S I E X E C U I E CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE, AGRICOLE SI HIDROTEHNICE REELE CANALIZARE, GAZE, DRUMURI, PODURI TARGOVISTE, CALEA DOMNEASCA, NR,3UD. DANBOVITA 315/444/2003; CUI R015500632; TEL: 0245-220,066; 640,570; FAX:0245/220730 www.redisconstruct.ro,office@redisconstruct,ro

P R O I E C T A R E

APA,292,

" D I / \ ( ) l I A R E A I N I R A ST R U C I U R11 D I N Z ON A MONTANA NALTA A J U D E U L U I DA A 1 BOV I TA" Proiect nr.39/2007

"PROIECT TEHNIC" OBIECT jE "" J P O D U JFX^C^I^XJL VOL. PIESE SCRISE MEMORII, CAIETE DE SARCINI, PROGRAM,E DE CONTROLBeneficiar: CONSILIUL JUDEEAN DAM BOV I TA

S.C. Redis Construc t S.R.L. - Dezvoltarea infrastructurii din zona mo ntana inalta a jtid. Dambovita

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DIN ZONA MONTANA NALTA A JUDEULUI DAMBOVITA" Nr. Proiect; 39/2007

OBIECTUL - CABANA PODI CU FLORILE VOLUMUL 1 - MEMORII TEHNICE, CAIETE DE SARCINI, PROGRAME DE URMRIRE SI CONTROL

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DIN ZONA MONTANA NALTA A JUDEULUI D A M B O M FA' Nr. Proiect: 39/2007 OBIECTUL - CABANA P O D U CU FLORILE1

CSI f

ECTIV ELABORARE

DE

PROIECT: ing. Ovidiu FLOREA______

PROIECTANT ARHITECTURA arh. Adrian COSTESCU PROIECTANT STRUCTURA ing. Dorel TUDORACHE. teh. Gabriel KISS PROIECTANT INSTALATI SANITARE ing. Carmen CONSTANTINESCU ing. Iustin IVASCU PROIECTANT INSTALATI TERMICE ing. Vlad CR1STESCU___________ PROIECTANT INSTALATI ELECTRICE ing. Vlad CRISTESCU PROIECTANT A+C ing. Magda HEROIU. PROIECTANT DRUMURI teh. Mihai PREDESCU ELABORARE DEVIZE sing. Valentin LEONTESCU REDACTARE GRAFICA arh. Adrian COSTESCU ing. Ovidiu FLOREA . std. Adrian COSAC

BOR DE ROI DE PIESE SCRISE BREVIARE, MEMORII, CAIETE DE SARCINI

Foaie de capat Colectiv de elaborare Borderou de piese scrise voi. I Borderou de piese desenate Memoriu tehnic arhitectura Memoriu tehnic - rezistenta Memoriu tehnic - instalatii termice Memoriu tehnic - instalatii sanitare Memoriu tehnic - instalatii electrice Memoriu tehnic - instalatii hidraulice la rezervor Memoriu tehnic - instalaii hidraulice la staia de hidrofor Memoriu tehnic - instalaii hidraulice la staia de epurare Memoriu tehnic - reele tehnologice incinta Memoriu tehnic - drumuri i sistematizare vertical Caiet de sarcini - arhitectura Caiet de sarcini - rezistena - soluii tehnologice Caiet de sarcini - rezistena - elemente din lemn lamelar Caiet de sarcini - instalatii termice Caiet de sarcini - instalatii sanitare Caiet de sarcini - instalatii electrice Caiet de sarcini - instalaii hidraulice la rezervor Caiet de sarcini - instalaii hidraulice la statia de hidrofor Caiet de sarcini - statie de epurare Caiet de sarcini - reele tehnologice incinta Caiet de sarcini - terasamente Caiet de sarcini fundaii din balast Caiet de sarcini fundaii din piatra sparta Program de control - arhitectura Program de control - rezisten

Program de control instalaii termice Program de control - instalaii sanitare Program de control instalaii electrice Program de control - reele electrice Program de control - instalaii hidraulice si tehnologice la rezervor Program de control - instalaii hidraulice la statie de hidro for Program de control - reele de apa Program de control - reele canalizare Program de control - dramuri Program de urmrire - arhitectura Program de urmrire - rezisten Program de urmrire - instalaii termice Program de urmrire - instalaii sanitare Program de urmrire - instalaii electrice Program de urmrire - reele electrice Program de urmrire - instalaii hidraulice si tehnologice la rezervor Program de urmrire - instalaii hidraulice si tehnologice la statie de hidrofor Program de urmrire - reele de apa Program de urmrire reele canalizare Program de urmrire - dramuri

nto cmit , ing. Ovi diu Flor

ea

P R O I E C T A R E

K

m fcNGil&

CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE, AGRICCtE SI HxDRO"*THNCE REELE APA, CANALIZARE, GAZE. DRUMURI, PODURICALEA DOMNEASCA, NR. 'UC.

S I

E X E C U I E~ARCCMS"'E

t

J-5/4-HC0J3 CUI R015500632; TEL: 0245-220 066 >43.c?0, FAX r i v v i v r c J i s c o r i S t r u c t . r o , officeyredisccn't ac r ,~o ,DEZV OLTAREA INFRASTRUCTURII DIN

_ J

ZONA MONTANA NALTA A JUDEULUI DAMBOVITA" Nr. Proiect: 39/2007 OBIECTUL 2 - CABANA PODU CU FLORILE Plan de ncadrare in

zona Plan de situatie si trasare cabana Podu cu Florile_ Plan demisol__________________________________ Plan parter___________________________________ Plan etaj 1 ____________________________________________ Plan etaj 2 si

invelitoare_

Seciune A-A___________ BORDEROU DE Seciune B-B____________ PIESE DESENATE 1. Faade 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. ....................__ 10.Faade.................................. 11.Tablou tamplarie ferestre_ 12.Tablou tamplarie usi_____ 13.Tablou de finisaje__________ 14.mprejmuire, vedere, detaliu pori acces^ 15.Detaliu scara _____ 16.Plan fundaii.______ _

_A-O2-01-B39 __A-02-02B39 _A-02-03B39 A-02-04B39 _A-02-05B39 _A-02-06B39 _A-02-07B39 _A-02-08B39 _A-02-09B39 _A-02-10B39 >-02-11839 _A-02-12B39 _A-02-13B39 _A-02-14B39 A-02-15B39

17.Detalii fundaii_____ 18.Grinda G 1-25x45 19.Plan cofraj si armare placa cota -0.05 m____________ 20.Plan amplasare conexiuni metalice cota -0.05 m_ 21.Plan amplasare grinzi lemn lamelar peste parter_ 22.Plan amplasare grinzi lemn lamelar peste etaj 1_ 23.Plan amplasare grinzi lemn lamelar peste etaj 2_ 24.Plan arpanta ............................................... ........... 25.Seciune A-A___________________________________

26.Seciune B-B __________________________________ 27.Detalii 1, 2, 3___________________________________ 28.Detalii 4, 5, 6__________________________________ 29.Instalatii sanitare - Plan parter,. 30.Instalatii sanitare - Plan etaj 1_. 31.Instalatii sanitare - Plan etaj 2_ 32.Instalatii sanitare - Plan demisol + schema izometrica st.hidrofor_

33.Instalatii sanitare - Schema coloanelor_____________________________ 34.Instalatii electrice - Plan demisol. 35.Instalatii electrice - Plan parter______

JS-02-01-B39 JS-02-02-B39 JS-02-03-B39 JS-02-04-B39 IS-02-05-B39 IE-02-01-B39 IE-02-02-B39

R-02-0 1-B39 _R-02-02-B39 _R-02-03-B39 R-02-04-B39 _R-02-05-B39 R-02-06-B39 JR.-02-07-B39 _R-02-08-B39 R-02-09-B39 _R-02-10-B39 R-02-11-B39 R-02-12-B39 R-02-I3-B39

36.Instalat electrice - Plan etaj 1___________________________________________IE-02-03-B39

37.Instalat electrice - Plan etaj 2___________________________________________IE-G2-04-B39 38.Instalat electrice - Plan invelitoare si inst. paratrasnet________________________IE-02-05-B39 39.Schema electrica monofilara T.G._________________________________________IE-02-06-B39 40.Schema electrica monofilara T.C.V.______________________________________IE-02-07-B39 41.Schema electrica monofilara T.P._________________________________________IE-02-08-B39 42.Schema electrica monofilara T.E.l________________________________________IE-02-09-B39 43.Schema electrica monofilara T.E.2________________________________________IE-02-10-B39 44.Schema electrica monofilara T.G._________________________._______________IE-02-11-B39 45.Schema electrica monofilara T.S.H.._______________________________________IE-02-12-B39 46.Plan de situatie reele electric 0.4 KV+ P.P.A._______________________________IE-02-13-B39 47.Instalatii termice - Plan demisol__________________________________________IT-02-01-B39 48.Instalatii termice - Plan parter____________________________ IT-02-Q2-B39 49.Instalatii termice - Plan etaj 1____________________________________________IT-02-03-B39 50.Instalatii termice - Plan etaj 2_____________________________ IT-02-04-B39 51.Instalatii termice - Schema coloanelor_____________________________________IT-02-05-B39 52.Instalatii termice - Schema funcionala C.T.________________ IT-02-06-B39REELE TEHNOLOGICE INCINTA

53.Plan de situatie reele tehnologice________________________________________AC-02-0I-B39 54.Profil longitudinal reea canalizare________________________________________AC-02-02-B39 55.Plan de situatie coordonare reele_________________________________________AC-02-03-B39REZERVOR 100 mc

56.Plan fundaii rezervor metalic______________________________________________R-02-14-B39 57.Plan armare fundaii rezervor metalic................................................................................R-02-15-B39 58.Instalatii hidraulice rezervor_____________________________________________AC-02-Q4-B39STATIE DE EPURARE

59.Platforma statie de epurare_______________________________________JR-02-16-B39DRUM ACCES

60. Plan de situatie drum acces

D-02-01B39

v1E-\r0HVJ ^ F r . T E CT L P R O I E C T T E H N I C1. DATE GENERALE:

-Denumire proiect: -Denumire obiect 02: -Amplasament -Beneficiar -Proiectant generai: -Numr proiect: -Faza de proiectare

CZZvCi.T'- = EA [NF.*S7RL f C~\_ ZOr- / l,*2\rr~:ik IKALTA A D D-~A C3ANA FOO.J CU FLC~ _E' jua. Damocvit? M-jrr-i Buceq: CONSILIUL JUDEEAN! DAE fEOL ~A S C. REDIS C DMST^UCT SRL 'srgoviste 39 / 2007 Proiect Tehnic

2.CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI: Regimul juridic

Terenul se afla in extravilanul comunei Moroeni, si este proprietate a Consiliului Judeean Dambovita (Fisa cadastrala nr. 2720). Terenul in cauza nu se afla in zona de interes public deosebit. Regimul economic Terenul a fost scos definitiv din fondul forestier, in scopul realizarii obiectului de investiii descris mai jos. Terenul este liber de constructii va avea destinatia de curti-constructii. Regimul tehnic Terenul are acces pe drum pietruit - drum local; nu exista utilitati in zona.3.DESCRIERE - ARHITECTURA:

Se propune a se construi o cabana turistica. Cabana va fi administrata de un cabanier, care va locui in cabana permanent. Acesta are la dispoziie un birou, un dormitor si o baie. In afara de cazare, cabanele ofer si servicii de alimentatie publica, cuprinznd sala de mese, o buctrie si un oficiu. 3,1. CARACTERISTIC! TEHNICE. tipul cldirii: civila , de turism regimul de nlime: D+P+2E aria construit 161.5 mp aria desfurat 439.1 mp aria utila totala 402.5 mp volumul constr.: 1320 mc, H max = 12.00 m de (a cota 0.00

Destinaii ale ncperilor i ale spaiilor aferente construciei:j Cota -3.20 -3.20 -3.20 -3.2.0 -3.20 -3.20

Ni veiDl Dl Dl Dl Dl Dl

Denumire C.T. DEP. COMB. DEP. LEMNE GENERATOR HOL DEMISOL HIDROFOR

Arie 28.80 13.72 5.19 13.73 8.54 8.03

Cota 2.90 2.90 2.90 2.90 2.90 2.90 2.90 2.90

Nivel El El El El El El El El

Denumire BAIE BALCON

Arie 5.66 6.99 18.56 18.56 19.88 19.88 3.98 4.59

CAMERA 4PCAMERA 4P CAMERA 4P CAMERA 4P HOL ET1 SCARA ET 1

-3.200.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

DlP P P P P P P P P P P

A.C. DEMISOL 1BAIE BIROU CAB. BUCTRIE CAMARA DORM. G.S. OFICIU RECEPIE SALA MESE TERASA VESTIBUL

98.684.75 14.41 14.41 12.05 12.07 7.78 3.76 7.83 47.17 19.63 2.33

2.90

El

A.C. ETAJ 1

109.32

5.80 5.80 5.80 5.80 5.80

E2 E2 E2 E2 E2 E2

CAMERA 2P CAMERA 2P CAMERA 4P G.S. HOL ET 2

10.90 12.22 25.35 2.65 4.26

5.808.70

A.C. E^J :POD PRICIURI

69.6233.39

Invel

P

A.C. PARTER

161.51

3.2. ACCESE: Accesul este asigurat din drumul de exploatare existent DE 1342. 3.3.INCADRARI LEGALE A CONSTRUCIILOR: Categoria de importan a construciei este C" - KCR'OALA (conf. Regulamentului privind stabilirea categorie' de mpcta^ a construciilor, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 788/1997): Ciasa de importan a construciei - iii 3.4.DESCRIERE CONSTRUCTIVA: structura inchideri ext compartimentri pardoseli acoperi invelitoare tamplarie lemn lamelar ignifugat sau protejat cu placi de ipsos perei compozii (tenc armata, OSB, vata minerala intre stlpi, placare gisp-carton 2 straturi), perei inferiori din gips-carton cu vata minerala din beton, gresie, duumea sau covor PVC arpanta lemn lamelar tratat ignifug si fungicid tabla faltuita prevopsita multistrat lemn lamelar cu geam termopan 3.5. UTILITATI: Constructia se va racorda Ia reeaua electrica (daca exista in zona), si este prevzut cu un grup electrogen. Alimentarea cu apa se va realiza prin captarea izvoarelor din zona. Apele uzate menajere vor fi colectate ntr-o microstatie de epurare, iar apele rezultate, vor fi trimise ia teren.

Incalzirea spatiilor se va realiza cu o centrala termica cu combustibil solid - lemn aflata Ia demisolul cldirii. Constructia va fi prevzut cu instalatie de paratras.net. 3.6. FINISAJE: T: ie*"*- it. foEs: Is st cc.j"? sau finisaje va fi hidrofugat, ignifugat si tratat fungicid. Tccts elemente:? strjciur.'is din lemn care sunt aparente vor fi finisata eu lacuri isrmcspLTsnte KF 1 era Pereri irterci si tavanele "cr fi din gips-carton cate doua straturi pe fiecare fata, zugrvii cu vopsea b.sDiia c^oa ea a!l> ?e: ccseiile w:>r :i ce'e -cise pe planurile de arhitectura. In bai si in toate spatiile umede se Materialele igienico-sanitare se distribuie gratuit salariailor in scopul asigurarii igienei si protectiei personale, in completarea masurilor generale luate pentru prevenirea unor mbolnviri profesionale. >Personalul sanitar din ntreprindere are obligaia instruirii salariailor in vederea utilizrii corecte a materialelor igienico-sanitare distribuite si sa urmareasca eficienta acestora in prevenirea unor boli profesionale.

S.C. KEDIS CONSTRUCT S.R.L. TARGOVISTE

Proiect nr. 39/2007 Dezvoltarea infrastructurii n zona montan nalt - jud. Dambovita Faza : P.T. Cabana Podu cu Florile

MEMORIU TEHNIC Instalatii sanitare interioareI. Alimentarea cu apa rece

Alimentarea cu apa rece a obiectelor sanitare se realizeaza de la statia de hidrofor amplasata la demisolul cabanei. Statia de hidrofor se alimenteaza din reeaua de ap proiectat n incinta cabanei,si din rezervorul metalic cucapacitatea de 100 mc, La dimensionarea conductelor de distributie pentru apa rece s-a respectat STAS 1478-90, determinarea debitului de calcul facandu-se in funcie de echivaleni. Conform breviarului de calcul anexat documentaiei, debitul de calcul rezultat pentru dimensionarea conductelor de alimentare cu apa a grupurilor sanitare este q car = 0,77 l/s. Conform NP 086-2005 Normativ pentru proiectarea executarea si exploatarea instalaiilor de stingere a incendiilor partea a-II-a cap.4.1., cldirile civile (publice) cu aria construita mai mica 600 mp si mai puin de patru niveluri, supraterane, nu se echipeaza cu hidranti pentru stins incendiu . Distributia apei reci se realizeaza in principal la parterul cabanei, de unde se distribuie prin coloane la grupurile sanitare. In grupurile sanitare conductele sunt montate in perei, sau aparent Conductele de distributie apa rece sunt din polietilena de inalta densitate, PEHD cu dimensiunile cuprinse intre 0 20 - 50 mm. mbinarea conductelor si legaturile la coloane, obiecte sanitare se realizeaza prin compresiune. La baza coloanelor si la ramificaiile principale s-au prevzut robineti cu sfera si levier de acionare. Armaturile montate pe conducte vor fi sustinute separat (devenind astfel puncte fixe obligatorii) pentru a nu se transmite eforturi asupra evilor datorate manevrrilor. Prinderea si susinerea conductelor se va face cu hratari metalice. In zonele unde conductele sunt aparente montarea acestora se va face dup executarea tencuiel ilor. fi/;.. " re.; 1 -- ~ V - 2 . . . - c u tencuiala.sHturiic I

de diametrul

acestora si este la 1 m pentru 0 1/2", 2,0 m pentru conducte 0 3/4" - 1 1/4" si la 3,0 ni pentru conducte cu diametrul 0 1 14" - 4". In zona in care se face legtur obiectelor sanitare la conducta de alimentare cu apa rece se vor realiza "puncte fixe" care sa nu permit deplasarea fitingurilor de legtur. Aceasta rigidizare se va realiza cu bride de fixare cu doua lamele si uruburi de prindere ncastrate in perete. La trecerea conductelor prin perei se vor monta tevi de protectie cu o lungime de 0,20 - 0,30 m, lungime calculata in funcie de diametrul conductei si grosimea sau peretelui, conductele de protectie avand diametrul interior cu 10 - 20 mm mai mare dect diametrul exterior al evilor. Spaiul liber intre eava de otel si tubul de protectie se va completa cu pasla minerala. nainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelalte puncte de consum, se va efectua incercarea la etaneitate a instalatiei de apa rece. Presiunea de incercare va fi de 1,5 ori presiunea de regim. Durata perioadei de incercare va fi de minim 4 ori timp in care nu se admite nici o scdere a presiunii. Pntru asigurarea posibilitii de golire a conductelor de apa rece, acestea se vor monta cu o panta de 1 - 2 % o in sens contrar sensului de curgere a apei. nainte de ngroparea definitiva a instalaiilor de apa rece si calda in perete acestea vor fi supuse probelor de presiune prevzute in UNI 9182 Instalatii de alimentare cu apa rece si calda : a) PROBA HIDRAULICA LA RECE se va face pe intrega distributie a apei reci nainte de montarea robinetelor si nchiderea golurilor, meninnd tuburile cel puin 4 ore la o presiune de reguim de 1,5 x P recim , cu minim 9 Kpa. Proba se considera trecuta daca la sfarsit, manometru 1 indica valoarea iniiala de presiune cu o toleranta de 30 Kpa. 2.Alimentarea cu apa cald Alimentarea cu apa cald a obiectelor sanitare se realizeaza din centrala termic amplasat lademisolul cabanei. Conductele de ap cald s-au prevzut tot din conducte de polietilen de nalt densitate cu diametre cuprinse ntre Dn 20-Dn 50 mm. Traseul conductelor de ap cald este paralel cu cel al conductelor de ap rece. Condiiile de montaj, depozitare, manipulare, transport i izolare sunt similare cu cele de ap rece. Dup montare toate conductele de ap rece i cald trebuiesc splate. 3.Izolaii pentru conductele de alimentarea cu apa rece cald Conductele de apa rece si calda se vor izola eu tub protector din spuma PE extrudata, flexibila, protejat cu f tip KAIFLEX . Pentru lipire se special. In timpul execuiei se va avea mare grija deoarece diluantul si adezivul KAIFLEX

sunt extrem de inflamabile si explozive. 4. Canalizarea menajera interioara Colectarea apelor uzate menajere provenite de la obiectele sanitare se va realiza cu conducte din tuburi de polipropilena ignifuga pentru canalizare. Colectarea apelor uzate se va face prin tuburi montate in pardoseala si coloane iar preluarea acestora se va face in subsolul cabanei si apoi vor fi deversate in canalizarea din incinta prin intermediul cminelor de racord. Dimensionarea conductelor de canalizare interioara a apelor uzate menajere s-a fcut in conformitate cu STAS 1795/86 tab. 4.3. in funcie de echivaleni. Debitul de dimensionare a conductelor de canalizare rezultat conform breviarului de calculaste q cuz = 4,18 l/s. Tuburile de polipropilena ignifuga, sunt conform ISO 9002 tip 303 UNI 7613. Diametrele conductelor de canalizare menajera vor fi cuprinse intre 0 50 si 0 110 mm. Pe coloanele de canalizare menajera s-au prevzut piese de inspectare. Inaltimea de montaj a piesei de curire va fi de 0,6 m fata de pardoseala. Ventilarea primara (directa) a instalaiilor de canalizare se va realiza prin prelungirea peste nivelul acoperiului a coloanelor de scurgere cu maxim 0,5 m si la capatul lor se va monta o cciul de ventilatie. Prelungirea coloanei deasupra acoperiului se va face cu maximum 0,50 m iar cot uri le de ventilatie vor fi pozate la 0,25 m fata de plafonul nivelului curent. mbinarea tuburilor si a pieselor speciale (ramificaii, coturi, reducii, etc.) se face prin mufare. Mufarea se realizeaza astfel inct sa permit preluarea eforturilor de intindere compresiune datorate fenomenului de dilatare termica liniara. O garnitura inelara cu baza dubla prevzut cu inel de prindere asigura etansarea mbinrii. Folosirea sistemului cu mufa - garnitura permite o montare rapida si sigura a ntregului sistem de canalizare. Ancorarea tuburilor se va face cu bratari din otel imbracate in cauciuc antivibrant. Tuburile orizontale se vor ancora cu bratari montate la o distanta de 1,00 in intre ele. Tuburile verticale se vor ancora cu o bratara Ia punct fix si o bratara de ghidaj. Bratara la punct fix se va monta deasupra racordurilor sau bi - mbinrilor sau la extremitatea inferioara a tubul ui. Tipul de prindere folosit va fi format din coliere in doua bucati, plcut de prindere si tirant de susinere. Racordarea sifoanelor de lavoar se va face cu un racord din eava de polipropilena cu etansare cu garnitura inelara de cauciuc. La ieirea din eladire a conductelor se vor lua cu masuri speciale de etansare contra infiltraiilor. Conducta se va monta intr-un manon de protectie. Spaiul dintre conducta si manonul de protectie se va umple cu impslitura de cnepa sau vata minerala cu Bitum D 50. Dup montarea instalatiei de canalizare menajera se va face ncercarea de

etaneitate prin verificare etanseitatii pe traseul conductelor si la punctele de imhinare. Aceasta verificare se va realiza prin umplerea cu apa a conductelor pna la nivelul de .refulare prin sifoanele de pardoseala sau ale obiectelor sanitare, presiunea de proba va fi de 5 N/cm". Conductele ce se inchid cu elemente de mascare vor fi verificate pe parcursul lucrrilor, inainte de nchiderea lor. Dupa montarea tuturor conductelor si pieselor de mbinare si realizarea racordrii obiectelor sanitare la conductele de canalizare se va face verificarea de funcionare. Aceasta verificare se face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare si a punctelor de scurgere la un debit normal de funcionare si verificarea condiiilor de scurgere. Se vor verifica : pantele conductelor, starea pieselor de susinere si fixare, existenta pieselor speciale, etc. 4. Dotarea cu obiecte sanitare La parter sunt prevzute doua grupuri sanitare pentru turiti, pe sexe cu lavoar i WC pentru femei i lavoar, WC i pisoar pentru brbai , i un grup sanitar pentru cabanieri cu lavoar, WC i du. La buctrie are prevzut un spltor. In centrala termica si statia de hidrofor se monteaza un sifon de pardoseala 0 100 mm In centrala termica s-a prevzut un racord de apa Dn 50 mm. La etajul 1 sunt prevzute dou bi cu lavoar, WC i du . La etajul 2 este prevzut un grup sanitar cu lavoar, WC i du. Dotarea cu obiecte sanitare s-a realizat in concordanta cu reglementrile in vigoare (STAS 1478-90), Normativul I 9 - 94. Grupurile sanitare au in dotare: -lavoar din porelan sanitar cu baterie -WC - din porelan sanitar cu rezervor pe vas -Pisoar din porelan sanitar -sifon de pardoseala -etajera din porelan sanitar -oglinda sein ieri stal -portprosop -sapuniera -porthartiePrezenta parte de proiect trateaza instalaiile electrice aferente "Cabana Podu cu Florile" (instalatii electrice interioare, prize de pamant, reele electrice de alimentare frontul de captare, reele electrice de alimentare cu energie electrice a statiei de epurare). Alimentarea cu energie electrica a obiectivelor se va realiza dupa cum urmeaza: - din postul de transformare nou, prin intermediul unui cablu in canalizatie subterana, se va alimenta tabloul electric general TG montat pe peretele exterior al cabanei cabanei. Din tabloul electric TG, pe circuite separate, se vor alimenta: tabloul electric TCV pentru consumatorii vitali din interiorul cabanei, tabloul electric TDP aferent frontului de captare (se va executa intr-o etapa viitoare), iluminatul exterior al incintei precum si statia de epurare. Tw-ate instalatii.e n cmorEe ce tat'cu! e'aot^c general ~~G ''sccruci electrice ce 20 KV posta! ce "."sns'crrn?re si cabL" s c'rr&osr. de . -> r " ' : d i n sistemul de Avnd n vedere debitul mic de ape uzate s-a propus o staie de epurare

-

54

-

compact n construcie subteran care cuprinde: -Epurare mecanic - reinerea impuritilor nedegradabile -Epurare biologic cu nmol activ de ncrcare mic i recircularea nmolului -Nitrificare -Dentrificare -Eliminare spum -Decantare final Echipamentele tehnologice sunt montate n bazine de polietilen. Acest sistem are o construcie compact, necesit spaiu redus pentru montaj, are un consum de energie redus , exploatare uoar, nmolul rezultat se poate folosi ca ngrmnt. De la statia de epurare apa va fi descarcata in cel mai apropiat emisar La descarcare se va amenaja o gura de varsare pentru protectia malului.2.1.Instalatii hidraulice statia de epurare

Staia de epurare propus este o staie biologic compact ce va asigura urmtoarele grade de epurare: -din punct de vedere al suspensiilor - 90% -din punct de vedere al CBOS - 93% -din punct de vedere al azotului - 67% -din punct de vedere al grsimilor - 33% -din punct de vedere al fosforului - 80% -din punct de vedere al detergenilor - 98% Staia de epurare propus cuprinde treapta de epurare mecanic , treapt care include un co grtar i o pomp submersibil de 2 mc/h i treapta biologic, treapt care include un rezervor de polietilen avnd urmtoarele compartimente: co pentru reinerea impuritilor (grtar manual), mixer submersibil pentru denitrificare, compartiment de aerare care include un sistem de aerare cu bule fine, suflant de aer, pomp de recircularea nmolului, tablou de control i automatizare. Tehnologia de epurare include: -Epurare mecanic - reinerea impuritilor nedegradabile -epurare biologic cu nmol active de ncrcare mic i recirculare nmol -nitrificare -denitrificare -eliminare spum -decantare final. - ,n:J._____. . i - dr . - . . . ..re sunt: -consum, redus de energie -exploatare uoatr -nmolul se evacueaz o dat la 8 - 12 luni -nmolul rezultat se poate folosi n agricultur ca ngrmnt. Pentru realizarea gradului de epurare necesar, se propune ca electropompele din

- 55-

dotarea obiectelor tehnologice s fie eu fiabilitate i randament energetic ridicat, precum i cu o durat ndelungate de funcionare. Este necesar ca ntreg procesul tehnologic s fie automatizat iar instalaiile s dispun de aparatele de msur, control i reglaje corespunztoare.2.2.Conducta

de descrcare n emisar

Dup epurare, apele vor fi descrcate n vale printr-o conduct din PVG-KG pentru canalizare Dn 160 mm L = 120m. Conducta va fi montat pe un strat de nisip conform instruciunilor furnizorului, la adncimea de cca 1,10 in Cminul de canalizare este cmin standard 2448/82 avand Dn 800 mm, 23 Gura de vrsare n emisar Un obiect aparte este cel legat de amenajarea unei guri de descrcare n zona malului vii Aceasta se va constitui ntr-o amenajare de protecie mal - realizate din beton de ciment din trei tronsoane fiecare, avnd L = 3,0 m. Fundaia va avea dimensiunea de 1,77 x 2,Om. Elevaia va avea h = 2,0 m i coronamentul de 0,50 m. In spatele elevaiei zidului se va amenaja un dren din bolovani de ru, prevzut cu cunet i barbacane din tub PVC de 0 1 1 0 mm. Gura de descrcare se va realiza att n fundaie ct i n elevaie din BC10. Cota n zona de descrcare a conductei a fost impus de cotele constructive. La executarea lucrrilor se vor respecta, normele de protecia muncii prevzute de legislaia, in vigoare. nainte de nceperea lucrrilor se va. face instructajul general de protecia muncii personalului implicat n realizarea obiectivului. Precizri suplimentare legate de lucrrile de execuie sunt cuprinse n volumele ce compun documentaia, respectiv: piese desenate, parte economic i caiete de sarcini pentru fiecare obiect n parte nsoite de programele de control pe faze de execuie i de urmrire a comportrii n timp a construciilor. La. proiectare s-au respectat toate normativele i normele in vigoare. In execuie se vor respecta toate normele i normativele in vigoare. La proiectarea reelei de canalizare s-a respectat: -STAS 3051 - Sisteme de canalizare a)SREN 752 -1 - 1998 -STAS 816 - 1980-STAS 1481 - 1986

-

56

-

-Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare. -Legea privind calitatea in constructii. -Norme tehnice de proiectare si realizarea construciilor privind protectia la aciunea focului, -Norme generale de prevenire si stingerea incendiilor aprobate de M.I. cu nr. 381/04.03.1994 si M.L.P.A.T. cu nr. 1219/MC din 03.03.1994. -Cmine pentru canalizare -Capace si rame pentru canalizare -Guri de scurgere -Alimentari cu apa si canalizari - terminologie -Amplasarea in localitati a reelelor edilitare subterane, executate in sptur. -Normativ pentru verificarea calitatii lucrrilor de constructii si instalatii - Norme republicane de protectia muncii. Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii. -Trasarea pe teren a reelelor de conducte -Presiuni nominale de ncercri la presiune maxima admisibila. -Executarea lucrrilor de beton si beton armat -Betoane cu agregate obinuite -Regulament de recepie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora -Elemente prefabricate din beton armat si beton beton precomprimat - condiii de calitate -Canalizari. Reele exterioare. Criterii generale si studii de proiectare -Canalizare. Determinarea cantitatilor de apa evacuate prin sistemul de canalizare. -Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii si instalatii aferente -Tuburi din beton precomprimat ncercarea, de etaneitate a reelelor de canalizare se efectueaza conform STAS 3051 pe tronsoane. Clasa de importanta a lucrrilor de canalizare conform STAS 4273 este IV astfel: - lucrri de canalizare in localitati urbane categoria 4 -dupa durata de exploatare - definitiva

- 57-

-dupa rol funcional : constructie principala. STAS 1846 1990 -Legea 10 -PI Ts 199 5

STAS 2448/82 STAS 2308/81 STAS 6701/82 STAS 10898/89 9 STAS 8591/1 1 C 56/85 NRPM/1993 STAS 9824/5 - 75 STAS 2250/73 C 140 STAS 8819 - 80 273/1994 STAS 6657/1 - 76 STAS 1481/86 STAS 1846/90 C 15 - 84 STAS 7039/1 - 81

!.REZISTENTA SI :s7-.3;LTA l CA LA T'J-C ^M STATICE, DINAMI* t- EIS El L /. / Asigurarea rezistentei mecanice a elementelor instalatiei definita de nivelul maxim de presiune ai apei care sa tm produc ruperea sau deformarea permanenta a conductelor. Retea.ua de canalizare este prevzut din tuburi circulare de PVC Dn 250 mm Dn 315 mm. Tuburile se vor monta pe un strat de nisip de 15 cm grosime. Se vor procura tuburi insotite de certificate de calitate pentru a indeplini condiiile prevzute in STAS -urile n vigoare. La montarea tuburilor se va respecta adancimea de inghet conform STAS 6054. Pentru o buna stabilitate s-a urmrit ca fundarea colectoarelor sa se faca in teren sntos, stabil. Profilul transversal al canalelor si dimensiunile pereilor s-au determinat funcie de sarcinile care actioneaza asupra lor si de rezistenta admisibila a materialelor din care se executa. Sarcinile care actioneaza asupra canalelor si care au fost luate in calcul sunt: -sarcinile fundamentale -sarcinile accidentale. Sarcinile fundamentale care au stat la baza dimensionrii au fost: a)sarcinile permanente: greutatea proprie a canalului, greutatea pamantului de umplutura de deasupra canalului, mpingerea pamantului fara suprasarcini, presiunea interioara si exterioara a apei din canal si sol b)suprasarcini: greutatea oamenilor, a vehiculelor care circula pe arterele sub care se gaseste canalul, precum si greutatea materialelor depozitate temporar pe traseul canalelor. Sarcinile accidentale iau natere in urma punerii sub presiune a canalelor. In situatia de fata, nu este cazul, curgerea apelor in canale fiind curgere libera. Capacele si ramele cminelor de vizitare au fost alese in conformitate cu STAS2308 in funcie de rezistenta minima la rupere, fiind folosite capace rezistente la trafic greu tip IV carosabile cu fora minima de rupere de 250 kN. 1. 2. Cerine privind rezistenta i stabilitatea utilajelor funcionale: 1.2.1. Protectie antiseismica definita de protectia antiseismica a elementelor componente ale sistemului: conducte i utilaje. CCr-m; :c ~f m. *.. . .c.i -.nditiilor de amplasare a echipamentelor m E E . * - .-.C. r corespunztoare de stabilitate pentru echipamente supuse aciunii seismice. iTA LA FOC i traversarea elementelor de constructii

La proiectarea construciilor ce fac obiectul prezentei documentaii s-au avut in vedere: -PI 18/1993 - Norme tehnice de proiectare si realizarea construciilor privind protectia la aciunea focului.

-Norme generale de prevenire si stingerea incendiilor aprobate de M.I. cu nr. 775/1998 5 Soluiile adoptate pentru9-construciile proiectate asigura principalele performante privind sigurana pe ntreaga durata de utilizare, care constau in: -protectia locuitorilor si riscul de incendiu -limitarea pierderilor de viei omeneti -mpiedicarea extinderii incendiilor la obiectele nvecinate -prevenirea avariilor la constructii si instalatii. Lucrrile de reele de canalizare nu pun probleme speciale privind sigurana la foc.3. SIGURANA l\ EXPLOATARE

In baza prevederilor din Legea nr. 10/1995, toti factorii implicai in realizarea si utilizarea investitiei au obligaia de a asigura, pe toata durata de serviciu, sigurana in exploatare a construciilor. Din punct de vedere al obligaiilor proiectantului, documentaia s-a ntocmit cu respectarea tuturor prevederilor din legislaia actuala, in vederea rea li zrii unor constructii care sa asigure toate condiiile prevzute in legea calitatii. Astfel prin proiect s-a stabilit clasa si categoria de importanta a construciilor. La proiectare s-au avut in vedere urmatoarele normative specifice: -pentru lucrri de constructii: PI00-92, P2/85, PI0/86, P70/79, CI69/88, P59/86; C28/83, CI40/86, C56/86, P73/78. In proiectare s-au prevzut numai materiale de constructii, produse si agrementate tehnic. In caietele de sarcini ce se vor ntocmi in cadrul proiectului tehnic se vor indica toate STAS-urile si normativele in vigoare, referitoare la lucrrile de execuie. In cadrul proiectului, proiectantul a stabilit fazele de execuie determinante pentru toate lucrrile de constructii si va participa pe antier la verificrile de calitate a lucrrilor. Se vor stabili faze de control de autor si urmrire a comportrii in timp a construciilor. Construciile care alcatuiesc canalizarea sunt astfel proiectate incat sa coroziune a betoanelor din cminele de vizitare, eroziuni la temperaturi ridicate, aciuni specifice date de substantele toxice si substantele patogene. Materialele folosite n reeaua de canalizare indeplinease mai multe condiii: de rezistenta mecanica, de impermeabilitate, de rezistenta la agresivitatea apelor uzate. Amplasarea canalelor in reea a fost astfel proiectata incat sa contribuie la permanenta imbunatatire din punct de vedere tehnic a deservirii teritoriului canalizat in condiiile unei eficiente sporite a exploatarii. Pentru funcionarea si intretienerea lucrrilor de canalizare s-au prevzut constructii, accesorii si anume cmine de vizitare. Cminele de racord si cele de vizitare s-au prevzut conform STAS 2448. Ele sunt din tuburi circulare de beton prefabricat Dn 800 - 1000 mm; se vor construi etan asigurand evacuarea tuturor apelor uzate in colectorul principal. Pe inaltimea canalului pereii cminelor trebuie sa fie impermeabili in care scop

s-a. prevzut o tencuiala de ciment sclivisit, pe o inaltime egala cu inaltimea seciunii tubului peste rigola. Panta minima a reelei de canalizare a fost astfel aleasa incat sa se realizeze viteza minima de autocuratire de 0,70 m/'s. Panta maxima s-a ales astfel incat sa nu depaseasca viteza admisibila de scurgere de 7 m/s pentru tuburi de PVC - KG. Materialele care alcatuiesc retea.ua de canalizare au fost alese astfel incat sa respecte urmatoarele condiii: -sa reziste la solicitrile la care sunt supuse -sa fie impermeabile, adica sa nu permit infiltratia si exfiltratia - sa reziste la aciunea apelor uzate sau subterane agresive -sa reziste la eroziunea datorata suspensiilor din apa -sa aiba o suprafaa interioara cat mai redusa. De asemenea, prin proiectare s-a asigurat contactul intre baza tubului si patul de fundare, pe o suprafaa corespunztoare unui unghi de minim 90. In cazul in care tuburile sunt fisurate sau mbinrile sunt prost executate, se produc exfiltratii care au efecte deastruoase asupra construciei canalizarii si asupra construciilor nvecinate respectivelor canale. La ncruciarea canalului de ape uzate cu conductele de apa s-a respectat distanta de minim 0,40 m in plan vertical, sub conducta de apa, iar in plan orizontal o distanta de minim 2,0 m. La ncruciarea canalului de ape uzate cu cablurile de inalta sau joasa tensiune s-a asigurat condiia ca aceste cabluri sa treac-a la peste 0,30 m deasupra canalului. Pentru sigurana in exploatare s-au respectat distantele minime dintre diferitele indicate in STAS 8591. lucrrile trebuie sa fie ncadrata cu personal -utilizarea cat mai raionala a construciilor, instalaiilor i utilajelor pentru obinerea eficientei maxime, cu reducerea la minimum a cheltuielilor de exploatare -meninerea in stare buna de funcionare a tuturor construciilor, instalaiilor i utilajelor, prin control i intretinere preventiva, curai rea depunerilor, gresarea pieselor in micare, efectuarea la timp a reparaiilor -asigurarea funcionarii instalaiilor la regimul lor optim -localizarea i lichidarea avariilor in cel mai scurt timp -luarea masurilor pentru igiena i protectia personalului de exploatare.4. IZOLAIILE TERMICE, H f l R O F L M F SI PENTRU ECONOMIA DE

ENERGIE 41. Constructii In vederea unui bun comportament in exploatare si pentru protectia mediului in.conjura.tor, construciile reelei sub forma de cuve, amplasate subteran (cminele) au fost prevzute cu tencuieli impermeabile, precum si cu hidroizolatii exterioare, astfel incat ele sa lucreze ca. nite cuve etane. Pentru izolaia hidrofuga s-au avut in vedere prescripiile STAS 2355/75, pentru

hidro izolai a contra apei subterane rezultata din infiltratii sub cota zero. Prin aplicarea prevederilor din6actele normative de mai sus, s-au propus cele mai bune si eficiente soluii pentru1-izolarea termica si hidrofuga, in vederea unei cat mai bune funcionalitati si a economiei de energie termica. In cadrul documentaiei s-au prevzut hidroizolatii contra apelor: -fara presiune hidrostatica -tehnologice care nu trebuie sa prezinte agresivitate chimica sau continut de solveni ce deterioreaz materialele bituminoase aplicate pe elementele de constructii. Hidroizolatiile din materiale bituminoase s-au aplicat elementelor de constructii aparinnd: -construciilor ngropate, subterane Ia: perei si radiere. -la toate trecerile prin perei cu conducte. La alegerea soluiei pentru hidroizolare s-a tinut seama de modul de acionare a apei asupra elementelor de constructii, destinatia construciei, natura terenului de fundare, nivelul si natura apelor freatice, posibilitatea de revizuire si remediere periodica a hidroizolatiei. Pentru trecerea conductelor, cablurilor, ancorajelor, etc. locurile de strpungere a hidroizolatiilor s-au prevzut a fi. ntrite cu straturi suplimentare si piese metalice speciale pentru asigurarea rezistentei si etansari. 42. Lucrri de im tala fii, ut ii aie

- 62-

minereului pna la livrarea produsului finit. Se vor utiliza instalatii, aparaturi, eu o energie nglobata mai mica Ia aceeai parametrii funcionali.

a) W - O fX TlA IMPOTKD A. Zi DV iTi L 1 I5.1. Constructii In ceea ce privete funcionalitatea construciilor acestea nu produc derajamente, deci nu influenteaza negativ d i n punct de vedere fonic zona. S-au respecta normativele: l\ P I 2 2 , P I 2 1 , STAS 6156 si STAS 6161 Acustica in constructii, STAS 1478. b)SASAT4FEA OAMEVl OR M *TECTIA MEDIC tJ I In scopul protectiei sanatatii oamenilor, toate deseurile care se produc trebuie sa fie evacuate cat mai rapid si neutralizate in condiii care sa asigure distrugerea lor sau reducerea efectului lor duntor in limitele admise de normele igienico-sanitare. Reelele de canalizare constituie ele insile un mijloc de protectie si aparare a sanatatii oamenilor si a mediului nconjurtor. In reelele de canalizare nu trebuie sa ptrund prin apele uzate suhstantele toxice ca: acetilena,acid benzoic soluie saturat, alcoolul, acid acetic glacial, aceton, amoniac 100%, aldehida acetic 40%, anihidrida acetic 100%, aldehida de benzen 0, 1 %, benzen 100%, benzolul, benzina 80/20, brom lichid 100%, clorul, acidul sulfuric, tetraclorur de carbon 100%, ap de clor soluie saturat, acizi metilbenzoici soluie saturat, dicloretan, acetat etilic 100%, fenol 90%, acid lactic concentraie 10-90%, metanol, ozon 100%, acid percloric 70%, acid sulfuric 96%, anhidrid sulfuroas lichid 100%, toluen, acetat de vinii concentraie 100%, ntruct pot provoca coroziunea tuburilor precum intoxicarea, asfixierea i rnirea lucrtorilor care exploateaz canalizarea. In toate cazurile de deversare a apelor uzate in canale se va respecta N.T.P.A. 001 - pentru evitarea acestor accidente. Ca urmare a unor mufe neetanse sau incorect montate, a utilizrii unor deficiente de montaj (fundaie incorecta, rezemare punctuala sau axiala) a tuburilor sau umpluturii incorecte (maiuri prea grele, pamant inghetat sau pietre coluroase in p am an tul de umplutura) se produc exfitratii care provoaca murdari rea solului si eventuale ptrunderi si in reeaua de apa daca si aceasta prezint spargeri. De aceea este foarte important sa se dea o mare importanta calitatii materialelor, transporturilor acestora si executrii corecte a i mbin ari lor si umplerii anurilor. S-a tinut cont ca apele uzate menajere descarcate in reeaua de canalizare proiectata, prin continutul si cantitatea lor sa nu degradeze construciile si instalaiile d i n reea, sa nu aduca prejudicii igienei si sanatatii publice sau personalului de exploatare. substanelor poluante, vor fi cele prevzute de standardele in vigoare. Execuia reelelor de canalizare nu ridica probleme deosebite in afara de problemele ridicate de configuraia terenului. In timpul execuiei se vor respecta toate normele si normativele de protectie a

-

63

-

muncii aferente proceselor de munca. Cerina privind protectia mediului implica conceperea i realizarea bazinului de polietilen pentru montarea staiei de epurare astfel incat pe toata durata de viata sa nu afecteze in nici un fel, echilibrul ecologic i s nu duneze sntii, linitii sau strii de confort a oamenilor prin modificarea calittii factorilor naturali sau creai prin activitti umane. Din activitatea de exploatare a obiectivelor tehnologice propuse nu rezulta nici un fel de pericol pentru sanatatea oamenilor sau a mediului ambiant, cu condiia s se respecte "Normele specifice de securitate a muncii in lucrrile pentru alimentarea cu apa a localitatilor i pentru nevoi tehnologice" din 1995, precum i "Normele privind caracterul i marimea zonelor de protectie sanitara aprobate prin H.G. 101/04.1997. Trebuie mentionat de asemenea ca in afara respectrii acestor norme, prin tehnologia propusa se inlatura i se previne orice fel de poluare accidentala atat a aerului, apei, solului, cat i a subsolului. 5.2.Constructii Construciile care fac obiectul prezentei documentaii nu produc noxe care sa influeneze negativ mediul nconjurtor. 5.3.Lucrri de instalatii, utilaje funcionale 5.3.1.Criteriul de performanta: Masuri de protectie la aciunea agenilor biologici. Masuri de asigurare: - compatibilitatea materialelor cu mediul biologic i protectia suprafeelor. 5.3.2.Criteriul de performanta: Stabilirea condiiilor de amplasare a conductelor fata de surse de infectare biologica. Ca masuri se va evita montarea conductei la alte distante dect cele prevzute in STAS E 8591 sau prin terenuri infestate. 5.3.3.Cerina: Evitarea polurii apelor subterane i a solului. 5.3.3.1.Criteriul de performanta: Evitarea polurii apelor subterane. Dup epurare apele se consider nepoluante deci nu exist riscul polurii solului 5.3.3.2.Criteriul de performanta: Evitarea polurii aerului. Prin alegerea soluiei de proiectare a statiei de epurare ape uzate s-a urmrit ca polurile aerului sa nu ai ba efecte negative asupra mediului nconjurtor i sa se nscrie in limitele prevzute de legislaia in vigoare 2.3.Cerina: Sanatatea oamenilor Materialele vor avea agrementul tehnic al Minister-..'.: ; nur El or Publice i amenajarii teritoriului i avizul Ministerului Sanatatii.

S.C. REDIS CONSTRUCT SRL IRGOVIIE PODU CU FLORILE

Faza : P.T. CABANA

Proiect rar 39/2007 Dezvoltarea infrastructurii in zona montana nalta, Jud. Dmbovia

MEMORIU Reele tehnologice incinta : Conducta de legatara rezervor - staie de hidrofor, conducta preaplin si golire rezervor 100 mc si, reea canalizare in incinta, i) \TE GENERALE 1.Situatia existent. Cabana Podu cu Florile face parte din integrant din proiectul "Dezvoltarea infrastructurii turistice n zona montan nalt, jud. Dmbovia. Ea este situat pe valea Zanoaga la 3 km de cabana Bolboci spre Administrativ perimetrul studiului aparine corn. Moroieni, jud. Dmbovia. Cabana este o cldire P+2 si cuprinde camere de cazare, spatii de preparare hrana. Din punct de vedere geologic, regiunea munilor Bucegi se ncadreaz Unitii Cristalin - Mezozoice a Carpailor Orientali Cabana Podu cu Florile va fi amplasat la altitudinea, de cea 1600m Lipsa, unor surse de poluare din zona montan creeaz premizele ca apele subterane s fie de bun calitate, eventual trebuind tratate pentru distrugerea microorganismelor. Din punct de vedere seismic, conform normativului PI 00/1/2006, zona studiat se caracterizeaz prin urmtorii parametrii seismici: zona seismic -C; ae = 0,24g In prezent n zona nu exist un sistem centralizat de alimentare cu ap i nici reea de canalizare. Avnd n vedere cele menionate mai sus, se consider necesar i oportun realizarea unui sistem propriu de alimentare cu ap i canalizare aferent cabanei Podu cu Florile 2.Descrierea lucrrilor proiectate. Conform breviarului de calcul necesarul de ap potabil pentru cabana. Podu cu Florile lund n calcul gradul de dotare al cabanei i numrul de locuri, a rezultat un debit necesar la surs de : condiii normale de ,5 l/s n perioada i canalizare) s-au

a)Captare ap,+tratare +clorinare b)rezervor de nmagazinare, c)staie de hidrofor, d)reele tehnologice incint e)staie de epurare ape uzate menajere, Captarea apei, pe baza studiului hidrogeologic ntocmit pentru acest proiect, se va realiza printr-o captare de suprafaa Datele din studiu sunt informative. Pentru realizarea captrii este necesar s se in cont de recomandrile din referatul de expertiz al INEIGA ce va fi obtinut. Dup finalizarea execuiei se va ntocmi documentaia tehnic a captarii care va cuprinde toate datele privind execuia i definitivarea acestuia (parametrii tehnici ai lucrrii, , litologie, intervale captate etc.), rezultatele pomprilor experimentale (niveluri, denivelri, debite specifice, parametrii hidrogeologici ai acviferului), rezultatele analizelor chimice i date de exploatare, regim de funcionare). Un exemplar din aceast documentaie va fi transmis la "Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor" - Secia de Hidrologie i Izotopi de Mediu, pentru completarea Fondului naional de date hidrogeologice. nainte de darea in folosin a captrii se vor face obligatoriu urmatoarele lucrri : -verificarea modului de instituire a zonelor de protecie sanitar ; -obinerea autorizaiei de la organele de gospodrire a apelor ; -verificarea dispozitivelor de msurare a debitelor, nivelelor, precum i cele de prelevare a probelor pentru analiza calitii apei ; -splarea i dezinfectarea captrii cu doze de clor de 20 - 30 mg/l timp de 24 ore ; -obinerea autorizaiei sanitare. Este raional ca beneficiarul lucrrilor s urmreasc periodic starea sanitar a ntregului bazin de alimentare a stratului acvi fer captat. De la captare , apa va fi trimis prin pompare ntr-un rezervor de 100 mc. Conducta de aduciune ntre pu i rezervor va fi din polietilen de nalt densitate PEHD PE 100 Pn 6 at. Apa captat va fi stocat ntr-un rezervor circular suprateran executat din metal care va asigura volumul de ap pentru rezerva intangibil de incendiu i volumul de compensare a variaiilor orare de consum. Pentru asigurarea presiunii n reea s-a prevzut o staie de hidrofor n demisolul cabanei. Staia va fi echipat cu: -un grup de pompare j: -un grup de pompare ; r; n - ' u : -. i

-

66-

Pentru asigurarea posibilitii de interventie ulterioara asupra conductelor, pe tot traseul acestora se va monta atat o banda de identificare cat si fir metalic care sa permit detectarea electronica a poziiei conductelor in plan. Pe reeaua de distributie apa, s-au prevzut: - hidranti supraterani de incendiu Dn 80 mm, si hidrani de grdin, Conductele din polietilena de nalta densitate se vor monta pe un pat de nisip de 15 cm grosime si se vor acoperi cu un strat de nisip de 15 cm grosime peste generatoarea superioara a conductei. Canalizarea apelor menajere de la caban va fi dirijat ntr-o staie de epurare compact iar dup epurare apele vor fi descrcate intr-o rigola proiectata pentru preluarea apelor pluviale si descarcarea lor n cea mai apropiata viroaga . Lucrrile prevzute sunt : -conducta de aductiune intre putui de apa si rezervor ; -conductele de aspiraie ale grupurilor de pompare din statia de hidrofor -conducta de distributie apa -Conducta de preaplin i conducta de golire a rezervorului -Reele de canalizare Conducta de aspiraie a grupurilor de pompare Grupurile de pompare din statia de hidrofor vor aspira apa din rezervorul suprateran de 100 mc. Conductele de aspiraie vor fi din polietilena de inalta densitate PEHD PE 100 Pn 6 at, avnd Dn 63 x 2,5 mm, L = 40,0 m pentru grupul de pompare pentru consum menajer si Dn 90 x 3,3 mm, L = 45,0 m pentru grupul de pompare pentru incendiu. Aceste conducte se vor monta ngropat la adncimea de 1,1 m de la generatoarea superioar a conductei la cota terenului amenajat. Conducta de distributie apa Debitele de ap pentru consum menajer i pentru combaterea incendiului din exterior vor fi asigurate printr-o reea de distribuie din polietilena de inalta densitate PEHD PE100 Pn 6 at, avnd di am eter cuprinse intre Dn 32 - Dn 110 mm. astfel Dn 32 x 1,8 mm L = 1,00 m Dn 110 x 4,0 mm, L = 50,0 m Pentru asigurarea posibilitii de interventie ulterioara asupra conductelor, pe tot traseul acestora se va monta atat o banda de identificare cat si fir metalic care sa permit detectarea electronica a poziiei conductelor in plan. Pe reeaua de distributie apa s-au prevzut : -hidranti de gradina 0 1"; -hidrant suprateran de incendiu Dn 80 mm pe conducta cu diametrul de 100 mm ; Conductele din polietilena de nalta densitate se vor monta pe un pat de nisip de 15 cm grosime si se vor acoperi cu un strat de nisip de 15 cin grosime peste generatoarea superioara a conductei. Montarea conductelor se va face conform instruciunilor furnizorului si a normativelor in vigoare. La intersectii s-au prevzut masive de ancoraj din beton simplu B100. Conducta de preaplin si conducta de golire a rezervorului Golirea rezervoruluisi preaplinul vor descarca intr-o rigola proiectata pentru preluarea

- 67-

apelor pluviale din incinta cabanei cu deversare intr-o viroaga . Conductele de golire si preaplin vor fi din eava neagra de otel Dn 89 x 4 nun L = 5,0 in respectiv Dn 159 x 4,5 mniL = 5,0 m i vor fi montate ngropat. Conductele vor fi izolate la interior prin ci tom are si la exterior cu protectie anticoroziva cu izolaie din banda PVC. Dupa colectarea lor vor fi deversate in viroaga din vecinatatea incintei. Conductele de apa se vor incerca la presiune, se vor spala si desinfecta nainte de darea in funciune, conform SR 4163-3/96 si STAS 2250-73 ( M SR 2/ 80). La execuia terasamentelor pentru cmine s-au prevzut sprijiniri, parapeti de-a lungul anurilor si podee de trecere. Reeaua de canalizare din incinta Pentru asigurarea evacuarii apelor uzate menajere, s-a prevzut o reea de canalizare din tuburi de PVC-KG Dn 160 mm, L = 55,0 m. Aceasta reea se va racorda la statia de epurare compacta prevzut a se executa in incinta. Tuburile de canalizare se vor monta ingropat la adncimea de 1,0 - 3,4 m, datorita cnfiguratiei terenului. . Ele se vor poza pe un pat de nisip de 10 cm grosime. Panta de montare a tuburilor de beton este de 1 , 0 - 5 % si asigura att scurgerea debitului menajer ct si viteza de autocuratire a reelei. Se vor procura tuburi insotite de certificate de calitate pentru a ndeplini condiiile prevzute in STAS 816. La montarea tuburilor se va respecta adancimea de inghet conform STAS 6054. Construciile care alctuiesc reeaua de canalizare sunt astfel proiectate inct s corespund integral condiiilor n care vor trebui s funcioneze. Cea mai mare parte a elementelor constructive ale reelei de canalizare sunt prefabricate, astfel nct in fapt, construcia const n montajul acestor tuburi, piese de legtur si execuia construciilor accesorii (cmine si capace). Montajul tuburilor se executa diferit, in funcie de materialul din care sunt fabricate tuburile. Pentru o buna stabilitate s-a urmrit ca fundarea colectoarelor sa se faca in teren sntos, stabil. Pe reeaua de canalizare menajera, la intersectii, la schimbarea pantei s-au prevzut cmine de vizitare. Cminele vor fi acoperite cu capace si rame de fonta carosabile. ( i circulare de beton Dn 0.8 m, si a mere < Construciile de ne reeaua de canalizare au :

-

68-

-fara limitare la gradul seismic -desi vehiculeaza ape poluate nu impun zone de protectie proprie. La execuie se vor respecta normele specifice de protectie a muncii. Astfel la execuia spturilor se va executa sprijinirea malurilor pentru evitarea accidentelor. Din punct de vedere PCI lucrrile de canalizare nu pun probleme si nu necesita protectie speciala. Materialele care alcatuiesc reelele tehnologice au fost alese astfel incat sa respecte urmatoarele condiii: -sa reziste Ia solicitrile la care sunt supuse -sa fie impermeabile, adica sa nu permit infiltratia si exfiltratia apei -sa reziste la actiunea apelor uzate sau subterane agresive si a apelor cu temperaturi ridicate (peste 50 C) -sa reziste la eroziunea datorata suspensiilor din apa -sa aiba o suprafaa interioara cat mai redusa. Din punct de vedere PCI lucrrile prevzute nu pun probleme si nu necesita protectie speciala. Soluiile adoptate pentru construciile proiectate asigura principalele performante privind sigurana Ia foc pe ntreaga durata de utilizare, care constau in: -protectia locuitorilor si riscul de incendiu -limitarea pierderilor de viei omeneti -mpiedicarea extinderii incendiilor la obiectele nvecinate -prevenirea avariilor la constructii si instalatii. Construciile de pe reeaua de canalizare au : -gradul de rezistenta la foc I, -categoria de pericol de incendiu E -fara limitare la gradul seismic -desi vehiculeaza ape poluate nu impun zone de protectie proprie. La execuie se vor respecta normele specifice de protecie a muncii. Astfel Ia execuia spturilor se va executa sprijinirea malurilor pentru evitarea accidentelor. Din punct de vedere PCI lucrrile de canalizare nu pun probleme si nu necesita protectie speciala. La proiectarea reelei de -Sisteme de canalizare -Reele de canalizare in exteriorul cldirilor. canalizare s-a respectat: -Tuburi si piese de canalizare din beton simplu -STAS 3051 -SREN 752 - 1 - 1998 -STAS -Canalizari, reele exterioare. Criterii generale si studii de proiectare. 816- 1980 -Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de -STAS 1481 - 1986 apa de canalizare. -Legea privind calitatea n constructii. -STAS 1846- 1990 -Legea 10- 1995

- 69-

Incercarea de etaneitate a reelelor de canalizare se efectueaza conform STAS 3051 pe tronsoane. Clasa de importanta a lucrrilor de canalizare conform STAS 4273 este IV astfel: - lucrri de canalizare in localitati urbane - categoria 4 -dupa durata de exploatare - definitiva -dupa rol funcional : constructie principala.E EjR \REA CERINELOR MINIME ODLE i Vl < a\ ; *, i

\ roc.

La proiectarea construciilor ce fac obiectul prezentei documentaii s-au avut in vedere: -P118/1993 - Norme tehnice de proiectare si realizarea construciilor privind protectia la aciunea focului. -Norme generale de prevenire si stingerea incendiilor aprobate de Mii. cu nr. 775/1998 Soluiile adoptate pentru construciile proiectate asigura principalele performante privind sigurana la foc pe ntreaga durata de utilizare, care constau in: -protectia locuitorilor si riscul de incendiu -limitarea pierderilor de viei omeneti -mpiedicarea extinderii incendiilor la obiectele nvecinate -prevenirea avariilor la constructii si instalatii. Lucrrile de reele de canalizare nu pun probleme speciale privind sigurana la foc. Din punct de vedere al obligaiilor proiectantului, documentaia s-a ntocmit cu respectarea tuturor prevederilor din legislaia actuala, in vederea realizarii unor constructii care sa asigure toate condiiile prevzute in legea calitatii. Astfel prin proiect s-a stabilit clasa si categoria de importanta a construciilor. La proiectare s-au avut in vedere urmatoarele normative specifice: - pentru lucrri de constructii: PI 00-92, P2/85, PI 0/86, P70/79, C 69/88, P59/86; C28/83, CI40/86, C56/86, P73/78. In proiectare s-au prevzut numai materiale de constructii, produse si agrementate tehnic. In caietele de sarcini ce se vor intocmi in cadrul proiectului tehnic se vor indica toate STA S-urile si normativele in vigoare. referitoare Ia lucrrile de execuie. In cadrul proiectului, proiectantul a stabilit fazele de execuie determinante pentru toate lucrrile de constructii si va participa pe antier la verificrile de calitate a lucrrilor. Se vor

- 71-

stabili faze de control de autor si urmrire a comportrii in timp a construciilor. Construciile care alcatuiesc canalizarea sunt astfel proiectate incat sa corespunda integral condiiilor in care vor trebui sa funcioneze si anume: calitatea apelor de canalizare, construciile hidraulice, modul de amplsare, natura pamantului. Principala condiie care trebuie urmrit este calitatea apelor de canalizare, deoarece nerespectarea fiecrei a din condiiile impuse de N.T.P.A. 002 privind condiiile de evacuare a apelor uzate in reelele de canalizare a localitatilor poate avea efecte negative asupra materialelor obinuite in canalizari (in special betoane): coroziune a betoanelor, eroziuni Ia temperaturi ridicate, aciuni specifice date de suhstantele toxice si substantele patogene. Coroziunea betoanelor poate fi de trei tipuri: -tipul I care are drept efect distrugerea betoanelor, provocata de ape de mica duritate care dezalcalinizeaza. Pentru prevenirea coroziunii in acest caz se adauga zgura, care in timpul prizei leaga hidroxidul de calciu degajat la hidroliza silicatului tricalcic -tipul II care are drept efect tot distrugerea betoanelor, produsa de aciunea reaciilor chimice dintre substantele coni unte in apele agresive si elementele constitutive ale pietrei de ciment. In acest caz rezultate bune da adaosul de tras -tipul III care are drept efect descompunerea betoanelor si este provocata de sulfai care distrug betoanele prin cristalizare in pori si capilarele pietrei de ciment. Aciunea sulfatilor poate fi micsorata prin adaugare de tras. La proiectare este absolut necesar sa se cunoasca calitatea apelor transportate pentru a se prevedea tuburi si accesorii din materiale corespunztoare. .Materialele folosite in reeaua de canalizare indeplineasc mai multe condiii: de rezistenta mecanica, de impermeabilitate, de rezistenta la agresivitatea apelor uzate. Vr~i. .. -n C . . 2 ' .zzC proiectata incat sa contribuie la .. . - . fi . ; . i . - . '..'-fa deservirii teritoriului canalizat t in condiiile unei eficiente sporite a exploatarii. .. Jor de canalizare s-au j::.

-

72-

Caminele de racord si cele de vizitare s-au prevzut conform STAS 2448. Ele sunt din tuburi circulare de beton prefabricat Dn 800 mm; se vor construi etan asigurand evacuarea tuturor apelor uzate in colectorul principal. Pe inaltimea canalului pereii cminelor trebuie s fie impermeabili in care scop s-a prevzut o tencuiala de ciment sclivsit, pe o inaltime egala cu inaltimea seciunii tubului peste rigola. Panta minima a reelei de canalizare a fost astfel aleasa incat sa se realizeze viteza minima de autocuratire de 0,70 m/s. Panta maxima s-a ales astfel incat sa nu depaseasca viteza admisibila de scurgere de 5 m/s pentru tuburi de beton. Materialele care alcatuiesc reeaua de canalizare au fost alese astfel incat sa respecte urmatoarele condiii: -sa reziste la solicitrile la care sunt supuse -sa fie impermeabile, adica sa nu permit infiltratia si exfiltratia - sa reziste la aciunea apelor uzate sau subterane agresive si a apelor cu temperaturi ridicate (peste 50 C) -sa reziste la eroziunea datorata suspensiilor din apa -sa ai ba o suprafaa interioara cat mai redusa. De asemenea, prin proiectare s-a asigurat contactul intre baza tubului si patul de fundare, pe o suprafaa corespunztoare unui unghi de minim 90. In cazul in care tuburile sunt fisurate sau imhinarile sunt prost executate, se produc exfiltratii care au efecte deastruoase asupra construciei canalizarii si asupra construciilor nvecinate respectivelor canale. In cadrul ofertei tehnice la ncruciarea canalului de ape uzate cu conductele de apa sa respectat distanta de minim 0,40 m in plan vertical, sub conducta de apa, iar in plan orizontal o distanta de minim 2,0 m. La ncruciarea canalului de ape uzate cu cablurile de inalta sau joasa tensiune s-a asigurat condiia ca aceste cabluri sa treaca la peste 0,30 m deasupra canalului. Pentru sigurana in exploatare s-au respectat distantele minime dintre diferitele conducte, canale, cabluri subterane, etc., indicate in STAS 8591. Canalizarea apelor menajere de la gospodria de ap se va realiza ntr-un bazin vidanjabil ce va fi evacuat n staia de epurare de la Geti, conform avizului S.C. de gospodrie comunal i prestri servicii S.R.L.Geti nr. 2960 / 09.10.2002 di en: 4. l Z l'Ji TERMICE, HIDROFUGE Si FENTEI L> O O ,

4.1. Constructii Amplasarea construciilor n zona climatica II cu temperaturi exterioare cuprinse intre -12 C si +35"'0 (conform STAS 1907/80) a impus prevederea folosirii ~ . - r m.rr.tive de mai sus, s-au propus cele .. si hidrofug, n vederea unei ct 4.2. Lucrri de instalatii, utilaje 4.2.1. Cerina: reducerea pierderilor i risipei de ap Criteriul de performan: Realizarea debitelor specifice de ap rece la presiunile iCE . ;rr. -o- r T

-

73 -

minime necesare si reducerea pierderilor de apa. Pentru evitarea risipei de apa pe conducta de distribuie s-au prevzut cmine de vane prin care se poate seciona reeaua pentru golire pariala in caz de avarie. Referine: Normativ I 1 si I 9, Reglementari tehnice ale primriei privind distributia apei, condiii de exploatare si intretinere. Pentru izolaia hidrofuga s-au avut in vedere prescripiile STAS 2355/75, pentru hidroizolatia contra apei subterane rezultata din infiltratii sub cota zero . Prin aplicarea prevederilor din actele normative de mai sus, s-au propus cele mai bune si eficiente soluii pentru izolarea termica si hidrofuga, in vederea unei cat mai bune funcionalitati si a economiei de energie termica. In cadrul ofertei s-au prevzut hidroizolatii contra apelor: a)fara presiune hidrostatica b)tehnologice. care nu trebuie sa prezinte agresivitate chimica sau coni nut de solveni ce deterioreaz materialele bituminoase aplicate pe elementele de constructii. Hidroizolatiile din materiale bituminoase s-au aplicat elementelor de con structi i apartinand: c)construciilor ingropate, subterane la: perei si radiere. d)Ia toate trecerile prin perei cu conducte. La alegerea soluiei pentru hidroizolare s-a ti nut seama de modul de acionare a apei asupra elementelor de constructii, destinatia construciei, natura terenului de fundare, nivelul si natura apelor freatice, posibilitatea de revizuire si remediere periodica a hidroizolatiei. Pentru trecerea conductei or, cablurilor, ancorajelor, etc. locurile de strpungere a hidroizolatiilor s-au prevzut a fi ntrite cu straturi suplimentare si piese metalice speciale pentru asigurarea rezistentei si etan srii. 5.PROTECTIA IMPOTRE 2 ZC OMOTL LI l 5.1. Constructii In ceea ce privete funcionalitatea construciilor acestea nu produc derajamente, deci nu influenteaza negativ din punct de vedere fonic zona. S-au respecta normativele: I 9, P122, P121, STAS 6156 si STAS 6161 .Acustica in constructii, STAS 1478. 6.SANATATEA OAMEIS;l O k M dCOTECTIA In scopul protecte sanatatii oamenilor, toate deseurile care se produc trebuie

a In reelele de canalizare nu trebuie sa ptrund prin apele uzate substantele toxice ca: acetilena, alcoolul, benzoltii, benzina, clorul, acidul sulfuric, ntruct pot provoca intoxicarea, asfixierea si ranirea lucratorilor care exploateaza canalizarea. In toate cazurile de deversare a apelor uzate n canale se va respecta N.T.P.A. 001 - pentru evitarea acestor accidente. Ca urmare a unor mufe neetane sau incorect montate, a utilizrii unor deficiene de montaj (fundaie incorect, rezemare punctual sau axial) a tuburilor sau umpluturii incorecte (maiuri prea grele, pamant inghetat sau pietre coluroase in pamantul de umplutura) se produc exfiltratii care provoaca murdarirea solului si eventuale ptrunderi si in

-

74-

reeaua de apa daca si aceasta prezint spargeri. De aceea este foarte important sa se dea o mare importanta calitatii materialelor, transporturilor acestora si executrii corecte a mbinrilor si umplerii anurilor. S-a tinut cont ca apele uzate menajere descarcate in reeaua de canalizare proiectata, prin coninutul si cantitatea lor sa nu degradeze construciile si instalabile din reea, sa nu aduca prejudicii igienei si sanatatii publice sau personalului de exploatare. Metodele de analiza utilizate pentru determinarea calitativa sau cantitativa ale substanelor poluante, vor fi cele prevzute de standardele in vigoare. Execuia reelelor de canalizare nu ridica probleme deosebite n afara de problemele ridicate de configuraia terenului. In timpul execuiei se vor respecta toate normele si normativele de protectie a muncii aferente proceselor de munca.

ntocmit, ing. Carmen Constantinescu Pr. nr. 39/2007 "Dezvoltarea infrastructurii turistice in zona montana inalta a jud. Dambovita" "Cabana PODUL CU FLORILE " faza: P.T+C.S+D.E

"Sistematizare verticala, locuri parcare"

MEMORIU TEHNIC

In cadrai proiectului, obiecte distincte sunt cele legate de adaptarea viitoarei cldiri la amplasamentul ales, de asigurarea accesului pietonal si de amenajare a unei platforme cu destinatie de locuri de parcare. Sistemul constructiv al noii constructii a fost adaptat la amplasamentul ales, a crei declivitate medie naturala pe latura mica a cldirii este de cca 65%. In aceasta situatie sistematizarea verticala se va realiza in sistem mixt, sptur si umplutura cu lucrri ce implica micri masive de terasamente. Soluia impusa de amplasament impune executarea de amenajari exterioare in special pe latura de nord a construciei respectiv faada posterioara. Acestea implica amenajarea unui taluz inierbat la baza crui a se va amenaja o rigola pereata cu seciune triunghiulara avand L= 1.00 m si h min = 0.50 m. Traseul rigolei se va continua pe latura vestica a construciei pana la limita mprejmuita. Descarcarea apelor meteorice se va realiza prin intermediul unui pode lubular Dn 500 avand 1. 6.00 ce se va subtraversa drumul local. Prin amenajarea acestei rigole se va proteja ntreaga incinta de apelele meteorice scurse de pe versant din imediata vecinatate. Soluia constructiva a viitorului obiectiv va permite accesul pietonal numai prin intermediul unor pachete de trepte amenajate pe latura de est si vest, se va asigura

-

75 -

astfel accesul la fiecare din nivelele locuibile ale construciei. Sistematizarea verticala a cldirii se va realiza in sptur accentuata hmed = 130 -1.70 m, soluie ce a impus amenajarea de ziduri de sprijin in zone locale. Similar proiectul prevede lucrri de amenajare a platformei pentru rezervorul de apa. Pentru protejarea platformei de apele meteorice din incinta se va amenaja perimetral o rigola pereata avand 1 = 0.60 m si h^m 0.30. Apele astfel colectate vor subtraversa drumul local prin intermediul unui pode tubular avand Dn 500 mm si L = 6.00 m. Pentru parcarea autovehicolelor proiectul prevede amenajarea unui nr. de 4 locuri de parcare avand dimensiunea unui loc de parcare de 2.50 x 6.00 m. si panta transversala de 3%. Platforma pentru amenajarea locurilor de parcare se va realiza din : -15 cm - fundaie din balast; -25 cm - strat de baza si mbrcminte din piatra sparta. ncadrarea se va realiza cu borduri din beton de ciment de 10 x 15 cm aezate pe fundaie din beton de 10 x 20 cm. Rigolele se va perea cu dale din beton de ciment Bc 10 avand grosimea de 10 cm montate pe substrat de nisip pilonat de 5 cm grosime.

ntocmit: Pr. teh. Gheorghe Baeanu/>lv.

o^ a c t CAil- - c f rT Denumire proiect:2l .7.'~E; "C P RS TEU * JR . t i zc^ coc" : ,:; / . ; r: z .. din 2 pompe (1 + v =--n ile: O = 3,6 mc/h, H . - . .; - - . tl nr. 2 din 2 pompe (1 + R) Q = 2 x 5 l/s. H = 50

Pe conducta de refulare spre consumatori se va monta un contor de ap Q = 15 mc/li, Dn = 50 mm; clasa "B" de precizie, cadran uscat cu montaj orizontal conform F.T. 42. SI

. DE REFERINA -STAS 9807 - 80 -Tevi din otel fara sudura laminate la cald -Fitinguri din fonta maleabila -Suduri -Alimentare cu apa. Determinarea consumurilor de apa de alimentare pentru centre populate -Alimentare cu apa la constructii civile si industriale. Calculul debitului de apa pentru stingerea din exterior a incendiilor. -Robinete cu sertar Pn 6 atm si Pn 10 atm. Dimensiuni -Garnituri nemetalice pentru suprafee de etansare plane Pn 2,5 - 10 atm. -Dimensiuni de legtur a flanselor rotunde de Pn 6 atm -Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru maxime admisibile -Armaturi industriale din fonta. Robinete de nchidere cu sertar Pn 2,5 - 4 atm -Citomare -Garnituri de cmine de uz general -Protectia contra coroziunii a construciilor metalice ingropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor de otel. -Tevi de otel sudate longitutinal pentru instalatii -FI an se rotunde, plate pentru sudare Pn 6 atm. -Flanse rotunde, plate pentru sudare Pn 1 Oatm. -Presgarnituri la tevi -Coturi din eava la 90. Dimensiuni -Condiii tehnice de calitate. Fitinguri pentru sudare din otel

STAS 404/2 - 87 STAS 838 - 82 STAS 1125/1126 STAS 1343 1/1991 STAS 1478 - 90

-STAS 1518 - 86 -STAS 1733 - 89 -STAS 1734 - 73 -STAS 2250/73 -STAS 2550 - 90 -STAS 6800/77 -STAS 7278/82 -STAS 7335/3 - 86

-STAS -STAS -STAS -STAS -STAS

7656 - 90 8012 - 84 8013 - 84 8645/78 8805/1 - 80

estur din fibre de sticla bitumata

Protectia contra coroziunii

I 14 _ 76

- I27 -

82

STAS 10126/80 STAS 10128 - 86 I _ 9 _ 94 I 12 - 78

verificarea clasei de calitate a mbinrilor sudate la conducte tehnologice -C 16 - 84 -C 56/85 . c 140 NP 54-88 -Normativ pentru executarea lucrrilor de constructii pe timp friguros. -Normativ pentru verificarea calitatii lucrrilor de constructii si instalatii -Executarea lucrrilor de beton si beton armat -Norme tehnice provizorii pentru protectia exterioara contra coroziunii a construciilor metalice ngropate. -Norme tehnice de proiectare si realizare a construciilor, privind protectia la aciunea focului. -Norme generale de protectie impotiva incendiilor la proiectarea si realizarea construciilor si instalaiilor. -Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor -Norme republicane de protectie a muncii. -Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii. -Legea privind calitatea in constructii. -Regulament de recepie a lucrrilor de constructii si instalatii 3.MOSTRE SI TESTRI nainte de comandarea si livrarea oricror materiale la antier se va pune la dispoziia constructorului urmatoarele mostre: -eava neagra de otel - 4 mostre -certificate de calitate ale materialelor Prin aprobarea materialelor de ctre consultant

P 118 - 83 Decret 2904 977 381/1219/1994 N.R.P.M./l 993 Legea 10/1995 273/1994

se nelege si aprobarea cimentului, agregatelor si a altor materiale. 4.MATE il a CE SI UECiT SE nainte de livrare si transport., toate materialele vor fi verificate in ceea ce privete aspectul, dimensiunile, marcajul si certificatul de calitate, daca sunt cele prevzute in proiectul tehnic de licitatie. In acest sens se va solicita fabricilor furnizoare de tevi sa elibereze certificatele de calitate conform obligaiilor ce le au. : n pachete se va face cu etichete lipite pe cel puin 10% t beneficiind de acest procent de marcare. >arele date:

-data fabricaiei -executant 3.C.T.C. In vederea realizarii instalaiilor se vor utiliza numai tevi si fitinguri cerespunzatoare din punct de vedere calitativ. Nu se admite utilizarea evilor si fitinguri lor care nu sunt insotte de certificate de calitate si care nu sunt marcate corespunztor. De asemenea nu se vor utiliza evile si fitinguri le care prezint defecte cum ar fi: zgrieturi, deformaii, schimbri de culoare, neuniformitati ia suprafaa, etc. Racordurile si piesele de legtura trebuie sa rspund acelorai caracteristici ca ale tuburilor. 5. ^ La livrarea evilor se vor efectua verificri ale condiiilor tehnice precizate prin contractul dintre furnizor si beneficiar. Depozitarea evilor din otel este indicata a se face in zonele uor accesibile, eventual intr-o incapere special amenajata. Transportul evilor se face cu mijloace auto sau vagoane. Nu se admite efectuarea transportului cu alte materiale aezate deasupra sau in comun cu alte materiale care ar putea sa le deterioreze. Mijlocul de transport al evilor trebuie sa LIVRARE, DEPOZITARE, I

permit sprijinirea lor pe toata lungimea acestora, lungimea evilor nesprijinita nu are voie sa depaseasca 1 m, acestea legndu-se in vederea rigidizarii. Incarcarea evilor in utilajele de transport trebuie efectuata astfel inct sa se evite lovituri ce produc fisuri vizibile sau invizibile cu ochiul liber sau care sa altereze izolaia exterioara. evile din otel cu izolaie se vor incarca numai cu ajutorul macaralelor, nu prin rostogolire. Depozitarea evilor se face cu grija, astfel inct sa nu se deformeze (evile si izolaia lor) si sa se asigure impotriva aluneearii. Transportul evilor de la locul de descarcare in locul de depozitare se va face cu carucioare pentru tevi. Aezarea evilor nu se face direct pe pmnt. Terenul trebuie sa fie uscat, ferit de inundare, din cauza precipitaiilor, astfel inct sa nu fie murdrite in interior sau exterior. La suprafaa solului se vor aeza grinzi, astfel inct depozitarea sa se faca pe reazeme cu distante corespunztoare rezistentei evilor, ferindu-le de corpuri tari si de murdrie. De asemenea trebuie ferite de soare puternic, (inspecial conductele din otel), zapada si frig, care produc contractii nedorite. Manipularea evilor se face funcie de greutatea si marimea lor, cu respectarea normelor de tehnica si securitatea muncii, in asa fel nct sa nu se deterioreze. Manevrarea evilor se face eu grija pentru a se

putea evita deteriorarea capetelor, ceea ce ar duce la imbinari defectuase ale tronsoanelor de tevi . Transportul evilor se face rutier sau CF in condiii de securitate. Saltelele din vata minerala se Iivreaza de ctre fabricile de profil si se vor executa conform STAS 5838/3-80. Armaturile vor fi livrate conform condiiilor tehnice speciale de calitate STAS 1 181-74. 6. EXECUTAREA Antreprenorul va asigura prin posibilitatil proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului ncercri suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduc la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Execuia lucrrilor trebuie sa corespunda proiectului; orice modificare a prevederilor proiectului poate fi facuta numai cu acordul proiectantului. Execuia lucrrilor de instalatii se face astfel: -punerea pe poziie si montarea utilajelor -execuia in sta laii lor hidraulice -montarea aparatelor de masura si control -proba de presiune

-grunduirea termoizolatiei si protectia prin vopsire cu vopsea de ulei, a conductelor si aparatelor Conductele de apa se monteaza cu panta pentru evitarea formarii de saci cu aer. A PROBE SI VEElf iCCEi A -EDEREA RECEPIEI Recepia lucrrilor de instalatii hidraulice se efectueaza in conformitate cu prescripiile privind verificarea calitatii si execuiei lucrrilor si anume: -Normativ pentru verificarea reali zrii lucrrilor de constructii si instalatii indicariv C5 -Instruciuni tehnice pentru efectuarea instalaiilor hidraulice si pneumatice de la recipient! - indicativ 12 Presiunea de ncercare a instalatiei de apa este de 1,5 ori presiunea de serviciu, dar nu mai puin de 6 atm. Durata ncercri i minime 20 minute.

8.

MASUR ATOAR E

E

Admiterea la finanare, urmarirea si decontarea execuiei se face conform Astfel eonf cap. 10 din Normele metodologice admiterea la finanare a investiiilor institutiilor publice se va face prin Trezoreria Statului pe baza urmtoarelor documente: -Studiu de fezabilitate aprobat potrivit procedurilor legale; -Contractul de execuie -Devizul general al investitiei si devizele pe obiecte corespunztoare contractului de execuie; -Autorizaia de construire. Urmarirea execuiei investiiilor se face prin diriginii de antier, care pot fi angajai ai persoanei juridice achizitoare sau prin orice alta persoana fizica sau juridica cu condiia sa fie atestata conform legii. Plata urmririi execuiei investitiei nu poate depasi valoarea actualizata, nscrisa in devizul general aprobat pentru aceasta activitate. In scopul decontrii lucrrilor executate, contractantii ntocmesc situatii de plata lunare si finale, pe baza preturilor unitare ferme din devizele oferta contractate (anexele nr 28 si 28 bis). Dirgintii de antier verifica si confirma, lunar, cantitatile executate si nscrise in caietele de msurtori. Dirgintii de antier verific situaiile de plat privind corespondena dintre cantitatile confirmate in

caietele de msurtori si preturile unitare ferme din devizele contractate (anexele nr 28 si 28 bis). Pentru cantitatile de lucrri rezultate in plus sau in minus fata de devizele oferta contractate se ntocmesc note de comanda suplimentare, dupa caz, note de renunare, confirmate de proiectant, utilizndu-se preturile unitare din devizele contractate. Pentru lucrrile suplimentare necuprinse in devizele contractate, rezultate pe parcursul execuiei ca fiind necesare, nscrise in dispoziiile de antier semnate de persoana juridica achizitoare si pentru careau existat preturi unitare ferme contractate, se ntocmesc devize cu cantitati suplimentare si preturi unitare ferme contractate, acceptate de persoana juridica achizitoare. Situatiile de plata corespunztoare devizelor suplimentare se ntocmesc distinct de situatiile de plata corespunztoare devizelor oferta contractate. Pentru lucrrile suplimentare fara corespondent in preturile unitare ale devizelor oferta contractate, persoana juridica achizitoare poate accepta, pe baza de documente justificative, prezentate de contactant (facturi, tarife, etc., de la cel puin trei ageni economici) preturi unitare noi valabile in luna execuiei lucrrilor. Compensarea valorica a notelor de comanda suplimentare cu note de renunare trebuie sa se ncadreze in valoarea devizului general aprobat, nefiind admisa introducerea de obiecte noi. Schimbarea pe parcursul execuiei a soluiilor

constructive, nlocuirea unor materiale si finisaje precum si modificare listelor de dotri, echipamente si utilaje prin aplicarea la valoarea totala a acestora a unui coeficient de actualizare calculat prin inmultire succesiva a indicelui preturilor de consum total comunicat lunar de Comisia Naionala pentru Statistica in revista "Buletinul Statistic de Preturi", si se determina pe intervalul cuprins intre luna de referina a ntocmirii ofertei si luna in care s-au actualizat lucrrile, dac nu se prevd alte clauze n contractul de execuie.

ntocmit, ing. Carmen C>u-'~0,55 se va executa un strat de separaie din geotextil, rezistent si permeabil.W(umiditate - naturala) Wo = .... ... : : WL (Iun ifa - de - curgere)

46. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a cror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea soluiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico - economice. 47. Nu se vor utiliza in rambleu pamanturi organice, maluri, nmoluri, pamanturi turboase si vegetale, pamanturi le cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturi le cu coninut mai mare de 5%> de sruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant ngheai sau cu un continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzi, rdcini, crengi, etc.).

Denumirea si caracterizarea principalelor lipuri de Simbol pamant

a an. u I illaumiditati

Tabel 1 .a i iutii 'n.v ' l" i Xsi 1;variaiile

Coeficient Indice de Umflare Calitate in de iieuni- plasticitat libera material

fraciunea sub 0.05 de

inghet-dezghet

>5

Idem la. insa uni

J>. C' I i I ICu pani fine. netiniio

Lii S , < =formitate e

sensibilitate mijlocie

l_ .1- 1.

Ip

!5

pentru

,10

>6

1-40:4

Mediocra

>40

10

Mediocra

pentru

terasa mente

1. Pamanturi grosiere traci i l l l l " Blocuri, hulo2 0

Foart ebuna loarte

bun a 20' 40 Foarte buna Buna

Nr.

crt .

Art.5 51. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa conin materii organice in suspensie. 52. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Beneficiarului in afara de terasamentele din spatele lucrrilor de arta. Art.6 Pamanturi pentru straturi de protectie. Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor eroda bile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor excluzandti-se nisipurile si pietriurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba dimensiuni mai mari de 100 mm. Art.7 Verifica rea calitatii pamanturilor. Caracteristici care se verifica 7.1. Verificarea calitatii pamanturilor consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevzute in tabelul 2. Tabelul 2 In funcie de heerogenitatea 1913/5-85 1913/4-86 Granulozitate pamantului utilizat insa nu va fi mai 1913/3-76 730-89 Limita de plasticitate Densitatea mica dect o incercare la flecare 5000 m3 1913/13-83 uscata maxima Coeficientul de Pentru pamanturile folosite in 1913/12-88 neuniformitate Caracteristici decompactare Umflare libera

rambleuriie din spatele zidurilor si

Sensibilitate la inghet-dezghet Frecventa mi ni tu a 8 Umiditate

pamanturilor folosite la protectia ranibieurilor. o incercare la fiecare 1000 m3 O incercare la flecare: - 2000 nr pamant pentru rambleuri - 250 m de drum in debleu Zilnic Ia flecare 500 nf Metoda de determinare conform STAS

1709/3-90 1913/1-82

7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinrilor de laborator.

CAPITOLI L f i T EXECUTAREA TERAS, TOR.

Art.8 PlelietajiiI lucrrilor. 8.1. De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija beneficiarului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin pichei cu martori, iar vrfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasai in afara aniprzei drumului. Pichetajul este insotit si de o reea de reperi de nivelment stabili, amplasai in afara zonei drumului, cel nutin cate doi reoeri ne kilometru. : ii z Ir. '. ...x- 2 tb> z.X; d u . . . : / { . r x i A " e x _ e traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se Dea la nceperea lucrrilor de execuie pe baza planului de situate, a listei cu coordonate pentru

complementar vor fi legai in plan si in profil longitudinal de aceiai reperi ca si picheii din cadrul pichetajului iniial. 84. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, antreprenorul va materializa prin tarusi si abloane urmatoarele: -inaltimea umpluturii sau adancimea spturii in ax; -punctele de intersectie ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); -nclinarea taluzelor. 85. Antreprenorul este rspunztor de buna conservare a tuturor pichei lor si reperi lor si de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar. 86. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrrilor este efectuata de ctre antreprenor pe cheltuiala sa. Aceasta operaie nu poate fi totui efectuata dect dupa ce obine aprobarea dirigintelui in scris, cu cel puin 24 ore in devans. 87. Cu ocazia efecturii pichetajului vor fi ndentificate si toate instalaiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicaii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrrilor in vederea mutrii sau protejrii acestora conform documentaiilor tehnice pentru predarea terenului liber constructorului. Art,9 Lucrri pregtitoare. 91 nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se executa urmatoarele lucrri pregtitoare in limita zonei expropriate: -defriri; -curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni; - decaparea si depozitarea pamantului vegetal; -asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafaa si adancime; -demolarea construciilor existente. 92 Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbutilor, sa scoata rdcinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislaia in vigoare. Scoaterea buturugilor si rdcinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltimea mai mica de 2 m precum si la deblee. 93 Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni se face pe ntreaga suprafaa a amprizei.

94 Decaparea pamantului vegetal se face pe ntreaga suprafaa a amprizei drumului si a gropilor de mprumut. 95 Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi depozitate in depozit definitiv, evitnd orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va putea fi pus ntr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale reutilizari. 96 In poriunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie ahatute prin anuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In generau daca se impune, se vor executa lucrri de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului. 97 Demolrile construciilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 ni rut iii za te . . . . , x r :. . m ... -i. : .... .. " . evacuate 98 Toate golurile ca puuri, pivnie, excavaii, gropi dupa scoaterea buturugilor si rdcinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform art.4 si compactate metodic pentru a obine gradul de compactare prevzut in tabelul nr.5, pct.b. 99 Antreprenorul nu va trece la execuia terasamentelor inainte ca dirigintele sa constate si sa accepte execuia lucrrilor pregtitoare enumerate in prezentul articol. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de antier. Art.f 0 Micarea pamantului 101 Micarea pamantului se efeetueaza prin utilizarea pamantului provenit din spturi in profilele cu umplutura al proiectului. La nceputul lucrrilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabele de micare a terasamentelor), precum si toate informaiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). 102 Excedentul de sptur ca si pamaturile din deblee care sunt improprii realizarii de ramblee in sensul prevederilor din art.4 precum si painantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie nlocuite in sensul art.4 vor fi transportate in

depozite definitive. 103 Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut. 104 Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire trebuie sa fie supusa aprobarii dirigintelui. 105 Daca apare in cursul execuiei lucrrilor ca natura pamanturilor provenind din deblee si gropi de imprumut este incompatibila cu prescripiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale relativ la calitatea si condiiile de execuie ale rambleelor, antreprenorul trebuie sa informeze dirigintele si sa-i supun spre aprobare propuneri de modificare a provenienei pamantului pentru umplutura, pe baze de msurtori si teste de laborator, demonstrnd existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata. 106 La lucrrile importante administraia drumului, daca considera necesar de a preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini poate ntocmi in cadrul caietului de sarcini speciale "Tabloul de corespondenta al pamantului" prin care se definete destinatia fiecrei naturi a pamantului provenit din deblee sau gropi de imprumut. 107 Transportul pamantului se face pe baza unui plan ntocmit de antreprenor "Tabloul micrii pamantuluDcare definete in spaiu micrile si localizarea finala a fiecrui volum izolat de pamant din debleu sau din groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de "Tabloul de corespondenta a pamantului" stabilit de administraie, daca acesta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale intinerariului de transport si prescripiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii dirigintelui in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de ncepere a lucrrilor. Art.ll Gropi de tiniut si depozite 11.1 In lipsa uno: zar in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de mprumut sau a depozitelor este lasata la latitudinea antreprenorului, sub rezerva aprobarii dirigintelui.