MESAJUL
Poate fi definit ca acea combinaie de semne pe care emitentul o
transmite receptorului. Din nefericire, simplitatea acestei
definiii este contrabalansat de faptul c nu exist un punct de
vedere unanim acceptat cu privire la proprietile intrinseci ale
mesajului.Astfel, pentru Saundra Hybels i Richard Weaver mesajul
este alctuit din ideile, emoiile i sentimentele pe care locutorul
vrea s le transmit alocutorului sub forma material a
semnelor[footnoteRef:1]. [1: Saundra Hybels i Richard L. Weaver,
Communicating Effectively, Random House, New York, 1986, p. 8.]
Aceast poziie presupune reducerea semnificaiei semnelor la
anumite entiti psihice private, care pot fi transmise de la un
individ la altul n diverse situaii de comunicare.Or, unul i acelai
semn se asociaz, n funcie de context, cu seturi de idei, credine,
atitudini, emoii sau sentimente diferite.ntr-o variant mai nuanat,
Tatiana Slama-Cazacu susine c mesajul (material) poart cu sine i
semnificaia, astfel nct alocutorul primete o dat cu stimulii
perceptibili i germenii productivi ai sensului[footnoteRef:2]. [2:
Tatiana Slama-Cazacu, Psiholingvistica o tiin a comunicrii, Editura
ALL, Bucureti, 1999, p. 104.]
Nici acest punct de vedere nu este ntru totul acceptabil. Fr
ndoial, atunci cnd formuleaz un mesaj, emitentul are o intenie de
comunicare i coreleaz semnele din alctuirea mesajului cu
semnificaiile aferente. ns, intenia de comunicare i semnificaiile n
cauz nu intr n alctuirea mesajului, pentru a-i forma coninutul. Dac
ar fi aa, atunci receptorul ar fi condamnat s-l neleag perfect pe
emitent, devreme ce, intrnd n posesia mesajului, a preluat att
intenia de comunicare, ct i semnificaiile emitentului. Or, nu sunt
rare situaiile n care receptorul sau nu nelege, sau nelege parial,
sau nelege greit mesajele primite.n consecin, putem spune c ceea ce
se transmite este o form i nu un sens[footnoteRef:3]. Cu alte
cuvinte, locutorul acioneaz n mod intenionat asupra alocutorului
prin intermediul unui complex de semne pur material i perceptibil,
interpretarea acestuia corelarea lui cu anumite obiecte materiale
sau mentale, cu anumite sisteme i practici sociale, cu anumite
comportamente etc. fiind opera exclusiv a receptorului. Firete,
aceast informaie recreat, dei aparine alocutorului, este pus apoi,
cu mai mult sau mai puin ndreptire, n seama locutorului, ca autor
al mesajului primit. [3: Jean Dubois et collab., Dictionnaire de
linguistique et des sciences du lagage, Larousse, Paris, 1994, pp.
298-299.]
