Medic veterinar CEIC Ă I. CORNELIU · Bursita infec Ńioas ă aviar ă reprezint ă o mare provocare atât pentru cercetarea diferitelor aspecte care conduc la apari Ńia bolii cât

UNIVERSITATEA DE ŞTIIN łE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORAL Ă FACULTATEA DE MEDICIN Ă VETERINARĂ

Medic veterinar CEIC Ă I. CORNELIU

„CERCETĂRI PRIVIND BURSITA INFECłIOASĂ AVIARĂ ÎN

NORD-VESTUL TRANSILVANIEI”

„RESEARCHES CONCERNING INFECTIOUS BURSAL

DISEASE IN THE NORTH-WEST PART OF TRANSYLVANIA”

(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)

(SUMARY OF Ph. D. THESIS)

CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC

PROF. DR. CONSTANTIN VASIU

CLUJ-NAPOCA

2009

1

REZUMAT

Bursita infecŃioasă aviară reprezintă o mare provocare atât pentru cercetarea

diferitelor aspecte care conduc la apariŃia bolii cât mai ales pentru găsirea unor metode de

profilaxie şi combatere eficientă care pot fi puse la dispoziŃia crescătorilor de păsări.

În ultimele decenii, boala a căpătat valenŃe majore datorită pierderilor economice

deosebite prin mortalităŃile produse de tulpinile foarte virulente ale virusului şi prin lipsa

posibilităŃilor eficiente de intervenŃie datorate existenŃei celor două serotipuri cu subtipuri

diferite.

Teza cuprinde 314 pagini, fiind redactată în 10 capitole şi este structurată conform

criteriilor în vigoare, în două părŃi. Prima parte (cap.1,2,3) sintetizează principalele date

bibliografice din literatura de specialitate privitor la bursita infecŃioasă aviară, iar partea a

2-a (cap. 1-6) se referă la cercetările proprii. Fiecare capitol din partea a 2-a cuprinde

material şi metode de lucru, rezultate şi discuŃii şi concluziile. În capitolul 7 sunt

prezentate concluziile generale.

Lucrarea este ilustrată cu un număr de 51 tabele, 61 figuri, 15 planşe foto şi se

bazează pe 305 titluri bibliografice.

Prima parte a tezei reprezintă o sinteză a literaturii referitoare la bursita infecŃioasă

aviară şi constituie „Stadiul cunoaşterii”.

În capitolul 1 sunt prezentate datele disponibile la ora actuală privind istoricul,

răspândirea geografică, importanŃa economică şi etiopatogenia în bursita infecŃioasă

aviară.

Capitolul 2 tratează metodologia de diagnostic a bursitei infecŃioase aviare.

Diagnosticul bursitei infecŃioase aviare se bazează pe coroborarea datelor

epidemiologice, anatomoclinice şi de laborator, testele cele mai utilizate pentru

identificarea virusului fiind microscopia electronică, IFD-ul şi RT-PCR pentru detecŃia

ARN-ului viral, în timp ce pentru tipizarea virusului se foloseşte virusneutralizarea cu

anticorpi policlonali şi ELISA cu anticorpi monoclonali. Anticorpii specifici pot fi

detectaŃi folosind ID în gel de agar şi metoda ELISA.

2

Capitolul 3 tratează „Profilaxia şi combaterea bursitei infecŃioase aviare”. Sunt

prezentate măsurile generale de profilaxie şi cele specifice. În imunoprofilaxia bursitei

infecŃioase aviare pot fi folosite vaccinurile vii şi vaccinurile inactivate. Vaccinurile vii

se folosesc la tineretul aviar şi pot fi preparate din tulpini atenuate, intermediare sau

„fierbinŃi” (hot) în timp ce vaccinurile inactivate se folosesc la efectivele de reproducŃie,

înainte de începerea perioadei de ouat şi la mijlocul acestei perioade. Puii nu pot fi

vaccinaŃi decât la un nivel scăzut al anticorpilor maternali, de obicei după vârsta de 10 –

14 zile de viaŃă. Deoarece fiecare serotip îşi dezvoltă proprietăŃile antigenice datorită

epitopilor localizaŃi la nivelul proteinelor virale, preocuparea pentru găsirea unor metode

de imunoprofilaxie eficientă este actuală, posibilitatea producerii unor vaccinuri prin

tehnologii de inginerie genetică(vaccinuri recombinate, sintetice, vectori de gene,

antiidiotip), constituind poate singura modalitate de a stăpâni în viitor această boală,

însoŃită de eliminarea într-un viitor nu prea îndepărtat a vaccinurilor vii sau inactivate.

CERCETĂRI PROPRII

MOTIVA łIE, SCOP, OBIECTIVE

Bursita infecŃioasă aviară reprezintă una dintre bolile majore ale păsărilor, cu

răspândire pe tot globul şi care prin evoluŃia sa produce pagube economice deosebit de

importante atât prin procesul mare al morbidităŃii şi mortalităŃii la efectivele afectate cât

şi prin costurile importante ale acŃiunilor de imunoprofilaxie specifică şi nespecifică.

Aceasta în condiŃiile în care se ştie că virusul bursitei infecŃioase aviare este foarte

rezistent în mediul exterior şi poate fi transmis cu uşurinŃă de la o serie la alta, de la o

exploataŃie la alta prin intermediul păsărilor, mijloacelor de transport şi echipamentelor

contaminate, furaje sau chiar prin intermediul personalului.

ApariŃia şi exploatarea unor rase de păsări tot mai performante din punct de

vederea economic dar şi mai sensibile la acŃiunea unor germeni patogeni,

comercializarea unei game foarte largi de vaccinuri contra bursitei infecŃioase aviare şi

uneori circulaŃia necontrolată a acestora poate spori pericolul apariŃiei unor episoade de

boală nedorite.

3

De asemenea, experienŃa personală de peste 10 ani în domeniul creşterii şi

exploatării păsărilor a constituit un motiv pentru abordarea acestei teme, fiind convins că

este nevoie de cunoaşterea stadiului de dezvoltare a aviculturii în Nord – Vestul

Transilvaniei.

Scopul tezei de doctorat a fost de a analiza stadiul realizărilor elementelor de

biosecuritate care sunt prezente în fermele din Nord – Vestul Transilvaniei care pot să-i

protejeze împotriva apariŃiei bursitei infecŃioase aviare, identificarea cauzelor care au stat

la apariŃia focarelor anterioare şi introducerea unor măsuri care să evite apariŃia unor

focare noi, încercarea de a sensibiliza fermierii în acordarea unei mai mari importanŃe în

domeniul monitorizării şi supravegherii păsărilor susceptibile în perioada prevaccinală şi

mai ales postvaccinală până la apariŃia anticorpilor postvaccinali, stabilirea momentului

oportun de vaccinare şi totodată o atenŃie mai mare în alegerea produselor biologice,

păstrarea şi folosirea acestora.

În cadrul tezei de doctorat ne-am propus atingerea următoarelor obiective:

1. Evaluarea stadiului actual al elementelor de biosecuritate structurală şi

funcŃională la nivelul fermelor din Nord – Vestul Transilvaniei şi evaluarea

statistică a focarelor care au evoluat în perioada 2005-2008.

2. Stabilirea nivelului anticorpilor maternali care pot fi transferaŃi la progeni

şi monitorizarea lor pentru stabilirea vârstei optime de vacciare.

3. Identificarea celor mai eficiente tipuri de vaccinuri antibursitice, doze şi căi

de administrare.

4. Studiul factorilor epidemiologici care au contribuit la declanşarea unui

focar de bursită infecŃioasă aviară din judeŃul Satu Mare.

5. Stabilirea gradului de imunosupresie indus de vaccinurile antibursitice vii

folosite în imunoprofilaxia bursitei infecŃioase aviare asupra instalării

imunităŃii contra bolii de Newcastle.

6. Testarea inocuităŃii şi eficacităŃii unui nou tip de vaccin contra bursitei

infecŃioase aviare.

4

CAPITOLUL 1.

CERCETAREA CONDI łIILOR DE BIOSECURITATE ŞI A SITUA łIEI

EPIDEMIOLOGICE A CRE ŞTERII PĂSĂRILOR ÎN NORD VESTUL

TRANSILVANIEI

1.1. Material şi metodă

Studiul s-a realizat pe durata anilor 2005 – 2008 urmărind creşterea păsărilor în

sistemul avicol industrial cât şi în gospodăriile populaŃiei în judeŃele Satu Mare,

Maramureş, Bihor şi Sălaj.

Studiul a constat în inventarierea capacităŃilor de producŃie pe capacităŃi şi

evoluŃia anuală a acestora, amplasamentul şi stadiul evoluŃiei anuale a amenajărilor la

nivelul fermelor de păsări, structurarea pe categorii a acestor ferme, originea materialului

biologic, aspectele practice de exploatare în fermele de păsări, programele de

imunoprofilaxie utilizate, prezenŃa şi influenŃa germenilor asociaŃi asupra evoluŃiei

bursitei infecŃioase aviare şi analiza statistică a focarelor de bursită infecŃioasă aviară.

1.2. Rezultate şi discuŃii

Analiza punctuală a fiecărui element de biosecuritate a pus în evidenŃă

preocuparea permanentă a fermierilor pentru asigurarea acestora la nivelul fiecărui judeŃ,

aspect care se reflectă în evoluŃia focarelor de bursită infecŃioasă aviară în cele patru

judeŃe monitorizate pe parcursul anilor 2005 – 2008.

Acestă analiză scoate în evidenŃă pe deoparte faptul că pe parcursul perioade

monitorizate în judeŃele Maramureş şi Sălaj nu au fost înregistrate focare de bursită

infecŃioasă aviare, iar pe de altă parte că în judeŃele Satu Mare şi Bihor, acolo unde s-au

înregistrat 21 şi respectiv 9 focare de bursită infecŃioasă aviară, acestea au fost izolate

atât în ferme cât şi în gospodăriile populaŃiei.

5

1.3. Concluzii

1. Amenajarea fermelor de păsări este condiŃionată de existenŃa unor elemente de

biosecuritate obligatorii care să le permită protecŃia faŃă de contaminarea cu agenŃi

patogeni a efectivelor de păsări, între care foarte importante sunt imprejmuirea, filtrul

sanitar veterinar, dezinfectorul rutier, spaŃiile pentru depozitarea cadavrelor, depozitarea

dejecŃiilor.

2. Preocuparea permanentă a fermierilor pentru implementarea condiŃiilor de

biosecuritate s-a datorat pe deoparte reglementărilor impuse de legislaŃia sanitar

veterinară după aderarea României în Comunitatea Europeană iar pe de lată parte

conştienŃi de riscul potenŃial de contaminare şi de eventualele pierderi economice

ulterioare apariŃiei bolii.

3. PrezenŃa unui număr mai mic de ferme şi implicit a unui număr de păsări exploatate,

asociată cu o preocupare activă pentru asigurarea condiŃiilor de biosecuritate în judeŃele

Maramureş şi Sălaj poate fi explicaŃia pentru absenŃa focarelor de bursită infecŃioasă

aviară în cele doua judeŃe.

4. Din cele 21 de focare de bursită infecŃioasă aviară înregistrate în judeŃul Satu Mare în

perioada 2005 – 2008 doar 2 focare sunt înregistrate în ferme, unul în anul 2005 iar cel

de al doilea în anul 2007, restul fiind în gospodăriile populaŃiei.

5. În judeŃul Bihor numărul focarelor de bursită infecŃioasă aviară înregistrate în perioada

2005 – 2008 au fost de 9, dintre care 6 au fost în ferme, câte unul în anul 2005, 2 în anul

2006 şi 3 în anul 2007, diferenŃa fiind înregistrate în gospodăriile populaŃiei.

CAPITOLUL 2. CERCETAREA DIN PUNCT DE VEDERE EPIDEMIOLOGIC ŞI CLINICO-

MORFOPATOLOGIC A UNUI FOCAR DE BURSIT Ă INFECłIOASĂ AVIAR Ă

2.1. Material şi metodă.

6

Materialul biologic a fost reprezentat de puii de carne rasa Cobb, provenind din

ferma Botiz a S.C. Ave Impex S.R.L Satu Mare.

A fost analizată situaŃia epidemiologică retrospectivă şi s-a evaluat contextul

epidemiologic actual printr-o anchetă epidemiologică exaustivă, căile de introducere şi

cauzele contaminării, evoluŃia efectivelor şi pierderile economice, stabilirea şi

confirmarea diagnosticului prin examene clinice, morfopatologice şi de laborator, analiza

şi coordonarea programului de imunoprofilaxie.


Analiza datelor privind condiŃiile de populare şi exploatare în cadrul fermei arată

că acestea erau respectate în cea mai mare parte, singurele neajunsuri fiind înregistrate la

asigurarea repausului biologic între populări, unde din raŃiuni economice acesta a fost

redus la 3 – 11 zile faŃă de cel obişnuit şi recomandat de 21 de zile.

Perioada de evoluŃie a bolii a fost cuprinsă între 7 şi 10 zile, ceva mai lungă decât

de obicei, respectiv de 5-7 zile.

Pierderile prin mortalitate în perioada de evoluŃie a bolii la cele 18 hale a variat

între 6,62% (hala nr. 4) şi 18,06% (hala nr. 10).

Din totalul de 18 hale existente la nivelul exploataŃiei, vârful pierderilor prin

mortalitate este atins la 3 zile de la declanşarea bolii în halele nr. 1 (440 capete), 3 (461

capete), 7 (825 capete), 14 (934 capete), 16 (980 capete), 17 (1130 capete); la 4 zile de la

declanşarea bolii în halele nr. 2 (425 capete), 4 (560 capete), 8 (780 capete), 11 (780

capete), 18 (1273 capete); la 5 zile de la declanşarea bolii în halele nr. 5 (490 capete), 6

(510 capete), 9 (810 capete), 13 (1415 capete), 15 (1053 capete) şi la 6 zile la hala nr. 10

(820 capete).

Analiza întregii perioade de exploatare a puilor de carne arată că nivelul cel mai

mare al pierderilor prin mortalitate a fost înregistrat la hala nr. 15 (4440 capete respectiv

22,42% din efectivul populat) iar cel mai mic nivel al pierderilor prin mortalitate a fost

înregistrat la hala nr. 4 (2023 capete respectiv 9,91% din efectivul populat).

Examenul clinic a consemnat semne clinice obişnuite pentru bursita infecŃioasă

aviară.

7

Examenul morfopatologic a pus în evidenŃă leziuni caracteristice bursitei

infecŃioase aviare cu echimoze şi peteşi în musculatura pectorală şi a membrelor

inferioare, hipertrofia bursei lui Fabricius, leziuni de bursită hemoragică sau hemoragico-

necrotică, nefroză urică prezentate în planşele foto 1-5.

Planşa 2. Bursă hipertrofiată cu edemaŃierea pliurilor bursale şi leziuni hemoragii sub formă de echimoze şi

peteşii

Planşa 1. Distrofia musculaturii pectorale şi a membrelor cu multiple hemoragii intramusculare

Planşa 3. Bursită infecŃioasă aviară: a. Edem peribursal; b. Bursită cataral hemoragică; c. Bursită hemoragico-necrotică

8

Modificările histologice sunt prezentate în planşele foto 6-10.

Planşa 5. Hipertrofia rinichilor cu Ńesut renal de culoare gălbuie-albicioasă datorită depozitelor de

uraŃi, dilatarea şi obstruarea ureterelor

Planşa 4. Bursită hemoragică, edem peribursal şi nefroză urică

Planşa nr. 6. Modificări congestive, hemoragice şi edematoase ale

foliculilor

Planşa 7. Hiperplazia epiteliului bursal, cu hemoragii subepiteliale şi necroză

foliculară

Planşa 8. Hemoragii în zona corticală a foliculilor, cu necroză medulară

9

2.3. Măsuri

Programul de măsuri a constat în principal din revaccinarea efectivelor matcă cu

alt vaccin (ND Vaccine Nobilis clona 30) şi a puilor de carne la vârsta de 10 zile cu un

vaccin viu produs dintr-o tulpină „hot”.

2.4. Concluzii

1. Vârful pierderilor prin mortalitate este atins la 3 zile de la declanşarea bolii în halele

nr. 1 (440 capete), 3 (461 capete), 7 (825 capete), 14 (934 capete), 16 (980 capete), 17

(1130 capete); la 4 zile de la declanşarea bolii în halele nr. 2 (425 capete), 4 (560

capete), 8 (780 capete), 11 (780 capete), 18 (1273 capete); la 5 zile de la declanşarea

bolii în halele nr. 5 (490 capete), 6 (510 capete), 9 (810 capete), 13 (1415 capete), 15

(1053 capete) şi la 6 zile la hala nr. 10 (820 capete).

2. 2. EvoluŃia cea mai lungă a bolii s-a înregistrat în cazul halei nr. 10, respectiv 10 zile,

scăzând la 9 zile pentru halele nr. 1, 2 şi 13, la 8 zile în cazul halelor nr. 3, 4, 6, 7, 9,

12, 15, 18, pentru ca la halele nr. 5, 8, 11, 14, 16, 17 evoluŃia bolii să fie de 7 zile.

3. Pierderile prin mortalitate au explodat în săptămâna a II-a de viaŃă, variind între

0,94% la hala nr. 4 şi 14,22% la hala nr. 8, faŃă de procentul standard de 0,7%.

Planşa 9. Necroză centro-foliculară Planşa 10. Edem inflamator, cu distrucŃia foliculului bursal

10

4. Examenul anatomopatologic a pus în evidenŃă leziuni de enterită catarală sau

hemoragică, leziuni de bursită catarală, hemoragică sau hemoragico-necrotică.

5. Se impune testarea periodică a nivelului anticorpilor transferabili de la efectivul

matcă la progeni, iar obŃinerea de titruri mici şi neuniforme sunt premise ale

posibilităŃii de apariŃie a bolii.

6. Coborârea vârstei de vaccinare a puilor broiler la 10-12 zile, faŃă de vârsta de 14 zile

cum se vaccina până la apariŃia bolii.

CAPITOLUL 3.

CERCETĂRI PRIVIND TITRUL ANTICORPILOR INDU ŞI LA PUI BROILER

PRIN ADMINISTRAREA, PE C ĂI ŞI ÎN DOZE DIFERITE, A UNUI VACCIN

VIU LIOFILIZAT ANTI BURSITA INFEC łIOASĂ AVIAR Ă

.


Materialul biologic a fost reprezentat de 7 loturi de câte 10 pui în vârstă de 14 zile

care au fost vaccinaŃi cu vaccin antibursitic viu Gumboro Vaccine Nobilis 223 E, pe cale

orală şi oculo-conjuctivală cu 3 doze diferite.

Evaluarea titrului de anticorpi maternali prezenŃi la progeni s-a făcut la vârsta de

3, 7 şi 11 zile prin metoda ELISA indirectă.

La vârsta de 14 şi 28 de zile s-au făcut cântăriri ale bursei lui Fabricius.

3.2. Rezultate şi discuŃii.

11

EvoluŃia comparativă a titrului de anticorpi la 21 şi 28 de zile eset redată în figura

1.

183340

232107

589213

277109

75081

40780

0 100 200 300 400 500 600 700 800

Titru de anticorpi (UDO*);Antibody titre (UDO*)

per os; bucal

ocular; ocularly

per os; bucal

ocular; ocularly

per os; bucal

ocular; ocularly

1 do

ză;

1 do

se2

doze

;2

dose

s3

doze

;3

dose

s

Vâr

sta;

Age

28 zile; day 28

21 zile; day 21

Fig. 1. EvoluŃia titrului de anticorpi anti BIA la vârsta de 21 şi 28 de zile

În cazul administrării orale a vaccinului antibursitic, la vârsta de 21 de zile se

constată o creştere a titrului de anticorpi de la 183 UDO la o doză administrată, la 589

UDO în cazul administrării a 2 doze şi la 750 UDO în cazul administrării a 3 doze.

Efectul este invers la vârsta de 28 de zile când se constată o regresie în funcŃie de

creşterea dozei cu un vârf de 340 UDO la administrarea unei singure doze, scade la 213

UDO la administrarea a 2 doze şi continuă scăderea la 81 UDO la administrarea a 3 doze.

În cazul administrării oculo-conjunctivală a vaccinului antibursitic, la vârsta de 21

de zile se constată o creştere uşoară a titrului de anticorpi de la 232 UDO la administrarea

unei singure doze, la 277 UDO în cazul administrării a 2 doze şi la 407 UDO în cazul

administrării a 3 doze, în timp ce la vârsta de 28 de zile se constată o scădere a acestor

valori faŃă de vârsta de 21 de zile, fiind de doar 107 UDO în cazul administrării unei

singure doze, de 109 UDO în cazul administrării a 2 doze şi de doar 80 UDO în cazul

administrării a 3 doze.

12

3.3. Concluzii.

1. Titrul anticorpilor maternali transferaŃi la puii broiler scade cu vârsta, ajungând la

vârsta de 14 zile în grupa zero, moment la care se impune vaccinarea puilor cu vaccin

viu antibursitic.

2. Creşterea dozei vaccinale la administrarea vaccinului viu antibursitic în apa de băut

duce la creşterea titrului de anticorpi la 7 zile postvaccinal, cu o valoare medie de

183 UDO în cazul administrării unei singure doze, de 589 UDO în cazul administrării

a două doze şi a unei valori de 750 UDO în cazul administrării a trei doze.

3. Administrarea pe cale oculo-conjunctivală a vaccinului viu antibursitic duce la o

creştere a titrului de anticorpi la nivele mai reduse comparativ cu vaccinarea în apa de

băut la 7 zile postvaccinal, cu valoare medie de 232 UDO în cazul administrării unei

singure doze, de 277 UDO în cazul administrării a două doze şi de 407 UDO în cazul

administrării a trei doze.

4. Valorile titrului de anticorpi mult mai mari obŃinute în urma administrării pe cale

orală a vaccinului o recomandă în administrarea vaccinului antibursitic.

CAPITOLUL 4.

CERCETĂRI PRIVIND OPORTUNITATEA FOLOSIRII VACCINURILOR

INACTIVATE ÎN PROFILAXIA BIA LA TINERETUL DE ÎNLOCU IRE


Materialul biologic a fost reprezentat de 7 loturi de câte 10 capete pui tineret de

înlocuire. Loturile A, B şi C au fost vaccinate cu vaccin viu liofilizat Gumboro Vaccine

Nobilis 223 în apa de băut, cu 3 doze diferite, în timp ce lotul D, E şi F au fost vaccinate

cu vaccin antibursitic inactivat, pe cale subcutanată.

Examenul serologic pentru testarea titrului de anticorpi postvaccinali, s-a efectuat

prin metoda ELISA - indirectă.

13


Perioada cuprinsă între ziua vaccinării contra bursitei infecŃioase aviare şi

dezvoltarea unor titruri de anticorpi care să protejeze organismul tineretului de înlocuire

este o perioadă critică şi de aceea se caută soluŃiile imunoprofilactice cele mai optime

pentru protejarea acestora.

Nivelul anticorpilor postvaccinali este diferenŃiat în funcŃie de vaccinul folosit,

calea de administrare şi doza folosită, aşa cum se observă în fig.2 şi fig.3, în care sunt

redate evoluŃia titrului de anticorpi exprimată în UDO (unitate densitate optică) la 7 şi 14

zile postvaccinale.

411

3107

1630

3818

1953

3697

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

Valoarea titrului (UDO*); Value of the titre (UDO*)

Vaccin viu; Live vaccine

Vaccin inactivat; Inactivated vaccine





1 do

ză;

1 do

se

2 do

ze;

2 do

ses

3 do

ze;

3 do

ses

Tip

ul v

acci

nulu

i; Vac

cine

tipe

Fig. 2. Nivelul maxim de anticorpi antibursitici la 7 zile postvaccinal (vaccin viu

şi inactivat)

În cazul vaccinului viu vorbim de valori minime de 411 UDO (lotul A vaccinat cu

1 doză) şi o valoare maximă de 1953 UDO (lotul C vaccinat cu 3 doze) în timp ce pentru

vaccinul inactivat vorbim de o valoare minimă de 3107 UDO (lotul D vaccinat cu 1

doză) şi o valoare maximă de 3818 UDO (lotul E vaccinat cu 2 doze).

14

913

3703

836

4784

1214

4099

0 1000 2000 3000 4000 5000








1 do

ză;

1 do

se

2 do

ze;

2 do

ses

3 do

ze;

3 do

ses

Tip

ul v

acci

nulu

i; V

acci

ne

tipe

Fig.3. Nivelul maxim de anticorpi antibursitici la 14 zile postvaccinal (vaccin viu şi inactivat)

Nivelul valorilor maxime prezintă diferenŃe mari între cele 2 vaccinuri şi la 14 zile

postvaccinal, cu un avantaj considerabil în favoarea vaccinului antibursitic inactivat,

valori care pot asigura o mai bună protecŃie împotriva bolii.

4.3. Concluzii

1. Titrurile de anticorpi induse de vaccinurile inactivate antibursitice sunt mult mai

mari, atât la 7 cât şi la 14 zile post vaccinal, comparativ cu cele obŃinute la vaccinul

viu.

2. În cazul administrării vaccinului antibursitic viu, în apa de băut, este indicat folosirea

unei singure doze întrucât asigură titruri mai mari de anticorpi pe măsura înaintării în

vârstă (lotul A).

3. Vaccinurile antibursitice inactivate păstrează mult mai bine capacitatea de răspuns

imunologic a organismului supus vaccinării contra bursitei infecŃioase aviare,

supradozarea producând o creştere a titrului de anticorpi.

15

4. Dezavantajul folosirii vaccinurilor inactivate în profilaxia bursitei infecŃioase aviare

este reprezentat de preŃul mai mare al vaccinului, de cheltuielile mai mari cu

manopera şi stresul creat tineretului de înlocuire.

CAPITOLUL 5.

EFECTUL VACCIN ĂRII ANTI BIA ASUPRA INSTAL ĂRII IMUNIT ĂłII

CONTRA BOLII DE NEWCASTLE LA TINERETUL DE ÎNLOCUIR E


Materialul biologic a fost reprezentat de pui tineret de înlocuire în vârstă de o zi,

repartizat în trei loturi din care loturile A şi B au fost vaccinate cu vaccin împotriva

virusului Bolii de Newcastle la vârsta de o zi, iar la vârsta de 14 zile au fost vaccinate cu

vaccin antibursită inactivat ND Sinco Gumboinvac (lotul A) sub formă de aerosoli şi cu

vaccin viu liofilizat Gumbo Vaccine Nobilis 223 E, în apa de băut (lotul B). Lotul martor

(M) nu a fost vaccinat antibursitic.

Examenul serologic s-a efectuat prin reacŃia de inhibare a hemaglutinării titrul

anticorpilor fiind exprimat în unităŃi inhibo-hemaglutinate (UIHA).


Se constată că la 7 zile de la vaccinare, în cazul folosirii vaccinurilor inactivate în

profilaxia bursitei infecŃioase aviare, titrul de anticorpi contra virusului bolii de

Newcastle este aproape la jumătate din titrul de anticorpi de la lotul martor (valori medii

de 311 UIHA la lotul A faŃă de 611 UIHA la lotul martor), în timp ce, la lotul B, la care

s-a folosit vaccin viu obŃinut dintr-o tulpină „intermediară”, valorile titrurilor de anticorpi

sunt mult mai mici, de aproximativ 5 ori faŃă de lotul martor (valori medii de 120 UIHA

la lotul B faŃă de 611 UIHA la lotul martor) şi de aproximativ 2,5 ori faŃă de lotul A

vaccinat cu vaccin inactivat (valori medii de 120 UIHA la lotul B faŃă de 311 UIHA la

lotul A).

EvoluŃia titrului de anticorpi la14 zile postvaccinal este redată în fig.4.

16

633

279

977

0

100200300

400500600700

800900

1000

Titru anticorpi (UIHA*);

Antibodies level (UIHA*)

Lotul A; Batch A Lotul B; Batch B Lotul M; Batch M

Fig. 4. Valorile medii ale titrului anticorpilor postvaccinali anti boala de

Newcastle (la 14 zile de la vaccinarea anti BIA)

La 14 zile postvaccinal, dacă în cazul lotului A, la care vaccinarea antibursitică s-a

efectuat cu vaccin antibursitic inactivat, titrul mediu al anticorpilor contra bolii de

Newcastle este la un nivel acceptabil (633 IUHA), care poate să asigure o protecŃie

minimă a efectivului, in cazul vaccinarii antibursitice cu vaccin antibursitic viu nivelul

anticorpilor contra bolii de Newcastle este foarte mic (279 UIHA), care nu poate asigura

protecŃia efectivelor de păsări, diferenŃa fiind foarte mare faŃă de nivelul mediu al titrului

de anticorpi contra virusului bolii de Newcastle dezvoltaŃi de lotul martor (977 UIHA)

care nu a fost vaccinat contra virusului bursitei infecŃioase aviare.

5.3. Concluzii

1. Imunosupresia indusă de vaccinurile antibursitice vii la 7zile se menŃine şi la 14

zile postvaccinal, diferenŃa accentuîndu-se (279 UIHA la lotul B faŃa de 977

UIHA pentru lotul martor).

2. Capacitatea imunologică a organismului este mai puŃin diminuată in cazul folosirii

vaccinului antibursitic inactivat comparativ cu vaccinul viu atât la 7 cât şi la 14

zile după vaccinare ( valori medii de 311 UIHA la lotul A fata de 611 UIHA la

lotul martor şi respectiv 633 UIHA la 977 UIHA ).

17

3. Nivelul scăzut al valorii medii a anticorpilor contra bolii de Newcastle şi

neuniformitatea acestora în cazul vaccinării puilor cu vaccin antibursitic viu, la 7

şi 14 zile postvaccinal, nu dau garanŃia protecŃiei contra virusului de Newcastle.

CAPITOLUL 6.

TESTAREA INOCUIT ĂłII ŞI EFICACIT ĂłII UNUI NOU VACCIN CONTRA

BURSITEI INFEC łIOASE AVIARE


Produsul biologic testat se numeşte BIAVAC şi reprezintă un nou vaccin viu

folosit împotriva virusului bursitei infecŃioase aviare, produs de „INSTITUTUL

PASTEUR” Bucureşti.

Testele de control au urmărit testarea inocuităŃii şi eficacităŃii.

Testarea inocuităŃii s-a făcut prin teste de laborator, cu vaccinarea a 6 loturi de

câte 25 pui în vârstă de o zi pe cale orală şi oculo-conjunctivală cu echivalentul a 10 doze

de vaccin şi prin experimente de teren, pe pui de 14 zile vaccinat cu echivalentul a 10

doze de vaccin pa cale orală, în apa de băut.

Testarea eficacităŃii s-a făcut prin teste de laborator, identificarea anticorpilor prin

metoda ELISA varianta indirectă pe 30 probe provenite de la pui de carne în vârstă de 28

de zile şi pe 60 probe provenite de la pui de carne în vârstă de 38 de zile, vaccinaŃi la

vârsta de 12 zile. Testarea serologică prin ID şi IH s-a făcut la 30 de zile de la vaccinarea

antibursitică pe 20 de probe.

Experimentele de teren au constat în teste clinice pe 1000 de pui în vârstă de 14

zile.


Rezultatele obŃinute în urma vaccinării puilor pe cale orală şi oculo-conjunctivală,

prin lipsa reacŃiilor locale şi sistemice, fac ca vaccinul BIAVAC testat să fie considerat

corespunzător.

18

În cazul celor 3 serii procentul de mortalitate în cazul puilor vaccinaŃi, atât la

prima cât şi după a II-a vaccinare este mai mic decât la puii din lotul martor nevaccinat.

La modulul A, procentul de mortalitate este 4,1%, la lotul martor nevaccinat faŃă

de 2,32% la lotul vaccinat varianta I, în timp ce procentul de mortalitate este de 3,15% la

lotul martor nevaccinat faŃă de doar 2,11% la lotul vaccinat cu varianta a II-a de vaccin.

La modulul B, procentul de pierderi prin mortalitate este de 4,4% la lotul martor

nevaccinat faŃă de doar 2,48% în cazul lotului vaccinat cu vaccin varianta I, în timp ce

procentul de pierderi prin mortalitate este de 2,9% la lotul martor nevaccinat şi de 1,88%

la lotul vaccinat cu varianta a II-a de vaccin.

În cazul lotului C situaŃia se menŃine, procentul de pierderi prin mortalitate fiind

de 3,8% pentru lotul martor nevaccinat şi de 2,2% pentru lotul vaccinat cu varianta a I-a

şi de 2,1% pentru lotul martor nevaccinat faŃă de 1,35% faŃă de lotul vaccinat cu vaccin

varianta a II-a.

Testarea eficacităŃii a scos în evidenŃă faptul că vaccinul BIAVAC induce titruri

ridicate de anticorpi postvaccinali destul de mari la vârsta de 28 de zile cu variaŃii ale

valorii medii între 457 UDO şi 4514 UDO, pentru ca la 38 de zile să fie extrem de

ridicate, cu variaŃii ale valorii medii între 6873 UDO şi 12338 UDO, valori care asigură o

protecŃie corespunzătoare a efectivului vaccinat.

Întrucât media geometrică a titrurilor a fost de 193,50 şi nici un ser nu a dat o

reacŃie sub 1/50, rezultatul este considerat favorabil, un titru de IH de 1/40 fiind

considerat protector împotriva infecŃiei cu o tulpină virulentă.

6.3. Concluzii

1. Folosirea vaccinului BIAVAC duce la scăderea mortalităŃilor la puii vaccinaŃi,

înregistrându-se pierderi de 2,32% şi 2,11% la modulul A faŃă de 4,1% şi 3,15% la

lotul martor, de 2,48% şi 1,88% la modulul B faŃă de 4,4% şi 2,99% la lotul martor şi

de 2,2%, respectiv 1,35% la modulul C faŃă de 3,8% şi 2,1% la lotul martor

2. În timpul perioadei de observaŃie după vaccinarea cu BIAVAC, nici o pasăre nu a

prezentat reacŃii locale sau sistemice

19

3. La 16 de zile postvaccinal, la hala 1 şi 2 se obŃine un titru mediu de 4514UDO, valori

care asigură o protecŃie a efectivelor vaccinate, în timp ce la hala 3 titrul mediu de

457 UDO nu asigură protecŃie efectivelor vaccinate

4. La 26 de zile postvaccinal titrurile medii obŃinute de 9816, 12338, 8223 şi 6873 UDO

asigură o protecŃie corespunzătoare efectivelor vaccinate

Rezultatul obŃinut la testul de inhibo-hemaglutinare demonstrează că tulpina de

virus BIA folosit la prepararea vaccinului BIAVAC nu a avut efect imunosupresor asupra

vaccinării anti Newcastle la vârsta de 9 zile.

20

SUMMARY

Infectious avian bursitis represents a big provocation both for researching

different aspects which lead to the appearance of the disease and mostly for finding some

efficient methods of prophylaxis and control, which can be made available for the

chicken breeders.

In the last decades, the disease received major valence due to the severe

economical impact by mortalities produced by very virulent viruses and the absence of

the efficient possibilities of intervention due to the existence of two different serotypes

and subtypes.

The thesis folds 331 pages, being edited into 10 chapters and it is structured

according to the foree criterions, in two parts. Part one (chapter 1, 2, 3) synthesizes the

main bibliographical data from speciality literature regarding the infectious avian

bursitis, part two (chapter 1-6) refers on own researches. Each chapter from part two

includes paragraphs named materials and methods, results and discussions and

conclusions. In chapter 7 are presented the general conclusions.

The study is illustrated with an amount of 51 tables, 61 diagrams, 15 photos and it

is based on 305 bibliographic titles.

The first part of the thesis represents a synthesis of the literature referred to avian

infectious bursitis and represents the “Cognition stadium”.

In chapter 1 is presented the available data concerning historical, geographic

spread, economical importance and etio-pathogenesis in infectious avian bursitis.

Chapter 2 reports the diagnostic methodologies of infectious bursal disease.

The diagnosis of infectious bursal disease is based on corroborating epidemiological,

anatomoclinical and laboratory data. The main tests used to identify the infectious bursal

agent are, electronic microscopy, IFD and RT-PCR for viral RNA detection, while for

virus tipization are used virus neutralization with polyclonal antibodies and ELISA with

monoclonal antibodies. Specific antibodies can be detected by immunodiffusion in agar

gel and ELISA.

Chapter 3 “Prophylaxis and control of infectious avian bursitis” are presented

general and specific measures of prophylaxis. For the immunoprophylaxis of the disease

21

are used living and inactivated vaccines. Living vaccines are used at youth and can be

prepared from attenuated, intermediate or hot viruses, while inactivated vaccines are used

at breeding chickens, before the start and in the middle of the laying period. Chickens

can be vaccinated only when the maternal antibodies amount is very low, usually at the

age of 10-14 days.

As each serotype develops its own antigenic properties due to the epitopes

localized on the viral proteins, the interest to find some efficient methods of

immunoprophylaxis is topical. The possibility of producing vaccines using genetic

engineering (recombinated, synthetic, gene vector and anti-idiotype vaccines), being

probably the only way to control this disease, associated in the close future with

elimination of living and inactivated vaccines.

OWN INVESTIGATIONS

MOTIVATIONS, PURPOSE, OBJECTIVES

Infectious bursal disease is one of the major disease that affects birds, with global

spreeding producing great economical losses

due to great mortality and morbidity in affected flocks and also due to specific and

nonspecific imuno-prevention costs.

The virus is very resistant to environmentally conditions and can be easily spread

from a lot to another, from one exploitations to another through infected birds, vehicular

transports, feed or persons.

Obtaining and exploitation of perfectible breeds , but even more sensitive to

different pathological germs, commercialization of more IBDV vaccines, and sometimes

uncontrolled circulation, all of these raise the possibility of out coming of new diseases

episodes.

My personal experience of more than 10 years in this field of bird growing and

exploitation, made me choose this theme, being certain that is absolutely necessary to

know the aviculture development in North West of Transilvania.

22

The aim of this study was to analyze the biosecurity elements present in farms

North-West Transilvania than can protect against IBDV, and also to relieve the causes of

anterior focuses, and to introduce some measures to avoid another new focuses, trying to

sensitize the farmers in according attention to monitories and surveillance of sensitive

birds in both pre and post vaccination period establishing the optimal time for

vaccination , the method to choose and to use the biological products.

In this Doctorate Dissertation we proposed the next objectives:

1. Evaluation of the actual stage of structural and functional biosecurity in North

West Transilvania farms, and statistical evaluation of focuses evaluated in 2005-

2008.

2. Establishing of the maternal antibodies titers that can be transferred to progeny

and surveillance for vaccination optimal time determination.

3. Identification of the most efficient types, doses and administration routes.

4. Study of epidemiologically factors that determine infectious bursal disease

focuses in Satu Mare.

5. Evaluation of the laboratory tests for bursal infectious disease diagnostic.

6. Establishing the immunosuppresion level induced by IBDV vaccines in infectious

bursal disease prevention that affects the resistance of chickens against Newcastle

disease.

7. Testing of new IBDV vaccines on broilers chickens.

CHAPTER ONE

BIOSECURITY CONDITIONS AND EPIDEMIOLOGICAL STATE OF BIRD

GROWING IN NORTH WEST OF TRANSILVANIA

1.1. Material and method

The study refers to bird growing in both avian engineering and local yards in Satu

Mare, Maramures, Bihor and Salaj County.

We try to establish the production capacity and annual evolution of emplacements

in different farms, the origin of biologic material, practical aspects of bird exploitation,

23

prevention schedules used, the presence of different associated germs and how it affects

the evolution of infectious bursal disease and statistical analyze of IBD focuses.

1.2. Results and discussions

Punctual analysis of each biosecurity element was relieved through permanent

preoccupation of farmers at every county level that reflected in IBD focuses evolution in

all four county monitorised between 2005-2008.

This analysis relieved that in this period there was no report of any IBDV focus in

Maramures and Salaj County , whereas in Satu Mare and Bihor County were there were

reported 21 respectivelly 9 focuses of IBDV, the focuses were isolated in both farms and

yard conditions.

1.3. Conclusions

1. Bird farms emplacements is conditioned by indispensable biosecurity elements that

protect against pathological agents contamination, such as enclosure, sanitary

veterinary filter, vehicles disinfector, cadavers deposit spaces, dejections deposit.

2. Permanent preoccupation of farmers for biosecurity condition implementation was

due on one hand to legislative settlement after Romania adherence at European

Community and due to contamination risks and due to posible economical losses on

the other hand.

3. The presence of a reduced number of farms and reduced number of exploited birds ,

associated with an active preoccupation for biosecurity in Maramures and Salaj

county may be the explanation for IBDV absence in both counties.

4. Two IBDV focuses from Satu Mare county were reported in farms, one in year 2005

and the other in 2007, the rest of focuses were reported in different yards.

5. In Bihor county, the number of focuses reported was 9, 6 in farms , one in year 2005,

2 in 2006 and 3 in 2007, the rest of focuses were reported in different yards.

24

CHAPTER 2

STUDY OF AN IBDV FOCUSE FROM EPIDEMIOLOGICAL AND CL INIC

MORPHOPATHOLOGICAL POINT OF WIEW

2.1. Material and methods

The biological material was represented by broilers chickens, Cobb breed,

provided from S.C. Ave Impex S.R.L. Satu Mare Botiz farm.

We analyzed the retrospective epidemiological status and epidemiological

context, contamination routes, evolutions of flocks, and economical losses, diagnostic

establishment and confirmation, trough clinical examination, morphopatological and

laboratory examination, and also we analyzed imunoprevention schedule.

2.2. Results and discussion

We analyzed the population and exploitation conditions within the farm. These

conditions were respected, excepting the biologic repose between two populations. For

economical reasons this biologic repose was reduced to 3-11 days comparative to 21

days recommended.

Disease evolution period was 7-10 days, a little longer than usually.

Losses due to mortality in this evolution period ranged from 62% (holding no. 4)

to 18, 06% (holding no. 10).

From a total of 18 holdings existent on farm, mortality peak was reached after 3

days from disease outbreaking in hall no. 1 (440), 3 (461), 7 (825), 14 (934), 16 (980),

17 (1130); 4 days after disease outbreaking in holding no. 2 (425), 4 (560), 8 (780), 11

(780), 18 (1273);.5 days after disease outbreaking in holding no. 5 (490), 6 (510), 9

(810), 13 (1415), 15 (1053) and after 6 days in holding no. 10 (820).

Analyzing the entire period of broiler exploitation we could see that the greatest

losses was reported in holding no.15 (4440 cases respectively, 22,42% ) and the lowest

was reported in holding no. 4 (2023 cases respectively, 9,91%).

Clinical examination relieved usual symptoms for bursal infectious disease.

25

Morphopatologic examination relieved lesion characteristic for infectious bursal

disease with echimosis and petechiae in pectoral muscle and inferior member, buirsal

hypertrophy, hemoragic or hemoragico-necrotic necrotic bursal lesions. Uric nephrosis,

presented in photos 1-5

Foto 1. Pectoral and limb muscles dystrophy with hemorrhages

Foto 2. Hypertrophic bursa, with edematous folds and hemoragical lesions: echymoses and petechiae

Foto 3. a. Peribursal edema; b. Catarrhal-hemoragic bursitis; c. Necrotic-hemoragic bursitis

26

Histopatological aspects are presented in photos 6-10.

Foto 5. Kidneys hipetrophy with a renal tissue colored in whitish color because of the urate

deposits, ureters dilatation

Foto 4. Hemoragic bursitis, peribursal edema and uric nephrosis

Foto 6. Fabricius bursa. Congestive, haemorragical and oedema

modification of follicles

Foto 7. Fabricius bursa. Hyperplasia of bursa epithelium, with subepitelial

haemorrhages and follicular necrose

Foto. 8. Fabricius bursa. Haemorrhages in cortical zone of follicles, with medullary

necrose

27

2.3. Measures

In this case the measures takened was to revaccine both hens and 10 days old

broiler chickens with another vaccine (ND Vaccine Nobilis clona 30) produced from a

“hot” strain.

2.4. Conclusions

1. Loses peak caused by mortality was reached at 3 days from disease outbreaking in

holding no. 1 (440 cases),3 (461 cases), 7 (825 cases), 14 (934 cases), 16 (980 cases),

17 (1130 cases);. at 4 days from disease outbreaking in holding no 2 (425 cases), 4

(560 cases), 8 (780 cases), 11 (780 cases), 18 (1273 cases); at 5 days from disease

outbreaking in holding no. 5 (490 cases), 6 (510 cases), 9 (810 cases), 13 (1415

cases), 15 (1053 cases) and at days from disease outbreaking in holding no. 10 (820

cases).

2. The longest evolution period – 10 days was reported in holding no.10, decreasing at 9

days for holdings 1,2 and 13 , at 8 days for holdings no. 3, 4, 6, 7, 9, 12, 15, 18,

respectively 7 days for holdings no. 5, 8, 11, 14, 16, 17.

Foto. 9. Fabricius bursa. Centro-follicular necrose

Foto 10. Fabricius bursa. Inflamatory oedema, with bursal follicle destruction

28

3. Losses caused by mortality bursted in second week of life, ranging from 0.94 %, for

holding no.4 to 14,22 %, for holding no.8, comparative to standard value of 0,7%.

4. Morphopatological examination had shown catharral enteritis, or hemoragic enteritis ,

chatarral bursitis, hemoragic bursitis or hemoragic-necrotic bursitis.

5. It is very important to determine antibodies titers transferable from hen to progeny,

low and irregular titers may indicate disease appearance.

6. Decreasing the vaccination age at 10-12 days comparative to 14 days, as it was before

disease appearance.

CHAPTER 3

STUDIES OF ANTIBODIES TITERS INDUCED ON BROILERS CH ICKENS

AFTER ADMINISTRATION OF A LIVE, LYOPHILIZED IBDV VA CCINE IN

DIFFERENT DOSES AND ROUTES OF ADMINISTRATION

3.1. Material and method

The biological material consisted in 7 groups of 10 chickens 14 days old,

vaccinated with live IBDV vaccine Gumboro Vaccine Nobilis 223 E, through oral and

intraconjunctival route, in three different doses..

The assesement of maternal antibodies titers on progeny was made using indirect

ELISA , at day 3, 7 and 11

At day 14 and 28 we weighted Fabricius bursa.

3.2. Results and discussion

29

183340

232107

589213

277109

75081

40780

0 100 200 300 400 500 600 700 800

Titru de anticorpi (UDO*);Antibody titre (UDO*)

per os; bucal

ocular; ocularly

per os; bucal

ocular; ocularly

per os; bucal

ocular; ocularly1

doză

;1

dose

2 do

ze;

2 do

ses

3 do

ze;

3 do

ses

Vâr

sta;

Age

28 zile; day 28

21 zile; day 21

Fig. 1. Evolution of the anti IBD antibodies titres at ages 21 and 28 days

In case of the oral administration of the antibursitic vaccine, at the age of 21 days

is recorded an ascendance of the antibodies titre from 183 UDO, at the first dose, to

589UDO in case of administering 2 doses and to 750 UDO in case of administering 3

doses.

The consequence is opposite at the age of 28 days when it is recorded a regression

term the increasing of the dose with a peak of 340 UDO at the administration of an

unique dose, decreases to 213 UDO at the administration of 2 doses and the decreasing

continues until 81UDO at the administration of 3 doses.

In case of the oculo-conjunctival administration, at the age of 21 days is recorded

a slight ascendance of the antibodies titre from 232 UDO at one dose, to 277 UDO at 2

doses and 407 UDO at 3 doses, while at the age of 28 days is recorded a descendance of

these values towards the age of 21 days, the values are 107 UDO at one dose, 109 UDO

at 2 doses and only 80 UDO at 3 doses.

3.3. Conclusions

1. The maternal antibodies titre transferred to broilers decreases with the age, reaching

value 0 at the age of 14 days, which is the point of the vaccination with living

antibursitic vaccine.

30

2. Increasing the dose at the administration of the living vaccine in the drinking water

leads to the rise of the antibodies titre 7 days after vaccination, with an average value

of 183 UDO at unique dose, 589 UDO at 2 doses and 750 UDO at 3 doses.

3. Oculo-conjunctival administration of the living vaccine leads to a lower rise of the

antibodies titre relative to vaccination in drinking water 7 days after vaccination, with

an average value of 232 UDO at one dose, 277 UDO at 2 doses, 407 UDO at 3 doses.

4. The higher levels obtained after oral vaccination recommend the administration of the

antibursitic vaccine.

CHAPTER 4.

RESEARCHES REGARDING THE OPPORTUNITY OF USING INACT IVATED

VACCINES IN THE PROPHYLAXY OF IBD IN REPLACEMENT YO UTH

4.1. Materials and methods

The biological material used was represented by 7 batches of 10 replacement

youth chickens each. Batches A, B, C were vaccinated with living lyopholized vaccine,

Gumboro Vaccine Nobilis 223, in drinking water, with 3 different doses, while batches

D, E and F were vaccinated with inactivated antibursitic vaccine subcutaneously.

For the serological examinations, to estabilish postvaccinal antibodies titre, was

used the indirect ELISA method.


The period between the vaccination day and the development of some antibody

titres which can protect the replacement youth, is a critical one and this is why scientists

try to find the optimal immunoprophylactical solutions to protect them.

Postvaccinal antibodies levels are differentiated term the used vaccine, way of

administering and dose, like it is proved in fig. no. 2 and 3, which describe the evolution

of the antibodies titres measured in UDO, 7 and 14 days after vaccination.

31

411

3107

1630

3818

1953

3697

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000








1 do

ză;

1 do

se

2 do

ze;

2 do

ses

3 do

ze;

3 do

ses

Tip

ul v

acci

nulu

i; Vac

cine

tipe

Fig. 2. Maximal antibursitis antibodies level 7 days after vaccination (living and inactivated vaccine)

In case of the vaccination with the living vaccine the minimal value is 411 UDO

(batch A vaccinated with 1 dose), and the maximal value is 1953 UDO (batch C

vaccinated with 3 doses), while in the case of the inactivated vaccine these values are

3107 UDO (batch D vaccinated with 1 dose) respectively 3818 UDO (batch E vaccinated

with 2 doses).

913

3703

836

4784

1214

4099

0 1000 2000 3000 4000 5000








1 do

ză;

1 do

se

2 do

ze;

2 do

ses

3 do

ze;

3 do

ses

Tip

ul v

acci

nulu

i; V

acci

ne

tipe

32

Fig. 3. Maximal antibursitis antibodies level 14 days after vaccination (living and

inactivated vaccine)

The maximal values levels show wide differences between the 2 vaccines and 14 days

after vaccination, with a wide advantage for the inactivated vaccine, values which can

assure a better protection against the disease.

4.3. Conclusions

1. The antibodies titre levels induced by the inactivated vaccines are higher, both at 7

and 14 days after vaccination, comparatively to the levels obtained with the living

vaccine.

2. In case of using the living vaccine it is indicated to use unique dose because it can

assure higher antibody titres while progressing with the age (batch A).

3. Inactivated vaccines maintain better the immunological reaction capacity of the

organism exposed to the vaccine, overdose producing an increase of the antibodies

titre.

4. The handicap in using the inactivated vaccines is represented by the high prices of the

vaccine, and the bigger expenditures with handling and the stress produced to the

youth.

CHAPTER 5.

EFFECTS OF ANTI IBD VACCINATION ON THE INDUCTION OF THE

IMMUNITY AGAINST NEWCASTLE DISEASE AT REPLACEMENT Y OUTH

5.1. Material and methods

The biological material used were one day old replacement youth,

distributed in 3 batches, batch A and batch B were vaccinated against Newcastle disease

at the age of one day, and at the age of 14 days were vaccinated with the inactivated

antibursitic vaccine named ND Sinco Gumboinvac (batch A) by aerosols and with a

33

living lyopholized vaccine named Gumbo Vaccine Nobilis 223 E, in drinking water

(batch B). The testifier batch (M) wasn’t vaccinated.

For the serological examination was used the hemaglutination inhibition

test, the antibodies titre expressed in inhibo-hemaglutinating units (UIHA).


In case of using the inactivated vaccines in prophylaxy of IBD, 7 days after

the vaccination, we can detect that the anti-Newcastle disease antibodies titre level is

reduced to the half of the antibodies titre from batch M (with average values of 311

UIHA at batch A towards 611 UIHA at testifier batch), while at batch B, whereon was

used a living vaccine produced from an intermediary virus, the antibodies titre values are

about 5 times smaller towards the testifier batch (average values of 120 UIHA at batch B

towards 611 UIHA at testifier batch) and about 2,5 times towards batch A vaccinated

with inactivated vaccine (average values of 120 UIHA at batch B towards 311 UIHA at

batch A).

Evolution of the antibodies titre 14 days after vaccination is exposed in fig. no. 4.

633

279

977

0

100200300

400500600700

800900

1000

Titru anticorpi (UIHA*);

Antibodies level (UIHA*)

Lotul A; Batch A Lotul B; Batch B Lotul M; Batch M

Fig. 4. Average values of postvaccinal anti-Newcastle disease antibodies titre (14

days after antibursitic vaccination)

The average values of anti-Newcastle disease antibody titres 14 days after

vaccination, in case of batch A (vaccinated with inactivated vaccine), is at an admissibly

34

value (633 UIHA), value that can ensure a minimal protection of the chickens, in case of

the vaccination with living antibursitic vaccine, the anti-Newcastle disease antibodies

titre levels are very low (279 UIHA), levels which cannot protect chickens, the difference

towards the average level of the anti-Newcastle disease antibodies titre developed by the

testifier batch (which wasn’t vaccinated against IBD) is very high (977 UIHA).

5.3. Conclusions

1. Immunodeppression induced by the living antibursitic vaccines 7 days after

vaccination is maintained 14 days after vaccination, the difference is emphasizing

(279 UIHA at batch B towards 977 UIHA for the testifier batch).

2. The immunological reactivity of the organism is less diminished in case of using

inactivated antibursitic vaccine comparatively to the living vaccine both 7 and 14

days after vaccination (average values of 311 UIHA at batch A towards 611 UIHA at

testifier batch and 633 UIHA to 977 UIHA).

3. Low average levels of the anti-Newcastle disease antibodies (279 UIHA) and their

non-uniformity in case of vaccination with living vaccine, at 7 and 14 days after

vaccination, don’t guarantee the protection against Newcastle disease virus.

CHAPTER 6.

TESTING THE INNOXIOUSITY OF A NEW VACCINE AGAINST I BD

6.1. Materials and methods

The biological product subdued to the test is Biavac and it is a new living vaccine

used against infectious bursal disease agent, produced by the “Pasteur” Institute,

Bucharest.

Surveying tests pursued testing of the efficacy and innoxiousity.

Innoxiousity test was performed in laboratories, by vaccinating 6 batches of 25

one day old chickens each, orally and oculo-conjunctivally with the equivalent of 10

35

doses of vaccine and on the field, on 14 days old chickens vaccinated with the equivalent

of 10 doses of vaccine orally, in the drinking water.

The efficacy test was performed in laboratory, by identifying antibodies using

indirect ELISA on 30 samples from 28 days old meat chickens and 60 samples from 38

days old meat chickens, vaccinated at the age of 12 days.

Field experiments have shown by clinical tests on 1000 chickens, 14 days old and

serological tests using immunodiffusion, 30 days after vaccination on 20 serums.


Issues achieved after oral and oculo-conjunctival vaccination, through the absence

of the local and systemic reactions, make the tested vaccine appropriate for use.

In case of the 3 series of chickens the mortality percentage, in case of the

vaccinated chickens, both at the first and at the second vaccination is smaller than at the

testifier batch.

At sector A, the mortality percentage is 4,1%, at the testifier unvaccinated batch

towards the 2,32% at the batch vaccinated with variant I, while the mortality percentage

is 3,15% at the testifier batch towards the 2,11% at the batch vaccinated with the variant

II.

At sector B, the mortality percentage is 4,4% at testifier batch towards the only

2,48% in case of the batch vaccinated with the variant I vaccine, while the loses

percentage is 2,9% at the unvaccinated batch and 1,88% at the vaccinated batch with the

second variant.

In case of batch C the situation is the same, the mortality percentage is 3,8% for

the unvaccinated batch and 2,2% for the batch vaccinated with variant I and 2,1% for the

testifier batch towards the batch vaccinated with the vaccine variant II.

Efficacy testing accentuated that the vaccine named Biavac induces high

antibodies titre levels at the age of 28 days with variations of the average values between

457 UDO and 4514 UDO, that at 38 days is extremely high, with average values

between 6873 UDO and 12338 UDO, values which ensure an effective protection.

36

Since the geometric average of the titres was 193,50 and none of the serums has

produced a reaction under 1/50, the result is considered favourable, an IH titre of 1/40

being reckoned protective against the infection with a virulent virus.

6.3. Conclusions

1. Using of the new Biavac leads to the diminution of the mortality at the vaccinated

chickens, recording loses of 2,32% and 2,11% at sector A, towards 4,1% and 3,15%

at the testifier batch, 2,48% and 1,88% at sector B towards 4,4% and 2,99% at the

testifier batch and 2,2% and 1,35% at sector C towards 3,8% and 2,1% at the testifier

batch.

2. During the observation period after vaccination with Biavac, none of the chickens had

local or systemic reactions.

3. 16 days after vaccination, at hall 1 and 2 we achieve an average titre of 4514 UDO,

value which ensure protection, while in hall 3 the average titre is 457 UDO and does

not assure protection against the disease.

4. 26 days after vaccination the medium titres obtained are 9816, 12338, 8223 and 6873

UDO and assures protection against the disease.

5. The issue achieved at the inhibo-hemoaglutination test shows that the IBD virus used

to process the Biavac vaccine hasn’t immunosuppressive action on vaccination

against Newcastle disease at the age of 9 days.

Documents

Medic veterinar CEIC Ă I. CORNELIU · Bursita infec Ńioas ă aviar ă reprezint ă o mare provocare atât pentru cercetarea diferitelor aspecte care conduc la apari Ńia bolii cât