Embed Size (px)
Citation preview
De acelagi autor
Chemare din tdrhmul morfii
O crimdla case mari
Spionul care a ie;it din iocRdzboiul in oglindd
Un ord;el in Germania
Amantul naiv Si sentimental
Chrtifa
Premiantul
Oamenii lui SmileY
Micu{a tobo;dreasd
Un spion desdvdr;it
CasaRusia
Tainicul Pelerin
ManagerulnoPlii
Iocul
Omul nostrui, din Panama
Single 6 Single
Grddinarul constant
Cdntecdl misiunii
Cel mai vdnlqt om din lume
Genul nostiu de trdddtor
[Jn adevdr delicat
Tunelul cu Porumbei
JouN rB Cennf
PRIETENIEABSOTUTA
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomAniei
CARRE, JOHN 1E
Prietenie absolut[ / John Le Carr6. - Bucureqti : RAO Distribufie' 20 1 8
ISBN 978-606-8905-05-1
821.1 1 1
RAO Distribulie
Str. Birglului, nr. 9-11, sector 1, Bucure$ti, Rominia
www.raobooks.com
wwwrao.ro
]OHN LE CARRE
Absolute Friends
Copyright o 2003 bY David Cornwell
Toate drePturile rezervate
Traducere din limba engleze $i note
GABRIEL STOIAN
@ RAO Distribu\ie,2016
Pentru versiunea in limba romini
2018
ISBN 978-606-890s-05- 1
CAPITOLUL UNU
in ziua in care soarta s-a intors impotriva lui 9i gi-a cerutobolul, Ted Mundy purta cu oarece m6ndrie un melon gi selegdna precar pe o tribune improvizati intr-unul dintre caste-lele construite in Bavaria de Ludwig, ,,Regele Nebun'. Nu eraun melon clasic, ci mai curAnd o pilirie dintre acelea purtatede Stan gi Bran, nefiind cumperate de la Savile Rowl. in ciudadrapelului Albionului2, brodat cu m5tase orientali pe buzuna-rul pentru batistl al hainei destul de ponosite, din tweed, nuarita ca o pillrie purtatl in Anglia. Eticheta, pdtati de grisimegi aflati pe banda interioari, suslinea c[ producdtoare erafirma Steinmatzky & Sons din Viena.
$i intrucAt piliria nu-i aparlinea - dupi cum se gribea el sdle explice tuturor persoanelor necunoscute care aveau ne$ansas6-i iasl in cale, de preferinld femei, acestea cdzdnd praditnem[rginitei lui inclina{ii spre conversalie -, ea nu putea consti-tui un obiect de vestimentalie capabil se sugereze airtocritica.
- Doamni, aceasta este o pdldrie de serviciu, linea el sdprecizeze, cerindu-gi iertare intr-o mie de cuvinte - o adevi-rati sceneti pe care o stipAnea la perfecliune. Este o piesi demare valoare istoricl, incredin{ati mie de genera}ii intregi defogti delinitori ai acestei funclii - erudifi riticitori, poe]i, visi-tori, oameni ai bisericii -, precum gi de alli nitdrii care l-auslujit cu supugenie pe regretatul rege Ludwig - ha-hal
1 Lanl de magazine de lux, in materie de imbrdcdminte, electronice etc. (n.tr.)2 Denumire datd in Antichitate Marii Britanii (pe at wci Britannia) datorititfalezelor sale albe. (n.red)
6 IOHN LE CARRE
Acel ha-ha era' pesemne, un soi de recul carc il azvdrlea
inapoi, spre copiliria petrecutd intre oameni ai armelor''-,tgaaar,
stimata doamni, care ar fi alternativa' dacl-mi
pot permite si vi intreb? Doar nu ii veli cere unui englez pur-
,ange ta linir umbrela ca un ghid de origine )aponezl' corect?
Aicicu siguran![ nu, mai ales in Bavaria, fereasci Dumnezeu'
$i in nicirin cazlamaipufin de o suti de kilometri de locul in
.ur. ,.o*prrl nostru Neville Chamberlain a incheiat pactul cu
diavolull infelege{i,scumpi doamni?
Iar dacapulfcul lui, cum se intAmpla de cele mai multe ori'
era alcituit din femei prea frumoase 9i tinere ca si fi a$zit de
Neville Chamberlain sau si-qi dea seama la care diavol fbcea
el trimitere, atunci, intr-un acces de generozitate' englezul -bine-crescut - le punea la dispozilie versiunea Pentru incepi-
tori a ruqinosului Acord de la Miinchen din 1938' in prezentarea
ciruia nu se sfia s[ remarce modul in care iubita monarhie
britanici, Pentru a nu mai aduce vorba qi de aristocralie' 9i de
Partidul Conservator, a acceptat, practic, orice condilie impusi
de Hitler, doar pentru a evita rizboiul
- Conducerea Marii Britanii, ingroziti de bolEevism' inle-
Iegefi, constat[ el, in stilul telegrafic qi amalgamat care' la fel ca
Ei"acnlha-ha!,i1 copleqeqte cAnd se trezeqte in plin avint' Marea
putere in devenire, America, procedeazdidentic' Toyi' dar tofi'
ior.u., si-l asmuti pe Hitler impotriva Pericolului Roqu'
Modul in care, in ochii germanilor, Neville Chamberlain gi-a
strins umbrela rdmine, phnd in ziua de azi' scumpd doamnd'
ruginoasa ingiduinli a britanicilor fali de Dragul nostru
fAirer,pe nutek siu adevlrat Adolf Hitler' Credefi-mi ci'rro.besc
serios cAnd spun ciin aceastd lard' ca engJez' ptefet str
stau in ploaie {hr[ a folosi umbrela' $i totuqi' rltt de asta vd
afla1i aiii, nu-i aqa? Ali venit si vizitali castelul preferat al lui
Ludwig cel Nebun, nu s[ ascultali bdiguielile unui individ
.r.rrrf.iit despre Neville Chamberlain' Poftim? Aud? A' plSce-
rea e de puri"u mea, doamnd - iar in acest punct iqi scoate
pll[ria de clovn, parci autoironizdLndu-se' l[sind astfel si se
vadi o bucll rebela de pir pe jumltate incirun]it' care ii sti pe
Prietenie absoluti 7
frunte gi scapi din strAnsoarea piliriei precum un'ogar care
este eliberat pentru a {iEni in cursi - Ted Mundy, misclrici laCurtea lui Ludwig, Ia dispozilia dumneavoastrl.
Si ce cred oare acegti clienli - saufraieri, cum preferd sd-inumeasci operatorii britanici de turism - dacd posedl cumvacapacitatea de a gAndi? Cine este pentru ei acest Ted Mundy,dacd nu o amintire trecitoare? Un soi de artist comic, evident.Un ratat intr-un domeniu sau altul - un bufon profesionist deorigine englezi, care poarti melon gi se afiqeazl cu steagulAlbionului, bun la toate pentru toli, dar siegi nu-qi este de niciunfolos, avind cel pulin cincizeci de ani, un tip cumsecade altfel,dar in care tot n-ag avea incredere si-l las singur cu fiici-mea. Iarridurile acelea verticale de deasupra sprdncenelor, ca nigte tiie-turi fine ficute de bisturiu, ar putea sugera furia, dar la fel de binegi cogmaruri. Acesta e Ted Mundy, ghid turistic.
Mai sunt trei minute OUrr r.t"., dupi-amiaza, spre sfAr-git de mai, ora la care vrmeazd a incepe ultimul tur al zilei.Aerul a devenit ricoros, iar soarele roqiatic coboari, parciascunzAndu-se, intre fagii tineri. Ca un cosaq gigantic, TedMundy sti cocolat pe balcon, cu genunchii ridicali gi piliriatrasl pe ochi, pentru a gi-i feri de strilucirea ultimelor raze ale
soarelui. Frunziregte un exemplar morfolit din SilddeutscheZeitung pe care il flne rulat ca pe un ciolan intr-un buzunarinterior al hainei, special pentru asemenea momente de res'piro dintre grupuri. Oficial, rizboiul din Irak s-a incheiat cumai bine de o luni in urmi. Mundy, adversar neclintit al aces-
tui rizboi, trece in revisti articolele mai pulin importante:prim-ministrul Tony Blair va intreprinde o cilltorie in Kuwaitpentru a adresa mullumiri poporului kuwaitian pentru coope-rarea in conflictul incheiat recent cu un succes militar.
- Hmm, zice Mundy cam tare gi incruntindu-se.In cursul turneului sdu, domnul Blair va face o scurti escali
in Irak. Accentul se va pune pe reconstruclie, nu pe aspectultriumfal al problemei,
8 IOHN LE CARRE
- Sper cdaqa se Ya intALmpla, mormiie Mundy' iritat' iar
incruntarea i se adAnceqte.
Domnul Blair nici nu se indoieqte ci armele de distrugere
in masl de]inute de Irak vor fi descoperite foarte curAnd'
Rumsfeld, ministrul apiririi al SUA, crede c[ irakienii le-au
distrus inainte de izbucnirea rlzboiului'
- Pii, de ce nu v5 puneli de acord, nitiriilor? bolboro-
segte Mundy.PAn[ acum, ca de obicei, ziua lui a fost complicati 9i impre-
vizibili. La ora gase fix se ridici din patul Pe care il imparte cu
tAnlra turcoaici pe care o cheami Zara' Pornegte in vArful
picioarelor pe coridor ca s6-l trezeasci pe fiul lui de unsPrezece
ani, Mustafa, care trebuie si se spele pe dinli' si-gi rosteasc[
rugiciunea de dimineald,, s[ ia dejunul alcltuit din pdine' mls-
lin"e gi ciocolati tartinabili, pe care Mundy l-a pregitit deja'
Toate acestea se desfbgoarl pe furiq' Zatahrcteazd in ultimul
schimb la o cafenea care serveqte kebab, situatl in apropiere de
gara principall din Miinchen, qi nu trebuie ttezltit' cu niciun
."t ip. b. cAnd a inceput si lucreze de noapte, soseqte acasi in jur
de ora trei dimineala, adusl de un taximetrist amabil de origine
kurdl, care locuieqte in acelagi bloc' Ritualul musulman trebuie
s[-i ingiduie Zarei s|'rosteasci o scurtl rugiciune inainte de
rasaritirl soarelui qi s6 se bucure de opt ore de somn sinitos'
fiindcl trebuie sd, se odihneasci. Ziua lui Mustafa incepe insi la
ora Eapte, tot cu o rugiciune. Mundy 9i Mustafa s-au vizut silili
sa-gi folos.ascl toati puterea de convingere ca si o asigure pe
Zaia ci, Mundy e in stare s[ supravegheze rugiciunea lui
Mustafa, pentru ca ea s[-qi continue somnul netulburati'
Mustafa e un copil tlcut, discret ca un pisoi, cu pir negru 9i des'
ochi ciprui Ei speriali 9i voce spartl, greu de controlat'
Pornind din apartament - o cutie sordidi din beton igra-
sios qi cu firele eleitrice in exteriorul clidirii -' Mundy 9i biia-
tul traverseazi un teren viran ptn[ Ia sta]ia de autobuz ai c[rei
pere{i sunt acoperi}i de graffiti, majoritatea triviale' Blocul este
.."u .. in prezent se cheami un sat etnic: kurzi' yemenili Ei
turci locuiesc in el claie peste grlmadl' in sta]ie se adunaserl
Prietenie absoluti 9
deja qi alli copii, unii inso{i}i de mame, allii singuri. Mundyl-arputea llsa pe Mustafa alituri de acegtia, insl preferi si-l con-duci pAni la qcoali pentru a-i strAnge mAna la poartd, uneorichiar sirutAndu-l, cu un aer {eapin, pe ambii obraji. in momen-tele mai dificile ale existenlei lui, inainte ca Mundy si apari invia{a sa, Mustafa a avut de indurat tot felul de umilin}e qi a triitde multe ori cu spaima in suflet. De aceea trebuie sd-gi recapetetreptat increderea in viali.
La pagii uriagi pe care ii face, drumul de la gcoali pAni laapartament ii ia lui Mundy douizeci de minute. intorcdndu-seacasi, triieqte un sentiment straniu: o parte din el speri caZarasi doarmi inc5, iar cealalti jumitate iEi doreqte ca ea sd se fitrezit gi si faci dragoste cu el, la inceput semiadormitd, apoi dince ln ce mai pitimagi; apoi el va sdri in bltrdiorul Volkswagenbroscufi gi va intra in traficul spre sud, conducAnd mai bine deo ori, pentru a ajunge la locul de munci din Linderhof.
Deplasarea este enervanti, dar necesard. in urmi cu un an,cei trei membri ai actualei familii igi triiau, independent, pro-pria disperare. Acum au ajuns o forli de lupt[, avAnd inten]ia de
a-gi croi impreuni o via{[ mai bund. Felul in care s-a petrecutacest miracol constituie o adevlrati poveste, pe care Mundy gi-oamintegte ori de cAte ori traficul ameninfi. si-l innebuneasci.
Ajuns la capltul puterilor.
$i nu pentru prima oari.Practic, pus pe fugi.Egon, partenerul lui de afaceri gi coproprietar al afacerii lor
care abia supravieluia, Academia de Englezi Profesionali, a fugitcu mai tot ce era de valoare. Mundy s-a vlzut nevoit s-o gteargienglezegte din Heidelberg la miez de noapte cu ceea ce a pututingrlmidi in Volkswagen plus 704 euro in bancnote de valoaremici, pe care Egon, neglijent qi gribit, a uitat si-i fure din seif.
Sosit la Mtinchen in zori de zi, alisat magina, cu pI[cufelede inmatriculare de Heidelberg, intr-un coll discret dintr-oparcare etajati, in eventualitatea in care creditorii lui puseserisechestru gi pe aceasta. Apoi a procedat exact cum a f[cutmereu cAnd s-a simlit incollit de soarti: a umblat pe jos.
10 IOHN LE CARRE
Iar pentru ci toati viala, din motive ce gi-ar putea avea ori-
ginea in frageda lui copillrie, a manifestat o atrac{ie naturall
iitre diversitatea etnici, picioarele il duc aproape ffrI s[-qi dea
seama tocmai pe o stradi plini de magazine 9i cafenele turceqti,
unde totul abia incepe s[ prind[ vial6. Ziaa e insoriti, lui i s-a
ficut foame, aqa c[ alege o cafenea la intimplare, igi lasi cu grijitrupul degirat pe un scaun din plastic ce tefuzl si stea locului
pe pavajul vdlurit gi ii cere chelnerului o cafea turceascl mare,
potrivit de dulce qi doui chifle cu mac unse cu gem 9i unl Nici
n-a apucat s[ mugte din prima chifll, ci o femeie tAniri se
agaz[ pe scaunul de allturi 9i, acoperindu-Ei gura pe jumitate
.,, pui*u, il intreabi, intr-o german|bavareztr, stilciti de
accentul turcesc, dacl n-ar vrea si se culce cu ea pe bani'
AvAnd spre treizeci de ani, Zataeste tulburitor 9i imposibil
de frumoasi. Poartd o bluzi sublire 9i sutien negru, la care se
adaugi o fusti neagrl cam s[ricu]6, care ii lasi pulpele aproape
goale. E primejdios de supli. inqelAndu-se, Mundy presupune
ie e vorba de droguri. Apoi, spre ruqinea pe care a simlit-o ulte-
rior, se simte tentat, chiar mai mult decit e dispus si recunoasci,
si accepte oferta ei. E nedormit, ffri slujbn, n-a avut nicio
femeie de o grimadi de weme 9i a rlmas aProape ftrl bani'
CAnd se uitl insi mai atent la tAndra cu care ar fi gata si se
culce, igi di seama nu numai de cumplita disperare 9i de inteli-
genla ce i se citesc in ochi, dar 9i de lipsa de incredere in propri-
ile for1e, astfel ci se rizgdndeqte qi, in schimb, ii oferi un mic
dejun, pe care ea il accepti temltoare, pundnd insl condifia sl
ducl jumitate din porlie acasl, pentru mama ei, bolnavl'
Simlindu-se extrem de recunoscltor sd se apropie de o alte
fiinliL umani care a ajuns la ananghie, Mundy are o propunere
gi mai bunl: ea s[ mlnAnce tot, apoi vor cumplra impreuni
m6ncare pentru mama ei de la unul dintre magazinele pentru
musulmani care ticsesc strada'
Ea il ascultl fhr[ si trideze nicio triire, rlmAnind cu ochii
plecali. Simlind parcl la unison cu ea, Mundy blnuieqte ci ea se
intreabi dacd a dat peste un nebun sau peste vreun excentric' El
se chinuiegte si nu pari niciuna, nici alta, numai cd, bineinples'
Prietenie absolutd 1l
equeazi lamentabil. Cu un gest care lui ii merge drept Ia inimi,Zaratrage mAncarea cu ambele miini spre partea ei de masi,pentru ca nu cumva el si se rizgdndeascl gi sd o ia inapoi.
in timp ce face asta,Zaraiqi ia mAna de Ia gura ce-i rimd-sese deschis5. Cei patru din{i din fa}i ii sunt retezali de la ridi.cin5. in vreme ce ea minincd, Mundy priveqte cercetitor de-alungul strizii, ciutAnd din ochi peqtele ei. Se pare ci nu are asa
ceva. Probabil ci a ajuns sclavi a cafenelei. Nu-gi di inci seamade asta, dar instinctul ii spune si o protejeze. Cdnd se ridici slplece,Zara se limuregte cI nu-i ajunge lui Mundy nici pini laumlr, motiv pentru care, oarecum speriati, se indepirteazi deel. Mundy adoptd o pozilie ugor adusi de spate, d4r ea pis-treazi distanfa, temitoare. Ea a devenit insi prima griji a luiMundy. Problemele lui personale sunt neinsemnate in compa-ratie cu necazurile tinerei. La rugimintea ei precipitati, dinmagazinul pentru musulmani cumpdrd o bucati de carne demiel, ceai de mere, cuqcug, miere, legume, halva gi o tabletiuriagi de ciocolatl Toblerone care e la oferti speciali.
- Dar cdte mame ai, de fapt? o intreabi el amuzat, deqigluma lui nu e impirtlqitd de Zara.
intimp ce face cump[riturile, ea continui si rImAni incor-dat[ gi suspect de t[cut[, tocmindu-se in turceEte, ducAndmereu mina Ia gurl cAnd vorbeqte, apoi impungAnd cu degetulspre fructe - nu acela, celilalt. Iu[eala qi priceperea cu care cal-culeazi il impresioneazd profund pe Mundy. Se simte in stare demulte lucruri, dar nu sI negocieze. CAnd incearci sI duci saco-gele cu toate cumplrdturile - au ajuns si fie deja doui, ambeledestul de grele -, ea i le smulge din minl cu gesturi speriate.
- Vrei si te culci cu mine? il intreabi ea gribiti, semn cigi-a pierdut ribdarea, dupi ce se asiguri c[ sacoqele i-au rimasin mAini.
Mesajul ei e fbri echivoc: ,,Ai plltit pentru mine, aga ci s-ofacem gi lasS-ml in pace!"
- Nu, rlspunde el.
- Dar ce vrei?
- Si te conduc aiasi.
12 JOHN LE CARRE
Ea clatini din cap cu indArjire.
- Nu acasd. Hotel.
EI incearci s[-i explice cd are intenlii mai curAnd amicale
decAt sexuale, dar ea e prea obositi ca s[-l asculte gi incepe slplAngn fhri ca expresia de pe chip si i se schimbe.
El alege o alti cafenea gi se agazi amAndoi la o masi. La-
crimile continu[ s5-i curgi pe obraji, dar ea nu le ia in seami.
EI o indeamnd si vorbeascl despre sine, iar ea se supune fhrisi manifeste vreun interes deosebit fali de subiect. S-ar pirea
c[ nimic n-o mai inhibl. E o fati de la farl, din cAmpia Adana,
cea mai mare fiici a unor ![rani, ii destiinuiegte ea intr-o ger-
mani govdielnic[, in tot acest timp rdm1nAnd cu privirea afin-
titi spre masi. Tatll a promis ci o di in cisltorie fiului unui
liran din vecini. Bliatul era considerat un geniu in comPutere,
care cAgtigi bine in Germania. CAnd el a venit in vizrtd'lafami-
Iia din Adana, au fhcut nunta conform tradiliei, cele doui gos-
podlrii s-au unit, iar Zara a plecat cu solul ei la Mtinchen,
unde a constatat ci el nu era nici pe departe mare geniu in
computere, ci un bandit inarmat, aflat mereu pe drumuri. El
avea douizeci gi patru de ani, ea, $aptesprezece, 9i aqtepta deja
un copil.
- Ficea parte dintr-o bandi, afirmi ea fbri ocoliEuri. Toli
biielii erau niqte ticilogi. Nebuni. Furau maqini, vindeau dro-
guri, stiteau pe lingl cluburi de noapte 9i trimiteau la produs
prostituate. Numai lucruri rele. Acum e in inchisoare. Dacir
n-ar fi acolo, fralii mei l-ar ucide.
Sopl ii fusese inchis in urmi cu noui luni, dar mai aPucase
si-qi inspiiminte de moarte copilul gi s[-i spargl dinlii so]iei
inainte de a fi ridicat de polilie. Fusese condamnat la gapte ani,
la care se adlugau gi alte acuza{ii, ce urmau a fi probate. Unul
dintre membrii bandei devenise martor al poliliei. in timp ce
merg prin oraq, istorisirea ei continui, ca o revirsare mono-
toni, ba in germanl, ba in frAnturi de turci, atunci cdnd cunog-
tinlele de germani n-o ajut6. Exist[ momente in care Mundy
se intreabi daci mai e siguri ci el merge al[turi de ea. Mustafa,
spune ea, cand el o intreabi cum il cheami pe bliat. Ea nu l-a
Prietenie absolut[ 13
intrebat incd nimic despre el. Continui si care sacoqele, iar el
nu a mai fXcut nicio incercare de a o ajuta. Zarapoartdmfugelealbastre, si el igi aduce aminte, ca prin vis, dintr-o vial6 aproapeuitat6, ci pentru musulmanii superstifiogi mirgelele de acea
culoare feresc de deochi. Ea iqi trage nasul, dar lacrimile au
incetat sd i se rostogoleasci pe fali. Mundy crede ci igi im-pune si arate mai binedispusi inainte de a se intAlni cu cinevacare nu trebuie sI gtie c[ a plAns. Se afll in zona de vest aMiinchenului, care nu se compari nicidecum cu elegantul siuomolog londonezl: clidiri cu apartamente siricdcioase, con-struite inainte de rlzboi, vopsite in culori terne; rufe spilateatArni la geamuri, iar copiii se joaci pe cdte un petic de iarbd
vegtejiti. Un bliat ii vede apropiindu-se, brusc se desparte de
prieteni, ridicl o piatrl qi inainteazi amenin{ltor spre ei. Zarastrigi la el in turce;te.
- Ce vrei? r[cnegte copilul.* O bucati de ciocolati din porlia ta de Toblerone,
Mustafa, ii rispunde Mundy.Biiatul se holbeazi la el, vorbegte din nou cu mama, apoi
mai inainteazi pulin, rimAnAnd cu piatra in mAna dreaptl, intimp ce cotrobiiegte cu stAnga intr-o sacog[. Ca qi mama lui, e
slibinog, cu ochii adincili in orbite. Tot asemenea ei, pare sinu se exteriorizeze mai deloc.
- Si o ceagcl de ceai de mere, adaug[ Mundy. impreuni cutine qi amicii tdi.
Condugi de Mustafa, care a preluat sacoqele, 9i sub escortaa trei biie{i robugti, cu ochii negri, Mundy o urmeazi pe Zarape scirile mizere pini la etajul trei. Ajung la o ugd dublatl cutabl[ de o]el, Mustafa se scotocegte prin buzunarul cimiqii gi,
cu un aer de mare senior, scoate o cheie aflati pe un lan!. Intrdprimul, insotit de prieteni. Zara plgegte induntru abia dupiaceea. Mundy agteaptl si fie poftit.
I Aluzie la West End, zoni situatl intre Hyde Park qi Charing Cross, renu-miti pentru magazine de modi, teatre, restaurante gi regedin[e scumpe incartierele Soho 9i Mafair. (n.tr.)
14 IOHN LE CARRE
- Te rog sl intri, il anunll Mustafa, exprimAndu-se corect in
germana vorbitl in Bavaria. Eqti bine-venit. Dar daci te atingi
de mama, o si te omorArn * * *
in urmitoar ele zece slptimini, Mundy s-a chinuit sI
doarmi pe canapeaua extensibili a lui Mustafa, aflat[ in camera
de zi, cu picioarele at6rnAndu-i afari din pat, iar Mustafa a dor-
mit cu mama lui, avind pregitite o batl de baseball, pentru
cazul in care Mundy ar incerca vreo prostie. La inceput, Mustafa
refuzi si mai meargl la gcoal[, aga ci Mundy il duce la gridina
zoologici qi tot bate mingea cu el pe iarba ofiliti, in lreme ce
Zara std acasl 9i trece printr-o stare de convalescen]i - aga
speri Mundy. incetul cu incetul, igi asumi rolul de tat[ al unui
copil musulman gi de paznic platonic al unei femei traumati-
,ut , rur" suferi de ruqinea ce-gi are cauza in credinfa ei religi-
oas[. La inceput aritAndu-se binuitori fa]i de englezul deqirat
care parci rAde prea mult, apoi incep treptat si-l accepte, in
vreme ce Mundy, pe de alti parte, face tot ce poate pentru a
Eterge reputaliaZateide colonialistl detestati a ![rii sale' Drept
fonJuri, ie slujesc de ce-a mai rimas din cei gapte sute de euro Ei
de suma derizorie pe carcZaraoprimeqte din partea familiei qi
de la asiguririle sociale din Germania' Ei ii place sI giteasci
spre seari, iar Mundy face pe ajutorul de bucltar' La inceput' ea
,. op.rn., apoi, cu mare greutate, accepti. Pregitirea mesei
impieunl devine principalul eveniment al zilei' Pulinele
momente in care ea igi inglduie si rAdi sunt ca niqte daruri
dumnezeiegti pentru el, in ciuda dinfilor ei spar]i' Ambilia ei de
o via{[, afli el, este de a urma o gcoali de asistente medicale'
Vine qi dimineala in care Mustafa anun
