Microeconomie - Macroeconomie - Copiute Pentru Examen

7/28/2019 Microeconomie - Macroeconomie - Copiute Pentru Examen.

1/79

1

Definiii de baz necesare a fi cunoscute

1. tiin despre comportamentul uman din punct de vedere al corelaiei dintre necesiti i mijloacele limitate care pot avea utilizri diferite teoria economica

2. Premisa conform creia ali factori, n afara celor u tilizai la moment n analiz, se consider invariabili ceteris baribus3. Insuficiena bunurilor necesare pentru satisfacerea necesitilor umane limita resurselor4. Combinaiile alternative de producere a bunurilor n condiiile utilizrii depline a resurselor economice i a tehnologiilor constante curba

sau frontiera posibilitatilor de reducere

5. Costul folosirii resurselor pentru un anumit scop, msurat prin avantajul la care s-a renunat prin nefolosirea lor n cea mai bun alternativcost de alternativa6. Cantitatea de bun pe care cumprtorii sunt dispui i au posibilitate s o achiziioneze la un anumit pre ntr-o perioad determinat de

timp cerere7. Cantitatea de bun pe care vnztorii sunt dispui s o propun pe pia la un anumit pre ntr-o perioad determinat de timp oferta8. Piaa pe care firmele vnd, iar gospodriule casnice procur bunuri economice piata bunurilor si serviciilor9. Piaa pe care gospodriile casnice ofer resurse economice iar firmele manifest cerere la ele piata factorilor de productie10. Bunurile pentru care creterea preului la unul din ele conduce la reducerea cererii din cellalt bunuri complimentare11. Bunurile pentru care creterea preului la unul din ele conduce la creterea cererii din cellalt bunuri substituibile12. Semnific modificarea, sub influena preului, ceteris paribus, a cantitii bunului pe care cumprtorii doresc i au posibilitate s o procure

pe pia modificarea volumului cererii

13. Semnific modificarea cauzat de ali factori, n afar de pre, a cantitii bunului pe care vnztorii doresc i au posibilitatea s o ofere pepia modificarea ofertei

14. O stare de egalitate ntre cerere i ofert echilibrul pietei15. Exprim modificarea relativ a volumului cererii dintr-un bun, cauzat de modificarea preului bunului cu un procent elasticitatea cererii16. Preul fixat la un nivel inferior preului de echilibru pentru a proteja consumatorii pret max.

17. Preul fixat la un nivel superior preului de echilibru pentru a proteja unii productori pret min18. Satisfacia pe care consumatorul anticipeaz s o obin din consumul bunurilorutilitate19. Sporul de utilitate total obinut din consumul unei uniti suplimentare din bun utilitate marginala20. Legea care definete c fiecare unitate suplimentar consumat dintr-un bun reprezint pentru consumator o utilitate mai mic legea I a

lui Gossen

21. Curbele care reflect combinaiile de bunuri de la care consumatorul tinde s obin acelai nivel de satisfacie curbele de indiferenta22. Linia care reflect combinaiile de bunuri care pot fi cumprate, date fiind venitul consumatorului i preurile bunurilor linia bugetului23. Combinaia de bunuri ce corespunde punctului n care linia bugetar este tangent la una din curbele de indiferen echilibrul

consumatorului

24. Curba care unete toatepunctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri ale venitului curbelelui Enghel25.

Proces de transformare a factorilor de producie n bunuri economice proces de productie

26. Dependena dintre cantitile utilizate ale factorilor de producie i volumul maximal posibil al produciei functia de productie27. Volumul produciei calculat la o unitate a factorului de producie variabil produsul mediu28. Sporul produciei obinut prin utilizarea unei uniti suplimentare a factorului de producie variabil produs marginal29. Legea care definete c pe msura creterii factorului variabil, productivitatea lui iniial crete, dup care scade n condiiile caracterului

neschimbat al celorlali factori de producie legea randamentelor neproportionale

30. Perioada de producie n care firmele modific cantitile utilizate ale tuturor factorilor de producie perioada lunga de timp31. Curbele care reflect combinaiile factorilor de producie ce permit obinerea aceluiai volum de producie izocoanta32. Linia care reflect toate combinaiile de factori de producie crora le corespund aceleai costuri totale izocost

33. Combinaia de factori de producie ce corespunde punctului n care linia izocost este tangent la una din izocuante echilibrulproducatorului

34.

Situaie care indic raportul dintre modificarea volumului de producie i modificarea cantitilor utilizate ale factorilor de producierandament de scara

35. Costurile necesare pentru fabricarea ntregului volum al produciei cost total36. Costurile calculate pe o unitate de produs cost mediu37. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului de producie cu o unitate marginal cost38. Diferena dintre veniturile firmei ncasate din vnzarea bunurilor i costurile de producie profit39. Modificarea veniturilor totale ale firmei cauzat de majorarea volumului vnzrilor cu o unitate venit marginal40. Volumul produciei la care firma nu nregistreaz nici profit, nici pierderi prag de rentabilitate41. Piaa pe care produsele omogene sunt oferite de un numr foarte mare de firme piata cu concurenta perfecta42. Structur a pieei ce exist atunci cnd o industrie este reprezentat de un singur productor care produce bunuri ce nu au substitueni

direci piata de monopol43. Situaie n care pe pia exist un singur cumprtor de bunuri monopson44. Aplicarea de ctre firma monopolist a diferitor preuri la acelai produs pentru diferii cumprtori monopol discriminatoriu45. Structur de pia n cadrul creia activeaz un numr relativ mic de firme mari oligopol46. Modelul care presupune reducerea consecutiv a preului de ctre fiecare din firmele care activeaz pe piaa oligopolist necooperant47. Grup de firme oligopoliste care au ncheiat un acord privind volumul produciei n scopul exercitrii controlului asupra preuriloroligopol

cooperant

48. Firma care stabilete preul pe piaa oligopolist, n timp ce alte firme doar accept acest pre firma competitiva49. Curb a cererii din producia firmei oligopoliste bazat pe luarea n consideraie nu numai a comportamentului consumatorilor, dar i al

concurenilorcurba derivata a cererii50. Structur a pieei pe care un numr mare de firme ofer bunuri difereniate concurenta monopolistica


2/79

2

1. Obiectul de studiu al teoriei economiceIn gndirea economic s-au formulat diverse definiri ale obiectului de studiu al economiei. Prima definiie ateoriei economice a fcut-o Xenofon. Conform prerii lui, obiectul acestei tiine este bogia. Aristotelconsider drept obiect de studiu al tiinei comportamentul omului ca membru al unei comuniti social -statale. Economitii clasici A. Smith i D. Ricardo defineau economia tiin despre bogia naiunilor. Odefiniie ntr-un fel diferit a dat-o Marx K., confor creea economia studiaz relaiile de producie i legile

economice care guverneaz ntregul ciclu al activitii umane. Muli economiti desemnau n obiectivul debaz al tiinei organizarea forielor de producie n scopurile asigurrii profiturilor nalte i prevenirii crizeloreconomice, alii c tiina studiaz resursele limitate, pentru a produce bunuri i a le repartiza pe grupe.Sunt cunoscute diverse definiii utilizate pentru a accentua o latur sau alta a activitii economice. n acestcontext economia ine de producia i schimbul de bunuri dintre oameni, tiina ce valorific tendinele ndezvoltare a preuirlor, producieii, omajului-dinamica vieii economice .a.Totaliznd aceste definiii putem face concluzie c economia este o tiin social care studiaz procesele,fenomenele economice n strns legtur cu factorii ce le determin; cerceteaz aciunile indivizilor ilegturile care apar ntre ei n procesul de predicie schimb i consum a bunurilor materiale; ne indicmetodele de utilizare a resurselor nelimitate ct i motivele care i antreneaz pe ageni n activitateaeconomic.2. Metodele de cercetare ale teoriei economice.Cunoaterea economic tiintific se realizeaz prin metodologie. In ansamblul metodelor i procedeelorfolosite n tiina economic se includ: Abstracia tiintificaeste o metoda de cercetare a vieii economice

prin care se urmarete s se elimine ceea ce este neesenial, irelevant i ntamplator i s se desprind ceea ceeste esential, general i relevant pentru caracterizarea fenomenului sau procesului respectiv, sub forma deconcepte, principii, teorii i legi economice.Metoda inductiv(inducia) const n desprinderea concluziilor, principiilor, regulilor etc., din analizacazurilor concrete, particulare, evoluia cercetrii deplasndu-se de la cunoaterea particularului concret spreevidenierea conceptelor, tezelor i teoriilor cu caracter de generalitate.Metoda deductiva(deducia)este un tip de raionament, potrivit cruia se realizeaz demersul de la generalla particular, n sensul c se aplic teoriile descoperite deja la analiza faptelor, exprimate concret n timp ispaiu, sub forma fenomenelor i proceselor reale. In cazul raionamentului deductiv, pornindu-se de laanaliza i nterpretarea anumitor principii, teorii, legi etc. se ajunge chiar la formularea altora. Intruct un omnormal, cnd merge, se folosete de ambele picioare, tot aa cercetarea economic tiintifica presupunefolosirea concomitent a inductiei i deductiei, ele completndu-se reciproc.Metoda analizei economice(analizei)presupune divizarea, descompunerea mental sau fizic a obiectuluicercetat n parile sale constitutive, examinarea separata a fecareia i dezvaluirea trsturilor eseniale ce lcaracterizeaza. Prin analiz se distruge integritatea fenomenului cercetat n plan mental i se obin concluzii

pariale cu privire la fiecare component a ntregului analizat.Metoda sintezei economice(sintezei) presupune elaborarea unor concluzii cu caracter general printr-un

proces de asamblare, reconstituire sau reconstrucie logic a prilor constitutive ale ntregului.

n timp ce analiza ncepe procesul cunoaterii i l duce pn la un punct, sinteza continu acest proces,desvrindu-l din punctul de vedere al funcionalitii ntregului. n acest fel, analiza pregatete declanareasintezei, iar sinteza mut analiza n faza sa final.Analiza pozitiva- consta in constatarea situatiei reale, inependent de estimarea evenimentului economic,fenomenului economic. Analiza normativa- consta in estimarea fenomenului economic.Modelarea economico-matematica consta in studierea fenomenelor economice, proceselor ecconomice,subiectelor economice prin prezentarea grafica, tabelara sau analitica a lor.Analiza staticaconsta in analiza fenomenului economic intr-un mom dat de timpAnaliza dinamica- repr analiza fenomenului economic intr-o perioada anum de timp.2. Cererea repr cantitatea de bunuri materiale sau servicii pe care agentii economici, producatorii siconsumatorii o solicita in functie de nivelul preturilor existente pe piata la mom dat.

Curba cererei- curba care arata cantitatea de bunuri sau serv pe care cumparatorii sunt gata sa le procure indep de nivelul pretului la mom dat. Curba cererii - reprezentrile grafice ale cererii.Funcia cererii- functia care determina nivelul cererii in dependenta de diferiti factori.Funcia cererii are urmtoarea expresie:QxD =f(Px)ceea ce nseamn c n condiiile in care ceilali factorisunt constani, cantitatea cerut din bunul x depinde de preul bunului x.


3/79

3

QxD = f (Px, I, Z, W, Psub, Pcom, N,B) = f (Px); Factori: [venit, preferinte, asteptari, pret bun subst, pret bun

compl, nr consumatori, alti factorichelt pt reclama, atitudine fata de risc]a. Bunuri normale: Bunuri pentru care cererea crete atunci cnd veniturile consumatorilor cresc.Bunuri inferioare: Bunuri pentru care cererea scade atunci cnd veniturile consumatorilor cresc.c. asteptari inflationistecererea creste; d. Bunuri substituibile: O pereche de bunuri pentru care creterea

preului unuia conduce la creterea cererii pentru cellalt. e. Bunuri complementare:

O pereche de bunuri pentru care creterea preului unuia conduce la scderea cererii pentru cellalt.Un punct oarecare de pe o curba a cererii poate fi interpretat n doua moduri:1.cantitatea maxima dintr-un anumit bun care va fi cumprat la preul respectiv. 2.preul max pe care consumatorii pot i sunt dispui s-1 plteasc pt a cumpra cantit respectiv de produse Ecuatia cererii: Qc = a - bP; Semnul minus din faa lui b exprim matematic legea cererii, reflectnd relaiainvers proporionala dintre cantitatea cerut i preul unui bun.Legea cererii - Dependenta inversa dintre pret si cerere, astfelpanta curbei cererii este negativa.Modificarea volumului cererii (schimbarea cantitativa a cererii): Schimbarea cantitii dintr-un bun pecare cumprtorii sunt dispui i pot s ocumpere ca rezultat al modificrii preului bunului respectiv,celelalte condiii rmnnd neschimbate (o deplasare dintr-un punct n altul de-a lungul curbei cererii).Modificarea cererii: O schimbare a cantitii dintr-un bun pe care cumprtorii sunt dispui i pot s l

cumpere, ca rezultat al modificrii altor condiii ale pieei dect preul acelui bun; o deplasare a curbei cererii(asteptari inflationiste-dreapta, deficitare-stinga, bun substit-dreapta, bun compl-stinga ).Cererea individualareprez cantit ceruta de catre o persoana la nivelul dat al pretului.Cererea globala- reprez totalit cererilor individuale la fiecare nivel al preturilor. Da+Db

3. Oferta- cantitatea de bunuri sau servicii pe care vinzatorii intentioneaza sa ovinda la un anumit pret la un mom dat de timp.Curba ofertei: curba care ce cantitate de bunuri vinzatorii sunt gata sa ofere in dep de nivelul pretului la momdat. Funcia ofertei- repr functia care determina oferta in dependenta de influenta asupra ei a diferitor factori.Funciacare descrie cantitatea pe care ofertanii sunt dispui i capabili s o vnd pe pia se poate exprimaQx

S = f (Px); QxS = f (Px, T, Pr, Subv, K, N, B)Factori: [taxe, pretul resurselor - factorilor de productie,

subventii, caracterul tehnologiilor utilizate, nr ofertantilor, alti factoriraritatea, previziunile producatorilorreferitor la pret ] Un punct oarecare de pe o curba a ofertei poare fi interpretat n doua moduri:1. cantitatea minima dintr-un anumit bun care va fi oferit la preul respectiv. 2. preul minim necesar pentru a-i determina pe productori s ofere spre vnzare o anumita marfa.Dependenta directa dintre pert si cantiatatea bunului oferit se num legea ofertei.Ecuatia ofertei: QS = a + bP; a = intersecia curbei ofertei(cererii) cu ordonata; b = panta curbeiSemnul plus din faa lui b exprima matematic legea ofertei, reflectnd relaia de direct proporionalitatedintre cantitatea oferit i preul unui bun.Modificarea volumului oferitei: O schimbare n cantitatea unui bun pe care productorii sunt dispui i pots o vnd, rezultat din modificarea preului acelui bun, celelalte condiii rmnnd neschimbate; o deplasare

de-a lungul curbei ofertei reflecta. Modificarea ofertei: O schimbare n cantitatea unui bun pe careproductorii sunt dispui i pot s o vnd,rezultat din modificarea unui factor deinfluen a ofertei, altuldect preul bunului; o deplasare a curbei ofertei. (T-stinga, Subv-dreapta)Produsele substitui bil enproduciesunt acelea care pot fi produse cu aceleai resurse.(pe o suprafa de pmnt se pot cultiva gru sau porumb). Dac preul unuia dintre produsele substit crete,cantitatea oferita din cellalt produs scade, deoarece o parte a productorilor ivor reorienta producia spre

produsul cu pre superior.Produsele complementare n producie sunt acelea care rezulta n urma unui procestehnologic comun. De exemplu, nichelul i cuprul sunt complementare n producie pentru c se extrag dinacelai zcmnt. Daca preul unuia dintre produse crete, cantitatea oferit din produsul complementar cretesi ea automat.Oferta individualarep cantit de bunuri oferite de catre un anumit vinzator la pretul dat

Oferta globalarepr totalit ofertelor individualela fiecare nivel al preturlor. Sa+Sb

4. Pretul de echilibru este pretul care echilibreaza cererea si oferta in rezultatul functionariifortelor concurentiale. Pretul plafon - pretul maxim stabilit de catre stat care este m mic decit

pretul de echil (paine-seceta). Pret podea - pretul minim stabilit de stat care e m mare decit pretul de echil

P

Q5 7 12

P

Q


4/79

4

1. Aceeasi cantitate cu diferite preturi; 2. Mai multe cantitati de echilibru la acelasi pret(Angro);3. PDmax < PSmin (nu avem bani sa cumparam); 4. Qmax ceruta Pe, atunci oferta va fi m mare dect cererea i va apare un surplus din produsulrespectiv. Unii productori vor accepta creterea stocurilor, alii vor reduce preul sau cantit produs.n consecin, n realitate, preul tinde permanent ctre preul de echilibru, oscilnd n jurul acestuia.

Modificarea cererii, respectiv a ofertei, determin modificarea punctului de echilibru pe o pia.Creterea cererii(n poziia C2) i meninerea constanta ofertei (O0) determin cret preului i a cantitii de echilibru

Scderea cererii (C1) i meninerea constant a oferteidetermin scderea preului i a cantitii de echilibru;

Creterea ofertei (O2) i meninerea constant a cererii (C0)determinscderea preului i creterea cantitii de echilibru;

Scderea oferteii meninerea constant a cereridetermin creterea preului i scderea cantitii de echilibru;

Cnd cererea i oferta cresc(scad) simultan, cantitatea deechilibru cu siguran crete(scade), iar preul de echilibru poate s

creasc, s scad sau s rmn nemodificat;Cnd cererea crete i oferta scade, Pe echil cu

siguran crete,iar cantitatea de echilibru poate screasc, s scad sau s rmn constant; Cnd cererea scade i oferta crete, preul de echilibru cusiguran scade, iar cantitatea de echilibru poate s creasc, s scad sau s rmn constant.Leon Waleras- in perioada scurta de timp legea generalaa cererii si ofertei determina modificarea pretului de piatacare tinde catre un nivel de echilibru si anume echilibrulstatic, ca urmare al excesului de cerere sau de oferta.Marshalpe o per lunga de timp pretul tinde permanentcatre nivelul la care cantitatea ceruta este egala cu cantit

oferita. La acest nivel piata se afla in echilibru dinamic.Cu cit Pcererii e m mare ca Pofertei cu atit este m marestimulul ca vinzatorul sa mareasca cantitatea oferita.Echilibrul stabil se atinge cind devierea de la pretul de echilibru treptat se micsoreaza. 1.Echil stabil absolutare loc in cazut cind se stabileste pret unic de echilibru. 2.Echil stabil relativ - se stab o deviere neinsemnatade la P de echil. 3.Echil localechil se obtine in anum limite ale oscilatiei preturilor. 4.Echil globalsestabileste in cazul diferitor devieri a pretului de la pretul de echilibru.(P1 Pe P2 / t (timp))

P2 S

PeD

P1Q1 Qe Q2

P2 S

PeD

P1Q1 Qe Q2

P D S

S DQ

P S

D Q

PD S

QQ

P supraprodP2 SPeP1 D

deficit

PD S

S DQ

C0C1

O0

10 20 30 40 50 Q

P

500

400300200

100

O1 O2

C2


5/79

5

Acest model reflecta formarea echilibrului inramura cu ciclu de productie fixat, ex agricultura.Cind producatorul luind decizia referitor lavolumul de productie in baza nivelului preturilor

din anul precedent, nu o mai poate modifica

6. ELASTICITATEA in general reprezinta raportul intre diferenta relativa a variabilei dependente sidiferenta relativa a variabilei independente. Elasticit CERERII exprima sensibilitatea cererii la modificarea

pretului sau altei conditii a cererii. Coef elasticit cererii (E) arata gradul, fractiunea sau procentul modificarii

cererii in functie de schimbarea pretului sau a altei conditii a cererii. Elasticit poate fi evaluata in 2 moduri:elasticitate punctului E=Q/P * P1/Q1si elasticitatea acului E=Q/P * (P1+P2)/(Q1+Q2). Elasticitateaofertei in raport cu pretul arata modificarea relativa a cererii sub influenta modificarii pretului cu un

procent. EDP= - Q/P * P/Q; Cind EDP>1, cererea este elastica; Cind EDP=1, cerere cu elasticitateunitara; Cind 0


6/79

6

pretul. Bunurile superioare sunt elastice. 3.Locul pe care il ocupa in consum. Bunurile care se consuma inmod curent au o cerere inelastica in raport cu pretul, iar bunurile care se consuma periodic au o cerere elastica.4.Ponderea pe care chelt pt achizitionarea lor o detine in totalul bugetului cumparatorului. Bunurile cu o pondmare in buget au o cerere elastica, iar cele cu o pond redusa au o cerere inelastica in raport cu pretul. 5.Intervalul de timp care sa scurs de la modificarea pretului pe termen scurt Dupa ce preturile sau modificat,cererea este de regula inelastica, in interval mai mare va fi elastica.

Elasticitatea cererii in functie de preturile altor bunuri(elasticit incrucisata) ED

x,y=Qx/Py *Py/ Qx>0 bunuri substituibile;


7/79

7

7. Axiome: Veniturile fiecarui consumator sunt limitate. Preturile nu depind de cantitatea de bunuri procuratede unii indivizi. Toti consumatorii cunosc utilitatea marginala a tuturor bunurilor. Consumatorii tind samaximizeze utilitatea totala. Preferinte: Preferintele se materializeaza diferit nu numai in raport cu individul,ci si in raport cu categoria de bunuri. Preferintele pt bunuri substituibile (bunuri care pot fi inlocuite inconsum fara ca acest fapt sa afecteze nivelul utilitatii totale). Preferinta depinde de utilitatea bunului dat, adicadaca dorim sa evaluam preferinta individului, noi utilizam utilitatea in evaluarea data. Bunuri complementare

ce se completeaza in consum pt a atinge nivelul de satisfactie scontata. Daca consumatorului ii esteindiferent cit consuma dintr-un bun X, insa este interesat in dobindirea unei cantitati precise din bunul Y,atunci aceste 2 bunuri se numesc neutre (nu influenteaza unul asupra altuia). Utilitatea se refera la folosul pecare ni-l aduc diferite bunuri. Utilitatea unui bun difera de la un individ la altul. Utilitatea cardinala- fiecareiunitati din bunul consumat I se acorda un nr cardinal ca masura a utilitatii. 1 are cea mai mare utilitate.Utilitatea ordinala- care nu poate fi masurata cu precizie. I II III dupa preferinta.

Utilitatea totala, utilitate care proportioneaza toata cantitatea consumata a bunului, si utilitatea marginala:cresterea utilitatii totale produsa de consumul ultimei unitati consumate din acel bun. S-a observat si ca lacresterea consumului unui bun satisfactia produsa de fiecare noua unitate este mai mica decat cea produsa deanterioara unitate, prin care au dedus ca utilitatea marginala este descrescatoare (legea utilit margdescrescinde). Satisfacerea nevoii indic atingerea, prin consum, a pragului de saturaie, adic acel nivelal consumului la care utilitatea total este maximi, n mod corespunztor, utilitatea marginal este zero.Curba de indiferenta arata toate combinatiile cu aceeasi utilitate totala.Curbele de indiferena unui

consumatornu se pot intersecta. Curbele de indif mai ndeprtate de origine au un nivel de utilitate mairidicat. Harta curbelor de indiferenta consta dintrun sir de curbe de indif cu diferite utilitati totale. Curbelede indiferenreprezentate printr-o dreaptdescriu bunurile perfect substituibile. Curbele de indiferen

n unghiuri dreptedescriu bunurile perfect complementare. Creterea exclusiv a unui bun nu conduce lacreterea satisfaciei consumatorului

Preferinele pt bunuri neutre -dac consumatorului i esteindiferent ct consumdin

bunulX(Y), dar este interesatn dobndirea unei cantiti

precise din bunul Y(X)linii

orizontale paralele cu Ox(y)

Rata marginala de substitutie este raportul invers a utilitatilor marginale ale 2 bunuri. MRSx,y= - y/xMRSx,y=MUx/MUy; MUy=Tu/y; MUx=Tu/x=Tu/Qx;n ceea ce privete bunurile perfect substituibileputem spune cindiferent depachetul ales, aceeai cantitate de bun 1 este necesar

pentru a putea compensa pierderea unei uniti de bun 2 pentru caagentul economic ssimt aceeai satisfacie la trecerea la un nou pachet Pt bunurile perfect complementareputem spune c adugarea oricreicantiti dintr-un singur bun nu mrete utilitatea consumatoruluiPe masura deplasarii pe curba de indiferenta, RMS se micsoreaza,consumatorii vor trebui sa renunte la cantit tot mai mici din Y

pt a obtine cresteri cu o unitate ale consumului de marfa X


8/79

8

8. Linia bugetara (restrictiile, constringerile) arata care este ansamblul combinatiilor bunurilor pe care unconsummator poate sa-si permita sa le consume in limita venitului de care dispune si in raport cu preferintele.

y = I/PyPx/Py * x - functia liniaraintersectia cu Oy = I/Py; intersectia cu Ox = I/Px;; unghiul = -Px/Py;- inclinatie negative

(daca x e schimbat cu yunghiul devine = -Py/Px)Toate combinaiile de mrfuri situate deasupra liniei bugetuluidepesc veniturile consumatorului.

In conditiile cresterii(scaderii) venitului disponibil, noua linie a bugetului se va deplasa spre dreapta(stinga)paralel cu prima. Creterea(scaderea) preului bunului X - Panta noii linii a bugetului va fi mai mare (maimica) dect cea a liniei iniiale a bugetului (=deplasare a liniei bugetului la stnga(dreapta))!!!!!!! Ce vor consumatorii?-Preferinte = Harta curbelor de indiferenta; Ce pot consumatorii?Constringeri =linia bugetului; Ce fac cons.?aleg combinatia optima = punctul de echilibru al cons.Pentru maximizarea utilitii totale, consumatorii vor alege, la un moment dat, acea combinaieoptim carele va satisface simultan dorinele (preferinele) i posibilitile.Geometric, acest lucru se va produce acolounde preferinele descrise prinharta curbelor de indiferen vor "ntlni" posibilitile, ilustrate de linia

bugetului. Punctul n care aceast jonciune se va produce este denumit, n literatura de specialitate punct deechilibru al consumatorului. Din punct de vedere analitic, condiia de echilibru a consumatorului este caraportul utilitilor marginale ale celor dou bunuricare reflect preferinele consumatorilor s fie egal curaportul preurilor celor dou bunuri, ca expresie a constrngerilor crora trebuie s le fac fa consumatorul.

Pt respectarea regulii maximizrii utilitii se impune respectarea urmatoareiegalitii:UMx/Px = UMy/Py (Umx/Umy = Px/Py)cu condiia epuizrii de ctre consumator a ntregului venit disponibil.

9. Analiz comp cons in cazul modif venitului Daca I1>(((


9/79

9

Curba venitconsum(numit i curba lui Engel)este acea curb care reunete

punctele de echilibru de tipulE0,E1 i E2. Aceast curbarat cum i modificalegerile de consum unindivid, n raport cuschimbrile survenite n

nivelul venitului su.

Dac creterea cererii dintr-un bun este mai mare dectcreterea venitului avembunuri delux. Dac cretereacererii dintr-un bun este maimic dect cea a venituluiavem bunuri de primnecesitate. Curbele lui Engel:

10. Pentru a evidentia reactivitatea consumatorului la modificarea preuluiunuia dintre bunuri se utilizeaz aa-numita curb preconsumcare st la

baza deducerii curbei cererii. Curba preconsumse obine prin reunireapunctelor de echilibru de tipul E0, E1, E2. Ea arat cum reacioneazconsumatorul modificndu-i alegerile de consum ca urmare a modificrii

preului unuia dintre bunuri.Efectul venitului si efectul substitutiei poate fi gasit utilizind metoda luiHicks sau met lui Slutsky. Hicks - Se consider c venituribneti diferitereprezint acelai venit real dac respectivelevenituri asigur aceeaisatisfacie consumatorului Metoda lui Hicks este bazatpeneglijareasporului de venit realantrenat de reducerea preului unui bun.1. desenam B1 si curba de indiferenta U1, avem un punct de echilibru E1;2. pretul bunului X s-a micsorat, ca urmare avem B2, U2, E2;3.trebuie sa pastram utilitatea- ea nu se modifica, astfel construim o linie

bugetara paralela cu B2 si tangenta la U1, obtinem E. E1 si E se afla peaceeasi curba de indiferentaavem efectul de substitutie, E si E 2 se afla pelinii bugetare paralele, avem efectul venitului.

11.Produciapresupune transformarea resurselor (capital, echipamente, munca, pmnt, informaii) nproduse sau servicii. In procesul de producie managerii sunt preocupai de eficiena utilizrii resurselor. Pebaza obiectivelor legate de eficien (minimiz costurilor, maximiz productiei), se stabilesc regulile de bazreferitoare la modul n care organizaiile trebuie sa utilizeze resursele. Factorii de productie reprezintatotalitatea elementelor care participa, intr-un fel sau altul, la producerea de bunurii si servicii.Clasif: factoritraditionali: factori originali sau primari. ( munca si pamantul) ; factor derivat respectiv capitalul rezultat dincombinarea si interactiunea celor dintai ; neofactoritehnologia, informatia, managementul. Factorul deproducie naturcuprinde solul, subsolul, apa, resursele minerale. Principala caracteristic a acestui factorde producie este raritatea, ceea ce imprim un caracter relativ limitativ i celorlali factori i impune gsirea

permanent de noi soluii pentru o utilizare ct mai eficient. Prin munc, se nelege o aciune contient,deci specific uman, ndreptat n direcia satisfacerii trebuinelor, n cadrul creia sunt folosite aptitudinile,

experiena i cunotinele omului". Munca a fost din totdeauna i a rmas factorul de producie activ ideterminant, ce antreneaz i ceilali factori de producie n vederea obinerii de bunuri materiale i serviciinecesare satisfacerii trebuinelor lor imediate i de perspectiv. Prin munca fizic i intelectual pe care odepune n toate sferele activitii economice, omul devine creatorul tuturor bunurilor materiale i serviciilor.Factorul de producie capital Capital fixse utilizeaz pe un timp ndelungat i se uzeaz. Capital circulant

se utilizeaz ntr-un singur ciclu de producie. Capitalul nu este altceva dect munca economisit iinvestit. Daca aceast bogie ar fi consumat n ntregime pe msura creri ei, capitalul nu s-ar mai formaniciodat. Dar aceast economisire nu reprezint dect o condiie a formrii capitalului. Prin ea nsi, nu

produce efectele dorite dac nu este concentrat i plasat acolo unde este nevoie de ea. Rolul primordial alresurselor informaionalel constituie rolul intermediar pe care l poate juca ntre fora de munc i ceilalifactori de producie. Informaia este un factor de producie care influeneaz astfel pozitiv folosirea tuturor

celorlali factori, impunndu-se mai ales pe msura creterii complexitii activitii economice. Funcia deproduciereprezint un tabel, o funcie sau un grafic, exprimnd nivelul maxim de producie care poate fiobinut cu o anumita combinaie de resurse, n condiiile unui anumit proces tehnologic. In producie, se potutiliza diferite resurse. De aceea, generaliznd, putem spune c nivelul produciei este n funcie de cantitilede resurse utilizate, adic: Q=f(x1,x2,...xn). Pe termen scurt, modificrile cantitii de produse pot fi obinute


10/79

10

exclusiv prin schimbri n utilizarea resurselor variabile. (timpul de lucru, cantitatea de materii prime).Considernd capitalul ca fiind factor constant, funcia de producie pe termen scurt devine: Q= f(L).Termenul lungreprezint intervalul de timp n care toate resursele ce se utilizeaz in procesul de produciesunt variabile. Prin urmare, pe termen lung toate resursele pot fi modificate din punct de vedere cantitativ sicalitativ, astfel nct procesul de producie s fie eficient.12. Produsul total (TPL)cantitatea de bunuri produs ntr-o perioad de timp. Produsul marginal (MPL)

cantitatea suplimentar de bunuri produs de o unitate suplimentar a factorului muncii (MPL=TPL/L)Produsul mediu(APL)cantitatea de bunuri ce revine unei uniti din factorul muncii (APL=TPL/L)Legea productivitatii marginale descrescinde exprima relatiile de cauzalitate dintre factorul variabil utilizatsi productia realizata. Protrivit acestei legi, atunci cind se utilizeaza un factor fix, iar cantitatea factoruluivariabil creste, productivitatea creste pana la un anumit nivel al factorului variabil, dupa ce productivitateatotala incepe sa se reduca.Produsul mediu este maximal cnd se egaleaz cu produsul marginal.13.Izocuanta este analogica curbei de indiferenta din teoria comportamentului consumatorului. Izoc reprezcurba de indif a producatorului. Este o curba care arata toate combinatiile posibile dintre diferiti factori de

productie si care permit sa obtinem aceeasi cantitate de productie. Un set de izocuante formeaza harta.

Capital + munca = unitati de productie;Multitudinea variantelor de consum a factorilor de productie

determina existenta multitudinii izocuantelor care formeaza hartaizocuantelor. Izocuantele plasate la dreapta semnifica o cantitatem mare a factor. de productie utilizati si prin urmare un volum mmare de productie. Izocuantele nu se intersecteaza. Panta iz-lor enegativa. Panta izocuantelor reflecta raportul de schimb al factor.de productie, acest raport se numeste rata marginala desubstitutie tehnologica.

Deci. n scopul meninerii produciei constante, cele doua tipuri de resurse se pot substitui reciproc.Rata marginal de substituire tehnicreprezint raportul n care o resursa (capitalul) este substituita cu oalta (munca) de-a lungul isocuantei. RMST = -K/L; (modificarea capitalului / cantitatii de munca). La

deplasarea isocuantei, pe msura utilizrii unui numr mai mic de uniti de capital, cantitatea de capital lacare se poate renuna in favoarea munciiscade. Sau invers, cantitatea de munca ce trebuie adugat pentru arenuna la o unitate de capital crete. Rata marginal de substituire tehnic reprezint de fapt panta isocuantei.Aa se explic de ce isocuanta tinde asimptotic spre cele dou axe.Rata marginala de substituire tehnic este egala cu raportul dintre produsul marginal al muncii i produsulmarginal al capitalului. Generaliznd, putem spune c. la o mic variaie a muncii i capitalului, modificareacantitii de producierezult din modificarea cantitii (de munca, de capital )celor dou resurse nmulitcu produsul lor marginal (al muncii al capitalului): Q = PMLL + PMKK.Deoarece dea lungul izocuantei productia este constanta PMLL + PMKK = 0; -K/L =PML / PMK14.Costul de productie- totalitatea cheltuielilor in expresie monetara, pe care producatorul le efectueaza ptfabricarea si vinzarea bunurilor economice. Este expresia baneasca a factorilor de productie necesari pt

producerea si comercializarea acestor bunuri si servicii. Costul de productie este egal cu cu cheltuielile deproductie. Din punct de vedere al modului de calcul, costurile se impart in cost contabil si economic.Costul contabil- cheltuielile pe care le face intreprinderea pt achizitioanarea factor. de productie de la altiagenti economici, adica costurile explicite, precum si amortizarea, care face parte din costurile implicite.Costul economic-cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii (costurile implicite), dar care nu sintreflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si cladirile care apartin intreprinderii date, consumul demunca al proprietarului, dobinzile ce se cuvin p/u folosirea capitalului propriu.Linia izocostestecantitatea maximala de factori de productie ce poate fi cumparata in limita anumitorcheltuieli.Notam prin w pretul factorilor de productie munca si prin r pretul capitalului(Rdob). Notam

prin C bugetul de care dispune un producator. C=wL+rk; k=C/rw/r * L;1. restrictia producatorului

2. echilibrul consumatorului

MRTS = -w/r; MPL/MPK= w/r


11/79

11

Minimizarea cheltuielilor reprez conditia in corespundere cu care chelt se minimizeaza in cazul cind fiecareultimul leu cheltuit pt fiecare factor de productie, permite de a primi produse marginale egale.In aceasta situaie de echilibru care conduce la minimizarea costului, isocuanta asociata nivelului dorit al

produciei este tangenta la curba isocost.MPL/w = MPK/r = MPFn/MPFn = 1;Cai de reducere a costurilor de productie: Reducerea consumurilor materiale; Creterea productivitiimuncii; Reducerea cheltuielilor administrative; Reducerea cheltuielilor de desfacere; Reducerea stocurilor;Economii la cheltuielile de dezvoltare; Reducerea cheltuielilor publicitareSe poate ntlni ns i situaia invers. n care managerii unei organizaii dispun de o sum limitat de bani ii propun s o utilizeze astfel nct s maximizeze producia. Acest obiectiv se poate ndeplini cu o singuracombinaie de resurse denumit combinaia optim de produse, care trebuie determinat. Maximizarea

profitului inseamna ca produsul marginal al tuturor factorilor de productie in expresie valorica sunt egale cupreturile factorilor. MPFi = PFi; Examinam cazul cind se modifoca C iar ceilalti factori ramin constanti.Punctele de intersectie a izocuantelor cu izocosturile ne arata extinderea la scara a productiei. Extinedere lascara: Efect pozitiv la scara (ramdamentul creste- cu mai putin capital obtinem cresterea volum de productie)(distanta dintre izocosturi scade, la departarea de origineare loc cresterea economiei la scara). Efectconstant (rand nu se schimba, cu cit se modifica factorii de productie- cu atit se modif productia, distanteegale). Efect negativ (rand scade, distanta creste, are loc diminuarea economiei la scara)15. Costurile de productie pe termen scurt Pe perioada scurta de timp, un agent economic isi desfasoaraactivitatea in aceleasi conditii tehnice de inzestrare cu mijloace de munca (masini, utilaje, instalatii siechipamente, constructii etc.), iar productia poate creste sau descreste pe seama celorlalti factori de productie,variabili, ca de exemplu: materii prime si materiale, semifabricate, forta de munca etc. In cadrul acestui

orizont scurt de timp modificarea costurilor este influentata, mai ales, de schimbarile produse in elementelecapitalului circulant si a cantitatii si eficientei muncii depuse. In cadrul unei perioade scurte de timp, costurilede productie se pot grupa dupa continut si modul lor de calcul in trei categorii: Costul global (total) (CT)Cuprinde ansamblul cheltuielilor necesare pentru realizarea unui volum de productie (Q) in anumite conditiiconcrete, el cuprinde deci cheltuieli cu aprovizionarea, fabricatia si desfacerea marfurilor. In functie de modulcum se modifica diferitele elemente de cheltuieli in raport cu evolutia volumului productiei, costul total esteformat din: Costurile fixe(CF) , sint formate din acele consumuri de factori de productie, care raminnemodificate indiferent de variatia volumului de productie, ca de exemplu: amortizarea capitalului fix,chiriile, asigurarile, salariile personalului de conducere, cheltuieli de intretinere (legate de incalzire, aerisireasi iluminarea halelor de productie s.a.), dobinzi etc. Intr-un orizont scurt de timp aceste costuri nu se modifica(oricare ar fi nivelul productiei) daca nu intervin alte modificari: de legislatie, in nivelul preturilor, in regimul

de amotizare a capitalului fix etc. Costurile variabile (CV) , inglobeaza acele consumuri de factori deproductie care sunt dependente de volumul productiei, si anume: materii prime, energie, apa industriala,semifabricate, salariile lucratorilor direct productivi etc. Costul total se obtine prin insumarea costurilor fixecu cele variabile. Costul mediu sau costul unitar. Cuprinde cheltuielile de productie necesare pentru

producerea unei unitati de produs si se calculeaza prin raportarea costului de productie la volumul productieiCostul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste, scade treptat, pina la un anumit nivel, apoiincepe sa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este conditionata de actiunea legiirandamentelor neproportionale. Costul mediu sau costul unitar se poate determina pe cele 3 feluri de costuria)Costul fix mediu(CFM) , care rezulta raportind costul fix la volumul productiei. CFM=CF/QEl se diminueaza pe masura ce productia creste. b) Costul variabil mediu(CVM) , se determina raportindcostul variabil la volumul productiei. CVM=CV/Q. c) Costul total mediu (CTM) , se calculeaza prin

raportarea costului total la volumul productiei. CTM=CT/Q=(CF+CV)/QCostul marginal (Cm) reprezinta suplimentul de cost (spor de cost) necesar pentru obtinerea unei unitatisuplimentare de produs; el se determina raportind cresterea costului total la cresterea productiei:Cm=Cresterea costului total / Cresterea productiei=TC / Q

KC/r

-w/rC/w L

K

K*

L* L


12/79

12

Deoarece costul fix este independent de volumul productiei, este deci constant (CF=0) costul marginal esteindependent de acest cost. Deci, evolutia costului marginal este determinata de evolutia costului variabil. Petermen scurt , costul marginal cunoaste in evolutia sa, o scurta perioada de reducere, dupa care creste intruna.16.Costuri de productie pe termen lung Daca intr-o perioada scurta de timp unele cheltuieli ramin fixe,independent de evolutia volumului productiei, intr-un orizont lung devin variabile toate costurile odata cumodificarea cantitatii de produse fabricate. Pentru a obtine o productie (si un profit) cit mai mare , o firma

poate modifica cantitatile si tipurile oricarui factor de productie. In general, va actiona in directia modificarii(cresterii, modernizarii sau chiar reducerii) capitalului fix, iar ceilalti factori de productie vor varia si ei infunctie de modificarea capitalului fix. De asemenea ncearc s-i stabileasc dimensiunea optim acapacitilor de produciei s-i mreasc profitul. Atingerea acestei dimensiuni optime se face n maimulte etape i n fiecare dintre ele, pe msur ce cresc costurile fixe trebuie s creasc i nivelul produciei,astfel nct profitul s fie maxim. Prin urmare aceste creteri cantitative de factori trebuiesc nsoite desporirea randamentului factorilor de producie. Legea randamentelor de scar, sau legea veniturilor decretere este efectul modificrii tuturor factorilor de producie asupra volumului produciei, genernd un tipde legtur ntre creterea volumului produciei i CTM. n cadrul relaiei dintre randament i costul mediuse pot observa urm situaii (randamentul l considermrezultatul obinut pe unitate de cheltuial): randamentului crescnd ntr-un ritm mai mare dect sporireacostului total i corespund costuri medii descresctoare; randamentului descrescnd i corespund costuri mediicresctoare; randamentului constant i corespunde un cost mediu constant. Totodat menionm c mrimeacostului mediu este diferit: de la un produs la altul n funcie de consumul factorilor de producie; de la un

productor la altul n cazul aceluiai produs, ca urmare a nzestrrii diferite cu factori de producie; de la operioad la alta n cazul aceluiai productor ca urmare a modificrilor n dotarea tehnic.Pe termen lung, odat cu creterea produciei, ca urmare a scderii CTM, venitul care excede costul de

producie sporete. Acest tip de venit care excede costul de producie se numete venit de cretere,deoarece este obinut prin sporirea produciei pe seama creterii capacitii de producie.n consecin, pe termen lung, spre deosebire de perioada scurt, costul marginal nu mai este afectat de legea

productivitii (randamentelor) marginale descresctoare, ci de legea randamentelor de scar, sau legeaveniturilor de cretere. Veniturile de cretere sunt de fapt economii rezultate din obinerea produciei mai maricu costuri mai mici, rezultnd sporirea eficienei economice.17.Profitul constituie diferenta ce apare in cazul in care incasarile totale sint mai mari deict costul total.Profitul, este , astfel un cistig obtinut de persoanele care organizeeaza si desfasoara o activitate economica,adica o activitate de producere si comercializare a bunurilor si serviciilor. Pr = V(venit sau incasati)- C (cost):ntreprinztorul poate primi profit din dou motive: dac el este proprietarul unora dintre factorii de producieutilizai de firm, el obine profit normal, n sensul c tot venitul obinut peste costul contabil este al su i econsiderat suficient pentru continuarea activitii; dac vinde bunurilefirmei la un pre mai mare dect costulde producie (format din cost explicit i implicit) obine profit economic. Deci profitul total sau profitulcontabil, este profitul normal plus profitul supernormal sau economic. Profit legitim- cel obtinut in conditiinormale, cu respectarea legisl in vigoare

Profit nelegitim-obtinut in urma incalcarii legisl in vigoare(eschivarea de la plata impozitelor, contrabanda)Profit de monopol-obtinut de intreprinderile care detin o pozitie dominante de piata si pot influenta preturilein sensul cresterii lor, fapt care le asigura unele profituri mai mari. Profit brut-diferenta dintre incasari totale,mai exact cifra de afaceri, si costul total. Profitul net-acea parte a profitului brut ce ramine la dispozitiaintreprinderii dupa achitarea impozitelor si a diferitelor taxe.18. In functie de principalele instrumente folosite:pret, produs, calitate, forme de vinzare si servicii prestatedupa vinzare. Tipuri In functie de respectarea legislatiei si a normelor morale concurenta poate fi:Concurenta loiala(sau corecta)-se desfasoara intr-un cadru, egal, deschis, in conformitate cu legislatia invigoare si in acord cu normele morale acceptate de societate.Concurenta neloiala(sau incorecta)-atunci se incalca legislatia in vigoare sau normele morle ale societatii.

In functie de factorii cum ar fi: numarul si puterea economica a vinzatorilor si a cumparatorilor participanti lashimb; gradul de mobilitate al factorilor de productie si transparenta a pietei; nivelul general de dezvoltare atarii; precum si functionalitate a pietei, exista 2 tipuri de concurenta: conc perfecta(pura); conc imperfetaPiata cu concurenta imperfecta care corespunde cel mai mult realitatilor economice , se prezinta suburmatoarele forme: monopolistica, de oligopol, de oligopson, de monopol absolut, de monopson:


13/79

13

Trasaturi conc perfecta: Atomicitatea pietei- existenta unui nr mare de vinzatori si cumparatori pe piataastfel incit nici unul din ei in mod individual, nu dispune de puterea de a exercita o oarecare influenta asupra

pretului. Omogenitatea bunurilor-intreprinderea livreaza produse pe care cumparatorii le considera relatividentice si substituibile. In acest caz, cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt vinzator.Libera intrare pe piata- piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii,fie acestea producatori sau cumparatori. Mobilitatea factorilor de productie- posibilitatea acestor de a se

deplasa liber si in orice moment de pe piata unui produs pe piata altuia, iar producatorii pot gasi liber sinelimitat capital si forta de munca pentru a efectua aceasta trecere.Transparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere, ofertasi preturi. Numai in asemenea caz cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret.Ea asigura in permanenta o reducere a preturilor si o sporire a calitatii produselor. Anume din acesteconsiderente pietele cu concurenta perfecta sunt pretutindeni in lume aparate de catre stat. Insa in ciudaacestui fapt in realitate domina concurenta imperfecta, cea perfecta fiind doar un model teoretic.Firma competitiv -este acea firm care activeaz n condiiile concurenei perfecte i este acceptatoare"

primitoare) de pre, n sensul c preul pieei este ceva dat din afar pentru toi vnztorii. Cererea pentruproducia unei firme este perfect elastic, fiecare productor vinde producia (indiferent de volumulproduciei) la unul i acelai pre al pieei. Din aceste considerente, graficul cererii pentru producia firmei

reprezint o linie orizontal (figurai 4.1).

Figura 14.1. Configuraia pieei n concurena perfect

Graficele venitului mediu i marginalcoincid cu curba cererii pentru producia firmei.Venitulmediu (AR), venitul marginal (MR) al firmei competitive n condiiile concurenei perfecte, la oricenivel al produciei, sunt egale cu preul pieei, AR=MR=Pe.Obiectivul firmei competitive n condiiile concurena perfecte pe termen scurt este maximizarea profitului.Pentru atingerea obiectivului, firma trebuie s determine volumul producie optim.

20.Echi li brul fi rmei competiti ve pe termen scurt

.Pe termen scurt echilibrul firmei competitive, volumu ; optim de producie i maximizarea profitului pot firealizate in condiia egalitii costului marginal i venitului marginal. Este vorba despre respectarea reguliiuniversale: MC=MRFirma obine cele mai bune rezultate cnd realizeaz / vinde un volum de bunuri pentru care costul marginal

full' (care include i profitul normal) este egal cu preul pieei".In condiiile concurenei perfecte venitul marginal din realizarea oricrei uniti de bun este acelai, el rezultdin pretul pietii. Din aceste considerente egalitatea se reprezint astfel: MC = MR = P =AR

Figura 14.2. Echilibrul firmei competitive pe termen scurt

In interpretarea grafic, echilibrul firmeicompetitive este reprezentat n punctul E, cu

parametrii Qoptim, Pe.

In dependen de nivelul costurilor mediiindividuale sunt diferite i rezultatele financiaredin activitatea economic a firmelor concureniale

pe termen scurt. Unele firme vor obine profit, dac


14/79

14

costurile lor medii vor fi inferioare preului pieei,astfel incit AC Pe, devenind nerentabil (fig.l4.3.c).(Pe=AVCdaca preturile cresc, producatorulramine in ramura, daca nu, iese ; Pe


15/79

15

In lipsa condiiilor respective n practica economica, concurena perfect rmne un model de liber rivalitateeconomic, la egal", cu care se confrunt situaiile reale.Perfeciunea" ei este legat de un ir de efecte pozitive, printre care:-repartiia eficient a resurselor (ce se confirm prin egalitalea preului pieei (utilitii marginale) i costuluimarginal;-stabilirea n termen lung a preurilor joase, la nivelul minim al costurilor medii pe ramur;

-aspiraia firmelor pt realizarea inovaiilor tehnologice cu scopul de a obine profit economic n termen scurt; -selectarea firmelor performante din ramur.In acelai timp, acest tip al structurii de pia nu trebuie idealizat.Concurenei perfecte i sunt specifice i efecte negative:-lipsa diferenierii, varietii bunurilor produse;-tendina spre frnarea PT n termen lung, din lipsa profitului economic i, deci, a resurselor dezvoltriiulterioare a firmei;-accesibilitatea de imitare a inovaiilor firmei concurente.In perioada scurta :

Capacitatea de productie a firmei concurentiale este constantaVolumul de produtie poate fi modificat, modificind volumul factorilor variabili de productie

Nr. firmelor concurentiale este constant.Produce cu pierderi cind se indeplineste conditia TR>VC , P AVCIn perioada lunga :

Nr firmelor poate fi modificat , deoarece nu sunt bariereFirmele concurente realizeaza productia numai in cazul cind P ATL pe termen lung

Noi firme intra in ramura data numai daca este profit economic, daca profitul obtinul este mai mare decitprofitul normal si nu iese daca profitul obtinut este mai mic decit profitul normal.21. Caracteristicile si modelul pietei de monopolPiata de monopol- este o piata la nivelul unei ramuri (subramuri) sau chiar al unui singur produs pe careoferta unui bun este asigurata de un singur producator.Monopolul este contrariu concurentei. Piata poate fi dominata atit de producator cit si de cumparator.Cind domina oferta unei intreprinderi, atunci ea se afla in situatie de monopol, iar cind domina cererea- demonopson. Monopolul perfect(pur) reprez existenta unu singur producator al unui bun total diferit de altele,concurenta fiind astfel desavirsit inlaturata.In cazul pietei de monopol intreprinderea-monopolist are posibilitatea de a modifica: volumul si pretul

productiei pe piata. In urma fixarii pretului de piata care in cazul acestui tip de piata este mai inalt, permiteobtinerea unui profit mai mare, numit profit de monopol. Comportamentul firmei monopoliste estedeterminat de: cererea consumatorilor; venitul marginal MR; costurile de productie; MC=MR (Q*)Firma monopolista modifica volumul productiei pana la nivelul cind venitul marginal=costul marginal.I. Q*+1;daca monopolul continua sa majoreze volumul de productie, MC va preleva asupra MRII. Q*-1daca monopolul va produce m putin, nivelul venitului total obtinut va creste.

Cererea pe piata monopolista este ca si pe piata cu concurenta perfecta; D

D

=f(P); Pretul si oferta sunt fixate demonopol. Monopolul isi maximizeaza profitul la un nivel al productiei la care MC=MR;Functia cererii: P= a-bQD; Functia venitului total: TR=P*Q=aQ-bQ2;Functia venitului marginal: MR=TR/ Q = a-2bQ; F venitului mediu: AR= TR/Q=a-bQ; MR=P(1+1/EpD)Principalele trsturi ale pieei de monopol:un singur vnztor (gigant-productor) i un numr mare cumprtori;un bun unicat, far substitute, produs de monopol;deinerea informaiei depline cu privire la pre, param fizici ai bunului, capacitatea pieei;cerere inelastic;accesul pe pia este dificil, n unele cazuri chiar impos din cauza unor bariere de intrare pe pia.

Exista urmatoarele forme de monopol:1.Monopolul natural-prevede exploatarea resurselor naturale:petrolul,apele minerale etc.


16/79

16

2.Monopolul inovatorului-prevede producerea si comercializarea unui produs nou, de calitate inalta. Este unmonopol temporar care sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi produs de alt producator.3.Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara-prevede utilizarea unor factori temporari care permit

producerea si comercializarea bunului dat la un pret mai mic.4.Monopolul prin alianta- prevede anumita intelegeri, deobicei tainice, intre unele intreprinderi cu privire lamarinea preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. Este socotit ilegal.

5.Monopolul legal-prevede acordarea de catre stat a unor drepturi exclusive de a produce si comercializa unanumit bun.Barierele care mpiedic penetrarea firmelor noi pe pieele monopoliste(cauzele apariiei monopolului):bariere artificiale, limite instituionale:- prezena n sfer a monopolului de stat;- guvernul acord unei ntreprinderi dreptul exclusiv de a produce un bun (licenierea unei serii de activiti:

bancare, telecomunicaii, audit i notariat, producie i comer cu buturi alcoolice);- procedura de patentare (descoperiri, invenii, marc comercial);- tarife i cote n comerul internaional;- metode de concuren neloial (lipsirea concurentului de acces la materie prim, credite, piee dedesfacere, antipublicitate).restricii naturale,ce se explic n felul urmtor:-resursele naturale eseniale sunt n ntregime deinute de o singur ntreprindere, la care ali productori nuau acces; controlul asupra resurselor de baz;-aciunea efectului de scar, ce duce la diminuarea costului de producie mediu la volume mari de producie.Factorii ce limiteaza monopolul: Legislatia antimonopolului. Marimea cererii. Liberalizarea comertuluiexterior. Posibilitatea comercializarii bunurilor substituibileComportamentul firmei-monopoliste(22)Firma-monopolist, aflat pe poziie de unic productor i Vinztor, dispune de putere asupra pieei - poatecontrola piata n sensul determinrii cantitii oferite i a modificrii preului de vnzare. Din acesteconsiderente, monopolistul are rezolvat o problem dual: determinarea unui astfel de Volum de producie,care i va asigura maximizarea venitului.Spre deosebire de piaa cu concuren perfect, pe piaa lonopolist activeaz un singur produc tor al bunuluidat.Din aceste considerente, cererea pentru produsul monopoluluireprezint i cererea pieei, iar curbacererii individuale a Monopolului coincide cu curba cererii totale a pieei. Dac cererea firmei n cazul concurenei perfecte este perfect elastic n raport cu preul, n cazulmonopolului, curba cereriiare pant negativ.Adic pe msura mririi volumului de producie monopolistulva trebui s reduc preul bunului. Ceea ce nseamn c venitul marginal (MR),obinut de la vinzarea uneiuniti suplimentare de bun (cu excepia primei uniti), va fi inferior preului. Spre deosebire de firmacompetitiv, pentru care MR=P,n condiiile monopolului purMR


17/79

17

a) cazul monopolu lu i pur b) cazul fi rmei competi tive(concur . Perfecta))

Pornind de la dependena elasticitii dup pre i a ncasrii totale, monopolistul raional, pentru a determinavolumul de producie, l va cuta" pe segmentul elastic al l curbei cererii. In caz contrar, cnd cererea esteinelastic, ladiminuarea preului, n pofida creterii volumului de producic, ncasarea total scade. Starea de echilibru a monopolului, la fel ca i a firmei competitive, se realizeaz n condiia egalitiicostului marginal i a venitului marginal:MC = MRRegula respectiv se ia n vedere n cazul evalurii volumului de producie,care maximizeaz profilulmonopolistului.La rndul su, volumul dat de producie Qm determinpreul respectiv al cererii.Anume la acest nivel l se stabilete preul de monopol Pm.

Un monopol se afla in stare de echilibru atunci cind obtine profit maxim

23. Aspectele practice ale monopolului perfectMonopolul perfect- reprezinta existenta unui sing. Producator al unui bun total diferit de altele, concurentafiind astfel cu desavirsire inlaturata.Monopol imperfect reprezinta- piata cind pe linga producatorul principal mai exista si altii cu o fortaeconomica incomparabila mai micaMonopolul nu are putere asupra cererii ci doar asupraofertei. Cererea pe piata monopolista este ca si la piatacu concurenta perfecta QD = derivata (P)Pt monopolul pur, la fel nu exist curba ofertei aparte,deoarece el poate modifica att preul, ct i volumul

produciei. Decizia despre mrimea volumului deproducie se ia doar cu evidena cererii.Aadar,condiia echilibrului monopolului pur, termen scurtpoate fi prezentat astfel:MC = MR < P

Determin

preului i volumului produciei n cazulmonop pur

Pornind din raportul preului de monopol i costului total mediu, monopolistul poate: obine profit economic,s-i acopere costurile (autorecuperndu-se) i s suporte pierderi.Pe termen lung, dac monopolistul reuete s-i pstreze poziia i puterea pe pia, echilibrul lui se asigurcu condiia egalitii costurilor marginale pe termen lung i a venitului marginal . LRMC = MR

Monopolistul poate obine profit economic i n cazul nchiderii" pieei, n lipsa noilor firme-concurente.Efectele monopolismului.Aspectele pozitive ale monopolismuluiMonopolul pur este un exemplar" destul de rar economia real. Din aceste considerente, de regul, pri

monopol se subneleg firmele mari oligopoliste, cari controleaz pieele ramurale.Funcionarea lor are un ir do avantaje pentru societate:aciunea efectului de scar pe baza ntreprinderilor mari l diminuarea costului de producie;

posibilitatea efecturii cercetrilor tiinifice costisitoare i voluminoase;realizarea la scar a descoperirilor i inveniilor din producie, efectuate de ntreprinderile mici. Aspecte negative.Dominaia monopolurilor are i un ir dc dezavantaje cu caracter social-economic.1. Comparativ cu piaa concurenial n condiiile monopolului are locdiminuarea volumului de producie

imajorarea preurilor, ceea ce duce nemijlocit la diminuarea bunstrii consumatorilor i cretereaveniturilor productorilor.In pofida creterii bunstrii productorilor (dup cum demonstreaz calculele comparative ale surplusuluiconsumatorului i surplusului productorului n condiiile concurenei perfecte i monopolului), societateasuport pierderi totale nete - costuri sociale ale ineficientei din cauza diminurii produciei.

P MCPmPc

DQ

Qm Qc


18/79

18

2. Monopolurile provoac omultitudine de fenomene i procese distructive:stagnare tehnic, frnareaPT; diminuarea calitii produciei; aprofundarea diferenierii veniturilor;tensiune economic asupra autsiderilor; birocratizarea managementului.3. Monopolul practicdiscriminarea prin pre a consumatorilor.Esena ei const n atitudinea diferit fade cumprtori reieind din solvabilitatea lor i cu scopul mririi profitului. Stabilind un pret mai mare decit

pretul de echilibru, firma monopolista insuseste partea esentiala a surplusului consumatorului.

24.Concurena monopolistic. Echilibrul firmei pe termen scurt i pe termen lungParticularitile concurenei monopolisticeConcurena monopolisticreprezint o structur dcpia n care oferta provine de la un numr mare defirme,alecror produse, dei similare, sunt difereniate.Pentru concurena monopolistic sunt caracteristice urmtoarele particulariti:l. numeroi vnztori de produse similare, segmentul de pia ce revine unei firme este de 1 -10% din volumulvnzrilorpieei, ei sunt n stare s controleze piaa -monopoliti pariali;2.produse difereniate - fiecare firm produce un produssimilar, dar nu identic celor realizate de alte firme.Produsul poate fi difereniat dup form, culoare, ambalaj, marca comercial, nivelul deservirii etc. Caurmare, firma nu este primitoare de pre i se confrunt cu o cerere descresctoare. Dac n cazul concurenei

perfecte, consumatorului i este indiferent de unde cumpr produsul, aici el devine fidel (n condiiile unui

pre egal). Astfel, se relev o trstur a concurenei contemporane - concurena prin produse.3. accesul relativ liber pe pia (inexistena barierelor de intrare), trstur ce se apropie mai mult deconcurena perfect dect de monopol. Pe o astfel de pia, blocajele, de genul nelegerii secrete dintre firme,sunt excluse. Numrul firmelor de pe pia se ajusteaz n aa fel nct pe termen lung profitul tinde spre zero. 4. Firmele nu pot mpri piaa i fixa nivelul preurilor pentru a-i crete profiturile.Dar, firma areun anumit control asupra preului la producia sa.Echilibrul firmei n condiiile concurenei monopolisticePe termen scurtn condiiile concurenei monopolistice, producia corespunztoare maximizrii profitului seobine analogic cazului monopolului, la intersecia curbelor costului marginal i ncasrii marginale: MC=MRDeciziile firmei snt n ordinea urmtoare: iniial sedetermin volumul produciei, adecvat egalitii MC=MR,apoi, lund n calcul cererea, se fixeaz preul.In structura de pia respectiv, linia cererii pentru producia firmei se aseamn cu curba cererii firmei-monopolist, ea, de asemenea, are pant negativ, dar esto elastic (datorit prezenei concurenilor pe pia, ce

produc bunuri substituibile). Modelul echilibrului firmei pe TS n condiiile concurenei monopolisticeintegral se aseamn cu situaia pepiaa cu concuren de monopol (fig.15.3).

In stare de echilibru, pornind de la raportul preului la costul total mediu, firma poate obine profit diferit:pozitiv, zero sau negativ. In cazul egalitii costurilor medii (AC) ale firmei cu costul marginal (MC)ivenitul marginal (MR),pe grafic situaia se va reflecta prin intersecia curbelor respective ntr-un singur

punct, aici se atinge maximizarea profitului. Mrimea profitului este egal cu suprafaa figurii S(P*KEM )Deci, atunci cnd MC=MR=AC, volumul respectiv de producie este Qopt ce asig maximizareaprofitului.Pe termen scurt, firmele pot obine nu doar profit normal, ci i economic. Perspectiva de obinere a profituluieconomic constituie un stimulent major pentru intrarea pe pia a firmelor noi.

Intrarea i ieirea din ramur sunt procese posibile doar n condiiile termenului lung. Echilibrul firmei pe termen lungIntrarea firmelor noi pe pia va deplasa curba cererii pentru firmele existente spre stnga, datorit creteriiofertei. Firmele, puterea de pia a crora a sczut, vor face efort pentrua-i rentoarce poziiile pierdute.Eforturile respective vor mari costurile i, respectiv, curba costului total mediu se va deplasa spre dreapta.


19/79

19

Aadar, profitul economic ncurajeaz intrarea in ramur a firmelor, schimb poziia curbei cererii, diminuindprofitul pentru firmele existente.Alte firme, care nregistrau pierderi pe termen scurt prsesc piaa. Acest proces de intrare-ieire pe piacontnua pn cnd firmele existente pe pia nregistreazprofita economic nul (fig.15.4).Ele obin doar profit normal.Conditia de maximizare a profitului pe termen lung este aceeai - egalitateadintre venitul marginal (MR) i costul marginal (MR=MC).

F igura 15.4.Echilibrul firmei pe termen lung

n condiii de concuren monopolistic

Pe termen lung, preul (P*) este egal cu costulmediul (AC) - curba costului mediu este tangentla curba cererii. La acest pre nu exist stimulente

pt intrare-ieire n/din ramur. Dac intrareafirmelor va continua, vor aprea pierderi.

Efectele concurenei monopolistice- Concurena monopolistic este mai puin eficient comparativ cu concurena perfect, ceea ce sereflect n astfel de procese negative, ca:

- diminuarea volumului de producie;- creterea preurilor bunurilor, P > MC;- apariia capacitilor de producie excedentare;- majorarea cheltuielilor pentru activitatea de publicitate.- n acelai timp, concurenei monopoliste i sunt specifice i laturi pozitive, ca:- diferenierea bunurilor i serviciilor, majorarea calitii lor;- satisfacerea necesitilori a gusturilor variate ale consumatorilor

25.Oligopolul In practica real este rspndit o astfel de form de concuren imperfect, ca oligopolul.

Spre deosebire de concurena monopolist, unde sunt muli concureni i puin monopol", n condiiileoligopolului, coraportul este altul: mai puin concureni mai mult monopol".Oligopolul reprezint o structur de pia ce apare n situaia n care cteva firme, ce realizeaz un produsomogen sau difereniat, domin piaa. Cu ct mai puine firme mpart piaa ntre ele, cu att mai mare estegradul de putere monopolist n ramur.Pieele oligopoliste au urmtoarele caracteristici:- existena a ctorva firme mari (de la 2 pn la 10) pondere semnificativ n volumul total de vinzari si

posibilitatea de a influena preul bunului;- produsele pot fi omogene sau difereniate, ceea nseamn c firmele oligopoliste pot obine produse

standardizate sau difereniate;- dependena i interdependena universal a firmelorconcureniale;

- ptrunderea pe o pia cu structur oligopolist este dificitara deoarece oligopolulse protejeaz prinbariere considerabile la intrarea in ramura. Un alt obstacol la penetrarea ramur este costul ridicat alcapitalului, investiiilor, ce descurajeaz intrarea n industria respectiv;

- utilizarea pe larg a concurenei non-pre (atragerea consumatorilor prin calitatea bunurilor i serviciilor,publicitate agresiv, garanii de deservire post-vnzare).

Cartelul este un model care reflecta situatia cind firmele coopereaza si iau hotariri cu privire la pret sivolumul de productie , ca urmare se obtine un monopol pur.Cartelul- model de oligopol cooperantAre 2 functii principale :-Fixarea pretului- se utilizeaza dupa cea de monopol


20/79

20

-impartirea pietii- presupune impartirea ei dupa cota sau (in cazul unui model slab)partea pietii care ii revinefiecarei firme se stabileste dupa fixarea pretului desinestatator de fiecare participantEchilibrul Bertrand corespunde modelului concurentei perfecte, in sensul ca opozitia , confruntarea dincadrul firmelor oligopoliste le conduce la decizia de a-si defini oferta in conditiile egalitatii dintre costulmarginal si pretul de piata.Presupunem ca 2 fime de pe piata vind la un prt mai mare decit costul marginal.Daca una din ele micsoreaza pretul , iar cealalta il pastreaza constant , consumatorii vor prefera productiafirmei 1. Deci firma 1 va cistiga , iar firma 2 vazind ca pierde clientii adopta aceeasi politica si tot micsoraza

pretul . Ca consecinta le continua sa-si micsoreze pretul pina la marimea costuli marginal.Firma 1 prevede ca firma 2 va produce o anumita cantitate.P=a-bQ

Q1-cant. Oferita de firma 1Q2-cant oferita de firma 2

Q= Q1+ Q2P= ab (Q1+ Q2) (1)

Profiturile duopolistilor se calculeaza ca diferenta dintre veniturile totale si costurile totale

(2) 1= TR1TC1 =P*Q1C*Q1= Q 1(a-b Q1b Q2)- CQ1= aQ1-bQ12-b Q1Q2- CQ1

Analogic calculam profitul duopolistului al doilea2= aQ2bQ22b Q1Q2CQ2

Maximizam profitul firmelor si egalam expresiileobtinute cu 0 1 / Q1 =0

a -2Q1b Q2c = 0a = 2Q1 +b Q2 + c (3)

Q1= 222

Q

b

ca

(4) Q1 depinde de Q2

Noi am obtinut functia de reactie a firmei I in raport cu al II duopolist

La fel procedam cu al II duopolista = 2b Q2 + b Q1 + c (5)

Q2=

b

ca

2 2

1Q

(6) Functia de reactie al II duopolist

Inlocuim Q2 in Q1 (6) in (4)

Q1*(optimal) =

b

ca

3

Q2

* =b

ca

3

volumul productiei in


21/79

21

care ambiiduopolisti isi

Q* =b

ca

3

)(2 maximiz profitul

Q2 = 0 => Q1 =b

ca

2

Q1 = 0 => Q2 =b

ca

Calculam pretul de echilibru pe piata data inlocuind Q* in (1)ecuatie

P*=3

2

3

ca Functia de reactie o putem obtine utilizind izoprofiturile

* Izoprofit (se obtine) reprez. Multimea combinatiilor Q1 si Q2 carora le corespunde acelasi profit

Functia de reactie Q1 Functia de reactie Q2

Deci va fi stabilit tipul concurentei perfecte.Construimreactia firmelor duopoliste in baza izoprofiturilor

Creste functia de ractie a firmei 1 in dependenta de pretul firmei 2Reprezentam echilibrul duopolului Bertrand :


22/79

22

Pentru fiecare definiie indicai noiunea respectiv:1. tiin despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaiei dintre necesiti i mijloacele limitate

care pot avea utilizare diferit- microeconomia2. Premisa conform creia ali factori, n afara celor utilizai la moment n analiz, se consider invariabili-

presupunerea in aceleasi conditii3. Semnific insuficiena bunurilor necesare pentru satisfacerea necesitilor umane-deficit4. Situaie a realitii n ansamblu i a prilor ei componente care se caracterizeaz printr-o stabilitate relativ -

echilibru partial5. Reflect grafic dependena dintre preul bunului i volumul cererii din acest bun-curba cererii6. Bunurile pentru care creterea preului la unul din ele conduce lareducerea cererii din cellalt -substituibile7. Semnific modificarea, cauzat de ali factori n afar de pre, a cantitii bunului pe care vnztorii doresc i

au posibilitatea s o ofere pe pia-modificarea ofertei adica deplasarea curbei ofertei... daca oferta cresteo deplasare a curbei spre dreapta , daca oferta scade o deplasare a curbei ofertei spre stinga

8. Semnific modificarea sub influena preului (n aceleai condiii) a cantitii bunului pe care cumprtoriidoresc i au posibilitatea s o procure pe pia modificarea cantitativa a cererii

9. Principiul care exprim dependena direct proporional dintre preul bunului i volumul ofertei (n aceleaicondiii)-legea ofertei

10. Exprim dorina i posibilitatea vnztorilor de a propune pe pia un anumit bun la un anumit pre alacestuia-oferta sub aspect calitativ

11. Exprim numrul de uniti ale unui bun pe care cumprtorii sunt dispui i au posibilitatea s l procure laun anumit pre ntr-o perioad dat-cererea sub aspect cantitativ

12. Exprim corelaiile care exist ntre nivelul cererii i factorii de influen curba cererii13. Poate fi stabilit n cazurile n care preul de echilibrul al pieei nu acoper costurile suportate de ctre

productorii bunului respectiv-surplus-Pretul fixat la un nivel superior pretului de echilibru14. Exprim cantitile totale ale unui bun oferite pe pia la un anumit pre ntr-o perioad dat-oferta globala15. Se determin ca diferena dintre valoarea curent i cea precedent a cantitii bunului solicitate pe pia-delta

cererii , delta Qd16. Exprim modificarea relativ a volumului cererii dintr-un bun cauzat de modificareapreului bunului cu un

procent- Elasticitatea cererii dupa pret17. Cererea volumul creia nu se modific n cazul modificrii preului bunului-cerere perfect inelastica18. Bunurile pentru care coeficientul elasticitiincruciate a cererii are valori mai mici ca 0;-complimentare19. Oferta pentru care coeficientul elasticitii dup pre are valori mai mici ca 1;-relativ inelastica 0


23/79

23

33. Semnific creterea volumului produciei obinut prin folosirea unei uniti suplimentare a factorului deproducie variabi - produsului marginal; pe tl

34. Determin numrul de uniti ale unui factor de producie care poate fi nlocuit printr-o unitate a altui factorfr a cauza modificarea volumului produciei - rata marginala de substituire tehnologica a factorilor deproductie

35. Perioada produciei n cursul creia firmele modific cantitile utilizate ale tuturor factorilor de producie

perioada lunga36. Situaia n care modificarea volumului produciei corespunde modificrii cantitilor utilizate ale factorilor de

producie- utilizarea eficienta a factorilor de productie37. Costurile aferente utilizrii factorilor de producie aflai n proprietatea firmei- costuri implicite38. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului produciei cu o unitate-costuri marginale39. Costurile mrimea crora nu depinde de volumul produciei fabricate-costuri fixe40. Costurile necesare pentru fabricarea ntregului volum al produciei-costuri totale41. Dreapta care desemneaz toate combinaiile factorilor de producie crora le corespunde acelai cost total -

izocost42. Costurile variabile calculate pe o unitate de produs-costuri variabile unitare43. Se determin cadiferena dintre veniturile firmei i costul contabil profit contabil44. Reflect modificarea veniturilor totale ale firmei cauzat de majorarea volumului vnzrilor cu o unitate-

venitul marginal45. Poate fi determinat ca diferena dintre venitul marginal i costul marginal- profit marginal46. Condiie general de maximizare a profitului aplicabil pentru orice structur a pieei;MR=MC---venitul

marginal= costul marginal47. Desemneaz volumul produciei la care firma nu nregistreaz nici profit, nici pierderi. prag de rentabilitate48. Piaa pe care produsele omogene sunt oferite de un numr foarte mare de firme -concurenta perfecta49. Firma care nu poate influena preul produselor proprii- firma dominata50. Semnific modificarea venitului total al firmei concurente cauzat de modificarea volumului vnzrilor cu o

unitate-venitul marginal51. Condiia de maximizare a profitului, valabil doar pentru firmele care activeaz pe piaa cu concuren

perfect; P=MC52. Poriunea ascendent a curbei costului marginal al firmei concurente, amplasat mai sus de punctul n care

costul mediu variabil are valoare minim-profit mediu53. Corespunde volumului produciei la care preul produsului este egal cu nivelul minim al costului mediu

variabilFunctia ofertei pe termen scurt=0 Qs=0daca p=AVCmin atunci oferta pe termen scurt este egala cu zero54. Situaie n care pe pia exist o singur firm care produce un bun totalmente diferit de al celorlalte, pe care l

ofer unui numr infinit de cumprtori- monopol55. Situaie n care pe pia exist un singur cumprtor, care poate procura un produs nesubstituibil de la un

numr infinit de vnztori- monopson

56.

Pentru firma-monopolist este mai mic ca preul;ATC57. Se nregistreaz atunci cnd venitul marginal al firmei-monopolist este egal cu 0, iar elasticitatea cererii duppre cu -1; Qd max/2-----TR max

58. Presupune aplicarea de ctre firma-monopolist a diferitor preuri la acelai produs pentru diferii cumprtori-discriminarea prin pret

59. Situaia n care firma-monopolist comercializeaz fiecare unitate a produsului su la preul cererii;-cerererelativ elastica

60. Situaia n care firma-monopolist comercializeaz toate unitile produsului su la acelai pre; -cerererelativ inelastica

61. Exprim pierderile pe care le suport societatea n utilitatea net datorit faptului c cantitatea de produseoferite de firma-monopolist este sub nivelul eficient (oferit n condiii de concuren perfect ).-costul social al

monopolizarii62. Presupune reducerea consecutiv a preului de ctre fiecare din firmele care activeaz pe piaa oligopolist;63. Grup de firme oligopoliste care au ncheiat un acord privind volumul produciei n scopul exercitrii

controlului asupra preurilor- cartelul64. Ofer posibilitatea de a analiza comportamentul strategic al firmelor.-teoria jocului65. Strategia care i asigur firmei cel mai bun rezultat indiferent de aciunile concurenilor;-strategia optima


24/79

24

66. Firma care stabilete preul pe piaa oligopolist, n timp ce alte firme doar accept acest pre;- firma lider67. Situaia n care dou sau mai multe firme, capabile s exercite controlul asupra preului, concureaz pe piaa-

duopol-oligopol68. Structur a pieei n cadrul creia activeaz un numr relativ mic de firme mari- oligopol69. Structur a pieei n cadrul creia doar dou firme ofer produse omogene- duopol70. Curb a cererii din producia firmei oligopoliste bazat pe presupunerea c concurenii vor accepta decizia

acesteia de a reduce preul i nu vor accepta decizia privind majorarea preului-

Pentru fiecare noiune formulai definiia corespunztoare:1. bun economic-orice obiect atit material cit si nematerial capabil sa satisfaca anumite necesitati ale

consumatorului sau sa fie utilizat de catre producatori in scopurile respective,in functie de genul deactivitate in care sunt utilizate bunurile economice pot fi divizate in 2 grupuri: -bunuri de consum

-factori de productie2. analiz marginal- abordarea metodologica aparuta in contextul examinarii comporamentului de

optimizare,respectiv de cautare a valorilor optime ale anumitor variabile apte de a maximiza sau a

minimiza valoarea altei variabile.3. pia-mecanismul prin intermediul careia producatorii si consumatorii interactioneaza in scopul

determinarii cantitatii ce urmeaza a fi schimbate si a preturilor la care are loc schimbul.- locul unde se realizeaza tranzactiile dintre subiectii economici, unde se confruntacererea si oferta si se manifesta preturile.

4. model economic-sunt mecanisme intelectuale bazate pe teoriile ce permit realizarea de estimari asupraefectelor ce pot fi urmate de schimbari in anumite date reale.Modelele economice sunt o reprezentarefoarte simplificata a realitatii in care nu sunt incluse fapte ce in practica sunt foarte semnificative.

5. cost de oportunitate-valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renunta atunci cind seface o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el masoara cea mai mare pierdere dintre variantele sacrificate,considerindu-se ca alegerea facuta constituiecistigul.-reprezinta avantajul dun cea mai buna posibilitatea alternativa nerealizata.pre relativ;

6. raionalism economic-este o metoda de cercetare.Microeconomia cerceteaza comportamentul rational alsubiectilor economici. In cazul consumatorilor acesta presupune maximizarea utilitatii, in cazul firmelor-maximizarea profitului.

7. analiz funcional- este o metoda foarte clara de cercetare a functiilor unui produs, care evalueaza siierarhizeaza toate caracteristicile acestuia. Aceasta analiza a valorii de concepere a produsului identificaobiectiv functiile acestuia prin metode specifice de analiza, urmarind sa enunta criteriile de valoare, si saidentifice nivelul de flexibilitate pe piata.

8. variante alternative ale aciunii- variante care se exclud reciproc.9. firm-unitate tehnico-economica care produce bunuri si servicii destinate pietii

-ele se manifesta ca prodicatori si realizeaza decizii de tipul ce? Cum? Cind sa produca?10. adoptarea deciziilor economice-presupune alegerea uneia din variantele alternative ale actiuniloreconomice.Alternative sunt numite variantele care se exclud reciproc.

11. variabile exogene -acele ale caror valori ce trebuiesc luate de realitate12. cost de producie- cheltuieli necesare pentru producerea unui bun/serviciu.13. atomism economic -este o metoda de cercetare .Microeconomia se concentreaza asupra celor mai simple

unitati economice care adopta si realizeaza decizii in activitatea economica proprie.Astfel de unitati nu potfisupuse divizarii ulterioare in actiuni comporatamentul oricarui grup de subiecti economici e tratata dreptrezultata a actiunilor unitatilor economice distincte.

14. cererea- cantitaea de bunuri si servicii pe care cumparatorii vor sa le achizitioneze pt un pret anummit.Aspect calitativ-dorinta si posibilitatea de a procura un anumit bun la un anumit pret al acsetuia

Aspect cantitativ- determina numarul de unitati ale unui bun pe care cumparatorii sunt dispusi si auposibilitatea sa le procure la un anumit pret si la un moment dat.15. volumul ofertei- determina nr de uniteti ale unui bun care vor fi oferite pe piata la un anumit pret si la un

anumit moment de timp16. echilibrul pieei-Qs=Qd cererea=oferta-egalitatea cantitatii oferute cu cantitatea vinduta17. echilibru static-


25/79

25

18. plafonul preului - Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in limitelecaruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern.

19. legea cererii - ea stabileste dependenta invers proportionala dintre cerere si pret .20. curba ofertei-legea ofertei stabileste dependenta direct proportionala dintre nivelul ofertei si cel al

pretului. Sub influenta modificarii pretului se modifica si volumul ofertei , fiind vorba despre o deplasarepe aceeasi curba a ofertei.

21. funcia ofertei Qs= f(P)-aspect cantitativS= f(P,Pc, Ps, Pf, C, T, Pe, Im...)-sun aspect calitativ

22. cererea global(agregata)-ansamblul cererii din partea tuturor cumparatorilor si la toate bunurile siserviciile

23. bunuri tip Giffen.- bunuri indispensabile existentei,strict necesare omului24. modificare relativ a preului.-Delta P-25. elasticitate- masura in care raspunde cantitatea ceruta sau oferita dintr-un bun la modificarea pretului

aceluias bun sau la modificarea altor conditii economice26. cerere relativ elastic 1


26/79

26

46. costuri economice- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii(costuri implicite), dar care nusunt reflectate in evidenta contabila cum ar fi pamintul si cladirile care se cuvin pt folosirea capitalului

poropriu47. economii interne la scar- reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma cresterii

dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie48. venit total=Q*P

49. venit mediu=Venit total/Q50. profit economic- Diferena dintre veniturile i costurile nregistrate ntr-o anumit perioad de timp,

incluznd drept costuri cheltuielile, costurile de oportunitate i profiturile ordinare. Spre deosebire deacesta, profitul contabil se bazeaz pe anumite reguli contabile i scopul este acela de a msura schimbrilereale n valoare.

51. profit normal-reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina52. profit mediu. =Profit total/cantitate


27/79

27

Determinai afirmaiile corecte i incorecte (argumentai fiecare rspuns):1. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;F-orice obiect material si nematerial care satisface

necesitatile2. ntr-o economie de pia preurile au un rol nesemnificativ n soluionarea problemelor ce in de amplasarearesurselor-F

3. Preul unui bun poate fi exprimat doar n uniti monetare F4. Analiza microeconomic se bazeaz pe presupunerea c comportamentul oricrui subiect economic este

raional-A

Afirmaii adevrate sau false

1. Teoria economic este tiina care studiaz istoria dezvoltrii economiei naionale. (F)2. Analiza microeconomic neoclasic se bazeaz pe ipoteza c comportamentul oricrui subiect economic este raional. (A)3. Curba posibilitilor de producie exprim raportul dintre factorii de producie. (F)4. Un punct n exteriorul frontierei posibilitilor de producie semnific utilizarea ineficient a resurselor economice. (F)5. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice. (F)6. Curba cererii permite determinarea preului maxim pe care cumprtorii sunt dispui i au posibilitatea s l achite pentru o anumit cantitate a bunulu

(A)7. Curba ofertei denot preurile minime la care productorii sunt dispui s produc i s ofere bunul pe pia. (A)8. Dac pentru un bun va fi stabilit plafonul preului, pe piaa respectiv volumul cererii va deveni egal cu volumul ofertei. (F)9. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creterea cererii la toate categoriile de bunuri.(F)10. La un pre superior preului de echilibru apar excedente de bunuri. (A)11. Modificarea preului cauzeaz deplasri pe aceeai curb a cererii, iar creterea veniturilor deplasri de pe o curb a cererii pe alta. (A)12. Reducerea preului unui bun duce la creterea cererii bunurilor substituibile pentru acest bun. (F)13. Coeficientul elasticitii dup pre a cererii exprim modificarea relativ a preului bunului datorit modificrii cantitii solicitate. (F)14. Cu ct mai muli substitueni exist pentru bunul dat, cu att este mai elastic cererea dup pre din el. (A)15. Oferta perfect inelastic este reprezentat de o linie paralela cu axa cantitatii (F)16. Corelaia dintre dou bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilit, dac este cunoscut elasticitatea ncruciat a cererii pentru ambel

bunuri . (A)

17. Teoria consumatorului raional susine c consumatorul alege varianta de consum cu cele mai mici costuri de producie. (F)18. Utilitatea total este minimal cnd utilitatea marginal devine egala cu zero. (F)19. n starea de echilibru a consumatorului utilitile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale. (F)20. Curbele de indiferen ale unui consumator raional au nclinaie pozitiv i sunt convexe fa de originea sistemului de coordonate. (F)21. Pentru un consumator rational combinaiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferen mai ndeprtate de originea sistemului de coordonate su

preferate celor amplasate pe curbe mai apropiate. (A)22. n orice punct al curbei de indiferen rata marginal de substituire a bunurilor este egal cu raportul preurilor celor dou bunuri. (F)23. Orice modificare a preurilor duce la modificarea nclinaiei liniei bugetare. (A)24. Curba cererii unui bun poate fi dedus din curba pre-consum. (A)25. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta ntr-o nou funcie de producie. (A)26. Dac produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul to tal al produciei se va reduce. (A)27. Dac produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al produciei se va reduce. (F)28. Aciunea legii productivitii marginale descrescnde se manifest cnd se reduce cantitatea factorilor de producie utilizai. (F)29. Costul economic, de regul, depete costul contabil. (A)30. Majorarea volumului produciei conduce la creterea costului fix total. (F)31. Curba costului marginal este cresctoare la toate nivelurile produciei. (F)32. Costul marginal este egal cu costurile medii n cazul n care acestea din urm nregistreaz valori minime. (A)33. Costurile totale pe termen lung se formeaz din costuri fixe i costuri variabile. (F)34. Cererea la producia firmei perfect concureniale este perfect inelastic. (F)35. Pentru firmele n concuren perfect venitul marginal este egal cu preul produselor. (A)36. Pe termen lung, dac P AVC min, procesul de producie este raional a fi continuat. (A)37. Firmele perfect concureniale obin profit economic pozitiv att pe termen scurt, ct i pe termen lung. (F)38. Cererea la producia firmei monopolist este perfect inelastic. (F)39. Deoarece firma monopolist nu are concureni pe pia, venitul ei marginal depete preul produselor. (F)40. Pentru a-i majora profitul total firma-monopolist poate stabili preuri diferite la unul i acelai bun pe diferite piee. (A)41. Pentru ca profiturile unei firme-monopol s persiste pe termen lung, intrarea unor firme noi n activitatea dat trebuie s fie stopat prin apelarea l

bariere efective de intrare. (A)

42. Existena mai multor modele ale oligopolului se explic prin numrul relativ mare al firmelor pe pia. (F)43. Firmele care acioneaz ntr-o industrie oligopolist vor obine profituri mai mari dac coopereaz. (A)44. Orice firm oligopolist poate realiza un profit mai

Documents

Microeconomie - Macroeconomie - Copiute Pentru Examen