S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Cei care fac ceva au ^m -potriva lor pe cei care faccontrariul, pe cei care facacela}i lucru }i marea mas@a celor ce nu fac nimic”

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 274 anul 6 vineri, 30 iulie 2010 1 RON

Printre pu]inele certitudini pe care ni le-au ofe -rit tranzi]ia noastr@ original@, una se deta}eaz@ ca o du -rere acutizat@ de timp: am fost }i vom r@mâne s@raciiEuropei. E drept, s@raci }i obidi]i ne-am sim]it înc@ dinstartul tranzi]iei, atunci când credeam, naivi, c@ sensul}i substan]a revolu]iei erau construirea bun@st@rii noas-tre. F@r@ s@ b@g@m în seam@ handicapul uria} de lacare porneam. La acea vreme, ne plasam pe ultimul locîntre ]@rile Europei Centrale }i de Est în privin]a pro-dusului na]ional brut pe locuitor. Eram în aceast@ pri -vin]@ de dou@ ori mai s@raci decât Cehia }i de dou@zecide ori sub nivelul Elve]iei.

Condamna]i, f@r@ drept de apel,la s@r@cie lucie

PUNCTUL PE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

26 iulie 1952. Moartea Evitei Peron

„A fi cum e}ti }i a te l@sa v@zut direct a}a cum e}ti constituie secretul realei seduc]ii”

Nicolae Titulescu1. În cursul meu de “Microeconomie-Macroeconomie” precum }i în

cel de „Economia }i Gestiunea Înterprinderii” prezint, în mod adecvat, în func]iede specificul cursului, „modele }i tipuri concrete de economie de pia]@”.Aceasta }i deoarece la noi s-a discutat }i se discut@ destul de declarativ, totu}i,mai mult de economia de pia]@, ceea ce, de fapt, constituie un generic, }i maipu]in, mult mai pu]in, într-o manier@ mai detaliat@, de tipurile concrete de mani -festare ale economiei de pia]@, deci ale genericului ca atare. Cum aceast@ultim@ dezbatere suscit@ cuno}tiin]e mult mai multe }i în deplin@ cuno}tiin]@de cauz@, ceea ce este mult mai greu comparativ cu afirmarea general@ maimult sau mai pu]in profesional@ a fidelit@]ii fa]@ de „economia de pia]@”, afir-mare la îndemâna celor mai mul]i politicieni }i deciden]i, s-au f@cut }i se faceînc@ numeroase confuzii în economie, fapt cu efecte negative deloc neglijabileasupra cre}terii }i dezvolt@rii economice.

La mijlocul anilor ’80,despre Japonia

se discuta cu uluire.Dac@ Marea Britanie

dominase secolul XIX}i America secolulXX, toat@ lumea se

a}tepta ca secolul XXIs@ fie al Japoniei.

Ceva similar seprevede pentru China}i, într-o m@sur@ mai

mic@, pentru India.(David M.Smick, 2009)

La o prima vedere, Japonia arat@ înc@bine din punct de vedere economic. Multecompanii multina ]ionale japoneze domin@ ma -rile sectoare indus triale ale lumii. Bursa japo -neza }i-a revenit de la nivelurile sc@zute dinanii 1990. Investi]iile str@ine de capital înJaponia au crescut în fiecare an din ultimeledou@ decenii.

„Lec]ia japonez@” }i euforia financiar@

continuare ^n pag. 7

Evolu]ii }i involu]ii pe mapamond

Dan POPESCU

Influen]a crizei mondialeasupra dinamicii

economiei europeneStadiul actual de dezvoltare

al Uniunii Europene este core-spunz@tor derul@rii proceselorde armonizare necesare reali -z@rii st@rii de echilibru macro-economic – etap@ necesar@ dez -volt@rii ulterioare c@tre stadiulde sustenabilitate econo mic@.

În acest moment, aspectulprincipal al evolu]iei economieieuropene este cel marcat deprimul stadiu de evolu]ie a cri -zei economice mondiale, urma-

t@ de numeroase efecte mai mult sau mai pu]in pre-dictibile.

continuare ^n pag. 2

Vedere din Stockholm

Vedere din Bruxelles

Vedere din Osaka

Maria-Ramona BRANGA pag. 6

continuare ^n pag. 4 - 5

Impactul politicii monetareasupra politicii de finan]are

a companiilor rom$ne}ti pe perioada crizei (I)

Solilocvii de duminic@

Adina-Elena LAZAR

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

asistent univ. drd. Alin OPREANA

dr. Paul LUCIAN

pag. 8

Modelul suedez între mit }i realitate (I)

Colegiul de redac]ie }i colaboratorii revistei noastre sunt al@turi

de prof. univ. dr. Livia Ilie, colaboratoare a revistei, ^n marea

durere produs@ de decesul tat@lui s@u Nicolae HULPU{.

Sincere condolean]e.

urmare din pagina 1Principala problem@ actua l@,

atât pentru Uniunea European@, cât }ipentru fiecare stat membru, este aceeade luare în calcul }i ana liz@ a proble -maticii complexe determinate de crizaeconomic@ interna]ional@, în direc]ia iden -tific@rii c@i lor }i instrumentelor utile pen-tru prevenirea sau diminuarea efectelor.

La momentul actual, econo-mia eu ropean@ se afl@ în situa]ia de în -ce put al unei crize economice, proba-bil grave }i prelungite }i care î}i areprincipala surs@ în dezechilibrul creat,din cauza diver}ilor factori, între nevoi}i resurse – dezechilibru accentuat }ide lipsa de flexibilitate a managemen-tului politicilor macroeconomice }i care,la rândul ei, este consecin]a unei mul-titudini de factori, dintre care principaliisunt: eterogenitatea }i discontinuitateapo litic@ la nivelele de decizie }i con-strângerea creat@ de obliga]ii na]io naledecurgând din participarea la procesede integrare regional@. Sunt obli ga]iicare, de multe ori, se suprapun pestenevoile de r@spuns la activitatea unorfactori externi ris can]i pentru mediuleconomic }i sunt, în mod eronat, cate -gorisite ca prioritare, deplasând astfelconceptul de interes economic na]ionalîntr-o sfer@ cu mai pu]in corespondentîn realitate }i unde se încearc@ dez-voltarea conceptului de interes eco-nomic regional, încercându-se, astfel,în mod eronat, ignorarea im portan]eidiferen]elor de stan ding economic de laun sistem na]ional la altul.

La momentul actual, Româniase afl@ în plin proces de integrare eco-nomic@ european@, ceea ce impu neacceptarea acestei coordonate ca fiindprioritar@ pentru proiectarea }i imple-mentarea programelor macroecono -mice. În acela}i timp, îns@, economiaRomâniei este un receptor al fenome -nelor riscante având ca surs@ criza eco-nomic@ mondial@, principalele canale detransmitere fiind: rela]iile financiare; re -la]iile co merciale; }i rela]iile din dome-niul energetic. Aceast@ situa]ie este, defapt, proprie tuturor statelor euro pene,diferen]a fiind aceea de intensitate aresim]irii efectelor crizei eco nomice mon -diale –, intensitate care are urm@toarelecoordonate principale:- agravante: gradul de implicare în re -la]iile economice interna]ionale }i careeste direct propor]ional cu ni velul dedezvoltare al sistemului ma croecono -mic na]ional;- atenuante: nivelul de dezvoltare, con-tinuitatea programelor }i gradul de flexi -bilitate al mecanismelor de manage-ment ale sistemului macroeconomic na -]ional, în rela]ie de di rect@ propor]io -nalitate cu nivelul de dezvoltare al sis-temului macroeconomic na]ional.

Esen]a problemei este aceeac@, în condi]iile crizei economice actuale(sau, în general, în condi]ii de criz@),sisteme macroeconomice cu posibilit@]idiferite de receptare }i r@spuns }i aflatepe pozi]ii economice substan]ial diferitesunt, prac tic, obligate s@ accepte ace -ea}i prioritizare a problematicilor ma -croeconomice generale, rezultatul fiindprelungirea termenului de existen]@ aunor diferen]e substan]iale ale ni velelorde dezvoltare macroecono mic@ na]io -nal@, ceea ce ar putea con duce laîngreunarea realiz@rii unui echilibru ma -croeconomic, ca principal fundament aldezvolt@rii sustenabile.

O prim@ concluzie se refer@ laaceea c@ preg@tirea sistemelor macro-economice pentru prevenirea }i atenua -rea efectelor crizei econo mice mondiale

este de natur@ a cre}te cuantumul ne -cesar al fondu rilor bugetare cu pozi]iispecial alocate pentru acest scop, ceeace era de a}teptat; aceste cheltuieli,îns@, sunt majorate de pozi]ia de statmembru al Uniunii Europene.

Referitor la posibilit@]ile de r@s -puns ale statelor membre la ac]iu neaunor factori economici externi, se evi-den ]iaz@ c@:- eficacitatea politicilor macroecono -mice unice depinde în sens direct pro-por]ional de gradul de omogenitateexistent între nivelele de dezvoltare alestatelor membre;- având în vedere amplificarea si -tua]iilor de ac]iune, din exterior, a unorfactori de natur@ economic@ asuprasistemului macroeconomic al UniuniiEuropene, devine din ce în ce mainecesar@ identificarea }i utilizarea unuiset de indicatori ma croeconomici cares@ evalueze gra dul de eterogeni-tate/omogenitate existent între nivelelede dezvoltare ale statelor membre; unastfel de set de indicatori se impune afi utilizat }i pentru dimensionarea tem-poral@ a etapelor strategiilor de ar mo -nizare }i unificare ale altor politici ma -croeconomice;- în perioada imediat urm@toare }i maiales imediat ulterior extinderii UniuniiMonetare, principalele pâr ghii macro-economice la îndemâna statelor mem-bre în direc]ia consoli d@rii st@rii deechilibru macroecono mic na]ional }i astabilirii direc]iilor de dezvoltare susten-abil@ r@mâne politica fiscal-bugetar@;- politicile fiscal-bugetare na]ionale alestatelor membre nu trebuie coordonatespre unificare într-un ritm mai alertdecât omogenizarea nivelelor de dezvol-tare economic@ ale statelor membre,într-un cuantum suficient }i stabil, în -trucât ar deveni iminent riscul de di -minuare drastic@ a posibilit@]ilor de r@s -puns a politicilor macroeconomice laac]iunile unor factori economici din ex -terior, ceea ce ar determina dezechili-bre majore ale sistemului macroeco-nomic al Uniunii Europene.

Potrivit teoriei economice, de -presia economica este o sc@dere seve -ra a Produsului Intern Brut sau o rece-siune prelungita de câ]iva ani, în timpce recesiunea este definit@ ca o sc@ -dere a Produsului Intern Brut timp dedoua trimestre consecutive.

Unii indicatorii macroeco-nomici (PIB, rata }omajului) indic@ fap-tul c@ ne îndrept@m spre o depresie

economica la nivel global, economiile]@rilor dezvoltate înregistreaz@ sc@derimasive ale PIB-ului.

Reforma bugetului UniuniiEuropene din perioada 2008/2009 esteun element cheie în construc]ia euro-pean@ iar efectele acesteia vor fi vizibileîn perspectiva financiar@ urm@toare, în -cepând cu anul 2014. Având în vederedrepturile }i obliga]iile ce revin Ro -mâniei în calitate de stat membru, înspecial ceea ce prive}te posibilitateasus]inerii anumitor politici comunitare}i a acces@rii fondurilor aferente, pe deo parte, }i contribu]ia na]ional@ la con-stituirea veniturilor bugetului comunitar,pe de alt@ parte, se impune adoptaream@surilor necesare construc]iei insti-tu]ionale pentru fundamentarea, formu-larea }i sus]inerea intereselor na]ionaleatât în negocierile legate de reformabu getului Uniunii Europene, cât }i înnegocierea periodic@ a perspectivelorfinanciare.

Comisia Europeana (CE) esti-ma ca economia României va cre}te înprimul semestru al anului curent cu0.5&, iar pân@ în 2011 se va ajungela un avans de 2.6&. Prognoza detoamna mai prevedea }i c@ }omajul vasc@dea treptat în anii urm@tori, pana la8.5& in 2011 in timp ce PIB-ul cre}te,date, totu}i, infirmate.

Previziunile anterioare ale CEfixaser@ o cre}tere economic@ de zerola suta pentru România în 2010. Îns@,dup@ cum arat@ raportul, “Declinul pro-duc]iei industriale }i al transporturilor aînceput s@ se tempereze, iar creditareaa crescut în august dup@ cinci luniconsecutive de sc@dere. Prognoza spuneca aceste trenduri se vor consolida înurm@toarele trimestre”.

Comisia Europeana atrage to -tu}i aten]ia c@ anul acesta ProdusulIntern Brut (PIB) se va situa la 8&.

În ceea ce prive}te deficitulbugetar, acesta va ajunge la 6.8& dinPIB in 2010 de la 7.8& ^n 2009 }i la5.9& in 2011. Nivelul deficitului se vatraduce intr-o datorie extern@ de 31.3&din PIB in 2011, dar va r@mâne totu}iuna dintre cele mai mici din UniuneaEuropeana. Datoria va fi cotat@ la21.8& ^n 2009 }i la 27.4& ^n 2010.P$n@ la izbucnirea crizei financiare,economia României parcursese câ]ivaani de cre}tere economic@ sus]inuta curate anuale de cre}tere de 6-7 }i chiar8&, pe fondul acumul@rii însa a unuideficit extern uria} (peste 15& din

PIB) }i a unei datorii externe mari,56.42 miliarde euro la finele anului2008, din care, 43& pe termen scurt. Perspectivele economiei europene nusunt îns@ tocmai optimiste.

În Anglia, economi}tii estimea-z@ c@ deficitul bugetar va atinge anulacesta 13,3& din PIB. Pe fondul sc@ -derii dramatice a veniturilor din impo -zite, nivelul îndator@rii a crescut fulmi-nant, pân@ la 59,9& din PIB, adic@ cu10& mai mult decât în anul 2009. Spe -ciali}tii din economie atrag aten]ia c@,f@r@ m@suri excep]ionale de economi -sire }i cre}tere a veniturilor, Marea Bri -tanie ar putea înregistra un nivel cumu-lat al datoriei publice de 20& din PIB.

Guvernul de la Atena a anun]atcre}terea deficitului bugetar la 12,7&în 2009, de peste trei ori mai multdecât indicau estim@rile oficiale. Datoriapublic@ cumulat@ a ajuns la aproape300 de miliarde de euro, echivalent cu125& din PIB.

Italia are o datorie public@uria}@, de 1.760 de miliarde de euro,în echivalent 117& din PIB, fiind unadintre cele mai mari datorii din Uniu -nea European@. De subliniat c@ Grecia }iItalia au cele mai mari datorii din Uniune.

Spania }i Polonia au o dato-rie public@ de 1.040 miliarde de euro,din care Spania 690 de miliarde de euro}i Polonia 350 de miliarde de euro.

Portugalia a înregistrat, în anul2009, un deficit bugetar de 9,3& din PIB,ceea ce a reprezentat "un }oc fiscalsemnificativ". Datoria public@ cumulat@se apropie de 120 de miliarde de euro. Datoria public@ cumulat@ a ]@rilor din zonaeuro este estimat@ la 80& din PIB.

Principalele recomand@ri ale spe -ciali}tilor sunt extinderea programelorde investi]ii publice c@tre autostr@zi,infrastructura comunica]iilor, energie, spresus]inerea industriilor orientate spre ex -port }i spre tehnologizarea }i cre}tereadimensiunii fermelor agricole, precumsi punerea în aplicare a unor reformeinstitu]ionale }i fiscale solide.

Au fost f@cute trei scenarii,unul optimist si doua pesimiste.

În cazul scenariului optimist,ritmul de cre}tere al PIB-ului in anii2010-2014 este unul pozitiv. Astfel, în2010 PIB-ul ar urma s@ creasc@ cu0,3&, în 2011 cu 2,3&, în 2012 cu3,9&, în 2013 cu 4,3& }i în 2014 cu4,5&. Rata }omajul ar urma s@ scad@,în cel mai optimist scenariu, abia în2014. Astfel, în 2010 rata }omajului ar

ajunge în jurul lui 8,8&, aceea}i }i în2011. Din 2012 }omajul va sc@dea la7,6&, 6,7& în 2013 }i 5,5& în 2014.În cel mai optimist dintre scenarii, rit-mul de cre}tere al PIB ajunge la nivelulde dinainte de criz@ (2008) ^n 2012.Pentru întreaga zona euro, executivul UEse a}teapt@ la o cre}tere de 0,9& ^nacest an, dup@ un declin istoric de 4,1&anul trecut. %n februarie, estim@rilear@tau o cre}tere de numai 0,7&.

În schimb, pentru Grecia, caretrece printr-o criz@ financiara f@r@ pre -cedent, Comisia prevede un declin de3& din Produsul Intern Brut, fa]@ deun declin de numai 0,3& a}teptat înnoiembrie anul trecut.

În ceea ce prive}te Spania }iPortugalia, dou@ ]@ri considerate caf@când parte din cele mai fragile pie]edin zona euro, Comisia a revizuit pre-viziunile sale de cre}tere ^n sus. PentruSpania, estim@rile arat@ o sc@dere de0,4& ^n acest an (fa]@ de un declin de0,6& estimat@ ̂n luna februarie), iar pen-tru Portugalia o cre}tere de 0,5&, fa]@de 0,3& c$t era estimarea anterioar@.Conform Executivului de la Bruxelles,economia UE este în curs de redresareurmând s@ urmeaz@ s@ creasc@ cu 1&în 2010 }i cu 1,75 & în 2011.

În mod firesc, revenirea nu vafi unitar@ în toate cele 27 de statemembre }i va depinde de particular-it@]ile economice }i financiare ale fie -c@rei ]@ri precum }i de factorii meteo-rologici. Cu toate acestea, Comisia con-sider@ c@, în UE, recesiunea economic@s-a încheiat în trimestrul al treilea din2009, în mare parte datorit@ m@surilorexcep]ionale de criz@ instituite în cadrulPlanului european de redresare eco-nomic@ (PERE). Revenirea propriu-zis@va fi, îns@, mai lent@, având în vedereaamploarea }i for]a recesiunii. Per ansam-blu, rata }omajului în UE se va apropiade 10& în 2010 – un procent mai micdecât cel anticipat – }i deficitul buge-tar se va ridica la 7,25 & din PIB în2010. Ve}tile mai pu]in optimiste pri -vesc – printre altele - gradul de ocu-pare a for]ei de munc@ care va continuas@ scad@ cu aproximativ 1& anul aces-ta }i nu va începe s@ creasc@ decât în2011. Consumul, de asemenea, nu }i-arevenit complet. De}i, va cre}te pu]in,infla]ia va fi ]inut@ sub control, par]ial}i datorit@ stagn@rii cre}terilor salariale.

În documentul Comisiei Euro -pene, se arat@ c@ asupra redres@rii eco-nomice a UE continu@ s@ planeze mariincertitudini. Cu toate acestea, de}i prog-noza este nesigur@, riscurile asociaterevirimentului economic sunt moderate.

În privin]a României, docu-mentul semnaleaz@ faptul c@ în decur-sul a unui an }i jum@tate, situa]ia eco-nomic@ s-a r@sturnat. Între 2004 }i2008, cu o cre}tere real@ a produsuluiintern brut de 6.8& pe an, economiaRomâniei avea una dintre cele mairapide rate de dezvoltare din UE. În2009, îns@, PIB-ul a sc@zut cu 7,1&,iar în 2010 va cre}te doar cu 0.8&, }inici aceasta nu este sigur@, în com-para]ie cu ]inta de 1,3& pe care s-abazat guvernul la fundamentarea buge-tului. De asemenea, ]inta de infla ]ie sta-bilit@ de BNR la 3,5& pentru 2010 vaajunge, de fapt, - conform progno zelordin documentul Comisiei Europene – la4,3& în timp ce rata }omajului vaatinge cota de 8,5&, cea mai marevaloare a sa în ultimii ani. Uniunea Eu -ropean@ trece prin cea mai grav@ rece-siune economic@ de dup@ cel de-alDoilea R@zboi Mondial. Infla]ia s-a re -dus, îns@ gradul de ocupare a for]ei demunc@ }i finan]ele publice r@mân oproblem@. Se a}teapt@ ca situa]ia s@ sestabilizeze în cursul anului 2010.

POLITICI ECONOMICE2 VINERI 30 IULIE 2010

Influen]a crizei mondiale asupra dinamicii economiei europenedr. Paul LUCIAN

3CRIZ~VINERI 30 IULIE 2010

urmare din pagina 1Ne puteam l@uda doar cu fap-

tul c@ nu aveam datorii externe, dar per-forman]a aceasta se realizase cu pre -]ul unor sacrificii uria}e din parteapoporului român în ansamblul s@u.

Ulterior, aveam s@ constat@mc@ procesul complicat al tranzi]iei erapentru noi sinonim cu criza social@prelungit@ }i s@r@cia cronic@. Para -doxal, pentru c@ s@r@cia este, prin eaîns@}i, un factor care împiedic@ inte-grarea european@, fiind netipic pen-tru lumea dezvoltat@ c@reia Româniadorea s@ i se al@ture. Specificul lumiidezvoltate este bun@starea }i nu s@ -r@cia popula]iei. Nu }i în cazul ]@riinoastre, care a fost }i r@mâne multsub media european@, men]inându-}istatutul de stat european subdezvol -tat. Concret, în anul admiterii noas-tre în Comunitatea European@, produ-sul intern brut pe locuitor reprezen-ta mai pu]in de o treime din indica-torul respectiv la nivelul UE. La ace -la}i moment, de pild@, în Polonia pon-derea acestui indicator era de 51 lasut@, în Ungaria de 62 la sut@, înGrecia de 84 la sut@. Pornind de lasitua]ia dat@, statisticienii au avutcuriozitatea s@ estimeze orizontul detimp în care s-ar putea ajunge la me-dia Uniunii Europene. Presupunându-se, la modul supraoptimist, un ritmmediu anual de cre}tere a PIB pelocuitor dublu fa]@ de UE 25, rezul-ta c@ ne-am putea a}tepta ca în 52de ani s@ ajungem din urm@ Comu -nitatea European@. Evident, acesteprognoze r@mân solu]ii doar pentru„vreme bun@“, }i nu marcate intem-pestiv de pr@bu}iri dramatice, a}a cums-a întâmplat sub impactul dezastruosal actualei crize financiare mondiale.

Pe un plan mai larg, s-a ve -rificat }i în cazul României ipoteza c@s@r@cia extrem@ }i de durat@ gene -reaz@ o anumit@ imunitate la cre} -terea economic@ }i devine un obsta-col în calea dezvolt@rii. Ea a produs}i produce, de fapt, deterior@ri graveîn societatea româneasc@: erodareacapacit@]ilor profesionale }i a nivelu-lui de educa]ie, procese de dezinte-grare social@ ireversibile. Efectele uneis@r@cii cronicizate devin astfel cauzelereproducerii ei în viitor. Unii cerce -t@tori ai fenomenelor sociale care de -riv@ din procesul tranzi]iei duc analizamai departe, vorbind de o „economiea s@r@ciei“, care chiar dac@ poatep@rea de neconceput în lumea evolu-at@ a secolului XXI, ea exist@ totu}i,manifestându-se printr-o stratificaresocial@ ce ridic@ bun@starea econom-ico-social@ la nivele de neatins pen-tru popula]ia s@rac@. Produsul directal acestui tip de economie este sub-cultura, aculturalizarea general@ }i eco -nomic@ a unor mari segmente de po-pula]ie, fenomen cu posibil@ propa-gare chiar asupra unor genera]ii suc-cesive. Este demn@ de tot interesulopinia potrivit c@reia constituien]ii„comunit@]ii s@r@ciei“ au, în general,un nivel redus }i foarte redus deinstruire. Ei nu particip@ la func]io -narea mecanismului economic, fiepentru c@ nu li se ofer@ posibilitatea(reac]ie tipic@ de marginalizare }iexcluziune), fie pentru c@ nici nu

con}tientizeaz@ situa]ia exterioar@ pro -priei lor tragedii. În plus, au o atitu-dine în general critic@ – în multeprivin]e motivat@ – fa]@ de tot ceînseamn@ institu]ie sau clas@ domi-nant@, încercând astfel s@ contesteprin formule greu de anticipat ne -dreptatea al c@rei rod sunt. Tot acestparcurs, deosebit de grav, al dec@ -derii unor grupuri sociale, porne}tede la lipsurile materiale }i de la dez-interesul celorlal]i semeni ai lor,dublat de regul@ de neputin]a statu-lui, iar alteori de nep@sarea lui.

Orice asem@nare cu situa]iade azi a României nu este câtu}i depu]in întâmpl@toare. Tr@im într-o ]ar@care aplic@ cele mai odioase curbede sacrificiu, f@r@ s@ ]in@ cont c@num@rul }omerilor se apropie de unmilion, c@ infla]ia erodeaz@ puternicveniturile fiec@rui român }i c@ gradultot mai ridicat de s@r@cie afecteaz@dramatic tot mai multe grupuri vul-nerabile: ]@ranii (rata s@r@ciei de 40,8la sut@), tinerii (21 la sut@), copii(26 la sut@), }omerii (37,6 la sut@).În total, 3,9 milioane de s@raci câtnum@r@ oficial România acum.

Boom-ul economic de dup@admiterea noastr@ în UE a fost descurt@ durat@ }i absolut iluzoriu pen-tru cei ce credeau în }ansa de asc@pa de s@r@cie. Dup@ vreo doi anipromi]@tori, aveau s@ ne loveasc@ va-lurile crizei mondiale care ne-au sp@latde orice speran]@ }i ne-au etalat în -treaga noastr@ neputin]@. Aveau s@ne dovedeasc@ înc@ odat@ fragilitateaunei construc]ii economice pe nisipurimi}c@toare. Era momentul adev@ru -lui. Am fost condamna]i pentru c@întreaga noastr@ clas@ politic@ a sfi-dat, din considerente electorale, regu-la de aur a dezvolt@rii unei economiis@n@toase, respectiv sporirea mai ra -pid@ a productivit@]ii muncii compar-ativ cu veniturile din munc@, cu sa -

lariile. Într-adev@r, datele statistice evi -den]iau atunci un decalaj uria} întreproductivitate }i cre}terea salariilor.Productivitatea muncii crescuse cu11 la sut@, în vreme ce salariile alsporit în medie cu 24 la sut@. Aveamde a face cu un derapaj care a f@cutvaluri pân@ }i în rândul exper]ilorFMI, binecunoscu]i partizani ai teorieidespre corela]ia dintre productivitate}i salarii, dar care i-a l@sat rece peguvernan]ii no}tri.

Acum lucrurile sunt consu-mate, putem cel mult trage ni}teconcluzii, c@ r@spunderi }i înv@]@ -minte e greu de crezut c@ vom des -prinde. Este adev@rat c@ o cre}terede tip populist, necontrolat@, a sa -lariilor, }i îndeosebi a salariilor dinsectorul de stat, poate, dincolo de oanumit@ limit@, distorsiona pia]a }imediul privat pân@ la a ajunge unfactor destabilizator în economie. Dar,pe de alt@ parte, nici alternativa pau-periz@rii pe termen lung a popula]ieiprin blocarea cre}terii salariilor sauprin diminuarea lor, a}a cum prop-un }i ast@zi exper]ii FMI }i cum pro-cedeaz@, umil, guvernan]ii români, nureprezint@ o solu]ie, decât dac@ ace}tia}i-au propus s@ testeze în Româniasuportabilitatea social@ a unor formede capitalism primitiv. Pentru c@, orices-ar spune, salaria]ii din România nuating nici pe departe standardele devenituri ale europenilor (cu excep]iilede rigoare, fire}te, }i ne gândim aicila unele categorii de func]ionari pu -blici, de regul@ din rândul clienteleipolitice). Astfel, în primul an al ade -r@rii noastre, statisticile dovedesc c@,în condi]iile în care înregistram unsalariu mediu net de 400 USD, nesituam departe de Ungaria (882 USD),Polonia (875 USD) }i chiar Rusia(544 USD).

Pe de alt@ parte, cei carejudec@ raportul productivitate-salarii

în „stil FMI“ se fac c@ uit@ de mini -mul de echitate social@ pe care-l eta -leaz@ capitalismul matur. Pentru c@,România îmbog@]i]ilor peste noapte}i a miliardarilor de carton este defapt ]ara discrepan]elor enorme }i ne -drepte în împ@r]irea PIB între munc@}i capital – muncii revenindu-i preapu]in }i capitalului prea mult înraport cu situa]ia din ]@rile capitalis-mului dezvoltat. {i atunci, dac@ tot nepropunem s@ corel@m strict cre}terilesalariale cu eficien]a muncii, de cen-am urm@ri }i ca profiturile patron-ilor s@ nu creasc@ excesiv de multprin compara]ie cu cre}terea produc-tivit@]ii? Pentru c@, în aceea}i m@ -sur@ în care salariile mari pot distor-siona pia]a, profiturile uria}e }i ne -meritate distorsioneaz@ via]a.

Dincolo îns@ de aceste con-troverse care ne cost@ scump, ceface România îns@}i pentru a sc@pade blestemul s@r@ciei? Ca de obicei,face… strategii împ@nate cu promi-siuni nerealiste. {i pe acelea nu dinproprie ini]iativ@, ci sub presiuneaUniunii Europene. Pentru c@ planuleuropean de reducere cu 20 de mili -oane a num@rului s@racilor Uniuniipân@ în anul 2020 era obligatoriu s@capete un r@spuns }i din partea ]@riinoastre. A}a c@, strategii guvernuluiBoc au pus de un „plan antis@r@cie“prin care î}i asum@ scoaterea, înurm@torii 10 ani, a 690.000 de ro -mâni de sub spectrul s@r@ciei. Cum?Prin ajutoare sociale garantate destat, aproximativ 15 mii de locuin]enoi }i programe educa]ionale pentrugrupurile vulnerabile. Nu conteaz@ c@acest plan de m@suri zugr@vit în cu -lori pastelate se bate cap în cap cu m@-surile drastice de austeritate anun]ateacum chiar de c@tre executiv. Nu areimportan]@ c@ documentul nu indic@nici m@car resursele financiare nece-sare implement@rii m@surilor }i com-

baterii pauperit@]ii. Lucru de altfel câtde poate de firesc într-o ]ar@ în carescuza invocat@ obsesiv de politicieniiputerii este: „Nu sunt bani!“.

…Un distins reprezentant allumii bune }i prospere, ministru înCabinetul canadian, aflat în vizit@ pemeleagurile dâmbovi]ene, ne încurajadiplomatic deun@zi: „Nu v@d motivelepentru care, în timp, România s@ nuajung@ la standardele de via]@ aleGermaniei sau ale Fran]ei. Sunte]iparte a Europei. Cultural este la fel,aptitudinile }i abilit@]ile popula]ieisunt la fel de bune, dac@ nu chiarmai bune, resursele sunt la fel debune, dac@ nu chiar mai bune. Deci,este o chestiune de timp pentru acontinua dezvoltarea, astfel încât s@ajunge]i acolo. Sigur, unii pot spune:nu arat@ prea bine anul acesta. Darpeste 10 ani sau 20 de ani, va fi altrezultat“.

Bonomia oaspetelui canadi-an seam@n@ leit cu încurajarea das -c@lului c@tre un elev repetent: „Las@,nu dispera, mai repe]i un an doi }iajungi }i tu în rând cu lumea“. Câ]iani de repeten]ie în trebuie Românieipentru a fi în rând cu lumea? Ceeace nu }tie exact canadianul, ne-ospune r@spicat un studiu din 2005 alunui institut din Germania: în situa]iaîn care salariile medii ar cre}te înRomânia cu un ritm mediu anual du -blu fa]@ de Uniunea European@, ]@riinoastre i-ar trebui 100 de ani pen-tru a se alinia la media acestor ]@ri!{i adaug@: aceasta este consecin]afaptului c@ România nu a folosit la -turile intensive ale dezvolt@rii, cheltu-ie de fapt mai mult decât câ}tig@, iarcre}terea economic@ ob]inut@ în aniidin urm@ s-a f@cut pe baza m@ririideficitelor bugetar }i comercial, a blo-cajului financiar }i a datoriei externe.

A}adar, s@ tr@im bine, câ]ivom mai fi, în… 2110!

Condamna]i, f@r@ drept de apel,la s@r@cie lucie

Bucure}ti, Palatul Victoriei - sediul Guvernului.

Emil DAVID

urmare din pagina 1Am sim]it , deci, nevoia s@

fac departaj@rile ca atare, s@ relev încadrul general al economiei de pia]@,ce diferen]iaz@ un model sau tipconcret de economie de pia]@, de unaltul. Aceasta }i deoarece, func]ie deun model, de un tip sau altul, derolul statului }i al institu]iilor sale, deun anume grad de dirijism }i impli-carea efectiv@ a raportului cerere-ofert@ în procesele complexe de apro -vizionare tehnico-material@, produc ]ie,distribu]ie, consum, de raportul influ-en]elor dintre factorii interni }i ex -terni, etc., firmele, înterprinderile cuini]iativa }i voin]a lor mai mult saumai pu]in amendate de influen]eleinstitu]ionale, se mi}c@ diferit de laun fel de economie de pia]@ la altul.Mi-am îndreptat eforturile astfel, darnu am pornit deloc pe un loc gol.Distinsele mele foste colege de laInstitutul Na]ional de Cercet@ri Eco -nomice, doamna prof.univ.dr. SoricaSava }i doamna dr. Eufrosina Io -nescu f@cuser@, dânsele, în cea maimare m@sur@, de mai mul]i ani, cer -cet@ri serioase în acest sens. Amavansat fa]@ de punctul de start, larândul meu aruncând o privire maiinsistent@ pe literatura economic@universal@, }i beneficiind de c@l@toriiprofesionale importante, având, deci,posibilitatea s@ studiez ,la fa]a locu-lui, structura }i manifestarea dife -ritelor tipuri concrete de economiede pia]@.

2. Dac@ unii economi}ti }icercet@tori se refer@ cu prec@dere latipul de economie de pia]@ neoameri -can (SUA, Regatul Unit, Canada anglo-fon@, Australia, unele state emergentedin Asia) }i la tipul renan (Germania,

Elve]ia, Olanda, Austria, Japonia chiar,evident, ^ntr-o m@sur@, }.a.) eu amavut }i am sentimentul c@ o astfel deîmp@r]ire este mult prea general@,mult prea precar@, f@r@ s@ puna sufi-cient în lumin@ nici genul proximnici diferen]ele specifice respective.Astfel, c@ sunt partizanul unei alteîmp@r]iri – desigur putem discuta -care se poate, de altfel, detalia pem@sura am plific@rii complexit@]ii eco-nomice. Am distins }i dis ting tipulvest eu ropean de economie de pia]@,reali zând fuziunea acceptabil@ dintretipul renan, cu edu ca]ie protestant@ maiales, }i educa ]ia economic@ de tipcatolic cu pre c@dere, dar }i ortodox@,etc. Nu este vorba numai de acestlucru. Oricum, aici ar fi Fran]a, Italia,Olan da, Aus tria, Belgia, }.a. Eco -nomiile respective v@desc particula -rit@]i în semnate în ceea ce prive}te

func]iile statului, ale factorului public}i ale unui social intens }i de sor -ginte in stitu]ional-statal@ în eco -nomie. Cu alte cuvinte, chiar dac@ serelev@ o produc]ie de esen]@ libe ral@,sunt se rioase intruziuni sociale înprocesul de reparti]ie. Pe urm@, amîn vedere tipul anglo-saxon, maiales cu Sta tele Unite, Canada anglo-fon@, Regatul Unit, în care socialulnu incub@ ca atare - }i în cea maimare m@sur@ - în responsabilitateainstitu]iilor de tip statal }i public, ciîn cea a fiec@rui individ. Statul estemai ales restrictiv, el impune, teoret-ic vorbind, regle men t@ri valabile pen-tru to]i agen]ii }i actorii economici,dar, s-o spunem, în realitate demulte ori nu se întâmpl@ a}a. Amputea continua cu tipul economieisociale de pia]@, în Ger mania }i cutradi]ii însemnate de so lidaritate

salaria]i, muncitori, sindicat, patronat.Apoi, tipul economiei de pia]@ nord-european, Suedia, Dane marca,Finlanda, Norvegia, înc@ de o marelarghe]e a factorului public, sta tal,fa]@ de indivizi, posibil mai ales încondi]iile în care clasa de mijlocreprezint@ circa 85& din popula]ie }ichiar mai mult. Adaug, tipul pater-nalist (japonez), de tradi]ie secular@.Apoi tipul economiei de pia]@ orien-tat@ exclusiv spre importuri, mai aleseconomiile subdezvoltate cu monopro -duc]ie }i care au fost }i sunt afe -rente cu prec@dere statelor foste co -lonii, dominioane, protectorate, teri-torii sub tutel@, cu structuri economi -ce destul de deformate }i „deschise”decenii, secole de-a rândul, practicexclusiv c@tre fostele }i actualele me -tropole. Spre final, tipul economieide pia]@ în tranzi]ie de la economia

socialist@ la o economie capitalist@înc@ difuz conturat@. {i deloc în ulti -mul rând, tipul economiei de pia]@pentru acele state cu 2 sisteme, cu2 viteze, China, de exemplu, etc. De -sigur, considera]iile se pot discuta,îns@ eu apreciez c@, în mare, lucrurilese v@desc astfel }i nu altcumva.

3. M@ voi opri în rândurilede fa]@ asupra tipului nord-european,în spe]@ „modelul suedez”. M@rturi -sesc c@ am putut analiza îndea -proape, în mai multe rânduri }i îm -preun@ cu factori înalt responsabili,pe lâng@ economia Suediei, atât eco -nomia Finlandei cât }i pe cea a Da -nemarcei, ceea ce îmi îng@duie, poate,unele considera]ii mai consistente }icomparative. Oricum, o surs@ funda-mental@ de documentare astfel a r@ -mas lectura atent@ }i diversificat@.Am ales „modelul suedez” }i în trucâtprin 1990-1993, la noi - }i unii spe-ciali}ti }i pre}edintele de atunci alRomîniei - vorbeau intens despreimplementarea „modelului suedez” îneconomia noastr@. Nu pot s@ spunc@ sunt împotriva modelelor, avemnevoie de modele, pentru a ne ra -porta la ceva, pentru a compara real,pentru a face proiec]ii, scenarii, pen-tru a valorifica experimente demon-strate ca bune. Dar, în general, amrezerve cu privire la implementarea„otova” a unui model sau altul într-o economie, fiind diferite, la modelfa]@ de tara de proiec]ie, educa]ia,condi]iile concrete de evolu]ie, cir-cumstan]ele, ceea ce evident c@ esteîn m@sur@ s@ scad@ randamentul so -cial al procesului. Iat@, dar, de ce amales s@ examinez mai îndeaproapemodelul suedez de dezvoltare }i s@subliniez, dup@ caz, posibile „evo -lu]ii” }i involu]ii ale sale în condi]iileunei prezumtive proiec]ii pe econo-mai româneasc@. Concluziile acestuidemers le voi releva la final.

4. Suedia are, actualmente,o suprafa]@ aproape dubl@ compara-tiv cu cea a României (441.614 km2)}i o popula]ie de 3 ori mai mic@(circa 7,8 milioane locuitori). De ori -gine germanic@, cu excep]ia a peste8.500 laponi care tr@iesc nordul ]@rii,popula]ia Suediei este, firesc - având

DEZVOLTARE VINERI 30 IULIE 20104

c my b

c my b

c my b

c my b

Dan POPESCU

Modelul suedez între mit }i realitate (I)Evolu]ii }i involu]ii pe mapamond

Stockholm - panoram@

Harta Suediei

în vedere datele men]ionate pentrusuprafa]@ }i locuitori - pu]in dens@,în medie circa 20 de locuitori pekmp }i deloc omogen@ din acestpunct de vedere. Nordul ]@rii, carese mai nume}te „de}ertul suedez”,este aproape „gol de oameni”, circa2-3 locuitori pe kmp, de exemplu, în„Lan de Norrbatten”, fa]@ de 150locuitori pe kmp în Malmohus, „]arameridional@”. Guvernul suedez s-astr@duit }i se str@duie}te s@ atenuezeaceast@ disparitate generatoare dedezechilbre - între un nord clar insu-ficient dezvoltat }i un sud care reu -ne}te partea majoritar@ a popula]ieiurbane }i rurale. De altfel, concen-trarea popula]iei în ora}e a ridicatdeciden]ilor suedezi probleme dificilede urbanism, pe care le-au rezolvatîncepând din 1920. Ca atare, ora}elecele mai importante, Stockholm }iGoteborg, mai ales, au fost flancatede mai multe or@}ele noi ale c@rorfunc]iuni industriale, comerciale, inte -lectuale, reziden]iale au re]inut mul]ilocuitori }i au diminuat „fastidioasamigra]ie cotidian@ între domicilii }ilocurile de munc@”, cum afirm@ uniianali}ti suedezi. Mai mult, arhitecturaacestor noi or@}ele a demonstrat }idemonstreaz@ o deosebit@ creativita -te, respectându-se cadrul natural, cucare s-a îmbinat }i se îmbin@, înmod fericit, modernul, mo dernitatea.Mai trebuie spus c@ po pula]ia Sue -diei are o rat@ de mortali tate redus@}i o rat@ de natalitate care a sc@zutcu regularitate în anii 1960-1970,dar }i mai apoi. Ca ur mare, popu-la]ia în general a fost }i este în cursde îmb@trânire notabil@... Pentru aatenua efectele acestei ten din]e, Sue -dia, care a furnizat în de cursul seco -lului XIX un puternic cu rent de emi-grare, spre Statele Unite mai ales, adevenit, tot mai evident, o ]ar@ imi-gratoare, urm@rindu-se ca noii veni]is@ compenseze de fapt penuria demân@ de lucru.

{i înc@. Agricultura se poatedesf@}ura doar pe 7& din teritoriu,iar cea mai mare parte a solului esteacoperit@ de p@duri. Cerealele - grâu,orz, ov@z, pe urm@ cartofi, sfecl@ suntproduc]ii cu randamente mari ca ur -mare a utiliz@rii unor tehnici agricoleînalte, de foarte bun@ productivitate}i care permit acoperirea esen]ial@ anevoilor întregii popula]ii astfel. Mo -

delul agricol este completat de ocre}tere a vitelor de mare intensitate,carnea, laptele, untul }i brânza, toateconstituind produsele de baz@ careacoper@ }i ele, în propor]ie funda-mental@, nevoile nutri]ionale ale Sue -diei. Ceea ce este caracteristic }i in -teresant este faptul c@ cea mai mareparte a produc]iei agricole se desf@ -}oar@ în coopera]ie, în cooperative, „ac@ror activitate nu este deloc str@in@succeselor ob]inute”, scriu }i spun spe-ciali}tii suedezi. Mai este, fire}te, p@ -durea, cu întreaga ei gam@ de activi -t@]i (}i mai demult }i acum celebrele„chibrituri suedeze” ca un mic detaliu),desp@duririle, „b@rbierirea versan]ilor”fiind cu des@vâr}ire interzise de legi.

Industria, în care predomin@capitalul privat, a avut }i are pe unplan esen]ial industria metalurgic@,bazat@ pe exploatarea unor z@c@mintede fier cu o mare concentra]ie. Ex -ploateaz@ }i prelucreaz@, de aseme-nea, metalele neferoase, cupru, plumb,pirite, minereuri de aur }i argint,tungsten, magneziu, etc. „Bilan]ul ener-getic”, îns@, este mai pu]in favorabil.Pu]in c@rbune, mai ales turb@, }i ab -sen]a notabil@ a petrolului – pe careSuedia îl import@ }i îl rafineaz@. Si -tua]ia este îns@ compensat@ de ener-gia hidraulic@ ob]inut@ la scar@ mareprecum }i de dezvoltarea reactoa -relor nucleare. Siderurgia, mai aleso]eluri, o]eluri speciale, aliaje, dar }iindustrii mecanice de o înalt@ com-plexitate }i calitate, de reputa]ie mon-dial@. Rul men]ii cu bile, de altfel oinve]ie suedez@, utilaj agricol, pentrumine }i electrometalurgice, aparate }iinsta la]ii, telefonie, automobile, apa -ratur@ menajer@, armament. Industriachi mic@ remarcabil@ la rândul ei, în -gr@}aminte, acizi, cauciuc sintetic, ma-teriale pneumatice, }.a. Nu în ultimulrând, uzinele „Nobel” pentru fabrica -rea dinamitei, dup@ numele celebru-lui inventator, cel care a instituit totcelebrul „Premiu Nobel” pentru reali -z@ri excep]ionale în }tiin]e }i tehnic@.

5. Desigur, sunt multe lu -cruri de spus, dar ceea ce este totfoarte interesant de remarcat este }ifaptul c@ structura industriei suedezeeste caracterizat@ de o not@ predomi -nant@ a capitalului privat, statul avândcu prec@dere participa]ii (}i aceleanemajoritare) în exploatarea p@du -

rilor, minele de fier, produc]ia de gaz}i electricitate. Suedia se înscrie net,deci, în rândul ]@rilor capitaliste, iarsuccesele economice pe care ea le-aob]inut }i le ob]ine „nu rezult@ dintr-o gestiune de tip colectiv (coopera-tivele din agricultur@ reprezentândaltceva, n.n.), cât mai ales din cola -borarea dintre stat, muncitori }i pro-prietarii esen]ialmente priva]i asupramijloacelor de produc]ie” (Rene Da -bernat). O asemenea politic@ concer-tat@ a tins }i tinde s@ asigure ungrad înalt de ocupare, formarea pro-fesional@ a muncitorilor }i specia -li}tilor în func]ie de pia]@ }i de va -ria]iile previzibile ale conjuncturii eco -nomi ce, o productivitate ridicat@ a mun-cii, practicarea unei politici de salariiînalte }i cre}terea organizat@, coor-donat@ macroeconomic, a industriei.

De altfel, în Suedia, în spe]@ econo-mia ei, exist@ forme de planificare }icooper@ri stabile înc@ dinspre sfâr -}itul secolului XIX...

Oricum, o serie de greve }itulbur@ri sociale, mai ales în unelesectoare na]ionalizate din anii 1960}i 1970, au generat semne de între-bare privind soliditatea echilibruluistabilit între stat, patronat }i lumeamuncitoreasc@. Ceea ce a fost în m@ -sur@ s@ altereze considerabil imagi -nea unei Suedii considerat@, adesea,ca tip al unei anume „gestiuni socia -liste a economie”. Lucrurile au re -venit pe f@ga}ul lor anterior, normal,s@ spunem, tipul, modelul suedez deeconomie de pia]@ continuând „s@-}idea coate” cu anumite tr@s@turi aleunei gestiuni planificate a economiei,f@r@ s@ fie vorba, deloc, îns@, de unsocialism „à la sovietique”. Oricum,în foarte mul]i ani balan]a comercial@a Suediei „a fost }i este înfloritoare”,vânz@rile de produse manufacturate(ma}ini, instala]ii, automobile, nave),ale lemnului prelucrat, minereurilor}i produselor lactate, în cea mai mareparte, de mare valoare adaugat@, de -p@}ind cu mult cump@r@rile energeti -ce, de unele produse alimentare }ide materii prime industriale.

Alte elemente: monarhie con-stitu]ional@, având în frunte un regeasistat de mini}tri responsabili, înc@în Constitu]ia din 1809, amendat@ în1866, guvernul fiind responsabil înfa]a Parlamen tului, Riksdag-ului, de]i -n@torul puterii legislative, compus dela 1 ianuarie 1971 dintr-o singur@Camer@, în spe]@ 350 membrii ale}ipentru 3 ani prin sufragiu universal}i pe baza scrutinului propor]ional dec@tre to]i cet@]enii suedezi în vârst@mai mare de 20 de ani. Iat@ untablou, desi gur, incomplet, al struc-turii politice esen]iale a Suediei. Amprivit atent economia Suediei }i pri -vim atent acest tablou. Totu}i „mode-lul suedez de dezvoltare”, tr@s@turilesale, semnifica]iile }i reverbera]iile sale,nu pot fi in]elese f@r@ a-i releva r@ -d@cinile istorice, f@r@ a-i releva moti-va]iile istorice. Acelea care au f@cut}i fac ca acest model, semnificativpentru modul, tipul economiei depia]@ nord-europene, s@ se deose-beasc@ în tr-o m@sur@ deloc neglija-

bil@ de tipul anglo-saxon, respectivmodelul neo-american }i s@ se apro -pie în aceia}i m@sur@ de tipul eco -nomiei sociale de pia]@ }i de tipulvest european.

6. Se v@de}te, astfel, odat@mai mult, istoria interferat@ a Europei,ceea ce a inculcat unele elementecomune în mai toate statele euro -pene. Dar a f@cut }i diferen]a înraport cu marile, cu imensele întin-deri americane luate în st@pânire }icolonizate dup@ Cristofor Columb deeuropeni, de spanioli, francezi, saxoni,englezi, germani, olandezi, italieni, im -punându-se astfel, nu de pu]ine ori,alte legi }i cutume, diferite – chiar dac@re lativ - de cele europene. Asem@n@ -rile, m@car dezirabile, cu dezvoltarearelativ anarhic@, eminamente perdan -t@ a economiei române}ti dup@ 1990,când puteau fi mult mai bine }i multmai eficient valorificate poten]ialul,resursele noastre, în con di]iile de libe -rtate dobândite dup@ Revolu]ia dindecembrie 1989, }i când putea firealizat astfel un notabil progres eco-nomic }i social, abordat eminamentedintr-o perspectiv@ european@, aproapec@ nu exist@. Suedia a construit vremede secole. Noi am distrus cât amdistrus în doar câteva decenii. Sigurc@ „modelul suedez” fascina, dar eltrebuia s@ }i seduc@, ori pentruaceasta nu se v@deau aproape niciun fel de premise. Faptul c@ afirmamc@ „^l vrem pentru noi”, ^n condi]iile^n care evolu]iile erau fundamentaldiferite, a reprezentat, ^n opinia noas -tr@, fie ignoran]@ ^n materie, posibil,desigur, fie neadev@ruri }i ^ncercareaculpabil@ }i nebuloas@ de a mascaastfel ceea ce se ^nt$mpla ^n econo-mia rom$neasc@.

S@ revenim, îns@, la Suedia.Care ar fi punctul major de jonc]iunecu istoria }i evolu]ia european@, alacestui regat în bun@ m@sur@ belicosîn istoria sa, mai ales spre est, dardevenind esen]ial mente constructiv,pa}nic, dup@ în ceputul secolului XIX,un model be nefic de studiat }i deurmat, fire}te, nu într-o manier@ gro -teasc@, de nu pu]ine ]@ri? Pornim dela un nume, dar ce nume, JeanBernadotte.

(va urma)

VINERI 30 IULIE 2010 5

c my b

c my b

c my b

DEZVOLTARE

c my b

Palatul Regal din Stockholm.

Uzinele Volvo

FIRME COMPANII VINERI 30 IULIE 20106

Rezumat

Articolul pune ^n lumin@ impactulpo liticii monetare asupra politicii de finan-]are a companiilor romanesti pe pe -rioada crizei (2008-2009). Profunzimeaacestuia const@ ^n urm@rirea analitic@a interdependen]elor create ^ntre poli -tica monetar@, realizat@ de BNR prinintermediul instrumentelor de politic@monetar@, }i politica de finan]are acompaniilor. %n articol am realizat uncalcul }i o analiz@ a coeficien]ilor decorela]ie par]ial@ a indicatorilor: ratadob$nzii de politic@ monetar@ }i rezer -vele minime obligatorii, pe de o parte,}i volumul creditului neguvernamen-tal ^n raport cu ace}ti 2 indicatori,pe de alt@ parte.

Introducere

Direc]ia de cercetare a prezenteilu cr@ri are ca punct de plecare urm@ -toarea conjunctur@: Politic@ de finan]area companiilor rom$ne}ti este influen -]at@ de modul ^n care mecanismele lanivel na]ional func]ioneaz@, ^n spate,(potrivit studiului) de modul ^n careeste conturat@ politica monetar@, apanajal BNR.

Politica de finan]are are ca obiectivstrategic cre}terea de valoare a com-paniei, al@turi de celelalte politici, iarun astfel de demers, analiza impac -tului politicii monetare asupra poli -ticii de finan]are a companiilor, sem-nalizeaz@ dac@ politica monetar@ prininstrumentele folosite ^}i atinge obiec-tivul de cre}tere economic@.

Interesant, dup@ p@rerea noastr@, esteabordarea influen]ei politicii monetareasupra politicii de finan]are a com-paniilor din ]ara noastr@, urm@rit@ peperioada ultimilor doi ani. Pentru reali-zarea acestui demers am estimat, prinintermediul unei variabile de tip efect,respectiv volumul creditului neguverna-mental (mai precis, volumul credituluiacordat societ@]ilor nefinan ciare), toateacele fluxuri de finan]are ale compa -niilor române}ti în perioada analizat@provenite de la institu ]iile financiar-bancare. Am plecat de la consideren-tul (bineîn]eles, restrictiv) c@ politicade finan]are a compa niilor se poateurm@ri cât mai cuprin z@tor prin inter-mediul analizei acestei variabile.

Aspecte teoretice cu privire la politica monetar@

Politica monetar@ reprezint@ unul dininstrumentele politicii economice, prinintermediul c@reia se ac]ioneaz@ asu -pra cererii }i ofertei de moned@ dineconomie. Importan]a politicii mone -tare rezult@ din obiectivul fundamen-tal al acesteia, respectiv stabilitateapre]urilor, la care se adaug@ limitareainfla]iei }i men}inerea valorii interne}i externe a monedei. Responsabi -litatea ^ndeplinirii acestor obiective re -vine b@ncii centrale, care de]ine mono -polul ^n formularea }i transpunerea ^n

practic@ a obiectivelor politicii monetare.Stabilitatea pre]urilor constituie obiec-

tivul fundamental al politicii mone -tare dar, ^n acela}i timp, reprezint@un obiectiv central al politicii econo -mice, al@turi de: cre}terea economic@durabil@, ocuparea deplin@ a for]ei demunc@, sustenabilitatea balan]ei de pl@]i.Pentru atingerea acestor obiective, lanivelul fiec@rei ]@ri, sunt identificate in-strumentele care s@ conduc@ la celemai bune rezultate, dintre care cele mai^nsemnate sunt: politica fiscal@, politi -ca veniturilor, politica monetar@, poli -tica valutar@ }i politica comercial@ .

Politica monetar@ contribuie la realiza-rea politicii economice }i prin obiec-tivele specifice care constau ^n urm@ -toarele: a) cre}terea masei monetarep$n@ la un nivel optim b) men]inerearatei dob$nzii la un nivel corespunz@ -tor c) practicarea unui nivel optim alratei de schimb d) alocarea optim@ aresurselor financiare (fonduri pentru cre-ditare) in cadrul economiei:

a) Acest obiectiv cantitativ se concre -tizeaz@ ^n determinarea de c@tre auto-ritatea monetar@ a unui nivel de cre}-tere a masei monetare, c$t mai apro -piat de rata de cre}tere real@ a eco -nomiei. Astfel, ^n anii ’70, ^n t@rile dez-voltate, obiectivele formulate au vizatdinamica agregatelor monetare, ^ns@regulile au demonstrat c@ este dificil}i limitat un control al masei mone -tare, atunci c$nd economiile ]@rilor res-pective particip@ puternic la rela]iile co-merciale }i financiare interna]ionale.

b) Rata dob$nzii }i nivelul optim alacesteia a fost considerata ca obiec-tiv fundamental al politicii monetarep$n@ ^n anii ’70, situ$ndu-se ^n cen-trul analizelor lui Keynes (vezi cap.5, vol. 1, Moneda si Credit), care evi-dentiaza ca banca centrala poate echi-libra pia]a monetar@ prin utilizarea unuinivel de echilibru al ratei de dob$nd@.%n prezent, rata de dob$nd@ prezint@un rol important ̂n cadrul politicii mone -tare, prin aceea c@ permite men]ine -rea unui anumit nivel al cursului deschimb }i influen]eaz@ investi]iile agen -]ilor economici.

c) Men]inerea unui anumit nivel alcursului de schimb constituie un obiec-tiv al politicii monetare, prin aceea c@antreneaz@ echilibre sau dezechilibreale balan]ei de pl@]i ̂ n func]ie de apre-cierea sau deprecierea monedei na]io-nale. Dac@ nivelul cursului este supra-evaluat pentru moneda na]ional@, re -zult@ un consum de rezerve valutare,^n timp ce un curs depreciat ar puteaantrena cre}terea exporturilor }i majo-rarea disponibilit@]ilor ^n valut@.

d) Alocarea optim@ a resurselor finan -ciare, la nivelul unei ]@ri, const@ ^n se -lectarea creditelor ^n func]ie de nivelulrentabilit@]ilor posibile de ob]inut. Unasemenea obiectiv antreneaz@ efectenegative, precum }i diminuarea con-curen]ei ^ntre agen]ii economici }i di -minuarea reac]iei acestora la evolu]iaratei de dob$nd@. Din acest motiv seremarc@, ^n prezent, o limitare a uti-liz@rii acestui obiectiv al politicii monetare.

Potrivit statutului s@u (Legea nr. 312/2004privind Statutul BNR), Banca Na]ional@a României are ca obiectiv fundamen-tal asigurarea }i men]inerea stabilit@]iipre]urilor. Totodat@, Banca Na]ional@a României sprijin@ politica economic@general@ a statului, f@r@ prejudiciereaîndeplinirii obiectivului s@u fundamental.

Conform art.2 din Legea nr. 312/2004,o atribu]ie principal@ a B@ncii Na]io -nale a României o constituie elabo-rarea }i aplicarea politicii monetare }ia politicii de curs de schimb. Totodat@,în vederea atingerii obiectivului s@ufundamental, banca central@ stabile}testrategia de politic@ monetar@ }i decideasupra instrumentelor }i a procedurilorpe care le utilizeaz@ pentru implemen -tarea politicii monetare.

Strategia de politic@ monetar@ aBNR este ]intirea direct@ a infla]iei.

Aceasta a fost adoptat@ în august 2005,dup@ finalizarea unui proces de pre -g@tire, a c@rei ultim@ etap@ a consti-tuit-o crearea }i testarea func]ion@riicadrului de analiz@ economic@ }i dedecizie a politicii monetare specific]intirii directe a infla]iei (Prezentare, mar-tie 2005: Preparations and Prerequisitesfor the Introduction of Inflation Targe-ting in Romania). Concomitent au fostsatisf@cute }i celelalte cerin]e }i cri-terii care condi]ioneaz@ eficacitateaacestei strategii: - coborârea ratei anuale a infla]ieisub nivelul de 10 la sut@; - acumularea unui câ}tig de credibi -litate de c@tre banca central@ }i con-solidarea acestuia; - înt@rirea independen]ei de jure (prinintrarea în vigoare la 30 iulie 2004 anoului Statut al BNR) }i de facto a BNR;- restrângerea dominan]ei fiscale, deru-larea procesului de consolidare fis-cal@ }i ameliorarea coordon@rii dintrepolitica fiscal@ }i cea monetar@; - relativa flexibilizare a cursului deschimb al leului }i reducerea gradu-lui de vulnerabilitate a economiei lafluctua]iile acestei variabile; - îns@n@to}irea }i înt@rirea sistemului

bancar }i relativa cre}tere a interme-dierii bancare; - sporirea transparen]ei }i a respon-sabilit@]ii b@ncii centrale, precum }i aariei }i intensit@]ii comunic@rii BNR cupublicul }i pie]ele financiare, inclusivîn ceea ce prive}te aspectele legatede noua strategie de politic@ mone-tar@ }i de preg@tirea adopt@rii ei; - conturarea mai clar@ a comporta-mentelor macroeconomice }i a meca -nismelor de func]ionare a economiei ne -cesar@ identific@rii }i cre}terii eficacit@-]ii canalelor de transmisie monetar@.

Demersurile BNR de creare a ca -drului organizatoric }i tehnic necesarimplement@rii noii strategii de politic@monetar@ au durat 16 luni }i au ben-eficiat de asisten]@ tehnic@ acordat@de Fondul Monetar Interna]ional }i deBanca Na]ional@ a Cehiei.

Instrumentele de politic@ monetar@Setul de instrumente }i proceduri prin

care banca central@ implementeaz@politica monetar@ în vederea atingeriiobiectivului s@u fundamental formeaz@cadrul opera]ional al politicii monetare.

Principalele instrumente de politic@mo netar@ pe care BNR le are la dis-pozi]ie conform reglement@rilor în vi -goare sunt: - opera]iunile de pia]@ monetar@ - facilit@]ile permanente acordate in -stitu]iilor de credit - rezervele minime obligatorii (RMO)

Opera]iunile de pia]@ monetar@ (openmarket) reprezint@ cel mai importantinstrument de politic@ monetar@ al BNR.Acestea se realizeaz@ la ini]iativa b@nciicentrale, având urm@toarele func]ii: ghi -darea ratelor de dobând@, gestionareacondi]iilor lichidit@]ii de pe pia]a mo -

netar@ }i semnalizarea orient@rii poli -ticii monetare.

Aspecte teoretice cu privire la politica de finan]are

Politica financiar@ la nivel de firm@ esteformat@ din politica de finan]are, poli -tica de dividend }i politica de investi]ii.1. Politica de investi]ii a unei firme estedeterminat@ de comportamentul ei }ide }i de strategiile investi]ionale adop-tate. Aceast@ politic@ este responsa -bil@ de formarea poten]ialului de activea întreprinderii. 2. Politica de finan]are nu poate fiprivit@ separat fa]@ de politica de in -vestire. Dac@ în primul caz avem dea face cu poten]ialul de active a în -treprinderii, apoi în cazul politicii definan]are întreprinderea trebuie s@-}ielaboreze strategia de asigurare a sur-selor necesare cre@rii acestui poten]ial. 3. Politica de dividend prive}te deci -zia proprietarilor întreprinderii de adistribui dividende sau de a le rein-vesti în dezvoltarea întreprinderii.

Obiectivul strategic al politicii finan-ciare este de cre}tere a capitaliz@riibursiere. Deci, spre exemplu, o mo -dificare a costului capitalului ^mpru-mutat, prin intermediul reducerii rateidob$nzii politicii monetare (instrumentde politic@ monetar@) va avea ca efectpentru companii o reducere a costu-lui capitalului imprumutat (prin inter-mediul ratei dob$nzii active) }i o cre}-tere a rentabilit@]ii financiare prin efec-tul de levier, ceea ce presupune o cre}-tere a capitaliz@rii bursiere (cre}terea economiei). Stim bine c@ bursa re -prezint@ barometrul economiei.

(va urma)

Impactul politicii monetare asupra politicii de finan]area companiilor rom$ne}ti pe perioada crizei (I)

student@ Maria-Ramona BRANGA

student@ Adina-Elena LAZAR

New-York

FENOMENUL ECONOMIC NIPONVINERI 30 IULIE 2010 7

uramare din pag 1În plus, Japonia are cea mai

mare rezerv@ de economii investibiledin lume. Cumpar@ datorii guverna-mentele ale altor ]@ri, men]inând laun nivel sc@zut ratele dobânzilor glo -bale. Rata joas@ a dobânzii, din aniipremerg@tori crizei, a finan]at expan-siunea economic@ din întreaga lume.Dar totu}i cu ce probleme se con-frunt@ Japonia în acest context ?

R@spunsul dat de unii spe-ciali}ti este c@ Japonia reprezint@cazul concret pentru cum nu trebuies@ se procedeze în noua economieglobal@. Japonia, comparativ cu Chinamai ales, arat@ efectele negative carepot s@ apar@ atunci când factorii dedecizie fac gafe politice serioase. Re -zultatul acestor efecte s-a concretizatîntr-un deceniu }i jum@tate de rezul-tate economice proaste }i sfâr}itulrolului de conduc@tor al Japoniei înlume. Pentru americani, acest aspectdevine “lec]ia japonez@”, care de -monstreaz@ cum trecutul recent alJaponiei are poten]ialul de a deveniviitorul Statelor Unite.

Japonia a trecut de la eco -nomia în cre}tere accentuat@, ca unbalon, de la sfâr}itul anilor 1980, laperioada defla]ionist@ din anii 1990,caracteriza]i, pe bun@ dreptate, ca undeceniu pierdut. Pentru a în]elegemai bine ce i s-a întâmplat Japonieidin punct de vedere economic în ulti-mele câteva decenii, trebuie s@ înce -pem mai întâi cu yenul. În Japonia,rata de schimbare a yenului repre -zint@ o for]@ activ@ în via]a cotidian@.În Japonia, orice persoan@, indiferentdac@ are legatur@ cu mediul financiarsau nu, este atent@ la fluctua]iilemonedei. Acesta este un aspect di -ferit fa]@ de restul lumii, unde ma -joritatea oamenilor nu }tiu, de regul@,ce valoare are moneda lor fa]@ de mo -nedele altor ]@ri. Ratele de schimbale valutelor sunt afi}ate constant pepanourile electronice de pe zgârie-

norii din Tokio }i din alte ora}e mari. Începând cu mijlocul anilor

1980, yenul a crescut, ca putere,fa]@ de dolarul american, încurajatfiind de un acord dintre ]@rile indus-trializate, care a permis dolarului s@sl@beasc@ pentru a reduce fric]iunilecomerciale globale cu Statele Unite.Moneda a s@rit de la 254 de yenipentru un dolar american în 1985, la127 în 1990 (cu cât cifra este maimic@, cu atât mai puternic esteyenul). Aflându-se pe o pant@ ascen-dent@, yenul a ajuns în 1995 la unnivel de 28 de yeni pentru un dolar.Tocmai în aceast@ perioad@ de în -t@rire a yenului, comentatorii globalivorbeau despre o Japonie nou@, careva cump@ra lumea, dup@ achizi -]ionarea de c@tre japonezi a unuisimbol american, Rockefeller Centerdin New York (un déjà-vu ast@zi,pentru China }i Lumea Arab@). Aap@rut, astfel, faimosul “balon eco-nomic”, devenind un fenomen impor-tant prin cre}terea spectaculos@ apre]urilor activelor, inclusiv ale ac -]iunilor }i imobiliarelor. Unul dintremotivele boomului imobiliar este acelac@ în aceast@ perioad@ b@ncile ja -poneze au finan]at, nes@buit }i f@r@acoperire, terenuri }i cl@diri comer-ciale la pre]uri nemaiauzite. Seam@n@cu modul în care b@ncile americaneau finan]at, în ultimii ani, nenum@ra]isolicitan]i de ipoteci subprime carenu întruneau criteriile (d@rniciab@ncilor fiind întâlnit@ în anii anteri-ori ca un fenomen global observatfoarte puternic }i în România). Încele din urm@, balonul nipon a explo-dat, a}a cum s-a întâmplat cu toatebaloanele (acesta ar putea fi un aver-tisment pentru China). Motivul prin-cipal al exploziei balonului este în -s@}i natura euforiei financiare: pie ]elecare se arunc@ ira]ional cu capulînainte schimb@, de regul@, direc]iafoarte puternic, dup@ ce trece unanumit timp }i bunul-sim] al pie]eieclipseaz@ euforia. Cel@lalt motiv alexploziei balonului japonez îl repre -zint@ consecin]ele negative neinten -

]ionate ale unor ac]iuni politice. Astfel,atunci când yenul a început s@ seînt@reasc@, oficialii B@nci Japoniei auredus ratele dobânzilor pe termenscurt de cinci ori, în inten]ia de aamortiza efectele unui yen mai put-ernic asupra competitivit@]ii globale aexportatorilor interni. În schimb, eiar fi trebuit s@ permit@ ca înt@rireayenului s@ oblige economia s@ serestructureze, astfel încât s@ contin-ue s@ fie competitiv@ global. În 1989,dându-}i seama de gre}eala lor pem@sur@ ce balonul cre}tea, BancaJaponiei a schimbat direc]ia brusc }ia crescut rata dobânzii pe termenscurt cu 6&, iar guvernul a introdusun nou impozit pe teren }i a impusrestric]ii creditelor bancare pentruimobiliare.

Efectul a fost c@ pia]a bur-

sier@ s-a pr@bu}it, iar banca central@a continuat procesul de cre}tere aratei dobânzii, ceea ce a reprezentatpentru economia Japoniei un e}ec depropor]ii monumentale al politicilorpublice. Prin acest scenariu, sistemuleconomic }i financiar japonez s-apr@bu}it, iar, în final, yenul a c@zutca un bolovan. {i mai important,cererea pe pia]a muncii s-a blocat,salariile au sc@zut, la fel ca }i con-sumul. Iat@ cum e}ecul unor politicipublice au aruncat economia Ja -poniei în ceea ce spuneam c@ a fostcunoscut ca „deceniul pierdut” pen-tru niponi, mul]i dintre ace}tia pier -zându-}i încrederea în viitorul lor.

În timpul acestui deceniupierdut, factorii de decizie guverna-mentali au mai gafat }i prin faptul c@factorii de reglementare nu au ac -]ionat suficient de agresiv pentru afor]a b@ncile s@ se ocupe de proble-ma împrumuturilor lor neperformanteîn urma pr@bu}irii economice, care af@cut ca foarte mul]i debitori s@r@mân@ în urm@ cu împrumuturilelor. Mediul bancar paralizat, cu bilan -]uri contabile pline de împrumuturineperformante, aproape c@ a stopatacordarea de noi împrumuturi. Ideeaesen]ial@ pentru factorii de deciziedin întreaga lume (mai ales dinRomânia) este c@ de la acel punctstimulentele monetare au devenit prac -tic neputincioase în a influen]a ni -velul pre]urilor datorit@ „capcanei li -chidit@]ii”. Toat@ aceast@ perioad@ adeceniului pierdut a fost caracterizat@de o spiral@ defla]ionist@ puternic@ cea for]at, în 1999, banca central@ s@reduc@ rata dobânzii overnight la0&. Dar era deja prea târziu, pentruc@ stimulen]ii financiari deveniser@ineficien]i.

Marile corpora]ii japoneze aubeneficiat enorm }i aproape singurede aceast@ perioad@ defla]ionist@, aratelor mici ale dobânzilor. Din cauzamonedei slabe, aceste firme au fostîn m@sur@ s@ concureze agresiv pepie]ele de export. Împrumutând curate ale dobânzii foarte mici, marilecorpora]ii puteau cump@ra utilaje }iechipamente noi, mai eficiente, pen-tru a se restructura în vederea com-petitivit@]ii globale viitoare. Vesteaproast@ este c@, în schimb, întreprin -

derile japoneze mici }i mijlocii suntast@zi subfinan]ate }i în stare proast@.La sfâr}itul anilor 1990, strategiaJaponiei de rat@ a dobânzii 0 permi -sese, de asemenea, marilor b@nci s@înceap@ s@ î}i cure]e bilan]urile con-tabile catastrofale, eliminând nenu -m@ratele credite imobiliare proaste.În aceast@ perioad@ de bani ieftini,b@ncile primeau depozite }i le pl@ -teau proprietarilor acestora dobânziaproape de zero, ceea ce a condusla c$}tiguri foarte importante }i pen-tru institu]iile bancare japoneze.

Experien]a japonez@ a ulti -melor decenii demonstreaz@ în ter-meni clari capcanele unei economiiîmpovarate de datorii excesive. Dato -ria public@ }i cea privat@ a Japonieia rezultat din muntele de datorii gu -vernamentale japoneze achizi]ionateîn timpul anilor 1990 ai banilor ief-tini, în care ratele dobânzii eraumen]inute la un nivel sc@zut pentrua compensa înt@rirea yenului de lasfâr}itul anilor 1980.

Muntele de datorii al Japo -niei a devenit adev@ratul obstacol încalea realiz@rii unui sistem economicreechilibrat, mai san@tos }i perfor-mant. Japonia este un exemplu pen-tru cei care nu cred c@ o datorieexcesiv@ poate paraliza structura delaure a deciziilor unei economii, limi -tând drastic capacitatea ei de a facefa]@ situa]iei }i de a se ajusta. Si -tua]ia de la sfâr}itul secolului trecutse reg@se}te ast@zi în majoritateaeconomiilor europene, care se con-frunt@ cu o situa]ie delicat@ determi-nat@ de cre}terea datoriilor suveranecare au condus la sc@dere la minima resurselor bugetare. A}a cum pen-tru Japonia acest deceniu de deza -m@giri nu a ap@rut pur }i simplu dinneant, fiind rezultatul unor gafe gra -ve prin care factorii de decizie }i-ausupraestimat enorm capacitatea loratât de a întelege, cât }i de a influen -]a pie]ele financiare, factorii de de -cizie de ast@zi din ]@rile europene,dar }i lumea arab@ }i China, maiales, par s@ manifeste aceea}i lips@de în]elegere }i precau]ie fa]@ deactualele pericole ale unui sistem fi -nanciar global mult mai mare }i maicomplex decât era în anii 1990 înJaponia.

„Lec]ia japonez@” }i euforia financiar@asistent univ. drd. Alin OPREANA

Infrastructura japonez@ (podul Akashi-Kaikyo)

Tokio

ART~ ECONOMIE VINERI 30 IULIE 20108

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Marea metropol@ californian@ LosAngeles, capitala omonim@ a comita -tului Los Angeles County, cuprindeîn structura sa administrativ@ peste150 de localit@]i satelit, care formeaz@o imens@ aglomera]ie urban@ extremde diveres@. Fiecare dintre acestea, înfunc]ie de resursele materiale }i umane,}i trecutul s@u istoric, de tradi]ii, }i-au construit în timp o personalitatedistinct@. La loc de frunte, printreele, se afl@ }i Santa Monica.

Situat@ la west de Los Angeles înGolful Santa Monica, aceast@ locali-tate cu numai 80.000 de locuitori, esteuna dintre cele mai pitore}ti a}ez@riale Californiei. Aici turismul, activi -t@]ile recreative }i cultural artistice,constituie o surs@ peremanent@ }icrescând@ de venituri.

Un mare rol în acest sens, l-aavut deschiderea în 1909 a Pierului(un imens dig ) pe care s-au construitparcuri distractive, cu uria}e caru -seluri multicolore }i luminate superb,s@li de jocuri electronice, spa]ii dedans, hoteluri, restaurante, locuri pen-tru pes cuit, terenuri sportive etc. Demai bine de 70 de ani, pe acest Pierfunc]ioneaz@ cea mai mare sal@ debaluri, ballroom, unde se ]in faimoasesaloane de dans.

Datorit@ multelor sale calit@]i, inclu-siv de clim@ }i peisagistic@, SantaMonica a atras o mul]ime de bog@ -ta}i ai Los Angelesului. Spre deose-bire de Beverly Hills ora}ul celor maiboga]i oameni din America, cu o cul -tur@ mediocr@, în general parveni]i,Santa Monica este, în general, ora}ulmilionarilor proveni]i din lumea artis-tic@, din domeniul cinematografiei, tea-trului, literaturii, artelor plastice,oameni de aleas@ cultur@.

Prezen]a acestora pe strad@, înspa]ii publice, la spectacole, concerte,expozi]ii, la alte manifest@ri culturale,sporesc popularitatea lor dar }i cali-tatea actului cultural. Unul dintre celemai c@utate locuri unde se produce}i se consum@ cultur@ este }i Ber -gamot Station Art Center, un com plexexpozi]ional de mare anvergur@ cecuprinde un lan] de 32 de galerii deart@ grupate toate în incinta unuiimens depozit, ce a apar]inut compa -niei de transporturi feroviare PacificElectric Rail, spa]iu total impropriula acea vreme (1987) pentru a ad@p -osti }i pentru a promova arta.

Transformarea unui depozit desti-

nat cu totul altor scopuri, amenajareaacestuia într-un autentic „Champs Élysée”al artelor vizuale în doar câ]iva ani,reprezint@, dincolo de realizarea fizic@,o elocvet@ dovad@ a puterii america -nilor de a determina schimb@rile, dea se mobiliza rapid în realizarea unorproiecte m@re]e destinate culturii.

Nu pot s@ nu m@ gândesc, chiardac@ voi fi socotit un cârcota} ingrat,c@ forurilor municipale sibiene le-autrebuit, tot câ]iva ani, s@ amenajezespa]iul Galeriei de Art@ din Pia]a Mare,compus din imensul num@r de...dou@camere.

Dar ca s@ nu alunec într-o pericu -loas@ denigrare a virtu]iilor construc-

toare ale popula]ei sibiene condus@cu în]elepciune de F.D.G.R.. mai binem@ întorc la „ incul]ii” de americani.

Bergamot Station Art Center, privitdin exterior este lipsit total de perso -nalitate. Ni}te cl@diri f@r@ etaje, inex-presive, în interior îns@, o risip@ delumin@, cur@]enie, pedanterie, de bungust, polite]e, solicitudine. Sistemede expunere, practice, simple, mobilierde galerie ergonomic ultra func]ional.Multe matreiale de reclam@ dedicateartei, în solu]ii tipografice de excep]ie.

Traseul de vizitare este judicios gân -dit. Se poate trece dintr-o galerie într-alta sau se pot vizita separat. Lucr@rilede art@ sunt puse în valoare printr-o

expunere adecvat@ stilului, culorilor, m@-rimii, ramelor, prin lumin@ dirijat@. Pentrua parcurge f@r@ grab@ toate expo -zi]iile sunt necesare câteva zile bune.

Am v@zut pictur@ din cele mai di -ferite stiluri, concep]ii, viziuni }i lim-baje artistice. O istorie a picturii, dela Altamira }i pân@ la cele mai inso-lite pl@smuiri ale artei nonfigurative,opere de autentic@ valoare artistic@.Ceea ce m-a frapat în mod deosebita fost atitudinea }i comportamentulpublicu lui. Chiar în situa]ia când nuîn]e legea, sau era }ocat de noutateaope rei, nu se manifesta zgomotossau trivial cum se mai obi}nuie}teprin p@r]ile noastre ...

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~

30 iulie 1863. Na}terea marelui industria}

}i ^ntreprinz@tor american Henry Ford.

Despre America - ^nsemn@rile unui pictor - (XVII)Dig-ul din Santa-Monica, California

Santa-Monica, Third Street t$rg de art@

Bergamot Station Art Center