1

„CONSTRUIRE PENSIUNE„

MEMORIU DE PREZENTARE

BENEFICIAR

S.C. EDIL LIFT INSTALATION S.R.L

2

CUPRINS

1. DENUMIREA PROIECTULUI

2. TITULAR

2.1 NUMELE BENEFICIARULUI 2.2 ADRESA POSTALA

2.3 NUMARUL DE TELEFON, FAX, ADRESA DE E-MAIL, ADRESA WEBSITE 2.4 NUMELE PERSOANELOR DE CONTACT

3. DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1 REZUMAT AL PROIECTULUI

3.2 JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI 3.3 VALOAREA INVESTITIEI

3.4 VALOAREA INVESTITIEI

PERIOADA DE IMPLEMENTARE PROPUSA

3.5 VALOAREA INVESTITIEI

PLANSE REPREZENTAND LIMITELE AMPLASAMENTULUI

3.6

DESCRIERE A CARACT. FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT

3.7 PROFILUL SI CAPACITATILE DE PRODUCTIE 3.8 DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT 3.9 DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE ALE PROIECTULUI PROPUS 3.10 MATERII PRIME, ENERGIE SI COMBUSTIBILI UTILIZATI 3.11 RACORDAREA LA RETELELE UTILITARE EXISTENTE IN ZONA 3.12 DESCRIEREA LUCRARILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI 3.13 CAI DE ACCES 3.14 RESURSE NATURALE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE 3.15 METODE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE/DEMOLARE 3.16 PLAN DE EXECUTIE( FAZA DE CONSTRUCTIE, PUNERE IN FUNCTIUNE, EXPLOATARE, REFACERE SI FOLOSIRE ULTERIOARA 3.17 RELATIA CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SI PLANIFICATE 3.18 DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE IN CONSIDERARE 3.19 ALTE ACTIVITATI CARE POT APAREA CA URMARE A PROIECTULUI 3.20 ALTE AUTORIZATII CERUTE PENTRU PROIECT 4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE

5. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI

5.1 DISTANTA FATA DE GRANITE 5.2 LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI IN RAPORT CU PATRIMONIUL CULTURAL POTRIVIT LISTEI MONUMENTELOR ISTORICE 5.3 COORDONATELE GEOGRAFICE ALE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI 5.4 DETALII PRIVIND ORICE VARIANTA DE AMPLASAMENT CARE A FOST LUATA IN CONSIDERARE

3

6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE IN MOD SEMNIFICATIV IN PROIECT

8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZZAREA MEDIULUI

9. LEGATURI CU ALTE NORMATIVE SI / SAU PLANURI / PROGRAME / STRATEGII / DOCUMENTE DE PLANIFICARE

10. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

11. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII

12. ANEXE

13. PENTRU PROIECTELE CARE INTRA SUB INCIDENTA PREVEDERILOR ART. 28 DIN OUG NR. 57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE, APROBATA CU MODIFICARI SI COMPLETARI PRIN LEGEA NR. 49/2011

14. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZA PE APE SAU AU LEGATURA CU APELE ,MEMORIUL VA FI COMPLETAT CU URMATOARELE INFORMATII, PRELUATE DIN PLANURILE DE MANAGEMENT BAZINALE

15. CRITERIILE PREVAZUTE IN ANEXA NR. 3 LA LEGEA PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ANUMITOR PROIECTE PUBLICE SI PRIVATE ASUPRA MEDIULUI SE IAU IN CONSIDERARE, DACA ESTE CAZUL, IN MOMENTUL COMPILARII INFORMATIILOR IN CONFORMITATE CU PUNCTELE III-XIV

4

1. DENUMIREA PROIECTULUI „CONSTRUIRE PENSIUNE „

2. TITULAR

2.1 NUMELE BENEFICIARULUI

S.C. EDILLIFT INSTALATION S.R.L.

2.2 ADRESA POSTALA

Jud. Tulcea, com. Chilia Veche, str. Dunării, nr. 199 , T 96, P Cc 2684,A 2685/1, A 2685, Vh 2686 - NC 31163;

2.3 NUMARUL DE TELEFON, FAX, ADRESA DE E-MAIL, ADRESA WEBSITE

Telefon: +40 746014377; e-mail: b.sorin@edillift.ro

2.4 NUMELE PERSOANELOR DE CONTACT

BARLABOI MIREL SORIN

3. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT 3.1REZUMAT AL PROIECTULUI

Obiectul investitiei este situat in Jud. Tulcea, com. Chilia Veche, str. Dunării, nr. 199. Suprafata totala a terenului conform extras de carte funciara este de 1574 mp din acte si 1677 mp din masuratori.

Investitia ,,Pensiune Turistica” cuprinde doua constructii noi, corpul 1 destinat zonei de receptie si de servit masa (se ofera cazare si masa exclusiv pentru clientii pensiunii) si corpul 2 destinat zonei de cazare in opt camere duble.Noua investitie va beneficia de dotari noi, retele exterioare noi si amenajari exteriore noi.

Obiectivul general al proiectului este de a contribui la dezvoltarea comunei Chilia Veche, cat si a intregii regiuni, desfasurarea unei activitati profitabile si crearea unor noi oportunitati prin punerea in valore a zonei, avand ca rezultat cresterea atractivitatii zonelor turistice, cresterea fluxului de turisti si ocuparea fortei de munca.

Lucrarile efectuate vor fi: - constructia celor doua corpuri ,C1 avand regim de inaltime parter si C2 avand regim de inaltime

P+1E; - constructia unui ponton compus dintr-o punte de acces si trei pontoane secundare flotabile,

acestea reprezinta cea mai buna solutie pentru amplasamentele cu nivelul apei fluctuant, pentru

acostarea ambarcatiunilor mici.Structura si puntea pontonului este din lemn tratat, rezistent la apa,

cu balustrade de protectie din plasa avand o structura rezistenta si stabila. Flotoarele au forma

tubulara si sunt din polietilena, asigurand o durata indelungata de viata acestor pontoane plutitoare.

5

Ca dotari sunt prezente elemente de mobilier urban, constructii de lemn, toate in contextul creerii

unei atmosfere de promenada. Spatiile verzi plantate vor contribui la intregirea peisajului. Echiparea zonei consta in pergole, banci de mai multe tipuri, diverse jardiniere , o piscina

demontabila din comert cu diametrul de 6 m , un loc de joaca pentru copii, si vegetatie specifica .

3.2 JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI

Obiectivul general al proiectului este de a contribui la dezvoltarea comunei Chilia Veche, cat si a intregii regiuni, desfasurarea unei activitati profitabile si crearea unor noi oportunitati prin punerea in valore a zonei, avand ca rezultat cresterea atractivitatii zonelor turistice, cresterea fluxului de turisti si ocuparea fortei de munca.

3.3. VALOAREA INVESTITIEI

Valoarea totala a investitiei este de 200 000 euro (cu TVA).

3.4. PERIOADA DE IMPLEMENTARE PROPUSA

Durata de executie a obiectivului de investitii este de 24 luni.

3.5. PLANSE REPREZENTAND LIMITELE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI, INCLUSIV ORICE SUPRAFATA DE TEREN SOLICITATA PENTRU A FI FOLOSITA TEMPORAR ( PLANURI DE SITUATIE SI AMPLASAMENT)

Planul de situatie cu amplasamentul lucrarilor din cadrul proiectului este prezentat in Anexa.

3.6. DESCRIERE A CARACTERISTICILOR FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT, FORME FIZICE ALE PROIECTULUI (PLANURI, CLADIRI, ALTE STRUCTURI, MATERIALE DE CONSTRUCTIE ETC)

3.6.1 Date generale ale constructiilor

Pensiunea este compusa din doua corpuri, fundatiile constructiilor sunt din beton armat ,suprastructura este din lemn cu pereti tip „sandwich”,vata minerala bazaltica si panouri gipscarton (la interior) si termoizolatie din vata minerala bazaltica la peretii exteriori, 10 cm. Sarpanta este din lemn geluit si tratat ignifug cu invelitoare din stuf ignifugat. Tamplaria este din lemn de culoare ambastru.Finisajele interioare – tencuieli driscuite obisnuite de interior, cu stratul superior in vopsea lavabila iar finisajele exterioare sunt din tencuieli lavabile de culoare alb si soclu placat cu piatra gri. Statutul juridic al terenului - Amplasament: intravilanul jud. Tulcea, com. Chilia Veche, str. Dunării, nr. 199 , T 96, P Cc 2684, A 2685/1, A 2685, Vh 2686 - NC 31163; -Tipul de proprietate: Terenul este proprietatea S.C. EDIL LIFT INSTALATION S.R.L..

3.6.2 Caracteristici constructive ale lucrarilor propuse in proiect

Fundatiile constructiilor sunt din beton armat ,suprastructura este din lemn cu pereti tip „sandwich”,vata minerala bazaltica si panouri gipscarton (la interior) si termoizolatie din vata minerala bazaltica la peretii exteriori, 10 cm. Sarpanta este din lemn geluit si tratat ignifug cu invelitoare din stuf ignifugat. Tamplaria este din lemn de culoare ambastru.Finisajele interioare – tencuieli driscuite

6

obisnuite de interior, cu stratul superior in vopsea lavabila iar finisajele exterioare sunt din tencuieli lavabile de culoare alb si soclu placat cu piatra gri.

DESCRIEREA LUCRARILOR PROIECTATE Se va construi o pensiune turistica formata din doua constructii. Constructia C1 are regim de inaltime - parter cu suprafata construita de 98,48 mp si cuprinde urmatoarele incaperi: spatiu tehnic, grup sanitar , bucatarie, depozitare , receptie si sala de mese,o terasa acoperita si una neacoperita. Constructia C2 are un regim de inaltime P+1E si cuprinde urmatoarele incaperi:4 camere duble de cazare si un spatiu tehnic la parter iar la etaj un vestiar pentru personal si 4 camere duble de cazare.Aceasta constructie are o suprafata construita de 149,88 mp si suprafata desfasurata de 299,76 mp. De asemenea se propune si construirea unui ponton compus dintr-o punte de acces si trei pontoane secundare flotabile, acestea reprezinta cea mai buna solutie pentru amplasamentele cu nivelul apei fluctuant, pentru acostarea ambarcatiunilor mici.Structura si puntea pontonului este din lemn tratat, rezistent la apa, cu balustrade de protectie din plasa avand o structura rezistenta si stabila. Flotoarele au forma tubulara si sunt din polietilena, asigurand o durata indelungata de viata acestor pontoane plutitoare. Ca dotari sunt prezente elemente de mobilier urban, constructii de lemn, toate in contextul creerii

unei atmosfere de promenada. Spatiile verzi plantate vor contribui la intregirea peisajului. Echiparea zonei consta in pergole, banci de mai multe tipuri, diverse jardiniere , o piscina

demontabila din comert cu diametrul de 6 m , un loc de joaca pentru copii, si vegetatie specifica .

3.6.3 Suprafete de teren ocupate

Suprafata teren = 1.574,00 mp (din acte, 1.677,00 din măsurători) C1 (P) – zonă recepţie, luat masa, grup sanitar : S. utilă parter = 76,75 mp S. construită parter = 98,48 mp din care:

S. construită contur pereţi exteriori = 94,51 mp S. construită terasă acoperită = 3,97 mp S. construită terasă neacoperită = 54,04 mp

C2 (P+1E) – unitate cazare:

S. utila parter =84,71mp S. utila totala=169,96 mp

S. construita parter =149,88 mp din care: S. construita contur pereti exteriori = 109,61mp S. construita terasa acoperita =40,27 mp S. desfasurata = 299,76 mp din care: S. desfasurata contur pereti exteriori = 219,22 mp

S. desfasurata terasa acoperita =80,54 mp

P.O.T. rezultat= 14,81% C.U.T. rezultat= 0,24

3.7. PROFILUL SI CAPACITATILE DE PRODUCTIE

Nu este cazul pentru proiectul de fata.

3.8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT

7

Nu este cazul pentru proiectul de fata.

3.9.DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE ALE PROIECTULUI PROPUS

Nu este cazul pentru proiectul de fata.

3.10. MATERII PRIME, ENERGIE SI COMBUSTIBILI UTILIZATI

Pentru realizarea proiectului materiile prime, auxiliare si combustibilii utilizati sunt reprezentate de: pamant pentru umplutura, nisip si agregate de balastiera, agregate minerale, ciment, var, bitum, beton, cofraje, piese metalice, lemn, materiale speciale de instalatii, vopsea si aditivi, combustibili si lubrifianti necesari functionarii utilajelor si mijloacelor de transport.

Antreprenorul va alege sursele de unde vor fi procurate aceste materiale de constructie, precum si tehnologiile care vor fi folosite la executia lucrarilor. Se recomanda ca, aprovizionarea cu materiale sa se realizeze treptat, pe etape de construire, evitandu-se astfel, stocarea de materii prime pe termen lung.

Vopselurile si aditivii vor fi aduse in recipienti etansi. Recipientele goale vor fi restituite producatorului sau distribuitorului dupa caz.

Alimentarea cu combustibili a utilajelor tehnologice se va realiza la unitatile specializate.

Service-ul si reparatia utilajelor se va face in cadrul unitatilor specializate.

3.11. RACORDAREA LA RETELELE UTILITARE EXISTENTE IN

ZONA

Alimentare cu apa

Retea exterioara de alimentare cu apa potabila

Alimentarea cu apa a zonei de agrement se va face printr-un bransament nou prevazut,

dimensionat potrivit consumurilor facilitatilor din obiectiv, executat cu teava, din conducta publica

existenta pe strada Dunarii. Contorizarea consumului de apa se va face prin intermediul unui apometru DN100 mecanism

Umed si va fi amplasat intr-un camin situat la limita proprietatii, in incinta.

Reteaua din incinta asigura alimentarea cu apa pentru :

- nevoi igienico-sanitare (fantani de baut apa si grupuri sanitare pentru vizitatori) ; - irigatii spatii verzi;

Reteaua de distributie din incinta va fi realizata cu tevi pozate in sapatura, sub adancimea de inghet, intr-un strat de nisip cu grosimea de 15 cm, atat sub conducta cat si peste aceasta. Retea irigatii spatii verzi

Sistemul se compune din:

- Baterie de rezervoare de stocare cu capacitatea totala de 10 m3 (cilindric, orizontal,

subteran, din PAFSIN); - Constructie subterana , cu capac si sistem de inchidere, pentru montaj electropompa; - Electropompa cu turatie variabila Q= 6,3 l/s; H= 60 mH2O; 7,5 kw si recipient de hidrofor; - Retea de conducte de distributie din PEHD Pn10;

8

- Controllere, senzori de ploaie, electrovane, aspersoare statice, duze, aspersoare rotative,

tablou de comanda si control, accesorii etc. .

Rezervorul este alimentat cu apa din reteaua de apa potabila din

incinta. Instalatia va asigura o intensitate de stropire de min. 1,5-2

l/m2.

Sistemul de stropire functioneaza automat, alternand functionarea sectoarelor de stropire cu ajutorul unui programator orar. Dotari de inverventii in caz de incendiu

Pentru cele doua cladiri au fost prevazute dotari PSI pentru prima interventie in caz de incendiu, care au rolul de a localiza si stinge un eventual incendiu. Evacuarea apelor uzate Retea exterioara de canalizare menajera; Apele uzate menajere sunt colectate si evacuate in bazinul betonat vidanjabil propus.

S-a prevazut o retea de canalizare pluviala in incinta, care colecteaza apele pluviale :

- de pe suprafata de alei necarosabile parc - de pe drumul de acces carosabil. Alimentarea cu energie electrica :

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza din reteaua electrica de tensiune existenta a distribuitorului local de energie electrica conform avizului tehnic de racordare.

Beneficiarul va solicita distribuitorului local de energie electrica realizarea unui studiu de solutie pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului .

3.12.DESCRIEREA LUCRARILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI IN ZONA AFECTATA DE EXECUTIA INVESTITIEI

Activitatea de realizare a lucrarilor de creare a infrastructurii de agrement a zonei va implica activitati de readucere la starea initiala a suprafetelor ocupate temporar. Dupa finalizarea lucrarilor, eventualele zone ocupate temporar de proiect vor fi curatate, iar terenul readus la starea initiala.

Deseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare corespunzatoare. Se vor evita potentialele efecte negative asupra factorilor de mediu sol.

In orice caz toate lucrarile vor fi executate sub stricta supraveghere a dirigintelui de santier, iar dupa terminarea lucrarilor de constructie se vor executa lucrari pentru dezafectarea organizarilor de santier si a bazelor de productie si refacerea zonei si redarea in circuitul natural, cum ar fi:

▪ demontarea constructiilor si structurilor specifice organizarilor de santier;

▪ retragerea de pe amplasamente a utilajelor de constructii si transport se va face controlat si esalonat pentru un impact minim asupra mediului;

▪ colectarea si transportul de pe amplasament a deseurilor rezultate din activitatea de constructie si cele conexe se va face prin intermediul firmelor specializate;

▪ deseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare corespunzatoare precum si o asigurare corespunzatoare a starii tehnice a utilajelor folosite pentru depozitare.

9

3.13. CAI NOI DE ACCES SAU SCHIMBARI ALE CELOR EXISTENTE Lucrarile proiectului nu includ realizarea de noi cai de acces in zona amplasamentului s-au modificarea celor existente.

3.14. RESURSE NATURALE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE

Resursele naturale pentru realizarea proiectului sunt agregate minerale (nisip, pietris, piatra sparta) provenite din cariere si balastiere autorizate sa desfasoare astfel de activitati.

Nu vor fi folosite resurse naturale din interiorul ariilor naturale incluse in reteaua ecologica Natura 2000 din zona amplasamentului proiectului, toate materialele necesare realizarii proiectului se vor achizitiona din surse autorizate.

Cel mai probabil aprovizionarea cu piatra sparta, nisip si pietris in vederea realizarii investitiei se va realiza pe apa urmand ca descarcarea acestora sa se efectueze in locuri special amenajate, cat mai aproape de amplasamentul lucrarilor. Decizia finala privind provenienta acestora va apartine constructorului care va selecta balastiere si cariere autorizate si de unde transportul asociat se va putea efectua cu un minim al impactului economic si de mediu. In perioada de functionare a obiectivului nu sunt necesare consumuri de resurse naturale in afara lucrarilor de reparatii capitale sau intretinere. Se vor utiliza materiale de constructii prietenoase cu mediul, nepoluante si nontoxice si care au fost obtinute prin tehnologii curate (vopsele fara compusi organici volatili (COV) ; materiale naturale non-toxice, materiale fara metale grele, cleiuri fara COV).

3.15. METODE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE/DEMOLARE

Se va construi o pensiune turistica formata din doua constructii. Constructia C1 are regim de inaltime - parter cu suprafata construita de 98,48 mp si cuprinde urmatoarele incaperi: spatiu tehnic, grup sanitar , bucatarie, depozitare , receptie si sala de mese,o terasa acoperita si una neacoperita. Constructia C2 are un regim de inaltime P+1E si cuprinde urmatoarele incaperi:4 camere duble de cazare si un spatiu tehnic la parter iar la etaj un vestiar pentru personal si 4 camere duble de cazare.Aceasta constructie are o suprafata construita de 149,88 mp si suprafata desfasurata de 299,76 mp. De asemenea se propune si construirea unui ponton compus dintr-o punte de acces si trei pontoane secundare flotabile, acestea reprezinta cea mai buna solutie pentru amplasamentele cu nivelul apei fluctuant, pentru acostarea ambarcatiunilor mici.Structura si puntea pontonului este din lemn tratat, rezistent la apa, cu balustrade de protectie din plasa avand o structura rezistenta si stabila. Flotoarele au forma tubulara si sunt din polietilena, asigurand o durata indelungata de viata acestor pontoane plutitoare. Ca dotari sunt prezente elemente de mobilier urban, constructii de lemn, toate in contextul creerii

unei atmosfere de promenada. Spatiile verzi plantate vor contribui la intregirea peisajului. Echiparea zonei consta in pergole, banci de mai multe tipuri, diverse jardiniere , o piscina

demontabila din comert cu diametrul de 6 m , un loc de joaca pentru copii, si vegetatie specifica .

10

3.16.PLAN DE EXECUTIE (FAZA DE CONSTRUCTIE, PUNERE IN FUNCTIUNE, EXPLOATARE, REFACERE SI FOLOSIRE ULTERIOARA)

Durata totala de realizare a obiectivului este de 24 de luni.

Este foarte importanta coordonarea judicioasa a Contractorului pentru realizarea lucrarilor la calitatea ceruta si in timpul de executie preconizat. Prezentul proiect este de natura tehnologica prin esenta lui, astfel incat implica o foarte buna organizare in ceea ce priveste inceperea, finalizarea si alternanta etapelor de executie.

Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, zonele ocupate temporar de amenajarile specifice vor fi aduse la starea initiala. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE DE EXECUTIE:

INVESTITIE " CONSTRUIRE PENSIUNE”

anul 1 anul 2

trimestrul 1 trimestrul 2 trimestrul 3 trimestrul 4 trimestrul 1 trimestrul 2 trimestrul 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

1.EXECUTIE

1.1.Asigurare utilitati 1.2. Organizare santier

1.3.Structura

1.4.Arhitectura

1.5.Instalatii

1.6.Dotari

1.7.Mobilier

2. Receptie

11

3.19.ALTE ACTIVITATI CARE POT APAREA CA URMARE A PROIECTULUI

Implementarea proiectului va duce la revitalizarea si imbunatatirea aspectului amplasamentului de proiect si vecinatatilor prin transformarea zonei si va oferi un potential de agrement zonelor invecinate.

ALTE AUTORIZATII CERUTE PENTRU PROIECT

A fost obtinut Certificatul de Urbanism nr. 185 din data de 21.12.2018. Prin CU au fost solicitate urmatoarele avize si acorduri:

• Alimentare cu apa • Canalizare • Alimentare cu energie electrica • Salubritate • Sanatatea populatiei • Aviz Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor • Avizul Autoritatii Nationale pentru Turism • Acord legal detinatori de terenuri • Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului

4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE NECESARE Nu este cazul

5. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI

5.1. DISTANTA FATA DE GRANITE PENTRU PROIECTELE CARE CAD SUB INCIDENTA CONVENTIEI PRIVIND EVALUAREA

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXTUL TRANSFRONTIERA, ADOPTATA LA ESPOO LA 25 FEBRUARIE 1991, RATIFICATA PRIN LEGEA NR. 22/2001 CU MODIFICARILE ULTERIOARE

Proiectul studiat nu cade sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context de transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr.22/2001.

5.2. LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI IN RAPORT CU PATRIMONIUL CULTURAL POTRIVIT LISTEI MONUMENTELOR ISTORICE ACTUALIZATA PERIODIC SI PUBLICATA IN MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI SI A REPERTORIULUI ARHEOLOGIC NATIONAL INSTITUIT PRIN OG NR. 43/2000 PRIVIND PROTECTIA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC SI DECLARAREA UNOR SITURI ARHEOLOGICE CA ZONE DE INTERES NATIONAL, REPUBLICATA, CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE

Nu este cazul

12

HARTI , FOTOGRAFII ALE AMPLASAMENTULUI CARE POT OFERI INFORMATII PRIVIND CARACTERISTICILE FIZICE ALE MEDIULUI, ATAT NATURALE CAT SI ARTIFICIALE SI ALTE INFORMATII

Obiectul investitiei este situat in Jud. Tulcea, com. Chilia Veche, str. Dunării, nr. 199. In zona exista circulatie rutiera insa acces in comuna Chilia Veche se poate face si pe apa.

5.3. COORDONATELE GEOGRAFICE ALE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI, CARE VOR FI PREZENTATE SUB FORMA DE VECTOR FORMAT DIGITAL CU REFERINTA GEOGRAFICA, IN SISTEM DE PROIECTIE NATIONALA STEREO 1970

Coordonate STEREO 70 pentru proiect sunt:

5.3.1. Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament cat si in zone adiacente acestuia A fost emis de catre Consiliul Judetean Tulcea, Certificatul de urbanism nr. 185 / 21.12.2018.

Regimul juridic: - Terenul se afla situat in intravilanul localitatii Chilia Veche,str. Dunarii, nr. 199, judetul Tulcea - Terenul se afla in proprietatea S.C. EDIL LIFT INSTALATION S.R.L. conform Contract de Vânzare autentificat cu numărul 2415 / 30.08.2017

Regimul economic: - Folosinta actuala: Cc, A, Vh

Regimul tehnic

Conform PUG aprobat si a Regulamentului Local de Urbanism, amplasamentul este situat in intravilanul comunei Chilia Veche, in zona L – zona de locuit, subzona L1a – locuire traditionala in tesut urban constituit. Pe teritoriul comunei Chilia Veche sunt situri Natura 2000. Functiuea dominanta a zonei este cea rezidentiala – locuire traditionala.

Functiuni complementare: cazare turistica, alimentatie publica, locuire sezoniera, case de vacanta, comert de proximitate cu suprafata redusa, agricultura ( desfasurata pe suprafete mici ), anexe gospodaresti.

Utilizari admise: locuinte individuale, permanente sau sezoniere,case de vacanta in constructii principale avand suprafata construita la sol de maxim 200 mp. Structuri de cazare cu maxim 20 de

13

camere, pensiuni si moteluri cu maxim 10 camere. Dotari pentru alimentatie publica asociate structurilor de cazare. Anexe gospodaresti. Utilizari admise cu conditionari: functiuni comerciale, alimentatie publica si servicii profesionale, cu conditia ca suprafata desfasurata aferenta acestora sa reprezinte maxim 25% din suprafata desfasurata totala a constructiilor de pe teren (exclusiv anexe si constructii provizorii). Locuinte individuale, permanente sau sezoniere , case de vacanta si constructii principale cu suprafata construita la sol pana la 300mp si inaltimea constructiilor de 7,0 m la coama acoperisului (echivalentul a doua niveluri supraterane, din care unul in mansarda – P+M) cu exceptia edificiilor cu caracter de unicat – foisoare, belvedere.Cazare turistica in locuinte traditionale (agroturism), maxim 5 camere.

Utilizari interzise: structuri de cazare: hoteluri cu mai mult de 20 de camere, pensiuni si moteluri cu mai mult de 10 camere. Cresterea si exploatarea animalelor domestice si de agrement.Activitati poluante de orice fel, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat. Activitati productive, depozitare en gros, depozitare in aer liber pe platforme sau depozitare de materiale toxice sau poluante. Activitati care degradeaza cadrul natural existent si conduc la disparitia vegetatiei. Amplasarea constructiilor fata de aliniament: minim 24,0 m din axul drumului pentru cladirile amplasate pe parcele adiacente drumurilor judetene (DJ); minim 7,0 m din axul strazilor; minim 5,5 m din axul strazilor secundare. Aceste distante trebuie sa se pastreze pe intreaga lungime a alinieriii cladirii. La intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea unghiului dintre strazi.

Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela: pe aceeasi parcela se pot amplasa maxim doua constructii principale distincte.Construirea a mai mult de doua constructii principale distincte pe aceeasi parcela este conditionata de intocmirea unui P.U.Z. , avizat si aprobat.Distanta dintre doua constructii principale distincte pe aceeasi parcela va fi mai mare decat inaltimea la cornisa a celei mai inalte dintre ele si nu poate fi mai mica de ½ inaltimea la cornisa a celei mai inalte constructii. Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor: constructiile se pot amplasa in regim izolat sau cuplat pe una dintre limitele de proprietate.Nu este permisa amplasarea de locuinte insiruite, care nu este caracteristica zonei.Distanta dintre constructia principala si oricare dintre limitele laterale ale parcelei va fi de ½ din inaltimea la strasina a cladirii, dar nu mai putin de 3,0 m. Aceasta prevedere nu se aplica limitelor de proprietate pe care se realizeaza cuplarea constructiilor.Distanta minima dintre constructia principala si limita posterioara a parcelei va fi de 5,0 m si 3,0 m pentru anexe gospodaresti.Se va asigura distanta minima necesara interventiilor in caz de incendiu.

5.3.2. Politici de zonare si de folosire a terenului

Zonarea si folosirea terenului corespunde destinatiei stabilite prin planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului

5.3.3. Areale sensibile

Pe teritoriul comunei Chilia Veche sunt situri Natura 2000.

5.4.DETALII PRIVIND ORICE VARIANTA DE AMPLASAMENT CARE A FOST LUATA IN CONSIDERARE

Nu este cazul

14

6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI, IN LIMITA INFORMATIILOR DISPONIBILE

A. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

Pentru realizarea proiectului, beneficiarul va acorda contractul de executie unui antreprenor. In conditiile prevederilor legale si a termenilor contractuali, acesta va realiza Planul de management de mediu, document care contine masurile de reducere a impactului de mediu pe toata durata de viata a investitiei: executie (constructie), functionare si dezafectare.

6.1 PROTECTIA CALITATII APELOR

6.1.1 Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

In perioada de executie a lucrarilor propuse sursele posibile de poluare a apelor sunt cauzate de executia propriu-zisa a lucrarilor si traficul de santier.

Manipularea si punerea in operare a materialelor de constructie (beton, bitum,agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie, se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului. Manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diferite tipuri de materiale sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor deversari accidentale in acestea.

Dat fiind volumul redus al materialelor ce se vor folosi nu pot rezulta cantitati importante de asemenea pulberi deversate. Nu se va admite evacuarea apelor uzate neepurate in emisari naturali.

Ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile si astfel, indirect, acestea ajung in cursurile de ape.

In ceea ce proveste organizarea de santier, se recomanda amplasarea acestuia intr-un singur

amplasament pentru a nu se ocupa suprafete de teren natural, cat mai aproape de drumul de

legatura cu orasul.

Apele subterane, pot resimti de asemenea influenta activitatilor care se vor desfasura in santier, in special la nivelul acviferului freatic, datorita lucrarilor de excavatii. Trebuie sa se tina seama de protejarea acviferului freatic, pentru a se evita aparitia drenajului si orice accidente care ar putea duce la contaminarea acviferului freatic cu produse petroliere.

Pe perioada de exploatare sursele de poluare a apei pot fi:

• produsele poluante din activitatea exploatarii ambarcatiunilor cu motor (apa uzata de santina, apa „gris”); • pompa de alimentare cu carburanti a ambarcatiunilor; • poluantii apei din activitatea de epurare a apelor uzate; • deversari in emisar a substantelor toxice si/sau periculoase rezultate din accidente de pe canale.

Se apreciaza ca evacuarea apelor uzate epurate nu va conduce la probleme deosebite privind dispersia poluantilor in mediile acvatice.

Valori maxime admise pentru evacuarea apelor uzate:

Indicatori apa

Valori admise conform Valori admise conform

NTPA 001/2005

NTPA 002/2005

Materii in suspensii 35 mg/l 350 mg/l

15

CCO –Cr 125 mg O2/l 500 mg O2/l

Plumb 0,2 mg/l 0,5 mg/l

Zinc 0,5 mg/l 1,0 mg/l

Produse petroliere 5 mg/l 20 mg/l

6.1.2 Colectarea si evacuarea apelor uzate

In perioada de executie a lucrarilor

Se recomanda constructorului urmatoarele masuri pentru colectarea apelor uzate in perioada de executie:

• depozitarea materialului dragat sa se faca strict in amplasamentul lucrarilor astfel incat sa nu afecteze alte suprafete de teren sau lucii de apa din zona; • utilizarea de produse din piatra sortate si spalate cu un continut foarte redus de parti fine levigabile; • deseurile rezultate de la utilaje si apele de santina sa fie evacuate in mod controlat, respectiv sa fie

predate unor unitati specializate in preluarea, depozitarea si neutralizarea acestor tipuri de deseuri.

• evitarea alegerii amplasamentului organizarii de santier in apropierea lacului si a canalelor; • evitarea deversarii de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata sau subterane; • se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea utilajelor in preajma lucurilor de apa (lacuri, canale); • demararea unor masuri imediate de inlaturare a poluantilor rezultati ca urmare a accidentelor in care sunt implicate substante toxice si periculoase; • intretinerea si mentinerea in stare de functionare a sistemului de drenaj pentru preluarea apelor pluviale; • se vor prevedea interventii operative in caz de poluare accidentala cauzata de scurgeri semnificative a

unor substante chimice lichide si usor antrenabile in apele de suprafata si subterane lucrarilor executate

precum si mentinerea in stare buna de functionare a obiectivului.

• pentru eliminarea pericolului infestarii cu produse petroliere a apei este necesara intretinerea

corespunzatoare a utilajelor, iar alimentarea cu combustibili si schimburile de ulei sa se realizeze in centre specializate. • se vor folosi material absorbante, in cazul scurgerilor de combustibil, uleiuri si alte substante cu potential poluator • instruirea angajatilor care deserves utilajele implicate in vederea exploatarii corecte a acestora si de actiune in cazul aparitiei de poluari accidentale Se vor respecta conditiile impuse din avizele solicitate.

16

6.2 PROTECTIA CALITATII AERULUI

6.2.1 Surse de poluanti pentru aer, poluanti, inclusiv surse de mirosuri

In perioada de constructie a lucrarilor, activitatile din santier pot avea un impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora. Pe toata perioada de desfasurare a lucrarilor de executie propuse, utilajele folosite vor reprezenta un factor de poluare a aerului, prin noxele rezultate din arderea carburantilor (monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi volatile usoare, pulberi, etc.). In plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesare a fi puse in opera implica utilizarea de autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului. Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi grupate dupa cum urmeaza: ▪ activitatea utilajelor pentru punerea in opera a lucrarilor;

▪ punerea efectiva in opera a lucrarilor (sapaturi, excavatii, drenari)

▪ transportul materialelor, prefabricatelor, personalului;

▪ manipularea materialelor; Poluarea specifica activitatii utilajelor si circulatiei vehiculelor se poate estima dupa: ▪ consumul de carburanti (substante poluante: NOx, CO2, CO, compusi organici volatili non

metanici, metale grele, particule materiale din arderea motorinei etc.);

▪ aria pe care se desfasoara aceste activitati (substante poluante – particule materiale in suspensie si sedimentabile);

▪ distantele parcurse (substante poluante - particule materiale ridicate in aer de pe suprafata drumurilor). Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti, intretinere si reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport este redusa si poate fi neglijata , aceste activitati desfasurandu-se la operatorii economici autorizati. Nu se iau in considerare emisiile de particule rezultate prin eroziunea vantului din depozitele de agregate, din circulatia mijloacelor de transport si activitatea utilajelor, aceste emisii fiind apreciate global in cadrul activitatii utilajelor de constructie si mijloacelor de transport. Se apreciaza ca emisiile in aer pe perioada de construire sunt reduse si afecteaza arii reduse. Aceste arii pot face obiectul monitorizarii in timpul executiei.

In perioada de operare sursele principale de poluare a aerului specifice sunt reprezentate de arderea carburantilor in motoarele utilajelor portuare, mijloacelor de transport si emisiile de praf generate de circulatia vehiculelor pe drumurile portuare.

Pentru reducerea impactului asupra mediului se vor utiliza utilaje in buna stare de functionare pe toata perioada de executie a lucrarilor.

6.2.2 Instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera

17

Avand in vedere ca sursele de poluare asociate activitatilor care se vor desfasura in faza de executie sunt surse libere, mobile, deschise si au cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului impurificat si a gazelor reziduale.

Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu dotari moderne care sa reduca emisia de noxe in aer, apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un singur amplasament este benefica, diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare controlata si corecta. De asemenea, se recomanda constructorului urmatoarele masuri pentru perioada de executie: ▪ amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deseurilor;

▪ alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face in statii de alimentare centralizate special agrementate in acest sens;

▪ activitatile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor;

▪ verificarea periodica a utilajelor si mijloacelor de transport in ceea ce priveste nivelul de emisii de monoxid de carbon si a altor gaze de esapament. Utilajele vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. In acest sens, unitatile de constructii vor trebui sa se doteze cu aparatura de testare necesara si sa efectueze reviziile la utilajele si mijloacele de transport.

▪ este utila monitorizarea calitatii aerului in cadrul santierului, in principal a poluarii cu pulberi.

▪ pentru materialele inerte, stropirea cu apa reprezinta o solutie de reducere a antrenarii de vant a particulelor fine.

▪ folosirea prelatelor este indicata pentru protectia temporara a unor depozite de materiale la actiunea vantului.

Emisiile de poluanti in atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru (in principiu 8-10 ore/zi), putand prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta.

Se recomanda folosirea utilajelor si mijloacelor de transport dotate cu motoare Diesel, care nu produc emisii de Pb si emit cantitati reduse de CO.

In perioada de exploatare singura sursa de poluare a aerului este reprezentata de traficul ambarcatiunilor cu motor si cel auto, reprezentand surse de poluare mobile. Pentru diminuarea emisiilor nu se pune problema unor instalatii pentru colectarea - epurarea - dispersia in atmosfera a gazelor reziduale.

6.3 PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

6.3.1 Surse de zgomot si de vibratii

In conditii de activitate normala, nivelul de zgomot in zona lucrarilor si la limita acestora este mai mic decat nivelul de zgomot admisibil.

Procesele tehnologice de executie a lucrarilor implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate.

Aceste utilaje in lucru reprezinta surse de zgomot si vibratii. Pentru perioada de construire, zgomotul la

sursa si cel de camp apropiat au caracteristici acustice corespunzatoare naturii si dispunerii utilajelor.

In perioada de executie, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza:

▪ in fronturile de lucru, zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii specifice lucrarilor (curatiri in amplasament, excavari, umpluturi, compactari, dragari, etc.) la care se adauga aprovizionarea cu materiale.

▪ pe traseele din santier si din afara lui, zgomotul este produs de circulatia autovehiculelor si a ambarcatiunilor cu motor care transporta materiale necesare pentru executia lucrarilor.

18

Estimarile privind nivelurile de zgomot si distantele la care se inregistreaza acestea, pornesc de la valorile de putere acustica inregistrate pentru diverse echipamente utilizate la constructie si de numarul acestora. O lista a tipurilor de echipamente utilizate si valorile acustice asociate acestora este prezentata in cele ce urmeaza:

▪ buldozer: Lw ~ 115 dB(A);

▪ incarcatoare: Lw ~ 112 dB(A);

▪ excavator: Lw ~ 117 dB(A);

▪ compactoare: Lw ~ 105 dB(A);

▪ screpere: Lw ~ 110 dB(A);

▪ basculante Lw ~ 107 dB(A);

▪ finisoarer: Lw ~ 115 dB(A);

▪ autogreder: Lw ~ 112 dB(A).

Referitor la vibratii, acestea sunt generate de echipamentele de mare tonaj.

In perioada de exploatare singura sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de surse mobile - traficul rutier si cel de pe ape.

6.3.2 Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor se vor realiza astfel incat sa fie respectate conditiile impuse de STAS 10009/1988 si STAS 6156/1986. Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88 este de 50dB. In apropierea locuintelor nivelul echivalent continuu (Leq), masurat la 3m de peretele exterior al locuintei si la 1,5m inaltime de sol, nu trebuie sa depaseasca 50dB (A) si curba de zgomot de 45. In timpul noptii (orele 22,00-06,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei. Pentru a fi respectate valorile admisibile mentionate anterior, este necesar ca organizarea de santier si traficul mijlocelor de lucru din si inspre santier, sa fie executate pe cat posibil la distante de 200-300m de zonele locuibile. Se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in timpul executiei lucrarilor:

▪ limitarea traseelor ce strabat zonele sensibile de catre utilajele si autovehiculele cu mase mari si emisii sonore importante;

▪ organizarea de santier vor fi amplasata pe cat posibil in afara zonelor sensibile (zone locuite);

▪ amplasarea unor constructii ale santierului (ex. depozitele de materii prime), sa se faca astfel incat acestea sa reprezinte ecrane intre santier si zonele locuite;

▪ intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de constructie, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor;

▪ intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de preparare a betoanelor;

▪ se recomanda lucrul numai in perioada de zi, respectandu-se perioada de odihna a localnicilor;

▪ in cazul unor reclamatii din partea populatiei se vor modifica pe cat posibil traseele de circulatie;

▪ esalonarea judicioasa a activitatilor de constructie si reducerea perioadelor de activitate simultana a mai multor surse generatoare de zgomote de intensitate ridicata;

▪ monitorizarea acustica a amplasamentului si adoptarea masurilor adecvate de reducere a impactului acustic, daca este cazul.

19

In perioada de executie, in fronturile de lucru si pe anumite sectoare, pe perioade limitate de timp, nivelul de zgomot poate atinge valori importante, fara a depasi 90 dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade de maxim 10 ore. Aceste niveluri se incadreaza in limitele acceptate de normele de protectia muncii. In apropierea zonelor sensibile nu se va amplasa organizarea de santier, iar perioada de executie trebuie redusa, astfel incat afectarea receptorilor protejati datorita nivelului de zgomot si vibratii generat de lucrarile de constructii sa fie cat mai redusa.

Dupa cum a fost precizat mai sus, vor trebui respectate limitele admisibile privind nivelurile de zgomot prevazute in STAS 10009/1988 si STAS 6156/1986. Limitele prevazute sunt:

Niveluri admisibile de zgomot: Locatie Nivel de zgomot Valoarea curbei de zgomot Leq dB (A) Cz, dB

Zonele rezidentiale (la 2m fata 50 45

de cladire)

Zone industriale 65 60

Parcari auto 90 85

Alte masuri aplicabile pentru reducerea nivelului de zgomot pentru potentiali receptori afectati sunt:

- Reducerea vitezei vehiculelor si ambarcatiunilor.

6.4 PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR

6.4.1 Surse de radiatii

Activitatile ce urmeaza a se desfasura pe amplasament precum si elementele din dotare nu genereaza si nu contin surse de radiatii calorice, radiatii UV si radiatii ionice.

6.4.2 Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva

radiatiilor - Nu este cazul.

6.5 PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

6.5.1 Surse de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice

Structura solului (respectiv stratul de suprafata) se va modifica prin aparitia noilor straturi realizate cu material de umplutura (din dragaje), piatra , pavaje , mixturi asfaltice , spatii verzi etc.

In perioada de executie a lucrarilor, sursele posibile de poluare a solului sunt cauzate de executia propriu-zisa a lucrarilor, traficul de santier si organizarea de santier.

Principalele surse de poluare a solului in perioada de executie sunt reprezentate de:

▪ depozitarea necontrolata si pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din activitatile de constructii;

▪ depozitarea necorespunzatoare, direct pe sol, a deseurilor rezultate din activitatea de constructii poate determina poluarea solului si a apelor subterane prin scurgeri directe sau prin spalarea acestor deseuri de catre apele pluviale;

▪ depunerea pulberilor si a gazelor de ardere din motoarele cu ardere interna a utilajelor si spalarea acestora de catre apele pluviale, urmate de infiltrarea in subteran;

▪ scapari accidentale sau neintentionate de carburanti, uleiuri, substante chimice sau alte materiale poluante, in timpul manipularii acestora.

20

Poluantii emisi in timpul perioadei de executie se regasesc in marea lor majoritate in solurile din vecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfasoara activitati in perioada de executie. Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele betonate si colectati in apa pluviala ulterior decantata.

Potentialul impact asupra subsolului si apei subterane datorat activitatilor de constructie sunt similare celor pentru sol, necesitand aceleasi tipuri de masuri pentru controlul acestora, care vor minimiza amploarea fenomenelor de contaminare.

Digul de aparare, depozitarea materialului de umplutura rezultat din dragaje va acoperi si distruge partial

vegetatia existenta pe malul senalului de acces si diguri, impreuna cu fauna al carei habitat o reprezinta.

Suprafetele afectate de lucrarile mentionate nu vor fi foarte extinse, astfel incat pierderile sa fie reduse (din punct de vedere cantitativ) la minim, cu pastrarea capacitatii de regenerare a vegetatiei.

In perioada de functionare poluantii care caracterizeaza calitatea aerului in perioada de exploatare, rezultati ca urmare a traficului auto, naval si, prin depunerea lor, sunt responsabili si pentru poluarea

solului. Dintre acestia, NOX, SO2 si metalele grele (in special Pb) sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului.

Precipitatiile, odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si depunerea acestora pe sol, spala si solul, ajutand la transportul poluantilor spre emisari. Totodata precipitatiile favorizeaza si poluarea solului in adancime precum si a apei freatice.

6.5.2 Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului

In perioada de executie, impactul asupra solului, subsolului si apelor subterane poate fi diminuat prin urmatoarele masuri:

▪ activitatile care implica intretinerea si eventuale reparatii ale utilajelor si mijloacelor auto vor fi executate de catre operatorii economici specializati si se vor realiza cu precadere in centre specializate;

▪ personalul care deserveste utilajele si mijloacele de transport va verifica functionarea acestora si va anunta administratorul societatii asupra oricarei defectiuni aparute;

▪ se vor folosi materiale absorbante, in cazul scurgerilor de combustibili, uleiuri si alte substante cu potential poluant;

▪ depozitarea provizorie a materialelor excavate pe suprafete cat mai reduse, se va delimita fizic, cu

exactitate, ampriza, astfel incat sa nu se produca distrugeri inutile ale terenurilor adiacente

▪ colectarea si evacuarea perioadica a deseurilor provenite din activitatile de santier

▪ deseurile vor fi indepartate din amplasamentul proiectului prin intermediul unei firme specializate, cele reciclabile vor fi valorificate

▪ se va preveni erodarea solului, spatiile decopertate vor fi limitate la minimul necesar si vor fi recopertate in cel mai scurt timp posibil dupa finalizarea lucrarilor

▪ la finalizarea lucrarilor, toate utilajele, materialele de constructie si deseurile vor fi indepartate din amplasamentul proectului.

6.6 PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

4.6.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Proiectul nu va afecta habitate si specii protejate, tinand cont ca lucrarile prevazute in prezentul proiect sunt

pe un teren antropizat. Pe termen lung impactul va fi unul pozitiv avand in vedere lucrarile realizate.

Pe suprafata afectata de proiect nu au fost identificate zone optime pentru speciile de pasari protejate in cadrul ariilor protejate Natura 2000.

21

Zgomotul produs de utilajele si echipamentele utilizate pentru realizarea lucrarilor genereaza impact asupra faunei din zona.

Suprafetele afectate de lucrarile mentionate nu vor fi foarte extinse, astfel incat pierderile sa fie

reduse (din punct de vedere cantitativ) la minim, cu pastrarea capacitatii de regenerare a vegetatiei.

In perioada de executie, lucrarile de constructie pot contribui la anumite perturbari ale echilibrelor ecologice, in conditiile nerespectarii masurilor de protectie a mediului.

In perioada de executie principale sursele de poluare cu impact negativ asupra mediului sunt:

▪ activitatile de santier - ocuparea temporara de terenuri, poluarea potentiala a solului, depozitele temporare de deseuri etc. Toate acestea au efecte negative asupra vegetatiei in sensul reducerii suprafetelor.

▪ zgomotul, circulatia personalului si utilajelor – factori perturbatori pentru fauna terestra si acvatica.

Apreciem ca pe masura realizarii lucrarilor proiectate si inchiderii fronturilor de lucru aferente, calitatea

factorului de mediu biodiversitate va reveni la parametrii anteriori celor din perioada de executie.

6.6.2 Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate

In vederea diminuarii generarii de poluanti in perioada de executie si a impactului asupra biodiversitatii, se propun urmatoarele masuri de reducere: ▪ se va respecta graficul de lucrari si se vor limita traseele si programul de lucru pentru a limita

impactul asupra florei si faunei specifice;

▪ se vor utiliza suprafeta de teren alocata organizarii de santier si lucrarilor de constructie astfel incat sa

nu fie ocupate suprafete suplimentare si pentru a se proteja vegetatia specifica amplasamentului;

▪ nu se vor depozita necontrolat materialele rezultate (vegetatie, pamant etc);

▪ se va realiza reconstructia ecologica a tuturor terenurilor afectate temporar, la finalizarea lucrarilor de executie si redarea acestoar folosintelor initiale;

▪ colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deseurilor in scopul evitarii atragerii animalelor, imbolnavirii sau accidentarii acestora;

▪ deseurile vor fi colectate si depozitate selectiv in cadrul organizarii de santier in spatii special amenajate si dotate cu pubele de unde vor fi preluate de catre o firma specializata in baza unui contract;

▪ apele uzate generate in cadrul organizarii de santier vor fi colectate in fose vidanjabile care vor fi golite periodic prin intermediul unei firme specializate;

▪ prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor si a speciilor de flora si fauna;

▪ evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activitatea de constructie (vegetatie, pamant etc);

▪ prevenirea compactarii solului in zonele de depozitare;

▪ interzicerea depozitarii materialelor de constructii si a deseurilor direct pe sol;

▪ vor fi folosite utilaje si mijloace de transport silentioase pentru a diminua zgomotul datorat activitatii de constructie care alunga speciile de animale (inclusiv pasarile), precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;

▪ verificarea zilnica a utilajelor si echipamentelor utilizate;

22

▪ interzicerea intrarii in santier a utilajelor si echipamentelor care nu sunt etanse si pierd produs petrolier;

▪ spalarea masinilor si realizarea reparatiilor la utilaje si mijloace de transport doar in incinte specializate si autorizate;

▪ transportul materialelor pulverulente la punctul de lucru se va realiza numai in stare umeda sau acoperite pentru a evita pierderile de particule in timpul transportului;

▪ managementul corespunzator atat al materialelor folosite (inclusiv a combustibililor si a celorlalte tipuri de materiale ce ar putea contine substante/compusi toxici) cat si al deseurilor in vederea evitarii eventualelor scurgeri pe sol care sa duca la modificarea calitatii acestuia;

▪ orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri etc) va fi imediat neutralizata si va fi adusa la cunostinta autoritatilor competente pentru protectia mediului.

Spatiile verzi vor fi completate prin plantari ulterioare, cu material arboricol specific zonei, dar si cu arbori si arbusti decorativi, amplasati dupa caz, si in jardiniere, pentru diversificarea aspectului zonei verzi.

Avand in vedere masurile recomandate pentru diminuarea impactului asupra biodiversitatii in zona, care reduc stresul si afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram ca acestea sunt cele mai potrivite in situatia data.

Pe intreaga perioada de desfasurare a lucrarilor, se recomanda monitorizarea tuturor factorilor de mediu in vederea asigurarii conditiilor optime de conservare pentru toate speciile ce formeaza habitatul celor doua situri.

Impactul lucrarilor asupra ecosistemului acvatic pot fi diminuate prin mentinerea posibilitatilor de refugiu in vecinatatea amplasamentului afectat de lucrari si prin evitarea inceperii lucrarilor de dragare in perioadele de depunere a icrelor.

In perioada de operare se recomanda un management adecvat al tuturor tipurilor de deseui, in special al celor menajere.

6.8 PREVENIREA SI GESTIONAREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT IN TIMPUL REALIZARII PROIECTULUI/ IN TIMPUL EXPLOATARII, INCLUSIV ELIMINAREA

Deseurile ce vor aparea cu ocazia desfasurarii lucrarilor de constructie se clasifica in

urmatoarele tipuri – functie de etapele de implementare a proiectului: ➢ In faza de constructie

o Deseuri menajere

▪ Provenite de la personalul care lucreaza

o Deseuri tehnologice

▪ Provenite de la lucrarile de constructive

➢ In faza de operare

o In aceasta faza nu se vor genera deseuri in cantitati semnificative. Deseurile generate in zona vor fi colectate in cosuri de gunoi/pubele.

6.8.1 Lista deseurilor (clasificate si codificate in conformitate cu prevederile

legislatiei europene si nationale privind deseurile), cantitati de deseuri generate

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si

23

pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor.

In scopul realizarii unui bun management al deseurilor si respectarea prevederilor legale in vigoare, atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada de exlpoatare a portului se va nominaliza persoana responsabila cu protectia mediului si gestionarea deseurilor.

Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza “Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” prezentata in anexa 2 a H.G. 856/2002.

Principalele tipuri de deseuri care se vor genera in perioada de constructie sunt:

Tip deseu Cod DESEURI ULEIOASE SI DESEURI DE COMBUSTIBILI LICHIZI

uleiuri de motor 13 02 05

DESEURI DE AMBALAJE

ambalaje de hartie si carton

ambalaje de material plastic

ambalaje de lemn

ambalaje metalice

15 01 01

15 01 02

15 01 03

15 01 04

DESEURI NESPECIFICATE IN ALTA PARTE

anvelope uzate 16 01 03

filtre ulei 16 01 07

acumulatori uzati 16 06 01

DESEURI DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI

resturi de beton

lemn

deseuri metalice

pamant si pietre

17 01 01

17 02 01

17 04 07

17 05 04

DESEURI MENAJERE

deseuri de hartie si carton 20 01 01

deseuri biodegradabile 20 01 08

24

Este dificil de realizat o evaluare cantitativa exacta acestor deseuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri. Deseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare corespunzatoare. Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii de plastic, resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca. Se estimeaza a fi de ordinul a 0,3kg/om si zi.

6.8.2 Planul de gestionare a deseurilor

Eliminarea deseurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsa in Planul de Management de Mediu – Cap. Managementul Deseurilor, plan care este elaborat de catre constructor inainte de inceperea lucrarilor.

Deseurile de pamant si pietre, beton, vor fi reciclate pe cat posibil in lucrarile de terasamente, in umpluturi, cat si pentru lucrari provizorii la drumul de acces, platforme, nivelari si ca material inert etc.

Trebuie acordata atentie deoarece unele din aceste deseuri pot fi periculoase prin continutul de metale grele, produse petroliere, etc.

In continuare este prezentata o propunere pentru modul de gestionare a deseurilor:

▪ deseuri menajere sau asimilabile: in interiorul organizarii de santier se vor organiza puncte de colectare prevazute cu containere de tip pubela. Periodic, acestea vor fi eliminate prin intermediul firmelor specializate si abilitate. Cantitatea de deseuri generate de o persoana in timpul fazei de constructie este estimata la 0.30 kg/zi;

▪ deseuri metalice: se vor colecta temporar in incinta, pe platforme special amenajate. Vor fi valorificate in mod obligatoriu prin unitati specializate de prestari servicii;

▪ deseuri materiale de constructii: din punct de vedere al potentialului contaminant, aceste deseuri nu ridica probleme deosebite.

▪ hartia, cartonul, lemnul si plasticul vor fi colectate si depozitate separat de celelalte deseuri, in vederea valorificarii;

▪ anvelope uzate: se vor depozita pe platforme special amenajate. Se recomanda ca in cadrul caietului de sarcini antreprenorului sa-i fie solicitata prezentarea cel putin a unei solutii privind eliminarea acestor deseuri catre o unitate economica de valorificare;

▪ acumulatori uzati, filtre ulei, uleiuri de motor, deseuri de vopsele: deseuri cu potential periculos atat asupra mediului inconjurator, cat si a manipulantilor, ce vor fi stocate si depozitate corespunzator in vederea valorificarii. Se va pastra o evidenta stricta si vor fi predate unitatilor de recuperare specializate sau se vor face in cadrul unor firme specializate si autorizate.

▪ deseurile de pamant si pietre: pot fi reciclate in lucrarile de umplutura.

Dupa terminarea lucrarilor, constructorul va asigura curatenia spatiilor de desfasurare a activitatilor prin supravegherea dirigintelui de santier.

Materialul rezultat va fi incarcat prin mijloace mecanice in mijloace de transport si evacuate de pe amplasament.

Lucrarile proiectate nu vor introduce alte efecte negative suplimentare, fata de situatia existenta asupra factorilor de mediu: sol, microclimat, ape de suprafata, vegetatie, fauna sau din punct de vedere al zgomotului si peisajului.

25

In perioada de operare

Colectarea apelor menajere si si a deseurilor de la ambarcatiunile acostate in port se va asigura prin intermediul programului de management al deseurilor, folosind nava colectoare pentru ape uzate si deseuri menajere.

Deseurile rezultate de la fluxul turistic din incinta zonei de agrement se vor colecta in punctele de colectare ( cosuri/pubele) puse la dispozitia turistilor.

Programul de prevenire si reducere a deseurilor intra in obligatia antreprenorului fiind prioritar.

6.9 GOSPODARIREA SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE

6.9.1 Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/ sau produse In timpul executiei lucrarilor vor fi utilizate unele substante care prin compozitie sau prin efectele potentiale asupra sanatatii angajatilor sunt incadrate in categoria substantelor toxice si periculoase, in special produse petroliere si diluanti al caror regim de depozitare, manipulare si utilizare va trebui sa se conformeze prevederilor reglementarilor in vigoare. Cele mai folosite substante sunt: - combustibili pentru functionarea utilajelor si vehiculelor - lubrifianti (uleiuri motor, vaselina etc) - vopsele

Pentru a asigura utilizarea acestor produse in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana vor fi respectate toate normele si reglementarile specifice ale lucrarilor.

6.9.2 Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si

asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si sanatatii populatiei

Alimentarea cu combustibil a utilajelor se va face in statii special amenajate in acest sens, iar furnizarea materialelor pe frontul de lucru se va face respectand toate normele si reglementarile in vigoare. Utilajele si echipamentele folosite vor fi aduse in stare normala de functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburi de ulei in ateliere specializate. Manipularea, depozitarea si transportul acestor substante chimice se vor realiza numai cu respectarea prevederilor fiselor de securitate ale fiecarui produs utilizat si a normelor de protectia muncii. Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va realiza cu respectarea stricta a normelor legale specifice. Schimbarea lubrifiantilor se va efectua dupa fiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor realiza si schimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie Vopselele, lacurile si diluantii se vor transporta cu mijloace care permit protejarea produsului impotriva radiatiilor solare si intemperiilor si care respecta reglementarile in vigoare privind transportul produselor inflamabile. Se vor pastra in recipiente metalice, marcate cu semne avertizoare; se vor depozita in spatii curate, aerisite, sigure, ferite de foc, de radiatii solare si de intemperii. In organizarea de santier nu vor fi amplasate rezervoare de depozitare a combustibilului, nu se vor executa activitati de schimburi de ulei la utilaje si nu se vor realiza activitati de reparatii la masini si utilaje. Aceste activitati se vor desfasura in spatii special amenajate de catre operatori economici autorizati in afara amplasamentului organizarii de santier. Deseurile rezultate, precum si ambalajele substantelor toxice si periculoase, vor fi depozitate in siguranta si predate unitatilor specializate pentru depozitarea definitiva, reciclare sau incinerare. Antreprenorului ii revine sarcina depozitarii si folosirii in conditii de siguranta a acestor substante. De asemenea, Antreprenorul va trebui sa tina o evidenta stricta a acestor materiale. In perioada de operare, substantele toxice si periculoase pot aparea numai ca urmare a producerii unor accidente de catre vehicule care transporta astfel de substante.

26

B. UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE, IN SPECIAL A SOLULUI, A TERENURILOR, A APEI SI A BIODIVERSITATII

Realizarea proiectului “Pensiune Turistica” va avea un impact favorabil intrucat va contribui la dezvoltarea comunei Chilia Veche, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati prin punerea in valore a zonei, avand ca rezultat cresterea atractivitatii zonelor turistice, relansarea economica, cresterea fluxului de turisti si ocuparea fortei de munca.

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE IN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT

7.1. Impactul asupra populatiei, sanatatii umane, biodiversitatii (acordand o atentie speciala speciilor si habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, florei si a faunei

salbatice, terenurilor, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al

apei, calitatii aerului, climei ( de exemplunatura amploarea emisiilor de gaze cu efect de sera),

zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural si asupra

interactiunilor dintre aceste elemente; natura impactului( impact direct, indirect, secundar,

cumulativ, pe termen scurt, mediu, lung, permanent, temporar, pozitiv si negativ)

Acest tip de lucrari pot induce un impact negativ limitat la perioada de executie a lucrarilor, dar in acelasi timp, acest tip de lucrari are si un insemnat impact pozitiv asupra economiei, dezvoltarii societatii cat si asupra calitatii vietii oamenilor.

Obiectul investitiei este situat injudetul Tulcea, comuna Chilia Veche, str. Dunarii, nr. 199.

Impactul potential asupra factorilor de mediu, pe care l-ar putea avea lucrarile propuse pentru acest proiect, va fi luat in considerare atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada de operare.

Se vor lua in considerare factorii care vor fi potential afectati precum si masurile care se impun pentru evitarea, reducerea sau ameliorarea acestui impact potential.

Impactul asupra populatiei, sanatatii umane, folosintelor si bunurilor materiale Impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective de interes public, aflate in vecinatatea proiectului, va fi unul moderat in perioada de executie, iar dupa finalizarea lucrarilor acest impact va fi unul semnificativ pozitiv prin imbunatatirea zonelor de agrement si prin gestionarea eficienta a efectelor fenomenelor naturale in zona. In perioada de executie a lucrarilor locuitorii din zonele adiacente pot fi deranjati de emisiile de substante poluante in special particule in suspensie si de nivelul de zgomot, insa pe o perioada limitata de timp. Trebuie mentionat faptul ca in perioada de executie a lucrarilor este recomandata semnalizarea corespunzatoare a zonei de lucru pentru a evita orice posibile accidente ale personalului angajat sau avarierea de autovehicule. Impactul potential asupra populatiei, folosintelor, bunurilor materiale si a sanatatii umane, incluzand luarea in considerare a zgomotului si vibratiilor se manifesta numai pe perioada de executie a lucrarilor si este considerat nesemnificativ. Exploatarea in conditii normale a obiectivului cu respectarea normelor care se impun pentru tipurile de lucrari propuse a se desfasura nu genereaza surse de poluare care sa afecteze populatia, folosintele, bunurile materiale si sanatatea umana.

Impactul asupra faunei si florei

27

In perioada de realizare a lucrarilor va exista un impact moderat asupra florei si faunei din imediata apropiere a lucrarilor prin nivelul de zgomot si poluare aer (pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile). Acest impact va avea un caracter reversibil dupa finalizarea lucrarilor si luarea masurilor de reducere/refacere a mediului. In perioada de operare a obiectivului propus nu va genera efecte negative asupra mediului mai mari decat cele existente in momentul de fata, si nu vor fi afectate fauna si flora.

Impactul asupra solului

In perioada de executie au loc o serie de modificari in calitatea si structura solului ca urmare a ocuparii unor suprafete cu organizarea de santier si a frontului de lucru. Formele de impact identificate in aceasta perioada pot fi:

- Poluari accidentale cu hidrocarburi sau alte substante scurse accidental direct pe sol; - Depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructii, a deseurilor tehnologice.

La incheierea lucrarilor, organizarea de santier va fi dezafectata, amplasamentul curatat, astfel ca terenul actual va fi redus la starea initiala.

Impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei Impactul asupra calitatii apei este unul local manifestat in special in perioada de executie a lucrarilor. Organizarea de santier poate produce poluare accidentala cu ape uzate menajere neepurate impactul fiind direct si pe termen scurt, local, cu magnitudine redusa. Pentru evitarea acestor situatii se recomanda utilizarea de toalete ecologice vidanjabile. Punctele de lucru ale organizarii de santier nu vor fi amplasate in imediata apropiere a apelor de suprafata: rauri, parauri, cu respectarea prevederilor legale. In timpul lucrarilor de executie, conform legislatiei nationale privind protectia mediului nu vor fi deversate ape uzate, reziduuri sau deseuri de orice fel in apele de suprafata sau subterane, pe sol sau in subsol.

Impactul asupra aerului si climei Impactul potential asupra aerului asociat implementarii proiectului este datorat lucrarilor de curatare a terenului, de excavare a solului, a manevrarii agregatelor si nu in ultimul rand a traficului auto asociat lucrarilor. Impactul potential datorat acestor lucrari se va manifeste prin emisii de particule in suspensie rezultate de la aceste operatiuni, emisii care vor varia in mod substantial de la o zi la alta, functie de operatiile specific si de conditiile meteorologice dominante. Natura impactului va fi una directa, locala, manifestata doar pe perioada de executie a lucrarilor. Se recomanda stropirea periodica cu apa a depozitelor de pamant excavat pentru reducerea emisiilor de particule in perioadele de vant si evitarea executiei lucrarilor care implica particule de praf in perioade cu itensificare ridicata a vantului. Poluarea potential a aerului ca urmare a traficului asociat santierului ( ca urmare a transportului de material pulverulent, a personalului angajat de la sau catre amplasament etc) se va manifesta local, neexistand posibilitatea manifestarii unui impact permanent. Pentru acest tip de impact se recomanda transportul materialelor pulverulente sa se efectueze cu autovehicule dotate cu prelate si se vor efectua revizii periodice ale autovehiculelor si intretinerea corespunzatoare pentru verificarea nivelului de noxe. Una din sursele perturbatoare care participa la producerea efectului de sera este dioxidul de carbon produs de arderea combustibililor de la utilajele folosite pe timpul executiei. Astfel se recomanda: - Utilizarea doar a echipamentelor/instalatiilor agrementate, cu nivel minim de evacuare emisii in atmosfera; - Stabilizarea concentratiilor emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul care sa permita prevenirea interferentelor antropice periculoase cu sistemul climatic. Impactul activitatilor asociate organizarii de santier va fi strict in interiorul perimetrului acesteia si in imediata vecinatate a acestuia. Impactul va fi temporar, find limitat la perioadele de desfasurare a lucrarilor de modernizare.

28

Vor fi respectate prevederile Legii nr. 104/2011 privind protectia atmosferei si STAS 12574 / 1987, standardele pentru calitatea aerului din UE, transpuse in legislatia nationala, valorile ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).

Impactul zgomotului si vibratiei

Tinand cont ca lucrarile proiectate se extind pe o suprafata redusa consideram ca efectele realizarii lucrarilor vor fi unele extrem de reduse. Se vor lua toate masurile de protectie a vecinatatilor impotriva transmiterii de vibratii si zgomote.

Procesele tehnologice de executie a lucrarilor implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezinta surse de zgomot si vibratii. Pentru perioada de construire, zgomotul la sursa si cel de camp apropiat au caracteristici acustice corespunzatoare naturii si dispunerii utilajelor.

In perioada de executie, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza:

▪ in fronturile de lucru, zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii specifice lucrarilor (curatiri in amplasament, excavari, umpluturi, compactari, etc.) la care se adauga aprovizionarea cu materiale.

▪ pe traseul din santier si din afara lui, zgomotul este produs de circulatia autovehiculelor care transporta materiale necesare pentru executia lucrarilor.

In conditiile in care vor fi respectate masurile operationale de protectie, impactul va fi unul nesemnificativ.

In perioada de exploatare singura sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de surse mobile - traficul rutier si de manipulare a marfurilor.

Impactul asupra peisajului si mediului vizual

Impactul potential asupra peisajului si mediului vizual este caracteristic activitatilor de modernizare si extinderi, find numai local si doar pe o perioada cat dureaza executia lucrarilor.

Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural Nu este cazul

7.2 Impactul cumulat

Efecte identificate Perioada Tip de impact Natura

APA

Poluarea apei Executie Negativ, minor, Direct temporar

Operare Pozitiv, mediu, probabil Indirect

AER

Poluarea aerului Executie Negativ, minor, Direct probabil

Operare Improbabil Indirect

ZGOMOT

Poluarea fonica a Executie Negativ, minor, Direct

populatiei probabil

Operare probabil Indirect

SOL

Poluarea solului Executie Redus, improbabil, Direct accidental

Operare - -

BIODIVERSITATEA

29

Alterarea habitatelor Executie Redus, improbabil, Direct

existente/ecosistemelor accidental

Operare - -

PEISAJ

Afectarea peisajului Executie Benefic, minor, probabil Direct

Operare - -

MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Efecte asupra Executie Redus Direct

populatiei Operare Impact benefic, Indirect important, probabil

Dezvoltarea economica Executie (crearea de Benefic, mediu, cert, Direct locuri de munca temporar

temporare)

Operare (crearea de Benefic, mediu, cert, Direct locuri de munca probabil

permanente si

cresterea activitatii

portuare)

7.3 Extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei / habitatelor / speciilor afectate)

Impactul de ansamblu pentru acest proiect se va manifesta in fazele de executie si operare si va avea o extindere locala. Populatia din zonele limitrofe lucrarilor poate fi afectata temporar de zgomot si vibratii pe perioada de executie, insa nivelul acestuia nu va crea o stare de disconfort, daca vor fi respectate masurile operationale propuse.

In perioada de operare impactul pe factori de mediu va fi strict local, iar impactul social si economic pozitiv se va extinde asupra intregii zone.

7.4 Magnitudinea si complexitatea impactului

Magnitudinea impactului este diferita in functie de procesele tehnologice desfasurate, de conditiile atmosferice, de numarul de utilaje si echipamente aflate simultan in actiune.

Impactul cu caracter local, manifestat in special prin zgomot se va manifesta pe durata proiectului, in zilele lucratoare. Impactul va fi redus, temporar, cu caracter local, manifestandu-se in zona frontului de lucru si a organizarii de santier.

7.5 Probabilitatea impactului

Probabilitatea impactului asupra mediului este diferita pe fiecare factor de mediu atat in faza de executie cat si in faza de exploatare.

Se mentioneaza si faptul ca seturile de masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului care se propun si care sunt obligatoriu de a fi respectate, vor contribui la scaderea probabilitatii aparitiei si/sau extinderii unor tipuri de impacturi.

7.6 Durata, frecventa si reversibilitatea impactului

Impactul negativ generat in perioada de constructie se va intinde strict pe perioada de executie a lucrarilor (24 luni). Impactul va avea o frecventa variabila (in functie de programul de executie si tipul lucrarilor executate). In perioada de iarna, care nu este propice pentru executia lucrarilor nu vor exista impacturi negative. Din punct de vedere al marimii complexitatii proiectului se estimeaza ca impactul va fi redus, temporar si local, variabil si reversibil.

30

Implementarea masurilor obligatorii de prevenire si reducere a impactului negativ asupra mediului, vor contribui la scaderea duratei si frecventei unor tipuri de impacturi negative.

7.7 Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

Se vor respecta masurile stabilite pentru protectia calitatii factorilor de mediu prezentate in acest memoriu.

7.8 Natura transfrontiera a impactului

Nu este cazul.

8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

In privinta monitorizarii proiectului aceasta se imparte in doua categorii principale:

▪ Monitorizarea respectarii actelor de reglementare in timpul executiei;

▪ Monitorizarea dupa punerea in functiune a obiectivului.

In perioada de executie, constructorul are obligatia respectarii planului de monitorizare in perioada de constructie, care cuprinde toate masurile de protectie a mediului in perioada de executie si care este supus aprobarii de catre Agentias pentru Protectia Mediului Tulcea. In perioada executiei lucrarilor este necesara monitorizarea factorilor de mediu in scopul urmaririi eficientei

masurilor aplicate, cat si pentru a stabili masuri corective in cazul neincadrarii in normele specifice.

Lucrarile proiectate nu vor introduce efecte negative suplimentare, fata de situatia existenta asupra factorilor de mediu in perioada de executie, iar in perioada de exploatare a obiectivului impactul asupra mediului va fi unul preponderent pozitiv, deoarece prin realizarea proiectului calitatea factorilor de mediu se va imbunatatii semnificativ. Efectele negative identificate vor fi reduse in conditiile respectarii masurilor propuse in acest memoriu.

Nu sunt afectate obiectivele de interes istoric sau cultural. Prin executarea lucrarilor proiectate vor aparea

unele influente favorabile atat asupra factorilor de mediu, cat si din punct de vedere economic si social.

Se recomanda monitorizarea factorilor de mediu dupa finalizarea lucrarilor de executie: microclimatul, apa de suprafata. Aceasta monitorizare va fi efectuata de catre beneficiarul lucrarii in colaborare cu Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea.

8.1 OBLIGATII LEGALE ALE TITULARULUI DE PROIECT

Pe langa obligativitatea monitorizarii implementarii proiectului, titularul va avea urmatoarele obligatii:

▪ va include, in momentul elaborarii documentatiei de atribuire pentru lucrarile de constructie, in caietul de sarcini, prevederi privind raspunderea de mediu obligativitatea respectarii si a preluarii acesteia de catre constructorul care va fi selectat;

▪ va depune la Agentia pentru Protectia Mediului ARBDD copii dupa contractele incheiate cu firmele specializate pentru eliminarea deseurilor de pe amplasament si evidenta deseurilor conform prevederilor HG 856/2002;

▪ va asigura implementarea tuturor masurilor de protectie a factorilor de mediu propuse prin proiect si descrise in documentatia de mediu;

▪ va obtine toate avizele precizate in certificatul de urbanism cu respectarea conditiilor din acestea si din documentatia tehnica;

▪ va informa in scris autoritatea publica competenta pentru protectia mediului ori de cite ori exista o schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberarii prezentei;

31

▪ va informa in scris autoritatea publica competenta pentru protectia mediului inceperea lucrarilor;

▪ va notifica in scris autoritatea publica competenta pentru protectia mediului finalizarea lucrarilor in vederea realizarii verificarii si intocmirii procesului verbal de constatare a respectarii tuturor conditiilor impuse.

9. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI/SAU PLANURI/PROGRAME/STRATEGIE/DOCUMENTE DE PLANIFICARE

A. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI IN PREVEDERILE (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva – cadru apa, Directiva – cadru aer, Directiva – cadru deseuri etc)

Nu este cazul pentru proiectul analizat.

B.SE VA MENTIONA PLANUL/PROGRAMUL/STRATEGIA/DOCUMENTUL DE PROGRAMARE/PLANIFICARE DIN CARE FACE PROIECTUL CU INDICAREA ACTULUI NORMATIV PRIN CARE A FOST APROBAT

Nu este cazul.

10. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

10.1 DESCRIEREA LUCRARILOR NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

Organizarea de santier se va face in sistemul „fluxuri in lant” - desfasurarea fluxurilor tehnologice fiind urmatoarea:

- lucrari de imprejmuire, - lucrari de infrastructura, - lucrari de suprastructura, - lucrari de inchidere si compartimentare, - lucrari de tamplarie si finisaje, - lucrari de amenajare exterioara.

Primele operatiuni care trebuie efectuate la deschiderea santierului sunt cele legate de asigurarea baracamentelor pentru muncitori, soproanelor / platformelor pentru depozitarea materialelor de constructii, bransamentului electric, alimentare apa si canal cel putin in regim de santier.

Organizarea va fi imprejmuita cu panouri de santier sau cu plasa ochiuri sarma dupa disponibilitatile constructorului.

Pamantul rezultat din lucrarile de sapatura va fi transportat la cea mai apropiata groapa de imprumut indicata de autoritati (cu acordul scris al acestora).

Intreaga organizare de santier se va desfasura pe parcela, nefiind necesare alte suprafete de teren (ale vecinilor sau din domeniul public Contractantul este obligat sa respecte cerintele Regulamentului privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat cu ordinul nr. 9/N/15.03.93 de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarea Teritoriului (M.L.P.A.T.).

32

10.2 LOCALIZAREA ORGANIZARII DE SANTIER Se recomanda amplasarea organizarii de intr-un singur amplasament pentru a nu se ocupa suprafete de teren natural.

In conformitate cu legislatia nationala, amplasarea organizarii de santier si suprafata acesteia este stabilita de castigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Locatia va fi stabilita de comun accord cu autoritatile implicate in realizarea obiectivului, cu respectarea regulamenmtelor si legislatiei in vigoare in domeniul protectiei mediului, in cadrul urmatoarelor etape de dezvoltare a proiectului.

Dotari principale ale organizarii de santier:

- cabina portar; - constructii administrative; - dotari pentru PSI; - grupuri sanitare de tip ecologic care vor fi vidanjate periodic, astfel incat apele uzate menajere nu vor avea un impact semnificativ asupra mediului

10.3 DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRARILOR ORGANIZARII DE SANTIER

Cuantificarea impactului activitatilor din cadrul organizarii de santier este dificil de facut in aceasta faza de proiectare, elementele necesare evaluarii impactului fiind dependente direct de antreprenor, de utilajele si tehnologia folosite, de experienta acestuia si disciplina muncitorilor.

Organizarea de santier se va amenaja astfel incat sa nu aduca prejudicii mediului natural (factorilor de mediu) si uman, cat mai aproape de drumul de legatura cu orasul. In timpul realizarii lucrarilor, constructorul va asigura protectia mediului si conditiile de securitatea muncii pentru muncitorii din santier:

- amenajarea spatiilor pentru depozitarea temporara a materialelor; - amenajarea spatiilor pentru stationarea utilajelor si mijloacelor de transport; - acoperirea materialelor pulverulente sau udarea acestora; - stocarea temporara si colectarea deseurilor in containere etanse depozitate in locuri special amenajate. Eliminarea acestora de pe amplasament se va realiza numai cu mijloace de transport adecvate, prin intermediul firmelor specializate

10.4 SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU IN TIMPUL ORGANIZARII DE SANTIER

Sursele de poluanti in timpul organizarii de santier sunt reprezentate de: ▪ circulatia autovehiculelor si utilajelor;

▪ activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier;

▪ apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier

In cazul in care nu exista posibilitatea racordarii grupurilor sanitare din cadrul organizarii de santier la o retea de canalizare, se vor prevedea toalete ecologice sau fose septice pentru colectarea apelor uzate. Pentru preluarea apelor uzate din cadrul amplasamentului se va apela la firme specializate in acest sens . Functie de numarul de persoane care vor utiliza apa in scop menajer se va adopta un sistem cu unul sau mai multe bazine vidanjabile, care se vor vidanja periodic.

33

Daca aceasta nu exista, platforma organizarii de santier (inclusiv a bazelor de productie) trebuie proiectata astfel incat apa meteorica sa fie si ea colectata printr-un sistem de santuri sau rigole pereate, unde sa se poata produce o sedimentare inainte de descarcare, sau pot fi prevazute guri de scugere, de unde apa va fi evacuata in reteaua de canalizare sau va fi introdusa in decantoarele prevazute pentru ape menajere.

10.5 DOTARI SI MASURI PREVAZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUANTI IN MEDIU

In perioada de constructie, respectarea prevederilor legale de protectie a mediului in activitatea de constructii se refera si la masurile de eliminarea/diminuarea impactului organizarilor de santier. Aceste prevederi cuprind reglementari privind organizarea de santier, gestiunea deseurilor menajere si de alta natura, stocarea carburantilor si alimentarea utilajelor, semnalizarea si imprejmuirea organizarii de santier, instruirea personalului, etc.

▪ depozitarea substantelor periculoase se va realiza in conformitate cu prevederile legale in vigoare, in spatii cu acces restrictionat, acoperite, pe o suprafata impermeabila, prevazuta cu sistem de colectare a scurgerilor accidentale

▪ interzicerea depozitarii de materiale de constructii direct pe sol, fara impermeabilizari prealabile;

▪ verificari periodice ale utilajelor si mijloacelor de transport in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament. Acestea vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni;

▪ controlul transportului de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in incinta santierului sau pe drumurile publice;

▪ curatarea zonelor accidental contaminate cu ape uzate fecaloid-menajere, evitandu-se astfel aparitia unor situatii de risc epidemiologic pentru sanatatea populatiei;

▪ se vor utiliza pe cat posibil echipamente cu un nivel redus de zgomot;

▪ autovehiculele vor fi prevazute cu catalizator si vor fi mentinute intr-o stare buna de functionare, avand reviziile la zi;

▪ curatarea saptamanala a fronturilor de lucru, cu eliminarea corespunzatoare a deseurilor.

Nu se considera a fi necesare dotari speciale pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.

11. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

11.1 LUCRARI PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI

Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, pentru dezafectarea organizarii de santier se va proceda la:

• Refacerea vegetatiei in locurile in care aceasta a fost indepartata; • Retragerea utilajelor grele din perimetrul organizarii de santier; • Debransarea de la utilitati (alimentare cu apa, energie electrica); • Incarcarea modulelor container, anexelor, dotarilor diverse in autocamioane, autoremorci si transportul acestora la bazele constructorului; • Evacuarea resturilor de materiale de constructii; • Zonele ocupate temporar de proiect vor fi curatate si nivelate, iar terenul readus la starea initiala.

34

Din punct de vedere al terenului ocupat cu organizarea de santier, aceasta are un caracter temporar,

functionand doar in perioada de executie a lucrarilor de modernizare. Dupa finalizare lucrarilor,

Constructorul va lua masuri pentru redarea in folosinta a terenului pe care a fost organizarea de santier. Astfel, intreaga zona utilizata temporar va fi curatata, astfel incat sa se creeze conditiile de utilizare a zonei in cadrul activitatilor portuare. La finalizarea lucrarilor de modernizare, toate utilajele, deseurile si materialele de constructie vor fi indepartate de pe amplasamentul proiectului.

11.2 ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA SI MODUL DE RASPUNS IN CAZ DE POLUARI ACCIDENTALE

In perioada de executie pot aparea o serie de incidente si accidente in care pot fi implicate substante cu risc potential asupra sanatatii populatiei si starii mediului. In perioada de executie accidentele (electrocutari, arsuri, inhalari de praf sau gaze, surpari sau prabusiri de transee etc.) sunt cauzate de obicei de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de protectia muncii si/sau de neutilizarea echipamentelor de protectie.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieti omenesti. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea lucrarilor.

Un instrument important il reprezinta Planul de prevenire a poluarii accidentale, care constituie cadrul organizat in contextul caruia se poate actiona eficient si in scopul prevenirii, stoparii, limitarii si neutralizarii efectelor unor evenimente nedorite produse in urma unor avarii, accidente sau chiar celor datorate neglijentei.

Planul de prevenire a poluarii accidentale trebuie elaborat in scris si trebuie sa cuprinda obiectivele globale

ale titularului activitatii si principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major;

aceasta trebuie sa fie ajustat in functie de pericolele de accidente majore ale obiectivului.

Planul de prevenire trebuie sa contina si sa descrie:

- Scop, domeniu de aplicare, baza legala, memoriu tehnic (Amplasament, puncte critice, echipa de interventie, planurile de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, inventarul poluantilor potentiali).

Planurile de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pentru fiecare punct critic trebuie sa contina:

- Scurt memoriu tehnic de prezentare a instalatiilor de unde pot proveni poluari accidentale - Sistemul de alerta prezentat in procedura de alertare in caz de poluare accidentala - Modul de actiune a personalului cu atributii in prevenirea si combaterea poluarilor accidentale

pentru: o eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala in scopul sistarii acesteia;

o limitarea ariei de raspandire;

o indepartarea substantelor poluante;

o colectarea, transportul si depozitarea intermediara in conditii de securitate pentru mediu. - Masurile si lucrarile aferente pentru prevenirea poluarilor accidentale - Plan de situatie al zonei punctului critic - Schita tehnologica cu detalierea punctului critic.

In cazul aparitiei unei poluari accidentale, persoana care observa fenomenul anunta imediat seful de santier. Seful de santier dispune anuntarea colectivelor cu atributii prestabilite si a echipelor de interventie in vederea trecerii imediate la masurile si actiunile necesare eliminarii cauzelor si pentru diminuarea efectelor poluarii accidentale si se anunta autoritatile competente cu privire la producerea poluarii accidentale.

35

Colectivele si echipele de interventie actioneaza pentru:

▪ eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala;

▪ limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;

▪ indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante;

▪ colectarea, transportul si depozitarea intermediara, in conditii de securitate pentru mediu, in vederea recuperarii sau, dupa caz, a neutralizarii sau distrugerii substantelor poluante. Dupa eliminarea cauzelor poluarii accidentale si dupa indepartarea pericolului raspandirii poluantilor in

zone adiacente, seful de santier va informa autoritatile asupra sistarii poluarii. Astfel se vor anunta Agentia

pentru Protectia Mediului si Garda de Mediu pentru a constata finalizarea reabilitarii zonelor poluate.

In perioada de operare pot aparea o serie de evenimente ce ar putea afecta atat integritatea mijloacelor de transport, incarcatura acestora precum si mediul incojurator si viata umana.

Poluarile accidentale pot apare in cazul unor accidente pe apa in care sunt implicate ambarcatiuni de diferite tonaje care transporta lichide criogenice, diversi combustibili , reactivi, alte substante chimice, etc. In aceste cazuri responsabilitatea cade in sarcina firmelor transportatoare care trebuie sa se conformeze HG nr. 1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de marfuri periculoase in Romania).

Referitor la securitatea umana, Administratia obiectivului va avea sarcina da se asigura de respectarea

regulamentelor specifice prin realizarea si intretinerea semnalizarilor si marcajelor corespunzatoare.

11.3 ASPECTE REFERITOARE LA INCHIDEREA / DEZAFECTAREA / DEMOLAREA INSTALATIEI

Avand in vedere durata lunga de viata a proiectului, precum si probabilitatea extrem de ridicata de extindere ulterioara a duratei sale de viata, nu se considera necesara evaluarea fazei de inchidere finala a amplasamentului proiectat.

In cazul in care vor fi afectate retele de utilitati, pentru fiecare retea afectata vor fi elaborate studii de specialitate in vederea mutarii si protejarii acestora.

12. Anexe

▪ Anexa 1 – Certificat de Urbanism nr 118/7007/19.07.2018 emis de Consiliul Judetean Tulcea ▪ Anexa 2 – Planurile de ansamblu

13. PENTRU PROIECTELE CARE INTRA SUB INCIDENTA PREVEDERILOR ART.28 DIN OUG NR. 57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE, APROBATA CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE PRIN LEGEA

NR. 49/2011, CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE

13.1 DESCRIEREA SUCCINTA A PROIECTULUI SI DISTANTA FATA DE ARIA

NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR, PRECUM SI COORDONATELE

GEOGRAFICE (STEREO 70) ALE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI. ACESTE

COORDONATE VOR FI PREZENTATE SUB FORMA DE VECTOR IN FORMAT

DIGITAL CU REFERINTA GEOGRAFICA, IN SISTEM DE PROIECTIE NATIONALA

STEREO 1970 SAU DE UN TABEL IN FORMAT ELECTRONIC CONTINAND

COORDONATELE CONTURULUI (X,Y) IN SISTEM DE PROIECTIE NATIONALA

STEREO 1970;

36

Obiectul investitiei este situat in judetul Tulcea, comuna Chilia Veche, str. Dunarii, nr. 199.

Suprafata totala a terenului este 1.574,00 mp (din acte, 1.677,00 din măsurători).

Vecinatatile proiectului propus sunt:

• NORD – Nr. Cad. 69

• SUD – Nr. Cad. 30494

• VEST – Nr. Cad. 30665

• EST – Nr. Cad. 30050

Coordonatele stereo 70

13.2 NUMELE SI CODUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Delta Dunarii

13.3 PREZENTA SI EFECTIVELE/SUPRAFETELE ACOPERITE DE SPECII SI HABITATE DE INTERES COMUNITAR IN ZONA PROIECTULUI;

Distingem urmatoarele tipuri majore de vegetatie:

37

- in imediata vecinatate a Fluviului Dunarea si pe malul nordic a bazinului mic – vegetatie

palustra; - bazinul mic si canalul de legatura contin vegetatie acvatica specifica; - zona vestica si sudica cu cea mai mare influenta umana au dezvoltat o vegetatie antropica

ruderala; - zona estica este acoperita de vegetatie pajiste antropizata si tufarisuri.

In ceea ce priveste segmentul de avifauna nu am identificat in zona investitiei colonii ale speciilor de

pasari periclitate. In zona se hranesc sau trec in pasaj majoritatea specilor de pasari ce prefera

habitatele acvatice si palustre precum:

Nr. crt./ CodulNatura 2000/Specia A298 Acrocephalus arundinaceus (Lacar mar) A 293 Acrocephalus melanopognon (Privighetoarea de balta) A053 Anas platyrhynchos (Rata mare) A043 Anser anser (Gasca de vara) A028 Ardea cinerea (Starc cenusiu) A024 Ardeola ralloides (Starc galben) A218 Athene noctua (Cucuvea) A366 Carduelis cannabina (Canepar) A196 Chlidonias hybridus (Chirighita cu obraji albi) A 197 Chlidonias niger (chirighita neagra) A031 Ciconia ciconia (Barza alba) A081 Circus aeruginosus (Erete de stuf) A348 Corvus frugilegus (Cioara de semanatura) A212 Cuculus canorus (Cucul) A238 Dendrocopos medius (Ciocanitoare de stejar) A429 Dendrocopos syriacus (Ciocanitoare de gradina) A026 Egretta garzetta (Egreta mica) A103 Falco peregrinus (Soim calator) A099 Falco subbuteo (Soimul randunelelor) A 321 Ficedula albicollis (Muscar gulerat) A 320 Ficedula parva (Muscar mic) A125 Fulica atra (Lisita) A123 Gallinula chloropus (Gainusa de balta) A131 Himantopus himantopus (Piciorongul) A299 Hippolais icterina (Frunzarita galbena) A251 Hirundo rustica(Randunica) A338 Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic) A339 Lanius minor (Sfrancioc cu frunte neagra)

A459 Larus cachinnans (Pescarusul argintiu) A177 Larus minutus (Pescarusul mic) A179 Larus ridibundus (Pescarus razator) A 272 Luscinia svecica (gusa vanata) A230 Merops apiaster (Prigorie ) A383 Miliaria calandra (Presura sura) A262 Motacilla alba (Codobatura alba) A159 Numenius tenuirostris (Culicul cu cioc subtire)

38

A023 Nycticorax nycticorax (Starc de noapte) A337 Oriolus oriolus (Grangure) A356 Passer montanus (vrabie de camp) A019 Pelecanus onocrotalus (Pelican comun)

A017 Phalacrocorax carbo (Cormoran mare) A393 Phalacrocorax pygmeus (Cormoran mic)

A151 Philomachus pugnax (Bataus) A274 Phoenicurus phoenicurus(Codros de padure) A315 Phylloscopus collybita (Pitulice mica) A234 Picus canus (Ghionoaie sura)

A034 Platalea leucorodia (Starc lopatar) A032 Plegadis falcinellus (Tiganus) A308 Sylvia curruca (Silvie mica) A193 Sterna hirundo (Chira de balta) A351 Sturnus vulgaris (Graur) A164 Tringa nebularia (Fluierar cu picioare verzi) A162 Tringa totanus (Fluierar cu picioare rosii) A232 Upupa epops (Pupaza) A142 Vanellus vanellus (Nagat) Alte specii semnalate in zona sunt: Pica pica – cotofana, Corvus corone cornix – cioara griva, Corvus

monedula - stancuta.

Anas platyrhynchos (Rata mare) Ardea cinerea (Starc cenusiu) Ciconia ciconia (Barza alba)

Circus aeruginosus (Erete de stuf) Corvus cornix(Cioara griva) Fulica atra (Lisita)

Gallinula chloropus (Gainusa de balta) Larus cachinnans (Pescarusul argintiu) Nycticorax nycticorax (Starc de noapte)

39

Pelecanus onocrotalus (Pelican comun) Plegadis falcinellus (Tiganus) Vanellus vanellus (Nagat)

Cateva fotografii cu cele mai comune specii de pasari din zona studiata

In ceea ce priveste mamiferele, zona este foarte frecventata de caini (Canis familiaris) si pisici (Felis

catus) cu sau fara stapan, ceea ce elimina prezenta altor specii de mamifere de talie medie precum

sacalul, vulpea, bursucul, cainele enot, ariciul, iepure de camp sau pisica salbatica. Fiind o zona foarte

aprope de oras, mai regasim soarecele de casa (Mus musculus), sobolanii(Rattus norvegicus

domestica).

Din segmentul de reptile si amfibieni au fost identificate in zona urmatoarele specii: Natrix natrix –

sarpele de casa, Natrix tessellata – sarpele de apa, broastele de lac (Rana esculenta, R. ridibunda).

Natrix tessellata – sarpele de apa Rana esculenta – broasca de lac

Cele mai comune specii de reptile / amfibieni din zona studiata Segmentul ichtiofaunei include specii comune de pesti, care nu sunt perturbate de prezenta umana,

vand in vedere ca bazinul mic si canalulo de legatura cu Fluviul Dunarea sunt foarte frecventate.

Principalele specii de pesti din zona studiata sunt: babusca (Rutilus Rutilus Carpathorossicus), batca

(Blicca bjorkna bjorkna), bibanul (Perca fluvialitis), carasul (Carassius auratus gibelio), oblet (Alburnus

alburnus), platica (Abramis brama), rosioara (Scardinius erythrophthalmus), stiuca (Esox Lucius).

Dintre speciile de neverterate – gasteropode, in zona studiata semnalam urmatoarele specii: Lymnaea

stagnalis, Planorbis carinatus, Planorbis planorbis si Helix pomatia.

40

Din segmentul de insecte am identificat in zona viitoarei investitii urmatoarele specii:

Libelulele : Coenagrion puella, Sympetrum sanguineum, Sympetrum flaveolum, Sympetrum

fonscolombii;

Paianjeni : Araneus diadematus, Araneus quadratus, Neriene radiata, Argiope Bruennich;

Fluturi: Lycaena phlaeas, Lycaena dispar, Polyommatus icarus, Argynnis pandora, Papilio machaon,

Rhyparioides metelkana;

Lacuste : Dociostaurus marrocanus, Calliptamus italicus; Oedipoda sp., probabil coerulescens, Acrida

hungarica,

Greieri : Gryllus campestris;

Plosnite : Gerris lacustris, Notonecta glauca, Acanthosoma haemorrhoidale, Pyrrhocoris apterus;

Coleoptere : Coccinelia septempunctata, Scarabeus semipunctatus, Dytiscus marginalis, Paederus

riparius.

Diptere: Musca domestica, Eristalis sp., Chironomus plumosus, Chironomus salina, Simulium sp., Bombus sp., grupa Culicidelor – tantari, Culex sp., Aedes sp., Megaloptere: Sialis sp

Papilio machaon - Fluturele coada de

Dytiscus marginalis – Buhai de balta

Coenagrion puella - Libelula

randunica

Cateva din speciile de insecte din zona studiata

13.4 SE VA PRECIZA DACA PROIECTULUI PROPUS NU ARE LEGATURA

DIRECTA CU SAU NU ESTE NECESAR PENTRU MANAGEMENTUL CONSERVARII ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Proiectul propus nu are legatura directa si nu este necesar pentru managementul conservarii ariilor naturale protejate de interes comunitar.

13.5 SE VA ESTIMA IMPACTUL POTENTIAL AL PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DIN ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR; Nu exista impact potential deoarece nu au fost identificate specii sau habitate de interes comunitar.

13.6. ALTE INFORMATII PREVAZUTE IN LEGISLATIA IN VIGOARE

Nu este cazul

41

14. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZA PE APE SAU AU LEGATURA CU APELE 14.1 LOCALIZAREA PROIECTULUI

14.1.1. Bazinul hidrografic

Fluviul Dunarea (F = 805.300 Km2), izvoraste din muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in

Marea Neagra (prin delta formata), curgand prin 10 tari si adunand afluentii de pe teritoriul altor 6

state. Traseul sau este impartit in trei parti: cursul superior (izvor - Viena), cursul mijlociu (Viena –

Bazias) si cursul inferior (Bazias – Marea Neagra).

Districtul Hidrografic al Fluviului Dunarea

De la Bazias, la intrarea pe teritoriul tarii, pana la varsarea in Marea Neagra, este definit cursul

inferior al fluviului care este gestionat pe teritoriul Romaniei de 7 Administratii Bazinale de Apa

respectiv Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Prut-Barlad si Dobrogea-Litoral. Cursul inferior al fluviului (inclusiv gurile sale), cu o lungime de 1.075 km (38% dinlungimea fluviului),

se situeaza pe teritoriul Romaniei formand granita cu Serbia (235,5 km),Bulgaria (469,5 km),

Republica Moldova (0,6 km) si Ucraina (53,9 km) si este partea cea maiimportanta ca debit si

navigatie. Tinand cont de multitudinea de regiuni naturale pe care cursul inferior al fluviului le traverseaza,

acesta este impartit in 5 sectoare (dupa Ujvari, 1972) dupa cum urmeaza: • Defileul carpatic (144 km) intre Bazias si Gura Vaii si primeste contributia a doua bazine hidrografice

de ordinul 1: Nera si Cerna, precum si a afluentilor directi dintre acestea. Formeaza granita cu

Iugoslavia;

42

• Sectorul sud-pontic (566 km) intre Gura Vaii si depresiunea Bratului Borcea. In aceasta portiune

conflueaza cu patru rauri importante, care creeaza bazine hidrografice de ordinul 1 - Jiu, Olt, Vedea si

Arges. In cea mai mare parte formeaza granita cu Bulgaria; • Sectorul pontic oriental cu balti (195 km) cuprinde Balta mare a Ialomitei si Balta mare a Brailei,

deci pana la Braila - Smardan. Acest sector traverseaza teritoriul tarii, despartind Dobrogea de

Muntenia. Conflueaza doar cu un singur rau important care formeaza un bazin de ordinul 1 si anume

raul Ialomita; • Sectorul predobrogean (80 km) cuprinde portiunea dintre Braila si intrarea in Delta Dunarii, la

Ceatal Chilia, in amonte de Tulcea. Sunt colectate apele din doua bazine hidrografice de ordinul 1 -

Siret si Prut; • Sectorul deltaic (90 km) cu cele trei brate principale - Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe - totalizeaza 5.500 km2, din care aproape 80% situata pe teritoriul Romaniei. In zona de varsare Dunarea se

ramifica formand o delta larga; cu lungimea, de la est la vest, de 75 km si latimea, de la nord la sud,

de 65 km.

14.1.2. Cursul de apa: denumire si codul cadastral

Fluviul Dunarea – cod cadastral XIV – 1.00.00.00.00.0

14.1.3. Corpul de apa (suprafata si/sau subteran) denumire si cod

Delta Dunarii

14.2. INDICAREA STARII ECOLOGICE/POTENTIALULUI ECOLOGIC SI STAREA CHIMICA A CORPULUI DE APA DE SUPRAFATA; PENTRU CORPUL DE APA SUBTERAN SE VOR INDICA STAREA CANTITATIVA SI STAREA CHIMICA A CORPULUI DE APA

Vom prezenta in cele ce urmeaza starea ecologica a apelor conform ultimelor rapoarte oficiale. Intoducere resursa de APA (dulce) Resursele de apa ale Romaniei sunt constituite din apele de suprafata – rauri, lacuri, fluviul Dunarea – si ape subterane. Suprafata Deltei Dunarii cuprinde cele trei brate ale Dunarii: Chilia, Sulina, Sfantu Gheorghe si cinci zone hidrografice: 1. zona Chilia-Sulina intre bratele Chilia, Tulcea si Sulina, 2. zona Sulina-Sf. Gheorghe, intre bratele Sulina si Sf. Gheorghe, 3. zona Sf. Gheorghe-Razelm, la sud intre bratul Sf. Gheorghe si lacul Razim, 4. zona Complexul lagunar Razim – Zmeica - Golovita - Sinoe, 5. zona marina a Deltei Dunarii (gurile Dunarii, tarmul marii si fundul submers din fata litoralului Deltei), in care sunt incluse conform Directivei Cadru Ape, atat corpuri de apa de suprafata care nu sunt puternic modificate (adica acele ape care sunt reprezentate de ape naturale sau cvasi-naturale, sau cele modificate numai calitativ) cat si corpuri de apa puternic modificate. Pe cursul principal al fluviului Dunarea, cu o lungime pe teritoriu Romaniei de 1075 km, au fost identificate si evaluate un numar total de 8 corpuri de apa (PF I, PF II, PF II-Chiciu, Chiciu-Isaccea, Isaccea-Sulina, Chilia, Sf. Gheorghe si Mila 35). Cele 8 corpuri de apa au fost desemnate ca fiind: 2 corpuri de apa naturale, 5 corpuri de apa puternic modificate (3 corpuri de apa puternic modificate – tip rau si 2 corpuri de apa puternic modificate – tip lac de acumulare ) si 1 corp de apa artificial. Starea ecologica a corpurilor naturale de apa pe cursul principal al fluviului Dunarea Pe cursul principal al fluviului Dunarea au fost identificate si evaluate 2 corpuri de apa naturale, Chilia si Sf. Gheorghe cu o lungime totala de 190 km. In urma evaluarii datelor obtinute, a rezultat ca lungimea monitorizata de 190 km s-a incadrat in stare ecologica buna.

43

Potentialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate (CAPM) pe cursul principal al fluviului Dunarea Pe cursul principal al fluviului Dunarea au fost identificate, monitorizate si evaluate 5 corpuri de apa puternic modificate. In urma evaluarii au rezultat urmatoarlele: 3 corpuri de apa puternic modificate – rauri cu o lungime de 863 km care s-au incadrat in potential ecologic moderat , 1 corp de apa puternic modificat- lac de acumulare (132 km) in potential ecologic bun si 1 corp de apa puternic modificat- lac de acumulare (80 km) in potential ecologic moderat. Potentialul ecologic al corpurilor de apa artificiale pe cursul principal al fluviului Dunarea Pe cursul principal al fluviului Dunarea a fost identificat, monitorizat si evaluat 1 corp de apa artificial, Mila 35, cu o lungime de 11 km si tipologia RO15. Cei 11 km monitorizati s-au incadrat in potential ecologic bun.

Nitratii si fosfatii in rauri si lacuri Nitratii si fosfatii sunt evaluati calitativ in cadrul grupei „Nutrienti.” Nutrientii sunt elemente

chimice si compusi ai acestora care se gasesc in mediul inconjurator, de care plantele si animalele

au nevoie pentru a creste sau supravietui. Prezenta nutrientilor in apa, sol si subsol este normala,

poluarea reprezentand incarcarea cu substante nutritive a factorilor de mediu peste concentratiile determinate de mecanismele de functionare a ecosistemelor.

Prezenta in apele uzate in cantitati mari a nutrientilor, determina contaminarea raurilor si lacurilor

care pot suferi procesul de eutrofizare sau de "inflorire" respectiv de epuizare a continutului de

oxigen din apa, prin moartea si descompunerea masiva a intregului zooplancton. Fara oxigen apa

devine locul unor procese de fermentatie si putrefactie. Deosebit de important este ca ajunsi in apa

potabila nitratii, transformati in nitriti, provoaca sugarilor ori fetusilor femeilor gravide o boala a

sangelui numita “maladia albastra”.

Dinamica multianuala a azotului din azotiti (Dunare si brate) In functie de concentratia medie a azotului din azotiti, in anul 2017 apa Dunarii este incadrata in

clasa a II-a de calitate.

Dinamica multianuala a azotului din azotiti (Dunare si brate)

Dinamica multianuala a azotului din azotiti (canale)

44

In anul 2017 valorile concentratiilor determinate pentru azotul din azotiti, incadreaza apa

canalelor din RBDD in clasa a I-a de calitate, cu exceptia canalului Sontea incadrat in clasa a II-a

de calitate..

Dinamica multianuala a azotului din azotiti (canale)

Dinamica multianuala a azotului din azotati (Dunare si brate)

Atat in anul 2017 cat si in anii anteriori, calitatea apei pe Dunare si brate, prezinta o stare ecologica buna, conform standardelor in vigoare, incadrandu-se in clasa a II-a de calitate.

Dinamica multianuala a azotului din azotati (Dunare si brate)

Dinamica multianuala a azotului din azotati (canale) Media multianuala a a azotului din azotati in perioada 2013 – 2017 incadreaza apa

canalelor in clasa a I-a de calitate, stare ecologics “foarte buna” cu exceptia canalului Sontea unde in anul 2013 valoarea multianuala a indicatorului a depasit cu putin peste concentratia maximm admisa de 1 mg N/l.

45

Dinamica multianuala a azotului total (Dunare si brate) In anul 2017 concentratiile medii anuale de azot total incadreaza apa Dunarii in clasa a I-a de calitate cu exceptia Ceatal Chilia unde valorile obtinute au depasit concentratia maxim admisa cu 12%, incadrandu-se in clasa a II-a de calitate.

Dinamica multianuala a azotului total (Dunare si brate)

46

Dinamica multianuala a azotului total (canale)

Dinamica multianuala a azotului total (canale)

Dinamica multianuala a ortofosfatilor solubili (lacuri) Valorile multianuale ale concentratiilor de orofosfosfati, sunt corespunzatoare clasei I-a de

calitate respectiv stare ecologica “foarte buna”. In anul 2015 pentru lacu Nebunu si in anul 2014 pentru lacul Raducu au fost inregistrate depasiri ale concentratiei de ortofosfati incadrand apa acestor lacuri in clasa a II-a de calitate, respectiv stare ecologica “buna”.

Dinamica multianuala a ortofosfatilor solubili (lacuri)

47

Dinamica multianuala a ortofosfatilor solubili (canale) Valorile multianuale ale concentratiilor de orofosfosfati prezenti in canale, sunt

corespunzatoare clasei I-a de calitate respectiv stare ecologica “foarte buna”. In anul 2016 pentru canalul Crisa Caraorman au fost inregistrate depasiri ale concentratiei de ortofosfati incadrand apa acestuia in clasa a II-a de calitate, respectiv stare ecologica “buna”.

Comparativ cu anii precedenti se constata o mentinere si o inbunatatire semnificativa a calitatii apei pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Tulcea. Incadrarea in clase de calitate a fost facuta in conformitate cu Ordinul 161/2006, privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, Elemente si standarde de calitate biologice, chimice si fizico-chimice pentru stabilirea starii ecologice a apelor de suprafata, anexa C, Elemente si standarde de calitate chimice si fizico-chimice in apa. Analizele fizico-chimice au fost efectuate in laboratorul de chimie al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Tulcea. Urmare evaluarilor rezultate din aceasta monitorizare, ARBDD decide masuri pentru imbunatatirea calitatii apei : ex. – se pun conditii in autorizatia de mediu, propuneri legislative : HG-uri privind regulamentul de navigatie.

Stare, presiuni si consecinte Resursele teoretice de apa sunt constituite din resursele de apa de suprafata si din cele

subterane. Dintre resursele subterane de apa cele de mica adancime sunt folosite intr-o masura foarte redusa si in exclusivitate de catre putine gospodarii ale populatiei locale, calitatea acestor ape nefiind corespunzatoare.

Intocmit, Arh. Tiberiu Vlad

48