Material suport pentru stagii de practica in domeniul ... · Fiecare sistem Vijeo Citect trebuie să aibă cel puțin un cluster definit, cu adrese de reţea conexe și cu rolurile

pag. 1 / 114

Material suport pentru stagii de practica in domeniul dezvoltarii software pentru

automatizari MEDIU DE DEZVOLTARE VIJEO CITECT V7.20

Mediul de dezvoltare Vijeo Citect V7.20 pag. 2 / 114

CUPRINS

1. Prezentare generală a mediului de programare VIJEO CITECT ....................................................................... 4 1.1 Introducere ................................................................................................................................................ 4 1.2 Simboluri utilizate în descriere .................................................................................................................. 5 1.3 Componentele mediului de dezvoltare ..................................................................................................... 5

2. Crearea unui proiect ....................................................................................................................................... 6 2.1 Crearea unui director pentru noul proiect ................................................................................................ 6 2.2 Inițializarea unui proiect ........................................................................................................................... 8 2.3 Configurarea clusterilor ............................................................................................................................. 8 2.4 Configurarea unui device de intrare/ieşire ............................................................................................. 12 2.5 Configurarea securității ‐ Administrator ................................................................................................. 16 2.6 Configurarea tagurilor ............................................................................................................................. 17

3.Editarea unei pagini grafice ............................................................................................................................. 21 3.1 Utilizarea modelelor predefinite (Template) .......................................................................................... 21 3.2 Utilizarea butoanelor de comandă .......................................................................................................... 24 3.3 Dezactivarea butoanelor ......................................................................................................................... 29 3.4 Utilizarea simbolurilor dinamice ............................................................................................................. 30 3.5 Desenarea obiectelor .............................................................................................................................. 33 3.6 Configurarea unui meniu ........................................................................................................................ 37 3.7 Testarea paginilor grafice. Computer Setup Wizart ................................................................................ 40 3.8 Afişarea controalelor analogice .............................................................................................................. 46 3.9 Desenarea unei instalații de supraveghere proces ................................................................................. 52 3.10 Gruparea obiectelor .............................................................................................................................. 55 3.11 Ajustarea culorilor ................................................................................................................................. 56 3.12 Definirea şi configurarea alarmelor ...................................................................................................... 59 3.13 Stocarea datelor sub formă de trenduri ............................................................................................... 60 3.14 Configurarea securității ‐ Utilizator ....................................................................................................... 61 3.15 Utilizarea funcțiilor Find şi Replace ....................................................................................................... 63

4. Lansarea în executie ....................................................................................................................................... 65 4.1 Runtime sau lansare în execuție ............................................................................................................. 65 4.2 Runtime Process Analyst ......................................................................................................................... 67

5. Unelte de administrare .................................................................................................................................. 71 5.1 Crearea unei copii Backup a proiectului .................................................................................................. 71 5.2 Restaurarea unui proiect ......................................................................................................................... 72 5.3 Validarea securității ................................................................................................................................ 73

6. Crearea supergeniilor ..................................................................................................................................... 75 6.1 Supergeniile ............................................................................................................................................. 75 6.2 Editarea supergeniilor ............................................................................................................................. 76 6.3 Controlul în execuție a supergeniilor ...................................................................................................... 79 6.4 Ancorarea supergeniilor .......................................................................................................................... 86


7. Crearea geniilor .............................................................................................................................................. 88 7.1 Editarea geniilor ...................................................................................................................................... 88 7.2 Ataşarea unei supergenii la o genie ........................................................................................................ 90 7.3 Utilizarea geniilor în pagină ..................................................................................................................... 92

8. Extensia tagurilor ............................................................................................................................................ 96 8.1 Taguri override ........................................................................................................................................ 96 8.2 Reprezentarea grafică a tagurilor override ............................................................................................. 99 8.3 Controlul tagurilor override .................................................................................................................. 103 8.4 Verificare în execuție a tagurilor override ............................................................................................ 109

Bibliografie ....................................................................................................................................................... 114


1. Prezentare generală a mediului de programare VIJEO CITECT

11..11 IInnttrroodduucceerree

Prezentul material este creat pentru a ajuta utilizatorii noi să se familiarizeze cu unele dintre caracteristicile fundamentale ale mediului de dezvoltare pentru automatizări al firmei Schneider denumit Vijeo Citect.

Materialul este conceput astfel încât să puteţi să-l parcurgeţi în câteva ore, deci util pentru studenţii care în stagii de practică vor utiliza produsul pentru dezvoltarea unei aplicaţii.

Acest manual de iniţiere presupune că aţi instalat deja cu succes produsul Vijeo Citect pe computer. Pentru început în scopul familiarizării cu mediul de dezvoltare vă recomandăm să faceți click prin toate meniurile din bara de instrumente şi (pe scurt) să încercaţi să vă daţi seama pentru ce ar putea fi utilizate fiecare din elementele constituente.

Din acest manual de iniţiere puteţi învăta:

Cum să creaţi un nou proiect

Cum să stabiliţi comunicaţia cu un automat programabil PLC

Cum să adăugaţi şi să configuraţi Taguri

Cum să creaţi o pagină grafică prin:

o Utilizarea modelelor predefinite (Template)

o Utilizarea butoanelor de comandă

o Dezactivarea butoanelor

o Utilizarea simbolurilor dinamice

o Desenarea obiectelor

o Manipularea obiectelor cu opţiuni: Copy, Paste, Align, Send to Back, Color Fill, Control Commands, Setting values

o Desenarea variabilelor de tip text

o Afişarea valorilor analogice

o Desenarea conductelor

o Gruparea obiectelor

o Definirea alarmelor

o Configurarea unei pagini de vizualiyare alarme

o Stocarea datelor sub formă de trenduri

o Configurarea paginii de vizualizare a trendurilor

Cum să lansaţi în execuţie o aplicaţie (Runtime)

Cum să asiguraţi securitatea aplicaţiei

Cum să utilizaţi uneltele de administrare

Cum să salvaţi un proiect (Backup) şi cum să-l restauraţi (Restore)


11..22 SSiimmbboolluurrii uuttiilliizzaattee îînn ddeessccrriieerree

Operarea la nivelul mediului de dezvoltare se face în principal cu ajutorul mouse-ului prin click sau dublu-click pe butoanele acestuia. Pentru o mai uşoară reprezentare a capturilor prezentate în manual, în tabelul 1 se prezintă câteva dintre simbolurile de operare utilizate şi semnificaţia acestora.

Click stînga pe mouse Click dreapta pe mouse Dublu ckick stânga pe mouse Click stânga pe mouse şi tractare (drag) Tastarea unui text

Tabelul 1 – Tabel de simboluri de operaţiuni

11..33 CCoommppoonneenntteellee mmeeddiiuulluuii ddee ddeezzvvoollttaarree

Mediul de dezvoltare este compus dintr-o serie de unelte de configurare şi o secţiune de lansare în execuţie (Runtime) care au simbolurile, denumirile şi semnificaţia prezentate in tabelul 2.

Vijeo Citect Explorer Unealta de configurare a interfeţelor

Vijeo Citect project Editor Unealtă pentru introducerea informaţiilor privind baza de date a proiectului

Vijeo Citect Graphic Builder Unealtă pentru crearea interfeţelor utilizator ale proiectului

Vijeo Citect Runtime Unealtă pentru lansarea în execuţie a unui proiect şi indicarea interfeţei utilizator activă la un moment dat

Tabelul 2 – Tabel de simboluri de componente ale mediului

Comutarea între aceste componente ale mediului de dezvoltare se poate face fie utilizînd iconiţele de pe desktopul calculatorului (prezentate în tabelul 2), fie selectându-le din Windows task bar unde au fost amplasate la lansarea în execuţie a mediului Citect.


2. Crearea unui proiect

22..11 CCrreeaarreeaa uunnuuii ddiirreeccttoorr ppeennttrruu nnoouull pprrooiieecctt

Pentru a opera cu acest mediu de dezvoltare, primul pas este lansarea programului Vijeo Citect Explorer.

O modalitate este tastarea click pe iconiţa prezentată la 1.3, sau lansarea din meniul Windows, urmând calea:

Click pe Start Click pe Programs (sau All programs) Click Schneider Electric Click SoColaborative Click Vijeo Citect 7.20 Click Vijeo Citect Explorer.

În figura 1 este prezentată o selecţie din Windows a lansării programului Vijeo Citect Explorer.

Figura 1 – Lansare Vijeo Citect Explorer

După lansare faceţi click stânga pe mouse pe iconiţa New project: (vezi figura 2 - simbol de la 1.2)

Figura 2 – Lansare Vijeo Citect Explorer


Programul încarcă un panel pentru datele noului proiect. Operatorul are de făcut următorii paşi: - să introducă numele noului proiect în zona de text Name - să introducă un text explicativ (personal) în zona Description - să păstreze locaţia implicită (sau să aleagă cu Browse… o altă locaţie) în care să se creze proiectul în zona Location - e recomandat să bifeze opţiunea de creare a unui proiect bazat pe proiectul de start - să stabilească stilul de vizualizare al titlului din locaţia Project. - dacă totul este pregătit să facă click pe OK. Toate acestea sunt prezentate in figura 3.

Figura 3 – Panel pentru datele unui nou proiect

În urma execuţei, programul va crea un nou proiect în directorul precizat de utilizator.

În acel director se vor stoca toate fişierele proiectului, incusiv paginile de grafică, definirea tagurilor, paginile scrise in limbaj Cicode, etc.

Prin tastarea unui nou proiect din Vijeo Citect Explorer, mediul încarcă imediat proiectul cu care se lucrează. Utilizatorul poate comuta între diferite proiecte ale lui aflate în lucru prin selectarea proiectului nou din Project List. Observaţii:

1) în foarte multe ecrane apare butonul Help care este util pentru înţelegerea particularităţilor fiecărui parametru. În acest manual se dă numai o descriere iniţială a posibilităţilor mediului, utilizatorilor recomandându-se să studieze mediul aprofundat din materialele de specialitate ale firmei Schneider.

2) Când se face o salvare a proiectului în curs (backup) tot ce este în relaţie cu acest proiect, incluzând elemente de limbaj Cicode, scripturi VBA sunt uşor de transportat pe alt calculator. Singura excepţie sunt itemurile externe care trebuie instalate separat cum sunt de exemplu obiectele Active X.


22..22 IInniiţţiiaalliizzaarreeaa uunnuuii pprrooiieecctt

La începutul unui proiect trebuie configurat mediul pe care proiectul va rula. Aceasta include setarea serverului (stand-alone, în acest caz), pentru a fi pregătit pentru configurarea altor itemuri.

Pentru acestea trebuie configurat: • un cluster • un server de reţea (acest computer) • un server de definiţii pentru servicii de alarme, servicii de rapoarte, servicii de

trenduri şi servicii (date) de IO • un IO Device cu care proiectul va comunica • un grup user conectat prin reţeau Windows care să permită rularea proiectului.

Numai apoi putem construi interfeţe grafice, alarme, trenduri etc. utilizând aceasta

infrastructură. Observaţii:

1) Când sistemul este în reţea, nu este necesar să se copieze proiectul pe fiecare calculator, se poate face uz de prevederile din manualul de specialitate referitoare la managerierea proiectelor şi conectarea proiectelor (Managing your projects, Linking your projects).

2) Când se lucrează cu proiecte extrem de mari, rolul serverului poate fi distribuit între mai multe servere aflate în reţea pentru a manageria încărcarea şi performanţele sistemului.

22..33 CCoonnffiigguurraarreeaa cclluusstteerriilloorr

Clusterele definesc unde sunt executate diferitele procesele din server (comunicaţii IO, înregistrarea datelor, alarmele) şi modul în care aceste procese interacţionează una cu alta în scopuri de redundanţă.

Figura 4 – Selectarea unui Cluster


Fiecare sistem Vijeo Citect trebuie să aibă cel puțin un cluster definit, cu adrese de

reţea conexe și cu rolurile serverului definite. Atunci când proiectul utilizator se bazează pe proiectul de pornire, Vijeo Citect crează un cluster implicit.

În exemplul următor se personalizează clusterul implict prin alocarea sa cu un nume

diferit. Pentru aceasta trebuie efectuaţi următorii paşi: Se expandează arborele din stânga (click pe Numele proiectului) şi se selectează

Communications. Apoi dublu click pe Cluster (vezi figura 4). Programul încarcă un panel pentru definirea clusterului (figura 5).

Figura 5 – Redenumirea unui cluster

Operatorul introduce în zona aferentă parametrului Cluster Name denumirea

clusterului dorit. Apoi pentru parametrul Comment introduce un comentariu opţional referitor la clusterul denumit.

Daca operatorul vrea să schimbe denumirea anterioară cu aceasta nouă tastează click stânga pe butonul Replace.

Dacă utilizatorul doreşte să definească mai multe Clustere apasă click stânga Add şi operaţia poate reincepe cu o nouă denumire. În partea de jos programul contorizează câte articole din acel tip sunt definite.

Ieşirea din acest ecran se face făcînd click pe din colţul din stînga-sus al panelului sau tastând Esc. Observaţii:

1) Nu tastaţi Enter înainte ca să introduceţi datele dorite în căsuţe. De fiecare dată când tastaţi Enter un nou articol se crează şi se adaugă la proiect, ceea ce va crea articole duplicate şi erori ulterioare.

2) Asiguraţi-vă că apăsaţi o singură dată pe mouse când folosiţi butonul Add. Tastarea cu dublu click provoacă o dublă adăugare şi se vor crea articol duble, cu erori.

3) Dacă tastaţi Delete articolul curent este marcat pentru ştergere. În cazul în care aţi creat articole duble puteţi să ştergeţi unul din ele prin utilizarea acestui buton.


4) Dacă aţi tastat Delete din căsuţe se şterg informaţiile. În cazul în care aţi apăsat Delete din greşeală, inainte de a face altă operaţie, apăsaţi din nou Delete şi articolul va fi restaurant.

5) Pentru a vizualiza articolele şterse se poate urma calea Tools, Options şi se bifează căsuţa cu Show Deleted. Revenind la clustere în acest caz se vor vizualiza şi articolele marcate pentru ştergere care vor avea în partea de jos cu o căsuţă suplimentară Deleted bifată pentru aceste articole.

În continuare se selectează adresa de reţea, urmând paşii din figura 6, adică din meniul

Vijeo Citect Project Editor se face click pe Servers li apoi Network Addresses.

Figura 6 – Selectarea adresei de reţea

Adresele de retea (Network Addresses) definesc care calculatoare sunt disponibile în

reţea pentru a opera ca servere Vijeo Citect. Aceste calculatoare sunt identificate prin adresa TCP/IP sau prin numele calculatorului.

După efectuarea selectărilor din figura 6 programul încarcă un panel de definire a adreselor de reţea (vezi figura 7).

Figura 7 – Configurarea adresei de reţea


Utilizatorul completează parametrii Name, Address si Comment cu numele, adresa de IP si un comentariu de recunoaştere pentru calculatorul care va lucra. Adresa 127.0.0.1 este o adresa universală utilizată pentru calculatoarele de sine stătătoare neconectate la clienţi.

Când a terminat de completat utilizatorul face click pe Add. În acest mod adresa TCP/IP este asignată sistemului. Această adresă va fi utilizată ulterior de diferite servicii de pe server.

Apoi este necesar să se asigneze atât clusterul definit cât şi adresa de reţea declarată

la variatele roluri ale serverului cerute de sistemul Vijeo Citect. Aceasta include rolurile server de comunicaţie, alarmă, rapoarte şi trenduri.

Din meniul Servers se aleg rând pe rând serverele menţionate şi se asociază cu adresele definite pentru cluster şi reţea (vezi figura 8)

Figura 8 – Selectarea serverelor pentru alarme

Pentru Alarme se încarcă un panel ca în figura 9.

Figura 9 – Introducerea datelor pentru serverele de alarme

Dacă se introduc datele asociate pentru cluster, nume de server şi adresa de network

se minimizează şansele de a face erori. Utilizatorul alege cu click din listă Clusterul existent la parametrul Cluster Name, adresa existentă la parametrul Network Addresses şi modul primar la Mode şi introduce un nume la Server Name si un comentariu la Comment. Apoi când este completat panelul apasă pe Add. Ieşirea din panel este standard pentru toate panelurile ( sau Esc).

Prin această operaţie procesul Alarm Servers rulează pe calculatorul cu adresa de

network menţionată, sub grupul server cu numele clusterului precizat. Serverul cu numele de alarmă menţionat va fi utilizat de clienţii din reţea pentru a se conecta cu acest server pentru a gestiona informaţiile de alarmare în scopul afişării acestora în proces.

În acelaşi mod se continuă cu serverele de rapoarte (figura 10), de trenduri (figura

11), de device-uri de intrare/ieşire (figura 12). Pentru încărcarea panelului corespunzător se procedează ca în figura 8 alegându-se severele corespunzătoare.


Figura 10 – Introducerea datelor pentru serverele de rapoarte

Figura 11 – Introducerea datelor pentru serverele de trenduri

Figura 12 – Introducerea datelor pentru serverele de IO Device

Observaţii:

1) Pentru lămuriri legate de modul Primary sau Standby (parametrul Mode) consultaţi materiale de specialitate, sau Help-ul corespunzător.

2) După atingerea obiectivelor acestui paragraf se poate folosi Alt+Tab pentru a reveni în Vijeo Citect Explorer.

22..44 CCoonnffiigguurraarreeaa uunnuuii ddeevviiccee ddee iinnttrraarree//iieeşşiirree

Configurarea I/O Device este următorul pas în alcătuirea bazelor unui nou proiect. Pentru aceasta se fac următorii paşi:

Se selectează Communications şi apoi dublu ckick pe Express I/O Device Setup ca în

figura 13.

Apoi urmează şapte paşi care sunt mai mult o trecere prin mai multe ecrane în care utilizatorul nu are altceva de făcut decât să facă click stânga pe Next.


Figura 13 – Selectarea configuratorului pentru serverele de IO Device

Figura 14 – Utilizarea configuratorului pentru serverele de IO Device

În pasul al doilea se selectează opţiunea de utilizare a unui I/O Server deja existent

(vezi figura 15), altfel ar trebui definit unul nou.

Figura 15 – Selectarea serverului pentru configuratorul de serverele de IO Device


Se solicită crearea unui nou I/O Device (figura 16).

Figura 16 – Solicitarea creării unui nou IO Device

În pasul 4 se solicită opţinunea a doua Persisted I/O Device adică şi apoi Next (figura

17). Prin această opţiune sistemul se configurează pentru a utiliza o memorie de bază care persistă în memorie în locul în locul unui device real. Această opţiune este utilă pentru simularea şi testarea unor situaţii, ca şi pentru memorarea unor reţete sau alte informaţii la nivel de SCADA şi nu de PLC.

Figura 17 – Selectarea opţiunii I/O Device persistent în memorie

I/O Device-urile persistente în memorie sunt deservite de I/O Server al Vijeo Citect,

ceea ce înseamnă că toţi clienţii din reţea sunt conectaţi la aceleaşi date. Valorile acestor date sunt memorate în cazul unei căderi de tensiune pe drive-ul hard al I/O Serverului.

Observaţii: 1) I/O Device-urile persistente în memorie sunt o îmbunătăţire adusă variantelor mai

vechi de tip Disk I/O Device, în special când se utilizează sisteme redundante sau multi-redundante.

2) Tagurile locale sunt deservite de fiecare nod individual Vijeo Citect, aşa încât fiecare client are acces doar la datele lui personale. Tagurile locale nu sunt salvate în caz de cădere de tensiune.

În pasul 5 se selectează împlicit protocolul OPC şi apoi se face click pe Next (vezi

figura 18).


Figura 18 – Selectarea opţiunii OPC

În ultimii doi paşi se apasă Next (figura 19) şi apoi Finish (figura 20).

Figura 19 – Pasul şase

Figura 20 – Finalizarea configurării I/O Device


Acum sistemul este configurat pentru a accesa un PLC emulat prin scrierea şi citirea de date. Mai avem nevoie de configurarea securităţii (paragraf 2.5) şi configurarea unor taguri în PLC pe care sistemul să le utilizeze pentru a controla un echipament (paragraf 2.6).

22..55 CCoonnffiigguurraarreeaa sseeccuurriittăăţţiiii -- AAddmmiinniissttrraattoorr Multe proiecte cer ca măsuri de securitate autentificarea unor utilizatori care vor

controla activităţile din interfeţele HMI. În Vijeo Citect acest lucru poate fi asigurat prin utilizatori locali, sau prin utilizatori sau grupuri conectaţi prin Windows.

În Vijeo Citect este contruită o funcţie (role) denumită Administrator, care este creată automat când se porneşte un nou proiect. Role-ul existent este conectat la grupul Administator al Windows-ului de pe calculatorul pe care este instalat.

Pentru o modificare a acestei funcţii implicite se procedează după cum urmează: Din Project Editor Menu se face click pe System şi apoi pe Roles (vezi figura 21).

Figura 21 – Selectarea unui nou Role

După selecţie se încarcă un ecran ca în figura 22.

Figura 22 – Panel pentru editarea unui nou Role

Pentru schimbarea Role-ului implicit se editează câmpurile Role Name cu noul nume al

administratorului, Windows Group Name (opţional), cu privilegiul 1..8 (adică toate privilegiile) şi cu un comentariu la Comment. Apoi se apasă pe Replace.

Observaţii: 1) Vijeo Citect admite atât urilizatori interni sau locali cât şi utilizatori conectaţi prin

Windows. Utilizatorii locali sunt manageriaţi de mediul de configurare Vijeo Citect.


Utilizatorii Windows (referiţi ca Roles în Vijeo Citect) sunt manageriaţi sau de sistemul de operare Windows sau de serverul de domeniu de reţea.

2) Există şi opţiuni adiţionale pentru asigurarea securităţii. Tastînd F2 se pot vizualiza parametrii suplimentari disponibili pentru Users şi pentru Roles.

3) Asignarea privilegiilor globale permite accesul la toate zonele din proiect. Prin Asignarea unor privilegii parţiale (din meniul extins) se pot stabili zone de acces permise pentru anumiţi utilizatori. Această opţiune este utilă pentru proiectele de dimensiune mare cu acces multiplu de mai multe persoane.

4) Vijeo Citect are nevoie de cel puţin un user sau role pentru un proiect. Este recomandat să admiteţi cu privilegii globale cel care are acces la grupul Administrator definit de Windows pentru toate proiectele.

22..66 CCoonnffiigguurraarreeaa ttaagguurriilloorr

Pentru un proiect Vijeo Citect o variabilă este înregistrată sub denumirea de tag.

Taguri sunt un bloc nucleu. Tagurile asigură legătura dintre operator şi lumea reală. Aceste taguri interfaţează mărimile de proces care sunt de tip numeric (starea unor elemente) sau analogic (valori cantitative). Evoluţia mărimilor de proces este înregistrată sub formă de trenduri.

Pentru exemplul din acest manual (în care se urmăreşte controlul unei pompe) se vor crea 3 taguri: un tag pentru a controla pornirea sau oprirea pompei, un tag pentru stabilirea modului de lucru automat sau manual şi un tag pentru controlul vitezei.

Pentru aceste definiri se efectuează următorii paşi: Din Citect Explorer, din proiectul nostru se selectează directorul Tags şi apoi se face

dublu click pe Variable Tags din panelul din partea dreaptă (vezi figura 23).

Figura 23 – Selecţie variabile taguri

În urma acestei selecţii se încarcă un panel pentru definirea tagurilor ca cel din figura

24. Principiile de editare din acest panel sunt similare cu alte introduceri de date (atenţie la observaţiile prezentate la 2.3).


În figură este subliniată zona Record care numără câte taguri au fost definite. În principu este bine să se folosescă butoanele în ordinea Add (adică crează un articol nou), se editează şi apoi se dă Replace pentru actualizarea datelor din articolul curent.

Un articol încărcat greşit se poate şterge cu opţiunea Delete.

Figura 24 – Selecţie variabile taguri

În acest panel mediul solicită în principal o denumitre pentru fiecare tag. Această

denumire este foarte importantă ea urmând a fi referită când se lucrează cu acel tag. Parametrii care trebuie completaţi sunt: numele variabilei tag Variable Tag Name,

numele clusterului (din cele create la 2.3) la Cluster Name, numele I/O Device-ului (din cele create la 2.4) la I/O Device Name, adresa care poate fi efectivă (adică o adresă dintr-ul PLC) sau pentru simulare vom folosi aceaşi denumire cu numele tagului şi tipul datei care trebuie ales dintr-o listă ca cea prezentă în figura 25.

Figura 25 – Selecţie Data Type pentru variabilele taguri

Pentru prima variabilă tag din exemplu, cea de comandă a unei pompe putem avea o

dată de tip digital şi să completăm panelul cu definirea variabileleor tag ca în exemplul din figura 26.

Deci, să nu uităm întâi Add, apoi completare, apoi Replace. Observaţii:


1) În cazul în care s-au introdus mai multe variabile în partea dreapta este o bară scroll de care, dacă se trage, mediul arată succesiv variabilele deja definite.

2) În figura se văd marcate zonele unde se face click şi cele unde trebuie tastat (conform notaţiilor de la 1.2).

3) Nu contează ordinea în care sunt introduse variabilele. 4) La încheierea lucrului cu acest panel se iasă cu sau ESC.

Figura 26 – Declarare variabila tag pentru pornire/oprire pompă

S-a creat variabila Pump_1_Cmd de tip digital ce ia valoarea 1 dacă se comandă pornire pompă şi 0 daca se comandă oprire pompă.

Asemănător creem o variabilă Pump_1_Mode, de tip digital, care va avea valorile 0 daca pompa lucrează în regim automat şi 1 daca lucrează în regim manual (figura 27).

Figura 27 – Declarare variabila tag pentru modul de lucru al pompei

Pentru a memora viteza cu care lucrează pompa trebuie să definim o variabilă de tip întreg la care să introducem şi alţi parametrii. Se introduce parametrii de scală minim şi maxim pentru unităţi CAN parametrul RAW, şi pentru unităţi inginereşti parametrul ENG.

În exemplu prezentat în figura 28 se are în vedere că pompa să lucreze cu maxim 500 rotaţii pe minut, valorile scalei în unităţi inginereşti fiind cuprinse între 0 şi 500, iar valorile neprelucrate CAN preluate din proces fiind între 0 şi 32767.


Figura 28 – Declarare variabila tag pentru viteza de lucru a pompei


3.Editarea unei pagini grafice

33..11 UUttiilliizzaarreeaa mmooddeelleelloorr pprreeddeeffiinniittee ((TTeemmppllaattee))

Pentru a edita o pagină grafică primul pas este crearea unei noi pagini. Pentru aceasta există câteva modele predefinite pe care mediul le pune la dispoziţie. Pentru a le putea accesa şi selecta template-ul dorit se procedează astfel:

Se porneşte din Graphic Builder facându-se click pe simbolul (icon) .

Apoi se face click pe icon-ul ce reprezeintă simbolul pentru o nouă pagină. În urma acestul click un panel de selecţie se va deschide prin care se cere să se definească ce obiect graphic se doreşte a se crea (figura 29).

Figura 29 – Tipuri de obiecte grafice de creat

Se pot crea pagini Page, alte modele predefinite Template, simboluri Symbol, obiecte

grafice mai special Genie şi Super genie ce vor fi abordate în ultima parte a manualului. În cazul creării unei noi pagini se face click pe Page, aşa cum e prezentat în figura

anterioară. În acest caz un panel suplimentar va apărea din care se va putea alege template-ul dorit (figura 30).

În exemplu nostru vom alege o pagină Normală făcând dublu click stânga pe Normal, pagină care are formatul ales de la parametrul Style cu valoarea tab_style_1, de tip XGA de dimensiuni 1024x768.

Observaţii: 1) Toate paginile trebuie să se bazeze pe un Template, chiar şi pagina alba (Blank

page). 2) Dacă modelele existente nu sunt conforme cu dorinţa utilizatorului se pot face noi

Template-uri, dar este bine să se plece de la unul existent care să fie modificat şi salvat cu alt nume. În acest caz noul template va fi pus în lista de templaturi şi va putea fi ales pentru o nouă pagină.


Figura 30 – Tipuri de template-uri pentru o nouă pagină

Pentru o iniţiere mai rapidă plecăm de la un template existent. Există butoane de

navigare deja configurate care ajută utilizatorul. La încărcarea template-ului ales de noi meniul încarcă un suport pentru configurarea paginii ca în figura 31.

Figura 31 – Mediul de creare pagini în stil Normal

Daca suntem mulţumiţi cu ce avem (culoare, formă, etc) facem click pe simbolul ce înseamnă salvare (Save as) şi se deschide un panel ca cel din figura 32 în care se editează numele paginii (la noi MyPage) şi proiectul asociat acestei pagini (la noi Tutorial) apoi se face click pe OK.


Figura 32 – Salvarea unei pagini

Pentru a avea control asupra obiectelor care se afişează pe interfaţa grafică este bine

să selectăm opţiunea Grid. Prin acest grid cursorul se va agăţa uniform pe poziţii de pe ecran, facând mai uşoară legătura dintre obiectele de pe ecran.

Pentru aceasta din meniu selectăm View şi apoi Grid Setup (vezi figura 33).

Figura 33 – Alegerea opţiunii de setare grid

Gridul este ca o plasă ce lasă obiectele să se aşeze numai acolo unde este selectat. La

acţiunile anterioare se deschide un panel ca cel din figura 34.

Figura 34 – Setare parametri grid

Vom alege o plasă de 5x5 pixeli şi apoi avem grijă să fie setată opţinea Snap to Grid şi

salvăm cu OK.


33..22 UUttiilliizzaarreeaa bbuuttooaanneelloorr ddee ccoommaannddăă

Mediul Vijeo Citect în Graphic Builder pune la dispoziţie o cutie de unelte (Toolbox) care poate fi vizualizată dacă la View este setată opţiunea Show Tool Box (figura 33). În acest caz în ecran cutia de unelte este disponibilă şi ea arată ca în tabelul 3 coloana din stânga. În coloanele din dreapta se explică ce înseamnă uneltele din Toolbox.

Selector Linie de formă liberă

Linie dreaptă

Pătrat - Dreptunghi

Cerc - Oval

Poligon

Conductă

Text

Număr

Buton

Simbol animat

Trend

Funcţie

Simbol static

Genie

ActiveX

Analiză de proces

Schimb de baze de date

Vedere cu camera Pelco

Tabelul 3 – Unelte din Toolbox

Pentru crearea unor butoane accesăm din cutia cu butoane simbolul corespunzător

(figura 35) şi pe interfaţă vom avea un ecran ca cel din figura 36.

Figura 35 - Creare buton Figura 36 - După accesarea crearii unui buton


În figura 36 săgeata indică locul unde sunt prezentaţi în pixeli poziţia curentă a

obiectului selectat. Când se ridică degetul de pe mouse pe ecran apare un meniu de dialog pentru proprietăţile unui buton (figura 37).

Figura 37 – Setare proprietăţi buton Appearance

În exemplul nostrum după ce s-a selectat opţiunea Appearance de sus şi General din

dreapta se crează butonul pentru modul de lucru manual, deci la text se introduce Manual, se alege o dimensiune şi tipuri de caractere dorite. Apoi se tastează opţiunea Input pentru a configura acţiunea dorită (figura 38).

Figura 38 – Setare proprietăţi buton Input

Dorim ca butonul să acţioneze când se lasă mouse-ul (acţiunea Up) şi pentru a-l lega

de un tag selectăm Insert Tag situaţie în care se va deschide lista de taguri şi vom alege tagul pregătit pentru modul de lucru al pompei: Pump_1_Mode (vezi figura 39).


Figura 39 – Selectare tag asociat unui buton

La apăsarea butonului OK se revine în panelul anterior de data asta cu numele tagului

înscris automat în zona de mijloc. Mai trebuie tastată informaţia =1 asociată tagului (adică când se apasă pe acest buton tagul Pump_1_Mode devine 1 – informaţie că pompa va trece pe manual) şi apoi se apasă OK (vezi figura 40).

Figura 40 – Selectare valoare tag asociată unui buton

Evident ne trebuie un buton Automat care să facă operaţia inversă, adică la apăsarea

acestui buton acelaşi tag asociat să ia valoarea 1. Pentru crearea celui de al doilea buton putem pleca de la cel exitent (să-l selectăm) şi

să folosim comenzile Windows disponibile: Ctrl+C pentru Copy, Ctrl+V pentru Paste sau Ctrl+D pentru duplicate, sau din meniul pus la dispoziţie se poate alege Copy, Paste sau Duplicate.

Deci (figura 41): - mutăm cursorul mouse-ul pe butonul Manual - apăsăm pe tasta Ctrl - apăsăm butonul stâng al mouse-ului - mutăm mouse pe poziţia noua unde vrem să punem noul buton - lăsăm butonul stang al mouse-ului. Observaţie: 1) Dacă operaţia se face un pic mai lent, la o secundă, vedem noua poziţie a butonului

şi putem sa controlăm unde va fi poziţionat.


2) Deocamdată nu avem nevoie de o poziţionare corectă a noului buton, o vom face cu uneltele de aliniere.

Figura 41 – Duplicarea unui buton

În continuare repetăm operaţiile făcute pentru butonul Manual de data asta având

butonul Auto şi valoarea tagului asociat pe 0. Dublu click pe noul buton şi înlocuim valoarea 1 cu 0 la Input (figura 41).

Figura 42 – Alocarea de valori tagului asociat unui buton

Apoi tastăm Appearance şi înlocuim eticheta butonlui cu numele Auto (figura 42).

Figura 43 – Modificarea etichetei unui buton


După tastarea OK avem două butoane prin care vom controla modul de lucru al pompei. Pasul următor este să crem butoane de control al pornirii şi opririi pompei. Putem proceda ca mai sus, sau, din motive didactice, de data asta vom avea un singur buton.

Pentru început facem o copie a butonului Auto (figura 44).

Figura 44 – Crearea unui buton prin copierea unuia existent

Pe noul buton facem dublu click şi apoi schimbăm eticheta în On/Off (figura 45).

Figura 45 – Crearea unui buton cu funcţie dublă

Când s-a terminat acţiunea se apasă pe Input şi la Up command se inlocuieşte textul

existent cu Toggle(Pump_1_CMD) (vezi figura 46).

Figura 46 – Asocierea unui tag unui buton cu funcţie dublă


33..33 DDeezzaaccttiivvaarreeaa bbuuttooaanneelloorr Următorul pas este invalidarea utilizării butonului On/Off atunci când modul de lucru

este automat. Acest buton va rămâne valabil doar pentru lucru în regim manual. Pentru a realiza acest lucru apăsăm pe butonul Access din partea de sus a panelului

asociat butonului şi butonul General (din dreapta) şi vom introduce un text la Tool tip pentru a explica acţiunea (figura 47). Acest Tool tip (uneor denumit Hint) este un text care apare cam după o secundă sub buton cand cursorul mouse-ului se mută pe acel buton.

Figura 47 – Dezactivarea unui buton

Observaţie: 1) Zona de acces Security este un instrument puternic asigurat de mediu de

dezvoltare. Se pot preciza zone de acces pentru anumiţi utilizatori (unii au acces la buton, alţii cu privilegii mai mici nu au acces).

Apoi facem click pe butonul Disable (din dreapta), facem click pe simbolul de alegere a tagurilor şi selectăm din tagurile existente pe cel de mod de lucru, pe care îl punem pe valoarea 0 şi bifăm Disable Style ca Embossed (în relief). Celelalte posibilităţi sunt Grayed (să se facă gri – să se estompeze) sau Hidden (să se ascundă) (figura 48).

Figura 48 – Dezactivarea unei funcţii a unui buton dublu


În final apăsăm OK. deci ce am realizat: când Pump_1_Mode este 0 sau FALSE (adică

suntem în regim Auto) butonul on-off va fi dezactivat. Prin stilul Embossed apariţia acestui buton în situaţia de Auto va fi alterată şi butonul nu va reacţiona când vom trece cursorul mouse-ului peste el. Dar indifferent de modul de lucru textul precizat la Tool tip va apărea cand mouse-ul este poziţionat pe el.

33..44 UUttiilliizzaarreeaa ssiimmbboolluurriilloorr ddiinnaammiiccee

Pentru a preciza starea în care se găseşte pompa la un moment dat vom configura simboluri dinamice. Vom folosi un indicator luminos (led) pentru a preciza dacă pompa este pornită sau oprită şi dacă e în regim automat sau în regim manual.

Din cutia cu unelte facem click pe Symbol Set (figura 49).

Figura 49 – Crearea unui simbol

Apoi poziţionăm cursorul pe butonul Manual şi facem click pentru a plasa simbolul în pagină. Se deschide un panel de setare a proprietăţilor simbolului (figura 50).

Figura 50 – Setarea proprietăţilor unui simbol


În partea de sus centru avem condiţia când este On On symbol when. Acolo vrem să asociem acestui simbol valoarea On (led aprins) când pompa este pornită, aşa că tastam condiţia Pump_1_Mode=1. Mutăm cursorul pe simbolul Off şi acolo pe Set. În acest mod se deschide un nou panel cu simboluri pe care le putem alege (figura 51).

Figura 51 – Alegerea unui simbol

Pentru situaţia de Off vom alege un pătrat gri aşa cum se prezintă în figură. Repetăm

aceste operaţii pentru Set de la On şi acolo alegem verde aprins rotund (green light round). În acest mod vom avea simbolurile prezentate în figura 52. Acest simbol se face roşu la On.

După alegerea variantelor On si Off pentru simbol facem click pe OK.

Figura 52 – Alegerea variantelor unui simbol

Apoi procedăm asemănător pentru a crea încă un simbol prin duplicarea celui existent

(figura 53).

Figura 53 – Butoane şi simboluri pregătite


Facem dublu click pe noul simbol si de data asta alegem valoarea 0 pentru modul pompa (figura 54).

Figura 54 – Asociere mod de lucru cu simbol

Mai facem o a treia copiere a Symbol setului şi îl poziţionăm după butonul On/Off. La

parametrul On symbol when modificăm textul existent cu Pump_1_Cmd, iar la set-urile de mai jos pentru Off alegem simbolul roşu iar pentru On simbolul verde (figura 55).

Figura 55 – Butoane simbol pentru on/off

În acest mod am creat nişte butoane cu simboluri asociate (a căror poziţionare în

ecran o vom efectua în paragraful următor), care la execuţie, când pompa va fi pornită, va afişa lumina verde, iar când pompa va fi oprită va afişa lumina roşie.


33..55 DDeesseennaarreeaa oobbiieecctteelloorr

Merită să facem paginile sa arate plăcut pentru a încuraja operatorii să utilizeze programul şi, de asemenea, pentru a facilita găsirea mai rapidă a informaţiilor pe ecran. Dacă obiectele sunt aranjate cu precizie, aliniate corect și uniform distribuite vă ajută ca paginile să arate profesional.

Puteţi alinia obiectele manual trăgându-le în jurul valorii de ecran până când le-aţi poziţionat în mod satisfăcător,şi pentru aceasta facilitatea Grid este un asistent excellent. Cu toate acestea, uneori, ne dorim să aliniem un grup de obiecte rapid unul faţă de celălalt. Pentru aceasta vom folosi instrumentul Align.

Selectați toate cele trei butoane, făcând click pe fiecare dintre ele, în timp ce ţineţi tasta CTRL apăsată pentru selecţia ultimelor două. Toate cele trei butoane vor avea o indicație de selecţie de la stânga butonului lor, şi vor fi delimitate de un dreptunghi transparent mare identificat de către cele patru colțuri, şi patru puncte de centru aşa cum se arată mai jos în figura 56.

Figura 56 – Selecţie butoane pentru aliniere

Din bara de instrumente Graphics Builder, selectați Arrange, şi apoi aliniaţi. Un pop-up

de aliniere va apărea, solicitându-vă opţiuni pentru a aranja obiectele selectate. Selectaţi Left (stânga) pentru alinierea orizontală şi Even (egal distribuite) pentru alinierea verticală, apoi faceți clic pe OK.

Figura 57 – Posibilităţi de aliniere

Acest exerciţiu se poate repeta cu diferite poziţionări pentru a vă obişnui cu

reprezentarea alinierii. Este posibil să observați că luminile nu sunt perfect în linie, în conformitate cu linia de

centru a butoanelor. Acest lucru se datorează faptului că punctul de ancorare pentru acest simbol este în partea din stânga sus a simbolului, mai degrabă decât în mijloc. Pentru a corecta acest vom folosi zoom-ul și instrumentele Nudge.

Pentru a vă asigura că obiectele sunt aliniate şi perfect poziţionate puteți utiliza instrumentul Zoom. Din meniul View, selectați Show Zoom (figura 58).


Figura 58 – Selecţie Zoom

Instrumentul Zoom va afișa o imagine mărită a regiunii din jurul cursorul. Puteți

modifica zona lupei, făcând clic în colțul din stânga sus al ferestrei zoom. Aveți posibilitatea să mutați fereastra de zoom prin plasarea cursorului pe bara de titlu

(bara mare albastră din partea de sus), apoi ţineţi apăsat butonul mouse-ului din stânga şi mutaţi mouse-ul.

Aveți posibilitatea să modificaţi lupa de zoom făcând click pe pictograma de tip pop-up, şi selectând Zoom In pentru mărire sau Zoom Out pentru micşorare după cum este necesar (figura 59).

Figura 59 – Mărire de lupă

Aveți posibilitatea să modificați dimensiunea ferestrei zoom prin plasarea cursorului în

colţ până când cursorul de redimensionare este indicat, apoi ţineţi apăsat butonul mouse-ului din stânga şi mutaţi mouse-ul (figura 60).

Figura 60 – Schimbarea dimensiunii lupei


Având în vedere că butoanele şi ledurile asociate sunt în poziţia corectă unul faţă de celălalt, le vom selecta pe toate, astfel încât să le putem muta împreună ca un grup. Plasăm cursorul sus şi la stânga de butonul de sus; ţineţi apăsat butonul mouse-ului stânga şi mutaţi mouse-ul, apoi eliberați butonul mouse-ului pentru a lăsa toate cele trei butoane.

Dacă opţiunea Grid este poziţionată tastaţi F8 pentru dezactivarea opţiunii Snap to Grid, altfel poziţionarea va ţine cont de plasa Grid.

Acum puteți poziţiona cu precizie obiectele prin plasarea cursorului peste obiectele selectate (asiguraţi-vă că cursorul mână apare), apoi apăsaţi Enter (sau ţineţi apăsat butonul mouse-ului din stânga), alături utilizați tastele săgeată de pe tastatură pentru a muta un pixel la butoanele în direcția pe care o doriţi. Utilizați caseta de zoom pentru a vedea exact unde obiectele sunt poziționate de cel mai apropiat pixel. Apăsați din nou ENTER pentru a seta poziţia (sau butonul mouse-ului stânga, dacă aţi utilizat această metodă).

În figura 60 avem obiectele aliniate. Apoi salvăm pagina tastând Save.

Figura 61 – Obiectele aliniate

Următorul obiectiv este să plasam o decoraţie în jurul butoanelor create, pentru a

asigura o zonă distinctă în care se operează în ecran. Pentru aceasta procedăm astfel: Tastăm F8 pentru a reactiva opţiunea Snap to Grid. Apoi din cutia cu unelte alegem

dreptunghi (figura 62).

Figura 62 – Selecţie dreptunghi Figura 63 – Desenare dreptunghi


După selectare se mută cursorul peste zona de butoane şi se trage din colţul dreapta-jos până se atinge dimensiunea convenabilă (figura 63).

După eliberarea butonului de mouse un pop-up cu proprietăţile dreptunghiului este

afişat. Din categoria General (drepta) alegem stilul Solid, Corner Radius pe 4, culoare liniei un gri pal, opţiunea umplut (Filled) şi culoarea de umplutură un albastru pal (figura 64).

Figura 64 – Proprietăţi de desenare dreptunghi

Iar din efectele 3D (3D Effects) din partea dreaptă alegem un efect Lowered (mai

redus) şi culorile şi adâncimea din figura 65.

Figura 65 – Proprietăţi 3D de desenare dreptunghi


Puteţi exersa diferitele proprietăţi ale desenării obiectelor bifând opţiunile pe rând şi văzând care sunt efectele acestora asupra desenării obiectelor.

În urma efectuării operaţiilor ca cele descrise până acum în manual avem până în acest moment un ecran de forma prezentată în figura 66.

Figura 66 – Creare butoane de comandă

33..66 CCoonnffiigguurraarreeaa uunnuuii mmeenniiuu

Proiectul nostru ar putea fi testat în execuţie, dar pentru aceasta e nevoie să creem un mecanism de navigare prin care să ne putem muta de pe o pagină pe alta. Pentru aceasta vom descrie un meniu de navigare.

La crearea unui proiect nou mediul Vijeo Citect adaugă următoarele pagini la proiectul

dumneavoastră:

Startup Pagina de start - O pagină ce se încarcă prima dată când lansaţi un proiect

Active Alarms Alarme active - O pagină care listează alarmele active şi dispune de controale de gestionare a acestora

Alarm Summary Sumar de alarme - O pagină care listează toate alarmele şi dispune de controale de gestionare a acestora

Disabled Alarms Alarme dezactivate - O pagină care afişează alarmele care a fost dezactivate de către utilizator

Hardware Alarms Alarme hardware - O pagină care oferă o listă de alarme ce au legătură cu hardware-ul şi cu echipamentele

Process Analyst Analiza de proces - O pagină care utilizează instrumente trend pentru a monitoriza și a înregistra grafice şi alarme

Popup Process Analyst Popup pentru analiza de proces - O pagină ce conţine popup-ul pentru analiza de proces

Tabelul 4 – Paginile implicite din mediul Vijeo Citect


În cazul în care proiectul dumneavoastră nu are nici un meniu configurat, procesul de execuție va crea automat un meniu de navigare dinamic. Elementele de meniu pot fi definite în cadrul proiectului, pentru a permite navigarea personalizată adaptată la cerinţele proiectului. Vom adăuga elementele de meniu din utilitarul de configurare meniu pentru a permite accesul acestor pagini utilizând bara de navigare.

Pentru aceasta selectăm din Project Editor meniul System şi apoi Menu Configuration (figura 67).

Figura 67 – Creare meniu utilizator

Prin Menu Configuration este permisă crearea de meniu ierarhic pe maxim 4 nivele de

adâncime. Pentru exemplul nostru ne vom limita la 2 nivele ierarhice. În acest manual vom crea următoarele item-uri pentru meniul configurabil:

Pe Nivelul 1: Pages – aici vom plasa paginile noastre grafice (cu itemul Pages) Alarms – alarmele corespunzătoare paginilor vor fi accesate prin itemul Alarms Trends – tot ce are legătura cu monitorizarea tagurilor şi informaţiile de proces vor fi

plasate aici. Pe Nivelul 2: Fiecare item din nivelul 2 este asociat unui item de pe nivelul 1. Fiecare item de pe

nivelul 2 care are acelaşi nume cu cel de pe nivelul 1 va fi grupat împreună. Aici este lista cu itemurile de pe nivelul 2: • Pages

– MyPage – Startup

• Alarms – Active Alarms – Alarm Summary – Disabled Alarms – Hardware Alarms

• Trends – Process Analyst – Popup Process Analyst


Şi acum să creem ce am precizat mai sus. În primul rând, completați detaliile conform

figurii 68 pentru a crea elementul de meniu pentru prima pagina MyPage. Reţineţi că, dacă doriţi itemurile dvs. să fie afişate într-o anumită ordine completaţi parametru Order cu numărul de comandă, în caz contrar, lăsaţi-l gol.

Figura 68 – Creare pagina de lucru

Câmpul Menu Command este utilizat pentru a executa o funcţie Cicode când acest

item de meniu este accesat de utilizator. Daca tastaţi PageDisplay(“MyPage”) spuneţi mediului să execute o funcţie implicită ce afişează pagina dintre ghilimele. La Symbol îi spunem mediului tipul paginii de afişat. Acest câmp este opţional şi nu e nevoie de a fi utilizat.

După ce am încărcat pagina cu acesate detalii tastăm Add. Apoi definim pagina de StartUp după exemplul din figura 69.

Figura 69 – Creare pagina de pornire

Şi apoi continuăm pănă vom crea meniurile aferente tabelului 5.


Menu Item

Level 1 Level 2 Menu Command Symbol

1 Pages MyPage PageDisplay(“MyPage”) icons_32x32.page

2 Pages Startup PageDisplay(“Startup”) icons_32x32.page

3 Alarms Active Alarms PageDisplay(“Alarm”) icons_32x32.alarm_act

4 Alarms Alarm Summary PageDisplay(“Summary”) icons_32x32.alarm_sum

5 Alarms Disabled Alarms PageDisplay(“Disabled”) icons_32x32.alarm_dis

6 Alarms Hardware Alarms PageDisplay(“Hardware”) icons_32x32.alarm_hw

7 Trends Process Analyst PageDisplay(“ProcessAnalyst”) icons_32x32.trend

8 Trends Popup Process Analyst

WinNewAt("!ProcessAnalystPopup", 200, 200, 2)

icons_32x32.trend_popup

Tabelul 5 – Paginile implicite din mediul Vijeo Citect

Suntem pregătiţi să facem o primă probă a programului nostru.

33..77 TTeessttaarreeaa ppaaggiinniilloorr ggrraaffiiccee.. CCoommppuutteerr SSeettuupp WWiizzaarrtt Acum e timpul să vedem în execuţie cum arată ce am realizat până în acest moment.

Primul lucru este să compilăm proiectul pentru a fi siguri că nu avem erori de configurare. Ne mutăm în Vijeo Citect Project Editor. Din meniul File alegem Compile (figura 70).

Figura 70 – Compilarea unui program

Acelaşi lucru l-am fi putut face făcând click pe simbolul din bara de meniuri. Urmează un process de compilare ca cel din figura 71.

Figura 71 – Proces de compilare a unui program

Şi apoi de afişare a rezultatului compilării, care în cazul unui proiect fără erori arată ca

cel din figura 72.


Figura 72 – Rezultat compilare fără erori unui program

În cazul în care sunt erori de compilare puteţi face dublu click pe oricare dintre erorile

semnalate şi mediul vă conduce direct la locaţia incorect configurată, sau puteţi revedea ce aţi creat şi reciti manualul prezentat pentru a vedea dacă aţi urmat corect toţi paşii şi pentru a corecta erorile semnalate.

Acum lansăm programul ajutor de configurare numit Computer Setup Wizard. Prin

acest program efectuăm ultimele ajustări pentru a putea executa prima dată un nou proiect. Ne mutăm în Vijeo Citect Explorer, în lista de proiecte alegem proiectul nostru, iar din

bara de meniuri alegem Computer Setup (figura 73).

Figura 73 – Lansare Computer Setup

Urmează o succesiune de ecrane prezentate în figurile următoare. Se încarcă un panel din care se alege Express Seup şi apoi Next (figura 74).


Figura 74 – Alegere Express Setup Din lista de proiecte se alege proiectul la care lucrăm şi apoi Next (figura 75).

Figura 75 – Alegere nume proiect pentru Setup

Dintre rolurile calculatatorului se alege opţiunea Server and Control Client şi apoi Next

(figura 76). Opţiunea Multi-Process este utilizată când se distribuie rolurile serverului la mai multe uniţăti centrale CPU.

Figura 76 – Alegere rol calculator


Pentru proiectul nostru alegem să lucrăm pe un singur calculator, deci opţiunea din figura 77 este recomandată, apoi Next. Prin Networking se pot asigura comunicaţii între calculatoare dintre acest nod Vijeo Citect şi alte noduri Vijeo Citect din reţea. Utilizarea acestei opţiuni nu e permisă fără o cheie de licenţă.

Figura 77 – Alegere tip calculator pentru Setup

Pasul următor consemnează configurarea unei parole de acces la server, care trebuie introdusă în ambele zone de pe ecran, şi apoi Next (figura 78).

Figura 78 – Configurare parole

De la versiunea 7.20 în sus modelul de securitate este peer-to-peer. Prin acesta se

previne ca staţii Vijeo Citect neautorizate să se conecteze la servere, protejând proiectul împotriva unor accese maliţioase.

Ultimul pas este tastare Finish (figura 79).

Figura 79 – Încheiere setup Citect Computer


Nu ne rămâne decât să lansăm în execuţie proiectul din faza aceasta. Pentru aceasta

apăsăm butonul Run şi dialogul Runtime Manager va apărea, indicându-ne procesul de lansare în execuţie şi starea execuţiei (figura 80).

Figura 80 – Starea lansării în execuţie

Sistemul Vijeo Citect este protejat prin reguli de copyright. Totuşi utilizatorilot li se

permite rularea unui program fără licenţă în regim Demo pentru o durată scurtă de timp (aproximativ 10 minute). În acest mod se pot pune la punct programe chiar fără cumpărarea licenţei, dar utilizatorul final trebuie să achiziţioneze licenţa, altfel programul creat nu poate funcţiona.

În situaţia că nu avem cheia de protecţie ce se obţine odată cu licenţa pe ecran de

apare mesajul din figura 81, noi acceptând lucru în regim Demo deci tastând OK.

Figura 81 – Execuţie în regim Demo

La inceput va fi afişat un ecran generic de bun venit. Apoi se observă că avem meniul

creat în partea de sus a ecranului (figura 82).

Figura 82 – Meniul afişat

Facem click pe MyPage şi acum pagina creată de noi va fi prezentată ca în figura 83.


Figura 83 – Pagina creată până acum

Facem click pe Manual şi vedem că ledul de lângă e verde şi repetăm cu Auto

constatând că acum acel led e verde. Mutăm cursorul pe butonul On/Off şi constatăm ca tooltip-ul se afişează. Vedeţi ce se întâmplă tastând On/Off. Facem click pe Manual şi vedem acum ce se întâmplă cu On/Off. În consecinţă până acum programul nostru e funcţional.


33..88 AAffiişşaarreeaa ccoonnttrrooaalleelloorr aannaallooggiiccee

Pentru revenirea din regim Runtime la Graphic Builder se tastează simultan Alt+Spaţiu: Dacă doriţi intrarea prin meniu aceasta se face ca în figura 84.

Figura 84 – Revenirea în Graphic Builder

Am revenit la controalele noastre. Luăm dreptunghiul creat şi-i facem o copie prin tragerea lui cu Ctrl ţinut apăsat în acel timp (sau copy, paste). Noul dreptunghi îl poziţionăm la stânga şi il facem ca un dreptunghi îngust şi înalt. Prin Zoom şi Nudge, Align sau Grid precizăm exact poziţia dreptunghiului după cum e arătat în figura 85.

Figura 85 – Crearea dreptunghiului din stânga

Pe noul dreptunghi facem dublu click pentru a se afişa proprietăţile. Alegem din

meniurilor orizontale Appearance şi General din cele vertivale din dreapta şi schimbăm culoarea de umplutură (Fill) pe alb. Alegem opţiunea de Gradient Fill (culori în degrade) pentru verde şi din direcţia de degrade alegem vertical (figura 86).

Figura 86 – Colorarea dreptunghiului din stânga în degrade


Vom folosi acest dreptunghi pentru a masura viteza unei pompe. În continuare mai explicităm proprietăţile dreptunghiului. Alegem Fill din opţiunea

orizontală şi Level de pe vertical. La Level expresions selectăm din dreapta din tagurile create anterior de noi pe Pump_1_Speed. Mai schimbăm culoarea de background pe negru şi apăsăm OK (figura 87).

Figura 87 – Parametrii de control pentru viteza pompei

Acest dreptunghi creat se va umple şi îşi va schimba culoarea pe măsură ce viteza

pompei va creşte. Valoarea scalei de la 0 la 500 de rotaţii pe minut derivă automat din definirea tagului (paragraful 2.6). Ulterior vom crea un control de tip slider (un cursor) prin care operatorul va controla pompa în regim manual. Deocamdată ce am realizat este prezentat în figura 88.

Figura 88 – Control pentru viteza pompei

Trebuie să cunoaştem cât de departe (în pixeli) se poate deplasa Slider-ul. Pentru asta

selectăm dreptunghiul în degrade şi vor apărea informaţii pe bara din colţul de jos, dreapta, referitoare la obiectul selectat (figura 89).

Figura 89 – Informaţii despre un control selectat

Săgeata punctează lăţimea şi înălţimea obiectului, mai în dreapta este reprezentată

poziţionarea obiectului pe ecran. Observaţie: 1) Dacă bara de status din figura de mai sus nu este afişată mergeţi la meniul View şi

selectaţi opţiunea Show Status Bar.


În continuare apelăm la cutia de unelte de unde alegem Paste Symbol conform alegerii din figura 90.

Figura 90 – Alegere Paste Symbol În urma acestei alegeri ni se afişează un popup de selectare simboluri. În dreapta

avem o listă de biblioteci de simboluri şi alegem xp_sliders. La alegerea acestora în stânga se prezintă simbolurile ce au fost create până acum asociate la biblioteca curentă. Facem dublu click pe slider-ul dorit (figura 91).

Figura 91 – Alegere slider (cursor)

Poziţionăm pointerul la baza stânga a dreptunghiului în degrade creat şi îl aliniem cu metodele învăţate. Facem duclu click pe Pointer Symbol pentru a avea acces la proprietăţile simbolurilor. Alegem Slider (de sus) şi Vertical (din dreapta) deoarece vrem un cursor vertical aici. Introducem tagul Pump_1_Speed din lista de taguri. La valoarea At maximum punem acceaşi valoare cât am avut dimensiunea dreptunghilui în degrade (la noi 201). Concluzionăm proprietăţile cu Ok (figura 92).

Figura 92 – Proprietăţi control slider


Acum ar fi timpul pentru o salvare (e bine să se facă periodic). Putem verifica ce am

făcut prin Compile şi relansarea în execuţie. Avem nevoie de nişte texte explicative pe ecran. Aşa că selectăm din cutia cu unelte

controlul aferent definirii de texte (A) (vezi figura 93) şi scriem textul Pump 1.

Figura 93 – Selectare control de tip text Trebuie să fim atenţi ca atunci când scriem texte culoarea scrisă să fie diferită de cea a

fundalului, altfel nu vedem nimic. Deci pentru siguranţă dublu click pe text şi alegem parametri, la Appearance – General conform figurii 94. Dorim ca textul înscris să fie cu caractere mari (am ales 18) şi bolduite.

Figura 94 – Parametri control de tip text

Continuăm cu parametii de tip text încercând să facem textul în relief şi cu umbră. De

aceea alegem Appearance – 3D Effect, si alegem parametrii conform figurii 95.


Figura 95 – Parametri control de tip text cu efect 3D

Vijeo Citect suportă culori de tip True Colors. Paleta de culori conţine 128 de nuanţe.

Putem alege culoarea textului făcând dublu click pe text şi intrând la parametrul Foreground Color. Putem alege o culoare din paletă şi facem OK. Dacă nu suntem mulţumiţi cu nuanţele existente putem tasta Edit ca în figura 96.

Figura 96 – Alegerea culorii unui text

În acest caz un nou panel de culori ni se încarcă de unde putem crea culori (cu

cursorul din dreapta şi apoi OK) sau din combinaţiile RGB şi HLS din dreapta jos. Când apăsăm OK culorile focusate vor apărea în locul indicat de săgeata (figura 97).

Figura 97 – Crearea de nuanţe noi


Se pot utiliza o varietate de opţiuni pentru crearea a aprox 32 de milioane de nuanţe

(în cazul unui calculator cu 32 de biţi). Desigur ochiul uman nu percepe atâtea nuanţe însă e bine să alegem culori asortate şi placute ochiului (dar şi tehnice în acelaşi timp).

Ce am creat pâna acum se vede în figura 98.

Figura 98 – Controalele create în această etapă

Avem nevoie de o valoare numerică explicită de afişat pe ecran în privinţa valorii

vitezei pompei. Pentru aceasta alegem ## din cutia cu unelte (figura 99).

Figura 99 – Selectarea controalelor de afişat valoare numerică

Şi apoi punem controlul sub dreptunghiul în degrade. Asociem acest control (dublu click) cu tagul viteza pompei şi precizăm că este de tip numeric. Atenţie în dreapta suntem la Display Value (figura 100).

Figura 100 – Afişare controale de tip numeric

Ajustăm formatul după General (dreapta) după preferinţe (ca un text), apoi tastăm

OK. Se poate verifica în execuţie pagina creată (Compile + Run).


33..99 DDeesseennaarreeaa uunneeii iinnssttaallaaţţiiii ddee ssuupprraavveegghheerree pprroocceess Acum vom adăuga controale de tip imagine pentru pompă, rezervor şi conductele care

le leaga. Din cutia de unelte se alege unealta denumit Symbol Set ca în figura 101, dupa care poziţionaţi pe interfaţă simbolul în poziţia dorită.

Figura 101 – Selectarea controalele simboluri grafice dinamice

Dând click dreapta pe simbol intraţi în fereastra Symbol Set Properties. Faceți clic pe butonul Set de lângă caseta OFF Simbol Edit pentru a schimba simbolul off de la un led negru la o pompă roşie. În lista Library, utilizați barele de defilare pentru a defila în jos și apoi faceţi click pe pump_base_xlarge. În fereastra Simbol, faceți dublu click pe simbolul left_red cum este arătat în figura 102.

Figura 102 – Selectarea imaginilor on/off pentru un simbol de tip imagine

Faceți click pe butonul Set de lângă caseta On symbol pentru a modifica simbolul On de la un led roşu la o pompă verde. Folosind aceeaşi tehnică ca şi mai sus, localizaţi pompa left_green, apoi faceți dublu click pe ea (figura 103).

Figura 103 – Asociera tag-lui imaginilor on/off pentru un simbol de tip imagine


Utilizați butonul Insert tag… pentru a asocia tag-ul Pump_1_CMD simbolului de pompa

pe care tocmai l-aţi generat. Faceți click pe OK. Configurarea animaţiei pompei este completa. Mai trebuiesc adăugate rezervoarele

sursă şi destinaţie, care vor fi selectate din categoria elementelor statice, şi apoi se vor adăuga conductele de legătură.

Pentru desenarea rezervoarelor folosiţi din cutia de unelte unealta denumită Paste Symbol ca în figura 104, dupa care în fereastra Paste Symbol utilizând scroll barul localizaţi biblioteca tanks_cylincrical (figura 105). Alegeţi rezervorul dorit şi tractaţi-l pe pagină în poziţia dorită pe partea stângă a interfeţei.

Figura 104 – Selectarea controalele simboluri grafice statice

Figura 105 – Selectarea şi plasarea în pagină a unui rezervor (simbol static)

Repetaţi operaţiile pentru un al doilea rezervor, de data aceasta folosind biblioteca

tanks_cyl_conb_30, cu simbolul tank_large, poziționat pe partea dreaptă a paginii, deasupra pompei.

Pentru desenarea conductelor de legătură folositi unealta Pipe vizibilă în figura 106. Unealta Pipe genereaza polilinii 3D de o grosime pe care o putem stabili, cu coturi (noduri) pentru intersecţii sau modificări de direcţie. Conductele pot fi umplute cu culoare la fel ca orice alt obiect desenat în Vijeo Citect, şi prin culoarea se va da senzaţia de inundaţie în 3D. Vom desena acum două tuburi separate, unul de la rezervorul de sursa de pe partea stângă a paginii, și unul la rezervor de destinaţie în partea dreaptă a paginii.


Figura 106 – Selectarea controalelor pt. conducte

Pentru a desena conducta din dreapta: - cu unealta Pipe selectată, ţinând apăsată tasta CTRL se forţează trasarea liniilor

orizontale şi verticale, iar fără ea se desenează conductele diagonale - alegeţi locul cursorul pe partea de sus a rezervorului de dreapta în centrul

aproximativ, faceţi clic şi ţineţi apăsat butonul stâng al mouse-ului mutându-l spre stânga cu o distanţă corespunzătoare primului segment orizontal apoi elibetaţi butonul stâng al mouse-ului şi aţi obţinut un prim segment al conductei orizontal, repetaţi procesul pentru segmentele următoare

- continuaţi până când sunteţi mulţumiti de traseul conductei pe care o desenaţi şi faceţi dublu click pentru a încheia conducta de la pompă.

Notă: vă puteţi întoarce şi ajusta intersecţiile individuale ale conductei şi mai târziu.

Eliberând tasta CTRL atunci când aţi terminat editarea traseului conductei vă este

afişat panelul de proprietăţi (figura 107). Selectaţi grosimea dorită prin parametru width, culoarea luminoasă highlight color şi culoarea de alternanţă lowlight color (utilizate pentru animaţia de curgere), apoi faceţi click pe OK pentru a închide formularul Pipe Properties.

Figura 107 – Modificarea atributelor unei conducte


Pentru a modifica anumite caracteristici ale conductei, selectaţi-o făcând click pe ea. Grupul de segmente accesate va avea capetele indicate prin noduri mici de configurare, pe care se poate face click şi tractând mouse-ul ele pot fi repoziţionate (figura 108).

Figura 108 – Modificarea caracteristicilor unei conducte

Repetaţi procesul anterior descris pentru a crea conducta de pe partea stângă a

pompei de alimentare spre al doilea rezervor. Nu vă faceţi griji dacă ultimul segment trece peste poziţia rezervorului acesta poate fi ascus în spatele imaginii acestuia.

33..1100 GGrruuppaarreeaa oobbiieecctteelloorr

Odată ce sunteți mulțumit cu poziția și forma ambelor conductelor, selectați ambele conducte ținând apăsată tasta Ctrl și făcând clic pe un segment a fiecăreia din ele.

Apoi eliberați tasta Ctrl. Butonul de grupare are imaginea dar poate fi utilizată şi opţiunea Group din meniul Arrange.

Butonul de trimitere în spate are in bara de unelte imaginea , dar ca alternativă poate fi utilizată şi opţiunea Sent to Back din meniul Arrange.

După ce cele două conducte desenate au fost grupate efectuând un dublu click pe acestea nu mai avem acces la ferestra de proprietăţi fiecărei entăţi ci la una nouă a grupului prezentată în figura 109.

Figura 109 – Caseta de proprietăţi a unui grup de obiecte


În figura 109 este prezentat modul de configurare a grupului de conducte, care va funcţiona în conformitate cu valorile tag-ului Pump_1_CMD inserat prin opţiunea Fill ->ON color. Grupului îi este aociată culoarea gri deschis pentru starea Off (Pump_1_CMD=0 pompa stă) şi verde pentru starea On (Pump_1_CMD=1 pompa acţionează)

Conductele au fost configurate funcţional şi interfaţa poate fi salvată (figura 110).

Figura 110 – Exemplu de interfaţă de proces

Configuraţia grafică pentru acest tutorial este acum completă. Puteţi testa acest lucru prin rularea proiectului din nou, şi apoi continuaţi cu următoarele secţiuni care abordează gestionarea culorilor, alarmelor şi utilizarea trendurilor.

33..1111 AAjjuussttaarreeaa ccuulloorriilloorr

Vijeo Citect dispune de două instrumente excelente pentru ajustarea culorilor, ceea ce face foarte ușor de manipulat imagini de diferite nuanţe realizate prin combinare de culori şi având posibilitate de efecte 3D prin iluminare.

În exemplul pe care îl prezentăm vom manipula o imagine simplă a rezervorului, dar aceleaşi principii se aplică la orice imagine colorată pe care doriţi să o creaţi sau importaţi în aplicaţie.

Faceţi click pe simbolul rezervor din partea stângă pentru a-l selecta. Selectaţi din bara de menuri meniul Edit, apoi opţiunea Cut Link (figura 111). Acest lucru va rupe legătura cu simbolul din biblioteca de elemente tank... şi ne va permite să manevrăm elementul din ecran ca pe un obiect de sine stătător. Dacă nu am rupe această legătură,


atunci s-ar produce modificarea obiectul în bibliotecă, situaţie care ar distribui schimbarea la toate instanţele obiectului din cadrul proiectului.

Reţineţi că nu ar trebui să se modifice bibliotecile cu care este alimentat mediul de dezvoltare. Dacă aveţi nevoie de variatăţi ale acestor obiecte, este recomandat să le salvaţi într-o bibliotecă proprie, şi să faceţi modificările dorite acolo.

Figura 111 – Editare avansată a culorilor unui obiect

Selectaţi din meniul Tools opţiunea Swap Colors (figura 112). Asigurându-vă că opţiunea Range Swap este selectată, selectaţi orice nuanta de gri From color şi o nuanţa de roşu pentru To color, apoi faceţi click pe OK. Rezervorului ar trebui să devină de la obiectul în culoarea gri la o variaţie 3D de roşu (figura 113).


Figura 112 – Acces la modificarea culorii

Figura 113 – Rezervor 3D roşu

Pentru o gestionare a culorilor mai flexibilă, puteţi utiliza instrumentul Ajust Color disponibil în meniul Tools, fereastra de configurare fiind cea din figura 114. Acest instrument vă permite să selectaţi dintr-o gamă flexibilă de culori (nuanţe) cele între care se produce migrarea, precum şi să ajustaţi saturaţia respectiv luminozitatea.

Figura 114 – Modificarea culorii unui obiect folosind optiunea Ajust Color


Pentru valorile parametrilor prezenţi în interfaţa de configurare din figura 114 imginea 3D obţinută a rezervorului este prezentată alăturat. Aceste tehnici dau posibilitatea configurării unei palete cromatice complete de 32 biţi pentru diversele categorii de simboluri grafice din bibliotecile Citect sau din alte surse.

33..1122 DDeeffiinniirreeaa şşii ccoonnffiigguurraarreeaa aallaarrmmeelloorr

Mediul de dezvoltare Vijeo Citect dispune de o serie de pagini predefinite dintre care menţionăm:

• Alarm, Summary Alarms, Disabled Alarms, Hardware Alarms • Trends, Double Trends, Popup Trends, Instant Trends • Administration Tools.

Aceste pagini oferă funcţionalitate completă şi pot fi accesate direct din meniul de navigare prevăzut la partea de sus a fiecărei pagini, sau prin pictogramele de alarmă de la partea din stânga jos a fiecărei pagini. Totuşi, pentru a face aceste pagini utile, trebuie să ne definim mai întâi câteva alarme şi trenduri în proiect.

Pentru configurarea alarmelor se intră în utilitarul Citect Project Editor (se face click pe

pictograma sau se face uz de combinaţia de taste funcţionale Alt+Tab) şi se selectează meniul Alarm apoi opţiunea Digital Alarms (figura 115). Apoi se completează câmpurile de definire şi configurare ale unei alarme digitale după cum este prezentat în figura 116. Menţionăm că este mai bine să se selecteze din liste (acolo unde ele sunt furnizate) elementele decât să se facă editarea denumiriilor. După ce parametrii sunt completaţi se apasă Add pentru adăugare.

Figura 115 – Selecţie pentru definirea alarmelor digitale


Figura 116 – Definirea şi configurarea unei alarme digitale

Menţionăm că la apăsare butonului Add este adăugat un nou articol în lista de alarme

deci trebuie ca configuraţia acesteia să fie completă. Pentru o alarmă anterior definită se pot face modificări ale unora din parametri si apoi se apasă Replace, sau articolul poate fi eliminat prin apasarea tastei Delete.

Prin apasarea butonului de închidere a ferestrei Digital Alarm se produce sfârşitul operaţiei de editare a unui set de alarme digitale.

33..1133 SSttooccaarreeaa ddaatteelloorr ssuubb ffoorrmmăă ddee ttrreenndduurrii

Pentru ca datele să fie stocate este necesară o configurare trendurilor. Aceasta se

realizează din utilitarul Vijeo Citect Project Editor (se face click pe pictograma sau se face uz de combinaţia de taste funcţionale Alt+Tab), prin selectarea din meniul Tag a opţiunii Trend Tags (Figura 117).

Figura 117 – Selecţie pentru definirea trendurilor

Fereastra pentru definirea trendurilor denumită Trend Tags este prezentată în figura 118. Se observă că trendul poate fi reprezentat de o variabilă (tag) sau o expresie arimetică de variabile poate fi înregistrat cu o anumita periodicitate sau condiţiont de un trigger şi i se precizează formatul de înregistrare.


Figura 118 – Definirea şi configurarea unui trend

Menţionăm că este mai bine să se selecteze din liste (acolo unde ele sunt furnizate)

elementele decât să se facă editarea denumiriilor. După ce parametrii sunt completaţi se apasă Add pentru adăugare.

Trendul configurat în figura 118 indică faptul că mărimea analogică Pump_1_Speed va fi stocată pe disc în fiecare ½ secundă. Stocarea în mod obişnuit se face la 2 secunde sau mai lent, cu excepția măsurilor critice.

Există mult mai multe caracteristici disponibile pentru un trend Vijeo Citect. Apăsând tasta funcţională F2 pentru formular Trend Tags se deschide o fereastră extinsă pentru a vedea unele dintre posibilităţile avansate. Apăsând iar F2 se va reveni la meniurile de bază.

Pentru un trend anterior definit se pot face modificări ale unora din parametri si apoi se apasă Replace, sau articolul poate fi eliminat prin apasarea tastei Delete.

Prin apasarea butonului de închidere a ferestrei Trend Tags se produce sfârşitul operaţiei de editare a unui set de trenduri.

33..1144 CCoonnffiigguurraarreeaa sseeccuurriittăăţţiiii -- UUttiilliizzaattoorr

În plus faţă de configurările de securitate pe care le-am explicat la 2.15 putem configura propriile noastre obiecte pentru a fi manipulate numai de cei autorizaţi. Pentru aceasta revenim în Vijeo Citect Project Editor, şi de acolo click pe System şi apoi Roles (figura 119).

Figura 119 – Configurarea unui user pentru securitatea aplicaţiei


Un rol Administrator a fost creat anterior la lansarea proiectului. Acum configurăm un

rol pentru Operatori. Drept urmare în panelul ce se va deschide la Role Name tastam Operator, ataşam de grupul Windows Users şi dăm privilegiul 1 pentru toate zonele din proiect. După ce se introduc datele conform figurii 120 tastăm Add.

Figura 120 – Configurarea unui rol operator

Adiţional cu grupul conectat din Windows, o să adăugăm un user Vijeo Citect local.

Pentru aceasta revenim în Project Editor Menu, tastăm din nou System şi de data asta alegem Users (figura 121).

Figura 121 – Configurarea unui user

Pentru utilizatorul nucleu (kernel) îi dăm rolul de administrator ceea ce inseamna cele

mai mari privilegii şi pentru asta trebuie sa retastăm de 2 ori o parola de acces (figura 122).


Figura 122 – Configurarea user-ului kernel

După introducerea datelor se face click pe Add. Apoi se iasă din fereastra Windows cu

.

33..1155 UUttiilliizzaarreeaa ffuunnccţţiiiilloorr FFiinndd şşii RReeppllaaccee

Pentru a exemplifica această funcţie avem intenţia de a modifica denumirea Pump_1_CMD în Pump_1_RUN. În loc să căutăm prin tot proiectul în fiecare fază unde este utilizată vechea denumire pentru a o modifica, ne vom folosi de funcţiile din Project Editor. Deci din Vijeo Citect Project Editor. Selectăm Edit şi apoi Replace (figura 123).

Figura 123 – Selectare funcţia Replace

În urma acestei acţiuni ni se deschide un panel ca cel din figura 124 în care la

parametrul Find introducem numele căutat (în cazul nostru Pomp_1_CMD). Avem posibilitatea de căutate selectivă, dar noi alegem să căutăm în tot proiectul (opţiunea Look in). În locaţia Replace with spunem noua denumire (în cazul nostru Pomp_1_RUN) şi apoi facem click pe Replace All.


Figura 124 – Funcţia Replace

Pentru utilizarea funcţiei Find se procedează în mod analog. Se alege Find din meniu

se introduce numele de găsit şi se opţine o lista ca cea prezentată mai sus, numai că în acest caz nu modificăm denumirile.

Parcurgând păna acum toate aceste etape aţi realizat un proiect de dimensiuni mici. Nu uitaţi să salvaţi proiectul.

În capitolul următor se face o lansare în execuţie a proiectului terminându-se ultimele configurări, apoi capitolele care urmează vor fi pentru avansaţi.


4. Lansarea în executie

44..11 RRuunnttiimmee ssaauu llaannssaarree îînn eexxeeccuuţţiiee

Este timpul pentru a lansa proiectul creat în execuţie. Pentru aceasta compilaţi

proiectul şi apoi faceţi click pe icon Runtine . Din meniul de navigare alegem de la Pages MyPage. Şi programul va încărca pagina creată de noi ca şi în figura 125.

Figura 125 – Lansarea proiectului în execuţie

Acum vom proceda la câteva verificări să constatăm că funcţionează corect. Facem

succesiv click pe butomnul Auto, apoi pe Manual şi On. Vom constata că amândouă conductele îşi schimbă culorile după cum proprietăţile grupului configurat au fost aplicate la toate elementele grupului, în cazul ambelor conducte.

De asemenea observăm că a fost generată o alarmă pe care o pointează săgeata de jos dreapta, alarmă care atenţionează trecerea procesului în regim Manual. Săgeata de jos stânga arată că a survenit o nouă alarmă, deci căsuţa cu semnul exclamării pâlpâie.

Dacă facem click dreapta pe noua alarmă vom vedea un meniu popup unde putem

face acknowledge (confirmare) sau disable (dezactivare) de alarmă (figura 126). Putem naviga în meniul de alarme şi din meniul de sus unde alegem Alarms pentru a intra direct în alarmele active.


Figura 126 – Pagina de alarme active în execuţie

Pentru confirmarea alarmei se procedează sau cu click dreapta pe alarma în cauză şi

confirmare individual, sau de la Acknoledge page se confirmă toate alarmele existente în pagină. Se observă că utilizatorul curent nu are dreptul să dea Acknowledge. Implicit nivelul de privilegiu pentru aceste elemente este 1. Pentru a-l modifica se procedează astfel:

Se face click pe butonul Logon (stânga sus), în acest fel se va deschide o fereastră prin care se introduce Userul şi parola (figura 127).

Figura 127 – Modificare privilegii

Şi după ce se apasă OK situaţia se schimbă, având condiţiile din figura 128. În mod

alternativ se pot utiliza parolele ca şi în utilizarea login pentru calculator.


Figura 128 – Pagina de alarme active în execuţie cu privilegii

Acum se poate da Acknowledge situaţie în care se schimbă culoarea alarmelor

confirmate. În felul acesta nu se poate ca operatorul să nu observe alarmele care nu au fost confirmate.

44..22 RRuunnttiimmee PPrroocceessss AAnnaallyysstt Vijeo Citect are facilităţi pentru vizualizarea trendurilor şi alarmelor pe o axa de timp.

Process Analyst este un obiect Active X ce poate fi inglobat în pagina proprie, sau pot fi utilizate paginile implicite puse la dispoziţie.

Selectaţi Process Analyst din bara de meniu de deasupra paginii. Iniţial aceasta este

un container gol, gata pentru a fi configurat. Se face click pe butonul Add Pens cu icon . Se deschide un panel ca în figura 129.

Figura 129 – Adaugarea unui nou element in Process Analyst


După ce s-a apăsat Search se găsesc în partea de sus (zona Search results) toate pen-urile de tip analogic. Se alege cel dorit (în cazul nostru Pump_1_Speed) şi se apasă Add. În acest fel itemul selectat a fost adaugat la lista de jos (zona Selected items).

Apoi la parametrul Type se deschide lista şi se alege în loc de trend o alarmă. Se repetă operaţiile de mai sus cu Search, se selectează Pump_1_Mode din lista de alarme, se faca click pe Add, şi dacă am ajuns la final se apasă OK.

În lista de itemuri selectate se va adăuga un nou element, digital, cu numele Pump_1_Mode ce va fi de tip alarmă.

Apăsând butonul Process Analyst ni se deschide în faţă un ecran în care se pot

vizualiza graficele şi alarmele (figura 130).

Figura 130 – Reprezentare grafică in Process Analyst

În partea de sus a ecranului există uneltele din tabelul 6.

Afişează/şterge cursorul pen. Odata afişat cu click şi drag se poate repoziţiona pe grafic unde se doreşte.

Afişează/şterge etichetele cursorului pen. Odata afişat cu click şi drag se poate repoziţiona pe grafic unde se doreşte.

Comută obiectul pen la sfîrşitul paginii care afişeazp lista de pen-uri. În acest mod se crează mai mult spaţiu pentru zona de grafic.

Comută auto-scroll.

Zoom cu creştere 50%.

Zoom cu scădere.

Zoom utilizând o cutie de tip click şi drag.

Tabelul 6 – Tabel de unelte utilizate în Process Analist


Observaţie: 1) Process Analyst poate avea mai multe ecrane. Fiecare dintre acestea poate fi

analogic sau digital sau ambele. Pentru a crea multiple paneluri este bine sa particularizaţi lista de butoane aşa încât Add Panes să fie valabilă (mai multe amănunte în Help-ul aferent).

Reprezentarea din figura 130 este una implicită. Acum vom vedea cum putem

particulariza afişările după dorinţele noastre. Pentru aceasta apăsăm pe butonul Properties

cu icon . Se deschide un panel ca cel din figura 131.

Figura 131 – Propietăţile controalelor in Process Analyst

Expandăm arborele Pane 1 şi modificăm culoarea de background. Se poate alege din

gama de culori, sau crea o nouă culoare din combinaţiile RGB. În cazul nostru tastăm 250, 250, 190 pentru RGB (roşu, verde, albastru) şi facem Add pentru o nouă culoare. Se selectează noua culoare şi se dă OK şi Apply pentru a deveni efectivă în Process Analyst. Acum selectăm Pump_1_Speed din arborele expandat în stânga. Schimbăm culoarea în roşu aprins, pe lăţimea liniei (Line width) 2 şi interpolam de la Strainght la Stepped. Toate operaţiile astea sunt prezentate în figura 132.

Figura 132 – Propietăţile controalelor in Process Analyst – 2


După ce tastăm OK să vedem ce am realizat la nivelul ecranului cu grafice (figura 133).

Figura 133 – Grafice particularizate in Process Analyst

Observaţie: 1) Interpolarea este maniera în care sunt afişate graficele între punctele care sunt

valorile eşantion (culese din process). Straight (direct) înseamnă că se desenează o linie dreaptă între două puncte. Stepped (în paşi) înseamnă că se păstrează ultima valoare culeasă până în momentul culegerii unei noi valori şi apoi face un pas (linie verticală) la noua valoare. Interpolarea stepped este o indicaţie mai corectă a ceea ce a înregistrat Vijeo Citect.

Acum Analyst Process este complet, dar inainte de a părăsi pagina să nu uitam să

tastăm Save sau cu icon . În felul acesta noile proprietăţi ale graficelor se vor păstra. Se poate da şi un Save în care să se precizeze un nume (figura 134). În acest mod se

va putea reveni foarte rapid la proprietăţile Process Analystului prin butonul Load View cu

icon .

Figura 134 – Salvare Process Analyst

Acum putem reveni la pagina principală, să facem operaţii, să modificăm viteza şi apoi să revenim la grafice să vedem cum sunt reprezentate.


5. Unelte de administrare

55..11 CCrreeaarreeaa uunneeii ccooppiiii BBaacckkuupp aa pprrooiieeccttuulluuii

Este important să se creeze o copie backup a proiectului, aşa încăt în orice moment proiectul să poată fi restaurat în caz de dezastru cu efort minim.

Pentru crearea unui back up se procedează astfel:

Se intră în Vijeo Citect Explorer (utilizând iconul sau Alt+Tab) şi se selectează proiectul cu numele nostru.

Se apasă iconul de la Backup (vezi figura 135).

Figura 135 – Selectare Back up

După selectare se deschide un panel specific (figura 136). Se utilizează butonul

Browse pentru localizarea directorului unde se doreşte salvarea copiei back up. Alternativ se poate tasta directorul şi numele fişierului în căsuţa Backup to. Daca directorul nu există el va fi creat automat şi în el vor fi salvate fişierele.

Figura 136 – Procesul Backup


După selectare proiectului de salvat şi a directorului unde să se efectueze salvarea se apasă OK. În acest moment începe procesul prin care proiectul este compactat într-o copie specifică de Backup. Când se termină (durata e mică, dar depinde de dimensiunea proiectului) apare un ecran ca in figura 137 care ne anunţa terminarea şi la care mai apăsăm click pe OK.

Figura 137 – Sfâşitul procesului Backup

55..22 RReessttaauurraarreeaa uunnuuii pprrooiieecctt

Este bine să ştim să restaurăm un proiect pentru care anterior am făcut un backup.

Se face click pe icon (este următorul după cel de backup), sau din meniu, Tools apoi Restore. Un ecran suplimentar de restaurare este încărcat conform figurii 138.

Figura 138 – Procesul Restore

Se face click pe butonul Browse pentru a localiza copia backup ce dorim să fie

restaurată. Noi vom restaura copia într-un nou proiect, îl testăm, şi apoi îl ştergem. Acest mod de

lucru este mult mai bun decât să restaurăm o copie existentă peste proiectul în curs (şansele ca ceva să funcţioneze prost în urma restaurării sunt mai mici).

Deci alegem opţiunea New Project, apoi tastăm un nume la Name şi facem click pe OK. Începe procesul de restaurare care se încheie asemănător cu procesul de Backup, anunţându-ne că procesul s-a terminat şi să tastăm OK.

După restaurare facem click pe noul proiect restaurat (numele dat la Name), apoi comutăm pe Vijeo Citect Project Editor şi facem o compilare a noului proiect, apoi se face click pe Computer Setup Wizard şi repetăm etapele identificate anterior (3.7).

Observaţie: 1) Înainte de a comuta pe noul proiect asiguraţi-vă ca aţi închis proiectul anterior

făcând Shut down. În Runtine acest lucru se poate face tastând ALT+Spaţiu.

Operaţiile mai sus menţionate se pot revedea în figura 139.


Figura 139 – Procesul Restore - 2

Pentru ca proiectul nostru nou să funcţioneze şi să ne dovedim că procesul de backup

şi de restaurare a fost un succes, facem click pe icon Runtime şi lansăm în execuţie noul proiect.

Pentru a şterge proiectul vechi selectăm din Vijeo Citect Explorer opţiunea File, selectăm proiectul şi apoi click pe Delete project.

55..33 VVaalliiddaarreeaa sseeccuurriittăăţţiiii Vijeo Citect conţine funcţii de securitate pentru a face mai uşor pentru companii să

implementeze semnătura electronică şi validarea multi-user. În exerciţiul ce urmeză vom modifica butonul Pump 1 manual să ceară o semnătura

drept validare înainte ca Pump_1_Mode să ia valoarea 1.

Comutăm în Graphic Builder cu click pe . Deschidem pagina grafică MyPage, apoi dublu click pe butonul Manual pentru a avea

acces la proprietăţile de animaţie. Apoi click pe Input Tab şi comanda existentă se modifică în:

MultiSignatureTagWrite("Pump_1_Mode", "1", "", "kernel", "", "", "") Conform figurii 140.

Figura 140 – Creare semnatura electronică


Apoi Ok şi Save. Se comută pe Vijeo Citect Editor şi se compilează proiectul. Apoi Run proiect. După ce proiectul este lansat în execuţie se deschide MyPage şi se face click pe butonul Manual. În locul să avem o modificare imediată a modului pompă pe manual, Vijeo Citect va cere verificarea semnăturii electronice conform figurii 141.

Figura 141 – Verificare semnatura electronică

Se apasă Verify. Este cerută o nouă confirmare prin care trebuie dată parola de acces

pentru user-ul kernel. Aceasta trebuie confirmată chiar dacă acest user este deja logat. (figura 142).

Figura 142 – Autentificare semnatura electronică

Se tastează parola cerută, utilizată de user-ul kernel. O ultimă verificare este cerută,

pentru confirmarea că acţiunea chiar trebuie executată. Se afişează operaţiile efectuate conform figurii 143.

Figura 143 – Aprobare acţiuni cu semnatura electronică

După ce operatorul face click pe Approve un ultim mesaj (figura 144) este afişat şi

după OK pompa se va modifica pe Manual.

Figura 144 – Ultimă confirmare semnatura electronică


6. Crearea supergeniilor

66..11 SSuuppeerrggeenniiiillee Supergeniile sunt nişte pagini care se pot schimba dinamic între diferite grupuri de

taguri în execuţie. Când proiectul devine mai mare el include multe instanţe cu echipament similar, secvenţe sau alte itemuri. În aceste condiţii supergeniile pot fi o unealtă foarte bună pentru a câştiga timp.

Supergeniile sunt configurate ca nişte pagini, dar substituţiile sunt inserate în loc de taguri referite direct.

Pentru exerciţiu vom crea o pagină care va deţine butoanele manual, auto şi run pentru pompa 1. Apoi vom reutiliza această pagină pentru o nouă pompă care va fi adăugată la proiect.

Pentru aceasta începem făcând click pe icon-ul de la New Page , situaţie în care se va deschide un popup ca cel din figura 145. Se selectează icoana cea mai de jos.

Figura 145 – Selectare creare supergenii

O nouă pagină goală va fi încărcată (figura 146) cu cutia cu unelte obişnuite de la

creare unei pagini.

. Figura 146 – Pagină de creare supergenii


66..22 EEddiittaarreeaa ssuuppeerrggeenniiiilloorr Din cutia de unelte alegem cea referitoare la Text (adică litera A) şi se deschide un

panel pentru introducerea opţiunilor textului (figura 147) la Appearance. Tastăm EQUIPMENT. Plasam cursorul la inceputul paginii, selectăm un font dorit,

bolduit, de dimensiune 16 şi un Foreground alb. Apoi OK.

Figura 147 – Opţiuni pentru editarea unui text

Ajustăm titlul plasându-l in susul paginii centrat. Nu luam în seamă numerele de

animaţie ce apar pe ecran (figura 148).

Figura 148 – Plasarea unui text Continuam procesul selectând din nou text pe care il tastăm Title. Poziţionăm cursorul

sub titlu EQUIPMENT şi facem click pe ecran. Selectăm un font şi o dimensiune conform figurii 149.

Figura 149 – Opţiuni pentru editarea unui text – 2


Culoarea de foreground este o nuanţă deschisă de gri. Pe meniul din dreapta facem

click pe Display Value. Din noul panel deschi alegem opţiunea String (din cele posibile în partea stângă) (vezi figura 150).

Figura 150 – Editarea unui text supergeniu

La String expression se tastează: ?Title? Aceasta e metoda prin care în execuţie acest text va fi înlocuit cu cel dorit. Continuăm procesul alegând din cutia de unelte linia dreaptă (figura 151).

Figura 151 – Alegerea uneltei linie dreaptă

Mutăm cursorul sub textul Tile, în partea stângă şi tragem o linie dreaptă sub titlul de până acum. (figura 152).

Figura 152 – Crearea unei supergenii de tip text


Schimbăm culoarea liniei într-o nuanţă deschisă de albastru şi facem click pe OK (figura 153).

Figura 153 – Propietăţile unei linii

Acum vom replica cele trei controale referitoare la pompa noastră în pagina noastră de

supergenii. Deci selectăm din cutia de unelte creare de buton şi desenăm un buton sub linia trasă. În câmpul text introducem Auto, iar opţiunile le luăm pe cele din figura 154.

Figura 154 – Propietăţile unui buton

În continuare din meniul de sus alegem Input şi tastăm la Comand ?Mode?=0 (figura

155) apoi OK.

Figura 155 – Editarea propietăţilor unui buton la supergenii


De fapt să ţinem minte că nu facem altceva decât înlocuim numele original al butonului Auto cu numele unui parametru formal. Când transferăm valoarea unui tag în pagină, acel tag va înlocui parametrul ?Mode?.

Apoi, utilizând comenzile Copy şi Paste, replicăm butonul Auto cu altul Manual (figura

156).

Figura 156 – Editarea propietăţilor unui buton - 2

Apoi la parametrul Input se fac acţiunile ca în figura 157.

Figura 157 – Editarea propietăţilor unui buton la supergenii - 2

Deci am editat cu suuces butoanele Manual şi Auto care au parametrii formali ce vor

fi înlocuiţi în execuţie cu unii reali.

66..33 CCoonnttrroolluull îînn eexxeeccuuţţiiee aa ssuuppeerrggeenniiiilloorr

Acum avem nevoie de un indicator care să ne arate care mod este activ la un moment dat. De data asta schimbarea culorii nu-l va face pe un mode să devină activ. Acum în funcţie de echipament butoanele vor apărea şi dispărea.

Din cutia de simboluri alegem ştampila adică Paste Symbol.


Figura 158 – Alegerea uneltei Paste Symbol

Ni se deschide un panel ca cel din figura 159. Utilizăm scroll-ul pentru a ajunge în lista din dreapta la biblioteca light_square_small (adică pătrate mici de culori deschise). Din lista de pătrate din stânga alegem cu dublu click pe cel verde deschis.

Figura 159 – Alegerea unui elememt din biblioteca de simboluri

Alegerea pătratului implică deschiderea proprietăţilor aferente acestui element de

bibliotecă. Conform figurii 160 la parametrul din dreapta Visibility tastăm în zona centrală ?Mode?=1.

Figura 160 – Condiţie de vizibilitate la supergenii


Deci, ce am făcut prin această condiţie: butonul verde va rămâne ascuns când modul de lucru va fi 1 adică manual.

Mutăm (drag) butonul verde lângă butonul Auto. Apoi duplicăm butonul (copy şi paste) lângă butonul Manual (vezi figura 161).

Figura 161 – Crearea unei supergennii de tip led

Pe ledul verde din dreptul butonului Manual facem dublu click şi de data asta înlocuim

la parametrul Vizibility 1 cu 0, adică acest buton este ascuns la modul Automat (figura 162).

Figura 162 – Condiţie de vizibilitate la supergenii – 2

Apoi încheiem acest process cu Ok. Avem nevoie de puţină ordine şi aspect, aşa că prin copy şi paste tragem o linie sub

butonul Manual (figura 163). Repetăm operaţia copind linia şi deasupra butonului Auto (figura 164). Acum vom adăuga un alt buton care că pornească sau să oprescă pompa. Acest buton

va acea exact aceleaşi proprietăţi ca şi butonul On-Off pe care l-am creat în capitolele anterioare în pagina MyPage. Deosebirea va consta că vom înlocui numele tagului cu un paragemtru generic (formal).


Figura 163 – Linie dedesupt Figura 164 – Linie deasupra

În mod simplu copiem butonul On/Off din pagina MyPage în pagina de supergenii şi îl poziţionăm după preferinţe, dar păstrând locul pentru ledurile de status din partea dreaptă (figura 165).

Figura 165 – Copierea unui buton în pagina de supergenii

Apoi urmeză să‐i stabilim propietățile făcând dublu click pe buton. Ni se deschide panelul din

figura 166.



Alegem din meniul orizontal de sus opțiunea Access, iar din cel vertical din dreapta Disable şi

avem încărcat panelul din figura 167.

Figura 167 – Modalităţi de dezactivare buton la supergenii

Acum tastăm la condiția de dezactivare din centru (Disable when) ?Mode?=0. În acest mod ne

asigurăm că oricare ar fi tagul care va fi transferat la supergenii acociat cu parametrul Mode, când are valoarea 0 butonul este dezactivat (disable).

Acum selectăm din meniul orizontal paramentrul Input şi vom incerca sa‐l modificăm pe acesta pentru a comuta la parametrul ?Run?. Apoi tastăm OK.

Urmează să punem un indicator de status lângă butonul On/Off. Selectăm din cutia de unelte ceea referitoare la setarea unui symbol (SymbolSet) vezi figura 168.

Figura 168 – Alegerea unui simbol set

Prin alegere ni se va deschide un panel cu proprietăţile simbolului conform figurii 169.

La Appearance-General condiţia On symbol when tastăm ?Run?=1. Mai jos în zona Off symbol facem click pe Set şi din scoll bar-ul aferent alegem din

biblioteca Square_lights_medium un pătrat mediu de culoare gri, apoi tastăm OK. Repetăm operaţia în zona On symbol, facem click pe Set şi din scoll bar-ul aferent

alegem din biblioteca Square_lights_medium un pătrat mediu de culoare verde, apoi tastăm OK.

Ultimul OK de jos aplică toate aceste modificări.


Figura 169 – Propietăţile unui simbol set la supergenii

Deci am reuşit să refacem cele trei butoane create iniţial în MyPage pentru a controla

pompa. Această pagină o vom utiliza ca un popup ce se va încărca suprapus peste alte pagini. Pentru reuşita deplină mai avem nevoie de un buton care să închidă pagina de popup.

Revenim la cutia cu unelte şi selectăm din nou un buton (figura 170).

Figura 170 – Selectarea unui buton

Butonul nou îl poziţionăm dedesuptul ultimei linii. Făcând dublu click ajustăm propietăţile butonului conform figurii 171. Acest buton va avea textul Close (Închide).



În afara modului în care arată butonul descris mai sus, trebuie să împunem o condiţie de acţiune la tastarea acestui buton. Alegem din meniul orizontal parametrul Input, iar în zona de comandă introducem funcţia Winfree(). Această funcţie va închide fereastra în care e locat butonul când se face click pe acesta (figura 172). În final se face click pe OK.

Figura 172 – Condiţia de închidere a unei ferestre asociate unui buton

Acum că am terminat preparativele sa ne facem o privitre asupra paginii realizate

(figura 173).

Figura 173 – Fereastră de supergenii creată


66..44 AAnnccoorraarreeaa ssuuppeerrggeenniiiilloorr

În acest moment nu am definit un call asociat sau un tag în relaţie cu pagina de supergenii. Totuţi ştim că am utilzat trei parametri formali pe care i-am introdus în pagină şi pe care i-am denumit: ?Mode?, ?Run? şi ?Title?.

În pasul următor vom formaliza aceşti parametrii în pregătirea de a linkedita Supergenia la o Genie.

În pagina prezentată în figura 173 facem click dreapta pe o locaţie goală şi alegem

Page Properties din meniu (sau direct alegem din meniul File, Properties) (figura 174).

Figura 174 – Propietăţile unei pagini

Din proprietățile paginii alegem din meniul orizontal de sus Association, apoi tastăm Add din

dreapta. În zona centrală urmează să tastăm la Name (nume) Mode, iar la Description să dăm o descriere a parametrului. Repetăm pentru Run şi Time (de fiecare dată după un Add) (vezi figura 175).

Figura 175 – Descrierea parametrilor unei supergenii


Observaţii: 1) Când declarăm asocierea pagiinii pentru o supergenie, nu punem numele între

semne de întrebare. 2) La paramtrul In Use (ultima coloană) automat se indică Yes, ceea ce înseamnă că

parametru este asociat oriunde în pagină. 3) Dacă la parametru In Use nu apare Yes, înseamnă că nu s-a referit corect tagul

atunci când s-a creat obiectul grafic. După crearea acestei supergenii apăsăm pe Save şi se incarcă un panel ca cel din

figura 176.

Figura 176 – Salvarea unei supergenii

Denumim supergenia equipment şi plasăm semnul de exclamare în faţă. Prin acest semn de exclamare ne asigurăm ca supergenia rămâne invizibilă la run time şi nu va apare în lista de meniuri ca pagină. Oricum apelarea ei va trebui intâi asociată la un obiect de tip genie, ceea ce va fi dezvăluit în capitolul 7.

O supergenie ca şi o genie trebuie salvată sub o bibliotecă. Deci prima dată trebuie creată o blbliotecă. Cum procedăm: selectăm proiectul nostru (de ex: tutorial) şi facem click pe butonul New din partea dreaptă din figura de mai sus, apoi in panelul deschis conform figurii 177 tastăm myeqeuiments şi apoi OK.

Figura 177 – Crearea unui biblioteci

Acum putem reveni la salvarea supergeniei (figura 178) şi avem bibioteca ataşată, pe

care o şi alegem. În final tastăm OK.

Figura 178 – Salvarea unei supergenii într-o bibliotecă


7. Crearea geniilor

În acest capitol vom învăţa cum să creem un obiect special numit genie şi cum să-l asociem dinamic cu o supergenie.

77..11 EEddiittaarreeaa ggeenniiiilloorr

În general utilizăm geniile pentru a crea echipamente generice sau simboluri grafice animate pe care le putem reutiliza de mai multe ori în paginile noastre. Lucrând aşa, putem crea un singur obiect de bibliotecă pentru un anumit scop, cu proprietăţi cunoscute şi reutiliza pe acesta în proiect de mai multe ori fără a crea obiecte noi de fiecare dată.

Geniile sunt linkeditate dintr-un master genie aşa încât orice schimbare care se face asupra unei genii este automat populată prin toate instanţele şi poate paginile proiectului.

În Graphic Builder se face click pe iconul de la New Page şi anume . Se deschide un panel pentru crearea de noi instanţe şi din care facem click pe Genie (figura 179).

Figura 179 – Apel pentru crearea unei genie

Din cutia de unelte alegem Symbol Set şi facem click în pagină pentru a adăuga un nou obiect la simboluri (figura 180).

Figura 180 – Alegerea unui simbol

Se deschide un pop up cu proprietăţile simbolului. La meniul orizontal Appearence şi la cel vertical General se alege un simbol de tip on/off. Pentru simbolul off se alege o pompă roşie la bază, iar pentru on o pompă verde la bază. În plus pentru expresia utilizată ca condiţie să mergă pompa (adică parametrul On symbol when) se înscrie secvenţa:

%Run%=1 (vezi figura 181).


Figura 181 – Proprietăţile unui simbol de tip on/off

Continuăm prin alegerea din meniul orizontal a parametrului Input. Apare un nou

panel în care se cer acţiuni ce să se intreprindă prin intermediul acestul simbol. În stânga alegem condiţia Up (acţiune ce se întâmplă când ridicăm mouse-ul), iar în centru la Up Command tastăm secvenţele (vezi figura 182):

AssMetadata(-2,-2); WinNewAt(“!equipment”,100,200,1+4+8+32+64+256+512,”MyCluster”);

Figura 182 – Acţiunile ce se desfăşoară pertru o genie de tip on/off

Se cer câteva explicaţii despre ce funcţii am folosit:

1) Funcţia AssMetadata va executa supergeniul asociat cerut folosing taguri şi expresii pe care le-am definit atunci când prima dată am folosit obiectul genie în pagină. Primul parametru (-2) specifică ca următoare fereastră sau pagină afişată va primi asicierea de la un geniu.

2) Funcţia WinNetAt afişează o nouă fereastră. Primul parametru defineşte numele paginii – în cazul nostru o supergenie – pe care dorim să o afişăm. Următorii doi parametru sunt coordonatele x şi y respectiv unde va fi afişată fereastra pe ecran. Al


patrulea parametru este utilizat pentru a defini proprietăţile ferestrei, iar ultimul opţional, este numele clusterului.

3) Pentru definirea în clar a parametrilor se recomandă consultarea Help-ului 4) Mulţi parametri Cicode sunt bazaţi pe utilizarea unor combinaţii de biţi unice. Aceştia

pot fi exprimaţi sau ca şi suma sau dacă se doreşte o înţelegere mai exactă a semnificaţiilor lor, ca o de sumă de ponderi de biţi (situaţia exemplului nostru).

Continuăm cu selectarea parametrilor, alegând din meniul de sus parametrul Metadata. Facem click pe Add şi tastăm la name valoarea Mode iar la Value tastăm %Mode%. Apoi repetăm operaţiile pentru Run şi Title (figura 183) şi la sfărşit tastăm OK. Să observăm că la genie pentru înlocuirea parametrilor formali se foloseşte numele între %, spre deosebire de supergenii unde avem parametrii între ?.

Figura 183 – Acţiunile de creare a unei genii

77..22 AAttaaşşaarreeaa uunneeii ssuuppeerrggeenniiii llaa oo ggeenniiee Acum vom ataşa supergenia creată în capitolul 6. Prin ataşarea unei supergenii se

permite ca pagina să fie referită în proiect când genia asociată este utilizată din bibilotecă. Asocierea pentru a defini o relaţie între taguri poate fi folosită în orice pagină din proiect.

Ne întoarem în Edit meniu şi selectăm Attach Super Genie (figura 184)

Figura 184 – Acţiunile de atasare a unei supergenii


Când facem click conform figurii de mai sus se deschide un panel de ataşare supergenie, prin care observăm ca deocamdată nu avem ataşată nici o supergenie.

Pentru ataşare facem click pe butonul Add din dreapta (figura 185).

Figura 185 – Procedura de atasare a unei supergenii

Când tastăm Add se deschide un popup de selectare a supergeniilor existente.

Utilizând scrolul căutăm în lista de biblioteci din dreapta cea denumită myequipment şi facem click pe ea. Acum vom vedea în lista din stânga supergeniile asociate cu această bibliotecă şi ne amintim că am creat noi supergenia !equipment (figura 186).

Figura 186 – Alegerea unei supergenii din bibliotecă

Facem click în partea stângă şi acum vom reveni în popup-ul iniţial de ataşare

supergenii în care vom vedea supergenia ataşată în partea stângă (figura 187).

Figura 187 – Procedura de atasare a unei supergenii - 2


De remarcat că se pot ataşa mai multe supergenii la un obiect genie, dacă din motive de funcţionalitate este util.

Tastăm Ok şi am creat cu succes o genie şi i-am ataşat pagina de supergenie. Acum de fiecare dată cînd vom face click pe obiectul genie, popup-ul de supergenie asociat se va deschide şi toate metadatele pe care le linkedităm cu obiectul genia vor trece în pagina de supergenie ca date asociate.

Urmează să salvăm genia făcând click pe iconul asociat . Ni se deschide un panel ca în figura 188.

Figura 188 – Procedura de salvare a unei genii

Salvam cu numele GeniePump şi selectăm biblioteca myequiments din proiectul nostru

(Tutorial). În final facem click pe OK.

77..33 UUttiilliizzaarreeaa ggeenniiiilloorr îînn ppaaggiinnăă Acum vom face legăturile între toate aceste obiecte, plasând o genie în pagina

MyPage.

Ne reintoarcem la Graphics Builder şi facem click pe icon open . Selectăm proiectul nostru Tutorial (din lista din dreapta). În stânga ni se deschide o listă cu paginile proiectului şi facem click pe pagina MyPage (figura 189).

Figura 189 – Încărcarea unei pagini create anterior

Acum e timpul să plasăm o pompa genie pe pagină care, eventual, să înlocuiască

vechea pompă. Pentru aceasta alegem din cutia de unelte un icon genie (figura 190).


Figura 190 – Alegerea unei genii Se deschide un panel de selectare a geniilor deja create. În dreapta cu scroll găsim

biblioteca myequimentsşi, făcând click pe aceasta, identificăm unica genie creată de noi în acest exerciţiu (GeniePump) pe care o selectăm (figura 191).

Figura 191 – Selectarea unei genii

Acum ni se deschide o fereastă popup prin care ni se cere să introducem tagurile

geniei pentru fiecare din cei trei parametri ai acesteia. În această fereastră vom vedea toate câmpurile metadate care le-am declarat când

am creat obiectul genie. Acum vom tasta variabilele nume tag dorite în cîmpurile iniţal goale.

Pentru a linkedita variabila la metadata Run simplu tastăm Pump_1_Run, analog pentru metadatza Mode asociem tagul Pump_1_Mode, iar pentru metadata Title între apostroafe scriem titlul ’Pump 1’ (vezi figura 192).

Figura 192 – Varabilele taguri asociate la metadatele unei genii


Asociaţii geniilor nu trebuie să fie obligatoriu taguri, pot fi texte sau valori numerice dar ele trebuie să fie între apostroafe pentru a fi recunoscute de Vijeo Citect.

Dacă nu introducem nici o expresie între apostroafe când linkedităm metadatele Vijeo Citect va căuta un tag cu numele specificat şi dacă nu va găsi atunci la runtime nu se va regăsi nici o valoare asociată la acel parametru. Dacă întâmplător aţi uitat apostroafele, iar în interior este numele unui tag, atunci în loc de textul dorit se va afişa valoarea tagului asociat.

După toate modificările făcute pagina noastră va arăta ca în figura 193.

Figura 193 – Pagină ce include o genie

În acest moment avem două pompe în pagină. O pompă este un obiect genie, iar

cealaltă este o pompă statică creată iniţial. Nu mai avem nevoie de pompa statică, aşa că o selectăm şi facem delete (figura 194). Apoi selectăm pompa genie şi o tragem până o fixăm pe poziţia iniţială a pompei statice (figura 195).

Figura 194 – Sterge pompa statică Figura 195 – Mută pompa genie


După salvarea proiectului se face click pe compile şi apoi se lansează în execuţie

proiectul. În execuţie pagina curentă arată ca în figura 196.

Figura 196 – Pagina cu genia încărcată

În timpul execuţiei, când pompa 1 comută între pornit şi oprit, GeniePump îşi va

schimba culoarea. Când mutăm mouse-ul peste pompa marginile acesteia vor fi înconjurate cu borduri albe. În acest mod se indică că se poate face click pe obiect.

Facem click pe pompa şi ne va apare pagina supergenie (figura 197).

Figura 197 – Pagina supergenie în execuţie Acum suntem capabili să controlăm statutul pompei 1 direct din popup. Faceţi click pe

butonul On/Off şi comutaţi între stările pompei. Se mai poate tasta pe Auto sau pe manual şi să se vizualizeze stările din dreapta (unele apar, altele dispar). Când se termină testele se face click pe Close.


Acum ati reuşit să creaţi şi să testaţi în execuţie o genie şi o supergenie. Acum puteţi merge la pasul următor prin care să adăugaţi pompa 2 şi să amplasaţi o

altă genie în ecran. Paşii sunt: adăugaţi tagurile aferente pompei 2, amplasaţi o altă genie în ecran, compilaţi şi relansaţi proiectul.

8. Extensia tagurilor Extensia tagurilor sunt proprietăţi şi metode prin care puteţi accesa tagurile. Acestea

includ flaguri de calitate, mărci de calitate şi funcţii de modificare a valorii unui tag (override).

88..11 TTaagguurrii oovveerrrriiddee Tagurile override permit setarea unei valori a tagului diferită de cea primită din proces.

Pentru ilustrarea utilizării extensiei unui tag şi a funcţiei override vom defini o nouă variabilă tag denumită Tank_1_Level ce va reprezenta nivelul din tanc.

Deschidem Project Editor şi facem click pe icon pentru a deschide o variabilă tag editor. Considerăm un nou tag denumit Tank_1_Level şi umplem datele din câmpuri conform figurii 198.

Figura 198 – Crearea tagului nivel

Apoi facem click pe Add.

Facem click pe iconul pentru a comuta în Graphic Builder. Selectăm indicatorul de viteză a pompei ca model, facem copy şi paste şi-l plasăm mai

la stânga tancului din dreapta paginii noastre. În acest mod avem configuraţia din figura 199.


Figura 199 – Crearea indicatorului de nivel

Facem click pe indicatorul nou creat de nivel al tancului şi accesăm proprietăţile

Appearence. Debifăm opţiunea Gradient Fill (conform figurii 200).

Figura 200 – Proprietăţile indicatorului de nivel privind aspectul

Deci nu dorim ca indicatorul să fie într-un degradee, dar dorim să se umple controlat.

Şi atunci alegem din meniul de sus opţiunea Fill şi din meniul din dreapta opţiunea Level. Din lista de taguri selectabilă din colţul dreapta sus, alegem Tank_1_Level, tag de curând creat.

Observaţie: 1) Putem accesa valoarea tagului introducând o extensie, adică după numele tagului

se adaugă un punct şi apoi .v pentru valoarea tagului modificată reprezentată de metodă .field valoarea tagului citită din câmp.


În felul acesta indicatorul va arăta fie valorea din câmp, fie valoarea modificată, depinzând modul tagului ales.

Datele vor arăta conform figurii 201. Când suntem gata tastăm OK.

Figura 201 – Proprietăţile indicatorului de nivel privind valoarea

Continuăm procesul cu parametrul Slider şi proprietăţile acestuia, din meniul de sus, şi

parametrul Vertical din meniul din dreapta. Selectăm tagul Tank_1_Level şi adăugăm extensia ”.field.v”. În felul acesta slider-ul

va fi configurat să scrie valoarea din câmp. În acest mod se poate utiliza slider-ul ca un simulator de device din câmp, dacă se doreşte (figura 202).

Figura 202 – Proprietăţile indicatorului de nivel privind reprezentarea


88..22 RReepprreezzeennttaarreeaa ggrraaffiiccăă aa ttaagguurriilloorr oovveerrrriiddee Acum vom introducem un alt tanc pe ecran. Mergem din nou la cutia cu unelte şi

alegem simboluri grafice statice (ştampila - figura 203).

Figura 203 – Selectarea controalele simboluri grafice statice

Din lista de simboluri alegem un tanc de culoare gri. Pe acesta îl poziţionăm pe ecran suprapus peste tancul verde (figura 204). Apoi prin mişcări succesive suprapunem cele două tancuri (figura 205).

Figura 204 – Două tancuri similare Figura 205 – Două tancuri suprapuse Selectăm tancul gri de deasupra şi-l trimitem în spate, aşa încăt acum avem în faţă

tancul original (figura 206).

Figura 206 – Două tancuri suprapuse cel colorat în faţă

Acum vom configura tancul verde aşa încât să ne arate nivelul de încărcare prin

ascunderea unei părţă a lui depinzând de nivelul de încărcare.


Facem dublu click pe tancul verde pentru a deschide ferestra cu proprietăţile controlului. Alegem din meniul de sus parametrul Fill, iar din cel vertical din dreapta Level. În interior pentru nivelul expresiei tastăm Tank_1_Level (figura 207).

Figura 207 – Proprietăţile de umplere pentru un bitmap

De remarcat că pentru direcţia de umplere am ales săgeata în sus (deci umplerea

tancului se va face natural de jos în sus). În final tastăm OK. În continuare amplasăm o etichetă pe tanc. Pentru aceasta luăm textul Pump 1 şi-l

copiem anplasându-l peste tancul verde. Apoi dublu click pe noul text şi stabilim proprietăţile ca în figura 208. La parametrul text introducem Tank 1, apoi tastăm OK.

Figura 208 – Proprietăţile unui text

Avem nevoie de o valoare numerică ce să fie citită din proces şi să reprezinte nivelul de umplere a tancului. Din cutia cu unelte alegem iconul ce reprezintă un dreptunghi (figura 209) şi desenăm un un dreptunghi suprapus peste tancul verde (figura 210).


Figura 209 – Simbol dreptunghi Figura 210 – Desenarea unui dreptunghi

În setarea culorilor dreptunghiului trebuie să se aibă în vedere stabilirea unui contrast între foreground şi background. În plus să nu se uite de culoarea gri care va apărea şi ea pe fundal. Deci alegem proprietăţi ca cele din figura 211.

Figura 211 – Alegerea culorilor unui dreptunghi

Nu ne mulţumim cu culorile proprietăţile generale, alegem din meniul din partea dreapta 3D Effects şi având efectul Lowered pentru adâncimea 1 stabilim cele două culori Highlinght alb şi Lowlight gri ca în figura 212, apoi OK.

Figura 212 – Efecte 3D pentru un dreptunghi


Acest dreptunghi este numai un support pentru valoarea numerică pe care dorim să o afişăm. Următorul pas este alegerea icon-ului numeric (conform figurii 213).

Figura 213 – Alegerea unui control numeric Odată ales controlul numeric îl amplasăm în interiorul dreptunghiului amplasat pe

tancul verde (figura 214).

Figura 214 – Amplasarea controlui numeric

Pentru acest control numeric mai avem nevoie de alegerea unor proprietăţi. Facem dublu click pe control şi în panelul deschis alegem la parametrul Appearence respectiv Display Value un control de tip text ataşat tagului Tank_1_Level şi care are formatul din 3 cifre plus o zecimală ca în figura 215.

Figura 215 – Formatul controlui numeric

La Appearence şi General alegem fonturi şi un aliniament central (vezi figura 216).


Figura 216 – Proprietăţile controlui numeric

88..33 CCoonnttrroolluull ttaagguurriilloorr oovveerrrriiddee Acum vom adăuga două butoane pentru activarea şi dezactivarea metodei prin

extensiei override. Ne reintoarcem la cutia cu unelte şi alegem un buton pe care îl desenăm deasupta tancului 1 (figura 217).

Figura 217 – Alegerea simbolului buton

Stabilim caracteristicile butonului conform figurii 218 cu specificarea că tastăm textul Override.

Figura 218 – Proprietăţile simbolului buton


Acum vom proceda altfel decât în cazul butonului On/Off. Vom folosi două butoane diferite pentru fiecare din cele două situaţii. Vom ascunde unul dintre butoane în funcţie de metoda de override. La butonul anterior la parametrul Input sus şi Touch la dreapta la acţiunea Up vom introduce comanda: Tank_1_Level.OverrideMode=1 (figura 219).

Figura 219 – Acţiuni de efectuat la apăsarea butonului

Încă un parametru trebuie stabilit la meniul din dreapta Visibility şi anume când este ascuns butonul, atunci când Tank_1_Level.OverrideMode=1 (figura 220). În final click OK.

Figura 220 – Ascunderea butonului

Acum repetăm procedura, dublând butonul Override pe care îl plasăm peste butonul original (figura 221).

Figura 221 – Dublarea butonului Figura 222 –Butoane suprapuse

Facem dublu click pe noul buton şi-i stabilim proprietăţile conform figurii 223. De data

asta textul butonului va fi Stop Override.


Figura 223 – Proprietăţile butonului dublat

După aceste modificări butoanele suprapuse vor arăta ca în figura 222. Pentru al doilea buton condiţiile sunt analoage cu butonul 1, dar cu valoarea 0 în loc

de 1. Deci la tagul Visibility din meniul vertical vom avea condiţia de ascundere a butonului cea prezentată în figura 224.

Figura 224 – Condiţia de vizibilitate pentru butonul dublat

La meniul Input sus şi Touch la dreapta tastăm acţiunea ce se desfăşoară cănd se

ridică mouse-ul după ce s-a apăsat acest buton, acţiune prezentată la Up Command în figura 225.

Figura 225 – Acţiune pentru butonul dublat


Prin cele două butoane alternative şi prin ascunderea reciprocă a acestora, ne-am asigurat condiţii pentru comutarea, în funcţie de modul override stabilit, pentru afişarea valorilor nivelului în tanc.

Pentru modul override avem nevoie de setarea unei valori. Pentru aceasta vom mai crea o valoare numerică în ecran pe care o vom amplasa lîngă butonul Override.

Deci revenim la cutia cu unelte şi alegem valoare numerică (figura 226).

Figura 226 – Alegere valoare numerică

Facem dublu click pe aceasta şi îi stabilim un font şi parametrii de stil conform figurii 227, apoi facem click pe Apply.

Figura 227 – Parametri pentru control cu valoare numerică

Vrem ca utilizatorul să poată seta o valoare override numai când modul override este

activ. În acest fel vom menţine valoarea de override ascunsă când modul override nu va fi activ. Pentru acest deziderat selectăm Visibility din meniul din dreapta şi impunem condiţia de ascundere conform figurii 228.

Figura 228 – Condiţia de vizibilitate pentru controlul valoare numerică


Alegem parametrul Display Value din meniul din dreapta şi asociem parametrul cu

tagul Tank_1_Level. Formatul de afişare conţine 2 cifre, un punct zecimal şi o 2 cifre după virgulă (figura 229). În final facem click pe Apply.

Figura 229 – Parametrii de afişat pentru controlul numeric

Vom utiliza acest control numeric ca un câmp de intrare pentru setarea valorii override când modul override este activ. Pentru aceasta alegem din parametrii din meniul de sus pe Input, iar în partea dreaptă Keyboard Commands.

Apăsăm butonul Add şi tastăm #####ENTER drept valoare la parametrul Key sequence. Prin acest parametru permitem utilizatorului să introducă un numar de 5 cifre (se poate în combinaţia de cinci cifre să apară şi punctul zecimal pe oricare dintre poziţii).

În final la Command expresion tastăm: Tank_1_Level.Override.V=arg1 precum în figura 230. Extensia .Override permite să avem acces la valoarea override (.V) pe care o setăm la arg1 (adică valoarea pe care o dă operatorul de la tastatură).

În final facem click pe OK.

Figura 230 – Legătura dintre control şi modul de reprezentare override

Pentru ca valoarea numerică să fie mai frumos prezentată pe ecran procedăm astfel: Din cutia cu unelte alegem din nou un dreptunghi (figura 231).


Figura 231 – Dreptunghi pentru încadrarea valorii numerice

Selectăm o nuanţă de gri pentru bordurile dreptunghiului, iar culoarea de fill va fi albastru deschis (vezi figura 232).

Figura 232 – Dreptunghi cu borduri Mai avem de stabilit câţiva parametri la acest control. Pentru început condiţii de

aparenţă (figura 233). Parametrul Corner Radius face colţurile dreptunghiului rotunjite.

Figura 233 – Proprietăţi ale controlului dreptunghi

În continuare condiţia de vizibilitate este atunci cand modul override este activ (figura

234). În final tastăm OK.


Figura 234 – Ascunderea controlului dreptunghi

Deci să vedem cum mai arată tancul nostru după ce am realizat toţi paşii menţionaţi

anterior (figura 235).

Figura 235 – Combinaţia de controale create pentru override

Este momentul să nu uităm ca proiectul trebuie salvat. Deci click pe butonul Save cu

icon .

88..44 VVeerriiffiiccaarree îînn eexxeeccuuţţiiee aa ttaagguurriilloorr oovveerrrriiddee Cu proiectul editat conform capitolelor anterioare îl lansăm în execuţie. Pentru aceasta

facem click pe icon pentru compilarea şi execuţia proiectului.

Ajungând în pagina noastră mutăm sliderul din stânga tancului pentru a seta o valoare pentru indicarea nivelului tancului. Când se trage de slider, atât valoarea numerică a nivelului cât şi procentul de umplere se modifică. Valoarea numerică afişată se va schimba pe ultima valoare indicată (vezi figura 236).

Figura 236 – Nivelul tancului modificat în execuţie


Apăsăm pe butonul Override. Ca efect observăm că butonul Override a fost înlocuit cu

butonul Stop Override, iar valoarea override din dreapta a apărut pe ecran. Acum valoarea câmpului de intrare citeşte aceeaşi valoare cu cea care apare pe ecran.

Cât timp modul override este activat, sliderul nu mai are efect. Va avea efect din nou dacă se opreşte acest mod de reprezentare (figura 237).

Figura 237 – Nivelul tancului în mod override

Acum faceţi click pe cîmpul override din stânga sus, introduceţi o valore şi tastaţi

Enter. Amândouă indicatoarele de nivel vor reprezenta valoarea Override, în concordanţă cu numărul afişat pe ecran. Când se face click pe butonul Stop Override, se va vedea cum nivelul revine la valoarea din câmp (cea controlată de slider - figura 236).

De fiecare dată când activaţi modul override se va observa un efect de tremurare pe elementele grafice de la tanc. Acest mod este o reprezentare implicită a modului override şi care are ca scop să-i dea utilizatorului un indiciu că echipamentul lucrează în acest mod. De altfel acest mod de reprezentare este similar cu indicatorul ce indică o comunicaţie proastă. Pentru exerciţiu vom modifica această setare implicită şi vom avea propria reprezentare pentrru modul override.

Ne reintoarcem în Graphic Builder de unde alegem Computer setup Editor.

Figura 238 – Selectare Computer Setup Editor

Se încarcă un ecran similar cu cel din figura 239.


Figura 239 – Computer Setup Editor

Ne concentrăm pe partea din stânga jos (zona Sector) şi tastăm: Page la zona Section,

apoi OverrideDitheringColor la Parameter şi -1 la Value (conform figurii 240).

Figura 240 – Anularea efectului de tremurare la override

Prin stabilirea valorii pe -1 efectul de tremurare este anulat. Prin sectiunea Page ne

asigurăm că acestă anulare are efect asupra tuturor controalelor din această pagină. Tastăm Ctrl+S pentru a salva modificările efectuate şi a închide Computer Setup

Editor. Totuşi avem nevoie de un efect vizual clar pentru a ştii că suntem în modul override. Deci ne reintoarem la cutia cu unelte şi alegem un text să-l reprezentăm (figura 241).

Figura 241 – Alegerea unui text

Alegem să scriem cu litere mari OVERRIDE ACTIVE pe o culoare vizibilă, cam ca cele din figura 242.


Figura 242 – Un text explicit peste tanc Pentru alegerea parametrilor textului (bold, 18, scris cu roşu) procedăm ca în figura

243.

Figura 243 – Un text bolduit peste tanc

Acest text trebuie să apară numai când modul override este activ, deci la parametrul

din dreapta Visibility punem condiţia din figura 244. Deci el se ascunde când modul override este 0. În final OK pentru aplicarea modificărilor.

Figura 244 – Condiţia de vizibilitate


Suntem aproape de final. Mai avem de creat o legătură vizuală între indicatorul OVERRIDE ACTIVE şi câmpul cu valoarea de intrare. Acest efect il stabilim prin aceeaşi culoare pe care o setăm pentru câmpul cu valoarea override de intrare (figura 245).

Figura 245 – Legătură de conectare prin aceeaşi culoare

Acum suntem mulţumiţi facem click pe butonul pentru salvare şi click pe butonul

pentru lansare în execuţie.

În urma tuturor activităţilor efectuale, respectând paşii din program pagina noastră grafică va arăta ca în figura 246.

Figura 246 – Programul realizat


Bibliografie

1) Introduction to Vijeo Citect – Simon Rooke Edition 10/2012 – Version 4.0

2) Vijeo Citect - Quickstart Tutorial V7.20 - Edition 05/2011

3) Vijeo Citect: SCADA - Supervisory Control And Data Acquisition (presentation/references) - Edition 07/2012 - 36400-EN – Version 4.0

4) Schneider Global Library http://www.global-download.schneider- electric.com/RepositorySchneider/Index.nsf/DisplayProductDocumentation?OpenAgent&L=EN&App=Schneider&p=1500&c=60,61,63,64,65,303,307

5) Vijeo Citect Configuration Training Manual En – VJC 1093 10-02-00

6) Vijeo Citect CICODE Training Manual En – VJC 1093 20-02-00

7) Vijeo Citect Customisation Training Manual En - VJC 1093 70-02-00

8) Vijeo Citect Diagnostics and Troubleshooting Manual En - VJC 1093 90-02-00

Documents

Material suport pentru stagii de practica in domeniul ... · Fiecare sistem Vijeo Citect trebuie să aibă cel puțin un cluster definit, cu adrese de reţea conexe și cu rolurile