SINTEZA ÎNREGISTR ĂRILOR(casetele 246-297)

Caseta 246. 16 Iulie (?) 1991. Audierea martorilor: martor neidentificat (femeie),Zaharia Adrian, Vidican Mihai Florian, Benghea Nicolae.

Martor neidentificat (femeie). Dinspre PiaŃa Badea CârŃan, fără somaŃie, s-a deschis focde armă automată, dintr-un ARO alb, cu număr 171 (sau 271). A fost rănită în piciorulstâng iar cumnata ei în abdomen. Aceasta a şi decedat, la 1 ianuarie 1990. Martor ZahariaAdrian. 22 de ani. Fost militar în termen la UM 01125 Timişoara. Împuşcat pe la ora 18:00în PiaŃa LibertăŃii, în timp ce acŃiona, să-i despartă pe civilii aflaŃi în conflict cu militari. S-atras dinspre comandamentul diviziei, unde e şi restaurantul militar. Aveau ordin să-iîmprăştie pe demonstranŃi din piaŃă, deşi erau fără muniŃie. Comandantul era maiorulDragoş. Se arunca cu sticle incendiare. A rămas cu invaliditate de gradul doi. MartorulVidican Mihai Florian. 30 de ani, ofiŃer MI. În 17 decembrie, la ora 20:00, distribuiamuniŃie la depozitul Inspectoratului, împreună cu Zaharia Eugen şi Beloiu Savu. Au venittrei, unul în civil şi doi tineri militari, cu hanorace kaki, care au ridicat, în interval de 30minute, de două ori muniŃie, de fiecare dată câte 4 încărcătoare de persoană (deci, de douăori câte 120 de cartuşe, fiecare). La întrebarea: de ce au nevoie de atâta muniŃie?, unuldintre militari a răspuns că în oraş ,, ... se trage ca în filme... se trage în plin”. Acesta i-adescris martorului o scenă de la PECO, în Calea Aradului, unde ,, ... s-a descărcat unîncărcător întreg ... unul a decedat şi a rămas numai unul... în momentul în care trag asupraoamenilor aceştia cad ca în filme...” Nu-i cunoaşte pe cei trei; dar cel mai în vârstă (38-40ani), în civil, se întreŃinea în discuŃie, cu Ambrozie Pantea, responsabil cu muniŃia pedepozit. Comentariu al unui inculpat: ,, Nu se poate! InformaŃia asta este minciună.”Audierea martorului Benghea Nicolae. OfiŃer de stat major, la UM 01864, pe CaleaLipovei, unitate de radio locaŃie. În noaptea de 17/18 decembrie, (ora 01:00), trimis cu 10militari la punctul de control al unităŃii... ,,să păzim unitatea, să nu dăm voie la nimeni săpătrundă în unitate.” S-au auzit 2-3 rafale scurte de arme automate şi curând s-a arătat unARO de culoare albă, venind dinspre cimitir spre Lipova. La somaŃie a oprit. Şoferul a scoso legitimaŃie spunând ,, ...suntem de la Securitate.” Le-a replicat militarilor că ei au tras,deoarece un grup de 5-6 inşi şi-au pus în gând să avarieze transformatorul electric dinintersecŃia cu strada IalomiŃei. Şi astfel ... ,, i-am împrăştiat, i-am pus pe fugă...” OfiŃerul i-aîntors din cale, trimiŃându-i înapoi, în oraş. Era un ARO model 244, cu banchete dispusetransversal; cei trei pasageri erau cu armele scoase pe geam, pistoale mitralieră cu Ńeavă maiscurtă; iar şoferul Ńinea arma pe genunchi. Au întors, s-a mai auzit o rafală şi apoi au cotit-ola stângă, în intersecŃie, în zona cimitirului. După câteva zile au fost aduse în unitate unARO, acelaşi model şi o Dacie albă, s-a spus... ,, capturate de la Securitate”.

XIII

Caseta 247. Iulie (?) 1991. Continuă audierea martorului Benghea Nicuşor.

Audierea martorului Benghea Nicuşor. (Continuare). Duminică dimineaŃă; pe la ora09:30, a fost convocat telefonic, la unitate. La intrare era un autobuz cu 30 de militari şi uncoleg al martorului, căpitanul Miu Constantin. Zice: ,,Mergem pe Popa Şapcă, că avemordin... să mergem la o defilare...” SoldaŃii erau înarmaŃi cu pistol mitralieră dar fărămuniŃie. ,,SoldaŃii trebuie să cânte un cântec pe care-l ştiu... trei plutoane de câte 30 demilitari, câte un comandant de pluton... şi Drapelul de luptă care fusese adus între timp cuautobuzul, de la unitate, cu un ofiŃer, un locotenent, Hagiu. Cu drapelul în frunte mi s-aprezentat traseul: Popa Şapcă - Continental - fostul sediu al Comitetului judeŃean de partid,am ocolit pe stânga, Bv.Leontin Sălăjan şi ne-am reîntors pe Popa Şapcă... unii ne aclamau,ne aplaudau, alŃii ne fluierau.” O a doua coloană de militari cu cântec şi drapel desfăşuratvenea dinspre Calea Şagului. Ambele coloane sau reunit, în unitatea de pe strada PopaŞapcă, pe la ora 12:30. În faŃa militarilor reuniŃi a venit un locotenent-colonel, detransmisiuni ,,ca fiind din partea Consiliului politic superior al Armatei”. Acesta a venit ,,săne spună care e starea de lucruri din Timişoara... S-a urcat pe o platformă... ,,situaŃiatragică... este organizată şi este condusă de agenturi de spionaj din Statele Unite şi dinUngaria.” La ora 14:00 au primit ordin... ,,să mergem la hotelul Continental... să blocămstrăzile care converg către Consiliul judeŃean de partid... deja acolo erau unităŃi deinfanterie şi de tancuri... fără tehnică... eu cu cei 30 de militari au fost repartizaŃi în spatelePoştei, pe o străduŃă între Poştă şi Bancă...” ... ,, Între timp în spatele cordonului de militariera un cetăŃean îmbrăcat într-o geacă de culoare închisă, care filma (erau două rânduri desoldaŃi)... mergea cu o cameră de filmat prin spatele lor şi-i localiza pe cei care dădeautonul. Se cânta: «Deşteaptă-te române!» Deci, cei care dădeau tonul, cei care erau un fel delideri de-ai lor, pe ăştia îi filmau. După care a dispărut.” Apoi au trecut elicopterele şimulŃimea a devenit mai violentă. Apoi, dinspre Consiliul JudeŃean s-au arătat primele douătancuri... s-au auzit şi primele focuri de armă. Plutonul său, rămas pe loc, a primit o ladă demuniŃie, pe la orele 21:30. MuniŃia a fost distribuită militarilor, cu ordin: ,,Să fie armaasigurată şi încărcătorul în portîncărcător. Nu în armă.” Au revenit în unitate pe la orele01:00, în noapte.

Caseta 248. Iulie (?) 1991. Audierea martorului Vlădilă Nicolae Adrian.

Audierea martorului Vl ădilă Nicolae Adrian. 35 de ani, căpitan la UM 01185 Timişoara.Compania sa a primit ordin să iasă în jurul prânzului, la 17 decembrie, la defilare. Au ieşittrei plutoane, în frunte cu locotenent-colonelul Bulai Mihai, comandantul unităŃii. Cu treiautocamioane mari au ajuns la Sala Olimpia. De aici, au fost dirijaŃi spre sediul judeŃenei departid, unde au ajuns ,,după orele 15:00, când deja clădirea era devastată”. S-a creat uncordon de militari la Podul Decebal, pentru a închide accesul dinspre PiaŃa Traian. În zonă

XIV

au apărut tancuri şi TAB-uri. Acestea din urmă erau de la UM 01185, într-unul era şicăpitanul Badea. În dispozitiv erau şi soldaŃi de la trupele de Securitate, dotaŃi cu căşti şiscuturi de protecŃie. Aveau şi arme, ,,model 1985, cu pat rabatabil”. Pe la orele 19:00 s-aprimit muniŃie de război. După orele 20:00 a apărut dinspre strada Vasile Pârvan, un AROde culoare deschisă. Erau mai mulŃi civili, aveau pistoale cu pat rabatabil, pe genunchi. ,,Nuam trecut la legitimare, întrucât frecvent au trecut maşini cu cetăŃeni îmbrăcaŃi în civil,având armament asupra lor şi care spuneau că sunt de la MiliŃie ori Securitate”. Cei dinARO au înştiinŃat dispozitivul de la pod ,,că dinspre Căminele studenŃeşti se îndreaptă ocoloană de manifestanŃi...” Martorul a dat ordin de blocare a străzii de acces. ,,Am spus căîn cazul în care va trebui să deschidem foc de avertisment, pentru a evita vreun accident, înrândurile noastre, grupa din faŃă va lua poziŃia în genunchi, iar focul se va trage în planvertical”. Martorul Ńine însă să precizeze ,,că militarii de la trupele de Securitate se aflau încontinuarea cordonului de militari din subordinea mea. Însă, pe lângă gardul parcului, spreintrarea în parc.”... ,,În momentul în care mă îndreptam spre locul în care se aflacomandantul, am auzit foc de armă. M-am reîntors şi am fugit spre soldaŃi, ordonându-le sănu mai tragă. Nu cunosc dacă cineva le-a dat ordin să tragă sau au tras de frică. În acel loc avenit şi căpitan Badea, care şi el a strigat la soldaŃi să nu mai tragă, la fel şi locotenent-colonelul Bulai. ManifestanŃii s-au împrăştiat şi au fost adunate victimele. Eu am văzutpatru răniŃi care au încărcaŃi în maşini ale Salvării şi transportaŃi la spital. Arăt că acestepersoane rănite au fost dispuse pe mai multe zeci de metri, în acea porŃiune de stradă, ladistanŃă unul de altul, în lungul străzii. Nu am verificat câtă muniŃie s-a consumat şi nici nuam stabilit care dintre soldaŃi a tras...” Mai fac precizarea că atunci când s-a adus muniŃia s-a dat şi soldaŃilor din MI. Precizez că am văzut persoane care aveau arme, respectiv pistoalemitralieră cu pat normal, care nu erau nici militari, nici civili. Purtau scurte tip GărziPatriotice, fără însemne de grad sau arme...” Martorul mai precizează că în data de 29decembrie, cu aprobarea căpitanului Ciucă Valentin i s-a dat un aparat de ochire cuinfraroşii, ,,pe care să-l pot folosi pe timp de noapte”... În acele clipe trupa era într-o starede confuzie şi surexcitare. Urmau să folosească armele ,,...în momentul în care vom fiatacaŃi, vom fi agresaŃi... nu aş putea să spun că erau înarmaŃi cu arme de foc; însă cu pietres-a aruncat frecvent în noi, cu sticle, soldaŃii erau izolaŃi sau cadrele erau izolate, imediaterau agresate cu bâte, răngi...” Un inculpat întreabă: ,,... pentru ce a luat puşcasemiautomată cu lunetă şi amortizor şi cele trei pistoale cu amortizor!?... Nu l-am întrebatde combinezonul acela de luptă, antiterorist, care l-a luat, cu care era îmbrăcat, nici cuadidaşii pe care avea din camera de corpuri delicte... arma e cu funingine; a dus-o înapoi cufuningine...” Martorul: ,,... arma cu lunetă pe care în data de 29 decembrie... am primit-o dela căpitanul Ciucă Valentin, nu am folosit-o... arma, însă, n-am mai predat-o laInspectoratul JudeŃean [al MI-n.n.] şi am primit ordin s-o predau… am dat-o la Comisiamilitară care era la Comandamentul Diviziei.” … Martorul: ,,În data de 23, după ocupareaInspectoratului judeŃean, după ce s-a tras asupra Inspectoratului dintr-un TAB, am fosttrimis la Inspectorat, pentru a preveni aceasta… a fost în data de 23, orele 14:00. Uninculpat: ,,… martorul a fost într-una din camerele noastre de corpuri delicte. Ce a luat deacolo? … i-am spus că alea nu sunt ale mele, că sunt ale poporului. De ce le ia?”…Martorul:,, Este problema referitoare, probabil, la acel costum. În momentul în care am

XV

intrat acolo, mi-am agăŃat pantalonii. Am rămas vreo patru zile în Inspectorat şi amîmbrăcat un asemenea costum care era, nu din camera cu obiecte confiscate, cum spunedânsul, ci erau pur şi simplu aruncate pe toate holurile şi prin toate birourile…” Inculpatul:,,… am mizat pe sinceritatea martorului… mi-a spus că e captură de război, să fiu mulŃumitdacă rămân în viaŃă.”… Preşedintele de instanŃă: ,, La Podul Decebal au fost forŃe înarmate,atât de la MAp.N cât şi de la trupele de Securitate. Potrivit evidenŃelor întocmite pe bazadepoziŃiilor şi celorlalte acte medicale, în data de 17, la Podul Decebal au fost cinci morŃi,dintre care o femeie, călcată de un TAB şi 19 răniŃi; toŃi prin împuşcare.”

Caseta 249. Iulie (?) 1991. Cererea de revocare a arestării preventive cu privire laRadu Bălan. Audierea martorului Cara şcă Gheorghe.

Cererea de revocare a arestării preventive cu privire la Radu Bălan. Avocatul apărării:,, Vă rog să dispuneŃi revocarea arestării preventive în ce-l priveşte pe inculpatul RaduBălan pentru două motive. În primul rând, din probele administrate... a rezultat că deciziilecu privire la reprimarea mişcărilor revoluŃionare de la Timişoara au fost decise şi s-auexecutat din ordinul care a venit de la centru, respectiv de la Comandantul supremCeauşescu şi pe linie ierarhică de la ministrul Apărării NaŃionale, Marele Stat Majorş.a.m.d. Acel Ordin 2600 la care se face referire în Rechizitoriu are o aplicare strictă...Ordinul 2600 presupune reprimarea teroriştilor prin forŃe speciale care erau destinatereprimării... În speŃă s-a dat acel ordin «Radu cel Frumos» care se referă la starea derăzboi... Deci s-a declarat stare de război unui inamic care era poporul român... Şi aceastădecizie nu o lua Radu Bălan... Aşa că acest Ordin 2600 nu are nicio aplicare în speŃă. Un aldoilea motiv... dânsul suferă de mai multe boli... două care sunt deosebit de grave: gută şidiabet zaharat... şi-a pierdut vederea în proporŃie de 80%...” Audierea martorului Cara şcăGheorghe. 45 de ani, locotenent-colonel în UM 05007 din cadrul SRI, Bucureşti. Aparticipat, sub comanda generalului Macri, la Timişoara... a întocmit, cu alte cadre deMili Ńie, tabele cu cei reŃinuŃi la Penitenciar, în noaptea de 16/17 decembrie. A audiatpersoanele ,,pentru a stabili care au fost cauzele care au dus... la evenimentele din 15, 16...cine i-a instigat şi i-a condus...” Cei aflaŃi în culpă au fost încriminaŃi la ,,propagandă contraorânduirii socialiste”... Dosarele le-a prezentat generalului Macri... ,,iar în ziua de 22decembrie am primit ordin ca un număr de 14 (?) dosare... nu vă pot preciza exact cifra, săplec cu ele la Bucureşti, pentru a le prezenta generalului Vlad... Datorită evenimentelor... nule-am mai dus generalului Vlad; le-am păstrat în fişetul propriu, după care, cele, carepriveau infracŃiuni de drept comun au fost predate DirecŃiei de cercetări penale din fostulIGM, care le-a trimis la Timişoara (aşa mi s-a comunicat), pentru continuarea cercetărilor...Din câte reŃin, doar două dosare mi-au fost restituite de către DirecŃie, motivând că nu estevorba de infracŃiuni de drept comun, ci de propagandă împotriva orânduirii, iar în aceste...am dispus, după ianuarie 1990, neînceperea urmăririi penale...” ,,La iniŃiatori... a fosturmătorul aspect: au fost conduşi pe la Căminele studenŃeşti... şi prin alte locuri de către uncetăŃean cu barbă. Nu am putut stabili cine anume... nu a rezultat că ar fi fost un amestecdin afară...” SituaŃia era raportată generalului Macri şi colonelului Teodorescu... mai erau

XVI

de faŃă şi Sima Traian, Gabriel Anastasiu şi Radu Tinu. La Penitenciar a mai venit şi şefulSecurităŃii (Sima) şi alŃi ,,lucrători” de la centru.

Caseta 250Iulie (?) 1991. Continuă audierea martorului Caraşcă Gheorghe.Audierea martorului Rogojan Aurel.

Audierea martorului Cara şcă Gheorghe. (Continuare). Când a plecat la Bucureşti cudosarele i s-au dat şi două dosare cu planşe foto despre distrugerile întâmplate la Timişoara:maşini ale Pompierilor, Armatei arse, pneuri arse, plus distrugerile de la JudeŃeana departid. Martorul Rogojan Aurel. 42 de ani, colonel SRI, UM 05012. Lucra la secretariatuldin cadrul DSS. În cursul evenimentelor, de la Timişoara, au sosit câteva telexuri. Unul din19 decembrie; menŃiona că ,,studenŃii nu s-au implicat în acŃiunile de stradă în nici un fel,că au cerut permisiunea să plece acasă... că nu s-a stabilit că în acŃiunile respective ar fi fostimplicaŃi străinii...” ... ,, Că există ameninŃări cu acte terorist-diversioniste la întreprinderea,,Solventul”... aruncarea în aer a unor recipienŃi... A fost un incendiu la o bază furajeră laFreidorf... că pentru ziua de 20 în oraş se pregătesc demonstranŃii organizate... că s-a tras...că au rezultat morŃi, răniŃi...” Din ziua de 20, ...,, a fost o comunicare telefonică din care arezultat că a fost o demonstraŃie, un miting general al populaŃiei, că a fost fără violenŃă darnu a rezultat conŃinutul complet al revendicărilor...”

Caseta 251Iulie (?) 1991. Continuă audierea martorului Rogojan Aurel.

Continuă audierea martorului Rogojan Aurel. ,,ReŃin că generalul Vlad a făcut oprecizare, nu mai ştiu cui, generalului Macri sau colonelului Teodorescu, ca ofiŃerii să nuiasă în stradă; iar dacă e nevoie să meargă în munca de informaŃii, să meargă cu multă grijă,să nu meargă singuri, să nu fie provocaŃi... să nu se lase antrenaŃi în evenimentele din oraş.Din câte am putut vedea eu, generalul Vlad nu s-a implicat ca de obicei în rezolvareaproblemelor care se ridicau de evenimentele ce aveau loc în Timişoara. Din câte cunosc eu,nu s-a întocmit şi nu s-a expediat conducerii Partidului şi statului de atunci, vreo informareprivind evenimentele din Timişoara, din partea generalului Vlad... łin să precizez că înperioada 8-12 ianuarie 1990 o comisie a Marelui Stat Major din partea MAp.N, subcomanda generalului Constantinescu Ilie a inventariat şi a ridicat... toate documentele careau fost găsite în birourile generalilor Vlad şi Bucurescu. Aproximativ cinci fişete cudocumente... Nu au fost ridicate registrele de evidenŃă a acestor documente... registrele deevidenŃă... se află în Arhiva SRI...” ,,Pe la sfârşitul lui noiembrie... de la Marele Stat Major-DIA (DirecŃia de InformaŃii a Armatei) a venit o telegramă care cuprindea un raportinformativ al unui ataşat militar român dintr-o Ńară vecină în care acesta raporta ministruluiApărării că ataşatul militar cehoslovac i-a făcut cunoscut că organele de informaŃii aleCehoslovaciei se află în posesia unui plan care prevede trimiterea unor comandouridiversioniste în România. Fiind nominalizate şi două zone de penetrare: zona Arad şi

XVII

Timişoara. Ataşatul militar cehoslovac şi-a manifestat faŃă de ataşatul militar românîngrijorarea că acest plan este de fapt mai amplu şi că ar viza şi Iugoslavia şi ar viza şiSlovacia, ceea ce pe el îl interesează în mod direct. Acest document a fost trimis în copieşefului Centrului de informaŃii externe, generalul Stamatoiu, şeful unităŃii de Contraspionajîn exterior, generalului MoŃ şi generalului Bucurescu...” Din notă ar rezulta, indirect, că ... ,,comandourile respective sunt pe teritoriul Ungariei”. Martorul face precizarea că, în iunie1989, la nivelul conducerii DSS s-ar fi luat în discuŃie... ,,cum că din rândul zecilor de miide cetăŃeni români... aflaŃi pe teritoriul Ungariei ar fi recrutate nişte grupuri care săprimească o pregătire specială, fiind posibilă retrimiterea unora în Ńară cu diverse misiuni.”

Caseta 252Iulie-August (?) 1991. Reaudierea martorului Diaconescu Gheorghe.Audierea martorului Velt ănescu Petru.

Reaudierea martorului Diaconescu Gheorghe. Fost procuror general-adjunct, aflat înmisiune la Timişoara. Martorul [cu întreruperi, n.n.]: ,, în noaptea de 19 decembrie fiind înbirou, am auzit, la o staŃie de tip Storna, pe care o avea căpitanul Vasile Marin, ordineletransmise din Dispeceratul MiliŃiei judeŃului; am constatat că erau constituite optdispozitive, codificate «D»-uri şi care acŃionau pe zone ale oraşului. Precizez că la staŃie seraportau doar ordinele transmise şi nu rezultatul acŃiunilor întreprinse... să se intervină înCalea Girocului, unde un autobuz... este devastat... Am auzit şi ordinul transmis că însituaŃia în care persoanele nu se predau, să se deschidă foc de la gât în jos.” Audiereamartorului Velt ănescu Petru. 40 de ani, maior SRI. În seara de 16 decembrie, din ordinulşefului SecurităŃii judeŃene, colonelul Sima, martorul s-a deplasat la MiliŃia judeŃeană,într-un birou din subsolul clădirii, pentru a culege date despre cei ce se aflau arestaŃi:Nume, prenume, ocupaŃia... date retrasmise ,,unui alt ofiŃer de la noi” în vederea unor,,verificări...” InformaŃiile le prelua de la căpitanul Bucur. Mai erau de faŃă ofiŃerii decercetări penale locotenent-colonel Tufariu Constantin, locotenent-colonel SălăjanGheorghe, locotenent-major Marcu şi căpitanul Petrea Vasile. Au preluat datele de la vreo20 de persoane, plus alte vreo 30 de la biroul de Mili Ńie al colonelului Deheleanu. Martorulera atunci şeful Compartimentului de Analiză-Sinteză al SecurităŃii judeŃene. În total, s-aîntocmit situaŃia cerută pentru vreo cincizeci de reŃinuŃi. În dimineaŃa de 17 la sediulSecurităŃii a apărut generalul Macri, însoŃit de coloneii Teodorescu Filip, Anastasiu Gabriel,Nicolici Dan. Colonelul Nicolici, de la Centrul de Informare-Documentare (CID al DSS) l-achemat pe martor, ,,... pentru a-i aduce pe toŃi străinii care se aflau pe raza judeŃului Timiş...pe baza informaŃiilor care se primeau de la locurile de cazare.” ... ,,În data de 17 decembrie,în jur de ora 12:00, la parterul Inspectoratului judeŃean de Securitate a fost organizat un,,punct de primire a informaŃiilor”. Aici au lucrat maiorul Brădişteanu Adrian şi locotenentSârbu Veronica. Aceştia au consemnat conŃinutul mesajelor pe care le primeau într-un aşanumit ,,Jurnal al acŃiunilor operative” pe care, de fapt, eu l-am pus la dispoziŃie.InformaŃiile respective urmau a fi comunicate generalilor NuŃă şi Macri.”

XVIII

Caseta 253Iulie-August (?) 1991. Continuă audierea martorului Veltănescu Petru.Audierea martorului Caraivan Constantin.

Continuă audierea martorului Veltănescu Petru. Date irelevante, generalităŃi. Audiereamartorului Caraivan Constantin. 42 de ani, locotenent-colonel la divizie (UM 01024). Afost chemat la Marea Unitate în noaptea de 16 decembrie, după orele 21:00. Martorul a fostsolicitat în apărarea inculpatului Corpodeanu Ioan. În 18 a primit ordin de la locotenent-colonel Zeca, să se deplaseze la Spitalul JudeŃean. Aici era un dispozitiv de la UM 01185.S-a anunŃat că spitalul ar fi fost atacat. Nu era adevărat. În dispozitiv erau şi cadre ale MI.Un ofiŃer MI i-a spus ... ,,că nu este absolut nicio problemă”. A revenit apoi la unitate, cucele două plutoane de militari. Martorul nu cunoaşte ca maiorul Soroceanu, aflat însubordinea sa, la artilerie, să fi acŃionat la Catedrală, în seara de 17... ,, Nu cunosc dacădivizionul comandat de acel maior a făcut sau nu uz de armă.” În 17 decembrie, între 14:00-19:00 s-a aflat în dispozitiv în faŃa JudeŃenei de Partid. Militarii purtau armamentulindividual (fără muniŃie), după defilarea care s-a făcut în acea dimineaŃă. În jurul orei 18:00comandanŃii care erau în perimetrul Consiliului JudeŃean (martorul, locotenent-colonelRoman şi locotenent-colonel Petre Alexandru de la Bucureşti) au fost convocaŃi la fostulsecretar şi general Ion Coman. De fapt, Coman îl voia pe comandantul Zeca, întrebând dece nu au muniŃie militarii desfăşuraŃi la Consiliu. Cineva a spus că muniŃie ar fi la StatulMajor al Gărzilor Patriotice. Secretarul Coman l-a chemat pe colonelul Petre Cristea de laGărzile Patriotice. După câteva minute acesta a coborât comunicându-le ... ,,că are de ladomnul secretar Coman ordin să distribuie muniŃie la unităŃile existente în piaŃă”. UnităŃicare erau din toată Timişoara, nu numai ale Diviziei mecanizate ci şi a Diviziei AA(Apărare antiaeriană), Grăniceri şi Şcoala de şoferi... ,,Noi am rămas foarte surprinşi...”Martorul a raportat faptul la unitate. I-a răspuns colonelul Ionescu: ,,Fii atent, că este alarmăde luptă! Întoarce-te urgent la Comandament!” Era după ora 18:00-18:20. A ajuns la unitateîn jurul orelor 19:00- 19 şi ceva. Martorul a transmis, de aici, telefonic, ,,ordin de la Grupanoastră operativă”, împreună deci cu colonelul Ionescu, ordin către colonelul Petre Cristea,să se distribuie muniŃia de la Gărzile Patriotice [care-şi aveau sediul în clădirea JudeŃenei dePartid n.n.]... ,,la militarii care făceau paza la Consiliul JudeŃean”. În zonă erau trei-patruplutoane ,,de la unităŃile noastre” şi ,,mai multe plutoane de la Grăniceri”.

Caseta 254Iulie - August (?) 1991. Continuă audierea martorului CaraivanConstantin.

Continuă audierea martorului Caraivan Constantin. ,,Coman Ion în acea seară eraînconjurat de mai mulŃi civili, printre care l-am remarcat pe generalul NuŃă. În prezenŃaacestora, Coman Ion a ordonat distribuirea muniŃiei de război, de la Gărzile Patriotice.”...Cei 50-60 de militari deplasaŃi în seara de 18 la Spitalul JudeŃean, cu două autocamioane,erau sub comanda maiorului Dragoş Ioan. Aveau pistoale mitralieră... ,,şi muniŃia aferentă”.

XIX

... În perioada 25 decembrie 1989 – 15 ianuarie 1990 a condus o comisie mixtă, formată dinreprezentanŃi MAp.N şi MI, care ,,a procedat la inventarierea tuturor armelor de laInspectoratul MI Timiş”. S-a constatat lipsa unor arme şi plusul altora. S-au găsit şi arme ceaparŃineau unor unităŃi de MAp.N. Toate armele au fost depozitate, sub paza MAp.N. Caseta 255Iulie-August (?) 1991. Audierea martorului Predonescu Nicolae.

Audierea martorului Predonescu Nicolae.52 de ani. Colonel, şef de Stat Major la Divizia18 Mecanizată din Timişoara. Ordinul de înarmare a efectivului de la Timişoara s-a dat subforma ,,indicativului alarmă de luptă parŃială”. Are statut de ,,document strict secret”.Acest document s-a desfăcut la Comandamentul Diviziei în 17 decembrie, în jurul orei17:00; iar la unele regimente chiar mai repede, începând de la ora 14:00. El se transmitecodificat şi... ,,nu poate fi dat decât din ordinul ministrului Apărării naŃionale...” LaComandamentul Diviziei s-a primit după ora 17:00, ofiŃer de serviciu era maiorul VlăduŃiu.Încă în jur de ora 14:00, comandantul Regimentului 90 Mecanizat colonelul (de fapt,maiorul) Paul Vasile a raportat ordinul primit, din ordinul ministrului, general Vasile Milea.Acest ordin presupunea că unităŃile... ,,se pregătesc pentru îndeplinirea unei misiuni deluptă...” Acest indicativ ,,presupune distribuirea armamentului şi a muniŃiei aferente la toateeşaloanele... începând de la individ, în vederea îndeplinirea unei misiuni de luptă”. În datade 17 decembrie, în jurul orei 12:00 a sosit la Timişoara, trimisă de ministrul Milea, o grupăde ofiŃeri din cadrul Marelui Stat Major ,,căruia i se raportase că la Timişoara au avut loctulburări”. Din grupa de ofiŃeri făceau parte colonel Radu Gheorghe, colonel IonescuDumitru, colonel Ardeleanu, colonel IoniŃă... În jurul orei 16:00, colonelul Zeca,comandantul Diviziei a pornit spre aeroport, să primească ,,comisia” generalilor ce veneaude la Bucureşti. După ora 16:30 ,,a fost atacat violent Comandamentul...” Unde esteRestaurantul Militar era parcată maşina personală a martorului cu numărul 2 TM 455; a fostîntoarsă invers de 4 tineri, care au aruncat pe ea benzină şi i-au dat foc. În acel moment ceidoi subofiŃeri de serviciu (plutonier-major OneaŃă şi plutonier-major Frumosu) care aveauarmament şi muniŃie, ,,au deschis foc de avertizare, au tras în sus...” Nu se primise încăindicativul alarmei de luptă... ,,însă ofiŃerii deja au început să se ducă şi să-şi ia armament...Atacul a fost de o factură atât de violentă... cu atâta răutate... mai interesant este pentrudumneavoastră ce era în sufletele noastre, ce psihologie aveam noi, cei care erau înComandament şi care, erau asediaŃi...” Atacul a început prin devastarea ConsignaŃiei devizavi din piaŃă... ,,zeci de indivizi, îmbrăcaŃi destul de pestriŃ, destul de deochiat şi cu ofizionomie... şi copii erau, şi de 14 ani şi de 12 ani... cu haine... de blană... unul era cucasetofoane, cu obiecte de lux... După aceea au dat foc... în partea opusă a PieŃii LibertăŃii:chioşcuri... la rând... le-au incendiat... Deci, atacul a venit... dinspre Primărie, de pe stradacealaltă şi s-au oprit la Comenduirea Garnizoanei, au dat foc la Sala de sport... în timp ceacest plutonier-major OneaŃă... imediat în apropierea Punctului de control... a fost ameninŃatcu cuŃite, cu săbii... mi-a raportat după aceea...” ... Deci, la uşa Comandamentului, ... au datfoc la maşină... la brazi... au dat foc la depozitul de hărŃi... prima încăpere din dreapta estedepozitul cu hărŃi topografice; primul obiectiv la care au dat foc ăla a fost...” ...,, aceştiacare s-au dedat la asemenea acte... erau cam grupaŃi şi aveau o fizionomie specială şi o

XX

îmbrăcăminte deosebită... purtau geci, purtau pardesie... 2-300 de oameni... înarmaŃi cu totfelul de... este imposibil să nu fi fost organizat...!” Preşedintele de instanŃă: ,,Deci, ce săînŃelegem, că toŃi... au trecut la asaltul Diviziei, sau doar câteva grupuri de huligani?... Pânăla urmă, concret, au încercat să pătrundă în unitate sau doar s-au rezumat să arunce custiclele alea?” Martorul: ,,Au încercat ... pentru că au bătut în uşă... şi la poarta unde eraFrumosu, până cănd au rămas urme...” Preşedintele de instanŃă: ,,... Dacă au bătut în uşă,asta însemna că cerea permisiunea să intre... Ce să aibă ei cu Armata?... I-aŃi întrebat: cevreŃi voi cu noi? I-aŃi întrebat? ...N-aŃi ieşit în balcon să-i întrebaŃi...? De ce nu s-a procedatde maniera aceasta? Că, de fapt, atunci nu aveaŃi niciun ordin, nici să puneŃi puşca pe ei...ÎnŃeleg că nu marea majoritate făceau actele alea de vandalism... că se pare că în utlimavreme cam aşa se vrea, să se zică că, de fapt toată populaŃia asta a Timişoarei s-a comportatprecum vandalii... stăm aşa şi ne întrebăm, chiar fără motiv au aruncat ăştia cu sticlele?...”Martorul: ,,... mi-a raportat locotenent-colonel Gioară că în jurul orei 15 fără 10... în faŃa lamagazinul ,,Bega” a fost împuşcat un soldat de la Batalionul de Geniu... nu ştiu de cine...”Preşedintele de instanŃă: ,,Şi apreciaŃi dumneavoastră că treaba aceasta a cam incitatmulŃimea... şi atunci, hai că mergem la Divizie... cine avea arme în România?... UnităŃilemilitare... Securitatea... soldatul zicea, că a venit împuşcătura de la Garnizoană, nu din altăparte...” Martorul: ,,... pe la 17 fără 10 au apărut trei tancuri...care patrulau între JudeŃeanăşi Divizie... şi în PiaŃa Operei... în jurul orei 10:00 ministrul Apărării... a ordonatRegimentului de Tancuri... la locotenentul-colonel Vişinescu să se scoată opt tancuri,tancuri de instrucŃie... care nu au muniŃie... Şi se face oficiul de transport... a dat... tancuride luptă...” Preşedintele de instanŃă: ,,... Ce măsuri a ordonat generalul Guşă ?”... Martorul:,, ...Guşă ne-a adunat... subunităŃile... unde sunt dispuse prin ordin, unde participă... deci, seva executa foc, pentru că asta a fost... foc numai de avertizare, în cel mai rău caz, foc lapicioare... aceasta în situaŃia că vor fi atacate obiectivele militare... şi aceasta numai în modexcepŃional... ne-a spus să fim foarte atenŃi, să nu se întâmple accidente... din greşeală saudin provocare...”

Caseta 256Iulie-August (?) 1991. Continuarea audierii martorului PredonescuNicolae

Continuarea audierii martorului Predonescu Nicolae. Martorul se miră că au muritoameni la Podul Decebal... ,,Mie nu mi s-a raportat aşa ceva.”... ,,Generalul Guşă era legatprin telefonul special de Consiliul JudeŃean. Eu n-am ascultat nicio convorbire...” Martorul,şef al Statului Major al Diviziei, se exprimă lamentabil despre însuşirea şi transmitereamisiunii, din seara de 16, primite de la Minister [observaŃie M.Milin]: ,,Ordinul a fost decisă executăm patrulare... Scopul acestei patrulări era, bineînŃeles, că dacă sunt persoaneturbulente, care înainte degradaseră din oraş... să ajutăm organului de ordine, probabil, dacăexistau în zonă, să îi ia de acolo; şi să se termine cu situaŃia aceasta. ... Eu nu ştiam cetrebuie să facem... în oraş.” Au fost trimise zece patrule a câte 10 oameni, ... ,,aveau arme,dar fără muniŃie.” ... ,,...ştiu că maiorul Roman, care era atunci comandant de batalion laRegimentul 32, a fost atacat... în timp ce defila, de către turbulenŃi, pe stradă; şi a fost chiar

XXI

pus în pericol... drapelul de luptă al regimentului... în unele efective de militari s-a aruncatcu pietre... s-au adus injurii...” Un inculpat: ,, ... În jur de 13:00-13:30 s-a ordonat, de laCabinetul generalului Milea, să se intervină cu militari la Comitetul judeŃean de partid...[Martorul] a primit ordin să se ocupe de dizlocarea, deplasarea şi intrarea în dispozitiv aRegimentului de tancuri...” Preşedintele de instanŃă: ,, S-a executat foc de pe tancuri?”...Martorul: N-am executat... muniŃie de infanterie nu a avut niciun tanc; muniŃie pentrutancuri... 43 de proiectile au avut cele 6 tancuri, 5 care au fost izolate la Giroc [de fapt, înintersecŃia Calea Girocului-strada Lidia, n.n.] şi ăla care a scăpat... Alea au avut numaimuniŃie de tanc; ... Au fost scoase cele opt tancuri la ordinul ministrului, care a dat personalcomandantului de regiment şi l-a retransmis locŃiitorului tehnic, locotenent-colonelVişinescu... acestea au fost... cele trei tancuri care au venit în data de 17 şi prin faŃaComandamentului. Din cele opt...” Ulterior ,,s-a dat ordin să se mai scoată încă 6 tancuri”.Acestea au fost... cu muniŃie de ,,război” pentru tun... şi acestea au fost blocate în CaleaGirocului ... în 17 în jurul orei 17:00. Martorul: ,, Pentru deblocarea acestor tancuri au fosttrimişi militari sub comanda colonelului Paul Vasile. Din câte cunosc eu, nu s-a făcut uz dearmă... Probabil s-a tras foc de avertizare.” Martorul neagă orice implicare a oamenilor dinsubordinea sa în represiunea din PiaŃa LibertăŃii. A văzut nişte paraşutişti... ,,dar nu mai ştiuprecis data”. Nu ştie nici despre informaŃiile transmise de la elicoptere... ,,acum aud...”Replica preşedintelui de instanŃă: ,,...Mă faceŃi să râd, om bătrân ce sunt.”

Caseta 257Iulie-August (?) 1991. Audierea martorului Paul Vasile.

Audierea martorului Paul Vasile. 44 de ani. Maior, comandantul Regimentului 90mecanizat de la Lugoj, UM 01140. În 17 decembrie, la ora 15:00, a fost sunat telefonic dela Minister. Ministrul Milea l-a întrebat dacă cunoaşte ce se petrece la Timişoara. Martoruli-a raportat că nu. Atunci, ministrul ,,i-a amintit că elemente huliganice, instigate deelemente străine, au incendiat oraşul, au atacat totul, au atacat unităŃi militare, au fost şimilitari răniŃi...” I s-a ordonat să fie pregătit... ,,cu forŃele de valoarea unui batalion, petransportoare blindate şi eventual muniŃia.” ... ,, Să plec la Timişoara cu 12 TAB-uri, cumuniŃia şi armamentul aferent.” Martorul urma să se pună ,,la dispoziŃia ofiŃerilor dinMarele Stat Major, care erau deja la divizie, conduşi de colonelul Ionescu...” La ora 16:00ministrul a sunat din nou şi ,,mi-a ordonat să plec rapid... şi să i-au legătura cu colonelulIonescu la intrarea în Timişoara. Tot timpul drumului legătura radio a coloanei cuTimişoara a fost bruiată, se pare, de prezenŃa alături de coloană a două maşini ,,Lada”, cunumăr străin. În cele din urmă legătura a fost restabilită şi o parte din coloană, două TAB-uri, două camioane, o autostaŃie, au ajuns la Divizie pe la orele 19:15. În PiaŃa LibertăŃii aavut ,,o surpriză de proporŃii... Ardea absolut totul. Începând de la Comenduirea degarnizoană, la Restaurantul Militar, magazia de hărŃi al Diviziei, magazia de armament dela comenduire, tutungeriile, tot ce era în piaŃă...” Martorul a fost imediat introdus lageneralul Guşă. Mai erau generalul ChiŃac, colonelul Ionescu Dumitru şi câŃiva ofiŃeri.Generalul Guşă a prezentat situaŃia... ,, că la capătul liniei 15, în Calea Girocului, au fostblocate, în jurul orei 18:00, cinci tancuri pline cu muniŃie de război...aveau câte 55 de

XXII

proiectile de război în fiecare din ele; deci, în total 275 de proiectile... Aceste 5 tancuri,între 17:30 şi 18:00 au fost blocate într-o ambuscadă; echipajele, conduse de locotenent-colonel Badea, un coleg al meu, au fost bătute, maltratate, alungate; tancurile au fostocupate de către demonstranŃi... au fost incendiate, au fost devastate complet, proiectilele aufost scoase din juguri şi tot ce era mobil pe ele a fost aruncat...” Preşedintele de instanŃă:,,Păi dacă erau incendiate, nu făceau explozie?... una e să incendiez tancul şi alta e să iaumotorina şi să-i dau foc.” Martorul i-a explicat generalului că nu are forŃe adecvate ,,pentrua recuceri cele cinci tancuri”. Generalul Guşă i-a replicat: ,,... nu are alte forŃe... eştitanchist... să mă deplasez şi să execut ordinul”. Martorul: ,,Deci precizez că ordinul s-arepetat.” Avea două transportoare la dispoziŃie şi un pluton de militari, un camion. ,,Săfolosesc toată puterea mea de convingere, să folosesc orice mijloace ca să recupereztancurile... Nu mi-a precizat de foc... Să despresor tancurile şi să le duc la UM 01115.”Toată coloana cu care pornise martorul de la Lugoj avea aproximativ 150 de soldaŃi. Îndispozitiv au ajuns însă doar 20 şi ceva. Cu toŃi soldaŃii se putea forŃa îndeplinireaordinului, cum gândea generalul. Cu 20 de soldaŃi, câŃi erau în realitate-nu! În consecinŃă, aordonat să fie distribuită muniŃia la oameni şi ,,am dat ordin categoric, nimeni să nuutilizeze armamentul şi să nu facă nimic fără aprobarea mea”. La capătul liniei de troleibuz15, în Calea Girocului, drumul era baricadat de nişte lucrări în construcŃii, canale. Au fostînconjuraŃi, curând, de populaŃia din zonă. SoldaŃii au fost debarcaŃi şi desfăşuraŃi ,,în arc decerc, cu spatele la două case...” Din nou frecvenŃa radio a fost bruiată de convorbiri ,,înarabă, în sârbă sau în rusă, în maghiară”. Martorul a făcut apel la populaŃia adunată, ,,le-amexplicat că mergem să preluăm tancurile, pentru că sunt pline cu muniŃie de război şi existăpericolul real că dacă explodează cartierul să fie pur şi simplu ras de pe faŃa pământului”.Din casa inginerului Bujor a telefonat la Divizie. I-a explicat locotenent-coloneluluiBalaci... ,,că suntem înconjuraŃi, că transportoarele noastre sunt în flăcări şi am cerutpermisiunea să ne retragem”. Însă ,,ni s-a spus să nu ne retragem cu niciun preŃ, pentru cătancurile trebuiesc recuperate”. De la Comandament s-a trimis curând, în ajutor, o unitatede la Arad, condusă de locotenent-colonel Rogin. Martorul precizează că ,,am dat ordin sănu se tragă...” Au fost totuşi focuri de avertisment, în aer,... ,, în momentul în care spre noise avansa agresiv, cu tendinŃa clară de a lua armamentul din mâna soldaŃilor”. Împreună cumilitarii lui Rogin au forŃat, prin stânga, prin şanŃ, cu un transportor blindat, baricada de peCalea Girocului, spre a ajunge la tancuri... ,, Tot ce era mobil pe aceste cinci tancuri erarupt, spart şi aruncat jos... Am intrat într-un tanc: proiectilele erau căzute, scoase din jugurişi exista pericolul real... la incendiu să explodeze...” Martorul face o descriere foartesugestivă a situaŃiei din zonă: ,,Ardea mocnit... În faŃa celor cinci tancuri era o baricadădintr-un troleu articulat, iar mai încolo... erau vreo câteva maşini... şi camioane pe dreaptaşi pe stânga... tancurile în această ambuscadă au fost blocate de trolee articulate şi de faptulcă în spate era baricada iar în dreapta se lucra; la fel, pe strada Lidia era o automacara carebara drumul”. Un transportor de la Arad a forŃat înaintarea, izbind troleul desfăşurat de-acurmezişul drumului, într-unul din colŃuri. Martorul, cu oamenii săi, au rămas pe loc,,pentru scoaterea nemijlocită a tancurilor...” A aşteptat o vreme, să vină maiorul Motreanude la UM 01115, Regimentul de tancuri, cu un tanc de tractare, spre a recupera blindateleblocate. Foarte interesantă şi încărcată de posibile noi sensuri, pentru evaluarea

XXIII

responsabilităŃii faptelor criminale întâmplate în Calea Girocului [observaŃie M.Milin]afirmaŃia următoare a martorului: ...,,multă lume cunoscându-mă pe mine, [martoruldomicilia în cartierul respectiv-n.n.], mi-a atribuit mie toată Calea Girocului. Deci, CaleaGirocului are 2 kilometri... eu, categoric, îmi asum răspunderea pentru porŃiunea tancurilorşi pentru îndeplinirea misiunii, dar mai departe eu nu am fost...” Apoi martorul observă că,,în această zonă au fost forŃe de la toate ministerele”. Apoi, prin dispozitivul său ,,s-apătruns, sub diferite motive, de către diferiŃi cetăŃeni... s-a trecut... dintr-o parte în alta...dinspre... spre partea cealaltă a străzii Lidia... ne aflam în dispozitiv pe Girocului, s-adeschis focul din grădinile a două case şi de la un bloc, colŃ cu strada Lidia”. În legătură cuevenimentele sângeroase din zona sa de acŃiune, martorul mai face o menŃiune: ,,Precizezcă raportarea s-a făcut de militari de la Arad şi de militari de la MI. De asemenea, maşinimici am văzut eu semnalizând între ele, pe strada Lidia; într-o parte şi-n alta”. InculpatulRadu Tinu citează declaraŃia unei martore oculare, făcute la Procuratură: ,,La un momentdat am văzut dinspre Calea Girocului venind un număr de 4 TAB-uri, adică două în faŃă şidouă mai în spate. Între ele erau nişte militari... vreo 12, care veneau jumătate de o parte astrăzii, iar jumătate pe cealaltă parte a străzii... aceştia trăgeau cu armele... au tras şi însprecasa scărilor... soŃul meu a fost împuşcat de militarii care veneau dinspre Calea Girocului,încadraŃi de...TAB-uri...” La cele spuse martorul vine cu următoarea precizare: ,,...nu amvenit pe jos, nu am deschis focul şi am parlamentat cu ei mult timp; nu am mers în casascărilor, n-am executat nicio acŃiune ofensivă; noi n-am depăşit perimetrul pe care am stat”.

Caseta 258August (?) 1991. Continuarea audierii martorului Paul Vasile. Audiereamartorilor Cazimir Ionescu şi Gelu Voican Voiculescu.

Continuarea audierii martorului Paul Vasile. I se cer lămuriri martorului în legătură cudocumentele justificative ale consumului de muniŃie, în perioada 17-20 decembrie. Altă zi.Apelul inculpaŃilor şi al martorilor. Audierea martorului Cazimir Ionescu. Detalii privindmodul de preluare a bunurilor aflate în clădirea Comitetului Central al partidului, de laBucureşti, de către Armată şi evacuarea civililor... ,,era o brambureală”. Martorul, personal,nu a avut acces la niciun fel de documente în clădirea C.C.-ului. De preluarea acestordocumente, din partea MAp.N, s-a ocupat colonelul Duma. Audierea martorului GeluVoican Voiculescu. În calitatea de viceprimministru, martorul nişte aşa-zise documenteprovenind din clădirea CC-ului. Erau de fapt ,,nişte chitanŃiere... imprimate necompletate şinişte albume goale...” Totul a fost inventariat şi transportat spre păstrare, la o unitatemilitară din Piteşti. În 12-14 februarie martorul a primit reprezentanŃi ai 27 de unităŃimilitare din Timişoara. Interesul inculpaŃilor este dacă în discuŃiile avute, ... ,,a raportatcineva că unele din aceste cadre, de la Timişoara... că au deschis focul, au tras înpopulaŃie?” Martorul confirmă că a discutat îndelung cu ofiŃerii timişoreni... ,,chiar amîncercat cu asiduitate să reconstitui... asupra rolului pe care l-a avut Securitatea înrepresiunile care au avut loc..., concluzia generală, rezumativă... este că în urma unor ordineprovenite de la generalul Vlad, atât trupele de Securitate, cât şi celelalte unităŃi nu s-auimplicat..., chiar s-au abŃinut de la intervenŃie împotriva demonstranŃilor...”

XXIV

Caseta 259August (?) 1991. Continuarea audierii martorului Gelu VoicanVoiculescu. Audierea martorului Roşu Dumitru.

Continuarea audierii martorului Gelu Voican Voiculescu. Preşedintele de instanŃă: ,, Şiatunci, cum interpretaŃi măsura de izolare a acestor vârfuri...?” Martorul: ,,Mi-e greu săjudec acuma... Deşi formal din 22 decembrie generalul Vlad s-a alăturat revoluŃiei prinordinele pe care le-a dat; dar o serie de echivocuri... ar recunoaşte că într-adevăr, elementeale SecurităŃii sunt cele care trag... Generalul Vlad a fost ameninŃat de Ceauşescu că va fideferit Tribunalului Militar... Pentru că se considera că Securitatea nu a reacŃionat la nivelulobligaŃiilor şi atribuŃiilor pe care le avea, în evenimentele atât de la Timişoara, cât şi dinBucureşti.” Interesante sunt cugetările martorului,cu privire la descifrarea enigmeiteroriştilor din revoluŃie: ,,... Analizând fenomenul ăsta terorist... în mod clar asuprateleviziunii şi MAp.N-ului atacurile au urmărit reprimarea noii echipe conducătoare. Acestfenomen nu cred că este unitar; cred că este un cumulşi o suprapunere de mai mulŃi factoricare au intervenit separat şi fără nicio ordine... şi s-a încercat această acŃiune...în principalasupra Televiziunii şi MAp.N-ului, pentru că în rest, toate au fost numai acŃiuni dediversiune şi creare de panică... Numai asupra Televiziunii, de câte ori ne aflam acolo, s-audat atacuri susŃinute şi în momentul când reuşeam, în extremis, să părăsim Televiziunea,atacurile slăbeau...” Şi martorul concluzionează asupra acestui subiect: ,,...nu a existat oreacŃie a SecurităŃii... în virtutea unui plan preexistent...” Singurele planuri de care martorulare cunoştinŃă sunt legate de Timişoara, ,,care arătau situaŃia operativă din momentul 17-18decembrie.” După toate aparenŃele cei de la Securitate ,, în panică şi în dezordinea şi întoată învălmăşeala aceea” au distrus haotic tot ce le cădea la mână, ,,documenteleimediate”, inclusiv casetele în care erau filmaŃi demonstranŃii. Audierea martorului RoşuDumitru. 60 de ani, general, fostul comandant al Armatei a 3-a de la Craiova. Martorul afost cerut în apărare de inculpaŃii Coman Ion şi Radu Tinu. Martorul a fost înştiinŃat delocotenent-colonelul Zeca, în 16 decembrie, orele 20:00-21:00, despre evenimentele de laBiserica reformată şi spargeri, agresări, lozinci... Imediat a luat legătura şi l-a informat,acasă, pe ministrul Milea. Ministrul Apărării NaŃionale i-a spus următoarele: ,, Nu maitransmiŃi nici un ordin la Timişoara, dau eu ordine. Am trimis 20 de patrule a câte 6 militarineînarmaŃi pe stradă... iar mâine dimineaŃă voi trimite 3 detaşamente a câte 150 de militari,cu drapelul, să cânte prin oraş cântece patriotice...” A doua zi martorul a fost informat decătre locotenent-colonelul Zeca că s-a încercat agresarea a două detaşamente iar ,,la undrapel... a încercat să-l ia şi să-l arunce în Bega...” Pe 17 decembrie, la ora 17:00 a primit,,indicativul alarmei de luptă parŃiale «Radu cel Frumos». L-a transmis mai departe darunităŃile din Timişoara ,,deja ştiau”. Precizarea martorului: ,,După 17, când a sosit comisiaacolo şi până pe 22, când a sosit generalul Guşă, la ora 13:00, când mi s-au redat unităŃile

XXV

din Banat în subordine, eu am fost suspendat.” Martorul, despre incidentele din dimineaŃade 17, la defilarea unităŃilor cu drapelele: ,,M-am informat la două unităŃi, Regimentul 32 şiRegimentul... de tancuri, chiar colonelul, maiorul (?) Blidaru, comandantul Regimentului detancuri, a fost capturat până la urmă; cu soldaŃii, cu ajutorul soldaŃilor a reuşit să salvezedrapelul; şi că drapelul se afla... sub protecŃie... într-o clădire, acolo.” GeneralulEftimescu, de la Bucureşti, l-a avertizat pe martor despre pericolul unei invazii la graniŃa devest... ,,atunci vă spun sincer mi-a pierit din cap problema revoluŃiei... că aveam şiinformaŃii că din elicoptere, s-au tras şi nişte rachete pe Ńinte, care au fost Ńinte reale, peradiolocator; şi la Craiova s-au tras 29 de rachete...” Martorul a trimis în consecinŃă, peşeful secŃiei de pregătire de luptă a Armatei, colonelul Sulca, cu încă trei ofiŃeri, laTimişoara, cu o ,,Dacie”. Au ajuns greu, în noaptea de 17. În ziua de 18 s-a mai trimis, dinordinul ministrului Milea, un batalion de infanterie mecanizată, de la Vânju Mare. Nu aputut să întreŃină legătura cu niciunul din subordonaŃi... ,,se auzeau voci... în limba rusă,bulgară... un bruiaj extraordinar şi nu ne-am putut înŃelege.”

Caseta 260August (?) 1991. Continuarea audierii martorului Roşu Dumitru.Audierea martorului Cârneanu Florea.

Continuarea audierii martorului Ro şu Dumitru. Există o copie a unei ,,sintezeoperative” pentru fiecare zi la Timişoara,la şeful de Stat Major al Armatei a 3-a, locotenent-colonel, acum generalul Ilie Marin. Din rapoartele primite atunci de la Timişoara ,,nu arezultat însă... că s-a făcut uz de armă... de către Armată”. Audierea martoruluiCârneanu Florea. 63 de ani, general MAp.N. LocŃiitor al comandantului ApărăriiAntieriene. Solicitat în apărare de inculpaŃii Coman Ion şi Radu Tinu. Martorul confirmăsolicitarea inculpatului Coman Ion, când au intervenit paraşutiştii... ,,ne-a atras atenŃia să nuse tragă, indiferent ce vor cere civilii care erau în jurul Tipografiei”. A avut două discuŃii şicu generalul Guşă. Când i s-a raportat acestuia ,,că un grup de civili au venit în faŃa unităŃiişi au devastat... au jefuit...” Guşă a spus: ,,AplicaŃi regulamentul!” Adică, ,,foc deavertizare, iar dacă nu se supun, măsurile regulamentare...” A doua oară, Guşă, în data de21... ,,ne-a atras atenŃia că suntem îm alarmă de luptă...” şi să-i convingă pe oameniiadunaŃi, grupuri, în faŃa Marii UnităŃi, ,,să plece, să-şi vadă de treabă...” S-a tras ,,foc deavertizare” la Unitatea de apărare antiaeriană de pe Calea Lipovei, când grupe de 10-12indivizi furioşi au încercat să intre în unitate, strecurându-se în spatele a două maşinimilitare ce veneau din oraş. ,,S-a blocat poarta, n-au putut să intre, au început să arunce cupietre, bucăŃi metalice, aveau răngi, topoare... şi sticle incendiare improvizate.” Atunci s-arfi tras cu foc de avertizare. Martorul mai consemnează că,, ... din grupuri a venit o maşină,un ARO alb, care a oprit puŃin mai departe de cazarmă, între blocuri, a tras câteva focuri,câteva rafale şi după aia a plecat de acolo.” Martorul a sosit la Timişoara cu un avion,împreună cu generalii Guşă, Stănculescu, Coman... Avea misiunea să meargă la Divizia deApărare Antieriană a teritoriului; fiind semnalate ameninŃări... ,,destul de intense lagraniŃele Ńării... mi s-a spus... în funcŃie de situaŃie să acŃionez...” La această divizie, pe datade 19 a fost adusă o unitate de paraşutişti de la Caracal. Au fost cazaŃi ,,la noi”; dar ordinele

XXVI

le primeau de la Comandamentul Diviziei Mecanizate, să apere Tipografia. În altă zi i-aadus pe bulevardul Leontin Sălăjan şi... ,,cam pe acolo, aproape de JudeŃeana de partid”. Eiînsă n-au creat probleme, ,,n-a deschis nimeni niciun foc, n-au avut niciun conflict deosebitcu nimeni”. Erau în jur de 300 de oameni. Erau ,,de fapt, unităŃile cele mai bine instruite”.Ulterior, au fost trimişi la Bucureşti, la Televiziune, pe 22. Ilie Ceauşescu a venit la Diviziade Apărare Antiaeriană pe 19 decembrie, cu o informare. Erau două pagini dactilografiate.Din conŃinut reieşea că nişte demnitari iugoslavi, la vânătoare în Ungaria, au fost puşi lacurent cu planul unei mişcări deosebite în România, în luna decembrie şi ,,care să schimberadical Ńara”. Printre aceştia era secretarul pe linie politică al armatei iugoslave care ,,Ńinândla România” l-a şi vizitat, ,,pe linie militară” pe Ilie Ceauşescu. Fratele dictatorului, ,,foarteafectat”, a stat la divizie vreo 15 minute, spunând că pleacă apoi, cu elicopterul, la Arad,Oradea şi, parcă, Cluj. Lumea, adunată în faŃa unităŃii scanda ,,Ceauşescu-PCR, libertateaunde e?” După părerea martorului... ,,erau în stare de ebrietate foarte avansată”.

Caseta 261August (?) 1991. Continuarea audierii martorului Cârneanu Florea.Audierea martorului Toma Ionel.

August (?) 1991. Continuarea audierii martorului Cârneanu Florea. Precizări alemartorului, la întrebările avocaŃilor şi inculpaŃilor, despre faptele relatate anterior.Audierea martorului Toma Ionel. 59 de ani, general, comandantul Marii UnităŃi deapărare Antiaeriană. E chestionat în legătură cu conŃinutul radiogramelor transmise întreTimişoara şi Bucureşti (de la IGM...),, ...în care se dădeau urmăriŃii, hoŃii, borfaşii, care auevadat... maşinile furate, maşinile distruse... din cauza aceasta apare numărul mare deradiograme...”. Nimic concludent.

Caseta 262August (?) 1991. Audierea martorului Ilieş Cornel. Audiereamartorului Bociort Aventie.

Audierea martorului Ilie ş Cornel.44 ani. SubofiŃer de MiliŃie. S-a aflat la DispeceratulMili Ńiei JudeŃene Timiş. A primit mesaje ,,de la diferiŃi cetăŃeni”. ...Că în faŃa CEC-ului,,doi soldaŃi au fost împuşcaŃi; şi să trimitem Salvarea...” Mai dădea telefon la 504, underăspundea o femei, locotenent Sârbu şi un maior, Brădiştean. Apoi, la 104, plutonierul Ticu,la Cabinetul şefului Mili Ńiei. Confuz, încurcă cronologia faptelor. Preşedintele de instanŃă îireproduce date din Registrul de evidenŃă al telefoanelor: ...,, căpitan Vasile Marin solicită omaşină. Are un decedat.” Martorul: ,,Probabil, dar nu-mi aduc aminte...” Audiereamartorului Bociort Aventie. 60 de ani. Responsabil la Pompe Funebre Timişoara.Martorul relatează împrejurările în care, în 18 şi 19 decembrie, au ridicat 4 cadavre,împuşcaŃi, de la domiciliu şi le-au dus la Spitalul JudeŃean. Un al cincilea caz, Nemoianu,înhumarea s-a făcut de acasă.

XXVII

Caseta 263August (?) 1991. Continuarea audierii martorului Bociort Aventie.Audierea martorului Dinu Marin Ştefan.

Continuarea audierii martorului Bociort Aventie. Ridicarea cadavrelor s-a făcut, pestetot, cu consimŃământul familiei, după cum le-a cerut şi profesorul Crişan, de la Medicină-Legală. Audierea martorului Dinu Marin Ştefan. 62 de ani. Viceamiral în rezervă. Şef alDirecŃiei de InformaŃii a Armatei. Aria preocupărilor acestei direcŃii este externă, decercetare a reŃelelor militare străine. Martorul spune: ,,Am avut informaŃii certe de la unelesurse foarte apropiate României, când s-a comunicat confidenŃial... de unele planuriexistente la conducerea... acelei Ńări în legătură cu o intenŃie de destabilizare a situaŃiei dinRomânia... Amintind... de o anumită tulburare a situaŃiei la oraşele de graniŃă; şi ulterior, cusprijinul unor elemente etnice loiale Ńărilor respective, să ridice masele împotrivaconducerii”. InformaŃiile au provenit cu circa 10-15 zile înainte de evenimente. Nu s-aîncercat însă verificarea surselor de informaŃie; problemele se rezolvau doar pe verticală,prin fostul ministru de interne şi şeful DSS-ului. Aceştia ,,nu admiteau legături întredirecŃii... Toate se rezolvau prin miniştri. Inclusiv dacă eu ceream avizul pentru un ofiŃer casă-l trimit în misiune în străinătate, nu aveam dreptul să-l trimit pe orizontală...”Preşedintele de instanŃă: ,,... vă întreb de o anume colaborare... în sensul de a văîntrajutora...” Martorul: ,,Nu exista această manieră de lucru.” Din cercetarearadioelectronică pe reŃelele militare... ,,erau schimbări de garnizoane, mişcări de trupe,schimbări de funcŃii de comandă şi unele destul de aproape de graniŃele de vest ale Ńăriinoastre, denotând mişcări de trupe... Ministrul... a ordonat... câteva legături telefonicedirecte între şeful Marelui Stat Major român şi şeful Marelui Stat Major maghiar, pentru acere explicaŃii...” Răspunsul a fost că ei se află în unele aplicaŃii militare, manevre militareobişnuite, planificate...” Martorul subliniază că ,,punctul... de alarmă pentru noi l-aconstituit tăcerea în reŃelele militare care a urmat cu câteva zile înainte de eveniment... acelor din jur...” Martorul merge mai departe cu supoziŃiile: ,,... cei care au studiat...fenomenul război, cunosc foarte bine că o intensitate puternică în reŃelele militare duce, areca semnificaŃie, o pregătire; iar tăcerea înseamnă încheierea pregătirilor.” În ziua de 17decembrie, către ora 17:00 şi la ei s-a primit ,,semnalul alarmei de luptă parŃială”. LaTimişoara a fost trimis, cu avionul, un grup de cercetare de 41 de persoane. Au ajunsnoaptea şi-au fost puşi în subordinea generalului Guşă. În fruntea formaŃiei a fost colonelulIoniŃă Vasile. Aceste grupuri acŃionau în civil şi ,,aveau misiunea să ştie ce se întâmplă înoraş”. Colonelul IoniŃă i-a transmis martorului, la Bucureşti, două rapoarte telefonice. Înprimul, se vorbea de ,,grupuri turbulente” şi anumiŃi ,,indivizi suspecŃ”, care devastau şijefuiau instituŃii, magazine... În cel de-al doilea raport, din 19, ,,este vorba acuma de oameniai muncii, organizaŃi pe uzine, pe instituŃii, cu oameni de ordine, cu banderole...” Iar cei 41de cercetaşi ,,ai noştri” nu-şi mai puteau îndeplini atribuŃiile ,,pentru că nu sunt recunoscuŃi,adică ca oameni ai întreprinderii...” De la generalul Guşă a primit un singur telefon, înlimbajul obişnuit dintre ei: ,,Nea Fănică, e aia care Ńi-am mai spus eu demult”, adicăRomânia intra în rândul celorlalte Ńări. Şi mai zice: ,,Pe-aici lucrurile s-au încheiat”.

XXVIII

DiscuŃia a fost în după-amiaza zilei de 19... ,, sau poate în dimineaŃa zilei de 20”. Cei 41 aurevenit, fără pierderi; erau de la unitatea din Buzău.

Caseta 264August (?) 1991. Audierea martorului neidentificat, cadru militar.Audierea şefului Marelui Stat Major, generalul Ştefan Guşă.

Audierea martorului neidentificat. [Lipsă text n.n.] Martorul, cadru militar, a fost laJudeŃeana de Partid. Vorbeşte despre frustarea inspectorului şef MI, colonelul Popescu Ion,care a fost trimis în biroul secretarului şef de la JudeŃ... ,,întrucât comanda a luat-o, de lasosire, generalul NuŃă...” GeneralităŃi, despre rănirea a doi militari, capturarea tancurilor cumuniŃie de război, violentarea echipajelor acestora... [Lipsă text n.n.] Audierea şefuluiMarelui Stat Major, generalul Ştefan Guşă. DiscuŃii în avion cu Ion Coman, în sensul căpotrivit surselor DIA ,,s-ar putea crea acŃiuni destabilizatoare...” N-a discutat acest aspectcu NuŃă. Totuşi, n-au fost ,,date concrete... privitoare la o implicare a elementului străin îndeclanşarea evenimentelor de la Timişoara...” Când a ajuns martorul pe aeroport laTimişoara, către orele 17:00... ,, mi s-a spus că deja în Timişoara se trăsese, că erau atacateşi jefuite magazinele, inclusiv unităŃile militare”. Datele i-au fost raportate de locotenent-colonel Zeca. Între timp, fusese scoasă în stradă şi tehnica de luptă, din ordinul generaluluiMilea. De la aeroport, la sugestia lui Coman... ,, să trecem să ne informăm...” generalii s-audeplasat la Inspectoratul MI. Acolo era un grup de ofiŃeri, generalul Macri, colonelulTeodorescu... Guşă însă era decis să ajungă la Comandamentul Diviziei. A ajuns pe la17:20; deja se înserase. Aici a luat cunoştiinŃă de devastările dimprejur. I s-a raportat că ,,...s-a tras de către Armată, în sus”. ,,-A murit cineva?” ,,-Nu.” Era şi o hartă ,, pe care mi-auprecizat cam pe unde ieşise o parte din trupe”. Deşi chemat la JudeŃ, la teleconferinŃă,martorul nu s-a dus ,,pentru că nici n-am apucat să mă informez”. Era acolo colonelulIonescu, ceilalŃi ofi Ńeri de divizie, şefii de arme... ,,am lucrat în permanenŃă cu cel puŃin 10-12 ofiŃeri”. Martorul precizează că ,,ordinul generalului Milea era să mă duc la Divizia 18Mecanizată... unde dispuneam de legăturile necesare pentru conducerea Armatei”.Generalul Stănculescu ,,a venit numai până la Comandament... după care a plecat laComitetul JudeŃean”. UnităŃile au primit muniŃie la orele 18:00-18:30, odată curecepŃionarea indicativului alarmă de luptă parŃială. După 18:30 s-a trecut la paza şiapărarea obiectivelor, ,,pe subunităŃi, cu comandă, legături efective”, conform planuluimilităresc pentru asemenea situaŃii. Martorul precizează că în aria unităŃilor militare eraunumai forŃe MAp.N. La celelalte obiective ,,erau forŃe de la Securitate, forŃe de la Grănicerişi forŃe de la Armată”. Când a ajuns martorul la Comandament ,,erau nişte dispozitiverealizate de către înlocuitorul comandantului de divizie şi cu o grupă operativă... pentruîntărirea sediului Comitetului JudeŃean, Comitetuşlui Municipal şi alte locuri”. Au fosttrimise subunităŃi din garnizoanele Lugoj, Buziaş şi Arad. În cursul serii i s-a raportat că înCalea Girocului au fost blocate 6 tancuri, cu muniŃie în ele şi în pericol să fie incendiate. A

XXIX

ordonat comandantului diviziei, inclusiv comandantului regimentului de la Lugoj, ,,...cuorice preŃ să fie scoase de acolo”. I s-a raportat, mai târziu, că... ,,au avut unele necazuri...dar până la urmă au fost recuperate, duse în cazarmă...” au fost apoi urgent reparate şipregătite... ,,pentru că mă pregăteamcă, cu aceste tancuri să acŃionez în caz de nevoie. Laapărarea Ńării”. Martorul mai precizează: ,,Mi s-a raportat că nu s-a făcut uz de armă. Nu afost nevoie să se facă uz de armă.” Apoi, subliniază: ,,Mi-au raportat că mulŃi dintre militariau tras, pentru că încercau fie să arunce cu sticle incendiare în tancuri, în TAB-uri, fie să seapropie de ei; dar că nu au tras direct în oameni. Chiar dacă au primit ordin să blocheze...dar în niciun caz să nu tragă în oameni. Şi toŃi comandanŃii mi-au raportat că n-au tras.”

Caseta 265August (?) 1991. Continuarea audierii martorului Ştefan Guşă şefuluiMarelui Stat Major.

Continuarea audierii martorului Ştefan Guşă şefului Marelui Stat Major. Preşedintelede instanŃă : ,,-ÎnŃeleg că în seara şi noaptea respectivă, pe lângă MAp.N, au acŃionat şi ceide la Interne ? ” Martorul: ,,-Au acŃionat!” Preşedintele de instanŃă: ,,-Erau înarmaŃi?”Guşă: ,,-ToŃi erau în dispozitiv...sigur că erau înarmaŃi... Eu am spus-o de la început şi amspus clar. Am şi întrebat de ce s-a tras atâta muniŃie în plus aiurea? Pentru că s-au raportatnişte consumuri de război. Am întrebat cine a tras, dacă n-au omorât pe nimeni. Au tras însus, să nu se apropie de tehnică, să nu atace tehnica militară şi să incendieze, să nu ataceunităŃile militare. Din păcate, din multe locuri – şi martorii pot confirma, că mai trăiesc – s-a încercat atacul depozitelor. Şi au tras. Nu au omorât pe nimeni, practic. Mie mi s-araportat că n-au omorât. Dar de tras, s-a tras. Asta e limpede... Unde, cum au murit cei încare s-a tras, unde s-a tras, trebuie stabilit.” Preşedintele de instanŃă: ,,-Deci, au tras şi cei dela Armată şi cei de la Ministerul de Interne.” Guşă: ,,- Au tras, sigur că da.” Martorulvine cu o precizare: ,,Nu am Ńinut o legătură cu cei de la Interne, că nu aveam o reŃeaorganizată.” În acea noapte, către orele 22:00, din ordinul lui Coman şi împreună cu IlieMatei, au făcut o inspecŃie cu TAB-ul prin oraş. Au constatat devastările din centru. Apoi,i-a lăsat pe cei doi la JudeŃeana de partid; la Comandament, târziu în noapte, a Ńinut oşedinŃă de analiză, cu comandanŃii unităŃilor ce acŃionau la Timişoara. A dispus o evidenŃăstrictă a consumului de muniŃie... ,,care mi s-a părut enorm”. S-a raportat că era un soldat şiun subofiŃer răniŃi. ,,-De unde...? ...doar din ai voştri, din greşeală...” Martorul observă, încontinuare: ...,, atunci erau evenimente deosebit de multe, rapoarte foarte multe, informări –sau mai bine zis – dezinformări extraordinar de multe; erau fel de fel de telefoane şi dezvonuri, erau fel de fel de alarme false; pentru că asta a fost... un război psihologic şi maitârziu – din păcate – şi unul radioelectronic... deşi postura mea era destul de grea... trebuiasă fiu foarte atent... pentru că lucrurile erau destul de grele; şi în acelaşi timp, mă gândeam,de fapt, ce se întâmplă în Timişoara şi de ce aceste acte? Pentru că orice s-ar spune...nucredeam şi nu-mi venea să cred că aceşti oameni cinstiŃi, oameni care s-au dovedit până laurmă cinstiŃi, să-şi devasteze singuri oraşul... sau să atace unităŃile militare. Pentru mine afost oarecum un şoc şi un moment de reflecŃie... Martorul a fost în vreo trei rânduri laJudeŃeana de partid. A observat ,,că în acel punct de decizie erau prezenŃi: Coman Ion,

XXX

Radu Bălan, Ilie Matei, ,,un anume Mihalache”, generalul Stănculescu..., şi civili pe care nui-a cunoscut. În data de 19, în cursul dimineŃii, martorul a primit ordin de la Coman Ion...,,să mă duc să-l scot pe Bălan de la Elba...” Martorul reproduce câteva dialoguri, esenŃialepentru tălmăcirea semnificaŃiei evenimentelor derulate la Elba şi apoi, o nouă percepŃiepublică a celor petrecute la Timişoara. Bălan: ,, - Ce vii, dom’le, cu Armata, aici” Guşă: ,,-Nu eu am chemat Armata, ci dumneavoastră, cu câteva zile în urmă.” Lumea era foarteagitată, s-a strigat: ,,-Ucigaşilor, ce-aŃi făcut, aŃi tras în noi !?”...Ne-aŃi ucis copiii!” Guşă: ,,-Copiii ăştia care au tras sunt tot copiii voştri din fabrică. Nu puteau să tragă ei!” Pe jos eraurisipite tuburi trase; martorul a încercat, iluzoriu, o ieşire din greaua dilemă: ,,Poate că erauşi tuburi de manevră...” Dialogul s-a reluat, chinuitor: ,,-De ce vă distrugeŃi oraşul?” ,,-Nunoi!”,,-De ce aŃi incendiat?” ,,-Nu noi am incendiat!” MulŃimea strigă, indignată: ,, Cecaută Armata aici?” Guşă: ,,-Bun. Să plece Armata!” De reŃinut evaluările martoruluidespre aceaste momente: ,,Nu vreau să fac un merit lui Elba sau Timişoarei, dar 19 a fostmomentul când am început să ne dăm seama că oamenii încep să-şi pună ordine în fabrici.Deci, părerea mea – şi o afirm aici cu toată răspunderea– în 19 am început să ne dăm seamade fapt ce se întâmplă. Armata... a încercat probabil să fie atrasă într-un măcel, dar nu s-areuşit... Şi nu a fost agresată... din păcate, au fost şi incidente... şi din nefericire... pe podul...de la Elba, un soldat probabil că a tras un cartuş, rănind o femeie... Nu ştiu sigur... amprimit ordin de la secretarul Ion Coman să cercetez... dar, din acel moment am început să nelămurim că este vorba de-acuma de nemulŃumirile generale ale oamenilor. Şi nu a oricăroroameni, ci a mulŃimii.” Martorul s-a refugiat cu o altă maşină (cea iniŃială a trebuit să fugă,spre a evita să fie răsturnată) la JudeŃeana de Partid. După alte clipe tensionate, cusecretarul Coman, a plecat în cele din urmă la Divizie, spunîndu-i colonelului Zeca: ,,Vatrebui să retragem TAB-urile şi să lăsăm oamenii să treacă, să-şi vadă de treabă. Să nepăzim foarte bine unităŃile... să ne pregătim... în continuare în unităŃi.”

Caseta 266August (?) 1991. Pledoariile în instanŃă; pregătirea concluziilor de fond.

Pledoariile în instanŃă; pregătirea concluziilor de fond. Avocatul inculpatului Sima:consideră afirmaŃia procurorului... ,, că ar exista probe în ceea ce îl priveşte pe Sima, cuprivire la reŃinerea ilegală a unor persoane,” ca fiind neîntemeiată. Cere un termen, pentru averifica afirmaŃiile procurorului. Preşedintele de instanŃă: După ce a deliberat, InstanŃasupremă se pronunŃă; respinge noile cereri de probatorii pentru inculpaŃii Deheleanu şiVeverca. Admite şi dispune suplimentarea rapoartelor de expertiză medico-legală pentruinculpaŃii Deheleanu şi Coman. Amână cauza pentru cuvântul de fond, la data de 16septembrie. Cu privire la extinderea procesului penal pentru inculpaŃii Popescu şi Sima,amână pentru a doua zi luarea ,,suplimentelor de interogatorii.” [A doua zi n.n.] ... Solicităpledoaria pentru inculpatul Popescu. Avocata: trăieşte cu impresia că ,,se caută judecareaunor funcŃii şi nu a unor fapte săvârşite de oameni. ” Inspectorul şef Popescu ar fi cel încauză: ,,... în dupăamiaza de 16 decembrie... la cererea... lui Radu Bălan, a trimis la loculdemonstraşiei 80 de ofiŃeri şi subofiŃeri echipaŃi cu căşti, scuturi şi bastoane... a trebuit să iamăsuri... Şi trimite în prima rundă oamenii. Mai ales că mulŃi dintre ei după aceea s-au

XXXI

întors cu braŃul rupt... alŃii lovi Ńi, bătuŃi, care au suportat şi internări. Ce trebuia să facăinspectorul şef...? Ce i se poate reproşa ...? Avea o lege... s-a produs dezordine... se spargvitrine... se fură lucruri, era obligat să intervină...”

Caseta 267August (?) 1991. Pledoariile în instanŃă.

Pledoariile în instanŃă. Avocata inculpatului Popescu (continuare): ,,... ce era în 16? Sepunea problema .... că a început revoluŃia? Pe data de 16 a apărut scânteia şi ea începea săse prefigureze... în minŃile celor care ştiau ce se întâmplă... Şi eu spun că... Popescu a făcutceea ce trebuia să facă...” ...,,Eu nu pot să cred că inculpatul Coman a putut să dea ordin detragere aşa cum se susŃine. În cine să tragă, domnule preşedinte? Eu cred că aceşti oamenisperiaŃi de sus, pentru că există o asemenea stare de lucruri, au încercat să ascundă şi să fieun fel de tampon între ce voiau să se audă sus şi ce se întâmpla jos. Cât au putut. Dar ca şistăvilarul acela cu inundaŃiile, forŃa naturii, forŃa oamenilor nu este de măsurat. ForŃa,atunci când împinge, atunci când ea nu mai este controlată, se întâmplă ce se întâmplă... şinemulŃumirile... erau aşa de mari, încât nu le putea pune nimeni oprelişte... Toate acestea nuse leagă. Dar nu leagă nu pentru că Popescu nu a făcut. Nu se leagă pentru că el, din data de17 nu mai are timp să participe... El este, cum se spune, pe linie moartă.” Avocatulinculpatului Coman: ,,Vina exclusivă pentru măsurile de la Timişoara apărătorul oatribuie lui Ceauşescu:,, Deci, ordinul de a se trage, dat de Ceauşescu şi transmis de Milea,soseşte la Timişoara [la ora 14:00-14:30] înainte de a veni Coman Ion acolo şi înainte devenirea multora dintre cei care sunt inculpaŃi astăzi în acest dosar. ” ...,,Stănculescu şi alŃimartori au spus că nu executa nici un militar ordinele primite de la Coman.” ...,,Eu cred căCeauşescu l-a trimis pe Coman acolo mai mult ca observator... în ideea de a-l informa.”,,...Generalul Guşă şi generalul Stănculescu au venit şi au spus că generalul Coman putea săemită anumite păreri; dar ele erau transmise generalului Guşă, generalul Guşă le transmiteaministrului Apărării NaŃionale şi numai dacă acesta era de acord, după aceea, de la elvenind sosea ordinul respectiv, ca să cutare lucru sau să nu facă cutare lucru. Deci, subaceastă formă, zic eu, trebuie să stabiliŃi lucrurile. În niciun caz nu este vorba de uncomandament şi în niciun caz nu este vorba de subordonarea tutror comandanŃilor militarişi tuturor cadrelor militare existente la Timişoara, în vremea aceea, lui Coman Ion.”Apărătorul îi atribuie lui Coman Ion meritul de a fi vorbit direct cu Elena Ceauşescu, cavârful puterii să admită trimiterea primului ministru la Timişoara ,,ca să stea de vorbă...” ,,...pentru că muncitorii încep să se organizeze. Numai e vorba de huligani...” ...,,Coman afost de părere ca să se restituie familiilor morŃii şi să fie puşi în libertate cei care fuseserăarestaŃi.” ... ,,Coman a lucrat pe linia unei anume omenii; când i s-a spus că o să vină20000 de membrii ai Gărzilor Patriotice, el l-a consiliat pe Ceauşescu să renunŃe la ideeaaceasta...”

Caseta 268August (?) 1991. Pledoariile în instanŃă (continuare).

XXXII

Pledoariile în instanŃă (continuare). Avocatul inculpatului Bălan: ,,Din dispoziŃiageneralului Guşă rezultă că încă duminică 17 decembrie, la prânz, la Bucureşti, s-au hotărâtlucruri importante; ...În jurul orelor 13:30... generalul Milea a organizat o şedinŃă cuadjuncŃii ministrului, în care s-a spus că sunt tulburări de stradă în Timişoara şi Ceauşescu avrut să meargă o Grupă operativă la Timişoara. Generalul Milea a dispus ca această grupăsă fie condusă de Ion Coman.” ...Postelnicul... a organizat această Grupă operativă. ,,Defapt era un Comandament care venea să înlocuiască Comandamentul judeŃean, care sedovedise ineficient. Că asta... rezultă din teleconferinŃa lui Ceauşescu... La teleconferinŃă îiimpută lui Bălan că a întors obrazul, ca şi Cristos, să îi dea o palmă şi pe celălalt obraz...Pentru că... nu a reuşit să oprească mişcările din stradă.”... ,,Deci, la momentul respectiv,Ceauşescu văzând că nu funcŃionează organismul judeŃean, a trimis un organism nou creat,creat din militari, condus de militari, care efectiv i-au înlăturat pe cei incompetenŃi de laconducere... Să vină doi prim-adjuncŃi de ministru... de fapt erau patru– doi de la MI şi doide la MAp.N–... Nu au venit ca să se plimbe. Au venit ca să stopeze situaŃia; în maniera luiCeauşescu...” ...,,Pentru ca să existe omor sau genocid, omorul sau genocidul îl pot facedoar forŃe înarmate. ForŃe înarmate care sunt comandate şi care execută anumite ordine.Chestiunea care se pune este: dacă Bălan a avut căderea, a putut, a vrut sau a dat vreunordin?... În activitatea lui Bălan sunt două faze: faza în care a condus judeŃul Timiş, din 15şi până în 17 decembrie la teleconferinŃă; şi faza de la teleconferinŃă,de fapt de la prânz,când alŃii au dispus ce să se facă în Timişoara şi până în 22 decembrie. Sunt două fazedistincte în activitatea lui. În prima fază a acŃionat el cu Comitetul JudeŃean pentru Apărare,şi n-a murit nimeni. Şi a fost perioada de la orele 18:00 şi până în 22, când au murit oameni.Atunci când a avut cuvânt de decizie, nu a murit nimeni; după ce i s-a luat puterea dedecizie, atât lui, lui Popescu cât şi restului, au murit oameni.” Apărătorul accentuează şifaptul că la teleconferinŃă Ceauşescu, întreŃinându-se cu Coman, îi voia pe generali, nu peBălan: ,,De ce nu au venit generalii... Să acŃioneze în calitate de situaŃie de luptă... Comanraportează: Raportez încă odată, am ordonat să se tragă foc!”... ,, De aceea vreau să spun: săse facă distincŃia dacă mai era sau nu factor de decizie Bălan. Pentru că el, ca factor dedecizie este trimis aici în judecată, în baza acelui Ordin nr. 2600, care şi-a încetat aplicareaîn momentul în care a venit acel Comandament de la Bucureşti... Imediat după căderea luiCeauşescu toată populaŃia Timişoarei... a strigat: ,,Îl vrem pe Bălan, îl vrem pe Bălan!... NucredeŃi... că cel mai bun judecător al evenimentelor de atunci era însăşi populaŃiaTimişoarei?”

Caseta 26916 Septembrie (?) 1991. Procurorul de instanŃă Romeo Bălan prezintăconcluziile de fond.

16 Septembrie (?) 1991. Procurorul de instanŃă Romeo Bălan prezintă concluziile defond. Raportul, după ce face o trecere în revistă a evenimentelor, cronologic, pe zile, pelocaŃii şi ore, subliniază că ,,la Bucureşti se hotăra soarta Timişoarei”. Din ordinuldictatorului Ceauşescu la Timişoara a fost trimis secretarul CC Ion Coman, împreună cu un

XXXIII

grup de generali şi ofi Ńeri superiori MAp.N şi MI ,,în scopul de a înnăbuşi mişcarearevoluŃionară prin mijloace violente, inclusiv uzul de armă.” Din Comandamentul dirijat deComan la JudeŃeana de Partid au mai făcut parte inculpaŃii Bălan Radu, Matei Ilie, PacosteCornel... La Inspectoratul MI-Timiş s-a constituit un Comandament din generalul NuŃăConstantin, ajutat de generalii Mihalea Velicu, Macri Emil şi conducerile MiliŃiei şiSecurităŃii judeŃene. Date concrete, statistice, despre înarmarea şi consumul de muniŃie alofiŃerilor şi subofiŃerilor de la Securitate şi Mili Ńie... urme de trageri la 130 de arme. Desprecaracterul mişcării de la Timişoara Ceauşescu a fost informat prin trei canale: MiliŃia,Securitatea şi Serviciul organizaŃiei de partid. S-au înregistrat, până în 22, 72 persoanedecedate şi 253 răniŃi, prin împuşcare. În 17 decembrie la nivelul MI s-au constituit 8dispozitive înarmate (,,D 1-8”) în diferite zone (,,Z 1-5”) ale oraşului, constituite fiecare dincâte 3-4 subofiŃeri şi două grupe de militari. ,,Din cele consemnate rezultă cu certitudine căZ-urile erau echipaje sau patrule mobile auto, care au acŃionat în cinci zone din oraş.” ...,,Faptul că s-a ascuns existenŃa acestor patrule nu poate duce decât la o simplă concluzie,aceea că din acele patrule s-a deschis focul.” La întrebarea ,,-ce fac cu atâta muniŃie?”,unul dintre cadrele MI în civil, a răspuns: ,,...trag în manifestanŃii din oraş, din maşină.”Generalul Macri, decedat între timp, a consemnat în declaraŃia scrisă: ,,În teren se aflaupatrule de MiliŃie cu armament şi muniŃie de război, patrule ce au primit ordin să tragăîmpotriva celor ce nu se supun la somaŃie.” Din ordinul generalului NuŃă s-au constituit celeopt dispozitive, în dimineaŃa de 18: D1 - PiaŃa Operei; D2 - PiaŃa LibertăŃii; D3 - PiaŃaDacia; D4 - Calea Aradului; D5 - PiaŃa Traian; D6 – Electrotimiş; D7 – Spitalul JudeŃean;D8 – PiaŃa Sinaia (Küttl). Şefi de dispozitive au fost numiŃi ofiŃeri de MiliŃie. Dindispozitivul D2 ,,s-a deschis foc în după-amiaza zilei de 18... spre treptele Catedralei, undese aflau demonstranŃi, rezultând morŃi şi răniŃi.” ... ,,Din D5, PiaŃa Traian, s-a deschis foculde către plutonier-adjutant de miliŃie Bandula Vasile, fiind grav rănit Moldovan Vasile.” ...,,inculpat Veverca Iosif, şeful D7 de la Spitalul JudeŃean... a deschis foc automat într-ungrup de tineri împuşcându-l mortal pe Ianoş Paris.” Raportul prezintă principalele zone dinTimişoara ,,unde s-a făcut uz de armă, forŃele armate care au acŃionat,victimele rezultate,precum şi probele administrate în cauză, referitor la împrejurările în care au fost împuşcatedemonstranŃii.” ...PiaŃa Operei... Catedrala... Capitol... PiaŃa LibertăŃii... PiaŃa Timişoara700...

Caseta 27016 Septembrie (?) 1991. Procurorul de instanŃă dă citire concluziilor defond (continuare).

16 Septembrie (?) 1991. Procurorul de instanŃă dă citire concluziilor de fond(continuare). ... Podul Decebal... ,,Prin dispozitivul de la Podul Decebal au circulat maimulte autoturisme ARO şi Dacia, în care se aflau persoane civile înarmate şi care serecomandau a fi de la MiliŃie şi de la Securitate... civili şi mili Ńieni înarmaŃi care au deschisfocul spre coloana de manifestanŃi.” ... PiaŃa Traian.,,Vlaici Sava, Benea Trofin şi BoginDimitrie declară că au fost răniŃi prin împuşcare în timp ce încercau să stingă un incendiude la un magazin de pe strada 12 Aprilie. Cei care au deschis focul erau civili înarmaŃi care

XXXIV

s-au aflat într-un autoturism ARO de culoare albă.” ... Consiliul Popular JudeŃean...,,...răniŃi, prin lovire, Mardare Sorin, Şleahtici Marian şi Dobre Petru... de lucrători deMili Ńie şi indivizi în combinezoane de culoare kaki...” Complexul StudenŃesc. ,,... întrecăminele 7 şi 22 au fost împuşcaŃi mortal studenŃii Munteanu Nicolae Ovidiu şi FlorianAntoniu Tiberiu,amândoi în cap, cu câte un glonŃ.” ...Calea Girocului. Episodul celor cincitancuri oprite... ,,deoarece mecanicii de pe blindate nu au vrut să distrugă firobuzele cebarau strada şi nici să calce manifestanŃii din spatele barajului improvizat...”...,,Detaşamentul [maiorului Vasile Paul n.n.] a intrat în dispozitiv în apropierea tancurilor,dar nu a putut interveni deoarece în zonă se aflau sute de demonstranŃi...” Şi totuşi, pe CaleaGirocului ,,au fost ucise prin împuşcare nouă victime: Apro Mihai, Jugănaru Dumitru,Ferkel Ştefan, Lungu Cristina, Aparaschivei Valentin,Vărcuş Ioan Claudiu, Mariş Ştefan,Luca Rodica şi Ion Maria.”... S-a înregistrat în zonă şi 26 de răniŃi; 6 fiind femei... ,,efectivede militari necunoscuŃi care aveau în dotare lanterne foarte puternice şi care îndreptaufascicolul luminos către balcoane, iar după aceea trăgeau...” Calea Buziaşului: ,,În după-amiaza zilei de 17... la sensul giratoriu... au fost rănite... trei persoane...”...,,19 decembrie,ora 15:00, D6 – alungat de muncitorii de la ,,Electrotimiş”... doi răniŃi din zonă... maiorulVeverca a tras mai multe rafale în sus... a venit un camion plin cu militari cu căşti albe... autras... Numai aşa demonstranŃii au fost împrăştiaŃi.” Calea Şagului: ,,... pe strada ReşiŃa... laintersecŃia cu Calea Şagului... o grupă de miliŃieni... în scurte kaki... soŃul, Balog Pavel...împuşcat mortal... erau militari mai în vârstă.” ...,, Ciobanu Constantin a fost împuşcat înbalcon... s-a tras dinspre garajul Partidului.” ...,,În zona Calea Şagului s-au înregistrat 4victime... un singur orificiu de intrare a glonŃului... nu rezultă că au acŃionat unităŃi aleMAp.N...” PiaŃa Küttl: ,,... două victime... Curac Mihai... împotriva sa s-a deschis foculdinspre un ABI... subofiŃeri de MiliŃie au scotocit locuinŃa.” ... ,,Pe podul dinspre PiaŃa 1Mai a fost rănită prin împuşcare Fan Odette...” Gara de Nord: Belehuz Ioan, împiegat demişcare împuşcat mortal; şi doi răniŃi, de arma unui subofiŃer de poliŃie T.F. CaleaAradului: La ITT, împuşcaŃi mortal Grama Alexandru şi Carpân DănuŃ; amândoi cu câte unglonŃ. Şapte răniŃi. S-a tras de pe clădirea ITT şi de la un bloc; de asemenea, dintr-un ARO,prezent în zonă. AlŃi martori menŃionează o Dacie galbenă, din care au tras trei civili. CaleaLipovei: şase victime, împuşcate mortal; un singur orificiu de intrare a glonŃului. 29 derăniŃi; 6 femei. În 17, aici a operat un dispozitiv MI, cu 3-4 subofiŃeri şi două grupe demilitari. Un cordon de militari, militari grăniceri, executau foc de armă; dar din spatetrăgeau şi civili, coborâŃi dintr-o Dacie albă. Trei persoane au fost rănite la complexulComercial; s-a tras din UM 01942. De pe strada Perlei şi Lotusului patru persoane au fostîmpuşcate mortal ( Simicin Nicolae, Pinzhofer Georgeta, BoŃoc LuminiŃa şi Sporer RudolfHerman). Strada Perlei nu are însă vedere directă dinspre unitatea respectivă. BoŃoc Virgilarată că fiica sa a fost împuşcată lângă biserică,,în timp ce se trăgea din două Dacii şidouă... ARO care circulau cu luminile stinse...” Martorii mai spun că un civil înarmat,coborât dintr-un ARO de culoare deschisă, a tras în demonstranŃii aflaŃi în spateleComplexului Comercial, în timp ce militarii executau foc de avertisment. Pentru a ascundefapta criminală de la Timişoara, Elena Ceauşescu cu Emil Bobu şi Tudor Postelnicu auhotărât să incinereze cadavrele, cu zvonul că cei dispăruŃi, de fapt, au părăsit fraudulos Ńara.Această dispoziŃie a fost transmisă generalilor NuŃă,Macri şi Mihalea. Relatarea acŃiunii

XXXV

morbide de sustragere a cadavrelor din Morga Spitalului JudeŃean. Rolul inculpaŃilorDeheleanu, Corpodeanu, Ghircoiaş... La crematoriul Cenuşa au fost incinerate 43 decadavre, opt din ele rămase neidentificate. Raportul observă ,,clandestinitatea acŃiunii... petimp de noapte, prin întreruperea iluminatului şi prin forŃarea lacătului de la poarta deacces...” Inculpatul Veverca, participant, menŃionează: ,,Corpodeanu mi-a spus că este oacŃiune secretă şi că cine o refuză sau spune ceva, va fi împuşcat.” InculpaŃii ,,au încărcatpersonal cadavrele, învelite în cearceafuri...” Procurorul Bălan observă ,,că nici după datade 22 decembrie ofiŃerii nu au deconspirat acŃiunea întreprinsă...” În rapoartele aşternute pe2 ianuarie 1990, de către Mişa, Grui, Avram, Peptan şi Preda, ca într-o conspiraŃie a tăcerii,,,nu se aminteşte nimic de acŃiunea de încărcare a cadavrelor.” Inculpatul Baciu ,,acumpărat tăcerea muncitorilor de la Crematoriu, oferindu-le câte două mii de lei.”Inculpatul Ghircoiaş Nicolae a ridicat registrele cu evidenŃa de la Spitalul JudeŃean, ainternărilor şi a morŃilor, pe care a distrus-o. A distrus şi documentele cu cadavreleneidentificate, inclusiv filmele foto. Raportul observă că, la început, s-au înfăptuit actedeliberate ,,de vandalism şi sustrageri”. IniŃial, în zona Bisericii reformate (Bulevardul 6Martie şi TinereŃii) iar a doua zi, generalizându-se, mai cu seamă în zona centrală şi încartierele ,,fierbinŃi”. Din verificarea probelor în cauză ,,rezultă că cei care s-au dedat laastfel de acte nu au făcut parte din masa demonstranŃilor şi au folosit obiecte contondenteanume confecŃionate. În toate zonele unde au existat demonstranŃi au apărut grupuri izolatede vandali şi numai după plecarea acestora apăreau forŃele de ordine.” Raportul ridicăîntrebarea, dacă ordinul Elenei Ceauşescu, ca să nu fie reparate distrugerile ,,pentru a vedeatot” , nu era cumva o încercare de a justifica, în faŃa lumii, pregătita acŃiune de reprimare.În principal, s-a deschis focul noaptea ,,şi de regulă pe fondul acŃionării mai multor forŃe...S-a tras... atât din dispozitive, cât şi din echipaje auto (acele D-uri şi patrule Z). 60 dintredecedaŃi şi 199 din cei răniŃi au fost împuşcaŃi cu un singur glonŃ... s-a tras selectiv.” ...,,Lucrători MI... au acŃionat echipaŃi în uniforme kaki, de militari în termen...”Luând în considerare starea de fapt, raportul cere ,,schimbarea încadrării juridice dininfracŃiunea de genocid... în infracŃiunea de omor deosebit de grav...” Iar pentru inculpaŃiiComan Ion, Bălan Radu, Matei Ilie şi Pacoste Cornel cere schimbarea încadrării... ,,îninfracŃiunea de instigare la omor deosebit de grav...” Pentru inculpaŃii Popescu Ion,Deheleanu Ion, Corpodeanu Ion, Sima Traian, Atudoroaie Gheorghe şi Radu Tinu, sesolicită, în consecinŃă, schimbarea încadrării juridice, din complicitate la genocid, în,,complicitate la infracŃiunea de omor deosebit de grav.”

Caseta 27116 Septembrie (?) 1991. Procurorul de instanŃă dă citire concluziilor defond (continuare). Pledoariile în fond ale apărării. 16 Septembrie (?) 1991. Procurorul de instanŃă dă citire concluziilor de fond(continuare). Din jurnalul de activităŃi al Brigăzii de Securitate, raportul de fond reŃine:,,17 decembrie 1989, ora 17:25. Colonel Popescu Ion comunică ordinul lui NicolaeCeauşescu de a se întrebuinŃa muniŃia de război în acŃiunile... de restabilire a ordinii.”Inculpatul Popescu Ion a dat ordin să fie reŃinute, în 16 şi 17 decembrie ,,peste 200 de

XXXVI

persoane, care au fost încarcerate la Inspectorat sau la Penitenciarul Timişoara.” InculpatulDeheleanu Ion, fost şef al MiliŃiei judeŃului Timiş, a făcut parte din Comandamentul condusde generalii NuŃă, Mihale şi Macri; a transmis către subordonaŃi ordinul de deschidere afocului şi a participat la constituirea celor 8 dispozitive din care s-a acŃionat, ,,cu uz dearmă” împotriva demonstranŃilor. Deheleanu a condus, personal, echipa de miliŃieni care asustras cele 43 de cadavre din Morga Spitalului JudeŃean. InculpaŃii Sima, Atudoroaie şiRadu, la conducerea SecurităŃii judeŃului, au coordonat munca informativă, ,,urmărind săstabilească instigatorii, organizatorii şi conducătorii demonstranŃilor, mişcarea coloanelor...starea de spirit a populaŃiei... lozincile scandate, pregătirea muncitorilor de a ieşi înstradă...” InformaŃiile respective ,,au folosit la reprimarea violentă a manifestaŃiilor”. Pentruinculpatul Ghircoiaş Nicolae se cere schimbarea încadrării juridice, din ,,complicitate lagenocid” în ,,favorizare a infractorului”, activitatea sa infracŃională limitându-se doar la,,sustragerea cadavrelor”; infracŃiune graŃiată prin decretul din 13 ianuarie 1990. FapteleinculpaŃilor Teodorescu şi Anastasiu nici ele ,,nu întrunesc elementele constitutive ale uneiinfracŃiuni.” Urmează concluzii, cu justificarea legală a cererilor de condamnare pentruprincipalii inculpaŃi. Pentru ceilalŃi se solicită ,,încetarea procesului penal şi punerea înlibertate.” Pledoaria avocatului inculpatului Coman Ion. Făcând analogie cu procesul luiNicu Ceauşescu, unde Procuratura a stabilit ,,complicitate la genocid” iar în instanŃă s-aschimbat calificarea, ,,în instigare...”, avocatul cere un răgaz, ,,pentru corectă şi justăapreciere...” În acelaşi sens, al amânării procedurii juridice, ca urmare a schimbăriicalificării juridice a faptelor încriminate, pledează şi ceilalŃi apărători.A doua zi, procesul continuă cu pledoariile în fond ale apărării. VinovăŃia exclusivă afaptelor criminale este atribuită dictatorului Ceauşescu, care încă din 14 decembrie 1989spunea că ...,,suntem în stare de război...” Iar cu privire la sustragerea cadavrelor, ceiimplicaŃi ar fi acŃionat cu ,,o aparenŃă clară de legalitate”, ... ,,spre conservare”... ,,cadavrelepurtau toate leucoplast cu număr pe ele şi au fost toate învelite în cearceafuri albe, au fostpuse în aceea autofrigorifică frumos...” Concluzia avocatului: ,,... nu poate să existefavorizare la o faptă care nu a preexistat şi... toŃi... s-au aflat într-o tipică eroare de fapt... şisă purcedeŃi la achitarea lor în consecinŃă.” Iar în ce priveşte omorul atribuit lui Veverca, ...,,avem un mare noroc: lui Veverca i se reŃine că a omorât un om care trăieşte...”

Caseta 272Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoarii în fond, ale apărării.(continuare).

Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoarii în fond, ale apărării. (continuare).Preşedintele de instanŃă: ,,- Să-l omorâm noi atunci...” Avocata: ,,... Nu-l condamnaŃi peVeverca pentru un mort imaginar...” Alt avocat-pledoarie ,,împănată” cu drepturile naturaleale omului, citate din Clemenceau, metafora Bastiliei şi ... ,,transpunerea de pe planulfilozofic a ordinului, în procesul... responsabilităŃii penale...” Apoi Voltaire şi elogiulmisiunii de avocat. Totul în slujba ,,aflării adevărului.” Cu alte cuvinte, se vrea de fapt, opledoarie pentru nevinovăŃia inculpatului Preda LaurenŃiu...,,fost lucrător de judiciar...”,implicat în încâlcita poveste a cadavrelor. Şi o remarcă mai senină, menită să destindă,

XXXVII

oarecum, auditoriul: ,,- Este pentru prima dată când organele de MiliŃie sau Securitatedesfăşurau astfel de activităŃi... în clandestinitate? Eu cred că aceasta era esenŃa activităŃiilor... Mi-aduc aminte că şi atunci când îşi transportau alimentele şi erau împărŃite la Bufetulde incintă, se făcea tot în cadrul unei misiuni militare şi tot pe ascuns...” Însă, privind deaici, la a pune semnul egalităŃii între ,,clandestinitate” şi ,,ilegalitate”, e o cale foartelungă...”

Caseta 273Septembrie (a doua jumătate) 1991. AvocaŃii apărării. (continuare)

Septembrie (a doua jumătate) 1991. AvocaŃii apărării. (continuare) Se solicită achitareainculpatului Preda, pentru ,,săvârşirea oricărei acŃiuni de favorizare...” Avocatulinculpatului Baciu Ion. Pledoarie ce introduce străini, care ,,au dat scânteia” la Timişoara;apoi, spectaculos, trece la ,,marele mister” al teroriştilor, pe care l-a vizionat, în searaprecedentă, la TV. Apoi, blazonul erudiŃiei juridice este cinstit cu butade latineşti: ,,cuiprodest?”, ,,non multa, sed multum!”; trece şi prin tematica ,,genocidului”, cu propriileposibilităŃi- mărturisite a fi ,,modeste”. Concluzia, în ce-l priveşte pe clientul său, când adeschis izoterma şi a văzut 40 de cadavre:,,... De nicăieri nu rezultă că Baciu a cunoscut cese întâmplă la Timişoara.” Apoi, în stare de alarmă, gradul trei, sinonim războiului, nu seputea să spună: ,,Nu execut ordinul, până când nu-mi dai actele!” A fost la mijloc şi o starede ... ,,constrângere morală”, cum e ea penalizată şi în Codul Penal.

Caseta 274Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoaria apărării. (continuare)

Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoaria apărării. (continuare) Avocata PaulaIacob, pentru inculpatul Mi şa Eugen. EsenŃial pentru apărare apare faptul că inculpatul,,nu a fost nici organizator... nici... din creierele de comandă...” El a fost un simplu,,executant al unui ordin”... ,,nimeni nu i-a explicat...” căci, nici ,,cel care i-a dat ordinul nuştia ce se va întâmpla cu aceste cadavre.” Cere sentinŃa de achitare. Alt apărător[N.Cerveni ?] observă că ... ,, judecaŃi 24 de complici şi nu aveŃi un autor!” Elogiul CurŃiiSupreme pentru ... ,,memoria prodigioasă-anormală aş putea spune- perseverenŃa de adescoperi adevărul, capacitatea de sinteză, de a analiza; lupta pe care aŃi dus-o (ceasuri larând) cu oameni care ştiau şi n-au vrut să spună nimic...” ... ,,Opera de justiŃie... a fostfăcută... în această cauză de mari profesionişti. Dar nu aŃi putut să rupeŃi zidul... ca săaduceŃi în boxă pe autorii acestor fapte care s-au petrecut la Timişoara...” Concluziaelogiului: ,,...nu voi spune ... că oamenii din această boxă nu au vinovăŃie morală... dar nouăne trebuieşte o vinovăŃie penală.” Avocatul inculpatului Corpodeanu:,,... faŃă de oactivitate pe care Ghircoiaş a avut-o mult mai mare... cred că este neomenos ca inculpatulCorpodeanu să răspundă pentru o infracŃiune mai mare decât inculpatul Ghircoiaş.” Detaliide programare a pledoariilor.

XXXVIII

Caseta 275Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoarii ale apărării. (continuare)

Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoarii ale apărării. (continuare) AvocatulTunea Ioan, pentru inculpatul Atudoroaie. După 18 luni de investigaŃie ,,nu suntem înmăsură să desprindem adevărul.”... ,,Atunci am ştiut că sunt 60.000 de morŃi, acum ştiu căsunt 100.” ... ,,RevoluŃia română... nu s-a hotărât la Timişoara... s-a hotărât poate laMalta...” ...,,De ce la Timişoara...? ... La Timişoara... sunt zeci de mii de flotanŃi... deci eabsolut normal... ca într-un oraş de graniŃă, cu fluctuaŃii atât de mari, să poată pătrundeelemente care să destabilizeze.” ...,,Niciodată nu s-a permis într-un stat ca cetăŃeni să steacu grupuri de lumânări... în faŃa clădirii cuiva. Era o provocare... Cert e că în aceea searăpastorul Laszló Tökés... se tot apleca pe fereastră şi se uita înspre Maria, până în momentulîn care un grup... a apărut, a început să spargă, a oprit tramvaiele şi a început să spună«Români,veniŃi cu noi!» şi alte lozinci... s-a declanşat revoluŃia... Se urmărea să se provoacearmata... organele de ordine, să se creeze o diversiune care să întărească convingereaorganelor de ordine că este ceva care trebuie reprimat...” Avocatul acreditează ideea căCeauşescu ştia dinainte ce i se pregăteşte, pe linia de informaŃii a Armatei, lucra cu arabiidar şi cu Mossad-ul... ,,Ceauşescu trebuia eliminat pur şi simplu. Avocatul avansează opiniacă şi Securitatea, cu generalul Vlad au fost depăşiŃi de situaŃie, fiind atraşi într-o,,nebuloasă”. Îi face o imputaŃie şi preşedintelui de instanŃă: ,,Au murit oameni, domnulepreşedinte şi este adevărat, dar cred că judecaŃi puŃin eronat Timişoara. Timişoara nu vreanişte vinovaŃi de paie. Timişoara îi vrea pe adevăraŃii vinovaŃi”... Iar cu privire la securiştiişi mili Ńienii din boxă ,, ...eu nu spun că ei sunt nevinovaŃi, dar... ei nu sunt obligaŃi... să îşifacă rău cu mâna lor, nu pot fi obligaŃi, chiar dacă ştiu ceva... dacă ştiu ceva, tac. Ei au fostîndoctrinaŃi timp de ani de zile cu un patriotism ieşit din comun. Şi sunt convins că acestpatriotism îi îndeamnă să tacă... Dar noi suntem obligaŃi să le dovedim vinovăŃia şi eu socotcă n-avem cum, adică n-am făcut-o până acum.” ... Inculpatul Atudoroaie a fost şef depromoŃie... generalul Vlad intenŃiona să îi aducă la Bucureşti, pe el şi pe Radu Tinu; suntnişte oameni de valoare... de care... serviciile de informaŃii şi contrainformaŃii aupermanentă nevoie.” ...,,Atudoroaie a dat ordin în data de 19 ca ofiŃerii din intreprinderi săfie retraşi... s-a periclitat pe el, s-a făcut complicele RevoluŃiei... era împuşcat... nu judecat.”... ,,O parte din ei... au venit cu coloanele... de la ,,Mănuşi”... cu nevasta şi copilul... Cândau venit muncitorii... nu a mai fost nici un fel de problemă. Mişcarea s-a terminat...!

Caseta 276Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoaria apărării.

Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoaria apărării. Avocatul Tunea Ioan.Asumarea răspunderii justiŃiei pentru degradarea vieŃii româneşti: ,,... dacă vom putea săştergem compromisurile pe care le-am făcut timp de zeci de ani; dacă vom putea evitaîngenuncherile, palmele pe care le-am luat şi de la Securitate şi de la MiliŃie şi din altăparte, dacă le vom putea uita, dacă vom face o justiŃie română întreagă, dreaptă,curată,

XXXIX

atunci Ńara se va pune pe picioare.” Avocatul inculpaŃilor Teodorescu Filip şi AnastasiuGabriel. Cei doi sunt acuzaŃi că au făcut parte din comandamentul de reprimare arevoluŃiei. De fapt, n-a existat un asemenea comandament la Timişoara... ,, iar dânşii au fosttrimişi în judecată numai pentru această falsă părere...” Trebuia să existe un ordin în scris,,dacă vrem să acredităm ideea că e un comandament...” N-a existat aşa ceva... ,,Deci, nutrebuie să spunem despre oamenii ăştia că s-au dus la Timişoara conştienŃi fiind că vorreprima revoluŃia din Timişoara... Ei trebuiau să adune informaŃii cu privire la o problemăcare era... ideea lui Ceauşescu... dacă sunt implicate elemente străine... la Timişoara.” SereŃine în sarcină celor doi... ,,că informaŃiile erau centralizate de colonelul Teodorescu...Şi... au fost puse la dispoziŃia generalilor NuŃă şi Mihalea...” Apărătorul neagă veridicitateaacestor afirmaŃii din rechizitoriu: ,,Niciodată informaŃiile... pe care le centralizau... cei doiinculpaŃi n-au ajuns la... NuŃă sau la ... Mihalea...” InculpaŃii ,,erau obligaŃi, în mod strict”să comunice ,,numai” la Securitate. Apărătorul implică în această activitate şi DIA, cumrezultă din mărturia unor informatori, surprinşi şi reŃinuŃi în unele intreprinderi.

Caseta 277Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoaria avocaŃilor apărării.(continuare).

Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoaria avocaŃilor apărării. (continuare). PentruTeodorescu şi Anastasiu [Paula Iacob]. Avocatul celor doi opinează că ,,Radu Tinu la nivelde Timişoara, desfăşura munca pe care o desfăşurau ceilalŃi doi... de la Bucureşti!”Elogierea memoriului depus de Radu Tinu, în care acesta semnalează instanŃei datelecuprinse în Jurnalul de luptă al Diviziei... ,,exact, pe date, pe locuri, unde s-a tras, în cecondiŃii...” Publicarea acestui jurnal... ,,dă posibilitatea nu numai Timişoarei... dar unei Ńăriîntregi să înŃeleagă mersul evenimentelor din Timişoara...” Cere achitarea pentru cei doi câtşi pentru Radu Tinu. O asemenea soluŃie... ,,va servi justiŃiei, va servi spiritului de dreptateal acestui popor...” Pentru Pieptan şi Preda, Ioan Tunea: cere achitarea,... ,,pentru că ei staude un an şi ceva literalmente degeaba; nejudecaŃi.” ... Altăzi, avocata inculpatuluiGhircoiaş. După o introducere ,,alambicată” în teoria genocidului, apărătoarea vine cuîntrebarea: ,,a urmărit... inculpatul... săvârşirea acestei infracŃiuni?” Şi tot ea răspunde că ..,,Nu, categoric...nu.” Apoi, într-o manieră ambiguu complice, de tip securist, încearcă să şiargumenteze pista nevinovăŃiei clientului său: ,,cunoaştem ce calitate avea colonelulGhircoiaş... Cunoaştem pentru ce a fost trimis acolo. La ceea ce s-a întâmplat atunci laTimişoara, era obligatorie prezenŃa unui criminalist.” Concluzia sa, Ghircoiaş, la Timişoara,nici mai mult, nici mai puŃin... ,,a făcut parte dintr-un grup de specialişti...” Mergând înderulare pe acest fir deviant al logicii juridice, concluzia ce se conturează astfel ar fi că laTimişoara s-a derulat o ,,specializare” numită revoluŃie, monitorizată de ,,specialiştii” înrepresiune colectivă şi omor [observ.M.Milin]. Şi încheie: ,,În ceea ce priveşte practica înmaterie, ea este foarte, foarte săracă.” Tot norocul că e aşa!-am adăuga.

Caseta 278

XL

Septembrie (a doua jumătate) 1991. Continuarea pledoariei pentruinculpatul Ghircoia ş.

Septembrie (a doua jumătate) 1991. Continuarea pledoariei pentru inculpatul Ghircoiaş. ...,,Nu-i cereŃi inculpatului Ghircoiaş să cunoască anumite lucruri care nu Ńinea ... deobligaŃiile lui. Împrejurarea că a fost de mai multe ori la morgă şi a ajutat la încărcarea lor[a cadavrelor n.n.], iară nu este dovedită... inculpatului ... nu i se pot reŃine acteinfracŃionale...” Se cere achitarea. Apărarea pentru inculpatul Ciucă Valentin. Avocatulavansează două elemente obligatorii pentru o dreaptă judecare a faptelor: a) starea denecesitate declarată la Timişoara şi b)... ,,majoritatea celor din boxă erau militari, deci...obligaŃi să se supună unor regulamente militare...” În asemenea condiŃii fapta comisă deinculpat nu poate fi calificată ca infracŃiune. Pentru inculpatul Veverca Iosif; la fel şi pentruAvram şi Grui [Paula Iacob n.n.]. ,,O să îndrăznesc să spun... dacă este un nebun sau suntmai mulŃi cei care au aruncat piatra pe care domniile voastre şi multe alte complete dinRomânia încearcă s-o scoată din baltă. S-a aruncat vorba genocid pentru că trebuia omorâtCeauşescu... ceva care să sune extraordinar... s-a găsit genocid. Era pur şi simplu, un singurcuvânt, sonor, frumos, care ne motiva în faŃa unui univers că noi românii, care niciodată nune-am omorât demnitarii, ne-am hotărât s-o facem. Noi i-am trădat,noi suntem un popor dedelatori, dar nu suntem un popor de ucigaşi. Şi atuncea am făcut-o... în acel moment au fostoameni care s-au bucurat. Şi-au mai fost şi alŃii ca noi, câŃiva de aici, care am spus: «vai decapul nostru, din momentul ăsta, în România aşa se va judeca»...” ...,,Alte minŃi care auscornit genocidul nu mă interesează şi consider că nu trebuie să vă intereseze nici pedumneavoastră şi aproape că mă tentează să cred că nu vă interesează... dumneavoastrăjudecaŃi nu organism, judecaŃi Internele... Ce au făcut Internele înainte de 1989? Care a fostprincipala lor sarcină şi nu întâmplătoare? ... A încercat, şi nu pentru că asta erau ordinelede la împărăŃie, ci pentru că asta era necesitatea istorică, politică, a acestei Ńări să combatăiredentismul maghiar...” Apărătoarea abordează într-o manieră bizară critica calificării degenocid pentru faptele criminale petrecute la Timişoara. Ca să existe genocid, trebuie săexiste colectivitate. Or, apărătoarea pledează în sensul descalificării mulŃimii prezente laTimişoara, în revoluŃie, de la apelativul de colectivitate: ,,Ce înseamnă ocolectivitate?...locuitorii unui oraş... o masă de oameni... care are un singur gând; deciacesta ar fi subiectul pasiv al infracŃiunii... Ori ne aflăm într-o situaŃie aproape amuzantă:lumea a ieşit pentru diverse chestiuni în stradă. Unii pentru că aşa trebuia..., alŃii să caştegura, alŃii să fure; şi în primul rând, unii ca noi, eu n-am ieşit... dar se pare că în Timişoaras-a ieşit, acolo situaŃia era dramatică, să huiduie. Ne spunea Cornel Petrescu, am rămas cugura căscată când am aflat, că-i plăcea fotbalul; a găsit o explicaŃie, de ce place fotbaluloamenilor? Pentru că au ocazia să se manifeste primar, să huiduie. Poporul român n-a pututsă huiduie decât pe stadion; şi a avut ocazia unică, şansa extraordinară, să iasă în stradă şisă huiduie acolo. Şi pe cine? Pe Ceauşescu. Pentru că întreaga ură concertată a acestuipopor era împotriva lui. Era mult mai simplu pe vremea aia: urau un singur om de zor, erauconvinşi că în momentul în care acel om nu va mai exista va fi splendid şi atunci au ieşit să-l înjure. Deci există mai multe categorii de oameni: aceia despre care nu ştiu mare lucru,grupurile care spărgeau vitrine ca să facă loc Ńiganilor să fure, golanilor să spargă, să

XLI

incendieze... o altă categorie care au încercat să se defuleze aşa, după mai mulŃi ani, pestradă, Ńipând, urlând, huiduind; şi altă categorie, care au căscat gura fără să scoată o vorbă,nu pentru că nu ştiau ce-o să iasă... nu puteam să rămânem aşa, în totul ăsta, ci ca să vadă,să privească şi să tacă, pentru că cei care au tăcut şi n-au strigat ,,Jos” diverse... erau oamenicare se jenau să-şi exhibe de această manieră sentimentele. Deci, aceasta a fostcolectivitatea.” Apărătoarea dezvoltă, în continuare, o teorie despre Securitate ca instituŃiepatriotică, securiştii – patrioŃi de excepŃie, lucizi şi clarvăzători, victimizaŃi pe nedrept: ,,Cunosc foarte mulŃi oameni şi pe câŃiva de aici contez... că nu au reprimat, cu toate că auavut cu ce, din pricina că nu au vrut, pentru că erau mai sătuli ca noi... ca mine. Contactullor era mult mai direct cu împărăŃia. Ştiau că nu se mai poate, ştiau ce se întâmplă afară....că ăsta îi mersul istoriei şi îl cunoşteau mai bine. Şi a mai existat un element, aceşti oamenicare sunt adânc patrioŃi, un patriotism pe care nici unul din noi care stîm faŃă în faŃă acum,nu-l putem înŃelege. Nu pentru că am fost crescuŃi la această şcoală ci pentru că am făcutpentru Ńară ce au făcut, au depus un jurământ militar, nu pentru Ceauşescu, ci pentru Ńară,pentru apărarea Ńării şi deci a noastră, nu au putut să tragă în popor, nu au putut să tragă înromâni,s-au dat permanent ordine de a nu se trage. Este adevărat că au murit oameni, o să-mi spuneŃi, o să mă întrebaŃi cum, că doar nu s-au sinucis. Nenorocirea este că cei care aumurit, săracii, au fost sinucigaşi, creduli, au fost întâmplători şi să mă ierte pentru că eijudecă de acolo de unde sunt cel mai bine, unii rupŃi de realitate, ca să nu-i numesc astfel, şiatunci au murit.” Dar nu au murit omorâŃi din ordinul, sau omorâŃi... de aceşti oameni.Aceşti oameni au încercat să-i apere...” Un alt apărător, al lui Bucur Viorel face digresiuniîn cotidianul ,,detestat”, răfuindu-se cu ,,dezinformatorii” şi ,,calomniatorii” de la cotidianul,,Timişoara”... ,,care se pretinde a fi stindardul revoluŃiei timişorene”. ConsideraŃii despreiluzoriile pârghii externe ale lui Ceauşescu, Honecker, Moscova, Washington...; despre osingulară intenŃie de genocid... ,,aceea a fost în mintea acelui sinistru personaj care a fostElena Ceauşescu; gaze trimise la Timişoara, armate trimise la Timişoara, erau opera ei...”Clientul său este ...,,la periferia acestui dosar”, aproape inocent. Pledează nevinovăŃiaacestuia apelând la mecanisme de logică formală a discursului: ,,Păi dacă i-a ascuns [pegeneralii NuŃă şi Mihalea n.n.] la domiciliul mamei sale, nu mai plecau la aeroport. Iar dacăi-a ascuns... prima întrebare, logică, pe care o pune orice minte este aceea: a ascunde estecorelativul verbului a căuta. L-a căutat cineva pe NuŃă în după-amiaza de 22 Decembrie?Nu l-a căutat nimeni.”

Caseta 279Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoaria avocatului NicolaeCerveni(?).

Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoaria avocatului Nicolae Cerveni(?).Reconstituie detaliile deplasărilor generalilor NuŃă şi Mihalea, din 22 Decembrie. Cereachitarea clientului său, Bucur. În caz contrar, e nevoie să fie implicaŃi toŃi cei cu caregeneralii au intrat în contact, inclusiv plutonierul-şofer; sau cei care le-au pus la dispoziŃieacte de identitate false, pentru îmbarcarea la aeroport şi apoi rapidul de la Arad; cu trenul,reŃinut la Simeria... ,, Vă voi spune altceva, pentru că România este Ńara tuturor

XLII

posibilităŃilor. Păcat de tinerii aceia care au condus elicopterul care s-a prăbuşit. Eu trebuiesă cred într-un accident de elicopter. Dar trebuie să cred că NuŃă ştia foarte multe lucruri.Din câte am înŃeles eu NuŃă avea la el în seif fizionomia scrisă a tuturor celor caretrebuiau... să nu vorbească... Domniile voastre veŃi pune întrebări în deliberare. Atunci... osă aveŃi probleme, pentru că nu putea cineva să vă supună la supliciu mai mare decât să vădea acest dosar. Cea mai bună dovadă este că au fugit tot de el. Procuratura în modul în carel-a făcut, Curtea Supremă în modul în care s-a scăpat de el, mi l-a aruncat în braŃe. Acestdosar este o cruce pe care trebuie să o ducem...” Avocatul inculpatului Ganciu Gheorghe.Inculpatul ,, în acest proces are o situaŃie marginală” ... ,,se consideră nevinovat”...,,personal, m-am opus incinerării”... ,,din ordinul generalului NuŃă să se înceapă incinerareasub rezerva sosirii documentelor în ziua următoare...” Apărătorul: ,,dacă s-ar reŃine însarcina lui... o probă, ea nu depăşeşte limitele unei răspunderi contravenŃionale.” Avocatulinculpatului Iozef Emilian Zamfir. PeroraŃie în gol, despre... ,,magistraŃii în trecut”... şi...,,astăzi magistraŃii au nevoie... de pregătire multilaterală, de-o conştiinŃă...” Avocatul are,,pe undeva, certitudinea (?) ... că dumneavoastră veŃi da o hotărâre dreaptă...” O teoriebizară, despre legitimitatea regimului defunct... ,,Această Ńară a trebuit să supravieŃuiască...să aibă un conducător şi nişte oameni care să poată să ducă această corabie la liman...” ...,,era minŃit şi Nicolae Ceauşescu, pentru că-i plăcea...” Vorbeşte despre ..acŃiunilegrupurilor antinaŃionale, teroriste...” la Timişoara; iar ...,,unităŃile militare... au fost obligatesă se apere... să apere ordinea în toată Ńara...” ,,... aceste acŃiuni... au fost organizate şideclanşate în strânsă legătură cu cercurile imperia... iredentiste, şoviniste şi cu serviciile despionaj...”

Caseta 280Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoaria avocaŃilor apărării.

Septembrie (a doua jumătate) 1991. Pledoaria avocaŃilor apărării. Ap ărătorul luiJozef. Continuă peroraŃia la adresa duşmanului invizibil, radio Budapesta ...,, o campaniedeşănŃată de ponegrire, de minciuni împotriva Ńării noastre.” Concluzionează apoi, plin deînŃelepciune: ,,Dar un singur lucru nu este ştiut: cine este spionul, sau cine sunt spioniicare...” Totuşi, apărătorul ştie şi asta: ...,,Laszló Tökés era agent... maghiar... după unscenariu... al cărui scop era... alipirea la Ungaria a Banatului şi Ardealului...” Iar apoi,făcând o adevărată acrobaŃie retorică ,,... să ajung la Iosef Emilian, administrator la...crematoriu.” Aflăm, apoi, că inculpatul ştia de ,,douăzeci de cadavre” când a consimŃit ,,laefectuarea operaŃiunii”. Evident, este totuşi, nevinovat... Toate acestea sunt nişte elementeaccidentale...” Procurorul Romeo Bălan. Precizări de fond: ,,S-a susŃinut pentru toŃiinculpaŃii: « Domnilor, nu există probe, achitaŃi-i! » Ba există, totuşi, o singură infracŃiune,pentru care s-a cerut totuşi condamnarea, referitor la inculpatul Popescu, conducerea pedrumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare. Este singurainfracŃiune...” ...,,Se vorbeşte de eroii de la Timişoara. Oricum, pentru memoria acestoraeste un lucru pozitiv. Până acum discutam despre huligani, vandali, borfaşi. Este oricum oschimbare de poziŃie, zic eu, lăudabilă. Dar de aici şi până la a trage concluzia că nimeni nueste vinovat, că şi-au asumat un risc în momentul în care au intrat în stradă şi că fiecare

XLIII

RevoluŃie îşi are morŃii ei, e cam mult...” ,, Am susŃinut teza şi o mai susŃin şi acuma a «comandamentelor ». Domnilor nu este o « găselniŃă » a Procuraturii. Rezultă din toateprobele dosarului. Nu noi am spus «comandamente» ... În Jurnalul operaŃiunilor MI sevorbeşte de «comandamente» ... a fost Comandament, pentru că aşa l-au întâlnit dânşii... Şiaceasta rezultă şi din alte date şi din note şi din Jurnalul trupelor de Securitate şi dinJurnalul trupelor de Grăniceri, şi a Pompierilor, şi din agendele de lucru. E drept că uneorise vorbeşte şi de Stat Major, de Grupa de comandă, dar peste tot se vorbeşte desprecomandamente... de ce ne ferim să spunem că a fost Comandament? Ne ferim pentru că încadrul unui Comandament există un scop unic, de a îndeplini o anumită activitate. Eraucomandamente pe diferite domenii... De astfel, toŃi inculpaŃii, e drept, în declaraŃiile iniŃiale,susŃin cu certitudine, a existat un «comandament», au existat «puncte de comandă», auexistat «grupe de comandă». Deci este un lucru... care rezultă din probe şi nu că îl ceremneapărat noi, procuratura sau acuzarea.” ...,,O altă problemă, a legăturii de cauzalitate...inculpatul Coman spune că: ,, «łinem legătura cu generalii şi ofiŃerii mei şi discutăm cuNuŃă sau Macri sau înlocuitorii lor». ... Deci a existat această legătură... Îmi amintesc cespunea un cadru al MI-ului, plutonierul Ilinescu: « Cele mai importante informaŃii leraportăm la Comitetul JudeŃean de Partid, unde marea majoritate erau primite de colonelulPopescu»...” alte precizări, privind implicarea forŃelor MI în represiunea de la Timişoara:,,Nu am... făcut nimic, până în momentul în care a apărut acel proces-verbal cu înarmarea...şi nu mai puteam contesta faptul că ne-am înarmat, am spus... ne-am înarmat pentru pază...Eu nu contest că a fost unul din scopurile ridicării armamentului şi paza Inspectoratului...dar totuşi nu s-a făcut uz de armă la Inspectorat, până în 22... Şi revin la acel proces-verbalal urmelor de funingine- eu zic, al urmelor de tragere... revin la depoziŃia martorului Pantea:«nu primeam armament necurăŃat», este clar că s-a tras după ce le-am eliberat dindepozit...” ...Dar vedeŃi, exact cei de pe urma cărora apar urme de funingine sunt cei care auscos în mod repetat muniŃie. Şi oricum... pe arma lui Veverca s-au găsit urme de tragere;care se coroborează cu faptul că în 22, când am predat arma, nu am predat cele 120 decartuşe... Este şi o apărare a celorlaŃi, cum că nu au tras ei, au tras «ceilalŃi»... noi nu amtras, ba încă avem şi plus de cartuşe. Păi cum vă explicaŃi domnilor, plusul de cartuşe...?Noi avem plus, nu avem minus... De ce nu spunem şi noi că am tras? Măcar că am tras însus? De ce atâta fereală de această problemă. Păi vă spun eu de ce: problema este că s-auîmpuşcat selectiv... Este prea ieşit din comun că peste 90-95% să fie împuşcaŃi cu un singurorificiu de intrare al glonŃului... Discutând de după-amiază şi noaptea de 17 pe 18, amafirmat şi afirm şi acum că s-a tras din autoturisme. Oricum, nu sunt contestaŃii că s-a trasdin autoturisme, ci că s-a tras... cui aparŃin aceste autoturisme?... Am folosit probele dindosar şi am spus că sunt ale dânşilor... În primul rând un registru. Un registru cu comunicăriradio-telefon al Inspectoratului. În care se vorbeşte: «Patrula ,,Z1”...,,Z5”, staŃionat,raportaŃi, vedeŃi, acŃionaŃi!» Este clar că au fost nişte patrule mobile, ceea ce... ne spune...generalul Macri: « Da, în noaptea de 17 pe 18, patrule ale MI au deschis foc împotrivademonstranŃilor şi au rezultat morŃi şi răniŃi...»... Pot eu să cred acum că inculpaŃii nu aucunoscut despre aceste patrule? Dar nu inculpaŃii. InculpaŃii au dreptul să se apere... DarceilalŃi martori... care au reprezentat MI, nu au spus nimic despre aceste patrule... Vorbindde acea perdea... InstanŃa s-a străduit... dar nu noi am lăsat perdeaua, noi ne-am străduit s-o

XLIV

ridicăm... Fostul locotenent de Securitate Vidican... era lângă maistrul Pantea care distribuiaarmament...erau alte cadre MI care se înarmau din nou şi i-a întrebat ce fac. «Tragem dinmaşini, ca în filme.» DepoziŃia asta este. Este unul din puŃinii care au trecut bariera... «legeatăcerii»...”

Caseta 281Septembrie (sfârşit) 1991. Procurorul Romeo Bălan. Comentarii defond

Septembrie (sfârşit) 1991. Procurorul Romeo Bălan. Comentarii de fond. ,,...Nu reŃinca în acel jurnal [de la Comitetul JudeŃean de Partid n.n.] să se vorbească de morŃi, deridicare... E, în acest jurnal al forŃelor MI sunt suficiente... de la Catedrală cheamă de treiori maşini, că sunt împuşcaŃi... de ce le cheamă dispozitivele MI? De ce nu le cheamăceilalŃi?... Am să mai indic şi un Proces verbal... am identificat nişte solicitări de Salvări...am găsit că sunt solicitate de organe ale MI, pe direct, miliŃieni... am identificat şoferi deSalvări, patru, care au stat la dispoziŃia Inspectoratului... Am nişte ordine de-ale luiCeauşescu de la TeleconferinŃă... Ale lui Milea, depuse la dosar. Dar ce s-a ordonat pe liniacealaltă?... Postelnicu nu a dat nici un ordin. Vlad nu dat nici un ordin... Noi zicem că îicredem... Cine a dat ordin?... A dat NuŃă?... fac trimitere la... 30 de depoziŃii... cadre în MIşi care spun ce s-a ordonat: «TrageŃi în demonstranŃi, nu contează câŃi cad, important e să-iîmpăştiaŃi...» ...Ăsta a fost ordinul. Nu s-a mai vorbit de Decretul 367... «a se soma, a setrage în sus şi după aceea la picioare.»... nu avem un astfel de ordin pe linia MI... Din celeopt dispozitive... am dovedit că s-a tras din trei. Şi nu numai că s-a tras... ci că s-a ucis şi s-aomorât din trei dispozitive. ... S-a spus de la început că «nu a existat nici o cooperare întrenoi [MI-n.n.] şi MAp.N...» E, dacă nu a existat această cooperare «de ce v-am căratmorŃii?» Dacă spuneŃi că dânşii i-au împuşcat ... «Noi, nu»... «Nu am avut cooperare cuMAp.N-ul dar am făcut ,,măturarea” locului...» pentru mine nu există altă explicaŃie decâtaceea a concluziilor prin care cer condamnarea... Spune inculpatul Popescu că i-a transmisNuŃă: «Să fii atent, că nici un mort nu e în Timişoara!...» Asta în 19... dar în 22... când vinemartorul Dăescu... şi-l ameninŃă cei trei generali MI: «Să ştii că n-a fost nici un mort», deşiofiŃerul respectiv ştia... «Dom’le, sunt mai puŃini?» ... «Nu! Să fie foarte clar, nu a fost niciun mort!» asta în 22 dimineaŃa. Erau chiar aşa de interesaŃi NuŃă, Mihale şi Macri că n-aufost morŃi în Timişoara, numai ca să spele obrazul altora? Eu mă îndoiesc...” ...,, S-aususŃinut meritele inculpatului Coman în limitarea situaŃiei grave: nu a lăsat să se foloseascătancuri, a intervenit la Poligrafie, a fost împotriva folosirii elicopterelor... Aşa rezultă dinprobe. Dar ce concluzie să tragem de aici? Deci, puteam limita o situaŃie, aveam puterea dedecizie, dar nu am folosit-o anterior... De altfel, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Coman...răspunderea... este aceeaşi. Pentru că a fost numit de Ceauşescu comandant şi a spus să-lînlocuiască. Acuma spunem că l-am minŃit pe Ceauşescu. Eu mă aşteptam... în InstanŃă la osinceritate şi o demnitate mai mare din partea inculpatului, general de armată... Apărătorulinculpatului Bălan [Radu n.n.] s-a referit la elemente străine... şi că a fost înlocuit, caincompetent. Nu. Din toate probele rezultă că s-au substituit, s-au înlocuit reciproc, cuinculpatul Coman.” Avocatul inculpatului Deheleanu. Reia problema Comandamentului

XLV

,,format din cadrele de conducere ale SecurităŃii şi Mili Ńiei judeŃene Timiş, precum şi dincele ale fostului MI deplasate în acest scop la Timişoara.” Apărătorul observă apoi că evorba ,,nu numai de acest Comandament, se vorbeşte şi de un Comandament de sinteză...”Acesta, coordonat de colonelul Filip Teodorescu, privind culegerea informaŃiilor şipregătirea evacuării for Ńate a celor ,, care-şi stabiliseră locaŃiunea la Opera din Timişoara”.Dar în realitate ,,nu a fost”. Aceasta, pentru că toate deciziile se luau de la Bucureşti. Iar laTimişoara, de către generalul Stănculescu; altfel, n-ar avea sens logic să fie numitcomandant al Garnizoanei Timişoara, opiniază apărătorul lui Deheleanu. Şi, maiconcludent, ... ,,Nu era vorba nici de generalul NuŃă sau de generalul Mihale.; Armata adeŃinut puterea la Timişoara.” Face apoi profilul clientului său, un miliŃian exemplar...,,înainte de toate un incoruptibil”. Ideea de bază în judecarea faptelor este că ,,organele deMili Ńie nu au fost într-o acŃiune independentă şi conştientă în reprimarea demonstranŃilor;trebuiau să iasă în stradă!” Colonelul Deheleanu a fost de fapt deposedat de autoritate decătre generalul NuŃă ,,suveranul şi pontiful (?!) MiliŃiei” şi care ,,avea nişte aere de-asteaautarhice, despotice.” ...NuŃă ,,îl anunŃă din prima clipă că este destituit.” Inculpatul a ajunsîntr-o situaŃie de ,,constrângere morală” care... ,,de fapt, exonerează de răspundere penală.”

Caseta 282Septembrie (sfârşit) 1991. Pledoaria avocaŃilor apărării.

Septembrie (sfârşit) 1991. Avocatul inculpatului Deheleanu. Apărătorul (Petrescu ?)atacă rechizitoriul acuzator al procurorului Bălan Romeo. ,,... deci, cadrele din MAp.N auacŃionat extrem de ordonat. Cele din Interne, atât de fantezist, cu « radem tot» ... nici nuaveau cu ce să radă tot, că nu erau deŃinătoarele nici ale tancurilor, nici ale Tab-urilor... faceun efort domnul procuror Bălan... în orice caz a susŃinut un rechizitoriu pe o linie greşită.”Avocatul inculpatului Sima (Bachici?). Debutează cu spirite şi ironii la adresaProcuraturii şi a InstanŃei: ,,... nu este suficientă numai intenŃia şi bunăvoinŃa InstanŃei...atunci când... această doleanŃă [aflarea adevărului obiectiv-n.n.] absolut justificată nu esteajutată şi nu este înŃeleasă de cei care trebuie să înŃeleagă... aceea sentinŃă de restituire adosarului la Procuratură poate constitui o lucrare excelentă de doctorat...” Spre regretuldistinsului apărător... ,,mi s-a aruncat din nou dosarul în braŃe... cu o motivaŃie totalneîntemeiată...” ... ,,De felul cum s-a efectuat această anchetă... nici pe vremea dictaturii nuse proceda aşa. S-a adunat un colectiv de procurori din toată Ńara. Şi s-a făcut un fel derotaŃie cu ei. Şi aceşti bieŃiprocurori, când şi-au dat seama de complexitatea... acestei cauze,de infracŃiunile... şi de oamenii pe care trebuie să-i ancheteze, s-au speriat...” Atacurivehemente la adresa martorilor generali Stănculescu, ChiŃac, Guşă (,,avansat în funcŃie...cea de-a doua stea este pătată cu sângele timişorenilor...”). Inculpatului Sima ,,i se imputăfaptul că, în calitate de şef al SecurităŃii Timi ş, a raportat şi a comunicat generalului Vladdate cu privire la ceea ce se întâmplă la Timişoara.” Erau de fapt obligaŃii de serviciu,prevăzute prin ,,fişa postului”.

Caseta 283Septembrie (sfârşit) 1991.Pledoariile avocaŃilor apărării.

XLVI

Septembrie (sfârşit) 1991. Apărătorul inculpatului Sima. ,,Niciodată nu am susŃinut... căprin prezenŃa generalului Macri... inculpatul Sima ar fi fost... destituit din funcŃia de şef alSecurităŃii Timi ş... Numai că, începând cu dimineaŃa zilei de 17 decembrie inculpatul Simanu mai era organ de decizie... persoana care spunea ce trebuie să se facă... era generalulMacri.” Răspunderea pentru faptul că s-a tras revine celor trei generali de la Armată: ...,, s-atras de către Armată... din dispoziŃia... celor trei generali.” Cere achitarea.

Caseta 284Septembrie (sfârşit) 1991.Pledoariile avocaŃilor apărării.

Septembrie (sfârşit) 1991. Continuă apărătorul inculpatului Sima. Dialog steril cupreşedintele instanŃei, pe tema complicităŃilor infracŃionale, în situaŃia absenŃei autoruluiprincipal. Preşedintele de instanŃă: ,,...dumneavoastră... susŃineŃi următoarea teză (permisăde lege, e adevărat): dacă nu mi s-a demonstrat vinovăŃia, achitaŃi-mă!” Ap ărătorii (doi)inculpatului Corpodeanu. Dezvoltă teoria ,,pericolului extern” la momentul Timişoara;implicarea KGB-ului la Timişoara. Apărătorul a văzut un film documentar, despreevenimentele de la Moscova [ puciul anti-Gorbaciov, din august 1991-n.n.] în care erasugerată implicarea serviciului sovietic, în evenimentele din Europa de est... ,,sunt convinscă s-au descoperit probe materiale care arată implicarea KGB-ului la Timişoara... maşinilecu număr slavon (?!)... această parolă «Radu cel Frumos» nu era dată pentru situaŃiainternă...” În concluzie, misiunea apărătorilor ,,este, pe de o parte, îngreunată şi pe de altăparte, uşurată.” Se reia evocarea unor episoade ,,controversate”: ,,De unde a venit aceastăscânteie...? S-a datorat pornirii interioare a maselor sau a fost provocat de cineva de afară?”Şi-o concluzie: ,,... a face referire şi a căuta să «arunci pisica moartă» în ograda MI-ului mise pare un lucru mult prea grav.” Citează din Jurnalul de luptă al umei mari unităŃi secvenŃecu deschiderea focului, implicând Armata. Apărătorul introduce în scenă şi ,,militari de laDIA”. Apoi, un discurs steril despre... ,,cine a tras în Timişoara?” Răspuns: ,,ForŃele,indiferent cine... nu au acŃionat cu intenŃia să distrugă Timişoara. Au acŃionat pentru că li s-a ordonat...” Clientul nu se face vinovat de participare în Comandamentul de reprimare; el afost, mai degrabă, victimă: recunoscut de demonstranŃii care se aflau la Casa parohială dinPiaşa Maria, ,,afost bătut”. Nu putea, efectiv, participa la reprimare ,,din moment ce erarănit şi se afla la spital.” Celelalte aspecte importante clientului, privind ,,problemaevacuării şi transportului cadavrelor” şi cea a ,,D”-urilor, fiind aplicabile prevederiledecretului de graŃiere... ,,urmează să dispuneŃi achitarea.”

Caseta 285Septembrie (sfârşit) 1991. Cuvântul apărătorilor inculpa ŃilorCorpodeanu şi Popescu.

XLVII

Septembrie (sfârşit) 1991. Apărătorul inculpatului Corpodeanu. ,,A existat un ordin deînarmare a plutoanelor de apărare a sediului IMJ [Inspectoratul MiliŃiei JudeŃene n.n.]; acestordin a fost dat în data de 17 decembrie... după atacarea CJP Timiş... Este o diferenŃăenormă în darea acestui ordin şi darea ordinului de înarmare a ,,D”-urilor, care a a avut locmai târziu... în 18 decembrie după masa.”... ,,Cu privire la constituirea ,,D”-urilor... NuŃăConstantin, Macri Emil şi Deheleanu Ion au fost cei care s-au ocupat în mod efectiv...fixându-le pe o hartă a oraşului, inculpatul Corpodeanu neparticipând...” InteresantăobservaŃia apărătorului privind responsabilitatea juridică pentru faptele de la Morga dinTimişoara şi transportul cadavrelor: ,,... activitatea de transport şi ardere a cadavrelor a fostcondusă de generalul NuŃă şi fostul procuror general adjunct Diaconescu, care au ascunsadevărata destinaŃie... dispoziŃia de ardere a cadavrelor a fost dată, personal, de ElenaCeauşescu... să adăugaŃi solicitarea la telefon de către Coman, de relaŃii suplimentare de laElena Ceauşescu, care i-a comunicat că de morŃi se va ocupa personal fostul procurorgeneral adjunct... apoi, contactarea la telefon a lui Postelnicu Tudor de către ElenaCeauşescu, pentru a-l întreba pe NuŃă dacă are neclarităŃi cu privire la misiunea ce i-a dat-o... [Banda curge cu o secvenŃă diferită - n.n.] Apărătoarea inculpatului Popescu (PaulaIacob): debarcarea lui Ceauşescu se pregătea de mult. Chiar Securitatea era complice...,,când Ceauşescu... îi îndepărtase, pentru că făcuse o altă echipă, a lui, condusă defamilie...” ... În opinia avocatei ,,Popescu a făcut ceea ce trebuia să facă. ...să nu dăm cupietre în ei, pentru că avem nevoie de ei...” Apoi avocata alunecă în extravaganŃe retorice,pe tema justiŃiei absolute şi a perisabilităŃii umane: ,,... la noi, la jurişi, nuanŃele au mareimportanŃă... deci... spui neadevărat sau nu spui tot... Eu am spus că poate mai era ceva caren-a putut omul să-l spună... vă întreb pe dumneavoastră, cei care sunt în fruntea noastră, dece nu spun poporului adevărul?”

Caseta 286

Nedatabil.SecvenŃe fragmentare, necorelate, din diferite momente ale procesului.Înregistrări suprapuse.

Caseta 287Septembrie (sfârşit) 1991. Ultimele intervenŃii ale inculpaŃilorCorpodeanu şi Deheleanu.

Septembrie (sfârşit) 1991. Audierea inculpatului Corpodeanu. Ultimul cuvânt. Dă vinareprimării exclusiv pe seama Armatei. Răspunderi în acest sens pe calea Girocului le-a avutmaiorul Paul, locotenent-colonel Rogin şi locotenent-colonel Caraivan. La fel, generalulGuşă, care a ordonat ca tancurile din Calea Girocului să fie recuperate ,,cu orice preŃ” .Aceasta a însemnat, în fapt, 6 morŃi şi 14 răniŃi... ,,nici o armată din lume nu se lasăbatjocurită, scuipată, bătută, dezonorată fără ca să riposteze; dar totodată nu este legal caunii să fie avansaŃi şi alŃii să plătească pentru acŃiunile celor care au ajuns generali.” Iar înproblema cadavrelor ,, ... este clar că ordinul a fost dat de Elena Ceauşescu... Toată acŃiuneaa purtat girul Procuraturii, respectiv al procurorului general Nicolae Popovici şi al

XLVIII

adjunctului său, Diaconescu Gheorghe. ... ,,După cum am arătat [în declaraŃia scrisă - n.n.]când am fost chemat la generalul NuŃă la ordin şi mi s-a ordonat să mă deplasez la SpitalulJudeŃean, de faŃă... a fost şi procurorul general adjunct Diaconescu Gheorghe; care, dacăacŃinea ar fi fost ilegală, ar fi trebuit să-mi atragă atenŃia, că ordinul lui NuŃă este ilegal.” ...,,fiecare din executanŃi nu a ştiut decât o parte a planului. Noi, cei din Timişoara... am fost,,combinaŃi” într-un fel, că aceste cadavre vor fi duse pentru conservare. Iar cei de laBucureşti au fost ,,combinaŃi” altfel, lor li s-a spus că li se vor trimite acte.” ... ,,În acŃiuneade ridicare a celor 40 de cadavre au fost implicaŃi procurori, medici, cadre de partid; dar nuau fost arestaŃi decât lucrătorii de MiliŃie, cei care au executat ordinele primite de lasuperiorii lor...” Inculpatul Deheleanu. Ultimul cuvânt. ... ,,Nu mă consider cu nimicvinovat.” A fost în fruntea MiliŃiei judeŃene până în dimineaŃa de 17, când generalii Mihaleaşi NuŃă au preluat comanda... ,,În ziua de 16... seara, după orele 19:00... s-a intervenitpentru restabilirea ordinii publice în PiaŃa Maria... Cele... 63 de cadre pe care le-a avutMili Ńia în acest dispozitiv, neînarmate, din care 26 cu scuturi şi bastoane din cauciuc, nu auputut face faŃă violenŃei cu care s-a acŃionat asupra lor, fiind nevoite să se retragă... 23 desubofiŃeri şi ofiŃeri au fost internaŃi în spitale. Unii foarte grav. Dar distrugerea oraşului acontinuat pînă noaptea târziu. Din acest moment... cadre ale MiliŃiei, dotate cu scuturi şicăşti de protecŃie nu au mai intrat în nici un dispozitiv, pe toată perioada, până la 22decembrie 1989. Alte efective cu această dotare nu au aparŃinut Mili Ńiei şi nici nu mi s-ausubordonat... Cu privire la intervenŃia noastră din 16 decembrie comandantuldetaşamentului pentru restabilirea ordinii, Dorneanu Cornel...a declarat în faŃa InstanŃei că...eu le-am ordonat să nu acŃioneze în forŃă, iar dacă nu pot evita acest lucru, să se retragă.”

Caseta 288Septembrie (sfârşit) 1991. Audierea inculpaŃilor Deheleanu şi Veverca.

Septembrie (sfârşit) 1991. Audierea inculpatului Deheleanu. ,,Presupunerea acuzării, cuprivire la acele autoturisme din care s-a tras, că ele aparŃin MI-ului, este nefondată... dinmoment ce nu a reŃinut nimeni nici un număr de înmatriculare... În legătură cu transportulcelor 40 de cadavre la Bucureşti... s-a făcut cu autorizarea Procuraturii Generale, dată laTimişoara de fostul adjunct... Diaconescu Gheorghe, care la acea dată era şi şeful DirecŃieiProcuraturilor Militare... Nu se putea intra la mine în birou, căera telefonul guvernamentalocupat de domnul Diaconescu...” Audierea inculpatului Veverca. Ultimul cuvânt. ,,...ancheta penală... s-a desfăşurat într-o manieră neprincipială... s-a pornit de la scoaterea dincirculaŃie, defăimarea şi nimicirea fostei SecurităŃi şi Mili Ńii... şi s-a trecut apoi la stoarcereaprobelor... confecŃionarea unui scenariu penal... lansarea senzaŃionalei acuzaŃii degenocid...” Inculpatul observă... ,,gravele prejudicii morale şi civice care mi s-au adus cubună-ştiinŃă...” Dezvoltă opinii despre justificarea intervenŃiei prin ,,forŃă absolut necesară”pentru a feri societatea de ,,haos şi anarhie”. Combate acuzaŃia de ,,genocid”, sugerând căcei ce s-au ridicat la Timişoara nu constituiau o ,,colectivitate” victimizată, în accepŃiuneaCodului Penal. Apoi ,,lipseşte cu desăvârşire intenŃia calificată de a distruge sau ucide” prindisproporŃia ,,cu pregnanŃă” a forŃelor ce ,,au acŃionat” şi ... ,,numărul mic de victime” ... Înconcluzie, inculpatul afirmă că ,,nu am comis nicio infracŃiune şi nu am favorizat pe

XLIX

nimeni... am executat omisiune ordonată, pe care ... ar fi executat-o oricare militar...”AcŃiunile sale, în spiritul regulamentului militar, le defineşte ca ,,o dovadă de iniŃiativă” cepresupune şi ,,curajul răspunderii faptelor sale.” Cu privire la faptele de la MorgaSpitalului JudeŃean, ,,acŃiunea s-a desfăşurat sub patronajul unor înalte personalităŃi civile şimilitare, care dădeau aparenŃa unei perfecte legalităŃi.”

Caseta 289Septembrie (sfârşit) 1991. Audierea inculpaŃilor Veverca, Avram şiGrui.

Septembrie (sfârşit) 1991. Ultimul cuvânt al inculpatului Veverca. Neagă cu desăvârşirecă ar fi tras cu arma ,,în seara zilei de 18 şi în seara zilei de 19, respectiv în Calea Girocului,la acel autobuz şi pe Calea Buziaşului, lângă IAEM şi ,,Electrotimiş”. Fapta criminală oatribuie Armatei, citând în acest sens pasaje din ,,Jurnalul de luptă” al Marii UnităŃi, cureferire la cele petrecute în Calea Girocului şi Calea Buziaşului. Cuvântul inculpatuluiAvram Gheorghe. A participat, în echipa inculpatului Corpodeanu, la activitatea de laMorgă, ca ,,ofiŃer de Judiciar”. A considerat ordinul primit ,,ca fiind legal”... Reia secvenŃedin declaraŃiile anterioare, pentru a-şi susŃine neimplicarea răspunderii penale. Reia firulElena Ceauşescu- Emil Bobu- Postelnicu- NuŃă... Problematizează şi răspundereamartorului Diaconescu Gheorghe, care ştia de acŃinea criminală dar s-a abŃinut să iaatitudine, de teama posibilei reprimări (,,îi era teamă de represalii din partea organelorMI...”). Ultimul cuvânt al inculpatului Grui Tiberiu: ,, ... afirm că mă simt nevinovat...că fapta materială de a încărca 40 de morŃi într-o autoizotermă, în vederea conservării şipăstrării lor, nu poate constitui vreo infracŃiune...”

Caseta 29027 septembrie – 14 octombrie 1991. Audierea inculpaŃilor Grui, Ciuc ă,Ghircoiaş, Deheleanu, Teodorescu şi Baciu.

27 septembrie – 14 octombrie 1991. Inculpatul Grui. ,, ... în ceea ce priveşte aspectelerelatate de martorul Flocioiu ... că aş fi executat acte de violenŃă asupra lui în noaptea de 16spre17 ... instanŃa a fost edificată... mă aflam pe strada Timotei Cipariu- PiaŃa Maria şi nuputeam să mă aflu şi în curtea Inspectoratului, deci în partea cealaltă a oraşului...” Ultimulcuvânt al inculpatului Ciucă Valentin. Datorită lipsei de personal inculpatul a îndeplinitadesea şi atribuŃii de conducător auto. Ordinul de la generalul NuŃă ,,nu admitea,sub nici oformă, vreun comentariu, nemaivorbind de neexecutare...” Generalul era poreclit,,crocodilul”... nu s-a ales un cuvânt mai blând, să-l definească... ,,cred că generalul NuŃă nua glumit când m-a ameninŃat că mă împuşcă, dacă nu execut misiunea şi nu ajung cu bine ladestinaŃie.” Ghircoiaş Nicolae,ultimul cuvânt. ,, ... mi-am făcut datoria... nu am făcutnimic împotriva poporului român... nimic potrivnic patriei şi intereselor ei...” [ Înregistrareîntreruptă,cu o secvenŃă din cuvântul inculpatului Deheleanu- n.n.] ,,Când am fost chematla NuŃă pentru rezolvarea problemei autofrigoriferului era de faŃă domnul general

L

Diaconescu, care a dat aspectul de legalitate întregii activităŃi... domnul generalDiaconescu... a confirmat faptul că noi, cei de la Timişoara, nu am ştiut ce urmează a seface cu acele cadavre. Transportul s-a desfăşurat noaptea, pentru că atunci a primit NuŃă şiDiaconescu ordinul de executare...” ...,, Eu am fost arestat din birou, de un pluton demilitari condus de un maior, de faŃă fiind colonelul Medrea, actualmente general... dus într-un camion şi pus pe burtă. M-au bătut acolo cu patul de la arme, m-au înŃepat cu baioneta...nu se poate descrie... aruncat într-o celulă... dezbrăcat... îngheŃam de frig... s-a rupt ceva înmine...” ... ,, s-a oprit ceva în mine,nu am putut respira când am văzut cu câtă seninătate nise impută nouă cei 74 de morŃi. Şi nu avem nici unul. Este groaznic! ...” ,,În încheiere vărog ca aprecierea probelor... să o faceŃi Ńinând cont de faptul că toată urmărirea penală s-afăcut cu dorinŃa vădită... de a nu se implica Armata... Orice anchetă începe cu un ton. Ca lamuzică... şi-aici s-a dat un anumit ton... Şi cu acest ton s-a ajuns în faŃa dumneavoastră şi seîncearcă... ca dumneavoastră să semnaŃi... Pentru că am fost şeful Mili Ńiei, am executataproape doi ani de detenŃie, timp în care mi-am distrus definitiv sănătatea... şi mariprejudicii familiei. După părerea mea, cred că este destul...” ŞedinŃa s-a întrerupt, din cauzaprezenŃei minerilor în capitală. Se amână cauza pentru data de 14 octombrie1991. [ Sesuprapune o altă secvenŃă, cuvântul fragmentat al inculpatului Filip Teodorescu-n.n.]Aprecieri generale despre munca instanŃei în cele 18 luni de proces, audierea a peste 380 demartori... foarte importantă a fost restituirea dosarului la Procuratură ,,întrucât nu existauprobe suficiente pentru susŃinerea acuzaŃiei iniŃiale... de genocid...” Inculpatul a fost şef alunei direcŃii operative din MI şi, în consecinŃă,... ,,acuzaŃia care mi s-a adus iniŃial nu estefundamentată pe nimic şi mai ales împrejurările în care mi-am desfăşurat activitatea înTimişoara,conduce la cu totul altă concluzie.”... [Din nou se suprapune înregistrarea. OsecvenŃă cu inculpatul Baciu Ion]: ,, ... eu nu am incinerat nimic; ... eu nu am desfăşurat alteactivităŃi decât prelucrarea transportului la km 36... până la crematoriul uman...”

Caseta 29114-21 octombrie 1991. Audierea inculpaŃilor Baciu, Mi şea şi Preda.

14-21 octombrie 1991. Inculpatul Baciu Ion. ,, ... nu am cunoscut starea de fapt dinTimişoara, fiind permanent în Bucureşti...” Inculpatul Mi şea Eugen. Relateazăîmprejurările în care ,,noi toŃi cei şase care ne-am adunat în curtea Inspectoratului şi ammers la Morgă, eram ofiŃeri de judiciar...” Inculpatul Preda LaurenŃiu . O reconstituire aaceloraşi evenimente.

Caseta 29214-21 octombrie 1991.Audierea inculpaŃilor Peptan şi Bucur.

14-21 octombrie 1991. Inculpatul Peptan. Din grupul celor care au încărcat cadavreleneidentificate ,,în vederea conservării.” ... ,, După ce am primit ordinul să însoŃesc maşinapână la Bucureşti la Morga Institutului de Medicină Legală, nu am cunoscut faptul că la km36 o să fim înlăturaŃi. Pentru a nu cunoaşte destinaŃia finală a întregii acŃiuni.” ... ,,nu voiaccepta niciodată ca militarii acestei Ńări să fie făcuŃi criminali! ... în 16, 17, 18 decembrie

LI

în Timişoara a fost o stare de confuzie generală...” AvocaŃii, pentru inculpatul Popescu, ...Corpodeanu... Ciucă... Matei: ,,În ce-l priveşte pe domnul Matei Ilie, vă rog să observaŃi cănu a avut nici un fel de sarcină precisă...” ...,, La Arad a avut într-adevărsarcini...încurajarea care le-a spus-o «LoviŃi şi cu baioneta şi cu bastonul», nu suntdeterminante pentru ... militari... Determinant... e ordinul superiorului...” Inculpatul BucurViorel : ,, ...ascunderea este corelativul căutării... Atunci, cum puteam să ascund pe cinevacare nu era căutat de nimeni...”

Caseta 29314-21 octombrie 1991. Audierea inculpaŃilor Bucur, Iosef şi Ganciu.

14-21 octombrie 1991. Inculpatul Bucur. Incriminarea sa este ... ,,exagerare arechizitoriului...” Inculpatul Iosef: ,,... eu nu am cunoscut nimic din ceea ce se întâmplase laTimişoara...” Inculpatul Ganciu. ...,,Apreciez că fapta mea nu este mai gravă decât a celorcare au eliberat din Morga Spitalului JudeŃean Timişoara, fără nici undocument,cadavrele...” [Înregistrarea se întrerupe; altă secvenŃă,cu procurorul RomeoBălan]. ObservaŃii de fond, privindu-i pe inculpaŃii Pacoste, Popescu, Deheleanu, Sima,Corpodeanu, Atudoroaie, Tinu... Veverca.

Caseta 29414-21 octombrie 1991. Apărarea pentru Deheleanu,Veverca, Popescu,Pacoste, Tinu.

14-21 octombrie 1991. Apărarea pentru Deheleanu şi Veverca. Apoi, pentru inculpaŃiiPopescu, Pacoste, Tinu... ,,ne aflăm cel puŃin în faŃa unor probe contradictorii...”

Caseta 29514-21 octombrie 1991. Audierea inculpaŃilor Anastasiu şi Popescu.

14-21 octombrie 1991. Apărarea-despre implicarea ,,forŃelor străine” la Timişoara, cucitări din... ,,Lumea”. Inculpatul Anastasiu Gabriel ... ,,sarcinile pe care le aveam deîndeplinit... la Timişoara, erau de natură informativă şi strict limitate la profilul de muncă aldirecŃiei respective... nu am avut şi ne era interzis să avem vreo legătură de naturăinformativă cu generalul NuŃă sau generalul Mihalea... sistemul informaŃional a fostcomplet perturbat, astfel că datele ce s-au putut obŃine au fost foarte puŃine şinesemnificative...” Inculpatul Popescu Ion. Pe parcurs s-a resemnat cu toate acuzele ce ile-au pus în cârcă Procuratura Militară... Cere inculparea generalilor prezenŃi la Timişoara,a ofiŃerilor din conducerea Diviziei 18 Mecanizate, a procurorului şef adjunct Diaconescu...,,care au organizat şi condus acŃiuni soldate cu multe necazuri.” De asemenea, era necesarăclasificarea ,,lichidării” generalilor de MiliŃie NuŃă şi Mihalea. Deplânge maltratareamili Ńienilor, ofiŃeri şi subofiŃeri, ,,aduşi de acasă sau scoşi din maşini cu hainele rupte...” Serăfuieşte cu infracŃiunea de genocid, teză susŃinută de procurorul Bălan până în 16

LII

septembrie a.c., cauzându-i inculpatului ,,un irecuperabil prejudiciu moral, nu numai mie şifamiliei mele ci însuşi statului de drept.”... Nereprimându-şi paranoicele instincte agresive,de miliŃian şef, inculpatul respinge, iată, până şi realitatea noului curs al vieŃii româneşti,punând sub semnul îndoielii temeiul juridic al întregului proces [ObservaŃie M.Milin-n.n.].Vina crimelor comise revine în exclusivitate Armatei. Dacă erau în libertate, cei de laInterne, în ,,numai două luni... am fi spus concret... victima şi autorul”...

Caseta 29614-21 octombrie 1991. Audierea inculpatului Matei Ilie.

14-21 octombrie 1991. Inculpatul Matei Ilie. ...,,procesul... are prin excelenŃă un caracterpolitic... a fost iniŃiat de noile forŃe democratice pentru eliminarea... fostei conduceri...”AberaŃii de fost ,,rinocer politic” comunist, care se crede de neînlocuit şi într-o democraŃiepluralistă. [ObservaŃie M.Milin-n.n.]. ... ,,În cuvântul meu nu doresc să mă disculp, pentrucă nu am de ce...” După o asemenea introducere spectaculară ,,eroul” nostru, victimizat ,,penedrept” nu face altceva decât să-şi vândă imaginea imaculată, printr-o retrospectivăavantajoasă a propriilor ipostaze, din conŃinutul faptelor incriminate. [ObservaŃie M.Milin-n.n.]. Arogant, nelepădându-se de apucăturile de şef comunist ,,expirat” inculpatul acuză înstânga şi în dreapta, pentru vicii procedurale la ancheta penală, pentru mărturie mincinoasăîn situaŃii când faptele relatate păreau să-l dezavantajeze (cazul martorilor MihalacheNicolae, Pugna Elena, Boiboreanu Viorica, Mureşan Dorel, NiŃă Vasile, DiaconescuNicolae...). [ObservaŃie M.Milin-n.n.].

Caseta 29721 octombrie 1991. Audierea inculpatului Pacoste Cornel.

21 octombrie 1991.Inculpatul Pacoste Cornel. Începe patetic: ,,... asta-i «Golgota» mea...la vârsta a treia...” Ca şi ceilalŃi inculpaŃi ,,de marcă” nu pierde ocazia de a se răfui curechizitoriul Procuraturii, care ,,este atâta de departe de adevăr.” Merge chiar mai departepe acest fir al raŃiunii, şi se întreabă: ,, În această situaŃie... dacă nu au existat ingerinŃe dinafara justiŃiei, cu putere mai mare decât a Procuraturii.” Interesante precizări despre şedinŃaCPEx din după-amiaza de 17 decembrie, la care a luat parte: ,,De fapt, întreaga desfăşurarea şedinŃei CPEx se rezumă la judecarea, blamarea, etichetarea celor trei [şefii MAp.N, MI şiDSS-n.n.] şi apoi se cere destituirea lor... nu s-a luat şi nici nu s-a cerut supunerea la votpentru ordinele date de Nicolae Ceauşescu anterior şedinŃei.” Apoi, o altă precizare,instructivă pentru cei de astăzi, care n-au trăit coşmarul existenŃial al acelor clipe: ,,ÎntreatribuŃiile CPEx şi prerogativele lui Nicolae Ceauşescu nu se poate pune semnul egalităŃii...Ceauşescu nici nu-şi închipuia că măsurile luate sau dispuse de el, decurgând dinprerogativele lui de preşedinte al republicii şi comandant suprem al Armatei, să fie puse îndiscuŃie sau cenzurate. N-ar mai fi fost făcut dictator astăzi... S-ar fi spus că era un maredemocrat...” Înregistrare întretăiată cu secvenŃa finală a cuvântului inculpatului Matei.

LIII

LIV