 163. U3 1404. U4 0

Total 1006

Accesul la utilitati :5. gaz metan- din conducta de distributie a DISTRICT GAZ SA ;

6. energie electrica- din reteaua de distributie a SC ELECTRICA SA ;

7. apa potabila- din retea oraseneasca ;

8. canalizare ape menajere- in retea oraseneasca.

Valoare estimativa investitie- 800.000 euro din care, pentru protectia mediului, cca

50.000 euro reprezentand conectarea la instalatia de recuperare a caldurii si care va fi utilizata in

procesul de uscare al produselor (tehnica BAT).

2. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1. Scurta prezentare a procesului tehnologicEtape ale fluxului tehnologic:

13. extractie argila

14. depozitare argila

15. preparare argila

16. malaxare si extrudare

17. debitare produse crude

18. incarcare pe vagoneti a produselor crude si transportul la uscatorii

19. uscare caramizi, descarcare

20. sortare produse uscate

21. incarcare produse uscate pe vagoneti pentru ardere

22. ardere in cuptoare

23. descarcare, sortare, paletizare

24. depozitare, expeditie.

80


Activitati conexe fluxului tehnologic:


- atelierul auto

- atelier turnare forme de ipsos

- pavilion administrativ

Materia prima utilizata de societatea SICERAM SA este argila bruta extrasa din zacamantul

Dealul Viilor- Sighisoara si din cariera Bodoc, jud. Covasna. Cariera de argila fiind limitrofa

perimetrului fabricii depozitarea materiei prime se realizeaza in suprafata aferenta zonei de

exploatare. Argila extrasa se impinge cu buldozerul de pe trepte la halda de la baza zacamantului

in vederea macerarii (prelucrare naturala a argilei sub actiunea apei si a intemperiilor intr-un

interval de timp intre 6 luni-1 an). Argila macerata este incarcata in autobasculante si transportata

la sectiile de preparare ale celor trei unitati. Dupa aceasta etapa, argila in amestec este

transportata cu mijloace auto in primul buncar in care se realizeaza malaxarea ei, amplasat intr-un

corp de cladire individual, pentru a fi utilizata de o parte din sectii la obtinerea diferitelor produse.

Procese tehnologice specifice- Unitatea U1- obtinere termoblocuri

De la concasorul cu valturi fine argila vine printr-un sistem de benzi si cade in cuva

malaxorului presei. Argila este omogenizata sub actiunea paletelor si contrapaletelor iar in a 2-a

parte a cuvei argila trece prin gratarele cuvei in camera de vidare. Aici, cu ajutorul unei pompe de

vid cu inel lichid, antrenata independent, argila este dezaerata. Argila dezaerata este impinsa la

filiera, care da forma si dimensiuni produsului. Produsele ceramice sunt incarcate cu ajutorul

instalatiei automate de incarcare, pe vagoneti de uscare si introduse in uscatorie.

Tratamentul termic

Tratamentul termic al produselor ceramice consta intr-un proces de uscare si apoi de

ardere. Uscarea tremoblocurilor se face intr-o uscatorie tunel, asistata pe calculator.

Agentul termic pentru uscarea produselor din uscatorie este recuperat printr-o tubulatura

metalica de la cuptorul-tunel, din zona de racire rapida.

Vagonetii cu produse uscate sunt descarcati cu ajutorul unei instalatii de descarcare

automat si, printr-un sistem de benzi, aceste produse ajung la instalatia automata de incarcare a

81


produselor uscate pe vagonetii de ardere. Trenul de vagoneti cu produse uscate este introdus intr-

un preincalzitor apoi sunt introdusi in cuptorul Piccini. Toate operatiunle sunt programate si

asistate de calculator.

Tablourile de comanda impreuna cu calculatorul sunt amplasate intr-o incapere unde sunt

supravegheate de un operator.

Vagonetii cu produsele arse sunt scosi din cuptor cu ajutorul instalatiei hidraulice, pe un

transportator care le transporta la linia de descarcare, unde sunt descarcati automat, sub

supravegherea unui operator.

Sortarea- ambalarea produselor

Produsele arse sunt sortate, paletizate, infoliate automat si transportate pe o banda rulanta

la locul de unde sunt preluati de un motostivuitor cu 3 furci si transportati in depozit. Livrarea se

face din depozit cu ajutorul mijloacelor de auto de transport.

- Unitatea U3- obtinere tigle si caramizi

Fasonara si uscarea tiglelor si caramizilor

In cadrul unitatii 3 se fabrica tigle tip Marsilia, Portugheza, Valahia, Bavaria, Francia, baltica

si produse speciale. In procesul de fabricatie a tiglelor se foloseste argila de Bodoc, extrasa din

cariera proprie, adusa si depozitata in halda de macerare din cadrul societatii. Argila din siloz este

transportata la valturile fine. Apoi, argila este transportata de un transportator cu banda la

omogenizator, unde are loc omogenizarea amestecului argila- apa. Omogenizatorul este prevazut

cu un sistem automat de reglare a umiditatii, in functie de cantitatea de argila care vine pe banda.

Din omogenizator, argila este dirijata la presa vacuum unde se obtin galete din pasta de argila.

Forma si dimensiunile galetelor difera in functie de tipul de tigla care se fasoneaza. Galetele sunt

transportate de un transportator cu banda, la una din cele doua prese de fasonare. Prin presare,

surplusul de pasta se indeparteaza si cade liber pe un sistem de benzi transportoare care il

reintroduce in omogenizator. Tiglele fasonate sunt asezate automat pe rame metalice si sunt

depuse pe vagonetii uscatorului si introduse in uscator.

Uscarea tiglelor si caramizilor

82


Uscarea produselor se face in doua uscatorii-tunel: una pentru tiglele de camp si alta pentru

produsele speciale..

Aerul cald necesar uscarii produselor provine partial din recuperare de la cuptor iar daca

temperatura aerului nu este suficienta se utilizeaza un generator de caldura pentru fiecare

uscatorie.

Arderea tiglelor si caramizilor

Arderea produselor (tigle si caramizi) se face in cuptorul monostat de tip Piccini. Vagonetii

incarcati cu produse ceramice se introduc in preincalzitor unde se elimina umiditatea ramasa si de

aici sunt introduse in cuptorul Piccini cu un transbordor. Ciclul de ardere este de 43 ore si

temperatura de 9300 C pentru tigle si 9600 C pentru caramizi. Urmarirea procesului de ardere se

face automat, pe calculator.

Descarcarea, ambalare si depozitare

Descarcarea tiglelor de camp se face automatizat iar pentru produsele speciale si caramizi

se face manual. Produsele arse sunt descarcate, paletizate, etichetate si depozitate in depozitul de

produse inite, pe sortimente.

Livrarea se face cu mijloacele de transport ale clientului.

- Unitatea U2- obtinere caramizi pline si caramida pentru pavat pardoseli

Prepararea

La unitatea U2 se fasoneaza caramida plina si caramida pentru pavat pardoseli. Argila adusa

cu camionul din cariera este basculata in alimentatorul cutie, de unde, pe o banda transportatoare

trece printr-un Kollergang cu taler fix, unde are loc corectia de umiditate, omogenizarea amestecului

si o prima macinare a argilei. Argila cade prin orificiile gratarului de Kollergang intr-un alimentator

rotund cu farfurie si melc care alimenteaza o pereche de valturi fine, dupa care cade in presa de

calupi. Calupii sunt transportati de o banda transportatoare si sunt depozitati in hala de fasonare.

Fasonarea caramizilor

Din depozitul de calupi se alimenteaza o presa vacuum tip Bongioanni O 350 mm in care se

fasoneaza caramida plina si platane ceramice. Semifabricatul este taiat la masa de taiat, preluat de

83


banda transportatoer pana la presele de fasonare a produselor. Produsele taiate sunt incarcate pe

vagoneti Keller si duse in camerele de uscare.

Uscare si ardere caramizi

Uscarea caramizilor se face in uscatorie Keller. Ciclul de uscare este de 72 ore, temperatura

agentului de usare=1700 C. Uscarea se face cu aer cald recuperat din procesul de ardere.

Caramida plina extrudata se aseaza manual pe vagonetii de uscator si se introduce in

uscator. Dupa ciclul de uscare, caramida plina se descarca si apoi se incarca manual pe vagoneti in

cuptor si se introduce la ardere.

Caramida de pavat pardoseli se fasoneaza manual, se aseaza la uscat, dupa care se incarca

manual pe vagonetii din cuptor si introdusa la ardere.

Caracteristici cuptoare:

- cuptor Ficola, tip Vulcano, an fabricatie 1988, capacitate= 40 mc, temperatura de

lucru=11500 C, putere 4186 kWh (existent in sectia U4 de pe strada Baratilor). Dimeniuni: L=18 m,

l= 5,2 m.

- cuptor Ficola Italia, tip Vulcano, an fabricatie 1993, capacitate= 20 mc, temperatura

de lucru=11500 C, putere 2850 kWh. Dimensiuni: L=15,7 m, l= 5,0 m.

Cuptoarele se vor amplasa in spatiul existent al U2, la nivelul pardoselii, in paralel cu

uscatorul de caramida existent.

Cuptorul adus din Italia (20 mc) este demontat pe module si se va remonta pe structura de

beton.

Cuptorul de 40 mc, adus de la U4, se va demonta e modul (este din structura metalica,

captsit cu samota, modulele sunt prinse unele de altele prin suruburi cu piulite. Se va transporta la

noua locatie si se va reasambla pe o structura de beton.


termoizolatie moderne (tip fibre ceramice), cu functionare pe baza de curba de ardere programata.

Functioneaza pe cicluri de ardere care dureaza 48 ore. Intreg ansamblul cuptor este import Italia.

Greutatea de produse arse intr-un ciclu de ardere:

- cuptorul de 40 mc= 22 tone/ 48 ore

- cuptorul de 20 mc= 10 tone/48 ore.

84


Cuptoarele Piccini sunt echipate cu ventilatoare, tubulatura metalica pentru recuperarea

aerului cald, pentru evacuarea gazelor, pentru alimentarea cu aer de combustie.

Dupa ciclul de ardere caramida se aseaza pe paleti si se ambaleaza manual.

2.2. UtilitatiAlimentarea cu apă se face din retea de alimentare a municipiului Sighisoara, conform

contractului incheiat cu SC AQUASERV SA. Apa este utilizata in scop igienico-sanitar, tehnologic si

ca apa de racire (la pompele de vacuum).

Evacuarea apelor uzate se face in reteaua de canalizare oraseneasca.

Alimentarea cu gaz metan se realizeaza din conducta de distributie gaz metan.

Incălzirea se face cu centrala termice cu combustibil gazos.

Alimentarea cu energie electrică se face de la reţeaua de distributie a SC Electrica SA

3.IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI PROPUSE DE PREVENIRE/ DIMINUARE Functionarea fabricii de caramida SICERAM SA in zona Sighisoara, are efecte sociale,

economice si asupra mediului, dintre care unele vor fi benefice, iar altele negative. Efectele

potential estimate asupra mediului vor privi insa doar zona unde se opereaza. Aceste efecte sunt

prezentate in acest rezumat impreuna cu masurile de prevenire si/sau diminuare a lor.

3.1. Impactul potential asupra apeiProiectul in cauza nu va avea impact asupra apei in nici una din fazele de operare

(constructie, exploatare, inchidere).

Apa se utilizeaza pentru umectarea argilei, in cantitati reduse. Apa utilizata in proces este

preluata din reteaua de alimentare municipala. Nu rezulta ape uzate din procesul tehnologic.

Apa mai este utilizata pentru scopuri menajere de catre personalul care deserveste

instalatia.

Apele uzate menajere sunt evacuate in reteaua de canalizare municipiala.

Prin retehnologizarea sectiei U2 nu se vor modifica cantitatile si nici calitatea apei uzate

evacuate in sistemul de canalizare si cel pluvial.

85


Masuri de prevenire/diminuare a impactului asupra apei

Se vor intretine constructiile si instalatiile de utilizare si canalizare a apelor in conditii

tehnice corespunzatoare in scopul minimizarii pierderilor de apa si a infestarii solului sau a

stratului de apa freatica.

3. 2. Impactul potential asupra solului

Proiectul nu va avea impact asupra solului in nici una din fazele de operare (constructie,

exploatare, inchidere). Intreaga suprafata aferenta activitatii de functionare este protejata prin

betonare, pietruire sau izolare cu strat de argila ceea ce reduce riscul contaminarii mediului de

substantele scapate accidental in timpul manipularii.

Retehnologizarea sectiei U2 nu introduce surse majore de poluare a solului. Riscul de

poluare a solului provine numai din poluari accidentale care se pot remedia imediat.

3. 3. Impactul potential asupra aerului3.3.1. In timpul realizarii obiectivului

Noxele rezultate in aceasta faza consta in pulberi si gaze arse rezultate de la utilajele si

masinile utilizate la transportul cuptoarelor care se vor aduce in locatia de pe strada Viilor.

Drumul de acces la obiectiv este prin zone locuite si va constitui, pentru o perioada scurta

de timp (cca 2 saptamani) o sursa de disconfort pentru locuitorii din zona.

Pentru reducerea/ limitarea impactului generat de aprovizionarea cu materiale si activitatile

de pe amplasament propunem urmatoarele masuri:




- Impunerea de limite de viteza pe drumurile de acces prin localitati,

Se estimeaza ca, in timpul constructiei obiectivului, impactul produs asupra aerului va fi

nesemnficativ.

3.3.2. In timpul exploatarii obiectivului

86


Procesarea argilei duce inevitabil la formarea de pulberi si poluanti specifici.

Surse:

- Emisii de pulberi din activitatile de macinare, amestecare, transport pe benzi,

manevrare materie prima si eroziunea vantului in zona de depozitare. O parte din activitati:

macinare, incarcare, transport pe benzi, se desfasoara in exterior.

- Emisii de pulberi, gaze arse (NOx, SOx, CO, HF, HCl) rezultate din procesul de ardere

care sunt colectate si evacuate in atmosfera controlat prin cosuri.

- Emisii de pulberi si gaze arse (NOx, SOx, CO), rezultate de la masinile sau utilajele

folosite pentru transportul sau manipularea materialelor in interiorul intreprinderii.

Din analiza conditiilor de evacuare a poluantilor au rezultat urmatoarele c o n c l u z ii :

Avand in vedere urmatoarele:

- faptul ca nu apar surse noi de poluare a aerului fata de cele deja autorizate

- se elimina 2 dintre acestea (S5 si S6)

- productia care se va realiza nu va fi mai mare decat cea deja autorizata prin

Autorizatia IPPC nr. SB 109/2010,

- depasirea, in unele cazuri, a concentratiei de CO si pulberi poate fi cauzata de un

control insuficient al proportiei de oxigen intrat in procesul de ardere,

consideram ca din punctul de vedere al emisiilor in aer, autorizatia IPPC poate fi emisa cu

conditia respectarii urmatoarelor masuri:

Activitati si masuri de reducere propuse:

Sursa deemisii

Poluanti Masuri

Emisii dirijate-cuptor de ardere

Pulberi, CO,NOx, SOx, HF, HCl

- Urmarirea permanenta a parametrilor de ardere siasigurarea unei arderi complete.- Monitorizarea/ masurarea periodica a emisiilor si

impunerea de actiuni corective/ preventive daca este cazul.- Intretinerea cosurilor de dispersie emisii.- Controlul permanent al proportiei de oxigen in procesul

de ardere pentru eficientizarea combustiei si reducerea CO la cos. Arzatoarele montate pe cuptoare au posibilitatea de reglare a cantitatii de aer intrat in combustie. Reglajele se fac de regula la repornirea cuptoarelor dupa un ciclu de functionare.- In cazul in care se va constata si la urmatoarele analize

efectuate depasirea concentratiilor de pulberi la emisie se

87


Sursa deemisii

Poluanti Masuri

va analiza oportunitatea montarii unui sistem de retinerepulberi la emisie.

Emisii fugitive provenite de la diversele faze de pregatire a materiilor prime din fluxul defabricare

Pulberi totale - Etansarea utilajelor-Eliminarea tuturor posibilitatilor de imprastiere a

materiilor prime si materialelor pulverulente pe sol, cai de acces, platforme si eliminarea posibilitatilor de antrenare a pulberilor de catre vant- Mentinerea permanenta a starii de curatenie in hala de

productie si in incinta societatii.

Emisii de lamasini sau utilaje

Pulberi, CO,NOx, hidrocarburi

- Pentru reducerea cantitatii de noxe evacuate se vaurmari ca autovehiculele si utilajele sa-si mentina parametrii inscrisi in cartea tehnica, prin efectuarea la timp a reviziilor tehnice si a reparatiilor- Stropirea cailor de circulatie in perioadele secetoase- Evitarea functionarii “in gol” a utilajelor- Impunerea de limite de viteza pe drumurile de acces

prin localitati (max. 30 km/ora).- Parasirea incintei amplasamentului numai a mijloacelor

de transport curate;- Stropirea in permanenta, in perioadele secetoase, a

suprafetelor interioare pe care circula autovehiculele sau pietoni.

3. 4. Zgomotul si vibratiileSursele de zgomot in faza de constructie si inchidere activitate- vor avea caracteristici

stationare si tranzitorii, fiind de asteptat ca vor fi asociate urmatoarelor activitati :

Transportul materialelor si echipamentelor la obiectiv;

Activitati de constructii, respectiv demolare.

Aceste surse de zgomot este probabil sa depaseasca in timpul zilei nivelul maxim admis,

dar vor fi pe durata limitata- cca 2 luni. Montarea cuptoarelor se va face in spatiu inchis, peretii din

beton ecranand in mare masura zgomotul produs de montarea acestora.

Sursele de impact prin zgomot si vibratii ascociate activitatilor de functionare din cadrul

proiectului sunt anticipate sa existe. Natura si numarul unor astfel de surse va varia in diverse faze

ale proiectului si vor include :

88


Utilizarea vehiculelor motorizate pentru transportul materialelor dinspre amplasament

catre beneficiari (variaza in functie de sezon: vara- cca 70 transporturi/zi; iarna- cca 20 auto/zi).

Operarea utilajelor mobile si stationare din interiorul amplasamentului- fata de situatia

existenta pana in prezent, punerea in functiune a celor 2 cuptoare in cadrul sectiei U2 va

introduce surse de zgomot- ventilatoarele montate pe cuptoare (2 ventilatoare pentru aer de racire

si 2 ventilatoare pentru aer de combustie). Sursele de zgomot introduse le inlocuiesc de fapt pe

cele existente din dotarea cuptorului care se va demola si va fi inlocuit cu cele 2 cuptoare.

Receptorii potentiali ai zgomotului si vibratiilor vor include angajatii si populatia din afara

limitelor amplasamentului.

Distante pana la zonele locuite :

- La SV- Scoala Generala cu gradinita de copii, situata la cca 50 m de gardul societatii,

- In S- in vecinatatea amplasamentului, pe partea opusa a strazii Viilor, exista cateva

locuinte particulare- cca 70 m.

Recomandari pentru incadrarea in nivelul de zgomot admis :

I. In faza de constructie



- Se vor urmari si verifica permanent parametrii de functionare pentru instalatiile rutiere si

nerutiere, sub aspectul functionalitatii tobelor de esapament, pierderi de combustibil si lubrefianti.

- Se va respecta programul de ungeri al utilajelor cu frecventa prevazuta in cartea tehnica a

instalatiilor,


- Se vor respecta graficele de revizii tehnice specificate in cartile tehnice ale utilajelor folosite,

II. In faza de exploatare

- Se vor respecta recomandarile din cartea tehnica a utilajelor privind graficele de revizii si

reparatii,

- In cazul semnalarii unor zgomote in functionare peste nivelul normal se vor lua imediat

masuri de identificare a cauzei si remediere a defectului,

89


- Plantarea, pe laturile invecinate cu gradinita, a unei perdele de arbori care sa constituie, in

timp, o bariera fonica pentru zgomotul generat.

- Monitorizarea zgomotului si implementarea actiunilor corective/ preventive acolo unde este

necesar ;

- Pastrarea inchisa a geamurilor si usilor in timpul lucrului

- Se vor evita operaţiile care pot mari nivelul de zgomot, in timpul nopţii, precum si orice

activitati in afara halelor

- Efectuarea, conform prevederilor din autorizatia IPPC, a unui studiu de zgomot o data la 3

ani prin care sa se stabilieasca evolutia nivelului de zgomot si masurile care se impun pentru

incadrarea in limitele impuse de reglementarile in vigoare.

Recomandari BAT

- capsularea utilajelor sau componentelor generatoare de zgomot

- utilizarea de ventilatoare silentioase cu turatie mica

- izolarea fonica a geamurilor si peretilor

- mentinerea unei bune mentenante a instalatiei

C o n c l u z ie :

Din apecierea nivelului de zgomot echivalent langa fabrica si propagarea acestuia pana la

zona cu locuinte, se poate aprecia ca aportul la nivelul de zgomot existent, la o distanta de 50 m

de limita amplasamentului (zona cu locuinte) se va incadra in limitele admise.

3. 5. Deseuri- deseurile care vor rezulta in cursul procesului de productie dar si in

perioadele de constructie si dezafectare nu vor reprezenta o problema de mediu din punct de

vedere al gestionarii. Nu vor rezulta cantitati mari iar pentru toate tipurile de deseuri rezultate

(predominante fiind deseurile tehnologice- rebuturi, ambalaje si cele provenite de la intretinerea

utilajelor din dotare) exista solutii privind eliminarea/ valorificarea lor prin intermediul agentilor

autorizati.

90


3. 6. BiodiversitateNu au fost observate, la nivelul vegetatiei din zona, modificari de aspect care sa poata sa fi

fost cauzate de o poluare peste limite cu noxele rezultate din activitatea societatii.

Desfasurarea activitatii pe amplasament nu va produce modificari privind biodiversitatea in

zona.

Obiectivul nu este amplasat in zona protejata, cu flora sau fauna locala supusa unor conditii

speciale de protectie.

3.7. Peisajul

Pe amplasament nu exista suprafete declarate cu valoare peisagistica deosebita, nu se afla

obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.

Activitatea desfasurata pe amplasament nu duce la modificarea structurii peisajului, putand

fi inclusa in categoria activitatilor traditionale.

3.8. Prognoza asupra calitatii vietii- realizarea obiectivului propus nu modifica calitatea

vietii in zona.

3.9. Modul in care proiectul poate fi gestionat si controlatPentru verificarea modului in care functionarea proiectului este posibil sa afecteze mediul s-

a stabilit, prin prezentul studiu, un program de monitorizare care va da beneficiarului, in orice

moment, o situatie clara a problemelor generate de activitatea sa si de necesitatea implementarii

unor actiuni corective/ preventive.

3.10. Au fost, deasemenea, analizate si riscurile posibile sa apara asupra mediului . Din

analiza probabilitatii de producere a acestora si a efectului pe care l-ar putea genera, nu s-au

identificat riscuri cu consecinte majore asupra mediului iar evenimentele identificate cu potential

de risc au o probabilitate minora de a se produce, dat fiind sistemele de operare si detectie cu

care se lucreaza in cadrul fabricii.

91


4. CONCLUZIIAvand in vedere aspectele enuntate mai sus, dar si pe cele descriptive care sunt parte

componenta a continutului Raportului de mediu, consideram ca se poate emite Acordul de Mediu

pentru instalarea a doua cuptoare in cadrul unitatii 2 SICERAM SA pentru producere caramida din

argila arsa, in zona municipiului Sighisoara, jud. Mures, in conditiile in care sunt luate masuri

corespunzatoare de protectie a factorilor de mediu stabilite prin prezentul Raport.

92

Documents

Microsoft Word - intreg studiul · Web view- Unitatea de productie U3- tigle ceramice si produse speciale pentru invelitori, caramizi - Unitatea de productie U4- amplasata pe str