MANUAL PENTRU EVALUAREAEX-ANTE A IMPACTULUI

POLITICILOR EDUCAŢIONALE

MANUAL PENTRU EVALUAREAEX-ANTE A IMPACTULUI

POLITICILOR EDUCAŢIONALE

Noiembrie 2009

Proiect finanţat deUNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEISecretariatul General

al Guvernului

Număr proiect:

EditorAdresăTelefon:Fax:Internet

Autori: experţi ai proiectului pentru studii de impact ex-ante în domeniul educaţiei(coordonator), , cu

contribuţia lui .

Data publicării:

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a UniuniiEuropene.

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Dezvoltarea procesului deformulare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale”, cusprijinul financiar al Uniunii Europene prin Programul Phare.

RO 2006/018-147.01.03.03.01

Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate SecretariatuluiGeneral al Guvernului.

: Secretariatul General al Guvernului - Direcţia de Politici Publice: Palatul Victoria, Piaţa Victoriei nr. 1, sector 1 , Bucureşti

021 319 15 08, 021 319 15 21021 319 15 08

: www.sgg.ro

Lucian Ciolan Noel Hibbert Radu Munteanu, Cătălina UlrichCiprian Ciucu

noiembrie 2009

©

Autorii mulţumesc Ministerului Educaţiei,Cercetării şi Inovării şi doamnei VioricaPreda, Direcţiei Generale Educaţie Timpurie, Şcoli, Performanţă şi Programe şidoamnei Monica Munteanu, Unitatea de Politici Publice, pentru sprijinul acordat.

Pentru informaţii despre Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţihttp://ec.europa.eu

CUPRINS

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL 1. CADRUL CONCEPTUAL �I METODOLOGIC 5

1.1 Monitorizarea �i evaluarea politicilor / programelor educa�ionale 5 1.2 Criterii �i focaliz�ri pentru evaluarea politicilor / programelor 8 1.3 Ciclul evalu�rii politicilor / programelor 10 1.4 Evaluarea de impact: ex-ante �i ex-post 11

CAPITOLUL 2. EVALUAREA EX-ANTE: ETAPE �I REZULTATE 15

2.1 Evaluarea preliminar� a impactului 15 2.2 Etapele procesului de evaluare ex-ante a politicilor educa�ionale 17

2.2.1. Definirea problemei 18 2.2.2. Colectarea de date 20 2.2.3. Elaborarea �i analiza op�iunilor 21 2.2.4. Analiza cost-beneficiu 23 2.2.5. Analiza economic� a investi�iei în educa�ia timpurie 34 2.2.6. Monitorizarea �i evaluarea 39

CAPITOLUL 3. METODOLOGIE 41

3.1 Grupul de lucru 41 3.2 Consult�ri cu factorii interesa�i din educa�ie 42 3.3 Definirea problemei 43 3.4 Stabilirea obiectivelor 44 3.5 Culegerea de date 45 3.6 Identificarea �i alegerea op�iunii de politic� 46 3.7 Analiza aprofundat� a op�iunilor 48 3.8 Analiza Cost Beneficiu �i Cost Eficien�� 50 3.9 Cum se compar� op�iunile �i alegerile? 51 3.10 Monitorizare �i evaluare 53

CAPITOLUL 4. INSTRUMENTE SUPLIMENTARE PENTRU REALIZAREA STUDIILOR DE IMPACT 55

4.1 Instrumente pentru colectarea datelor 55 4.1.1. Etapele cercet�rii 55 4.1.2. Ghid de interviu pentru directoare de cre�e 57 4.1.3. Ghid de interviu pentru p�rin�i 59 4.1.4. Ghid de interviu pentru personal (asistent� medical�, educatoare) 59 4.1.5. Ghid de interviu pentru autorit��i locale 60

4.2 Instrumente pentru analiza �i evaluarea op�iunilor de politic� educa�ional� 61 4.2.1. Analiza câmpului de for�e 61 4.2.2. Analiza factorilor interesa�i (stakeholderilor) 64 4.2.3. Analiza influen�elor 66 4.2.4. Analizele SWOT �i PEST(E) 67

� 2

CAPITOLUL 5. STUDIU DE CAZ - EDUCA�IA TIMPURIE 71

5.1 Grupul de lucru 71 5.2 Consult�ri cu factorii interesa�i 73 5.3 Definirea problemei 73 5.4 Planificarea studiului de impact ex-ante 74 5.5 Stabilirea obiectivelor 76 5.6 Analiza impacturilor în domeniul educa�ional 77

ANEXE 81

Anexa 1: scrisoare-tip 81 Anexa 2: Rezultate ale studiului pilot privind educa�ia timpurie 83 Anexa 3. versiunea preliminar� a propunerii de politic� public� 92

BIBLIOGRAFIE 103

� 3

INTRODUCERE

Manualul de Evaluare ex-ante a Impactului politicilor educa�ionale î�i propune s� fie un ghid util, care s� îndrume pas cu pas pe cei care sunt implica�i în acest proces, la nivelul guvern�rii centrale a educa�ie. Documentul este elaborat de echipa de asisten�� tehnic� (AT), cu o contribu�ie consistent� a membrilor Grupului de lucru, implicat în Studiul pilot de evaluare a impactului unei politici din domeniul educa�iei (politica privind educa�ia timpurie). Proiectul “Dezvoltarea procesului de formulare a politicilor publice la nivelul administra�iei publice centrale”, RO 2006/018-147.01.03.03.01, având ca beneficiar direct Secretariatul General al Guvernului �i dou� ministere de linie (Ministerul Educa�iei, Cercet�rii �i Inov�rii �i Ministerul S�n�t��ii) reprezint� contextul institu�ional formal în care s-a produs acest manual. Prin colectarea de informa�ii teoretice �i practice legate de Evaluarea Impactului Reglementarilor (EIR) �i Evaluarea Impactului asupra Educa�iei (EIE) a fost elaborat� o Metodologie de evaluare ex-ante a politicilor din domeniul educa�iei, aprobat� de MECI. Metodologia reprezint�, în fapt, o procedur� simplificat� pentru realizarea evalu�rilor preliminare la nivelul politicilor educa�ionale �i, în acela�i timp, reprezint� o parte central� a acestui manual. Manualul confer� un cadru conceptual �i metodologic mai larg �i este menit s� sprijine �i s� ofere suport personalului MECI implicat în realizarea unor evalu�ri ex-ante conform metodologiei men�ionate. În concluzie, principalele obiective pe care �i le propune acest manual sunt:

- S� contribuie la fundamentarea unui proces al politicilor educa�ionale bazat pe

eviden�e; - S� ofere cadrul conceptual �i metodologic necesar realiz�rii unor evalu�ri ex-

ante a politicilor educa�ionale; - S� ofere �i s� expliciteze pentru cei implica�i în procesul evaluativ o

Metodologie pentru evaluarea ex-ante a politicilor educa�ionale; - S� creeze premisele prin care procesul de elaborare de politici publice

educa�ionale s� beneficieze permanent de evalu�ri ex-ante. Manualul �i Metodologia reprezint� pachetul integrat de documente necesare personalului MECI care particip� la exerci�ii de evaluare ex-ante a impactului politicilor educa�ionale. Acest manual este structurat în cinci capitole (la care se adaug� referin�ele bibliografice):

1. Cadrul conceptual �i metodologic al evalu�rii politicilor 2. Evaluarea ex-ante a politicilor educa�ionale: etape �i rezultate 3. Metodologia specific� pentru realizarea studiului de impact ex-ante al politicilor

educa�ionale 4. Instrumente suplimentare pentru evaluarea ex-ante a politicilor educa�ionale 5. Exemplu: rezultate ale analizei dintr-un studiul pilot privind educa�ia timpurie 6. Bibliografie

� 4

CAPITOLUL 1. CADRUL CONCEPTUAL �I METODOLOGIC

Acest capitol î�i propune s� ofere fundamentele cadrului conceptual �i metodologic specific monitoriz�rii �i evalu�rii politicilor publice / educa�ionale. Prin delimit�rile conceptuale realizate �i prin situarea proceselor evaluative în cadrul ciclului de via�� al unei politici, este preg�tit� discu�ia mai focalizat� despre un tip specific de evaluare: evaluarea ex-ante a impactului.

1.1 Monitorizarea �i evaluarea politicilor / programelor educa�ionale Monitorizarea �i evaluarea sunt dou� activit��i complementare care reprezint� secven�e fundamentale în ciclul de via�� al unui program / al unei politici. Monitorizarea �i evaluarea sunt, în primul rând, procese de înv��are despre succesele �i aspectele critice / problematice ale programului / politicii. Colectarea, analiza �i interpretarea datelor referitoare la politica sau programul în cauz�, completate de reflec�ia critic� asupra activit��ilor derulate, constituie un instrument eficace de p�strare a ini�iativelor în orizontul realiz�rii rezultatelor a�teptate, prin furnizarea informa�iilor necesare procesului decizional la nivel de management direct. 1. Definirea problemei/

Stabilirea agendei

2. Construirea alternativelor / op�iunilor de politici

3.Alegerea solu�iei/ op�iunii preferate

4.Designul politicii

5. Implementarea si monitorizarea

6. Evaluarea

Fig. 1 Ciclul unei politici publice

A�a cum se poate constata din ciclul simplificat al politicilor publice din fig. 1, activit��ile de monitorizare �i evaluare apar în mod explicit, ca ”înso�itor” al procesului de implementare (monitorizare �i evaluare de parcurs) sau ca etap� separat�, la finalul implement�rii unei politici (evaluare ex-post) sau înainte de ini�ierea unei interven�ii (evaluare ex-ante) cu scopul de a în�elege mai bine problema care se încearc� a fi rezolvat� �i de a identifica cea mai bun� modalitate de solu�ionare a acesteia la un moment dat �i într-un context clar definit.

� 5

A�adar, etapa de evaluare din cadrul ciclului tipic al politicilor publice / educa�ionale poate fi ”citit�” ca etap� final�, care succede implement�rii, dar �i ca etap� ini�ial�, de debut al ciclului de politici; acesta din urm� are un caracter spiralic �i iterativ. Caracterul spiralic se refer� la faptul c� evaluarea unei politici ca etap� final� a procesului ar trebui s� ne re-aduc� la problema de la care am pornit, pentru a vedea în ce m�sur� aceasta a fost ameliorat� / rezolvat� �i pentru a configura interven�iile viitoare, cu referire la acea problem� sau la altele, identificate de-a lungul procesului. Caracterul iterativ al procesului de politici educa�ionale se refer� la faptul c� acest proces este reversibil �i supus îmbun�t��irii continue: informa�iile �i feedback-ul oferite de o anumit� etap� pot genera reveniri la etapa anterioar� cu scopul de a realiza ajust�ri �i calibr�ri pentru o mai bun� atingere a obiectivelor. De pild�, dac� în etapa de implementare �i monitorizare se constat� c� recomand�rile de politici �i planurile de implementare elaborate în faza de design nu sunt suficient de realiste �i de fezabile, se revine la designul politicii �i se ajusteaz� aceste instrumente pentru a fi în acord cu cerin�ele �i capacit��ile de implementare. Monitorizarea este o func�ie a managementului programului sau politicii, cu rol regulator. Monitorizarea sprijin� alte dou� func�ii importante: raportarea �i evaluarea. Un program sau o politic� poate fi supus(�) procedurilor de evaluare intern�, ca parte integrant� a proceselor specifice programului, dar �i evalu�rii externe, din partea unui evaluator independent de activit��ile �i de echipa din cadrul programului. De regul�, evalu�rile interne au rolul de a oferi feedback �i de a fundamenta deciziile manageriale interne, iar evalu�rile externe pot fi cerute de finan�ator sau de o alt� instan�� / autoritate, pentru a vedea în ce m�sur� politica / programul produc rezultatele dorite sau pentru a m�sura satisfac�ia beneficiarilor respectivului program. De regul�, scopul definirii �i oper�rii unui sistem de monitorizare �i evaluare este dublu:

a. Oferirea de informa�ii relevante �i acurate pentru persoanele implicate / interesate (stakeholders) – de la beneficiarii programului �i pân� la finan�atori – cu privire la poten�ialul politicii / programului , la evolu�ia acestuia �i la m�sura în care poate produce rezultatele a�teptate.

b. Înzestrarea echipei manageriale cu aparatul metodologic �i cu ansamblul de date necesare pentru a se angaja într-un management pentru impact. În acest tip de management este nevoie s� se r�spund� circumstan�elor în schimbare �i mai bunei în�elegeri a realit��ii în care se deruleaz� politica / programul, prin adaptarea acesteia astfel încât s� se apropie cât mai mult de realizarea impactului în direc�iile dorite.

La acest nivel, o distinc�ie semnificativ� trebuie f�cut� între:

� Scopul evalu�rii – eviden�ierea meritelor �i a punctelor slabe ale unei politici

� Func�iile evalu�rii – modalitatea de utilizare / valorificare a informa�iei produse de evaluare (informarea stakeholderilor, sprijin pentru management �i pentru procesul decizional, oferirea de date pentru generarea unor alte programe / politici etc.).

� 6

� 7

În general, putem vorbi de dou� func�ii specifice evalu�rii unei politici:

� Func�ia de responsabilizare care se refer� la determinarea calit��ii politicii �i la cine anume este responsabil pentru acea calitate;

� Func�ia managerial� care ofer� solu�ii, recomand�ri pentru îmbun�t��irea continu� a politicii.

Monitorizare

Monitorizarea reprezint� evaluarea / urm�rirea continu� a implement�rii proiectului în raport cu calendarul agreat �i a utiliz�rii intr�rilor, infrastructurii �i serviciilor de c�tre beneficiarii proiectului.

(WB – Project Monitoring and Evaluation, Operational Directive)1

Monitorizarea sprijin� auto-evaluarea continu� prin furnizarea de date care pot genera o mai bun� în�elegere în cadrul proceselor formale �i informale. Monitorizarea formal� implic� colectarea de date despre indicatori selecta�i �i standarde de performan��. Monitorizarea se centreaz� pe colectarea regulat� de informa�ii �i pe verificarea frecvent� a progresului pe termen scurt, analizând implica�iile pentru proiect

(IFAD – Managing for impact in Rural Development2) Monitorizarea poate fi definit� ca o func�ie continu� care î�i propune în primul rând s� ofere

managementului �i principalilor stakeholders ai unei interven�ii indica�ii imediate ale progresului sau a lipsei acestuia în atingerea rezultatelor.

(UNDP – Handbook on Monitoring and Evaluation for Results)3 Evaluare

Evaluarea este aprecierea periodic� a relevan�ei, performan�ei, eficien�ei �i impactului (a�teptat �i nea�teptat) proiectului în raport cu obiectivele stabilite.

(WB – Project Monitoring and Evaluation, Operational Directive) Indicatorii de performan��

Sunt m�sur�ri ale inputului, proceselor, outputului, rezultatelor �i impactului specifice proiectelor, programelor sau strategiilor de dezvoltare. Atunci când sunt sprijini�i cu colectarea de date credibile – implicând poate anchete formale – analiz� �i raportare, indicatorii le ofer� managerilor posibilitatea de a urm�ri progresul, de a demonstra rezultatele �i de a lua m�suri corective pentru a îmbun�t��i serviciile oferite.

(WB – Monitoring and Evaluation: Some Tools, Methods and Approaches)4

Evaluarea înseamn� a aprecia sau a judeca valoarea sau meritul proiectului. Misiunile de evaluare au un caracter mai degrab� periodic �i vizeaz� progresul global �i bunul mers al proiectului. Impactul are în vedere schimb�rile din via�a personal�, social� sau profesional� a celor care sunt viza�i de activit��ile proiectului. Evaluarea este un exerci�iu selectiv care î�i propune s� aprecieze sistematic �i obiectiv progresul în atingerea unui rezultat. Evaluarea este un proces, un exerci�iu de durat�

1 OD 10.70 - Project Monitoring and Evaluation Operational Directive. World Bank, 1989. 2 International Fund for Agricultural Development. Managing for Impact in Rural Development. A guide for Project M&E. http://www.ifad.org/evaluation/guide/ 3 UNDP. A Handbook on Monitoring and Evaluation for Results. UNDP, 2002. 4 World Bank (2002). Monitoring and Evaluation. Some Tools, Methods and Approaches. Whashington, DC. World Bank Operations Evaluation Department.

� 8

�i nu un eveniment izolat; ea este permanent legat� de atingerea rezultatelor a�teptate �i mai pu�in de procesul de implementare �i ie�irile imediate.

1.2 Criterii �i focaliz�ri pentru evaluarea politicilor / programelor Un sistem de monitorizare �i evaluare al unei politici se focalizeaz� pe:

� Relevan�a politicii (structur�, corela�ii între componente, impact

general, obiective, activit��i) � Progresul în atingerea obiectivelor; � Impactul interven�iilor specifice politicii; � Satisfac�ia beneficiarilor direc�i �i indirec�i.

În evaluarea programelor �i a politicilor educa�ionale sau de alt� natur�, un loc important îl ocup� criteriile pe baza c�rora se face evaluarea. În manualul de Project Management al UE5, aceste criterii sunt: Relevan�a

Concordan�a dintre obiectivele programului �i problema pe care încearc� s� o rezolve dar �i cu mediul fizic �i politic în care opereaz� programul. Este inclus� aici o evaluare a calit��ii preg�tirii �i a calita�ii designului programului (logica �i completitudinea planific�rii programului, coeren�a intern�, etc.)

Eficien�a

Atingerea rezultatelor programului în condi�ii rezonabile de cost. Cât de bun� este conversia inputurilor �i a mijloacelor aflate la dispozi�ie în rezultate, în termeni de calitate, cantitate �i timp. Care este calitatea rezultatelor atinse �i dac� ele au fost atinse ca urmare a unei abord�ri oportune, bine alese.

Eficacitatea

Evaluarea contribu�iei pe care o au rezultatele atinse ale proiectului la îndeplinirea scopului pentru care acesta a fost ini�iat. În ce m�sur� rezultatele realizate coincid cu obiectivele propuse.

Impactul

Efectele programului asupra audien�ei mai largi a acestuia, asupra mediului în care se desf��oar�; contribu�ia programului la atingerea obiectivelor sectoriale mai largi �i a politicilor specifice domeniului.

Sustenabilitatea

Evaluarea m�surii în care beneficiile produse de program vor continua s� se manifeste, s� produc� efecte dup� terminarea ciclului de via�� al programului. Elemente cheie în acest proces sunt responsabilit��ile institu�ionale asumate, sprijinul politicilor publice, aloc�rile financiare, dot�rile �i echipamentele, capacit��ile umane etc.

5 Project Cycle Management Guidelines (2004). Brussels: European Commission. EuropeAid Cooperation Office.

Atunci când judec�m meritele unei politici educa�ionale sau ale unui program, un element cheie care trebuie avut în vedere este acela c� meritele se pot sus�ine pe dou� tipuri de argumente:

� Capacitatea politicii de a produce efectele dorite (atingerea rezultatelor a�teptate, îndeplinirea criteriilor de eficien�� �i eficacitate, poten�ialul durabil al rezultatelor interven�iei etc.)

� Capacitatea politicii, fie dup� implementare, fie în stadiul de proiect, de

a coagula un nivel acceptabil de satisfac�ie a clientului. Acest aspect se refer� la gradul de acceptare, de sus�inere �i de apreciere a unei interven�ii de c�tre beneficiari, dar �i de c�tre alte categorii de stakeholderi.

Politicile educa�ionale, prin transform�rile pe care le propun, afecteaz� direct �i / sau indirect via�a profesional�, social� sau chiar personal� a unui num�r mare de oameni, de diverse categorii (dar mai ales actori principali ai sistemului educa�ional: pre�colari/ elevi / studen�i, profesori, p�rin�i). De aceea, participarea acestora, în func�ie de caracteristici �i responsabilit��i, la toate etapele specifice procesului de politici este foarte important�.

Sistemele neadecvate de monitorizare �i evaluare a politicilor au dou� efecte principale:

� Performan�a neclar� la nivelul impactului, deci o responsabilitate limitat� fa�� de finan�atori �i fa�� de beneficiari;

� Înv��are limitat�: capacitate diminuat� de a ac�iona în vederea

îmbun�t��irii programului �i de a capitaliza lec�iile înv��ate, fie ele pozitive sau negative.

Atunci când vorbim despre o ini�iativ� de politici educa�ionale, în func�ie de stadiul în care aceasta se afl� în raport cu ciclul de via�� al politicii men�ionat în fig. 1, putem focaliza procesul evaluativ pe una dintre componentele prezentate în fig. 2

PROIECTUL

IMPLEMENTAREA EVALUAREA

Fig. 2 Focaliz�ri ale evalu�rii unei politici

� 9

La întrebarea CE EVALU�M?, în conformitate cu accentul acordat procesului de evaluare, putem viza unul, mai multe sau toate aspectele: proiectarea, implementarea �i evaluarea politicii. Sintetic, acestea pot face referire la: � DESIGN:

– Evaluarea realizat� în faza de identificare a problemei �i a nevoilor de interven�ie (evaluarea de nevoi)

– Evaluarea calit��ii propunerii de politici - evaluare ex-ante � IMPLEMENTARE:

– Congruen�a între specifica�ii �i punerea în aplicare calendar, resurse, atingerea obiectivelor etc.)

– Monitorizare �i evaluare formativ� pentru optimizarea implement�rii �i posibile revizuiri

evaluare interimar�

� EVALUAREA

– M�sura atingerii rezultatelor a�teptate evaluare ex-post – Evaluarea de impact la nivel de beneficiari – Evaluarea satisfac�iei beneficiarilor

1.3 Ciclul evalu�rii politicilor / programelor Chiar dac� evaluarea este / poate fi o etap� distinct� a ciclului politicilor educa�ionale, evaluarea unei politici se produce, la rândul ei, în conformitate cu un anumit ciclu, caracterizat de etape specifice �i activit��i corespunz�toare. Preg�tirea

� Preg�tirea evalu�rii înseamn� în primul rând stabilirea scopurilor �i a motiva�iilor: De ce este necesar� evaluarea? Cine are nevoie de ea? Cine trebuie sa fie implicat în realizarea ei?

Designul

� Stabilirea obiectivelor evalu�rii �i a con�inutului / focaliz�rii procesului evaluativ: ce anume urmeaz� s� fie evaluat (utilizarea resurselor, metodele educa�ionale, rezultatele, impactul etc.). Aceste obiective vor determina criteriile sau indicatorii (calitativi, cantitativi) �i momentul în care evaluarea poate s� înceap�.

Colectarea datelor

� Dup� stabilirea criteriilor �i a indicatorilor de evaluare, urm�toarea etap� este aceea de a ob�ine informa�iile (datele) necesare. Obiectivele evalu�rii, precum �i criteriile / indicatorii vor determina modalit��ile de colectare a datelor (analiza datelor existente, chestionare, interviuri etc.) �i momentul aplic�rii lor (înainte de interven�ie, în timpul proiectului, dup� încheierea acestuia etc.)

� 10

Interpretarea informa�iilor / datelor � Ce semnific� informa�iile pe care le-am colectat? Interpretarea datelor, ca

�i stadiile urm�toare, sunt etapele cele mai provocatoare ale unei evalu�ri, pentru c� trebuie s� r�spund� nevoii de obiectivitate. Realitatea poate fi interpretat� în moduri diferite iar oamenii pot influen�a evaluarea prin interesele �i pozi�iile pe care ace�tia le au. O con�tientizare puternic� a nevoii de a fi obiectiv este esen�ial�. Interpretarea poate fi u�urat� (�i leg�tura clar� realizat� cu concluziile) dac� informa�ia ob�inut� poate fi comparat� cu alte exerci�ii de evaluare de acela�i tip.

Evaluarea �i formularea concluziilor

� Evaluarea este, în fond, procesul de formulare a unor concluzii relevante din informa�iile ob�inute. Se caut� cauzele pentru ceea ce s-a întâmplat, eviden�iind rezultatele �i punându-le pe acestea în rela�ie cu scopurile �i obiectivele ini�iale ale programului. În fapt, o bun� evaluare a politicii ajut� mai întâi la buna în�elegere a problemei �i apoi, ca o consecin��, la alegerea celei mai bune modalit��i de interven�ie / solu�ionare.

Implementarea rezultatelor

� Toate informa�iile �i concluziile rezultate în urma unei evalu�ri sunt, pân� la urm�, nesemnificative dac� nu se face nimic cu ele… Func�ia de schimbare social� a evalu�rii se pierde dac� nu exist� dorin�� �i angajament în direc�ia schimb�rii, a accept�rii �i utiliz�rii rezultatelor evalu�rii, ca fundament pentru generarea unor politici noi sau pentru îmbun�t��irea celor existente sau ca suport decizional întemeiat.

1.4 Evaluarea de impact: ex-ante �i ex-post În general, evaluarea impactului înseamn� evaluarea m�surii în care o politic�, un program sau un proiect produce schimb�ri dorite �i sustenabile (economice, sociale, de mediu etc.) la nivelul unei popula�ii �int� clar definite.

� Evaluarea ex-ante anticipeaz� impactul posibil, ca parte a proceselor de planificare, design �i aprobare a interven�iei, înainte de punerea acesteia în aplicare.

� Evaluarea ex-post identific� impactul efectiv (net) pe durata �i dup�

implementare, pentru a genera ac�iuni de corectare/ameliorare dac� este necesar �i pentru a oferi informa�ii necesare îmbun�t��irii designului interven�iilor viitoare.

Indiferent dac� vorbim despre impactul anticipat / posibil (evaluare ex-ante) sau despre cel real / efectiv (evaluare ex-post), schema de mai jos (fig. 3) ne poate ajuta s� în�elegem prin ce se diferen�iaz� evaluarea impactului de alte tipuri de evaluare.

� 11

Impact Inputuri Ie�iri Politica

POLITICA

Eficien�a

Eficacitate

Evaluarea impactului

Obiective Rezultate

Cost

Fig. 3 Performan�a politicilor: evaluarea impactului Condi�iile fundamentale care trebuie respectate în cadrul oric�rui proces de evaluare de impact sunt:

� Impar�ialitatea �i independen�a procesului de evaluare fa�� de etapele de proiectare �i implementare

� Credibilitatea evalu�rii prin utilizarea unor speciali�ti competen�i �i impar�iali

dar �i prin asigurarea transparen�ei procesului evaluativ

� Participarea p�r�ilor interesate (stakeholders) pentru a putea lua în considerare diferitele perspective �i puncte de vedere

� Utilitatea rezultatelor �i a recomand�rilor evalu�rii prin prezentarea

sintetic�, la timp, a concluziilor relevante deciden�ilor. Aceste condi�ii pot fi aplicate, în principiu, �i evalu�rilor ex-ante ale impactului, de�i în documentele UE în care sunt specificate nu se men�ioneaz� explicit acest lucru. Practicile din diverse ��ri OECD care implementeaz� sisteme de EIR (evaluarea impactului reglement�rilor) sau alte sisteme proceduralizate de evaluare ex-ante a politicilor arat� c� este acceptabil ca la nivelul acestui tip specific de evaluare s� fie acceptate �i evalu�ri interne, cu o eventual� independen�� limitat� fa�� de celelalte etape ale procesului de politici.

� 12

În cazul specific al sistemului de înv���mânt, evaluarea impactului se poate raporta la mai multe niveluri:

a. Evaluarea impactului la nivel de sistem (calitatea sistemului în general, a unuia dintre nivelurile sau componentele sale (curriculum, evaluare, management etc. la nivel de înv���mânt pre�colar, obligatoriu, liceal etc.): diversitatea �i calitatea ofertelor, a serviciilor, diversitatea �i calitatea furnizorilor, participarea �i implicarea beneficiarilor direc�i sau indirec�i, etc.

b. Evaluarea impactului la nivel de furnizori (cantitatea �i calitatea ofertelor unui furnizor, vizibilitatea �i oportunitatea ofertelor, num�rul �i satisfac�ia clien�ilor etc.)

c. Evaluarea impactului la nivelul practicilor profesionale (calitatea presta�iei personalului implicat (profesori, manageri), capacitatea profesional� �i managerial� a acestora etc.

d. Evaluarea impactului la nivelul elevilor sau a altor beneficiari direc�i / indirec�i – aceasta este mult mai dificil de realizat, vizeaz� un termen lung �i de regul�, are în vedere un ansamblu de politici / programe �i nu una singur�.

Nivelurile de evaluare a impactului în domeniul educa�ional sunt importante pentru designul procesului �i instrumentelor de evaluare. Inciden�a cea mai mare a acestor niveluri poate fi sesizat� în ceea ce prive�te indicatorii de evaluare care pot fi formula�i la nivel de sistem (cadru institu�ional �i func�ional), la nivel de furnizori (servicii �i beneficiari ai acestora), la nivel de practici profesionale (calitatea presta�iei, a interac�iunilor �i proceselor educa�ionale) sau la nivel de performan�e ale elevilor.

� 13

� 14

CAPITOLUL 2. EVALUAREA EX-ANTE: ETAPE �I REZULTATE

În cadrul acestui capitol sunt identificate �i analizate elementele specifice ale evalu�ri ex-ante a impactului, prin parcurgerea etapelor cheie ale acestui proces �i prin specificarea rezultatelor cu care trebuie s� se soldeze fiecare etap� în parte.

2.1 Evaluarea preliminar� a impactului No�iunea de evaluare ex-ante a politicilor a fost introdus� în anii 90, în ��rile OECD, iar la începutul anilor 2000 în ��rile UE. În prima faz�, evaluarea ini�ial� de impact a fost dezvoltat� cu scopul de a estima impactul reglement�rilor asupra mediului de afaceri �i era preocupat� mai ales de reducerea înc�rc�rii administrative �i birocratice. În ultimii ani, la nivel mondial, dar mai ales în ��rile UE, evaluarea ex-ante / preliminar� a impactului (EPI) a devenit un instrument decizional �i de politici extrem de important. În figura de mai jos se poate vedea evolu�ia adopt�rii unor sisteme de EPI în ��rile OECD.

Fig. 4. Tendin�e în adoptarea EIR în ��rile OECD

Evaluarea de impact este un instrument care examineaz� �i m�soar� beneficiile posibile, costurile �i efectele unor reglement�ri sau politici noi sau supuse schimb�rii. Aceasta ofer� deciden�ilor date empirice valoroase �i un cadru comprehensiv pentru a evalua op�iunile pe care le au �i consecin�ele posibile ale deciziilor lor. (…) Evaluarea de impact este utilizat� pentru a defini probleme �i pentru a da asigur�ri c� ac�iunea guvernamental� este justificat� �i adecvat�. (cf. Mapping of ex-ante…, 2007, p. 12).

� 15

Sintetizând, evaluarea de impact:

a. realizeaz� o evaluare sistematic�, obligatorie �i consistent� a aspectelor sociale, economice (inclusiv mediul concuren�ial) sau de mediu ale impactului, cum ar fi beneficiile �i / sau costurile;

b. Se focalizeaz� pe interese exterioare guvernului; c. Se aplic� propunerilor legislative / de reglementare �i altor tipuri de

instrumente specifice reglement�rilor sau politicilor publice. d. �i propune:

� S� Informeze decidentul �i s�-i pun� la dispozi�ie datele necesare înainte ca o reglementare, un instrument legal sau de politici s� fie adoptate, sau

� S� evalueze impactul extern al practicilor administrative �i de reglementare, sau

� S� evalueze acurate�ea unei evalu�ri realizate anterior. (vezi �i ENBR, 2007).

Evaluarea ex-ante a impactului unei politici se realizeaz� înainte ca decizia privind implementarea acesteia s� fie luat�, cu scopul de a ar�ta în detaliu care este problema, cât de complex� �i de urgent� este, dar �i ce solu�ii posibile se pot adopta �i cu ce consecin�e. Motivele pentru care se realizeaz� evalu�ri ex-ante ale politicilor sunt de a cunoa�te foarte bine problema înainte de a ac�iona asupra ei �i de a analiza consecin�ele solu�iilor posibile la nivelul impactului probabil ale acestora. Principalele func�ii ale evalu�rii de impact, adaptate dup� manualul citat al UNDP, sunt:

Analiza. Din aceast� perspectiv�, evaluarea ex-ante a impactului trebuie s� ofere informa�ii solide, date �i analize pentru a putea evalua efectele inten�ionate �i ne-inten�ionate ale viitoarelor politici.

Responsabilizarea �i transparen�a.

Demersurile / etapele care conduc la o anumit� decizie trebuie s� fie responsabile, explicite �i disponibile celor interesa�i. Descrierea alternativelor �i argumentarea alegerii f�cute din perspectiva solu�iei la problema abordat� sunt elemente importante care asigur� atât coeren�a decizional�, cât �i caracterul public al deciziei.

Consultarea �i participarea.

Aceste dou� procese care trebuie realizate ca parte a evalu�rii preliminare a impactului ofer� stakeholderilor posibilitatea de a contribui la rafinarea solu�iilor, dar �i la mai buna judecare a meritelor �i dezavantajelor pe care le are o alternativ� sau alta. Astfel, printr-un proces iterativ, politica sau programul care urmeaz� a fi sprijinite printr-o decizie �i apoi implementate devin rezultatul cumulativ al efortului speciali�tilor, dar �i a participan�ilor direc�i sau indirec�i la proces.

Integrarea.

Se refer�, de regul�, la luarea în considerare �i integrarea într-o nou� politic�, dup� caz, a unor obiective generice de interes mai larg, precum cre�terea competitivit��ii, reducerea s�r�ciei �i a inechit��ilor socio-economice, promovarea diversit��ii �i combaterea oric�rei forme de discriminare �i marginalizare etc. Tot procesul de integrare, ca func�ie a evalu�rii ex-ante a impactului unei politici, se refer� la modul în care noua politic� se integreaz� în cadrul politicii de reglementare existente, cu ce alte politici / programe se coreleaz�, ce schimb�ri normative se impun dac� este cazul) etc. E vorba aici, a�adar, de asigurarea coeren�ei normative �i de integrarea unei noi politici în cadrul existent pentru a fi func�ional�.

� 16

La nivelul Comisiei Europene func�ioneaz� actualmente un ghid pentru evaluarea impactului (Impact Assessment Guidelines), versiunea revizuit� în 15 ianuarie 2009 a uneia mai vechi, care dateaz� din 2005. Acest ghid, con�inând setul necesar de proceduri �i instrumente, este destinat personalului CE care preg�te�te evalu�ri de impact. Acest ghid a folosit ca surs� de inspira�ie în elaborarea Metodologiei, prezentat� în capitolul 3. În în�elesul dat de ghidul men�ionat, „evaluarea impactului este un set de pa�i logici care trebuie urma�i atunci când este preg�tit� o propunere de politici. Este un proces care preg�te�te eviden�e pentru deciden�ii politici cu privire la avantajele �i dezavantajele posibilelor op�iuni de politici, prin evaluarea impacturilor posibile ale acestor op�iuni”. (Impact assessment guidelines, p. 4) Pa�ii standard care trebuie urma�i într-un astfel de proces de evaluare în conformitate cu ghidul CE sunt: 1. Identificarea problemei (descrierea naturii �i a extensiei problemei, identificarea „juc�torilor cheie” / a grupurilor afectate etc.) 2. Definirea obiectivelor (stabilirea obiectivelor, pe diferite niveluri �i în acord cu problema). 3. Dezvoltarea principalelor op�iuni de politici (identificarea op�iunilor, aplicarea unor criterii de analiz� pentru a le determina pe cele poten�ial valide) 4. Analiza impactului op�iunilor (identificarea impacturilor la nivel economic, social, de mediu, precum �i a popula�iei afectate, a modului în care este afectat�, evaluarea riscurilor etc.) 5. Compararea op�iunilor (analiza op�iunilor din perspectiva impacturilor pozitive �i negative, pe baza unor criterii clar definite, identificarea unei op�iuni preferate) 6. Proiectarea monitoriz�rii �i evalu�rii politicii (identificarea indicatorilor de progres �i a obiectivelor cheie ale interven�iei, elaborarea cadrului general al proceselor viitoare de monitorizare �i evaluare).

2.2 Etapele procesului de evaluare ex-ante a politicilor educa�ionale Pornind de la etapele specifice ale Ghidului Comisiei Europene, dar având în vedere �i cadrul na�ional de reglementare privind elaborarea �i înaintarea propunerilor de politici publice, reprezentat mai ales de HG 775/2005, HG 870 / 2006, HG 1361 / 2006 �i HG 561 / 2009, au fost identificate în cadrul Metodologiei specifice pentru realizarea studiilor ex-ante de impact la nivelul MECI urm�toarele etape / pa�i procedurali:

� GRUPUL DE LUCRU � CONSULT�RI CU FACTORII INTERESA�I DIN EDUCA�IE � DEFINIREA PROBLEMEI � CULEGEREA DE DATE � IDENTIFICAREA I ALEGEREA OP�IUNII DE POLITIC�

� 17

� ANALIZA APROFUNDAT� A OP�IUNILOR � ANALIZA COST- BENEFICIU I COST -EFICIEN�� � CUM SE COMPAR� OP�IUNILE I ALEGERILE? � MONITORIZARE I EVALUARE

Ne vom referi în continuare la unele dintre aceste etape ale metodologiei, pe care le consider�m mai importante �i care au nevoie de clarific�ri suplimentare în vederea implement�rii. Acestea sunt prezente în metodologie într-o manier� sintetic�, iar explicit�rile de mai jos au rolul de a clarifica suplimentar locul �i rolul lor în procesul evaluativ.

2.2.1. Definirea problemei Aceast� etap� specific� oric�rui ciclu de politici publice, reprezint� �i o etap� la a c�rei clarificare analiza de impact este chemat� s� aduc� o contribu�ie semnificativ�. Pentru a realiza o evaluare ex-ante a impactului unei politici educa�ionale, aceasta trebuie definit� cât mai clar �i mai precis, prezentând-o în mod comprehensiv �i justificând cu eviden�e / date oportunitatea interven�iei guvernamentale. Aceast� etap� se combin� cu cea urm�toare, a colect�rii de date, deoarece definirea problemei de politici in form� cât mai clar� se face pe baza datelor colectate �i analizate. Problema este, de regul�, exprimarea unei nevoi, în�eleas� ca discrepan�� / diferen�� între starea de fapt �i starea dezirabil�. Starea de fapt reprezint� descrierea problemei, iar starea dezirabil� este cea care produce stabilirea scopurilor �i obiectivelor interven�iei.

= Nevoie

Starea actual�

Diferen�� / discrepan��

semnificativ�

Starea dezirabil�

Fig. 5 De la nevoi la problemele de politic� educa�ional�

� 18

Dac� accept�m faptul c� politicile educa�ionale sunt r�spunsuri / interven�ii la probleme cu care se confrunt� sistemul educa�ional, ne putem imagina influen�a decisiv� pe care forma c�p�tat� de problem� (modul în care aceasta este definit�) o va avea asupra naturii r�spunsului… Pentru ca o problem� oarecare s� devin� problem� legitim� de politic� educa�ional� este nevoie ca acestea s� fie cunoscut�, acceptat� �i în�eleas� ca atare la nivel public mai larg. ”Structura problemei este un sistem de orientare sau mecanism de coordonare care afecteaz� succesul tuturor fazelor subsecvente ale analizei de politici. Motivul pentru care structurarea problemei este atât de important� este acela c� anali�tii de politici par s� e�ueze mai des pentru c� rezolv� problema nepotrivit� decât pentru c� propun solu�ia gre�it� la problema corect�. ” (Dunn, în L.Pal, 2006, p.97). Buna definire a problemei de politic� educa�ional� nu face trimitere, în primul rând, la definirea ”corect�” sau ”incorect�”. O problem� de politic� educa�ional� �i modul în care aceasta este definit� reprezint�, pân� la urm� ”reprezent�ri negociate” ale unei anumite realit��i, acceptat� mai degrab� prin dezbatere �i argumentare, prin demers consensual, decât pe baza exclusiv� a unor argumente �tiin�ifice. O problem� ”se calific�” pentru a deveni problem� de politic� educa�ional� atunci când factorii implica�i (stakeholders) îi confer� importan�a necesar�. Ini�ierea evalu�rii impactului este sarcina direc�iei/departamentului din MECI care va fi responsabil cu implementarea. Aceasta de�ine expertiza tehnic� necesar� formul�rii problemei si argument�rii nevoii pentru interven�ia guvernamental�. Aceasta va consulta UPP în privin�a consisten�ei �i coeren�ei modului în care este argumentat� nevoia pentru o nou� politic�/reglementare sau modificarea unora deja existente. Grupul de lucru, care func�ioneaz� sub leadership-ul unei persoane desemnate din direc�ia / departamentul care a avut ini�iativa, se va implica în definirea problemei, astfel încât la finalul acestei etape s� fie posibil�:

� Descrierea clar� a naturii problemei �i sprijinirea acestei descrieri cu date solide;

� Stabilirea scalei / magnitudinii problemei; � Identificarea cât mai exact� a grupurilor afectate, la momentul actual, dar �i

prin interven�ia preconizat�; � Stabilirea clar� a cauzelor problemei � Prezentarea sintetic� a evolu�iei problemei în timp �i a modului în care

politicile / m�surile curente nu reu�esc s� o rezolve; � Argumentarea nevoii de interven�ie la nivel guvernamental (�i dac� este

cazul, la nivel normativ). � Estimarea riscurilor �i a incertitudinior referitoare la problema în cauz� � prim� aproximare a costurilor interven�iei. � Estimarea duratei evalu�rii ex-ante a impactului. � Începerea complet�rii rubricilor corespunz�toare ale formularelor �i anexelor

specifice formatului de politici publice din România.

� 19

2.2.2. Colectarea de date Aceast� etap� este una de tip tampon, pentru c� face leg�tura între definirea problemei �i formularea op�iunilor. De fapt, colectarea de date se face cu dublu scop: atât pentru a ajuta la o mai bun� definire a problemei, cât �i pentru a sprijini formularea op�iunilor �i compararea impacturilor estimate ale acestora. De aceea, ca plasare în timp, aceast� etap� este oarecum transversal�, ea fiind necesar� �i în faza de definire a problemei, �i imediat dup� ce problema a fost clarificat�, dar �i atunci când sunt formulate �i analizate op�iunile. Exist� mai multe moduri în care se pot colecta date pentru întemeierea op�iunilor de politici educa�ionale. Ïn func�ie de timpul disponibil �i de complexitatea problemei ce urmeaz� a fi rezolvat�, acestea pot porni de la o scurt� centralizare a datelor disponibile f�cut� de membri ai grupului de lucru pe durata câtorva ore, pân� la cercetarea extensiv� a literaturii de specialitate, colectarea unor date noi �i consultarea cu actorii implica�i, proces care poate dura multe luni �i poate angaja resurse umane considerabile. Metodele cantitative �i calitative de colectare a datelor la care Metodologia face referire sunt pe larg descrise în Manualul de metode folosite în planificarea politicilor publice si evaluarea impactului �i nu mai insist�m asupra lor. Spre exemplificare, în capitolul dedicat instrumentelor, pot fi consultate instrumentele de colectare a datelor primare utilizate în exerci�iul pilot de evaluare ex-ante aplicat pe educa�ia timpurie. Evaluarea impactului unui program sau unei politici se situeaz� în vecin�tatea imediat� a activit��ii de cercetare, pentru c� presupune colectarea, procesarea, analiza �i interpretarea de date. Instrumentele de colectare a datelor depind de scopurile evalu�rii, de furnizorii datelor. Se folosesc chestionare, focus-grupuri, observ�ri, interviuri, etc. Surse importante de informa�ii pentru evaluarea impactului politicilor educa�ionale:

� Documentele existente de monitorizare �i evaluare. Rapoartele de monitorizare, dar �i toate celelalte documente relevante produse pe durata unor programe care au vizat rezolvarea aceleia�i probleme sau a unor probleme învecinate. Eviden�ele care atest� derularea unor activit��i �i atingerea/ neatingerea unor rezultate prin ini�iative anterioare sunt extrem de importante pentru o bun� în�elegere a problemei �i pentru o construire realist� a alternativelor!

� Rapoarte de analiz� �i cercet�ri. Orice date din surse secundare, cum ar fi studiile, cercet�rile, literatura de specialitate, analizele realizate cu privire la problema vizat� sunt necesare pentru a fundamenta solu�iile �i a evalua oportunitatea celei mai potrivite.

� Bazele na�ionale de date. Acolo unde exist� astfel de sisteme de colectare �i procesare a informa�iilor despre un sistem prin intermediul indicatorilor de baz�, defini�i �i agrea�i la nivel na�ional, ele pot aduce informa�ii extrem de valoroase pentru deciden�i. Bazele de date de care dispune MECI, capitolul de educa�ie din Anuarul Statistic, rapoartele anuale cu privire la starea sistemului de educa�ie etc. sunt câteva surse exemplificative.

� 20

� Colectarea de date. Evaluarea ex-ante a unor politici de anvergur� poate include �i colectarea de date primare, de pe teren, cu ajutorul diverselor metode �i instrumente specifice. Aceast� categorie include �i investiga�ii referitoare la percep�ia beneficiarilor poten�iali cu privire la o politic� ce urmeaz� a fi implementat�.

În cazul în care complexitatea problemei sau caracterul atipic al acesteia (nivel de expertiz� tehnic� foarte înalt) o impun, aceast� parte de cercetare de politici, mai ales dac� presupune colectarea de date primare, se poate externaliza.

2.2.3. Elaborarea �i analiza op�iunilor Dac� au fost identificare principalele cauze ale problemei de politic� educa�ional� �i au fost stabilite obiectivele cheie ale interven�iei, a�a cum se specific� în capitolul corespunz�tor din Metodologie, urm�torul pas îl reprezint� formularea op�iunilor �i analiza comparativ� a acestora din perspectiva unor criterii clar defininte. O surs� de inspira�ie în acest sens o pot constitui criteriile prezentate �i explicate în subcapitolul 1.2. Analiza op�iunilor de politici poate fi îns� un proces laborios, complex, care poate face apel la o serie întreag� de abord�ri �i instrumente, ca reflectare a criteriilor propuse pentru evaluare. Între aceste instrumente, un loc aparte îl ocup� analiza de tip economic, prezentat� extensiv în subcapitoul 2.1.4. dedicat analizei cost-beneficiu. Atunci când vorbim îns� de politicile educa�ionale �i de impactul estimat al acestora, nu ne putem limita la evaluarea strict� în termeni monetari. De aceea, de cele mai multe ori, analiza economic� este înso�it� de alte instrumente care încearc� s� ilustreze alte tipuri de oportunit��i sau limit�ri specifice uneia sau alteia dintre solu�iile propuse. Modalitatea în care pot fi identificate �i analizate alternativele de politici este foarte bine explicat� în Manualul de metode folosite în planificarea politicilor publice �i evaluarea impactului publicat în 2006 de SGG. Alternativa reprezint� un set de interven�ii �i ac�iuni posibile care pot fi realizate în scopul rezolv�rii problemei �i atingerii obiectivului politicii publice. Tipuri de alternative: 1. Nicio schimbare a situa�iei actuale, adic� men�inerea unui status-quo – op�iunea de a nu face nimic; 2. Îmbun�t��irea situa�iei actuale prin dezvoltarea elementelor deja existente ale sistemului; 3. Formarea unor noi componente ale sistemului �i integrarea acestora în sistemul curent; 4. Crearea unui nou sistem. Principiile generale de identificare a alternativelor sunt: - trebuie s� se defineasc� �i s� se analizeze mai multe solu�ii pentru o problem� - trebuie s� se ia în considerare op�iunea de a nu face nimic - solu�iile trebuie s� corespund� problemelor �i obiectivelor - corelarea obiectului politicii publice �i a dimensiunii acesteia - alternativele trebuie s� fie cuprinz�toare.

(Manual, p.58-60)

� 21

Atunci când se definesc op�iunile / alternativele de politic� educa�ional�, trebuie avut în vedere faptul c� acestea nu trebuie s� fie pa�i sau etape diferite ale uneia �i aceleia�i solu�ii; pe cât posibil, alternativele trebuie s� fie mutual exclusive sau ,cel pu�in, s� vizeze modalit��i / abord�ri diferite de solu�ionare a uneia �i aceleia�i probleme. În acord cu criteriile de mai sus, atunci când se propune o politic� educa�ional�, cel pu�in trei op�iuni ar trebui analizate:

� men�inerea st�rii de fapt (non-interven�ie sau modul curent de abordare a problemei);

� solu�ia moderat� (îmbun�t��irea st�rii de fapt, a modului existent de abordare �i / sau ad�ugarea unor noi sub-seturi de ac�iuni / interven�ii care nu presupun modific�ri majore de sistem legislativ, institu�ional, financiar �i de resurse umane)

� solu�ia radical� (o interven�ie complex�, cu consecin�e semnificative la nivel de schimb�ri legislative, institu�ionale, de aloc�ri financiare �i de resurse umane).

Pe durata procesului, trebuie avute în vedere permanent aspecte precum (adaptat dup� Impact Assessment Guidelines, 2009,, p.29-30):

� Toate op�iunile trebuie s� fie realiste – trebuie evitat� capcana prezent�rii simpliste �i ne-credibile a versiunilor ”neinterven�ie”, ”interven�ia favorit�” �i ”interven�ia extrem�”.

� P�strarea unei atitudini deschise. Chiar dac� o anumit� op�iune pare a fi

foarte potrivit�, analiza mai detaliat� �i procesul de comparare a op�iunilor pot eviden�ia c� �i alte solu�ii sunt de interes sau c� cea aparent preferat� are dezavantaje / riscuri majore la nivelul impactului estimat.

� ”Less can be more” (mai pu�in poate însemna mai mult): mai ales acolo unde

exist� legisla�ie deja aprobat� �i func�ional�, se poate opta pentru o interven�ie focalizat�, de o aparent mai mic� anvergur�, dar cu rezultate importante �i fezabile.

� Luarea în considerare a abord�rilor alternative la forma clasic� a

reglement�rii. Nu orice interven�ie de îmbun�t��ire la nivelul serviciilor publice de educa�ie trebuie s� fie înso�it� de un act normativ. Punerea semnului egal între o nou� politic� �i o nou� reglementare are dou� efecte nedorite: men�inerea confuziei cu privire la roul �i func�iile unei politici publice, dar �i supra-reglementarea sistemului; la nivelul sistemului educa�ional excesul de reglementare este deja o problem� serioas�.

� Op�iunile trebuie s� fie ”complete” �i suficient de bine elaborate pentru a

putea s� le diferen�iem pe baza performan�ei pe care ele o au la nivelul criteriilor stabilite de analiz� (eficen��, eficacitate, durabilitate, raportul costuri-beneficii, suport / sprijin public �i politici etc.)

Odat� identificat� op�iunea de politic� preferat� / recomandat� ca urmare a evalu�rii comparative a op�iunilor posibile, se poate intra în etapa de design a politicii, prin

� 22

formularea unui set de recomand�ri cu privire la modul în care solu�ia aleas� poate fi pus� în aplicare. Recomand�rile de politic� educa�ional�, a�adar, nu sunt doar ni�te sfaturi (oricât de bune �i de realiste ar p�rea) care pornesc din identificarea �i descrierea unei probleme; recomand�rile de politici sunt legate de op�iunea preferat� de interve�ie �i precizeaz� pentru decident care sunt principalele etape în aplicarea solu�iei, dac� aceasta va fi selectat�. Rela�ia problem� – solu�ie – aplicarea solu�iei constituie coloana vertebral� a procesului de politici în general �i a evalu�rii ex-ante a impactului în special. Aceast� rela�ie între cele trei elemente reprezint� �i cheia argument�rii �i a motiv�rii interven�iei guvernamentale în cazul problemei identificate.

Elemente ale procesului de

evaluare ex-ante

Argumentul logic Întrebarea la care se r�spunde

Descrierea problemei Problema De ce e nevoie s� ac�ion�m?

Formularea �i analiza op�iunilor de politici

Solu�ia Ce interven�ie e cea mai potrivit� (�i ce interven�ii nu sunt

adecvate)? Formularea de

concluzii �i recomand�ri

Aplicarea solu�iei Cum implement�m? (în ce succesiune, cu ce instrumente etc.)

Fig. 6 Argumentul logic: problem� – solu�ie – aplicarea solu�iei

2.2.4. Analiza cost-beneficiu O bun� evaluare presupune luarea în considerare a mai multor op�iuni care pot diferi sub câteva categorii de aspecte:

1. Varia�ii sub aspectul componentelor de politici implicate, 2. Varia�ii sub aspectul modalit��ilor de interven�ie (la nivelul

infrastructurii sau personalului), 3. Varia�ii sub aspectul intr�rilor folosite (manuale, materiale didactice,

personal), 4. Varia�ii sub aspectul aranjamentelor institu�ionale privind

managementul �i livrarea, 5. Varia�ii sub aspectul scenariilor de timp �i etapizare a implement�rii.

� 23

Fiecare op�iune astfel formulat� are implica�ii diferite sub aspectul costurilor �i beneficiilor, precum �i a raporturilor dintre acestea. Realizarea analizei economice presupune identificarea tuturor costurilor �i beneficiilor, existen�a unor date relevante, colectarea acestora, evaluarea valorilor, actualizarea acestora �i compararea valorilor actuale nete ale propunerilor analizate. Analiza cost-beneficiu are în vedere eficien�a economic�, de aceea rezultatul acestei analize va indica op�iunile de politici publice cel mai pu�in costisitoare �i care asigur� cele mai multe beneficii. Fiecare unitate monetar� cheltuit� va asigura beneficii maxime. Toate costurile �i beneficiile care pot fi exprimate în bani, folosind costurile de oportunitate relevante, trebuie actualizate pentru a compara sume ce se realizeaz� în diferite intervale de timp. De exemplu, pentru un finan�ator, valoarea unei sume realizate peste un an difer� de valoarea aceleia�i sume nominale, realizate peste zece ani. Acela�i aspect este valabil în privin�a cheltuielilor. În general, oamenii prefer� s� primeasc� bunuri �i servicii acum, mai degrab� decât mai târziu. Acest principiu este cunoscut ca fiind “preferin�a de timp”. Dac� pentru indivizi preferin�a de timp se poate m�sura prin rata infla�iei, societatea ca întreg prefer�, de asemenea, s� primeasc� bunuri �i servicii mai curând decât mai târziu manifestând o “preferin�� social� de timp” la o rat� care s� compare valoarea prezent� cu cea viitoare. Aceast� rat� este rata de actualizare, sau de discount, calculul acesteia f�cându-se la nivel guvernamental, al finan�atorului sau al Uniunii Europene. Desigur, rata infla�iei este unul dintre factorii care determin� rata de discount. Actualizarea este o tehnic� ce permite compararea costurilor �i beneficiilor exprimate în unit��i monetare. Ea se realizeaz� folosind formula urm�toare:

Va = Vn / (1 + r)n unde Va = valuarea actualizat� a sumei ce apare dup� n ani, Vn = valoarea sumei ap�rute dup� n ani, r = rata de actualizare/discount.

În cazul apari�iei unui �ir de sume anuale, valoarea actualizat� este suma valorilor anuale, actualizate. Atât costurile cât �i beneficiile se actualizeaz� folosind o rat� de actualizare/discount de 4%, nivel stabilit în Uniunea European�. Se identific� astfel valoarea net� prezent� a costurilor �i respectiv a beneficiilor anuale �i prin însumare pe perioada total� avut� în vedere de propunerea de politici publice, iar diferen�a dintre valoarea net� prezent� a beneficiilor (VNB) �i valoarea net� prezent� a costurilor (VNC) astfel calculate reprezint� valoarea net� prezent� a propunerii (VNP), mai precis a variantei analizate. Acesta reprezint� indicatorul principal pe baza c�ruia se decide din punct de vedere economic asupra propunerii. Anumite beneficii sunt îns� dificil de exprimat în unit��i monetare. În analiza cost-eficacitate, eficacitatea sau utilitatea unei politici se poate m�sura prin valori ne-monetare. Indicatorul utilizat în analiza cost-eficacitate este raportul dintre costuri �i beneficii, respectiv costul pentru fiecare unitate de beneficiu ob�inut. În cazul în care beneficiile sunt caracterizate de mai multe dimensiuni, fiec�reia trebuie s� i se atribuie o valoare ponderat� specific�, în func�ie de importan�a pe care

� 24

o are în cadrul obiectivului general al politicii publice. Analiza cost-eficacitate astfel ponderat� devine o analiz� de cost-utilitate (CUA). O variant� �i mai restrâns� a analizei cost-eficacitate presupune asumarea unor beneficii egale pentru op�iunile luate în considerare, ceea ce transform� analiza într-o analiz� de minimizare a costurilor (CMA), decizia fiind luat� pe baza evalu�rii costurilor în termeni monetari. Evaluarea economic� în acest caz î�i propune s� g�seasc� alternativa cu costurile cele mai mici. Pentru analiza economic� (CBA, CEA, CUA sau CMA), etapa de formulare a op�iunilor este important�. Analiza cererii trebuie integrat� acestei etape preliminare analizei economice, astfel încât op�iunile identificate s� r�spund� �i urm�toarelor cerin�e:

1. S� identifice precis grupurile �int�, 2. S� se focalizeze pe aceste grupuri �int� (ca localizare, auto-selec�ie prin

disponibilitatea de plat�, mijloace de testare, vârst�, sex sau alte caracteristici),

3. S� stabileasc� cererea pentru serviciile create, luând în considerare c� utilizatorii vor pl�ti o tax�, direct sau indirect.

Analiza economic� a op�iunilor se realizeaz� dup� evaluarea calitativ� a op�iunilor formulate conform exigen�elor de mai sus �i dup� eliminarea celor care nu sunt recomandate de acestea. Analiza economic� a propunerilor de politici pentru educa�ie presupune realizarea a trei etape importante:

1. Estimarea impactului net al interven�iei, 2. Estimarea costurilor �i beneficiilor interven�iei, inclusiv în form�

monetar�, 3. Calculul indicatorilor folosi�i �i formularea recomand�rilor.

Rezultatele unei analize economice vor fi structurate într-un Raport de analiz� economic�, ale c�rui concluzii vor fi incluse în Planul de Ac�iune al propunerii de politici publice.

Raportul va con�ine: 1. Definirea obiectivelor pentru propunerea de politici publice 2. Definirea op�iunilor 3. Estimarea impactului net al interven�iei 4. Analiza costurilor �i beneficiilor, pentru fiecare op�iune analizat� 5. Evaluarea în termeni monetari, 6. Valorile actualizate pentru fiecare op�iune analizat�, 7. Calculul indicatorilor folosi�i (dup� caz: CBA, CEA, CMA, rata

rentabilit��ii), 8. Concluzii �i recomand�ri.

� 25

Estimarea impactului net al unei interven�ii Prima etap� în realizarea unei analize cost-beneficiu const� în aflarea r�spunsului la dou� întreb�ri. Prima este legat� de rezultatele pe care le vor avea beneficiarii interven�iei, raportat la situa�ia în care interven�ia nu ar avea loc (impactul net al interven�iei). A doua, dac� interven�ia ar fi generalizat�, ar avea acela�i impact pentru întreaga categorie de beneficiari? Testul pentru relevan�� este o m�sur� a încrederii în impactul net estimat. Testarea se realizeaz� pe un e�antion reprezentativ, îns� impactul rezultat în urma testului va r�mâne diferit de impactul net al interven�iei, cel pu�in ca intensitate. Ob�inerea unei informa�ii sigure privind relevan�a interven�iei se face fie prin definirea unui grup de control fie prin e�antionarea suficient de larg�, care s� indice mai degrab� efectul generalizat �i s� fie protejat de al�i factori externi care pot afecta performan�a individual�. E�antionarea trebuie s� evite posibilitatea ca anumi�i p�rin�i (mai entuzia�ti sau mai insisten�i) s� î�i asume un rol special în interven�ie, de aceea se evit� voluntariatul �i se caut� identificarea aleatorie a unui num�r mare de participan�i. Deoarece, pe de alt� parte, nu se poate institui obligativitatea particip�rii la testul de relevan��, rata de participare constituie un indicator de fidelitate pentru realizarea e�antionului �i testare. Acolo unde e�antionarea aleatorie nu este posibil�, se constituie un grup de control pentru care sunt identificate caracteristicile relevante observabile. De regul�, acestea se refer� la aspecte socio-economice, de etnicitate, culturale �i intelectuale ale p�rin�ilor. În anumite cazuri este dificil de identificat un set de caracteristici relevante, mai ales în cazul interven�iilor cu caracter generalizat, pentru categorii de vârst�. Estimarea impactului net, în acest caz, se face prin fundamentarea propunerii de politic� public�. Estimarea costurilor Costurile educa�iei sunt adesea în�elese ca fiind cheltuielile pentru educa�ie. Pentru CBA îns�, costurile trebuie exprimate ca fiind costuri de oportunitate, ceea ce înseamn� integralitatea resurselor implicate în op�iunea respectiv�. Fiecare sunt în�elese ca fiind costuri de oportunitate pentru c� reprezint� sacrificarea oportunit��ilor alternative ce ar fi putut fi urm�rite prin resursele respective, atât pentru consum curent cât �i pentru altfel de investi�ii. În acela�i timp, sistemul educa�ional folose�te �i alte resurse cu utiliz�ri alternative, ce nu se reflect� în mod normal în cheltuielile pentru educa�ie, ca timpul elevului sau studentului, care lipse�te pia�a muncii de serviciile sale prin decizia de a-�i continua studiile. Aceasta reprezint� o pierdere pentru capacitatea productiv� curent� �i o pierdere pentru produsul intern curent al economiei în ansamblu �i o pierdere pentru venitul individual al persoanei respective. Valoarea acestei pierderi, cost de oportunitate, trebuie luat� în calcul pentru c� reprezint� o sacrificare de resurse, chiar dac� timpul studentului nu se reflect� în cheltuielile curente pentru educa�ie �i aparent constituie un bun disponibil. Exist� �i alte bunuri �i servicii în aceast� situa�ie: terenuri �i cl�diri donate sau alocate din proprietatea privat� a statului, care pot avea alte destina�ii. Costul de oportunitate trebuie inclus în analiza economic�.

� 26

Întrucât educa�ia e privit� ca o form� de investi�ie social�, atunci costul relevant e reprezentat de totalitatea costurilor resurselor economice alocate (costuri sociale). Aceasta include valoarea timpului profesorilor, c�r�ile, materialele didactice �i alte bunuri �i servicii, valoarea de folosin�� a cl�dirilor �i echipamentelor, timpul studen�ilor. Timpul profesorilor se exprim� sub forma unui cost cel mai adesea folosind valoarea salariilor acestora, îns� luarea în calcul a costului de oportunitate presupune identificarea unui pre� de pia�� pentru utilizarea timpului �i abilit��ilor unui profesor. Valoarea manualelor �i materialelor didactice, în cazul în care sunt tip�rite din bani publici, e reprezentat� de valoarea cheltuielilor publice pentru realizarea lor, dar în cazul cump�r�rii de pe pia�� de c�tre elev a manualului trebuie realizat� o analiz� pentru estimarea cheltuielilor private de acest gen. Valoarea anual� de folosin�� a terenurilor �i cl�dirilor se consider� sub forma rentei sau chiriei care poate fi ob�inut�, dar se poate folosi �i valoarea amortiz�rii anuale pentru durata de via�� total� a cl�dirii respective. În ceea ce prive�te timpul studen�ilor, se folose�te conceptul de câ�tiguri nerealizate, care reprezint� atât costul real al muncii individuale cât �i m�sura produsului economic nerealizat de societate. Red�m mai jos un sumar al costurilor sociale �i private ale educa�iei:

Costuri sociale Costuri private

Directe � Salariile

profesorilor � Alte cheltuieli

curente de bunuri �i servicii

� Cheltuieli pentru manuale

� Chirii pl�tite

� Taxe, minus

valoarea medie a burselor

� C�r�i �i alte materiale

Indirecte � Câ�tiguri

nerealizate

� Câ�tiguri

nerealizate

Aceste elemente pot fi combinate pentru a estima un cost anual pe student la fiecare nivel de preg�tire sau tip de educa�ie. Dac� nu ar exista pierderi, acest calcul ar fi suficient pentru ACB, îns� acolo unde rata de participare difer�, ca �i rata de absolvire, analiza trebuie s� ia în calcul �i aceste aspecte. Costurile cu bunuri �i servicii ce sunt folosite oricum �i nu pot fi înl�turate se ignor�. Ele constituie a�a-numitele “costuri scufundate”. Costurile care conteaz� sunt costurile asupra c�rora deciziile pot înc� fi luate. Costurile se clasific� în costuri fixe, variabile, semi-variabile �i semi-fixe:

� Costurile fixe: sunt costurile care r�mân constante pentru o gam� larg� de activit��i pentru perioada de timp specificat� (ex: chirii),

� 27

� Costurile variabile: sunt costurile care variaz� în func�ie de volumul activit��ii (ex. costuri externe de instruire care variaz� în func�ie de num�rul de participan�i),

� Costurile semi-variabile (ex. costuri de între�inere pentru cl�diri �i echipamente),

� Costurile semi-fixe (ex. costuri pentru extensii de activitate necesare atingerii unui volum critic).

Cu toate c� ajut� la analiza de senzitivitate, clasificarea poate diferi în func�ie de factorii considera�i: un cost fix în raport cu un factor se poate schimba în raport cu altul. De aceea, o modelare mai complex� presupune studiul schimb�rilor în timp �i în func�ie de diferite variabile. Estimarea costurilor poate presupune sprijin din partea contabililor, economi�tilor sau altor categorii de speciali�ti. Evaluatorul trebuie s� în�eleag� �i s� comunice clar scopul evalu�rii pentru a se asigura c� speciali�tii consulta�i furnizeaz� informa�ia relevant�. Unele propuneri pot angaja viitoare costuri, în eventualitatea apari�iei unor situa�ii sau evenimente. Aceste costuri se includ în evaluare de exemplu, costurile legate de anularea unor contracte de execu�ie demarate, pentru care partea guvernamental� va fi r�spunz�toare �i pl��ile compensatorii pentru anumite categorii de personal disponibilizat.

Estimarea beneficiilor Pentru a estima beneficiile aduse de educa�ie avem nevoie de o m�sur� a contribu�iei costurilor educa�iei la viitoarele nivele de performan�� sau de venit. Modalitatea evident� în care educa�ia contribuie la veniturile viitoare este asigurarea competen�elor �i preg�tirii for�ei de munc� �i astfel îmbun�t��irea productivit��ii muncii. Dac� productivitatea angaja�ilor instrui�i este mai mare decât a celor neinstrui�i, aceasta se reflect� în produc�ia crescut� �i în veniturile mai mari ale celor instrui�i. Avem nevoie de o estimare a veniturilor adi�ionale realizate pe parcursul vie�ii de for�a de munc� instruit�. Datele ar trebui s� rezulte din compararea veniturilor realizate pe tot parcursul vie�ii. Diferen�a acestora este o m�sur� a cre�terii productivit��ii celor instrui�i. Din p�cate, nu întotdeauna sunt disponibile date privind veniturile pe serii lungi de timp. Metoda standard este m�surarea datelor disponibile privind veniturile la un moment dat (cross-section data) pentru a defini profile medii vârst�-educa�ie-venit, pentru persoanele cu diferite niveluri de preg�tire. În locul datelor colectate pe tot parcursul vie�ii pentru un e�antion reprezentativ, se vor folosi date pentru un e�antion cuprinzând profile diferite, culese în acela�i timp. Ipoteza de lucru este c� profilele astfel definite permit “transferul” de la unul la altul în func�ie de vârst� �i educa�ie, determinând astfel venitul ce va fi realizat, în viitor, în grupa respectiv�. Dac� scopul analizei îl reprezint� beneficiile sociale ale educa�iei, atunci diferen�ele de venit brut astfel rezultate constituie o m�sur� relevant�. Pe de alt� parte, dac� intereseaz� evaluarea educa�iei ca form� de investi�ie individual�, atunci nivelul net de venit, dup� impozitare, constituie m�sura relevant�.

� 28

Pot exista situa�ii când profitabilitatea investi�iei în educa�ie nu poate fi apreciat� folosind diferen�ele de venituri ca m�sur� a cre�terii productivit��ii for�ei de munc�. Acestea sunt proiectele care vizeaz� îmbun�t��irea calitativ� a actului educa�ional sau restructurarea/reorganizarea unui sector educa�ional (chiar �i o propunere de comasare a unor �coli sau facult��i care nu afecteaz� nivelul de instruire al studen�ilor). În aceste cazuri, care trebuie considerate punctual, este posibil ca o analiz� cost-eficien�� s� ofere indicii mai precise privind op�iunea care trebuie recomandat�. Educa�ia are îns� o serie de beneficii indirecte �i externalit��i. Beneficiile indirecte nu sunt neap�rat de natur� economic�, incluzând beneficii sociale �i culturale. Ele nu constituie beneficii de natur� economic� pentru individ, de exemplu, în cazul satisfac�iei de ordin personal generate de educa�ie, cunoscut� la nivel colectiv ca valoare de consum a educa�iei, distinct� de aspectele investi�ionale. Exist�, de asemenea �i beneficii de ordin extern, publice, externalit��i care nu sunt de natur� economic�, prin transmiterea efectelor educa�iei c�tre al�i beneficiari (efectul de diseminare). Recent, literatura de specialitate a propus o serie de metode de m�surare a acestor beneficii ale educa�iei ca, de exemplu, cre�terea nivelului de s�n�tate, reducerea fertilit��ii în rândul femeilor cu nivel redus de instruire, cre�terea performan�elor educa�ionale pentru copii cu mame educate. Unele studii propun folosirea conceptului de cost de oportunitate (estimarea costului de achizi�ie al beneficiilor respective) dar �i o serie de externalit��i ca democratizarea, stabilitatea politic�, drepturile omului, participarea civic�, coeziunea social�, reducerea s�r�ciei, reducerea criminalit��ii sau îmbun�t��irea calit��ii mediului înconjur�tor sunt înc� greu de m�surat. Calculul indicatorilor Analiza economic� pentru educa�ie folose�te calculul a trei indicatori în analiza cost-beneficiu: valoarea actual� net�, rata rentabilit��ii �i raportul cost-eficacitate. Pentru evaluarea �i compararea op�iunilor formulate, care conduc la costuri �i beneficii viitoare, este necesar s� ob�inem valoarea prezent� a acestora, utilizând actualizarea acestor sume.

Astfel, valoarea prezent� a beneficiilor generate este urm�toarea: VNBi unde: VNBi = valoarea net� prezent� a beneficiului adus de op�iunea i, Bij = beneficiul furnizat de op�iunea i în anul j, 1/(1+r) = factorul de actualizare la rata dobânzii (sau rata de actualizare/discount) r.

A�a cum am men�ionat, în Uniunea European� se folose�te o rat� de discount de 4%. Pot exista situa�ii când instruc�iunile la nivel guvernamental s� indice o rat� de discount diferit�, în func�ie de sursele estimate pentru finan�area propunerii de politici publice. Costurile diferitelor op�iuni pot fi împ�r�ite în costuri ini�iale (C0), realizate în momentul ini�ial, �i costuri curente, care vor ap�rea în decursul derul�rii politicii respective. Valoarea prezent� a costurilor op�iunii este:

� 29

VNCi

unde: VNCi = valoarea net� prezent� a costurilor op�iunii i, C0 = costurile ini�iale ale op�iunii i, Cij = costurile curente din anul j implicate de aplicarea op�iunii i, 1/(1+r) = factorul de actualizare la rata dobânzii (sau rata de actualizare/discount) r.

Fiecare op�iune analizat� va genera un �ir de beneficii nete, a c�ror valoare total� reprezint� valoarea net� prezent�, folosit� în analiza cost-beneficiu:

VNPi

unde (Bij Cij) reprezint� beneficiile nete ale op�iunii „i” în anul „j”. Op�iunea cu cel mai mare VNP este recomandat�, pentru c� reprezint� op�iunea care va genera beneficiul net cel mai mare.

De asemenea, în analiza cost-beneficiu se calculeaz� �i raportul beneficii/costuri, care trebuie s� fie supraunitar. Formula de calcul a ratei rentabilit��ii folose�te acelea�i ra�ionamente ca �i analiza cost-beneficiu dar estimeaz� rata de discount la care valoarea net� prezent� a propunerii este zero. În acest fel, rata rentabilit��ii �i pentru fiecare op�iune i este derivat� din formula:

unde: B0, B1, B2, … Bn sunt beneficiile anuale ale propunerii, pân� în anul n, C0, C1, C2, … Cn sunt costurile anuale ale propunerii, pân� în anul n, sau, mai concis:

unde n este orizontul de timp t considerat, în ani.

În cazul analizei cost-eficacitate, se calculeaz� raportul între valoarea net� prezent� a costurilor �i cantitatea beneficiului ob�inut (RCE):

RCEi = VNCi / Beneficiul ob�inut

unde RCEi = raportul cost-eficacitate al op�iunii i, VNCi = valoarea net� prezent� a costurilor op�iunii i

Sunt astfel puse în eviden��, pentru fiecare op�iune analizat�, costul unit��ii de beneficiu realizat. Op�iunea cu cel mai mic RCE este cea recomandat�.

� 30

În cazul analizei de minimizare a costurilor, indicatorul folosit este chiar VNC, fiind recomandat� op�iunea cu cea mai redus� valoare net� prezent� a costurilor. În func�ie de natura propunerilor formulate, se pot folosi diferitele instrumente de analiz� economic�. Pentru durate scurte �i medii de timp, când rata de discount poate fi evaluat� folosind al�i indicatori ca, de exemplu, infla�ia, se aplic� metoda analizei cost-beneficiu sau cost-eficactitate, calculând valoarea actual� net� a propunerii sau raportul cost-eficacitate. De cele mai multe ori îns� proiectele pentru educa�ie sunt proiecte în care beneficiile pot fi m�surate numai pe termen lung, de aceea rata de discount nu poate fi evaluat� cu precizie �i folosit� ca atare; în acest caz se aplic� metoda calculului ratei rentabilit��ii care indic� nivelul acesteia când costurile unei propuneri sunt egale cu beneficiile aduse. Analiza m�soar� rentabilitatea social� sau privat� a unei investi�ii în anumite tipuri sau niveluri de educa�ie. Rata social� a rentabilit��ii indic� rela�ia între diferen�ele de venituri pe tot parcursul vie�ii, asociate unor profile educa�ionale diferite �i totalul costurilor sociale ale educa�iei respective, m�surate prin intermediul costurilor de oportunitate. Rata rentabilit��ii poate fi comparat� pentru tipuri sau niveluri diferite de educa�ie, sau cu forme alternative de investi�ii sociale, pentru a oferi o m�sur� a profitabilit��ii economice a cheltuielii publice cu educa�ia. În mod similar, rata privat� a rentabilit��ii, ce m�soar� diferen�ele de venituri nete �i costurile suportate de individ, ofer� mijloace de evaluare a educa�iei ca form� de investi�ie privat�. De asemenea, se pot compara ratele rentabilit��ii pentru tipuri alternative de educa�ie sau se poate compara educa�ia cu alte tipuri de investi�ii personale (ca, de exemplu, cump�rarea de ac�iuni).

Calculul ratei rentabilit��ii Prima problem� practic� pus� de calculul ratei rentabilit��ii este cea a culegerii datelor. În condi�ii ideale, datele necesare sunt:

1. Date privind veniturile unui e�antion reprezentativ de angaja�i clasifica�i în func�ie de vârst�, nivel de educa�ie absolvit sau calific�ri ob�inute, tipul acestora, durata, ocupa�ia, sexul, originea social�, localizarea �i abilit��ile naturale (de ex. coeficient de inteligen��),

2. Date privind cheltuielile curente ale institu�iilor de înv���mânt, pe nivel, 3. Estim�ri ale valorii de capital a cl�dirilor �i echipamentelor, pe nivel, 4. Estim�ri ale cheltuielilor private pentru taxe, c�r�i, rechizite etc., pe

nivel, 5. Cheltuielile publice pentru burse, pe nivel, 6. Nivelul mediu de taxare, pe nivele de venit, 7. Date privind pia�a muncii, inclusiv �omajul �i structura particip�rii pe

vârst�, sex, nivel educa�ional. Aceste date, dac� sunt disponibile, se utilizeaz� pentru a construi profile de venituri brute �i nete pe categorii de vârst�, necesare estim�rii atât costurilor cât �i beneficiilor �i pentru a estima costurile directe sociale �i private ale educa�iei. Dac�

� 31

datele statistice nu sunt disponibile, ele se completeaz� prin metoda sondajului, folosind un e�antion reprezentativ determinat de criterii de vârst� �i educa�ie. Dup� colectarea datelor, urmeaz� calculul diferen�elor de venituri asociate cu educa�ia �i veniturile nerealizate datorit� educa�iei. Diferen�ele de venituri brute sunt suficiente pentru calculul ratei rentabilit��ii sociale, dar trebuie ajustate pentru urm�toarele aspecte:

1. Propor�ia din venituri ce se poate atribui abilit��ilor naturale, 2. Probabilitatea apari�iei �omajului, 3. Cre�terea probabil� a nivelurilor de venituri,

Pentru calculul ratei rentabilit��ii private, este necesar� aplicarea nivelului de impozitare corespunz�tor fiec�rei categorii de venit, pentru a calcula diferen�a veniturilor nete. O metod� alternativ� de calcul al ratei rentabilit��ii este cea propus� de Mincer, sub forma unei func�ii a veniturilor individuale, care pot fi determinate de o multitudine de factori ce includ nu numai vârsta, educa�ia, instruirea la locul de munc�, ocupa�ia, orele lucrate, loca�ia, ci �i caracteristicile personale ca gen, ras�, etnie, clas� social�, limb� matern�, abilit��i �i motivare. Mincer a folosit func�ia veniturilor pentru a analiza rela�ia dintre educa�ie, experien�� (inclusiv formare) �i venituri. Func�ia veniturilor se poate exprima sub forma:

Y = f(S, EX) �i poate fi estimat� folosind o ecua�ie de regresie multipl�, în form� logaritmic�: lnY = a + bS + cEX + EX2 unde: lnY = logaritmul natural al venitului (Y), S = num�rul anilor de �coal�, EX = num�rul anilor de experien�� profesional�, a este o constant�, b �i c sunt coeficien�i de regresie iar EX2 este p�tratul anilor de experien��.

Recomandarea de investi�ie pe baza ratei rentabilit��ii calculate se bazeaz� pe ideea c� aceasta trebuie s� aib� o valoare mai mare decât rata preferin�elor sociale de timp. De exemplu, dac� un cet��ean mediu este dispus s� renun�e la 100 euro pentru consumul imediat, pentru a avea peste un an 105 euro, atunci rata preferin�elor sociale de timp este de 5%. Conceptul poate avea �i valori negative, ceea ce înseamn� c� în exemplul nostru dac� persoana e dispus� s� renun�e la 100 euro pentru a avea certitudinea unui venit de 95 euro anul viitor (dac�, s� spunem, nu are surse sigure de venit pentru anul urm�tor) atunci rata preferin�elor sociale de timp este de -5%, ceea ce înseamn� c� la o rat� a rentabilit��ii de -4% propunerea este “recomandabil�”.

� 32

Analiza de risc �i senzitivitate Analiza de senzitivitate indic� m�sura în care viabilitatea unei propuneri este influen�at� de varia�iile principalilor factori cuantificabili. Analiza de risc ia în calcul probabilitatea producerii schimb�rilor la nivelul acestora.

Etapele analizei de senzitivitate sunt: 1. Identificarea variabilelor folosite pentru calculul costurilor �i beneficiilor

în scenariul de baz� (ipoteza de lucru de baz�) �i gruparea acestora pe categorii omogene,

2. Identificarea variabilelor determinante a c�ror modific�ri ar produce modific�ri �i la nivelul rezultatelor, respectiv al indicatorilor calcula�i în cadrul analizei economice,

3. Analiza calitativ�, pentru identificarea posibilelor combina�ii de factori care pot varia simultan cu efect cumulativ,

4. Evaluarea elasticit��ii folosind ipoteze de lucru restrânse, respectiv extinse �i calculul indicatorilor folosi�i în analiza economic�, pe baza acestor noi ipoteze de lucru.

Informa�ia generat� de analiza de senzitivitate se va prezenta în format tabelar, cu comentarii ale rezultatelor �i recomand�ri. Analiza riscului va avea în vedere probabilitatea apari�iei de schimb�ri la nivelul factorilor analiza�i �i va propune strategii de prevenire a acestora, pentru asigurarea ipotezei de lucru de baz�. Distribu�ia probabilit��ii pentru fiecare variabil� se poate deriva din diferite surse. Dup� stabilirea acesteia, se poate trece la o distribu�ie a probabilit��ii pentru calculul ratei rentabilit��ii sau pentru valoarea actual� net� a propunerii. Datorit� complexit��ii modelului analitic cost-beneficiu, chiar �i pentru un num�r limitat de variabile, num�rul de combina�ii posibile cre�te prea rapid pentru a le putea urm�ri prin modelare direct�. De exemplu, pentru un num�r de 4 variabile, luând câte 3 valori în considerare (una considerat� în ipoteza de baz� �i 2 devia�ii, pentru ipoteze restrânse �i, respectiv, extinse), exist� 81 de combina�ii posibile de analizat. În situa�ii de acest gen se folosesc metode statistice de calcul al probabilit��ilor ca, de exemplu, metoda celor mai mici p�trate (metoda Montecarlo). În general, riscurile se pot clasifica dup� urm�toarele categorii:

� Riscuri de finan�are, � Riscuri legislative, � Riscuri ale costurilor de între�inere, � Riscuri de ocupare, � Riscuri opera�ionale, � Riscuri de planificare, � Riscuri de schimbare a op�iunilor politice (riscuri decizionale), � Riscuri legate de procedurile de achizi�ii publice, � Riscuri legate de acurate�ea informa�iilor, � Riscuri reputa�ionale (influen�a opiniei publice), � Riscuri de estimare a valorilor reziduale ale bunurilor, � Riscuri ale schimb�rilor tehnologice, � Riscuri ale volumului de activitate estimat.

� 33

Lista de mai sus este orientativ� dar poate ajuta la identificarea corect� a riscurilor pe care le implic� o propunere. Corelarea cu probabilitatea apari�iei �i estimarea impactului ofer� o imagine asupra planului de m�suri care trebuie avut în vedere pentru prevenirea acestora �i încadrarea în ipoteza de lucru de baz�. Analiza de senzitivitate, corelat� cu analiza riscului, reprezint� etape finale de verificare a ipotezelor folosite în analiza cost beneficiu. În cazul în care concluziile indic� necesitatea ajust�rilor unei op�iuni la nivelul ipotezelor de lucru de baz�, pentru factorii identifica�i, evaluarea economic� se reia, procesul având un caracter iterativ.

2.2.5. Analiza economic� a investi�iei în educa�ia timpurie Investi�ia în educa�ia timpurie, mai ales în cazul copiilor provenind din medii sociale cu risc, pentru rezultatele educationale ulterioare pe parcursul copil�riei sau al tranzi�iei la adolescen�� se justific� atât prin argumentele de ordin calitativ identificate în pa�ii anteriori, de formulare �i analiz� a op�iunilor de politici publice cât �i prin argumente de ordin cantitativ, induse de realitatea obiectiv� a limit�rii resurselor disponibile �i de considerentele de natur� economic�, ce demonstreaz� c� investi�iile în educa�ia timpurie genereaz� economii pentru sectorul bugetar �i pentru societate în general, precum �i venituri ulterioare suplimentare pentru participan�i. Beneficiile induse de educa�ia timpurie sunt determinate de realiz�rile ulterioare ale copilului implicat în program: în plan cognitiv, �colar, comportamental, emo�ional, educa�ional în sens larg, al realiz�rii profesionale, succesului economic, atitudinii fa�� de lege, fa�� de problemele de s�n�tate �i tratamentul aplicat copiilor. De cele mai multe ori, evalu�rile programelor de educa�ie timpurie se focalizeaz� pe aceste realiz�ri ulterioare, fiind evalu�ri longitudinale ce urm�resc evolu�iile în raport cu alte e�antioane reprezentative, ce nu au beneficiat de educa�ia timpurie. Îns� beneficiile se pot identifica �i la nivelul membrilor de familie �i al descenden�ilor, ca efecte de propagare (spillover effects) ce pot fi cuantificate în termeni monetari. Unele dintre acestea genereaz� economii sau venituri bugetare: reduceri de costuri pentru alte politici sau programe, ori taxe mai mari, percepute pentru venituri mai mari. Beneficiile observate, ce �in de efectul de propagare, de exemplu, pot fi induse în felul urm�tor:

� reducerea relelor tratamente aplicate copiilor, ceea ce genereaz� economii pentru serviciile sociale ale autorit��ilor locale �i implicit pentru contribuabili;

� copiii care beneficiaz� de un tratament corespunz�tor în perioada timpurie, la rândul lor, când vor deveni p�rin�i vor c�uta s� replice acest tratament copiilor lor, ceea ce conduce la beneficii inter-genera�ionale, cu efecte economice pe termen lung;

� reducerea accidentelor �i leziunilor copiilor determin� reducerea costurilor urgen�elor pediatrice �i a altor costuri de s�n�tate,

� reducerea sarcinilor în adolescen�� determin� reducerea costurilor sociale �i de s�n�tate;

� reducerea repeten�iei determin� mai pu�ini ani petrecu�i în înv���mântul obligatoriu al c�rui cost e suportat de bugetul de stat;

� reducerea nivelului de educa�ie special� (asisten�� pentru dizabilit��i) determin� reducerea costurilor specifice;

� cre�terea particip�rii la educa�ia liceal� determin� reducerea abandonului �colar �i a problemelor generate de acesta;

� 34

� 35

� cre�terea particip�rii la educa�ia universitar� determin� specializ�ri �i venituri crescute atât pentru individ cât �i pentru societate;

� reducerea apel�rii la programe de asisten�� de �omaj �i alte forme de asisten�� social� determin� reducerea costurilor aferente pentru societate;

� reducerea criminalit��ii �i a apel�rii la sistemul judiciar determin� reducerea costurilor atât pentru sistemul judiciar cât �i pentru societate, în privin�a victimelor �i a costurilor aferente refacerii acestora;

� Reducerea inciden�ei fumatului �i abuzului de alcool conduc la sc�derea costurilor de s�n�tate public� �i a mor�ii premature;

� Îmbun�t��irea suport�rii sarcinilor duce la costuri medicale reduse, atât cu na�terea cât �i cu asistarea copiilor n�scu�i prematur.

Ultimele categorii de beneficii se manifest� la adolescen�� �i la maturitate. Ele se pot cuantifica în termeni monetari, generând beneficii contribuabililor, participan�ilor �i societ��ii în general. Gama larg� de beneficii ce pot fi identificate �i evaluate în termeni monetari arat� c� analiza cost-beneficiu e posibil�, prin compararea unui num�r crescut, aproape complet al beneficiilor totale cu costurile totale, folosind valori actualizate la anul de referin�� al efectu�rii analizei economice. O serie de programe pentru educa�ia timpurie au fost astfel evaluate economic, analiza longitudinal� oferind gradul cel mai ridicat de precizie, prin contrast cu alte forme de analiz�, bazat� pe analiza transversal� a veniturilor, sau pe analiza cererii sociale. De aceea, se consider� c� educa�ia timpurie dispune de date suficiente pentru a indica valoarea net� sau raportul dintre costurile �i beneficiile totale, actualizate. Cele mai complete analize au fost realizate în Statele Unite, unde programele de educa�ie timpurie începute în urm� cu peste 40 de ani au fost urm�rite �i au generat analize cost-beneficiu ce indic� rezultate economice notabile. Literatura de specialitate citeaz� mai ales 3 din cele câteva zeci de programe analizate sub aspectul costurilor �i beneficiilor: programul Perry Preschool, cu analize realizate la vârsta de 27 ani a participan�ilor (Karoly �i al�ii - 19986, Barnett - 19937 �i Schweinhart, Barnes �i Weikart – 19938) �i la vârsta de 40 de ani (Barnett, Belfield �i Nores – 20059, Aos �i al�ii - 200410), programul Chicago Child-Parent Center – CPC, cu analize realizate pân� la vârsta de 21 de ani (Reynolds �i al�ii, 200111) �i programul Carolina Abecedarian, cu analize realizate pân� la vârsta de 21 de ani

6 Karoly, Lynn A., Peter W. Greenwood, Susan S. Everingham, Jill Houbé, M. Rebecca Kilburn, C. Peter Rydell, Matthew Sanders, �i James Chiesa, Investing in Our Children: What We Know and Don’t Know About the Costs and Benefits of Early Childhood Interventions, Santa Monica, Calif.: RAND Corporation, MR-898-TCWF, 1998. 7 Barnett, W. Steven, “Benefit-Cost Analysis of Preschool Education: Findings from a 25-Year Follow-Up,” American Journal of Orthopsychiatry, Vol. 63, No. 4, 1993, pag. 500–508. 8 Schweinhart, Lawrence J., Helen V. Barnes, �i David P. Weikart, Significant Benefits: The High/Scope Perry Preschool Study Through Age 27, Monographs of the High/Scope Educational Research Foundation, 10, Ypsilanti, Mich.: High/Scope Press, 1993. 9 Barnett, W. Steven, Clive R. Belfield �i Milgros Nores, “Lifetime Cost- Benefit Analysis,” în Lawrence J. Schweinhart, Jeanne Montie, Zongping Xiang, W. Steven Barnett, Clive R. Belfield, �i Milagros Nores, ed., Lifetime Effects: The High/Scope Perry Preschool Study Through Age 40, Monographs of the High/Scope Educational Research Foundation, 14, Ypsilanti, Mich.: High/Scope Press, 2005, pp. 130–157. 10 Aos, Steve, Roxanne Lieb, Jim Mayfield, Marna Miller, �i Annie Pennucci, Benefits and Costs of Prevention and Early Intervention Programs for Youth, Olympia: Washington State Institute for Public Policy, September 17, 2004. Online http://www.wsipp.wa.gov/rptfiles/04-07-3901.pdf and http://www.wsipp.wa.gov/rptfiles/04-07-3901a.pdf (accesate la 11 noiembrie 2009). 11 Reynolds, Arthur J., Judy A. Temple, Dylan L. Robertson, �i Emily A. Mann “Age 21 Cost-Benefit Analysis of the Title I Chicago Child-Parent Centers,” Educational Evaluation and Policy Analysis, Vol. 24, No. 4, Winter 2002, pag. 267–303.

� 36

(Masse �i Barnett, 200212). De asemenea, studiile13 publicate în Marea Britanie referitoare la Centrele integrate de Excelen�� Timpurie (Early Excellence Centres – EEC) arat� c� pentru o singur� familie ce beneficiaz� de serviciile integrate ale EEC costul social total estimat este de 8.840 lire sterline, în timp ce costul de func�ionare al centrelor raportat la num�rul de familii asistate este de numai 880 lire sterline, ceea arat� c� pentru fiecare lir� investit� beneficiul total generat este de 10 lire. PPRROOGGRRAA MMUULL PPEERR RRYY s-a derulat între 1962 �i 1967, în Ypsilanti, Michigan cu un orar de 2.5 ore zilnic în timpul s�pt�mânii ce oferea un curriculum bazat pe înv��area activ�, pentru dezvoltarea abilit��ilor intelectuale, sociale �i fizice ale copiilor, cu educatori puericultori în propor�ie mai mic� de 1 la 7 copii, cu vizite s�pt�mânale de 1.5 ore acas� �i întâlniri cu p�rin�ii pentru asisten�� specializat�. Pentru studiul longitudinal au fost selec�iona�i 123 de copii afro-americani cu factori semnificativi de risc (s�r�cie, educa�ie precar� a p�rin�ilor, nivel ini�ial IQ sc�zut) dintre care 58 au participat în program. Beneficiile înregistrate num�r�: � Note ridicate la teste de inteligen�� �i limb� la vârsta de 7 ani �i la teste �colare la vârsta

de 14 ani, fa�� de grupul de control, � Pe parcursul înv���mântului obligatoriu, participan�ii au avut mai pu�in� nevoie de

asisten�� sau servicii educa�ionale speciale pentru a absolvi decât grupul de control, � La vârsta de 40 de ani, participan�ii au �anse mai mari de a fi angaja�i �i de a câ�tiga mai

bine decât grupul de control, � Participan�ii au fost aresta�i în propor�ie de jum�tate fa�� de grupul de control, fiind re�inu�i

�i condamna�i mai pu�in pentru violen��, furt sau consum de droguri, � Participan�ii au apelat mai pu�in la ajutoare sociale decât grupul de control.

Învesti�ia pe copil este de 15.166 dolari (USD), valoarea prezent� net� a beneficiilor pe copil este de 258.188 USD, ceea ce conduce la un raport beneficiu - cost de 17 USD la fiecare 1 USD investit, din care 12,9 USD (75%) beneficiu social: 11,31 USD (66%) din economii în sistemul judiciar, 0,93 USD (5%) din impozite �i taxe sporite, 0,48 USD (3%) din costuri educa�ionale nete, 0,19 (1%) din economii în sistemul de asisten�� social�, iar 4,1 USD (25%) beneficiu individual, în general sub forma unor venituri crescute.

Costuri: 15.166 USD Beneficii: 258.188 USD, din care:

� Ocupare: 63.267 USD � Infrac�ionalitate: 171.472

USD � Taxare: 14.078 USD � Educa�ie: 7.303 USD � Asisten�� social�: 2.768 USD

12 Masse, Leonard N., �i W. Steven Barnett, “A Benefit-Cost Analysis of the Abecedarian Early Childhood Intervention,” in Henry M. Levin �i Patrick J. McEwan, ed., Cost-Effectiveness and Educational Policy, Larchmont, N.Y.: Eye on Education, Inc., 2002, pp. 157–173. 13 Bertram, T., Pascal, C., Bokhari, S., Gasper, M. & Holtermann, S. (2002) Early Excellence Centre Pilot Programme, Second Evaluation Report 2000 – 2001, Research Report 361, DfES: London; Cabinet Office (2002) Delivering for Children and Families: Inter-Departmental Childcare Review, Cabinet Office: London; DfES (2002) Effective Provision of Pre-school Education (EPPE) Study, Key Findings from Technical Paper 8a, Measuring the Impact of Pre-School on Children’s Cognitive Progress over the Pre-School Period, DfES, London.

� 37

Evalu�ri anterioare ale programului Perry, la vârsta de 27 de ani, indicau un raport beneficiu – cost de 5,15 USD, respectiv 8,74 USD pentru situa�ii în care nu erau, respectiv erau luate în considerare anumite costuri intangibile ale criminalit��ii. În intervalul de vârst� 27-40 ani beneficiile generate de costurile criminalit��ii reduse în rândul participan�ilor sunt cele care determin� cre�terea semnificativ� a beneficiilor �i a raportului beneficiu – cost. PPRROOGGRRAA MMUULL CCHHIICCAAGGOO CCBBCC a fost demarat în 1967 �i este înc� opera�ional, cu 4 loca�ii în vecin�t��i s�race, deservind între 100 �i 150 de copii. Este un program de înalt� calitate ce folose�te educatori puericultori în propor�ie de 2 la 17 copii, cu o program� ce vizeaz� inclusiv abilit��i de citit �i socotit, cu un educator la dispozi�ia p�rin�ilor �i cu un reprezentant social ce realizeaz� vizite acas� �i ofer� referin�e �i consiliere de s�n�tate �i nutri�ie. Studiul longitudinal a fost realizat pe 1.539 de copii n�scu�i în 1979 �i 1980, din care 989 au participat în cel pu�in un an în program �i 550 nu au participat deloc. E�antionarea a �inut cont de mai multe variabile demografice ce includ rasa, nivelul de s�r�cie, educa�ia p�rin�ilor, statutul marital �i ocupa�ional al acestora, dimensiunea familiei �i inciden�a cazurilor de abuz asupra copiilor. Dup� 21 de ani, beneficiile înregistrate num�r�: � Participan�ii au avut rezultate mai bune la literatur� �i matematic� decât cei din grupul de

control, � Participan�ii au avut nevoie de mai pu�in� asisten�� educa�ional� �i au fost mai favorabili

înv���turii, absolvind în propor�ie mai ridicat� liceul decât grupul de control, � Delicven�a juvenil� a fost redus� în rândul participan�ilor, � Participarea la 2 ani de program e asociat� cu rezultate la gr�dini��, preg�tire mai bun�

pentru �coal�, participare �colar� crescut� �i mai pu�ine cazuri de abuz sau de neglijare a copiilor.

Investi�ia pe copil este de 6.692 USD, valoarea prezent� net� a beneficiilor pe copil este de 67.937 USD, respectiv 41.067 USD (în varianta nelu�rii în considerare a unor costuri intangibile asociate infrac�ionalit��ii) ceea ce conduce la un raport beneficiu - cost de 10,15 USD, respectiv 7,14 USD la fiecare 1 USD investit, din care 6,86 USD (68%) beneficiu social: 4,99 USD (50%) din economii în sistemul judiciar, 1,08 USD (10%) din impozite �i taxe sporite, 0,67 USD (7%) din costuri educa�ionale nete, 0,12 (1%) din economii în sistemul de asisten�� social�, iar 3,29 USD (32%) beneficiu individual, în general sub forma unor venituri crescute.

Costuri: 6.692 USD Beneficii: 67.937 USD, din care:

� Ocupare: 21.988 USD � Infrac�ionalitate: 33.435 USD � Taxare: 7.243 USD � Educa�ie: 4.501 USD � Asisten�� social�: 770 USD

� 38

PPRROOGGRRAA MMUULL CCAARROOLLIINNAA AABBEECCEEDDAARRIIAANN localizat în Carolina de Nord ofer� copiilor asisten�� specializat� �i instruire timp de 10 ore zilnic, timp de 50 de s�pt�mâni anual, în condi�ii extrem de bune în ce prive�te raportul educator puericultor – copil (1 la 3 pentru copii 0-3 ani) �i programa axat� pe dezvoltarea limbajului, vizând �i alte domenii de dezvoltare a copilului. 112 copii n�scu�i între 1972 �i 1977 �i considera�i cu risc de întârziere în dezvoltarea intelectual� �i social� au fost aleator distribui�i în program sau în grupul de control. Ambele grupuri au primit asisten�� medical� �i nutri�ional�, pentru a izola efectele interven�iei educa�ionale. Aproape to�i sunt afro-americani, iar 93% au fost urm�ri�i pân� la vârsta de 21 de ani. Beneficiile înregistrate sunt de ordin cognitiv, educa�ional �i maternal: � Participan�ii au înregistrat rezultate mai bune la literatur� �i matematic� decât grupul de

control, � Participan�ii au avut nevoie de mai pu�in� asisten�� educa�ional� �i au fost mai favorabili

înv���turii, absolvind în propor�ie mai ridicat� liceul decât grupul de control �i înrolându-se în grad mai mare în înv���mântul postliceal sau universitar.

� Participan�ii fumeaz� mai pu�in �i solicit� ajutor social mai pu�in decât grupul de control, � Mamele participan�ilor au absolvit forme de înv���mânt superior �i au slujbe mai bine

pl�tite.

Fiind un program care dureaz� 5 ani investi�ia pe copil este de 63.476 USD, valoarea prezent� net� a beneficiilor pe copil este de 158.278 USD ceea ce conduce la un raport beneficiu - cost de 2,5 USD, la fiecare 1 USD investit, din care aproape tot beneficiul 2,35 USD (98%) beneficiul participan�ilor �i al mamelor acestora: 0,44 USD (18%) beneficiu prin îngrijirea copilului, 0,46 USD (18%) venituri sporite pentru participan�i, 1,08 USD (43%) venituri sporite pentru mamele acestora, 0,09 USD (4%) venituri sporite pentru genera�iile urm�toare, 0,28 USD (11%) beneficiu prin cre�terea longevit��ii nefum�torilor, iar 0,14 USD (6%) beneficiu public, în general sub forma unor cre�teri de impozite �i taxe pe veniturile crescute �i prin reducerea costurilor educa�ionale �i de asisten�� social�.

Costuri: 63.476 USD Beneficii: 158.278 USD, din care:

� Ocupare: 29.274 USD � Ocuparea mamelor: 68.728

USD � Îngrijire copil: 27.612 USD � S�n�tate: 17.781 USD � Taxare: 8.257 USD � Ocupare viitoare: 5.722 USD � Educa�ie: 708 USD � Asisten�� social�: 196 USD

În concluzie, analizele cost-beneficiu realizate pentru o serie de programe, folosind date longitudinale, ob�inute în timp de la participan�i, arat� o rentabilitate extraordinar� a investi�iilor în educa�ia timpurie, îns� nu trebuie pierdut din vedere faptul c� astfel de programe au fost realizate în condi�iile stabilirii unor standarde de excep�ie în ce prive�te calitatea actului educa�ional, folosind educatori puericultori bine preg�ti�i, bine remunera�i, în raport redus fa�� de num�rul de copii �i programe

formulate prin cercetare �tiin�ific�. Atât copii cât �i familiile au primit sprijin pentru a consolida dezvoltarea �i în mediul familial, în afara �i în continuarea programelor de educa�ie timpurie.

2.2.6. Monitorizarea �i evaluarea Odat� selectat� solu�ia cea mai potrivit� pentru problema de politic� educa�ional� avut� în vedere, este necesar� construirea unui sistem de monitorizare �i evaluare a interven�iei. Un element cheie în definirea sistemelor de monitorizare �i evaluare îl constituie lucrul cu indicatorii. Pentru a ajunge la o defini�ie a indicatorilor, trebuie s� avem în vedere modul în care se coreleaz� rezultatele a�teptate ale politicii / programului cu activit��ile propuse. Identific�m trei niveluri relevante de analiz� pentru procesele de monitorizare �i evaluare: principii, criterii �i indicatori.

Principii Formul�ri generale ale unor valori care ac�ioneaz� ca “ghid” pentru ac�iune

Criterii Formul�ri specifice referitoare la ceea ce este necesar pentru a transpune principiile în practic�

Indicatori Defini�ii precise care permit colectarea de informa�ii pe baza c�rora evaluarea poate verifica în ce m�sur� criteriile au fost atinse

Exemplu pentru politica de educa�ie timpurie:

Principii ale evalu�rii programului

Criterii ale evalu�rii programului

Indicatori ai evalu�rii programului

Participarea factorilor interesa�i (stakeholders)

1.Implicarea organiza�iilor interna�ionale �i non-profit în exerci�iul de evaluare ex ante a politicii privind educa�ia timpurie 2.Participarea celorlalte ministere de linie cu responsabilit��i în domeniu la generarea �i implementarea politicii de ET.

1.1. % de speciali�ti din OI �i ONG participan�i în Grupul Consultativ 1.2.Frecven�a consult�rilor cu OI �i ONG în etapa de elaborare a politicii 2.1. Gradul de acord la nivelul guvern�rii centrale cu privire la oportunitatea solu�iilor propuse

� 39

Indicatorii unui program / unei politici pot fi defini�i, la rândul lor, pe trei niveluri: indicatori de ie�ire, de rezultat �i de impact.

� Indicatori de ie�ire: “produse” inten�ionate (sau neinten�ionate) ale programului

� Indicatori de rezultat: modific�ri comportamentale la nivel individual sau

institu�ional ca urmare a programului

� Indicatori de impact: îmbun�t��iri sustenabile la nivelul grupului �int� / al beneficiarilor direc�i �i indirec�i

Fiecare dintre aceste trei categorii de indicatori pot viza sistemul în ansamblul s�u, cu cadrul institu�ional aferent, furnizorul, cu ansamblul de servicii pe care le ofer� sau practicile profesionale propriu-zise, ca în exemplul de mai jos:

INDICATORI DE IESIRE

INDICATORI DE REZULTAT

INDICATORI DE IMPACT

SISTEM (INSTITU�II)

Num�rul de servicii alternative de educa�ie timpurie oferite la nivel na�ional, supuse unui sistem de evaluare �i acreditare

% de copii cu vârsta sub trei ani care particip� la programele de ET oferite

Ponderea p�rin�ilor satisf�cu�i de serviciile de ET de care beneficiaz� copiii lor %p�rin�i tineri care pot ocupa un loc de munc� ca urmare a faptului c� pot beneficia de servicii de ET

FURNIZORI (SERVICII)

Num�rul �i tipul de programe de ET oferite

Gradul de satisfac�ie al beneficiarilor

Calitatea programelor educa�ionale integrate în serviciile de ET.

PRACTICI PROFESIONALE

Num�rul de speciali�ti în educa�ia �i îngrijirea copilului mic forma�i / certifica�i

Frecven�a utiliz�rii integrate a competen�elor de educa�ie, nutri�ie �i îngrijire a copilului mic în institu�iile de ET

Capacitatea de reflec�ie asupra propriilor practici �i de îmbun�t��ire a acestora

� 40

� 41

CAPITOLUL 3. METODOLOGIE

Acest capitol descrie etapele de urmat în efectuarea �i implementarea unui studiu de impact ex-ante în orice domeniu al educa�iei pentru Ministerul Educa�iei, Cercet�rii �i Inov�rii. Conform legisla�iei Guvernului României, exist� dou� tipuri principale de studii de impact, bazate pe documentul de politic� public� HG 775/2005 �i pe actul normativ conform HG 1361/2006 a temei supuse evalu�rii. Astfel, conform Ghidului Comisiei Europene asupra Studiilor de Impact 2009 �i a celor dou� tipuri de studiu de impact de mai sus adoptate de c�tre Guvernul României, exist� un num�r de etape cheie de urmat în cazul efectu�rii unui studiu de impact ex-ante în domeniul educa�iei. Aceste etape cheie urmeaz� o ordine logic�; totu�i, este important de notat faptul c� unele dintre aceste etape s-ar putea s� aib� nevoie de revizuire conform activit��ii depuse în procesul de efectuare a studiului de impact.

3.1 Grupul de lucru Un grup de lucru de 5-8 evaluatori din cadrul sectorului/domeniului14 va fi înfiin�at pentru a analiza fiecare dintre op�iuni �i a desf��ura un studiu de impact ex-ante sub conducerea unui Coordonator. Evaluatorii pot fi reprezentan�i ai urm�toarelor organisme:

� Unitatea de Politici Publice; � Departamentele cheie din minister (de ex. Departamentul pentru

educa�ia timpurie, �coli, performan�� �i programe din Ministerul Educa�iei, Cercet�rii �i Inov�rii);

� Organiza�ii paralele cu un interes comun fa�� de obiectivele vizate de politic�.

Grupul de lucru (WG) va fi de asemenea sprijinit de c�tre un grup informal de consultan�i, format din exper�i care vor furniza consiliere profesional� la cererea Grupului de lucru.

14 Num�rul depinde de importan�a politicii

m. Prezentarea rezultatelor clientului.

l. În urma evalu�rii exhaustive prin procedura de studiu de impact ex-ante �i consult�ri extinse cu beneficiarul �i factorii interesa�i din sector, Grupul de lucru va depune una sau mai multe op�iuni sub forma unor recomand�ri de politic�;

k. Efectuarea studiului de impact utilizând metode adecvate;

i. Elaborarea unei liste de indicatori de performan�� pentru monitorizarea �i evaluarea politicii din domeniul ales;

j. Clarificarea presupozi�iilor, riscurilor �i incertitudinilor anticipate;

h. Colectarea de date relevante pentru politica aleas�;

g. Consultarea intensiv� cu factorii interesa�i din sector/domeniu �i alte p�r�i interesate, colectarea de informa�ii �i analiza rezultatelor;

e. Demonstra�ia posibilei evolu�ii a situa�iei în viitor, f�r� interven�ia Guvernului României sau UE ;

f. Descrierea contextului �i a pre-condi�iilor pentru determinarea obiectivelor �i identificarea op�iunilor în vederea rezolv�rii problemei respective;

d. Demonstrarea motivului pentru care problema necesit� interven�ii;

b. Identificarea �i definirea cauzelor �i amplitudinii problemei din educa�ie, a factorilor interesa�i mai afecta�i de aceasta �i furnizarea de dovezi concrete în vederea fundament�rii;

c. Descrierea modului în care problema a evoluat în timp �i cum politicile existente la nivelul Guvernului României sau UE o afecteaz�;

Grupul de lucru va realiza urm�toarele sarcini:

a. Sprijinirea procesului de înfiin�are a unui Comitet Director/de Pilotaj, dac� membrii acestuia nu au fost deja identifica�i. Comitetul ar trebui s� fie compus din exper�i cu nivel superior de calificare;

3.2 Consult�ri cu factorii interesa�i din educa�ie Urm�toarea abordare ar trebui respectat� de c�tre Grupul de lucru:

a. Planificarea de consult�ri la începutul Studiului de impact ex-ante: elaborarea unui plan pentru factorii cheie din educa�ie/program de întâlniri, cu date �i durate pentru fiecare activitate;

b. Întocmirea unui tabel tip matrice pentru atribuirea anumitor sarcini membrilor Grupului de lucru (de exemplu speciali�ti), stabilirea perioadei de timp, a meselor rotunde �i a listei sarcinilor legate de activitate

c. Stabilirea �i enumerarea structurilor �i instrumentelor de consultare adecvate, de exemplu: comisii consultative, grupuri de exper�i, audieri deschise, întâlniri ad hoc, consult�ri via Internet, chestionare, focus grupuri, seminare/ateliere de lucru etc. Tipul �i combina�ia de instrumente de utilizat ar trebui determinate în func�ie de natura factorului educa�ional interesat, în special, autorit��ile locale,

� 42

ministerele s�n�t��ii �i muncii �i de asemenea func�ionarii publici, profesorii, p�rin�i;

d. Desf��urarea de consult�ri continue cu factorii interesa�i pe toat� durata derul�rii studiului de impact;

e. Consultarea tuturor factorilor educa�ionali interesa�i, utilizând cele mai adecvate durate, formate �i instrumente pentru colectarea informa�iilor �i a opiniilor. Întrebare cheie: cine va fi afectat de evaluarea politicii educa�ionale propuse �i cine va fi implicat în procesul de implementare a acesteia?;

f. Colectarea comentariilor factorilor interesa�i în leg�tur� cu definirea problemei. Furnizarea de descrieri �i opinii asupra posibilelor op�iuni �i al impactului acestora asupra serviciilor educa�ionale;

g. Men�inerea leg�turii cu factorii interesa�i printr-un proces de consultare �i furnizarea de feedback;

h. Grupul de lucru analizeaz� feedback-ul din partea factorilor interesa�i �i importan�a sa pentru procesul de luare a deciziilor în educa�ie;

i. Raportarea clar� asupra contribu�iilor factorilor interesa�i.

3.3 Definirea problemei Toate studiile de impact trebuie s� defineasc� în mod clar problema identificat�. Acest fapt va furniza cadrul pentru a permite atât formularea obiectivelor �i identificarea �i compararea op�iunilor de politic� pentru ac�iune, cât �i posibilul impact al acestora asupra sectorului/domeniului. Definirea problemei trebuie s� includ� un scenariu de referin�� clar drept platform� pentru compararea op�iunilor de politic�. Scopul acestui scenariu este de a explica modul în care situa�ia curent� ar evolua f�r� interven�ia public� adi�ional� – este scenariul "f�r� schimbarea politicii". Scenariul de referin�� depinde de existen�a sau nu a unor politici române�ti �i/sau europene în vigoare. În sus�inerea unei op�iuni „f�r� schimbarea politicii”, este important de luat în seam� al�i factori, cum ar fi:

� Politicile/reglement�rile educa�ionale ale Guvernului României deja în vigoare;

� Ac�iunile deja stabilite sau propuse de c�tre Guvernul României, agen�ii �i al�i factori interesa�i;

� Schimb�rile recente în dezvoltarea problemei; � Grupul de lucru va avea nevoie de programarea întâlnirilor cu factorii

interesa�i pentru a clarifica informa�iile în vederea dezvolt�rii op�iunilor de politic�.

� 43

3.4 Stabilirea obiectivelor Stabilirea obiectivelor generale, specifice �i opera�ionale poate fi descris�, dup� cum urmeaz�:

� Obiective generale

- Fac leg�tura între cadrele de politic� din România �i scopurile UE în sectorul/domeniul în cauz�;

- Determin� scopuri m�surabile pe termen lung; - Sunt legate de indicatori de impact �i rezultatele politicii.

� Obiective specifice

- Au leg�tur� cu domeniul specific al ac�iunii de întreprins �i specificitatea politicii în discu�ie;

- Specific� ce anume se va realiza printr-o interven�ie concret�; - Sunt legate în mod sigur de indicatorii de rezultate directe �i rezultatele

politicii. � Obiective opera�ionale

- Sunt legate de implementarea ac�iunilor concrete; - Pot diferi în func�ie de variatele tipuri de politic� evaluate; - Trebuie s� aib� o leg�tur� strâns� cu indicatorii de rezultate directe.

Un Grup de lucru este înfiin�at pentru a dezvolta un set de obiective de politic� specifice în faza ini�ial� a studiului de impact. Obiectivele opera�ionale formulate ini�ial vor fi supuse, în mod invariabil, unui proces de reformulare datorit� apari�iei unor obstacole �i condi�ii neprev�zute. Identificarea �i formularea de obiective vor facilita urm�toarele procese:

� Identificarea de posibile alternative de ac�iune �i oferirea de asisten�� în procesul de comparare a op�iunilor de politic�.

� Obiectivele clare fac posibil� monitorizarea implement�rii politicii �i evaluarea realiz�rii sau nu a efectelor preconizate.

� Rela�ionarea obiectivelor cu viitoarele activit��i de monitorizare �i evaluare: f�r� obiective clare nu se poate monitoriza sau evalua dac� politica se afl� pe drumul cel bun. Obiectivele SMART sunt necesare pentru a defini indicatorii de calitate. Ace�tia vor permite monitorizarea progresului �i evaluarea m�surii în care s-au realizat obiectivele. Acolo unde este posibil, dezvoltarea unui mecanism de m�surare a indicatorilor cheie pentru a monitoriza �i evalua realizarea jaloanelor proiectului (vezi Sec�iunea 2: studiul de caz în educa�ie).

� Definirea indicatorilor de performan�� pentru evaluarea realiz�rii obiectivelor majore ale politicii. Indicatorii ar trebui s� fie ale�i astfel încât procesul de colectare de date s� fie unul u�or. Ministerul Educa�iei ar trebui s� anun�e �i s� descrie indicatorii înainte, f�când o referire clar� la persoana responsabil�

� 44

de implementare, moment �i scopul principal �i autorit��ile c�rora trebuie predate rezultatele.

j. Întocmirea versiunii finale a Studiului de impact având în vedere revizuirea �i/sau recomand�rile Comitetului de Pilotaj.

- Definirea de indicatori de performan�� clari: indicatorii ar trebui defini�i pentru diferite unit��i (elev, profesor, �coal�…) �i în etape diferite (inputuri, rezultate imediate, rezultate pe termen lung…);

i. Prezentarea versiunii provizorii a studiului de impact împreun� cu rezumatul executiv la �edin�a Comitetului de pilotaj, luând în considerare timpul necesar pentru re-depunerea versiunii revizuite;

h. Livrarea constat�rilor �i recomand�rilor pe marginea Studiului de Impact: g. Ministerul implementeaz� Analiza Studiului de Impact;

f. Alegerea �i întocmirea de instrumente metodologice pentru efectuarea studiilor de impact;

e. Stabilirea unei liste de factori interesa�i;

d. Stabilirea de rela�ii de lucru apropiate cu unit��ile cheie de sprijin a SI (de exemplu Unitatea de Management al Proiectelor cu Finan�are Extern�) pe parcursul tuturor etapelor procesului efectu�rii studiului de impact;

c. Planificarea studiului de impact: planul de lucru �i orarul activit��ilor integrarea acestora în ciclul de planificare strategic�;

b. Înfiin�area unui Grup de consultare format din exper�i externi (de exemplu teoreticieni, cercet�tori, exper�i în analiza cost beneficiu etc.) pentru a furniza Grupului de lucru comentarii specializate �i informa�ii, ori de câte ori este necesar;

Rezumat al etapelor fundamentale în implementarea studiului de impact ex-ante

a. Înfiin�area Grupului de lucru �i coordonarea tuturor etapelor activit��ii specifice realiz�rii studiului de impact;

3.5 Culegerea de date În faza ini�ial� a Studiului de impact ex-ante, este important ca Grupul de lucru s� colecteze date exacte �i de încredere – fapte �i cifre – care reprezint� partea esen�ial� din orice Studiu de impact ex-ante. Sarcina culegerii de date poate fi (�i este deseori) atribuit� unor speciali�ti din afara institu�iei respective. În acest caz, Grupul de Lucru va stabili cerin�e clare pentru cercet�tori în Termenii de Referin��.

� Grupul de lucru define�te problema �i scenariul de referin��, identificând impactul op�iunilor alternative pentru rezolvarea problemei în educa�ie. O aten�ie special� trebuie acordat� exactit��ii, calit��ii �i credibilit��ii datelor.

� 45

� Grupul de lucru identific� nevoia de date într-o etap� ini�ial� a Studiului de Impact în Educa�ie. Anumite informa�ii necesare pentru Studiul de impact vor fi disponibile de la departamentele guvernului, autorit��ile jude�ene �i locale �i pot include rapoarte anterioare de monitorizare �i evaluare �i alte studii de impact.

� Grupul de lucru va avea nevoie de sprijin din partea mai multor factori interesa�i din sector/domeniu, inclusiv ministere din cadrul guvernului �i al�i actori interesa�i din cadrul comunit��ii. Ace�tia vor ajuta la identificarea �i utilizarea datelor, sprijinul lor putând fi solicitat cât mai devreme posibil. Exper�ii externi, acolo unde este posibil, ar trebui s� colecteze date �i s� efectueze anumite analize.

� Grupul de lucru va ob�ine cele mai recente date statistice �i puncte de vedere din partea factorilor interesa�i din educa�ie, utilizând o combina�ie de instrumente, de exemplu: interviuri, chestionare, mese rotunde, conferin�e �i rezultate ale documentelor consultative, cum ar fi memorandum sau propuneri de politic�.

� Grupul de lucru va analiza datele primite ca feedback în urma interviurilor, aplic�rii chestionarelor, altor activit��i presupuse de cercetare etc �i va formula ipoteze. Consult�rile mai elaborate �i interviurile cu factorii interesa�i �i chestionarele vor avea loc pentru a ad�uga un plus de precizie la formularea op�iunilor de politic�.

� Grupul de lucru va ilustra cazul utilizând exemple de bun� practic� în statele membre UE �i experien�a unor ��ri ter�e sau organiza�ii interna�ionale (de exemplu, Banca Mondial�, UNICEF)

3.6 Identificarea �i alegerea op�iunii de politic� Dup� definirea obiectivelor, urm�toarea etap� este identificarea mecanismelor de sus�inere cele mai eficiente în vederea atingerii obiectivelor. Op�iunile de politic� trebuie s� aib� o leg�tur� demonstrabil� atât cu cauzele problemei, cât �i cu obiectivele. Echipa Studiului de impact ar trebui s� defineasc� nivelul adecvat de ambi�ie în ceea ce prive�te op�iunile având în vedere constrângerile, cum ar fi costurile de conformitate sau principiul propor�ionalit��ii. Exist�, de asemenea, o nevoie de a identifica instrumente de politic� adecvate (documente legislative ale Guvernului României, documente legislative ale UE, auto-reglement�ri, co-reglement�ri �i stimulente economice). Aceste instrumente pot fi combinate, dac� este necesar, într-un pachet �i/sau coordonate cu ac�iuni ale UE. Numai dac� acestea lipsesc, pot fi luate în considerare alte forme de ac�iune. Propor�ionalitatea descrie nu numai op�iunile preferate, ci �i status-quo-urile �i op�iunea cel mai pu�in preferat�. Prezint� o varietate de op�iuni.

� 46

� 47

Principalele tipuri de op�iuni sunt: 1) Îmbun�t��irea cadrului legal existent 2) Auto �i co-reglementarea, de ex. Descentralizarea puterilor c�tre organisme administrative locale. 3) Standarde interna�ionale, când acestea exist�, de ex. un sondaj al standardelor de studiu de impact ex-ante în �colile secundare care ar putea fi aplicat �i în România 4) scenariul de referin�� "f�r� schimb�ri ale politicii";

Urm�torii pa�i ar trebui urma�i de c�tre Grupul de lucru: a. Grupul de lucru rezolv� o problem� din cadrul sectorului/domeniului (de ex. oferta

pentru educa�ia timpurie); b. Grupul de lucru întocme�te o list� de posibile op�iuni de politici sectoriale pentru

rezolvarea problemei; - când este posibil, op�iunile se diferen�iaz� pe dou� niveluri: 1. op�iuni privitoare la con�inutul interven�iei de exemplu (formare extins� pentru educa�ia timpurie); 2. op�iuni referitoare la tipul de interven�ie - regulament, directiv�, recomandare, comunicare, auto-reglementare, co-reglementare

c. Grupul de lucru scurteaz� lista de op�iuni prin alegerea celor mai relevante în vederea unei analize aprofundate;

d. Compararea op�iunilor prin verificarea acestora conform criteriilor de eficien��, coeren�� �i viabilitate fa�� de obiectivele României �i ale UE;

e. Criteriile utilizate la compararea op�iunilor de politici ar trebui s� fie legate îndeaproape de obiective. Aceste criterii, "eficien��", "eficacitate" �i "constan��" joac� un rol deja din faza ini�ial� de examinare a op�iunilor. Acolo unde este posibil, se dore�te alegerea op�iunilor, care maximalizeaz� utilizarea resurselor în vederea atingerii obiectivelor;

� Exemplul 1: rezultatele de evaluare privind cadrele didactice la nivel european formate în �tiin�ele educa�iei (un program pedagogic specific) au relevat c� elevii acestora au ob�inut un punctaj mai mare �i au dobândit mai repede o gam� mai larg� de cuno�tin�e �i abilit��i, progresând mai repede din punct de vedere educa�ional, decât elevii ai c�ror profesori nu urmaser� acest curs de formare.

� Exemplul 2: Datele de evaluare din clasificarea comparativ� UE a profesorilor forma�i în metodologii de predare �i înv��are �i practici de managemet al timpului pentru preg�tirea/sus�inerea lec�iilor relev� c� aceste cadre didactice au fost mai eficiente în realizarea obiectivelor educa�ionale cu elevii, decât acei profesori care nu au beneficiat de formare în ceea ce prive�te aceste abilit��i.

� Exemplul 3: Evaluarea regulat� �i testarea în vederea clasific�rii cre�elor acreditate conform normelor �i standardelor UE, a ar�tat calitatea constant mai bun� �i relevan�a serviciilor educa�ionale oferite de aceste cre�e în compara�ie cu acele cre�e care nu s-au aliniat la aceste norme �i standarde.15

f. Op�iunea ‘nicio ac�iune nou� a Guvernului României’ ar trebui s� fie considerat� viabil�, cu excep�ia situa�iilor în care Guvernul nu are obliga�ia legal� de a ac�iona;

g. În cazul cadrelor legale existente, o aplicare �i implementare mai eficiente ar trebui luate în considerare ca op�iune;

h. Explicarea cu claritate a motivelor pentru care anumite op�iuni au fost excluse de la analiz� (de exemplu costuri excesive);

i. Analiza aprofundat� a op�iunilor alese spre discu�ie ar trebui s� se bazeze în mod realist pe contextul în care se afl� sectorul (vezi 3.7 de mai jos).

15 2006 Raport UE “Detailed Analysis of Progress: Towards the Lisbon Objectives in Education and Training”/6.1. Participation in Primary education

� 48

Scopul principal ar trebui s� fie identificarea op�iunilor de politic�, în m�sur� s� aduc� cele mai mari beneficii nete. Revizuirea unei game largi de op�iuni de politic� va furniza un grad mai mare de transparen�� a exerci�iul efectu�rii studiului de impact ex-ante �i va demonstra c� op�iunile alternative au fost analizate riguros.

3.7 Analiza aprofundat� a op�iunilor Valabilitatea studiului de impact ex-ante depinde de furnizarea de rezultate bazate pe date de încredere �i pe analiz� exact�, transparent� �i u�or de în�eles de non-speciali�ti. La prezentarea impacturilor diferitelor op�iuni de politic�, Grupul de lucru ar trebui s� evalueze impacturile op�iunilor de politic� sub form� de schimb�ri nete în compara�ie cu varianta ‘f�r� schimbarea politicii’/referin�a. Ar trebui s� se demonstreze cum op�iunea de politic� aleas� difer� de scenariul de referin��, în ceea ce prive�te caracteristicile �i rezultatele pe care le-ar produce. Cu cât gradul de cuantificare furnizat este mai mare, cu atât mai conving�toare va fi analiza în general. O varietate de instrumente/modele este disponbil� pentru evaluarea impacturilor asupra educa�iei. UE a dezvoltat, de asemenea, un set de indicatori pentru a monitoriza procesul de implementare a strategiei UE de dezvoltare durabil�. În educa�ie, ace�ti indicatori ar putea include urm�toarele:

� Introducerea în cre�e a testelor UE de evaluare a limbajului/abilit��ilor de socializare pentru copiii din înv���mântul timpuriu a relevat o însu�ire mai rapid� a limbajului, abilit��ilor de socializare �i emo�ionale de c�tre copiii mici.

� Testele de evaluare a personalului care lucreaz� în cre�e în ceea ce prive�te abordarea pedagogic� modern� pentru educa�ia timpurie au ar�tat c� acei copii au ob�inut punctaje mai mari la testele aplicate în cre�e, spre deosebire de al�i copii care frecventau cre�e, dar care nu aveau educatori/asisten�i califica�i.16

� Datele cantitative/calitative în urma testelor de evaluare aplicate copiilor care beneficiaz� de programe înv��are pentru cre�e la nivel UE au ar�tat c� ace�tia aveau rezultate mai bune în cursul educa�iei secundare �i superioare decât aceia care nu au parcurs aceste programe.

� Câte persoane �i ce tip de persoane iau parte la activit��i educa�ionale? � Activit��ile sau serviciile educa�ionale disponibile � Descrierea nevoilor diferitelor categorii socio-economice � Descrierea scopurilor institu�ionale � Ce anume vor primi participan�ii (titluri, diplome etc.) � Consecin�e ale preg�tirii/lipsei de preg�tire

16 2006 Raport UE “Detailed Analysis of Progress: Towards the Lisbon Objectives in Education and Training”/6.1. Participation in Primary education

La evaluarea impacturilor se recomand� utilizarea acestor indicatori dac� sunt relevan�i pentru propunere �i eviden�ierea impacturilor directe �i indirecte ale propunerii �i a modului de manifestare a acestora, dup� cum urmeaz�:

a. Enumerarea grupurilor afectate de aceste impacturi �i a modului în care sunt

afectate b. Identificarea �i evaluarea existen�ei unor impacturi specifice care ar trebui

examinate. c. Evaluarea impacturilor în termeni calitativi, cantitativi �i financiari sau

explicarea în cadrul studiului de impact ex-ante a motivului pentru care cuantificarea nu este posibil� sau propor�ional�.

d. Revizuirea riscurilor �i incertitudinilor în alegerea politicii, inclusiv a

conformit��ii a�teptate cu directivele juridice/normative, de exemplu, incapacitatea de a garanta conformitatea în zonele izolate geografic.

Dac� Grupul de lucru consider� c� exist� un aspect în care incertitudinea referitoare la rezultate negative grave (riscuri) reprezint� o problem�, atunci ar trebui efectuat� o evaluare de risc. Dac� aceste riscuri pot implica daune ireversibile sau schimb�ri la o scar� ce nu poate fi prev�zut�, este posibil s� fie necesar� efectuarea unei evalu�ri formale de risc separat� în baza expertizei �tiin�ifice.

Sarcini pentru Grupul de lucru Grupul de lucru ar trebui s� prezinte propria evaluare a impacturilor prin crearea unei matrici a impacturilor: acest fapt va implica urm�toarele patru sarcini: a. Defalcarea op�iunilor de politic� în principalele ac�iuni (liniile matricii); b. Identificarea tipurilor sau categoriilor majore de impacturi (coloanele matricei),

organizate conform unei scheme cronologice, acolo unde este posibil; c. În fiecare celul� trebuie s� se indice gradul de probabilitate al unui impact (sigur,

probabil, imposibil); d. În fiecare celul� trebuie s� se indice dac� impactul se a�teapt� a fi pozitiv sau

negativ sau incert, în cazul în care este pozitiv sau negativ, poate fi indicat� �i magnitudinea.

� 49

3.8 Analiza Cost Beneficiu �i Cost Eficien�� Ar putea fi efectuate �i alte analize aprofundate pentru a întocmi o estimare cantitativ�/financiar� (de exemplu analiza cost beneficiu) a beneficiilor �i costurilor estimate. Aceasta ar putea avea mai multe forme:

1. Analiza impacturilor estimate în timp, ceea ce de obicei necesit� o abordare de tip studiu de caz/scenariu. Aceast� abordare poate fi efectuat� fie de una singur�, fie în conjunc�ie cu o analiz� cantitativ�/calitativ�.

2. Estimarea cantitativ� a impacturilor: impacturile sunt estimate utilizând tehnici cantitative. Scopul, în acest caz, este de a în�elege m�sura impacturilor op�iunilor de politici �i de a estima costurile �i beneficiile în form� financiar� atunci când este fezabil.

Dac� nu este fezabil�, efectuarea unei asemenea analize cost beneficiu, va trebui s� se ofere justific�ri asupra acestui fapt. Exist� dou� tipuri de analiz� cost – beneficiu: Analiz� cost-beneficiu complet� ar trebui utilizat� în cazul în care cele mai semnificative p�r�i ale costurilor �i beneficiilor pot fi cuantificate �i monetizate �i când exist� un grad de alegere în ceea ce prive�te m�sura în care obiectivele ar trebui îndeplinite (ca func�ie a costurilor asociate cu m�surile propuse). Totu�i, exist� dificult��i în calcularea aspectelor �i articolelor impalpabile din educa�ie, astfel Grupul de lucru pentru Educa�ie dorind s� ia în considerare utilizarea par�ial� a abord�rii ACB de mai jos. Analiza cost-beneficiu par�ial� va fi efectuat� numai dac� o parte a costurilor �i beneficiilor poate fi cuantificat� �i monetizat�. Beneficiile nete rezultate ar trebui comparate cu evaluarea calitativ� a celorlalte costuri �i beneficii. Avantaje:

� Prezint� toate efectele (negative �i pozitive) ale m�surilor de politic�; � Permite compara�ia costurilor cu beneficiile; � Poate fi de asemenea utilizat� pentru a clasifica op�iuni în ceea ce prive�te

câ�tigurile (sau pierderile) educa�ionale �i/sau sociale. Dezavantaje

� Nu poate include impacturi pentru care nu exist� date cantitative sau monetare (de exemplu, evalu�ri ale îmbun�t��irii calit��ii în procesele de predare �i înv��are);

� Implic� efectuarea de analize adi�ionale.

� 50

Principalele activit��i ale analizei CB sunt: � Enumerarea tuturor beneficiilor �i costurilor estimate �i calcularea (sau

estimarea) magnitudinii estimate a acestora (în termeni fizici); � Enumerarea duratei estimate a impacturilor; � Exprimarea valorii impacturilor în termeni monetari, utilizând rata standard de

reducere (4%) pentru impacturi viitoare; � Se adun� toate beneficiile �i costurile estimate �i se calculeaz� beneficiile

nete (= valoarea op�iunii de politic� în ceea ce prive�te analiza cost-beneficiu);

� Se indic� ce marje de eroare pentru incertitudine trebuie s� fie luate în considerare.

3.9 Cum se compar� op�iunile �i alegerile? Urm�toarele criterii eviden�iaz� compara�ia op�iunilor �i explic� modul de aplicare a acestora:

� Eficien�a op�iunii fa�� de obiective � Eficien�a op�iunii în realizarea obiectivelor � Coeren�a op�iunii fa�� de obiectivele, strategiile �i priorit��ile generale ale

Guvernului României � Compara�ia op�iunilor cu scenariul de referin�� � Întocmirea unui rezumat al tuturor impacturilor pozitive �i negative

educa�ionale, economice �i sociale pentru op�iunile pe care le-a�i analizat în detaliu

Prezentarea compara�iei dintre impacturile op�iunilor

În timp ce modul de prezentare a impacturilor poate fi flexibil, este important ca toate aceste evalu�ri s� fie fundamentate, inclusiv datele cantitative. Ra�ionamentul care duce de la dovad� la evaluare trebuie s� fie în întregime transparent.

Pentru toate op�iunile identificate �i analizate (inclusiv op�iunea ‘nicio ac�iune a guvernului), trebuie s� se ia în considerare toate impacturile relevante pozitive �i negative în paralel. Acest fapt ar trebui s� aib� loc indiferent dac� sunt exprima�i în termeni cantitativi, calitativi sau monetari. Uneori, Studiul de impact ex-ante confirm� o op�iune ca fiind singura viabil� în termeni de eficien��, eficacitate �i coeren��. În alte cazuri, studiul de impact poate s� nu eviden�ieze o alegere clar�, existând astfel o cerin�� pentru o schimbare între diferite op�iuni.

Grupul de lucru ar trebui s� clasifice întotdeauna op�iunile conform unui set stabilit de criterii (creat în etapa de identificare a alternativelor). Acest fapt va permite evaluatorilor din cadrul Grupului de lucru s� compare fundamentele relative ale fiec�rei op�iuni �i de a ajunge la o judecat� sigur�. Acest lucru se va ob�ine prin

� 51

revizuirea diferitelor schimburi între diferite grupuri de factori interesa�i afectate sau între impacturile asupra mediilor educa�ional, social, �i economic. Aceast� abordare va permite îmbun�t��irea oric�rei propuneri noi minimalizând schimburile �i identificând orice gre�eli care ar putea s� aib� un efect negativ, crescând astfel �ansele de succes.

Etapa a patra: evaluarea costurilor asociate cu implementarea op�iunilor de politic�. Deseori, acest fapt poate eviden�ia schimb�ri relevante pentru alegerea politicilor. De exemplu, s-ar putea s� se ajung� la concluzia c� op�iunea cea mai eficient� implic� de asemenea costuri mai mare sau c� o op�iune mai pu�in eficient� genereaz� multe efecte secundare pozitive.

Etapele fundamentale sunt: Prima etap�: descrierea criteriilor pe baza c�rora au fost evaluate alternativele. Op�iunile trebuie clasificate pe baza criteriilor de compara�ie stabilite în etapa de identificare. Etapa a doua: explicarea motivului pentru care acele criterii au fost alese �i a ponderii acestora. Pentru a asigura transparen�a total� a procesului, este nevoie de raportarea clar� asupra modului în care impacturile estimate vor duce la ob�inerea diferitelor punctaje �i de asemenea asupra ponderilor utilizate. În anumite cazuri, este bine de luat în calcul reformularea obiectivelor sau op�iunilor sau formularea de sub-op�iuni/variante pentru a identifica schimb�rile majore. Etapa a treia: include enumerarea impacturilor estimate, pozitive �i negative ale op�iunilor de politic�, inclusiv a oric�ror efecte secundare neinten�ionate. Prezentarea impacturilor trebuie s� aib� loc în termeni cantitativi pentru toate variabilele pentru care acest lucru este fezabil, exprimate în abateri de la scenariul de referin��. În mod ideal, rezultatele ar trebui ilustrate într-un tabel sau grafic. S-ar putea s� fie necesar de men�ionat c� exist� �i anumtie impacturi necuantificate pentru a furniza o viziune complet�.

Op�iunea de politic� cea mai eficient� va produce, de obicei, cele mai multe beneficii nete �i orice op�iune care va reu�i s� treac� acest test dual în mod conving�tor va fi una credibil�. Totu�i, s-ar putea s� fie nevoie de discutarea modului în care articolele necuantificate ar afecta beneficiul net estimat care a reie�it. Dac� diferen�ele între beneficiile nete nu sunt semnificative sau nu pot fi cuantificate în mod suficient sau argumentate, s-ar putea s� fie nevoie de reconsiderarea proiect�rii op�iunilor.

Op�iunile prezentate care nu demonstreaz� în mod conving�tor ob�inerea de beneficii nete ar trebui s� fie eliminate.

� 52

3.10 Monitorizare �i evaluare Identificarea indicatorilor principali de progres pentru obiectivele cheie ale posibilei interven�ii. Furnizarea unei schi�e generale a posibilelor aranjamente de monitorizare �i evaluare. Este necesar ca evalu�rile s� fie proiectate �i programate astfel încât rezultatele s� poat� fi utilizate ca input pentru viitoare studii de impact. Cei ce formuleaz� politici guvernamentale trebuie s� poat� verifica dac� implementarea „e pe drumul cel bun” �i dac� politica î�i atinge obiectivele. Când o politic� nu-�i atinge obiectivele, va fi nevoie, în mod evident, dac� acesta este rezultatul unei slabe proiect�ri a politicii sau a unei slabe implement�ri, de verificarea urm�toarelor:

� Analiza problemei a fost exact�? � Obiectivele au fost relevante �i accesibile? � A fost implementarea încredin�at� p�r�ilor capabile de în�elegerea politicii �i

dornice s� o aplice? � Este o implementare slab�, rezultatul unei slabe capacit��i administrative?

Aranjamentele de monitorizare �i evaluare, împreun� cu indicatorii, furnizeaz� informa�ii valoroase în acest sens. Studiul de impact ex-ante ar trebui deci, s� descrie aceste aranjamente �i s� defineasc� indicatorii principali pentru obiectivele primordiale ale politicii. Nu este necesar� detalierea pentru toate op�iunile examinate în cadrul Studiului de impact ex-ante. Acest proces va fi efectuat dup� alegerea politic� a celei mai adecvate op�iuni de politic�, deoarece constituie ultima etap� a procesului de proiectare de politici. Este util� totu�i, definirea unor indicatori principali pentru obiectivele cheie de politic� (i.e. pentru a�a zisele „obiective generale”) deoarece acestea sunt valabile pentru toate op�iunile de politic�. Indicatorii servesc scopului de a m�sura gradul în care o politic� a fost implementat� în mod corect �i obiectivele sale au fost atinse. Un alt factor important în alegerea indicatorilor este u�urin�a cu care se pot colecta datele; colectarea datelor nu ar tebui s� fie mai costisitoare decât valoarea informa�iilor pe care le furnizeaz�. Conform normelor �i standardelor UE, toate activit��ie acesteia trebuie evaluate în mod regulat. Pentru propunerile de cheltuieli, evaluarea estze obligatorie, multe alte ini�iative politice con�in o clauz� de revizuire, care va necesita evaluarea unor astfel de politici din momentul în care au intrat în vigoare. Evalu�rile ar trebui anun�ate �i descrise în avans, indicând în mod clar data, tema principal� �i scopul, cine va fi responsabil de efectuarea acestuia �i cui îi vor fi înaintate rezultatele.

� 53

În cazul identif�c�rii unei op�iuni preferate, este nevoie de:

1. Descrierea pe scurt a datelor necesare pentru monitorizare ce vor fi colectate �i

2. Descrierea naturii, frecven�ei �i scopului urm�toarelor exerci�ii de evaluare.

Întreb�rile ce vor fi adresate, includ: •Pentru ce vor fi utilizate datele de monitorizare �i constat�rile evalu�rii?

•În ce m�sur� exist� deja structuri de monitorizare/evaluare? Este nevoie de construirea de noi capacit��i?

•Este situa�ia de referin�� suficient de bine cunoscut� sau va fi nevoie de culegerea mai multor date odat� ce propunerea a fost adoptat�?

•Cine sunt actorii cheie în furnizarea �i utilizarea acestor informa�ii? (de exemplu Ministerul Educa�iei, Comisia UE, Statele Membre, intermediari de genul factorilor interesa�i, operatorilor/beneficiarilor etc)?

•În termeni generali, care vor fi rolurile acestor actori? Cum va fi împ�rt��it� informa�ia �i în final, colectat�?

•Cum va mai fi utilizat� aceast� informa�ie colectat�? Dac� implic� poveri administrative semnificative, ar trebui m�surate conform Modelului de Cost Standard ca parte a studiului de impact ex-ante.

� 54

� 55

CAPITOLUL 4. INSTRUMENTE SUPLIMENTARE PENTRU REALIZAREA STUDIILOR DE IMPACT

Diversitatea instrumentelor care pot fi utilizate la nivelul etapelor specifice procesului de evaluare ex-ante a impactului politicilor educa�ionale este foarte mare. Cele mai multe �i mai cunoscute instrumente vizeaz� fie partea de colectare a datelor, fie partea de analiz� �i comparare a alternativelor. Acest capitol î�i propune s� prezinte un set de astfel de instrumente care fie au fost utilizate în cadrul unui proces evaluativ concret (instrumentele de colectare a datelor), fie sunt instrumente tipice utilizate frecvent în analiza de politici.

4.1 Instrumente pentru colectarea datelor În ceea ce prive�te colectarea de date, oferim cu titlu exemplificativ instrumentele folosite în cadrul proiectului pilot de evaluare derulat pentru educa�ia timpurie (vezi capitolul 5).

4.1.1. Etapele cercet�rii Cercetarea a cuprins mai multe etape, detaliate în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Activit��i perioada

1. Analiza documenta�iei disponibile referitoare la politicile din domeniul educa�iei timpurii, cu focalizare pe cre�e

iunie – august 2009

2. Întâlniri pentru clarificarea cadrului legislativ referitor la educa�ia �i dezvoltarea timpurie (UNICEF, PETI)

iulie 2009

3. Elaborarea metodologiei studiului pilot �i propunerea spre consultare

iulie 2009

4. Clarificarea criteriilor de selec�ie a cre�elor august 2009 5. Finalizarea instrumentelor de colectare a datelor august 2009

6. Colectarea datelor la nivelul inspectoratelor �colare ale jude�elor (scrisoare-tip: vezi anexa 1)

iunie-septembrie 2009

Realizarea cercet�rii de teren septembrie 2009 Cre�a Arabela Tulcea 24 sept 2009 Cre�a cu program s�pt�mânal 2 Tulcea 24 sept 2009 Cre�a Berca, jude�ul Buz�u 25 sept 2009 Cre�a Miercurea Ciuc, jude�ul Harghita

7.

Gr�dini�a Bambi Bucure�ti 22 iunie 2009, 3 octombrie 2009

8. Procesarea, analizarea �i interpretarea tuturor datelor octombrie 2009 9. Elaborarea raportului octombrie 10. Trimiterea raportului spre consultare, feedback, utilizarea

datelor din cercetare în cadrul trainingului octombrie

11. Revizuirea raportului pe baza observa�iilor �i recomand�rilor noiembrie

Mat

rice

�abl

on (P

lanu

l de

Eval

uare

)

Ara

njam

ente

priv

ind

cole

ctar

ea d

atel

or

Rap

orta

rea

rezu

ltate

lor

Într

eb�r

i de

eval

uare

/ ob

iect

ive

Info

rma�

ii ne

cesa

re

Surs

e de

da

te/

info

rma�

ii

Met

ode

pent

ru

cule

gere

a da

telo

r C

ine?

În

ce

cond

i�ii?

C

ând?

Proc

edur

i de

an

aliz

� a

date

lor

Proc

edur

i �i

crit

erii

de

inte

rpre

tare

a

date

lor

Cui

? C

um?

Cân

d?

� 56

Instrumentele de colectare a datelor de teren au constat mai ales în ghiduri de interviu pentru diversele categorii de factori interesa�i (stakeholderi), pornind de la premisa c� datele calitative sunt cele care lipsesc în mod substan�ial �i c� acestea pot aduce informa�ii relevante pentru configurarea op�iunilor �i luarea unei decizii.

4.1.2. Ghid de interviu pentru directoare de cre�e

1. Care este statutul administrativ/ legal al cre�ei? În baza c�ror regulamente func�ioneaz�/ este acreditat� �i de când?

2. În ce structur� func�ioneaz� cre�a? (ca parte a gr�dini�ei sau separat) 3. Comenta�i pe scurt cadrul legislativ în domeniul educa�iei timpurii: coeren��,

claritate, puncte forte, puncte slabe. 4. În ce const� sprijinul autorit��ilor locale? De ce resurse beneficia�i? 5. De ce resurse a�i avea nevoie? Ce schimb�ri a�i propune în leg�tur� cu

contribu�ia autorit��ilor locale la înfiin�area �i func�ionarea cre�elor? 6. C�ror nevoi (ale familiilor/ copiilor) r�spunde�i prin înfiin�area/ func�ionarea

acestei cre�e? 7. Ce tipuri de servicii ofer� cre�a pe care o conduce�i? 8. Ce alte servicii solicit� p�rini�ii? Ce v-ar fi necesar pentru a r�spunde acestor

solicit�ri? 9. Câ�i copii sunt înscri�i în cre��? 10. Care este profilul copiilor din cre��?

Sub 6 luni

6-12 luni

12-18 luni

18-24 luni

La ce vârst� au intrat copiii în cre��?

24-36 luni

Câ�i b�ie�i/ fete

masculin Feminin

Rangul copilului în familie (primul copil, al doilea, etc.)

Not�: aprox, de v�zut dac� sunt reprezentate mai frecvent familii cu mul�i copii

Etnie Not�: de v�zut diversitatea etnic�, bilingvism

11. Care este situa�ia familiilor în ceea ce prive�te:

� structura : familii nucleu (cu/ f�r� bunici), familii monoparentale (mame singure, etc.)

� ocupa�iile p�rin�ilor (program de lucru)

� 57

� situa�ia financiar� : dac� î�i permit costurile sau dac� primesc ajutor de la prim�rie (subven�ii)

� domiciliu/ proximitate (cât de departe stau, au nevoie de transport ?) � nivel de educa�ie (corelat cu interese de informare cu privire la cre�terea �i

dezvoltarea timpurie) 12. Descrie�i pe scurt programul unei zile obi�nuite la cre��:

� În ceea ce prive�te activit��ile (not�: trebuie s� acopere jocuri, artistice �i de îndemânare, muzic� �i mi�care, crea�ie �i comunicare, cunoa�tere, activita�i în aer liber.

� În ceea ce prive�te rutinele (not�: trebuie s� acopere: sosire, plecare, hr�nire, schimbarea scutecelor �i men�inerea igienei, îmbr�carea, odihna).

13. Cum a�i evalua situa�ia din cre�a dvs, dac� v-a�i referi la dimensiuni esen�iale ale educa�iei timpurii: � mediul fizic (mobilier recomandat pentru grup�, buc�t�rie, spa�ii igienico-

sanitare, teren de joac�) � siguran��/ s�n�tate � individualizare � organizare/ planificare/ evaluare

� Juc�rii, jocuri, materiale ca resurse de înv��are � În ce fel colaboreaz� asistentele medicale cu educatoarele. Dar cu

p�rin�ii? � Curriculum pentru educa�ie timpurie? Este cunoscut/ aplicat?

14. Care este structura personalului cre�ei? (educatoare, asistente, îngrijitoare, etc.)

15. Care este preg�tirea profesional� a personalului? Cum a�i format cadrele didactice/ cadrele medicale/ personalul administrativ din cre��?

16. Care este propor�ia adul�i/ copii în grup�? 17. În calitate de director, ce nevoi de formare crede�i c� are un manager de

cre��? 18. Care sunt costurile de func�ionare ale cre�ei? În alte ��ri statul subven�ioneaz�

cre�ele �i serviciile de educa�ie timpurie. Cum a�i vedea eventualitatea aplic�rii politicii “banii urmeaz� copilul” în România?

19. Care sunt costurile per copil (cât cost� pe lun�, variante)? 20. Care sunt principalele dificult��i cu care v� confrunta�i (din punct de vedere

legislativ, infrastructur�/ cl�dire, resurse umane, costuri, etc.) 21. Alte comentarii, recomand�ri?

� 58

4.1.3. Ghid de interviu pentru p�rin�i

� Ce v-a determinat s� alege�i aceast� cre�� pentru copilul dvs.?

� Ce v� place mai mult în aceast� cre��?

� Cât de mul�umit/�/ �i sunte�i de urm�toarele: � dotarea material� a cre�ei/ calitatea mediului de înv��are/

dezvoltare? � atmosfer� � atitudinea personalului fa�� de copii �i fa�� de dvs, ca p�rin�i? � hran� � personalul din cre�� � altele: men�iona�i

� Ce schimb�ri a�i propune în ceea ce prive�te serviciile �i facilit��ile oferite de cre�� (Comentarii pe tipuri de servicii...)?

� îngrijire � educa�ie (abordare diferen�iat�/ individualizat�) � s�n�tate � informare privind evolu�ia individual� a copilului � transport

� Cât de des discuta�i cu personalul cre�ei despre copilul dvs.?

� Cu cine discuta�i mai des? (asistent�, directoare, îngrijitoare, etc.)

� Despre ce vorbi�i de obicei? Unde sta�i de vorb�? Intra�i în sala de clas�?

� Ce subiecte sim�i�i nevoia s� aborda�i? Despre ce altceva v-a�i dori s� discuta�i cu personalul cre�ei?

� Povesti�i o întrâmplare legat� de aceast� cre��. (Not�: nu trebuie direc�iona�i, s� vedem despre ce povestesc singuri: aspecte pozitive, negative, îngrijire, sânâtate, atitudine, etc.)

� Cum aprecia�i costurile presupuse de serviciile cre�ei?

� Ce recomand�ri a�i face responsabililor cu organizarea �i func�ionarea cre�elor?

4.1.4. Ghid de interviu pentru personal (asistent� medical�, educatoare)

1. Care este denumirea postului pe care îl ocupa�i? 2. De câ�i ani lucra�i ca... / Ce experien�� ave�i ca...? 3. Ce calificare este necesar� pentru acest post? Cum v-a�i format pentru acest

post ?

� 59

4. Ce alte cursuri de formare continu� a�i urmat/ urma�i? (cât de des, numele cursurilor)

5. Ce responsabilit��i ave�i dvs în cre�� ? 6. Care este nivelul de salarizare, comparativ cu salariul mediu pe economie? 7. Cui sunte�i subordonat� în cre�� �i cu cine interac�iona�i în cre��? 8. Care sunt punctele forte din activitatea dvs./ cu ce v� mândri�i în actitivatea

dvs profesional�? 9. Ce a�i dori s� schimba�i ? Cum este munca dvs ca �i....? (folosi�i trei cuvinte

care s� sintetizeze ...) 10. Povesti�i o întâmplare/ un episod care v-a marcat de când lucra�i în cre��. 11. Care este raportul dintre nr de adul�i / nr de copii pe care îi ave�i în grij�? Ce

p�rere ave�i despre aceast� propor�ie? 12. Ce schimb�ri a�i face în cre��, dac� a�i putea? 13. Pentru a face aceste schimb�ri, ce resurse v-ar fi necesare, în plus fa�� de

cele disponibile în cre�� acum? 14. Ca p�rinte a�i avut propriul copil/nepot în cre��? Ce rezerve a�i avea? 15. În domeniul profesional, cu cine interac�iona�i în afara cre�ei/ gr�dini�ei? 16. Ce recomand�ri ave�i pentru cei care se ocup� de organizarea �i func�ionarea

cre�elor?

4.1.5. Ghid de interviu pentru autorit��i locale 1. Cum aprecia�i situa�ia familiilor �i copiilor cuprin�i între 0-3 ani din localitatea dvs.? 2. Ce sume sunt alocate educa�iei acestor copii (între 0-3 ani) raportat la bugetul local? 3. Ce resurse aloca�i preg�tirii celor care lucreaz� cu copiii în perioada timpurie (0-3 ani): asistente medicale, educatoare, etc.? 4. Ce resurse aloca�i activit��ilor adresate copiilor mici (de exemplu, programe de socializare, centre de zi)? Cum r�spunde�i nevoilor familiilor din medii dezavantajate ? 5. Ce fonduri aloca�i pe diverse categorii de cheltuieli?

� Între�inere/ repara�ii cl�diri � Resurse umane (salariile pentru personalul cre�elor, cursuri de

formare, materiale de înv��are/ jocuri/ juc�rii, etc.)? 6. Ce resurse aloca�i de la bugetul local pentru amenajarea, între�inerea locurilor de joac� pentru copii, adaptate pe categorii de vârst� diferite (tobogane, leag�ne, nisip, etc.) 7. Care sunt criteriile/ standardele pe care le utiliza�i în monitorizarea �i evaluarea func�ion�rii cre�elor?

� 60

8. Care sunt dificult��ile întâmpinate în implementarea politicilor care se adreseaz� copiilor de la na�tere la 3 ani? Cum aprecia�i cadrul legislativ/ politicile în domeniu? 9. Ce recomand�ri ave�i de f�cut pentru îmbun�t��irea serviciilor adresate copiilor 0-3 ani �i familiilor acestora? 10. Alte comentarii, observa�ii, etc.

4.2 Instrumente pentru analiza �i evaluarea op�iunilor de politic� educa�ional� Dup� cum men�ionam, analiza economic�, mai ales sub forma analizei cost-beneficiu, reprezint� doar unul dintre instrumentele disponibile pentru a evalua impactul probabil �i oportunitatea unei anumite interven�ii. Prezent�m în continuare alte câteva astfel de instrumente care pot fi adaptate �i utilizate în cadrul evalu�rilor ex-ante. Unele dintre ele sunt instrumente de provenien�� managerial� (ex.: analizele de tip SWOT, PESTE), iar altele sunt mai apropiate de domeniul analizei de politici (analiza câmpului de for�e, analiza factorilor interesa�i (stakeholderilor), analiza influen�elor).

4.2.1. Analiza câmpului de for�e Dezvoltarea acestui instrument este atribuit� psihologului social Kurt Lewin (1951) �i este utilizat la scar� larg� pentru a fundamenta procesul decizional, mai ales în domeniul planific�rii �i implement�rii unor programe de management al schimb�rii în organiza�ii. Analiza câmpului de for�e este o metod� puternic�, în m�sur� s� ofere o imagine de ansamblu asupra diferitelor for�e care ac�ioneaz� asupra unei probleme / solu�ii de politici �i asupra surselor �i intensit��ii acestor for�e. Cea mai bun� modalitate de utilizare / aplicare a acestui instrument se face în grupuri mici, de �ase pân� la opt persoane, care lucreaz� pe o foaie de flipchart sau pe un slide proiectat, astfel încât to�i participan�ii la exerci�iu s� poat� vedea. Primul pas este acela de a agrea tipul de schimbare care urmeaz� a fi discutat. Aceasta este notat� sub forma unui scop sau obiectiv al politicii. Toate for�ele care sprijin� schimbarea propus� sunt listate în partea stâng�, iar cele care sunt împotriva schimb�rii sunt notate în partea dreapt�. For�ele care faciliteaz� �i cele care ac�ioneaz� împotriva schimb�rii trebuie puse în balan��, analizate �i ponderate cu un anumit scor, în func�ie de intensitatea lor (ex.: 5 = for�� foarte puternic�, 1= for�� cu intensitate slab�). În figura 7 de mai jos se poate vedea un exemplu de astfel de analiz�. Grupul care a realizat analiza, o poate prezenta unui grup mai mare, pentru a purta discu�ii �i eventual pentru a ajusta �i a completa analiza realizat�.

� 61

Fig. 7 Exemplu de analiz� a câmpului de for�e.

(Sursa: Mind Tool, disponibil la adresa http://www.psywww.com/mtsite/forcefield.html) În cadrul sesiunilor de formare centrate pe evaluarea impactului ex-ante al politicilor educa�ionale realizate în cadrul proiectului, participan�ii au realizat, la rândul lor, analize ale câmpului de for�e pentru trei op�iuni / solu�ii posibile ale politicii de educa�ie timpurie:

� neinterven�ia

� solu�ia „grupa precoce” (extinderea serviciilor oferite de gr�dini�� cu o grup� precoce care s� cuprind� copii între 2-3 ani)

� solu�ia „sistem na�ional integrat de servicii de educa�ie timpurie �i îngrijire” pentru copiii de la na�tere la 6/7 ani �i pentru p�rin�ii acestora (SNET)

� 62

Iat� rezultatele aplic�rii acestui instrument pentru cele dou� op�iuni care presupun interven�ia:

FOR�E FACILITATOARE (+)

FOR�E FRENATOARE (-)

Cuprinderea legal� a copiilor între 2-3 ani în gr�dini�� – 3 pct.

Opozi�ia: cre�elor, gr�dini�elor, autorit��ilor locale – 2 pct.

Asigurarea de servicii convergente de calitate în cadrul existent - 4 pct.

Lipsa spa�iilor – 4 pct.

Utilizarea bazei materiale existente – 4 pct.

Suplimentarea facilit��ilor specifice vârstei – 1 pct.

Existen�a resurselor umane - 2 pct. Costuri suplimentare cu personalul – 2 pct.

Disponibilitatea personalului pentru diversificarea activit��ii �i dezvoltare profesional� – 3 pct. Cre�terea nivelului economic al familiilor – 1 pct. Evitarea concep�iilor asociate modelului medical în perioada 2-3 ani – 1 pct.

G

RU

PA P

REC

OC

E

LA G

RA

DIN

I�

Costuri suplimentare cu formarea competen�elor specifice – 1 pct.

18 pct.

Total

10 pct.

Acces crescut la servicii integrate de educa�ie �i îngrijire

Acces limitat la servicii fragmentate 0-3 , 3-6/7

Competen�e partajate între institu�ii, subsumate unei viziuni unitare sistemice

Responsabilit��i partajate între diferite institu�ii la nivelul central �i local f�r� o viziune sistematic� �i unitar�

Costuri relativ mari cu beneficii majore pe termen lung

Personal calificat în domeniul educ�rii �i dezvolt�rii copilului mic + formarea continu� a personalului existent

Personal calificat doar pentru 3-6/7 �i formarea personalului doar pentru aceast� vârst�

Standarde unificate 0 – 6/7 ani utilizate de to�i cei care înfiin�eaz� �i utilizeaz� SNET

Standarde doar pentru serviciile existente �i neunificate / necorelate

Rezolvarea unor probleme cheie de echitate ale sistemului (rural, educa�ia incluziv�, interven�ie timpurie, comunicare inter-institu�ional�)

Num�r de copii la grupe care ar permite aplicarea metodologiilor de lucru �i a principiilor ECED (early childhood education and development) Calitate

SNET

Num�r mare de copii la grup�, îndeosebi la gr�dini��, care nu permite aplicarea principiilor ECED

Fig. 8 Exemple de analiz� a câmpului de for�e: op�iuni privind educa�ia timpurie

Not�: aceste analize sunt realizate cu titlul de exerci�iu, în timpul unui curs de formare. Ele nu reprezint� un model sau un exemplu de urmat, ci doar ilustreaz� instrumentul supus aten�iei.

� 63

4.2.2. Analiza factorilor interesa�i (stakeholderilor) Prin „stakeholder” (factor interesat) se în�elege o persoan� sau o institu�ie care are un interes, care are ceva de câ�tigat sau de pierdut ca urmare a implement�rii unei schimb�ri (proiect, program, politic�). De multe ori, ace�tia se reg�sesc sub denumirea de grupuri interesate �i pot avea o influen�� foarte puternic� asupra rezultatului proceselor deliberative pentru luarea unei decizii sau chiar asupra succesului implement�rii unei decizii deja luate. Pentru orice proiect este recomandat s� efectueze o analiz� a nevoilor �i a preocup�rilor pe care le au diver�ii „stakeholderi”, mai ales atunci când se inten�ioneaz� influen�area unei decizii de politic� educa�ional�. Analiza „stakeholderilor” poate fi utilizat� pentru a identifica toate p�r�ile implicate într-o anumit� problem� de interes, iar de multe ori serve�te ca instrument de corelare a cercet�rii cu politicile publice. „Stakeholderii” pot fi organiza�ii, departamente, grupuri informale, re�ele individuale, organiza�ii non-profit sau think-tank-uri, etc. Primul pas în utilizarea unui astfel de instrument este de a clarifica obiectivul cercet�rii sau interven�iei propuse, iar apoi de a identifica în mod exhaustiv pe cei interesa�i / afecta�i de problema aflat� în discu�ie. În func�ie de tipologia lor, iar mai apoi de interesul particular �i de puterea pe care o au în raport cu interven�ia propus�, „stakeholderii” vor fi grupa�i pe categorii. Iat� un exemplu de grupare pe tipuri de „stakeholderi”:

Sectorul privat Sectorul public Societatea civil�

Companii Ministere �i agen�ii Mass media

Asocia�ii profesionale Departamente / direc�ii ONG-uri

Institu�ii financiare Reprezentan�i legali coli / universit��i

Persoane autorizate s� furnizeze anumite servicii

Partide politice Sindicate

… … …

Dac� încerc�m s� realiz�m o grupare în func�ie de variabilele „interes” �i „putere”, pozi�ionarea poate fi f�cut� dup� modelul de mai jos (fig 9), unde interesul m�soar� gradul în care vor fi afecta�i de schimbarea propus� �i cât interes sau preocupare manifest� fa�� de aceast� schimbare, iar puterea m�soar� influen�a pe care o au asupra politicii în cauz� �i m�sura în care pot sprijini sau bloca implementarea schimb�rii.

� 64

MARE

MARE

MIC�

MIC

PUT

ER

E

INTERES

MEN�INEREA SATISFAC�IEI

IMPLICARE PUTERNIC� �I ÎNCERCAREA

DE A INFLUEN�A

INFORMARE PERMANENT�

MONITORIZARE (EFORT MINIM)

Fig. 9 Analiza stakeholderilor

Din plasarea stakeholderilor în cele patru cadrane se poate observa �i care trebuie s� fie atitudinea fa�� de ace�tia din partea ini�iatorilor schimb�rii / interven�iei. Cel mai mare efort trebuie depus pentru a atrage sprijinul �i acordul celor care prezintâ interes mare în problema respectiv�, cât �i puterea de a influen�a decizia sau bunul mers al implement�rii. Deciden�ii �i liderii de opinie se reg�sesc adesea la acest nivel. Un astfel de instrument ne permite:

� s� identific�m stakeholderii specifici unei ini�iative de politici

� s� estim�m pozi�ia acestora în raport cu schimbarea propus�

� s� evalu�m gradul de opozi�ie sau sprijin din partea celor interesa�i în implementarea unei schimb�ri.

Cunoscând aceste elemente, se poate dezvolta o strategie de comunicare �i „advocacy” (sus�inere), de consultare �i implicare a stakeholderilor în conformitate cu interesele pe care le au �i cu puterea pe care o de�in.

� 65

4.2.3. Analiza influen�elor Cu ajutorul acestui instrument sunt identificate posibilit��ile unor indivizi sau ale unor grupuri de a influen�a o anumit� decizie. Pozi�ia �i motiva�iile fiec�rui partener sunt identificate pentru a selecta cele mai bune canale �i instrumente de comunicare cu ace�tia. Acest instrument se mai nume�te �i analiza influen�ei stakeholderilor sau analiza re�elei sociale �i vine ca o continuare fireasc� a celui prezentat anterior. Scopul principal este acela de a în�elege nu doar care este pozi�ia unui anumit stakeholder, dar �i de a avea o imagine asupra motivelor care îl determin� s� ia acea pozi�ie. Sunt identifica�i astfel ”juc�torii cheie” implica�i în luarea unei decizii, putând astfel estima care este gradul de dificultate / risc în promovarea unei schimb�ri �i direc�ia în care trebuie focalizate eforturile de comunicare �i de persuasiune. Se realizeaz� o piramid� a influen�elor, care are în vârf deciden�ii responsabili pentru promovarea unei anumite interven�ii de politic� educa�ional�. Apoi, la urmatorul nivel sunt plasa�i consilierii acestora �i liderii de opinie care îi pot influen�a �i care le pot schimba punctele de vedere �i care, de regul�, sunt mai u�or de ”accesat” (mai simplu de a-i întâlni pentru a le prezenta în mod conving�tor nevoia unei noi politici sau revizuirea unei politici existente). Principul fundamental pe care se bazeaz� aceast� construc�ie a influen�elor este acela c� puterea absolut� este un mit. Orice decident este dependent de un grup mai mare sau mai mic, mai vizibil sau mai pu�in vizibil de consilieri �i consultan�i, orice decident este responsabil în fa�a unor anumite grupuri sau unui anumit public. În plus, natura informa�iei sau a argumentelor care sus�in o anumit� schimbare le poate afecta opinia, mai ales atunci când intervin canalele mediatice care preiau într-un anumit fel propunerea respectiv�.

DECIDEN�II

CONSILIERII & LIDERII DE OPINIE

DEPARTAMENTE GUVERNAMENTALE

ASOCIA�II, THINK TANK-URI, GRUPURI

DE LOBBY

MEDIILE DE INFORMARE I COMUNICARE

PUBLICUL, SPRIJINUL POLITIC I INSTITU�IONAL

Fig. 10 Analiza influen�elor

� 66

Distan�a de la baza piramidei c�tre vârf ilustreaz� for�a de influen�� a factorului respectiv, dar �i canalul / ruta prin care aceast� influen�� se exercit� c�tre decident. E nevoie ca institu�iile �i persoanele care exercit� aceste influen�e s� fie definite cât mai exact, astfel încât promotorii politicii / interven�iei s� poat� s�-i abordeze cât mai eficient. În etapa de evaluare preliminar� a impactului, acest instrument ne poate oferi, pentru interven�ia propus� în general, dar �i pentru op�iunile analizate, complexitatea �i modul în care diver�ii actori se vor implica / vor reac�iona. Fezabilitatea �i oportunitatea unei interven�ii depind în mare m�sur� �i de aceste elemente.

4.2.4. Analizele SWOT �i PEST(E) Analiza SWOT Numele acestui model de analiz� este, de fapt o abreviere din limba englez�: S = strengths (puncte tari); W = weaknesses (puncte slabe); O = opportunities (oportunit��i); T = threats (amenin��ri). Analizele SWOT au cunoscut succesul ca metode de analiz� organiza�ional�, dar ele pot fi utilizate cu aceea�i legitimitate �i la nivelul mai larg al evalu�rii oportunit��ii unor interven�ii / lu�rii unor decizii de politici publice (lucru sus�inut �i de Manualul de metode al SGG). Punctele tari �i punctele slabe se refer� la mediul intern al nivelului supus analizei (infrastructura organiza�ional� a MECI, în cazul nostru). Sunt caracteristici instrinseci, care �in de situa�ia intern�. Punctele tari �i punctele slabe se refer� la MECI �i la ceea ce se întâmpl� cu componenta sistemului educa�ional vizat de noua ini�iativ� de politici. Oportunit��ile �i amenin��rile se refer� la mediul extern, la ceea ce se întâmpl� din afara re�elei MECI, a sistemului educa�ional propriu-zis, dar afecteaz� buna func�ionare în interiorul acestuia. Contextul favorizeaz� sau împiedic� bunul mers al unei organiza�ii sau al unei comunit��i, succesul sau e�ecul unei interven�ii de politici publice. Ac�iunea echipelor de implementare trebuie s� se îndrepte în direc�ia maximiz�rii oportunit��ilor �i limit�rii efectului amenin��rilor, în direc�ia consolid�rii �i valorific�rii avantajelor (punctelor tari) �i a amelior�rii / îmbun�t��irii punctelor slabe. S� încerc�m s� exemplific�m la nivelul politicii de educa�ie timpurie al c�rei impact ex-ante a fost evaluat în exerci�iul de pilotare. a. puncte tari:

� existen�a expertizei profesionale de specialitate �i a unui curriculum integrat pentru educa�ia timpurie

� existen�a infrastructurii na�ionale a gr�dini�elor, cu personalul calificat pe care îl de�in.

� …

� 67

b. puncte slabe: � posibilitatea redusa a MECI de a coordona �i superviza toate tipurile de

servicii necesare copiilor de 0-6/7 ani � deficitul de locuri în gr�dini�e � ….

c. oportunit��i: � Cererea �i interesul mare din partea p�rin�ilor � Sprijinul organiza�iilor interna�ionale pentru a introduce servicii educa�ionale în

institu�iile destinate copiilor mici � …

d. amenin��ri: � Gradul sc�zut de consultare �i coeziune la nivel interministerial �i existen�a

unor propuneri competitive de politici publice pentru rezolvarea uneia �i aceleia�i probleme.

� costurile ridicate ale unor servicii integrate de educa�ie timpurie �i lipsa personalului specializat la nivel na�ional

� … O astfel de analiz�, complet� sau adaptat�, poate fi realizat� pentru fiecare dintre op�iunile de politic� educa�ional�, în vederea estim�rii fezabilit��ii �i oportunit��ii acestora. Analiza PEST(E) Modul de realizare �i func�ionare specific acestui tip de analiz� �i evaluare a nevoilor este asem�n�tor cu ceea ce am v�zut pentru modelul anterior. PEST(E) este, de asemenea, o abreviere care se refer� la analiza contextului Politic, Economic, Social, Tehnologic �i mai nou, Ecologic (ultimul factor de analiz� nu apare de fiecare dat�). Primii patru factori de analiz� sunt prezenta�i sintetic în lucrarea Managementul educa�ional pentru institu�iile de înv���mânt (coord.: . Iosifescu, 2000, p.179).

a. Politicul se refer�, cu prec�dere, la politicile educa�ionale existente (�i mai

pu�in la distribu�ia puterii între diferite partide) la nivel na�ional, regional �i local – mai ales politicile �i programele de reform�, modul în care acestea pot influen�a existen�a �i dezvoltarea unit��ii �colare. Aici, mai putem ad�uga, mai ales în contextul actual de descentralizare a administra�iei publice, politicile de dezvoltare regional� �i local�.

b. Economicul se refer� la resursele existente la nivelul analizat (na�ional, regional sau local): dac� exist� expansiune sau recesiune economic�, ce ramuri economice sunt prioritare �i ce resurse pot oferi acestea educa�iei �i form�rii, care este nivelul mediu al câ�tigurilor etc.

c. Socialul se refer� atât la existen�a �i modul în care sunt abordate la nivel na�ional, regional �i local, problemele sociale (cum ar fi �omajul, s�r�cia, delincven�a, etc.), cât �i la pozi�ia diferitelor grupuri de interes fa�� de problematica educa�iei (de exemplu, dac� este educa�ia v�zut� sau nu ca mijloc de promovare social�).

d. Tehnologicul se refer� la nivelul tehnologic al educa�iei sau al form�rii. De exemplu: dac� în zon� exist� sau nu televiziune educa�ional�; dac� exist�

� 68

resurse pentru educa�ia �i formarea la distan��; dac� exist� suficiente spa�ii de formare utilate cu aparatura necesar�, câte familii din zon� au televiziune, câte posturi sunt recep�ionate în zon�, câte familii au calculatoare personale �i câte dintre acestea sunt conectate la Internet, etc.

Factorul suplimentar care poate s� apar� într-o astfel de analiz� �i care poate fi extrem de relevant pentru unele proiecte este cel ecologic.

e. Ecologicul se refer� la analiza mediului propriu-zis în care func�ioneaz�

organiza�ia sau comunitatea. EXEMPLU:

Unul dintre proiectele recente destinate comunit��ilor din mediul rural, în care Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii este partener, este numit Economia cunoa�terii. Într-un interval de aproximativ 5 ani, în jur de 255 de comunit��i din mediul rural �i din ora�ele mici, situate în zone defavorizate din punctul de vedere al accesului la cunoa�tere, vor beneficia de investi�ii care vor crea re�ele electronice locale. Aceste re�ele vor include biblioteca, prim�ria, �coala, agen�i economici locali, un punct public de acces la Internet. Solu�ia tehnic� de realizare a acestor re�ele depinde foarte mult de mediul ecologic al comunit��ii: relief, infrastructur� de comunica�ii, starea cl�dirilor �i a instala�iilor electrice, distan�a între cl�dirile în care vor exista re�elele inter-conectate etc.

A�a cum anun�am anterior, evantaiul de instrumente la dispozi�ia anali�tilor din domeniul educa�iei pentru a realiza analize de politici în general, dar mai ales pentru a parcurge unele etape specifice ale evalu�rii ex-ante a politicilor educa�ionale este unul foarte divers. În aceast� diversitate discut�m de instrumente construite special pentru procesele evaluative, de instrumente adaptate din analiza de politici, altele împrumutate �i adaptate din domeniul managerial. Instrumentele evalu�rii ex-ante a politicilor educa�ionale nu sunt standardizate. Am prezentat aici câteva exemple relevante �i utilizate la scar� larg�. Speciali�tii din domeniul educa�iei, în func�ie de tipul �i de magnitudinea interve�iei vizate, de contextul interven�iei �i de propria capacitate evaluativ� �i creativitate, pot construi propriul mix de instrumente utilizabile într-un demers evaluativ specific. Atunci când evaluarea ex-ante a politicilor educa�ionale va deveni o practic� profesional� obi�nuit�, integrat� în procesul firesc de politici �i în activitatea cotidian� a MECI, se va putea vorbi despre crearea unei baze de cunoa�tere, despre capitalizarea expertizei �i a experien�ei �i despre situarea demersului de politici educa�ionale într-o logic� porfesional� consolidat�.

� 69

� 70

CAPITOLUL 5. STUDIU DE CAZ - EDUCA�IA TIMPURIE

Aceast� sec�iune se bazeaz� pe un studiu pilot de impact ex-ante asupra educa�iei timpurii, elaborat în cadrul prezentului proiect PHARE �i demonstreaz� modul în care s-a derulat studiul de impact.

5.1 Grupul de lucru Urm�torii reprezentan�i au f�cut parte din Grupul de Lucru privind Educa�ia, care este organismul de coordonare pentru implementarea activit��ilor proiectului. - 1 Inspectorul general pentru Înv���mânt pre�colar, Direc�ia General� pentru Educa�ie Timpurie, coli, Performan�� �i Programe (DGETSPP). - 1 Consilier, DGETSPP - 5 Consilieri pentru Afaceri Europene, Unitatea de Politici Publice - 1 Expert, Unitatea de Management a Proiectului - 1 Expert în educa�ie din cadrul Secretariatului General al Guvernului. În cadrul celei de-a doua întruniri a fost propus un plan de ac�iune al Grupului de Lucru, care a fost elaborat dup� cum urmeaz�: Pasul unu: GL a definit problemele care necesitau a fi analizate �i a elaborat un calendar în care s� se desf��oare activit��ile de cercetare cu privire la educa�ia timpurie. A fost elaborat un Grafic Gannt pentru a structura �i implementa activit��ile. Problema a fost deja identificat� în cadrul unei propuneri anterioare de politic� public�, care nu a fost niciodat� implementat� �i care a servit drept baz� pentru exerci�iul pilot; aceast� problem� r�mâne o prioritate pentru Guvern. Pasul doi: Mobilizarea grupului de lucru: La începutul studiului de impact ex-ante a fost creat� o diviziune a muncii în cadrul Grupului de Lucru. Acesta a fost împ�r�it în dou� echipe, dup� cum urmeaz�: a. una pentru consult�rile cu factorii interesa�i /colectarea �i evaluarea datelor. b. una pentru revizuirea �i evaluarea documentelor juridice �i de alt� natur�. Cele dou� echipe ale Grupului de Lucru au lucrat simultan �i într-o manier� coordonat�, pentru a-�i îndeplini sarcinile în conformitate cu un calendar �i o agend� de lucru agreate în prealabil. Pasul trei: a fost creat� o Echip� de Consultare format� din exper�i în educa�ie timpurie (ex. UNICEF, Step-by Step, Salva�i Copiii), care a furnizat consiliere specializat� Grupului de Lucru �i a furnizat date �i cercet�ri privind educa�ia timpurie �i a men�inut rela�iile cu factorii cheie interesa�i. Pasul patru: elaborarea unui cadru analitic pentru procesarea informa�iilor �i selectarea indicatorilor. Aceast� activitate a fost desf��urat� de Grupul de Lucru pentru a evalua �i procesa informa�ia �i feedback-ul �i pentru a identifica cei mai adecva�i indicatori pentru procesul viitor de colectare �i procesare a feedback-ului �i informa�iilor.

� 71

Pasul cinci: Elaborarea instrumentelor Urm�toarele instrumente au fost proiectate, implementate �i utilizate de membrii GL: a. Interviuri cu factorii interesa�i �i discu�ii în cadrul focus grupurilor cu factorii interesa�i ex. unit��ile/ cre�e/ gr�dini�e pentru educa�ie timpurie din Bucure�ti �i alte regiuni; b. Colectarea surselor de informa�ii �i revizuirea instrumentelor c. Interviuri aprofundate (ghid de interviu) d. Discu�ii în cadrul focus grupurilor În aceast� etap�, Grupul de Lucru a participat la sesiuni de formare dup� cum urmeaz�:

� Etape procedurale cheie pentru elaborarea �i implementarea metodologiei cu privire la studiul de impact, inclusiv definirea problemei, formularea obiectivelor, planificarea pa�ilor secven�iali pentru desf��urarea acestui studiu de impact ex-ante.

� Program E-learning: membrii Grupului de Lucru au participat la un program de formare privind Internetul al Executivului britanic privind o mai bun� reglementare – BRE. Acest lucru le-a permis nu doar s� urmeze pa�ii SI, ci �i s� acceseze o baz� de date electronic� de informa�ii �i studii de caz privind alte experien�e interna�ionale de desf��urare a Studiilor de impact.

� Utilizarea �i aplicarea practic� a metodologiei privind studiul de impact ex-ante în domeniul educa�iei timpurii. Proiectarea instrumentelor practice pentru accesarea datelor, informa�iilor �i experien�elor din diverse surse ex. interviuri cu factorii interesa�i, metode de desf��urare a discu�iilor în cadrul focus grupurilor.

Urm�toarele proceduri de colectare a datelor au fost incluse: e. Elaborarea unui cadru-tip: pentru baza de date a rapoartelor/documentelor/proiectelor privind educa�ia timpurie, relevante pentru orice studiu de impact ex-ante în desf��urare. f. Discu�ii aprofundate în cadrul focus grupurilor împreun� cu factorii interesa�i: pentru facilitarea procesului de colectare a datelor �i formularea chestionarelor. g. Liste de verificare: pentru a revizui documenta�ia relevant�, a colecta date din partea factorilor interesa�i, inclusiv departamentele secundare; �i liste de verificare a performan�elor pentru evaluarea diverselor aspecte, cum ar fi performan�a angaja�ilor, calitatea serviciilor furnizate. h. Chestionare: pentru a colecta date de la manageri, angaja�i �i beneficiarii serviciilor. Pasul �ase: Planificarea procesului de e�antionare GL a identificat e�antionul care va fi selectat la toate nivelurile începând cu nivelul p�rin�ilor, pân� la cel al autorit��ilor locale, profesori, func�ionari publici �i al�i factori interesa�i. Pasul �apte: Grupul de Lucru a revizuit instrumentele pentru colectarea/evaluarea datelor

� 72

� 73

Instrumente, cum ar fi chestionare, documente, interviuri cu focus grupuri sau individuale au fost analizate în lumina r�spunsurilor primite din partea factorilor interesa�i, pentru a furniza clarific�ri sau modific�ri suplimentare . Pasul opt: Implementare Procesul de consultare a factorilor interesa�i a fost activitatea principal� desf��urat� pe durata exerci�iului pilot privind studiul de impact ex-ante. Dup� procesarea datelor, GL a formulat �i selectat op�iunile ini�iale în conformitate cu un set de criterii stabilite în etapa ini�ial�. Procesul de implementare se finalizeaz� cu elaborarea raportului.

5.2 Consult�ri cu factorii interesa�i Al doilea Grup de Consultare a fost alc�tuit din exper�i speciali�ti cu o vast� implicare, cuno�tin�e �i expertiz� în domeniul educa�iei timpurii (ex. UNICEF, Step by Step). Rolul acestora este de a furniza îndrumare profesional�, de a oferi informa�ii Grupului de Lucru în ceea ce prive�te implementarea studiului pilot din domeniul educa�iei timpurii. Ace�tia revizuiesc �i fac sugestii cu privire la rezultatele studiului pilot, precum �i comentarii critice asupra constat�rilor ob�inute. Instrumentele elaborate pe parcursul exerci�iului pilot au fost folosite în timpul vizitelor la cre�e. Exper�ii au colectat datele din Bucure�ti �i din regiuni. Grupul de Lucru a întocmit o list� a cre�elor unde se vor desf��ura discu�ii cu focus grupurile. Rezultatele studiului pilot vor r�mâne la acest nivel (vezi Anexa 2: rezultate ale analizei studiului pilot privind educa�ia timpurie).

5.3 Definirea problemei O tr�s�tur� a sistemului de educa�ie timpurie din România este ambiguitatea cadrului legislativ cu privire la educa�ia copiilor cu vârste între 0-3 ani, anumite gr�dini�e/cre�e fiind înfiin�ate f�r� a avea o structur� consistent� sau/�i standarde educa�ionale clare. Majoritatea serviciilor pentru copiii cu vârste între 0 �i 3 ani sunt furnizate prin sistemul de cre�e, care ofer� anumite tipuri de servicii de s�n�tate f�r� a avea îns� �i o component� educa�ional� consistent� asociat�. Astfel, exist� un num�r de gr�dini�e care au clase pentru copii mici, dar care nu includ o component� educa�ional� privind educa�ia timpurie. În prezent exist� 287 cre�e (înainte de 1989 erau 902 de cre�e cu 90.000 copii) cu aproximativ 11.000 copii. În ciuda acestui fapt, doar cei care au un venit familial sc�zut sau mediu î�i trimit copiii la cre�e. Aceste probleme sunt generate de urm�torii factori17.

17 Educa�ia timpurie în România, 2004, UNICEF, Step-by-Step pag. 5 (vezi Anexa 3 pentru detalii).

� 74

Chiar dac� UNICEF a elaborat standarde educa�ionale, care în prezent sunt în proces de validare18, se constat� o lips� a unei politici coerente pentru aceast� grup� de vârst�. Având în vedere c� aceste cre�e nu sunt acreditate de Ministerul Educa�iei, Cercet�rii �i Inov�rii, nu exist� niciun mecanism formal pentru a monitoriza �i evalua dezvoltarea copilului înainte de vârsta de 3 ani. De asemenea, din discu�iile avute cu p�rin�ii �i cadrele didactice s-a observat c� exist� o nevoie acut� cu privire la serviciile din domeniul educa�iei timpurii, pentru copiii sub 3 ani ai c�ror p�rin�i lucreaz�. Gr�dini�ele existente înscriu copii începând cu vârsta de 3 ani, îns� p�rin�ii revin pe pia�a muncii la sfâr�itul celor doi ani de concediu pl�tit. Astfel, exist� un deficit în oferta pentru copiii cu vârste între 2 �i 3 ani: pentru ace�tia nu exist� structuri adecvate(nici cre�e, nici gr�dini�e). În plus, deoarece nu exist� un organism de reglementare la nivel na�ional pentru aceast� problem� a cre�elor, responsabilitatea administrativ� cade pe umerii autorit��ilor locale. Aceast� situa�ie a avut urm�toarele consecin�e:

� Lipsa de implementare a unui curriculum privind educa�ia timpurie pentru copiii cu vârste între 0-3. Curriculumul na�ional ar trebui s� includ� educa�ia timpurie pentru copiii cu vârste între 0-3.

� Nu se asigur� cursuri de formare pentru personalul care activeaz� în acest

sector al educa�iei timpurii. Mai mult, procentul personalului calificat pentru educa�ia timpurie este în jur de 4%. Datele demonstreaz� c� 50% din personalul cre�elor nu a participat la niciun program de formare continu� în vederea perfec�ion�rii abilit��ilor �i cuno�tin�elor4.

5.4 Planificarea studiului de impact ex-ante În momentul în care a fost planificat� o evaluare a impactului pentru a fi inclus� în oferta educa�ional�, în 2009, MECI a ini�iat urm�toarele etape:

a. A stabilit un Grup de Lucru, sprijinit de Grupul de Consultare format din exper�i externi

b. A început imediat procesul de evaluare a impactului c. A demarat procesul de colectare a informa�iilor �i datelor d. A adresat întrebarea “ce �tim deja despre educa�ia timpurie”, inclusiv a dorit

s� afle r�spunsurile la urm�toarele întreb�ri: � Câ�i copii mici, personal �i cre�e sunt în �ar�? � Care este distribu�ia cre�elor în �ar�? � Nevoia pentru informa�ii actualizate privind educa�ia timpurie a copiilor cu

vârste 0-3 ani � Oferta cre�elor private: câte astfel de cre�e sunt în �ar�? � Care sunt institu�iile ce autorizeaz� cre�ele private? � Informa�ii legate de personal, atât de la cre�ele de stat cât �i de la cele private

18 Early Learning and Development Standards for Children from Birth to Seven Years, Romania, UNICEF 2008

� Membrii Grupului de Lucru au trimis o scrisoare comun� a Ministerului Afacerilor Interne �i MECI c�tre consiliile regionale �i locale pentru a ob�ine informa�ii cu privire la num�rul de infan�i, personal etc. în cre�e.

� MECI coordoneaz� o re�ea de inspectori în înv���mânt din toat� �ara. Ace�tia sprijin� GL în ceea ce prive�te procesul de colectare a datelor necesare cu privire la aspectele cheie, cum ar fi alocarea bugetar� pe ultimii trei ani, num�rul copiilor, cre�elor �i asisten�ilor etc. - personalul MECI a pus în circula�ie o scrisoare c�tre inspectorii din cele 42 de jude�e �i districte pentru a ob�ine aceste informa�ii. - MECI a contactat autorit��ile în ceea ce prive�te înregistrarea cre�elor private (num�r, localiz�ri etc).

Exemplu de studiu de caz privind colectarea informa�iilor pentru analiza datelor din domeniul educa�iei timpurii: În cadrul procesului de colectare a datelor în 2009, Grupul de Lucru MECI a observat c� sunt necesare patru categorii de informa�ii:

a. câ�i copii �i personal de sprijin exist� în cre�ele din jude�e? b. chestionare c�tre p�rin�i cu privire la serviciile de care ace�tia au nevoie;

c. nivelul de satisfac�ie al beneficiarilor (ex. p�rin�ii). Cum poate fi îmbun�t��it� situa�ia? d. informa�ii din partea autorit��ilor locale �i inspectoratelor cu privire la aspectele legate de finan�are, personal, logistic� �i infrastructur� pentru domeniul educa�iei timpurii.

Pentru implementarea acestor sarcini, au fost parcur�i urm�torii pa�i:

� A fost elaborat� o gril� de date �ablon pentru cola�ionarea/analiza informa�iilor inclusiv: num�rul de copii �i cre�e, nivelurile de completare cu personal, aloc�rile bugetare pe o perioad� de 3 ani etc.

� Ac�iune: un func�ionar public MECI a fost îns�rcinat cu elaborarea unei scrisori �i a unei grile de date �i cu ob�inerea semn�turii autorizate; un consultant extern a avut responsabilitatea de a compila chestionarele pentru p�rin�i.

� Un chestionar a fost trimis p�rin�ilor pentru a analiza nevoile copiilor cu vârste între 0-3 ani care nu merg la cre��: de ce fel de servicii au nevoie?

� A fost elaborat� o anchet� privind nivelul de satisfac�ie al p�rin�ilor care au copii la cre��, pentru a ob�ine opiniile acestora.

� Au fost organizate interviuri cu autorit��ile locale pentru a se discuta aspecte financiare, de infrastructur�, s-au stabilit focus grupuri care s� identifice profilurile de calificare pentru personalul din cre�e.

� Au fost organizate sesiuni de consultare cu factorii interesa�i �i comunit��ile cheie pentru a stabili focus grupuri care s� desf��oare un exerci�iu de consultare permanent.

Reprezentan�ii UNICEF au sprijinit membrii GL pentru a organiza focus grupurile la nivel jude�ean.

� 75

5.5 Stabilirea obiectivelor Grupul de Lucru a decis, la începutul SI, asupra faptului c�: Guvernul României hot�r��te obiective generale de politic� care vor alinia sistemul de înv���mânt la normele �i standardele Europene în ceea ce prive�te furnizarea de servicii educa�ionale. În cadrul acestui context, un obiectiv general ar putea fi crearea unui cadru institu�ional na�ional care poate furniza servicii la un înalt nivel calitativ european în domeniul educa�iei timpurii. S-au stabilit, de asemenea, �i obiective specifice de politic� pentru sectorul/domeniul educa�iei timpurii, iar un exemplu ar putea fi: elaborarea politicii privind educa�ia timpurie pentru grupa de vârst� 0-3 ani. Obiectivul opera�ional ar fi accesul fiec�rui copil din înv���mântul pre-�colar la resurse pentru participarea la educa�ia timpurie. În cadrul procesului de desf��urare a SI, urm�torii pa�i se pot dovedi a fi o sugestie adecvat�: 1. Elaborarea unei declara�ii cu privire la problema politicii educa�ionale. 2. Identificarea �i descrierea diverselor op�iuni pentru solu�ionarea problemelor. 3. Desf��urarea unei analize de impact, inclusiv costurile �i beneficiile privind fiecare op�iune, inclusiv:

� costurile tangibile au fost cuantificate pe cât posibil, inclusiv costurile educa�ionale, sociale �i competitivitate regional� �i alte costuri de conformitate.

� odat� ce costurile au fost identificate ca fiind semnificative, a fost ini�iat� o Analiz� cost - beneficiu pentru a include impacturile educa�ionale, sociale �i de competitivitate.

4. Ini�ierea unui proces formal de consultare de-a lungul unei perioade de 5-6 s�pt�mâni. 5. Evaluarea cerin�elor privind intrarea în vigoare �i conformitatea ale fiec�rei op�iuni în parte. 6. Stabilirea unui mecanism de revizuire pentru eficien�a politicii. 7. Elaborarea unui rezumat al performan�elor pentru fiecare op�iune �i identificarea op�iunii recomandate acolo unde este cazul.

� 76

5.6 Analiza impacturilor în domeniul educa�ional Analiza impactului const� în trei pa�i principali:

Pasul 1 Identificarea impacturilor educa�ionale, sociale, economice �i de alt� natur�

Pasul 2 Evaluarea calitativ� a impacturilor mai semnificative

Pasul 3 Analiz� calitativ� �i cantitativ� aprofundat� a celor mai importante impacturi

Pa�ii pentru implementarea etapelor 1 �i 2 pot fi parcur�i prin utilizarea expertizei disponibile la nivelul Guvernului României �i Comisiei Europene, prin revizuiri ale cercet�rilor existente, studii �i evalu�ri, cu sprijinul exper�ilor din Grupul de Consultare al proiectului �i prin folosirea rezultatelor consult�rilor cu factorii interesa�i. În cazul pasului 3, Grupul de Lucru se poate baza pe sursele de informa�ii men�ionate în publica�ia PUND, Mapping of Ex-Ante Policy Impact Assessment and Tools in Europe, 2007. Rezolv� �i evalueaz� impacturile posibile educa�ionale, economice, sociale �i de alt� natur�, pentru fiecare op�iune aleas�.

Pasul 1 Identificarea impacturilor educa�ionale, sociale, economice �i de alt� natur�

Se identific� acele impacturi care au o probabilitate mare de a ap�rea ca o consecin�� a implement�rii politicii educa�ionale. Unele dintre acestea sunt inten�ionate �i reprezint� într-adev�r obiectivele politicii. Cu toate acestea, este necesar, de asemenea, s� se încerce identificarea impacturilor posibile neinten�ionate �i impactul pe care l-ar putea avea interac�iunea diverselor op�iuni. Trebuie luate în considerare dou� tipuri distincte de impacturi distribu�ionale:

� Impacturile asupra diverselor grupuri economice �i sociale: nevoia de a identifica “câ�tig�torii �i învin�ii”. Cerin�a posibil� de a adapta �i schimba op�iunea în timpul desf��ur�rii analizei. Impacturile pot fi diferite, de asemenea, mai ales în domeniul educa�iei timpurii, între grupurile sociale �i economice din regiuni.

� Impacturile asupra inegalit��ilor existente: nevoia de a compara impacturile regionale, de gen �i impacturile asupra grupurilor vulnerabile (ex. minoritatea Roma) ale ac�iunilor propuse, pentru a observa dac� este posibil ca inegalit��ile s� r�mân� neschimbate, s� fie intensificate sau vor fi reduse.

Dou� tipuri de impacturi economice ar putea include: � Sarcinile administrative asupra comunit��ii de afaceri? Are politica

educa�ional� impact asupra obliga�iilor de informare ale companiilor locale ex. impozite mai mari, tipul de date solicitate, frecven�a raport�rii, complexitatea procesului de depunere? Ce impact vor avea aceste sarcini

� 77

administrative asupra întreprinderilor cu resurse limitate �i asupra altor întreprinderi din regiune?

� Autorit��ile publice: are op�iunea consecin�e la nivel bugetar pentru autorit��ile locale la diferite niveluri de guvernare (na�ional, regional, local), atât consecin�e imediate cât �i unele care pot ap�rea mai târziu? De exemplu, va conduce o op�iune nou� în domeniul educa�iei timpurii c�tre sarcini logistice �i financiare crescute pentru autorit��ile locale?

Dou� tipuri de impacturi sociale ar putea include:

� Incluziunea social� �i protejarea anumitor grupuri speciale ex. comunitatea Roma sau copiii din regiunile s�race ale României. Op�iunea de politic� aleas� conduce, direct sau indirect, c�tre un nivel mai crescut de egalitate sau inegalitate?

� S�n�tate �i siguran�� public�: afecteaz� op�iunea s�n�tatea �i siguran�a copiilor, inclusiv speran�a de via��, rata mortalit��ii �i morbidit��ii, prin impacturile asupra mediului socio-economic (mediul de lucru, venit, educa�ie, ocupa�ie, nutri�ie)?

Dou� tipuri de impacturi educa�ionale ar putea include, de exemplu:

� Oportunit��ile educa�ionale: afecteaz� op�iunea oportunit��ile educa�ionale pentru copiii din cadrul grupurilor etnice minoritare?

� Afecteaz� politica raportul copil – profesor în înv���mântul secundar? Politica propus� va cre�te sau va descre�te acest raport?

Pasul 2 Evaluarea calitativ� a impacturilor mai semnificative

Pasul 2 acoper� dimensiunile calitative �i intangibile ale analizei de impact. Prin urmare, ar trebui urm�toarele aspecte ar trebui avute în vedere: a. Specificarea domeniilor în care se inten�ioneaz� ca ac�iunea propus� s� aib�

beneficii, precum �i domeniile în care aceasta ar putea conduce c�tre costuri directe sau impacturi negative neinten�ionate, de exemplu introducerea serviciilor privind educa�ia timpurie în noi districte implicând costuri de lucru sau transport. Sau în mod negativ, costurile adi�ionale pentru familiile care au un venit redus, ce pot conduce c�tre o rat� sc�zut� a �colariz�rii copilului, chiar c�tre o rat� a absenteismului?

b. Exist� o probabilitate sc�zut�, medie sau crescut� ca impactul s� apar� (sau invers, riscul ca impactul s� nu apar�)? Aplica�i o metodologie pentru a evalua acest impact.

c. Definirea ipotezelor în ceea ce prive�te factorii care pot influen�a probabilitatea ca impactul s� apar�, dar care sunt în afara zonei de control al celor care gestioneaz� interven�ia. De exemplu, rata crescut� de prezen�� la �coal� ar putea conduce c�tre o sc�dere a venitului familial deoarece copiii reprezentau anterior o surs� de venit (câ�tigând bani în diverse moduri) .

d. Evaluarea magnitudinii fiec�rui impact (furnizând limite rezonabile).

� 78

Acest lucru poate fi efectuat prin luarea în considerare a influen�ei interven�iei asupra comportamentului destinatarilor �i vis-à-vis de contextul socio-economic & educa�ional în care interven�ia a fost ini�iat�. Echipa SI ar trebui s� aib� în vedere posibilitatea ca anumite impacturi s� fie ireversibile. e. Evaluarea importan�ei impacturilor în baza celor dou� elemente precedente

(ex. de la o posibilitate redus�/magnitudine redus� pân� la un impact/posibilitate crescut/�).

În cadrul procesului de identificare a impacturilor, ar trebui s� se aib� în vedere urm�toarele aspecte:

f. Revizuirea atât a impacturilor pe termen scurt, cât �i a celor pe termen lung – adesea este mai u�or s� se identifice efectele pe termen scurt. De exemplu, rata de �colarizare a copiilor din grupuri dezavantajate poate fi una redus� la început, pe termen scurt, dar poate avea un impact pe termen lung asupra perspectivelor educa�ionale �i în ceea ce prive�te cariera, precum �i asupra dezvolt�rii socio-economice.

g. Evaluarea impacturilor care nu pot fi exprimate în termeni cantitativi sau monetari. De exemplu, dobândirea abilit��ilor sociale �i de comunicare ale copiilor.

h. Recunoa�terea faptului c� diferi�i factori care influen�eaz� impactul, interac�ioneaz�, de asemenea, �i între ei. De exemplu, lipsa existent� a unei oferte educa�ionale cuprinz�toare la nivelul cre�elor poate afecta în viitor copiii în calitatea lor de elevi, în ceea ce prive�te dobândirea abilit��ilor emo�ionale �i sociale necesare unei angaj�ri viitoare.

i. Recunoa�terea modului în care impacturile propunerii pot fi afectate de implementarea altor propuneri, în special dac� propunerea face parte dintr-un “pachet”. De exemplu, evenimente neprev�zute �i diferite date de începere pentru implementarea propunerilor pot conduce c�tre un transfer de resurse de la propunerea dvs. c�tre alta.

j. Evaluarea impacturilor în contextul obliga�iilor României stipulate în Tratat �i al obiectivelor generale UE de politici ex. respectarea drepturilor fundamentale, promovarea dezvolt�rii durabile, atingerea obiectivelor men�ionate în Strategia de la Lisabona �i strategia “Educa�ia pentru to�i”. De exemplu, ce fel de impact, negativ sau pozitiv, au obliga�iile României din Tratat asupra educa�iei timpurii. Atrag dup� sine niveluri crescute de cheltuieli guvernamentale care nu sunt necesare? Conduc c�tre o rat� crescut� a �colariz�rii?

Pasul 3 Analiz� calitativ� �i cantitativ� aprofundat� a celor mai importante impacturi

Acest pas analizeaz� aspectele specifice ale impacturilor educa�ionale, economice �i sociale. Guvernul României �i Comisia European� solicit� ca analizele de impact s� ia în considerare impacturile ini�iativelor asupra drepturilor fundamentale ale omului a�a cum sunt ele stipulate în Carta Drepturilor Fundamentale.

� 79

Impacturile asupra drepturilor fundamentale: aceste impacturi trebuie identificate �i analizate în mod calitativ. Acest lucru va facilita identificarea zonelor în care op�iunea de politic� va avea un impact. Mai mult, UE afirm� c� anumite drepturi fundamentale sunt absolute �i nu pot fi limitate sau supuse derog�rii i.e. revocare par�ial� a legii: altele pot fi doar limitate sau derogate de la subiect în urma demonstr�rii necesit��ii �i prin urmare a propor�ionalit��ii. Aceast� analiz� a impacturilor va fi completat� de verificarea legal� a conformit��ii cu Carta, ce se va desf��ura în momentul în care propunerea aferent� este preg�tit�. Impacturi educa�ionale/sociale: un “set de instrumente” UE este disponibil pe pagina de internet a GEMPL29 (http://iatools.jrc.ec.europa.eu/bin/view/IQTool/WebHome.html) care ofer� îndrum�ri cu privire la poten�ialele impacturi, ce ar putea include urm�toarele domenii:

� Ocuparea for�ei de munc� �i pia�a muncii pentru recrutarea/formarea profesorilor � Standarde �i drepturi legate de calitatea muncii � Incluziunea social� �i protec�ia anumitor grupuri în �coli (ex. copiii romi) � Egalitatea de gen, tratament �i �anse egale, non–discriminare � Acces egal la sistemele de înv���mânt �i efectele asupra acestora (ex. oferta educa�iei

timpurii pentru copii), sisteme de protec�ie social� � S�n�tate �i siguran�� public� în �coli

Impacturi asupra structurilor administrative: evaluarea efectelor pozitive sau negative ale op�iunilor de politic� asupra structurilor administrative, cet��enilor sau administra�iilor publice, care rezult� din adoptarea unei astfel de op�iuni (ex. norma de lucru administrativ� crescut� în înv���mântul secundar) ar trebui s� demareze cu schi�area obliga�iilor de informare pentru fiecare op�iune. Schi�area acestei op�iuni ar trebui s� clarifice modul în care op�iunea de politic� are impact, de exemplu, în termenii obliga�iilor de informare asupra ministerului �i administra�iilor �colare. Poate fi realizat� apoi o evaluare a impacturilor care au un grad mare de probabilitate de a impune sarcini administrative semnificative. Acest lucru poate fi ob�inut cu ajutorul unei evalu�ri calitative a num�rului probabil de entit��i afectate, precum �i frecven�a �i complexitatea ac�iunilor solicitate. Sarcinile semnificative pot fi apoi cuantificate în baz� monetar�. Evaluarea poten�ialului de simplificare: când o nou� op�iune de politic� sau propunere este revizuit�, este de preferat ca op�iunea s� fie conform� cu procedurile de simplificare române�ti sau UE, astfel fiind mai u�or de în�eles pentru cei care formuleaz� politicile/factorii interesa�i, mai eficient� din punct de vedere al costurilor �i poate fi implementat� mai eficient în structurile ministeriale.

Vezi Anexa 3: versiunea preliminar� a propunerii de politic� public�

� 80

ANEXE

Anexa 1: scrisoare-tip

MINISTERUL EDUCA�IEI, CERCETRII �I INOVRII DIREC�IA GENERAL� EDUCA�IE TIMPURIE,

COLI, PERFORMAN�� I PROGRAME

SECRETAR DE STAT, Mihnea Costoiu Catre

Inspectoratul �colar al jude�ului_____________________ - În aten�ia d-lui inspector general �i a inspectorului �colar pentru înv���mântul pre�colar -

Avem pl�cerea s� v� aducem la cuno�tin�� faptul c�, in anul �colar 2008-2009, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, in colaborare cu Secretariatul General al Guvernului deruleaz� proiectul PHARE 2006/018-147.01.03.03.01 SUS�INEREA REFORMEI ADMINISTRA�IEI PUBLICE PRIN ÎMBUN�T��IREA PROCESULUI DE FORMULARE A POLITICILOR PUBLICE – Componenta Dezvoltarea procesului de formulare a politicilor publice la nivelul administra�iei publice centrale. In cadrul acestui proiect, o activitate important� va fi aceea de elaborarea a unei Metodologii privind studiul de impact în procesul de formulare a politicilor publice, prilej cu care vom pilota aplicarea metodologiei �i vom construi un draft al Studiului de impact privind implementarea politicii privind educa�ia timpurie în România. In acest context, v� solicit�m sprijinul (îndeosebi din partea colegelor noastre – inspectori �colari pentru înv���mântul pre�colar) în culegerea unor date primordiale referitoare la cre�ele din jude�ul dumneavoastr�, având în vedere faptul c�, la nivel local, dispune�i de o mai bun� �i eficient� colaborare institui�ional�. În anex�, ata��m un tabel cu datele pe care v-am ruga s� ni le înainta�i pân� pe 23 iunie 2009, orele 14.00, pe fax, la num�rul: 021/313.55.47 sau electronic, la adresa: viorica.preda@yahoo.com. Cu mul�umiri, Director general, Liliana Preoteasa Inspector general,

Viorica Preda

� 81

CENTRALIZATOR privind cre�ele din jude�ul__VASLUI_

Municipiul BÂRLAD

Nr. crt. Nr. cre�e Nr. copii în cre�e Nr. personal în cre�e 1. 1 55 8

ALOCA�IA BUGETAR ANUAL/fiecare unitate

2005-2006 2006-2007 2007-2008 165.633 215.998

DATE DE CONTACT

- Nume �i prenume director : ……………. - Adres� cre��: Str. Vasile Pârvan, nr. 17,Bârlad - Telefon cre��: ………………..

Municipiul VASLUI Nr. crt. Nr. cre�e Nr. copii în cre�e Nr. personal în cre�e

1. 3 Cre�a Avântului

Cre�a Gh. Racovi�� Cre�a Gara

78 45 57

15 15 12

ALOCA�IA BUGETAR ANUAL/fiecare unitate

2005-2006 2006-2007 2007-2008 488.935 602.245

1.277.178

DATE DE CONTACT

- Nume �i prenume persoan� de contact :..................... - Adres� Prim�rie Vaslui Str. Spiru Haret, nr. 2 - Telefon Prim�rie: ……………

� 82

Anexa 2: Rezultate ale studiului pilot privind educa�ia timpurie La realizarea studiului pilot au contribuit membrii grupului de lucru, respectiv speciali�ti din Unitatea de Politici Publice, din departamentele cheie din minister (de ex. Departamentul pentru educa�ia timpurie, �coli, performan�� �i programe din MECI; organiza�ii paralele cu un interes comun fa�� de obiectivele vizate de politic� (CEDP Step by Step, UMPFE, UNICEF). Acest capitol este structurat astfel: cadrul institu�ional; serviciile pentru educa�ia timpurie oferite în cre�e �i personalul acestora. 1 Cadrul institu�ional Discu�iile avute cu reprezentan�ii unit��ilor vizitate au revelat faptul c� s-au schimbat multe reglement�rile legislative, începând din anul 1974. Dac� pân� în 1999, cre�ele erau în centrul aten�iei autorit��ilor politice �i de stat din cauza politice demografice pronataliste, ulterior acestea au cunoscut un declin: atât de imagine, cât �i de dezvoltare institu�ional�. Iat� o succesiune de acte normative care au condus la aceast� situa�ie:

o Prin Ordinul Ministrului S�n�t��ii 1955/1995 au ap�rut norme privind igiena �i alimenta�ia;

o în 2001 s-a schimbat autoritatea administrativ� a cre�elor; o în 2004 au ap�rut Legea 272/2004 privind protec�ia �i promovarea drepturilor

copilului, Ordinul 24/ 2004 referitor la standarde minime obligatorii pentru centrele de zi;

o Hot�rârea 924/ 2005 privind aprobarea regulilor generale pentru igiena produselor alimentare.

o Aspectele institu�ionale de ansamblu sunt în continuare reglementate prin prevederile din Legea 263/ 2007 privind înfiin�area, organizarea �i func�ionarea cre�elor �i prin Ordinul 1563/2008 privind aprobarea listei alimentelor nerecomandate pre�colarilor �i �colarilor.

În cele mai multe cazuri, independent de faptul c� erau unit��i cu personalitate juridic� sau nu, înainte de anul 2000 cre�ele sem�nau în multe privin�e cu spitalele – fiind, prin defini�ie, unit��i sanitare - în special prin indicatorii de utilizare �i de evaluare a activit��ilor lor.

Principala pevedere cu influen�� asupra organiz�rii �i func�ion�rii cre�elor �ine de subordonarea cre�elor: în Bucure�ti, cre�ele �in de Direc�iile Generale de Asisten�� Social� �i Protec�ia Copilului. În restul teritoriului, acestea func�ioneaz� ca structuri în cadrul autorit��ilor locale. Din punct de vedere al structurii de organizare, cre�ele func�ioneaz� fie autonom, fie în structura institu�ional� a gr�dini�elor cu program prelungit. Cre�a nr. 1 Miercurea Ciuc func�ioneaz� ca serviciu public în subordinea prim�riei. La înfiin�are sa fost semnat un protocol intre primarie si spitalul de care apar�inea. Exista o hotarare de consiliu local prin care cresa a fost preluata cu inventar. Cre�a este acreditata conform legii ca si serviciu social. În institu�iile private, cre�a func�ioneaz� ca grup� antepre�colar� în cadrul gr�dini�ei, respectiv ca o companie profilat� pe servicii de

� 83

îngrijire copii pe timpul zilei, cod CAEN 8891. Cre�ele din Tulcea func�ioneaz� pe baza unor proceduri complexe (elaborate în plan local), care reglementeaz� atât înscrierea copiilor, func�ionarea, asigurarea calit��ii, cât �i rela�iile (contractuale) cu p�rin�ii, ca beneficiari. Managerii cre�elor semnaleaz� o serie de probleme asociate cadrului legislativ:

� „Cadrul administrativ este insuficient”. � „Legea cre�elor este incomplet�. În legisla�ie nu se spune cine s� lucreze, ce

preg�tire s� aib�, care s� fie norma de adul�i/copii, cine s� plateasc�, cine s� angajeze.”

� „Sistemul tichetelor pentru cre�e func�ioneaz� cu greutate” � „Principalele dificult��i �in de legisla�ie. Noi am putea face mai multe dac�

legisla�ia ar fi mai clar�. De multe ori Consiliul Local dore�te s� ne ajute dar �i ei întâmpin� lacunele administrative.”

Cererea dep��e�te cu mult oferta de locuri disponibile în cre�e. Pe de o parte, s-au desfiin�at foarte multe cre�e: înainte de 1989 erau 902 de cre�e cu 90.000 copii, în prezent exist� 287 cre�e cu aproximativ 11.000 copii. Pe de alt� parte, toate cheltuielile pentru cre�e (infrastructur�, salarii, etc) sunt suportate de bugetul local, ceea ce face foarte dificil� asigurarea serviciilor de educa�ie timpurie în mediul rural. Num�rul foarte mare de cereri ale p�rin�ilor – comparativ cu locurile disponibile – conduce la supraaglomerarea grupelor de copii. Astfel, num�rul de copii înscri�i în cre�e variaz� de la 14 (cre�e particulare) la 200 (cre�e de stat). Din interviurile desf��urate, rezult� c� chiar dac� sunt înscri�i mai mul�i copii (15 – 20 la o grup� sau mai mult de 20 la o grup�), clasele nu sunt supraaglomerate deoarece p�rin�ii nu aduc copii zilnic la cre��. Supraaglomerarea grupelor se asociaz� cu frecvente îmboln�v�ri ale copiilor. De regul�, controalele efectuate în cre�e urm�resc respectarea unor norme epidemiologice care preveneau izbucnirea unor epidemii. Aceste constrângeri epidemiologice adeseori vin în conflict cu cerin�ele satisfacerii nevoilor copilului (de exemplu, folosirea p�tu�urilor ergonomice, din plastic, ce pot fi montate în sala în care copiii se joac�, foto 1, foto 2).

Imposibilitatea de a satisface num�rul de cereri a fost semnalat� în toate unit��ile vizitate:

� 84

„Cererea pentru servicii de tip cre�� este imens�. Avem liste de a�teptare duble raportate la numarul de cre�e pe care ni-l permite. În sectorul 6 avem 3 cre�e �i un numar total de 600 de locuri, ceea ce înseamn� aproximativ 200 de locuri per cre��. Totul este raportat la o popula�ie de 400.000 de locuitori.” (Bucure�ti 13.10.2009) „Cre�a noastr� deserve�te toat� Valea Buz�ului. P�rin�ii care fac naveta la Buz�u doresc s� aduc� aici copiii. Este singura cre�� din mediul rural din �ar�.”

A fost elaborat un document de politic� public� al MMFPS, Îmbun�t��irea �i diversificarea serviciilor de îngrijire a copiilor pe timpul zilei, aprobat în luna august a anului 2008. Obiectivul general al acestei politici este Crearea unui sistem solid de servicii de îngrijire a copiilor pe timpul zilei, care s� r�spund� cât mai bine nevoilor copiilor, p�rin�ilor �i societ��ii în general. De�i a fost aprobat�, politica nu produce efecte �i este lipsit� de instrumente de implementare. Variantele 2 si 3 prezentate în documentul de politic� public� cuprind referiri la varsta 0-3 ani, �i servicii de tip cre��. Cu toate acestea, varianta 1, cea aleas� pentru implementare vizeaz� Înfiin�area, organizarea �i func�ionarea serviciilor de îngrijire a copiilor pe timpul zilei, pentru to�i copiii, pân� la absolvirea clasei a IV-a primare. 2 Tipuri de servicii Conform “Normelor generale de organizare �i func�ionare a unit��ilor sanitare” (1974), cre�a este unitatea sanitar� care asigur� cre�terea, educarea �i supravegherea medical� a copiilor în vârst� de pân� la 3 ani, ai c�ror p�rin�i sunt încadra�i în munc�, sunt la studii sau în alte situa�i similare. Conform acelora�i norme, atribu�iile cre�ei se axau pe:

� Dezvoltarea somatic� �i psihomotorie a copiilor; � Cre�terea rezisten�ei specifice �i nespecifice a organismului copilului; � Combaterea �i prevenirea bolilor transmisibile; � Asigurarea dezvolt�rii fizice �i psihice; � Asigurarea îngrijirilor medicale necesare în caz de nevoie;

Aceste atribu�ii intrau în sarcina personalului, format din medici, asistente medicale �i infirmiere. Raportul UNICEF (2000) eviden�iaz� faptul c� dintre cele 10 atribu�ii ale medicului în cre��, 9 au con�inut pur medical �i doar unul singur se refer� �i la altceva, respectiv, dezvoltare fizic� �i psihomotorie a copilului. Dintre cele 20 de sarcini/atribu�ii ale asistentelor medicale (asistenta �ef�), 18 sunt de asemenea de factur� medical� �i doar 2 fac referiri la educa�ie �i respectiv programul de via�� a copilului. Organizarea �i efectuarea programului de via�� �i educa�ie a copilului intr� în sarcina asistentei medicale, iar infirmierei îi revine sarcina de a participa efectiv la formarea bunelor deprinderi ale copiilor. În ultimii ani, atribu�iile cre�elor reflect� în mai mare m�sur� nevoile de dezvoltare �i de educa�ie ale copilului mic. Misiunea cre�elor reflect� acum servicii sociale specializate pentru cre�terea, îngrijirea �i educarea timpurie a copiilor în vârst� de pân� la 4 ani. Interviurile realizate cu reprezentan�ii autorit��ilor locale (DGASPC) pun în eviden�� tipurile nevoi c�rora r�spund cre�ele, precum �i perceperea p�rin�ilor ca beneficiari ai serviciilor oferite de cre�e:

� 85

„La noi cre�a asigur� o component� social� major�. Motivatia p�rin�ilor atunci cînd apeleaz� la cre�� este c� nu au cu cine sa-i lase când sunt nevoi�i s� se întoarc� la serviciu. Cei angaja�i în domeniul privat nu beneficiaz� de în�elegerea patronilor care le cer s� vin� la serviciu. În lips� de aternative convenabile economic, se îndreapt� spre cre�e. (interviu focalizat de grup, Bucure�ti 13.10.2009).

În cele mai multe cre�e, managerii au accentuat alegerea în cuno�tin�� de cauz� a p�rini�ilor: „nu se compar� cre�a cu bona sau bunica”. Alegerea p�rin�ilor �ine de trei factori:

� Calitatea (presupus� mai bun� a) serviciilor specializate, controlate institu�ional, spre deosebire de serviciile bonei

� Resursele financiare pe care familia le poate aloca � Con�tientizarea faptului c� la aceast� vârst� socializarea copilului este foarte

important�.

În cazul cre�elor de stat, predomin� serviciile de tip medical: p�rin�ii (cu studii medii) fac apel la cre�e ca furnizori de servicii sociale, ca alternativ� de îngrijire �i supravegherea copiilor adecvat� programului de lucru al p�rin�ilor �i resurselor financiare. În cre�ele particulare (grupe ante-pre�colare) accentul este pus pe activit��ile de tip stimulare a dezvolt�rii cognitive, sociale, emotionale, etc. Modelul medical promovat este vizibil atât în programul cre�ei (trierea copiilor la intrarea în unitate), în vestimenta�ia personalului (halate albe sau bleu), cât �i în aranjarea s�lilor în care copiii dorm, respectiv m�nânc� (vezi foto).

Reglement�rile Sanepidului îngreuneaz� aplicarea unui model mai flexibil, care încurajeaz� interac�iunile, construirea unor rutine, conservarea unor elemente securizante din familiile copiilor (de exemplu, p�tu�uri care se demonteaz�, amenajarea unor col�uri/ zone în care copiii s� m�nânce în sala de clas�, nu în s�li de mese separate). Un asemenea model se reg�se�te în 2 cre�e participante la proiectul UNICEF �i în cele private. Cre�ele care particip� în programe/ proiecte pilot

� 86

�i-au diversificat serviciile (UNICEF, Step by Step) �i au un num�r adecvat de copii per adult (vezi foto).

În ceea ce prive�te a�tept�rile p�rin�ilor, am constatat în teren o foarte mare disponibilitate în a discuta despre copii. Printre sarcinile personalului intr� men�inerea rela�iilor cu p�rin�ii. Datele din teren reflect� informarea p�rin�ilor cu privire la problemele de s�n�tate ale copilului �i obliga�ia de a le face educa�ia sanitar� (la venirea �i la plecarea copiilor în cre��). P�rin�ii au men�ionat faptul c� accesul în sala de clas� este interzis, în acest sens fiind invocat� normativitatea specific� modelului medical.

„Discut�m în sala de triaj sau la intrare în sala de clas�. Întreb despre cum au mâncat, dormit, comportament, evenimente speciale (lovituri, c�z�turi, mu�c�turi), stare de s�n�tate, despre ceilal�i copii (ca �i grup).”

La rândul lor, cei mai mul�i p�rin�i sunt în primul rând preocupa�i de s�n�tate �i igiena copiilor. Pu�ini p�rin�i solicit� accentuarea componentei educa�ionale (în cre�ele care func�ioneaz� în cadrul gr�dini�elor) �i acest interes se asociaz� cu un nivel eudca�ional �i profesional mai ridicat (studii superioare, mediu urban). Reg�sim mult mai frecvent aceast� preocupare la majoritatea p�rini�ilor intervieva�i în unit��ile particulare. În cre�ele particulare, p�rin�ii nu doar a�teapt�, ci chiar solicit� informa�ii detaliate despre copil �i evolu�ia lui pe mai multe domenii de dezvoltare, precum �i despre activit��i:

Ce subiecte sim�i�i nevoia s� aborda�i ? Despre ce altceva v-a�i dori s� discuta�i cu personalul cre�ei ? Subiecte referitoare la modul în care se comport� copilul, la ritmul în care se adapteaz�, la schimb�rile care apar datorit� ritmului s�u de dezvoltare, la starea de s�n�tate a copilului. Mi-a� dori s� pot vb. Despre ce înva�� copiii acolo, despre activit��ile lor, despre modul în care sunt concepute – întâmpl�tor, riguros etc. (p�rinte cre�� particular�).

� 87

În cazul cre�elor de stat, necesarul de resurse de tip educa�ional intr� în responsabilitatea p�rin�ilor, care sunt interesa�i s� contribuie prin dona�ii, sponsoriz�ri. În cre�ele care func�ioneaz� în gr�dini�e sunt utilizate resurse de la nivelul întregii unit��i

Banii pentru gr�dini�� sunt distribui�i tuturor: practic, num�r�m a �aptea grup�. Practic, grupele se ajut� reciproc. Ce r�mâne de la gr�dini�� d�m la cre��. (directoare cre�� în structur� mixt� gr�dini��). In legea bugetului pentru APL nu sunt trecute materiale didactice si jucarii. Nou�, ca angaja�i ai prim�riei ne este greu sa procur�m legal materiale didactice si mobilier specific cre�ei. (directoare cre��).

Remarc�m diferen�e foarte mari între dot�rile cre�elor particulare �i cele de stat (vezi foto):

� 88

P�rin�ii pl�tesc pentru masa copiilor: suma variabil� între 5-6 Roni pe zi. Conform legii se aloc� pentru hran� suma de 6 lei pe zi. Legea prevede �i faptul c� în m�sura în care consiliul local î�i permite �i dore�te suplimentarea bugetului pentru hran�, atunci poate s� o fac�.

„Consiliul Local al sectorului 6 a crescut costul alocat hranei pe copil 10 lei pe zi, cu plus 4 lei contribu�ie de la bugetul local”. „P�rin�ii pl�tesc doar hrana. 3 mese. 6 lei pe zi. 6 lei pe zi este suficient.” (directoare cre��)

Taxa în cre�ele particulare variaz� de la 250 la 390 euro/ lun�: sunt oferite �i servicii de transport, precum �i consilierea p�rin�ilor sau consiliere psihologic�, asisten�� medical� din partea unui medic pediatru. În general, situa�ia financiar� a p�rin�ilor este mult peste medie iar cei mai mul�i p�rin�i au studii superioare. Calculele arat� c� resursele financiare necesare se ridic� la 750 – 800 RON pe copil pe lun�:

„Avem tot felul de costuri: salarii, mâncare, înc�lzire, juc�rii, igien� etc.” (directoare cre��)

Calitatea serviciilor furnizate de cre�e este monitorizat� �i evaluat� în mod diferit de la o cre�� la alta. DGASPC Sector 6 folose�te mai multe instrumente pentru culegerea datelor cu privire la activitatea cre�elor. Lunar, cre�ele întocmesc rapoarte de activitate. Alte metode de colectare a datelor sunt observa�ie direct�, fi�e de observa�ie, chestionare de satisfac�ie aplicate p�rin�ilor. Cre�ele dispun de contracte de furnizare de servicii cu p�rin�ii. Cazurile sociale sunt monitorizate. Exist� standarde, dar nu se refer� la componenta educa�ional�. Din analiza datelor colectate din cre�ele investigate rezult� c� în medie, copiii înscri�i în cre�e au urm�torul profil de vârst�:

12-18 luni 40% 18-24 luni 40% 24-36 luni 20%

P�rin�ii solicit� men�inerea serviciilor oferite de cre�e, flexibilizarea programului (pentru cei care lucreaz� în schimburi).

� 89

„P�rin�ii vor serviciul de sal� de joac�: p�rin�ii care nu au copiii la cre�� s� poat� veni împreun� cu copiii lor pentru a petrece 2-3 ore într-o sal� de joac�, astfel ca acei copii s� poat� intra în contact cu al�i copii. P�rin�ii solicit� juc�rii adecvate vârstei lor.” (interviu directoare cre�� 09.10.09)

3 Personalul din cre�e Conform legisla�iei în vigoare, personalul este format din cadre medicale în cele mai multe cazuri: asistente medicale, cu preg�tire medie de specialitate. În 2 cre�e în care se deruleaz� proiectul UNICEF privind centrele multifunc�ionale, lucreaz� �i un puericultor. Cre�ele particulare au personal calificat (educatoare, ajutor de educatoare, institutor înv���mânt pre�colar, psiholog). Preg�tirea continu� a resurselor umane este mai degrab� op�iunea echipei manageriale: într-una dintre cre�ele particulare preg�tirea a fost realizat� inclusiv cu sprijinul unor exper�i din SUA, în cre�ele de stat cele mai multe angajate particip� la cursuri de educa�ie nutri�ionale. În GPP din Berca directoarea a implicat atât asistentele, cât �i îngrijitoarele în cursuri de formare organizate la nivelul unit��ii (consiliere pentru p�rin�i Educa�i a�a!).

Personalul nu e familiarizat cu curriculum pentru educa�ie timpurie (de�i acesta exist�), nu e specificul muncii lor, sunt asistente �i infirmiere. (directoare gr�dini��, 24.09.09) Asistentele s-au recalificat la sim�ul comun. La început au considerat înjositor s� schimbe scutece, considerau c� e jenant s� schimbi un copil…. treptat s-a schimbat situa�ia. (directoare gr�dini��, 24.09.09)

Asistentele medicale �i îngrijitoarele preiau din practicile educa�ionale de la gr�dini��, dar eviden�iaz� lipsa unei preg�tiri de specialitate pentru stimularea dezvolt�rii psihice a copiilor, cât �i lipsa unor aptitudini pentru cântat, dansat etc. Asistentele medicale au un status profesional mai sc�zut decât în unit��ile sanitare (spitale, policlinici), ceea ce le afecteaz� prestigiul profesional �i imaginea de sine. Raportul adul�i copii variaz� între 1-10, 1-20, chiar mai mult de 20 de copii per adult. De�i num�rul de adul�i per copil poate s� fie mare, num�rul adul�ilor care petrec timp efectiv cu copiii la grup� este foarte mic (se calculeaz� �i buc�t�rese, sp�l�torese etc.).

„Avem un adult la 15 – 20 de copii. Depinde de ziu� �i de prezen��. P�rin�ii nu aduc copiii zilnic la cre��.” (directoare cre��)

În 3 cre�e care au beneficiat de suportul Step by Step se men�ioneaz� c� exist� curriculum pentru educa�ie timpurie, dar nu poate fi aplicat „ca la carte” din cauza personalului necalificat. Cu toate acestea, în cre�a implicat� în programul pilot func�ioneaz� �i resurse umane calificate pe componenta educa�ional�. Calitatea dezvolt�rii profesionale a resurselor umane �i frecven�a particip�rii la diverse cursuri de preg�tire sunt determinate de preocuparea directoarei gr�dini�ei/ responsabilei de cre�e de preg�tirea personalului. Cursurile urmate (ocazional) sunt

� 90

� 91

predominant în specialitate medical�, nu în domeniul educa�ional. Practic, în cre�ele de stat nu exist� resurse umane cu preg�tire pe componenta educa�ional�. Prim�ria Harghita finan�eaz� costuri pentru formare. Remarc�m în cazul acestei unit��i �i valorificare �i valorizarea diversit��ii culturale �i lingvistice din zon� (în cre�� se vorbe�te �i limba român� �i limba maghiar�). Nici p�rin�ii, nici îngrijitoarele nu semnaleaz� nevoia de preg�tire a personalului pentru educa�ia timpurie: îngrijitoarele sus�in c� nu este nevoie de o preg�tire special� pentru tipurile de activit��i pe care le desf��oar� (igien�, schimbat scutece etc.)

„La ce fac eu…. Mie nu îmi trebuie prea mult� preg�tire ca s� schimb scutece.” (îngrijitoare, 24.09.09)

În trei cre�e este exemplificat� ca bun� practic� activitatea educatorului-puericultor. Preg�tirea pentru educator-puericultor este dificil�: nu exsit� standard ocupa�ional �i nici cursuri, de�i profesia este prev�zut� în COR. În mod excep�ional într-una dintre cre�ele din Tulcea este finan�at� activitatea acestor puericultori, dat fiind cadrul creat prin participarea la un proiect UNICEF. La rândul lor, managerii de cre�e trebuie s� fie foarte bine preg�ti�i:

„Managerul (de cre��, n.n.) are nevoie s� cunoasc� atât management, organizare, administra�ie dar este foarte important s� cunoasc� �i serviciile specifice cre�ei, nevoile copilului �i chiar psihologie.” (manager cre��).

Concluzia reflect� f�r� echivoc faptul c� trebuie avut� în vedere ca prioritate urgent� preg�tirea resurselor umane specializate în domeniul dezvolt�rii �i educa�iei timpurii. Pe de o parte, argumentele sunt de tip psiho-pedagogic: preocuparea pentru tratarea copilului ca individualitate, dar �i cre�terea lui prin valorizarea lumii diverse în care tr�ie�te ca �i preocuparea pentru dezvoltarea sa plenar�, reprezint� idei care se reflect� în modul în care contemporaneitatea prive�te educa�ia timpurie �i structureaz� programele de calitate adresate copiilor de la na�tere la 6/7 (vezi Repere fundamentale privind dezvoltare �i educa�ia timpurie, UNICEF 2008 ). Pe de alt� parte, investi�ia în educa�ia timpurie este una dintre cele mai rentabile investi�ii pe termen lung, de care depind atât dezvoltarea �i bun�starea copilului, cât �i evolu�ia la nivel social, mai larg, în viitor (vezi „ecua�ia Heckman”, 2009).

Ane

xa 3

. ver

siun

ea p

relim

inar

� a

prop

uner

ii d

e po

litic

� pu

blic

�

1) In

stitu

�ia in

i�iat

oare

M

inis

teru

l Edu

ca�ie

i, C

erce

t�rii

�i I

nov�

rii (M

ECI)

2) F

orm

ular

ea p

robl

emei

D

in 2

005

prob

lem

atic

a ed

uca�

iei t

impu

rii a

înce

put s

� fie

asu

mat

� ca

idee

de

polit

ic�

publ

ic�.

Dea

bia

rece

nt a

ceas

ta s

-a c

oncr

etiz

at s

ub f

orm

a un

ei p

ropu

neri

de p

oliti

c� p

ublic

� (2

008)

. S

indi

cate

le a

u ce

rut

fund

amen

tare

a co

nfor

m

prev

eder

ilor

lega

le.

Ace

ast�

so

licita

re

a co

inci

s cu

ab

orda

rea

Sec

reta

riatu

lui

Gen

eral

al

Guv

ernu

lui

(SG

G)

în c

eea

ce p

rive�

te a

bord

area

pol

itici

lor

publ

ice,

se

cret

arul

de

stat

sol

icitâ

nd, d

e as

emen

ea, f

unda

men

tare

a p

oliti

cii î

n re

alita

te. A

cest

fapt

a s

tat l

a ba

za m

odul

ui î

n ca

re a

u fo

st e

fect

uate

prim

ele

eval

u�ri

prel

imin

are.

În

ultim

ii an

i, M

EC

I s-

a co

ncen

trat

pe in

i�ier

ea �

i dez

volta

rea

unei

Stra

tegi

i Na�

iona

le î

n do

men

iul E

duca

�iei t

impu

rii.

Idei

le

din

aces

te d

ou�

docu

men

te e

xist

�,

s-au

p�s

trat �

i sun

t util

e. V

a fi

nevo

ie d

e tim

p pe

ntru

ela

bora

rea

unui

cad

ru �

i pen

tru im

plem

enta

rea

efic

ient

� a

aces

tei p

oliti

ci.

Prin

urm

are,

ace

ast�

pro

pune

re d

e po

litic

� pu

blic

� se

baz

eaz�

pe

cadr

ele

�i id

eile

exi

sten

te, f

urni

zate

în d

ocum

ente

le m

en�io

nate

mai

su

s �i

ia

în c

onsi

dera

re r

ezul

tate

le d

iscu

�iilo

r re

cent

e pu

rtate

înt

re d

iferi�

ii fa

ctor

i in

tere

sa�i

din

dom

eniu

l edu

ca�ie

i tim

purii

.

În p

reze

nt e

xist

� un

num

�r d

e le

gi, r

egle

men

t�ri

�i d

ocum

ente

de

polit

ic�,

car

e se

ref

er�

la d

iferit

e as

pect

e al

e ed

uca�

iei t

impu

rii –

îng

rijire

a co

pilu

lui,

s�n�

tate

, nu

tri�ie

�i p

rote

c�ie

spe

cial

� –

f�r�

a

avea

o v

iziu

ne c

lar�

�i

inte

grat

� �i

f�r

� a

trata

pro

blem

ele

exis

tent

e. S

e a�

teap

t� c

a ac

east

� pr

opun

ere

de p

oliti

c� p

ublic

� s�

sta

bile

asc�

un

cadr

u co

eren

t de

pol

itic�

în

ceea

ce

priv

e�te

de

zvol

tare

a ed

uca�

iei t

impu

rii în

Rom

ânia

, în

baza

c�r

uia

s� fi

e lu

ate

viito

arel

e de

cizi

i leg

isla

tive

�i

buge

tare

.

Chi

ar �

i du

p� d

ezvo

lt�ril

e ac

tual

e di

n ac

est

dom

eniu

, au

r�m

as o

ser

ie d

e pr

oble

me

care

pot

fi

rezu

mat

e du

p� c

um u

rmea

z�:

1. L

ipsa

com

pone

ntei

edu

ca�io

nale

pen

tru

educ

a�ia

tim

purie

(gru

pa d

e vâ

rst�

0 -

3 an

i) Le

gea

actu

al�

a ed

uca�

iei f

ace

refe

rire

la n

evoi

le e

duca

�iona

le a

le c

opiilo

r cu

vârs

te în

tre 3

- 6/

7 an

i, ca

re fr

ecve

ntea

z� c

ursu

rile

educ

a�ie

i tim

purii

. Nu

exis

t� o

pol

itic�

edu

ca�io

nal�

pen

tru c

opii

cu v

ârst

e în

tre 0

- 3

ani s

au p

entru

ca

inst

itu�ii

le s

� po

at�

satis

face

nev

oile

ace

stei

gru

pe d

e vâ

rst�

. Ser

vici

ile

pent

ru c

opii

cu v

ârst

e cu

prin

se î

ntre

0 �

i 3 a

ni s

unt

furn

izat

e pr

in

sist

emul

de

cre�

e, c

are

ofer

� câ

teva

for

me

de î

ngrij

ire m

edic

al�,

îng

rijire

a c

opilu

lui �

i asi

sten

�� s

ocia

l�,

f�r�

o c

ompo

nent

� de

ed

uca�

ie ti

mpu

rie.

Exi

st�

un r

isc

lega

t de

p�s

trare

a se

gmen

tulu

i de

vârs

t� 0

- 2

ani

în

afar

a si

stem

ului

edu

ca�io

nal,

deoa

rece

cre

�ele

nu

asig

ur�

educ

a�ie

, un

mot

iv c

are

îi fa

ce p

e p�

rin�i

s�-�

i dor

easc

� s�

dea

cop

iii la

gr

�din

i�e c

are

acce

pt�

copi

i num

ai d

e la

vâr

sta

de 3

ani

. A

ceas

t� s

itua�

ie a

dus

la u

rm�t

oare

le d

efic

ien�

e în

cee

a ce

priv

e�te

dez

volta

rea

resu

rsel

or u

man

e în

ca

drul

sis

tem

ului

de

educ

a�ie

tim

purie

:

� 92

� de

ficie

n�e

priv

ind

cuno

�tin

�ele

�i

ab

ilit��

ile

func

�iona

rilor

pu

blic

i la

di

ferit

e ni

velu

ri al

e si

stem

ului

de

educ

a�ie

tim

purie

. Li

psa

plan

urilo

r st

rate

gice

de

ac�iu

ne p

entru

im

plic

area

p�

rin�il

or î

n ed

uca�

ie,

care

ar

pute

a in

clud

e fo

rme

de î

nv��

�mân

t fo

rmal

, no

n-fo

rmal

�i

info

rmal

(inc

lusi

v pe

ntru

viit

orii

p�rin

�i)

� ca

paci

t��il

e �i

exp

ertiz

a ed

ucat

orilo

r sun

t lim

itate

pen

tru g

rupe

le d

e vâ

rst�

0 -

3 an

i, la

niv

el

cent

ral �

i loc

al

� in

stitu

�iile

de

form

are

prof

esio

nal�

pen

tru g

rupa

de

vârs

t� 0

- 3

ani

fie

dis

pun

de r

esur

se

insu

ficie

nte,

fie

sunt

inex

iste

nte

� ac

tual

izar

ea in

adec

vat�

a p

rogr

amel

or d

e fo

rmar

e co

ntin

u� c

u ac

tivit�

�i pr

actic

e 2.

Lip

sa u

nei c

oord

on�r

i a e

duca

�iei t

impu

rii (p

entr

u gr

upa

de v

ârst

� 0

– 3

ani)

În t

recu

t, cr

e�el

e er

au s

ubor

dona

te M

inis

teru

lui

S�n

�t��

ii. C

u to

ate

aces

tea

în 2

002,

Min

iste

rul

S�n

�t��

ii a

renu

n�at

la a

ceas

t� re

spon

sabi

litat

e �i

toat

e cr

e�el

e au

r�m

as f�

r� o

iden

titat

e fo

rmal

� �i

sp

rijin

guv

erna

men

tal.

În p

reze

nt,

cre�

ele

sunt

fin

an�a

te d

e c�

tre m

unic

ipal

itate

a lo

cal�

în

timp

ce

gr�d

ini�e

le s

unt

finan

�ate

de

ME

CI.

Sub

ordo

nare

a ad

min

istra

tiv�

prez

ent�

a c

re�e

lor

fa��

de

cons

iliile

lo

cale

pr

ivea

z�

cre�

ele

de

un

orga

nism

na

�iona

l de

re

glem

enta

re

pent

ru

form

area

pe

rson

alul

ui,

incl

usiv

de

un s

iste

m d

e co

nsilie

re p

rofe

sion

al�

�i,

în c

onse

cin�

�, p

rivea

z� c

opiii

cu

vârs

te fr

aged

e de

o in

i�ier

e co

mpr

ehen

siv�

în e

duca

�ie.

Ace

st fa

pt a

dus

la s

itua�

ia în

car

e ex

ist�

mul

te in

stitu

�ii d

e ed

uca�

ie ti

mpu

rie, d

ar c

are

nu b

enef

icia

z�

de s

tand

arde

edu

ca�io

nale

coe

rent

e, c

are

s� re

aliz

eze

o co

rela

re a

ace

stor

a, s

pre

exem

plu:

�

Cre

�e p

entru

cop

ii cu

vâr

ste

între

4 lu

ni �

i 3 a

ni, c

are

prim

esc,

de

asem

enea

, cop

ii cu

vâr

sta

pest

e 3

ani,

pent

ru a

-�i p

�stra

ang

aja�

ii. A

cest

ea s

unt

finan

�ate

�i c

oord

onat

e de

con

silii

le

loca

le,

f�r�

a

fi su

perv

izat

e de

un

pu

nct

de

vede

re

prof

esio

nist

�i

f�

r�

stan

dard

e ed

uca�

iona

le s

au d

e al

t fel

; �

Gr�

dini

�e c

u cr

e�e

pent

ru c

opii

din

acee

a�i g

rup�

de

vârs

t� c

a ce

i îns

cri�

i la

cent

rele

de

zi

(sub

6 a

ni).

Ace

asta

îns

eam

n� c

� m

anag

erul

gr�

dini

�ei

este

, de

ase

men

ea,

resp

onsa

bil

pent

ru c

alita

tea

îngr

ijirii

asig

urat

e în

cad

rul c

re�e

i; �

Gr�

dini

�e p

entru

cop

ii cu

vâr

ste

cupr

inse

între

3 -

6/7.

Cu

toat

e ac

este

a, a

dese

a, g

r�di

ni�e

le

acce

pt�

�i c

opii

cu v

ârst

e su

b 3

ani.

Ace

stea

sun

t fin

an�a

te d

e co

nsili

ile l

ocal

e �i

sun

t co

ordo

nate

de

c�tre

Min

iste

rul E

duca

�iei,

Cer

cet�

rii �

i Ino

v�rii

; �

Cen

tre d

e zi

pen

tru c

opiii

cu v

ârst

e su

b 6

ani,

expu

�i r

iscu

lui

�i s

unt

apro

bate

de

c�tre

A

gen�

ia J

ude�

ean�

pen

tru A

sist

en��

Soc

ial�

�i P

rote

c�ia

Cop

ilulu

i; �

Cen

tre d

e zi

sau

gr�

dini

�e p

rivat

e pe

ntru

cop

iii cu

vâr

ste

de p

ân�

la 6

ani

, apr

obat

e de

c�t

re

Min

iste

rul E

duca

�iei �

i Cer

cet�

rii, c

are

ofer

� ex

empl

e de

bun

� pr

actic

� în

dom

eniu

. În

scrie

rea

copi

ilor c

u vâ

rste

cup

rinse

într

e 2-

3 an

i Le

gea

priv

ind

conc

ediu

l de

mat

erni

tate

/pat

erni

tate

pen

tru î

ngrij

irea

copi

ilor

din

1997

stip

ulea

z� c

�

� 93

mam

ele

(sau

ta�

ii) a

u po

sibi

litat

ea d

e a-

�i l

ua c

once

diu

pe o

per

ioad

� de

2 a

ni d

e zi

le p

entru

în

grijir

ea c

opilu

lui.

Ace

st f

apt

a du

s la

o s

c�de

re a

num

�rul

ui d

e co

pii

însc

ri�i

la c

re�e

�i,

prin

ur

mar

e, m

ulte

ast

fel i

nstit

u�ii

de a

cest

gen

, au

fos

t în

chis

e. L

a ni

vel n

a�io

nal,

exis

t� 2

87 d

e cr

e�e

(înai

nte

de 1

989

exis

tau

902

de c

re�e

cu

90.0

00 d

e co

pii)

cu a

prox

imat

iv 1

1.00

0 de

cop

ii. C

u to

ate

aces

tea,

rata

de

însc

riere

a c

opiilo

r din

med

iul u

rban

în c

ompa

ra�ie

cu

med

iul r

ural

est

e fo

arte

mar

e �i

ade

seor

i nu

exis

t� d

estu

le lo

curi

pent

ru c

ei c

are

dore

sc s

�-�i

însc

rie c

opiii

la c

re��

. C

el m

ai p

robl

emat

ic a

spec

t est

e în

scrie

rea

copi

ilor c

u vâ

rste

cup

rinse

între

2-3

ani

. Cre

�ele

acc

ept�

co

pii d

in g

rupa

de

vârs

t� 0

– 3

ani

, dar

num

�rul

de

locu

ri es

te li

mita

t. În

plu

s, în

trucâ

t cre

�ele

nu

au

o co

mpo

nent

� ed

uca�

iona

l�,

maj

orita

tea

p�rin

�ilor

dor

esc

s�-�

i în

scrie

cop

iii la

gr�

dini

�e c

are

acce

pt�

copi

i num

ai d

e la

vâr

sta

de 3

ani

. Prin

urm

are,

ace

ast�

gru

p� d

e vâ

rst�

cup

rins�

între

2-3

an

i rep

rezi

nt�

o pe

rioad

� cr

itic�

: mam

a nu

mai

are

con

cedi

u de

mat

erni

tate

iar c

opilu

l, co

nfor

m le

gii,

nu p

oate

fi a

ccep

tat l

a gr

�din

i��.

Sol

u�io

nare

a pr

oble

mel

or d

e m

ai s

us e

ste

cruc

ial�

, înt

rucâ

t ben

efic

iile

soci

ale

ale

educ

a�ie

i tim

purii

au

fost

dov

edite

�tii

n�ifi

c pe

pla

n in

tern

a�io

nal.

Edu

ca�ia

tim

purie

est

e es

en�ia

l� p

entru

dez

volta

rea

�i

educ

a�ia

ulte

rioar

� a

copi

lulu

i �i

est

e as

igur

at�

prin

util

izar

ea m

etod

olog

iei

�i c

urric

ulum

ului

ad

ecva

te,

prec

um �

i pr

in i

nter

med

iul

pers

onal

ului

cal

ifica

t, în

strâ

ns�

cola

bora

re c

u fa

milia

�i

serv

iciile

pen

tru s

�n�t

atea

�i

prot

ec�ia

cop

ilulu

i. E

duca

�ia t

impu

rie r

epre

zint

� ce

a m

ai p

rofit

abil�

in

vest

i�ie

în e

duca

�ie �

i stim

ulea

z� a

chiz

i�iile

ulte

rioar

e în

dom

eniu

l înv

���r

ii, a

ducâ

nd î

n ac

est

fel

bene

ficii

soci

o-ec

onom

ice

pe te

rmen

lung

. 3)

Num

ele

polit

icii

Educ

a�ia

tim

purie

– o

prio

ritat

e pe

ntru

dez

volta

rea

�i e

duca

�ia ti

mpu

rie a

cop

iilor

4)

Dom

eniu

Îm

bun�

t��ir

ea c

alit�

�ii s

iste

mul

ui n

a�io

nal d

e ed

uca�

ie î

n ge

nera

l prin

dez

volta

rea

ofer

tei e

duca

�iei

timpu

rii p

entru

cop

iii cu

vâr

ste

între

0 –

3 a

ni, a

stfe

l înc

ât a

ce�t

ia s

� fie

mai

bin

e pr

eg�t

i�i p

entru

a

gest

iona

pro

voc�

rile

cu c

are

se v

or c

onfru

nta

în �

coal

a pr

imar

� �i

în e

volu

�ia u

lterio

ar�

în d

omen

iul

educ

a�ie

i. 5)

Obi

ectiv

ul g

ener

al �

i obi

ectiv

e sp

ecifi

ce

Dez

volta

rea

�i

intro

duce

rea

educ

a�ie

i tim

purii

ca

pr

im

punc

t de

pl

ecar

e în

aint

ea

sist

emul

ui

educ

a�io

nal o

blig

ator

iu fo

rmal

viz

eaz�

atin

gere

a ur

m�t

oare

lor o

biec

tive:

�

acce

s sp

orit

la e

duca

�ie ti

mpu

rie (p

entru

cop

iii c

u vâ

rste

cup

rinse

între

0 –

3 a

ni) �

i cre

area

de

noi

opo

rtuni

t��i

de în

v��a

re p

entru

ace

�tia

, inc

lusi

v pe

ntru

cop

iii di

n gr

upur

ile m

inor

itare

, pr

ecum

cop

iii R

oma;

�

crea

rea

unui

med

iu d

e �a

nse

egal

e pe

ntru

o e

duca

�ie ti

mpu

rie d

e ca

litat

e de

stin

at�

copi

ilor

(cu

vârs

te c

uprin

se în

tre 0

- 3

ani

) pro

veni

�i di

n gr

upur

i dez

avan

taja

te s

au v

ulne

rabi

le;

� cr

eare

a un

ui s

iste

m d

e ed

uca�

ie ti

mpu

rie, c

are

s� re

duc�

abs

ente

ism

ul în

ace

st d

omen

iu, î

n sp

ecia

l la

nive

lul u

lterio

r, al

�co

lii pr

imar

e;

� îm

bun�

t��ir

ea c

alit�

�ii e

duca

�iei

timpu

rii p

rin m

ijloac

e de

ela

bora

re a

unu

i cu

rricu

lum

de

calit

ate,

inc

lusi

v fo

rmar

ea s

olic

itat�

a p

erso

nalu

lui

în d

omen

iul

peda

gogi

ei m

oder

ne (

atât

fo

rmar

e in

i�ial

� câ

t �i c

ontin

u�)

�i fo

rmul

area

de

stan

dard

e pr

ofes

iona

le p

entru

dez

volta

rea

soci

al�,

cog

nitiv

� �i

em

o�io

nal�

a c

opilu

lui;

� 94

� in

tegr

area

�i

arm

oniz

area

sis

tem

ului

edu

ca�io

nal

din

Rom

ânia

cu

norm

ele

�i s

tand

arde

le

euro

pene

: de

zvol

tare

a un

ui s

iste

m n

a�io

nal

de e

duca

�ie t

impu

rie a

re l

oc î

n co

ntex

tul

Con

ven�

iei p

entru

Dre

ptur

ile C

opilu

lui,

Obl

iga�

iilor

Trat

atul

ui d

e la

Lis

abon

a �i

Obi

ectiv

elor

de

Dez

volta

re a

le M

ileni

ului

pe

care

Rom

ânia

tre

buie

s�

le a

ting�

pân

� în

anu

l 201

5, î

n ca

litat

e de

sta

t mem

bru

UE

cu

drep

turi

depl

ine.

6)

Ben

efic

iari

Ben

efic

ieri

dire

c�i:

copi

i, p�

rin�i/

fam

ilii

Ben

efic

iari

indi

rec�

i �i c

ateg

oriile

afe

ctat

e de

impl

emen

tare

a po

litic

ii:

Com

unit�

�i lo

cale

, per

sona

l din

cad

rul c

re�e

lor,

gr�d

ini�e

lor �

i �co

lilor

7) S

olu�

ii �i

op�

iuni

Ti

puri

de im

pact

O

p�iu

nea

1 –

Nic

io

schi

mba

re.

Men

�iner

ea

polit

icii

actu

ale

inco

mpl

ete

priv

ind

educ

a�ia

tim

purie

In

stitu

�ii. L

egea

priv

ind

educ

a�ia

aco

per�

con

cept

ul

de e

duca

�ie ti

mpu

rie în

cad

rul c

iclu

rilor

edu

ca�io

nale

. În

pr

ezen

t, se

ctor

ul

educ

a�ie

i tim

purii

es

te

subo

rdon

at u

nui n

um�r

de

inst

itu�ii

cen

trale

�i l

ocal

e:

- S

ecre

taria

tul

Gen

eral

al

G

uver

nulu

i (c

onte

xt

polit

ic)

- M

inis

teru

l E

duca

�iei,

Cer

cet�

rii

�i

Inov

�rii

(gr�

dini

�e)

- M

inis

teru

l S�n

�t��

ii (s

�n�t

ate,

igie

n�, n

utri�

ie)

- M

inis

teru

l Mun

cii �

i Pro

tec�

iei S

ocia

le (

copi

i din

m

edii

deza

vant

ajat

e)

- A

utor

it��il

e co

nsilii

lor l

ocal

e (c

re�e

).

Serv

icii.

Ser

vici

ile d

in c

re�e

sun

t lim

itate

în p

rinci

pal

la î

ngrij

ire (

s�n�

tate

, ig

ien�

, nu

tri�ie

), fii

nd m

ult

mai

pu

�in a

xate

pe

com

pone

nta

educ

a�io

nal�

. C

re�e

le a

cope

r� g

rupa

de

vârs

t� 0

- 3

ani

, da

r nu

in

clud

o c

ompo

nent

� ed

uca�

iona

l�.

Pers

onal

. P

erso

nalu

l ca

re l

ucre

az�

în c

re�e

est

e al

c�tu

it di

n bo

ne

�i

îngr

ijitor

i. D

ac�

CO

R

va

fi co

mpl

etat

cu

m

esei

ra

de

“bon

�”,

atun

ci

va

fi ne

cesa

r�

elab

orar

ea

de

stan

dard

e de

ca

lific

are

pent

ru a

ceas

ta.

Est

e ne

cesa

r� î

ncur

ajar

ea i

nstru

irii

form

ator

ilor

pent

ru c

re�e

. A

stfe

l, bo

nele

�i î

ngrij

itorii

tre

buie

s�

be

nefic

ieze

de

pr

ogra

me

de

form

are

Tipu

ri de

impa

ct

Impa

ct n

egat

iv

Res

pons

abilit

��ile

împ�

r�ite

între

dife

ritel

e in

stitu

�ii v

or

r�m

âne

f�r�

o v

iziu

ne s

iste

mat

ic�

�i o

coo

rdon

are

gene

ral�

(în

spe

cial

în

ceea

ce

priv

e�te

cal

itate

a se

rvic

iilor

furn

izat

e de

c�

tre

inst

itu�ii

cu

di

ferit

e su

bord

on�r

i).

Prin

des

cent

raliz

area

ser

vici

ilor,

dac�

pol

itica

priv

ind

educ

a�ia

tim

purie

est

e pl

asat

� la

niv

elul

aut

orit�

�ilor

lo

cale

, ac

este

a tre

buie

s�

de

zvol

te

capa

cit�

�i in

stitu

�iona

le p

entru

furn

izar

ea d

e se

rvic

ii. A

utor

itate

a lo

cal�

va

ad

min

istra

fo

ndur

ile

pent

ru

func

�iona

rea

cre�

elor

, da

r cu

to

ate

aces

tea,

nu

va

ex

ista

o

coor

dona

re d

in p

unct

ul d

e ve

dere

al

stan

dard

elor

ed

uca�

iona

le.

O fo

r�� n

egat

iv�

în c

onte

xtul

ser

vici

ilor

exis

tent

e es

te

lipsa

co

mpo

nent

ei

educ

a�io

nale

. In

terv

en�ii

le

educ

a�io

nale

târ

zii

înse

amn�

neu

rm�r

irea

la t

imp

a as

pect

elor

lega

te d

e de

zvol

tare

a co

pilu

lui.

C

opiii

sub

3 an

i nu

be

nefic

iaz�

de

un

pr

ogra

m

educ

a�io

nal

în c

re�e

. D

in c

auza

ace

stui

fap

t p�

rin�ii

su

nt �

i vo

r fi

tent

a�i

s�-�

i în

scrie

cop

iii la

gr�

dini

�e.

Num

ai 2

0% d

in c

opiii

din

cre

�e a

u vâ

rste

cup

rinse

în

tre 2

-3 a

ni, i

ar c

âtev

a gr

�din

i�e a

ccep

t� c

opii

sub

3 an

i. D

eoca

mda

t�, g

rupa

de

vârs

t� 2

-3 a

ni r

epre

zint

� o

perio

ad�

criti

c�:

mam

a nu

mai

are

con

cedi

u de

Bug

et e

stim

at

Cos

turi

cure

nte.

� 95

cont

inu�

. O

so

lu�ie

„n

icio

sc

him

bare

” pr

esup

une

utiliz

area

se

rvic

iilor

�i

a

infra

stru

ctur

ii ex

iste

nte

f�r�

m

odifi

care

a ca

drul

ui in

stitu

�iona

l sau

a ti

polo

giei

sau

ps

ihol

ogie

i per

sona

lulu

i.

Pote

n�ia

la fi

nan�

are

pent

ru d

ezvo

ltare

a se

rvic

iilor �

i a

pers

onal

ului

pen

tru g

rupa

de

vârs

t� 2

-3 a

ni:

� Ta

xe lo

cale

�

Con

tribu

�iile

p�r

in�il

or

� Fo

ndur

i eur

open

e �

Cre

�ter

ea fi

nan�

�rii

de b

az�

pent

ru g

rupa

de

vârs

t� 2

-3 (d

e la

bug

et)

mat

erni

tate

�i,

conf

orm

legi

i, co

pilu

l nu

poat

e fi

prim

it la

gr�

dini

��.

Stu

diul

pilo

t a

ar�t

at f

aptu

l c�

lis

ta d

e a�

tept

are

pent

ru î

nscr

iere

a la

cre

�e �

i gr�

dini

�e e

ste

lung

�, î

n sp

ecia

l în

med

iul

urba

n. S

itua�

ia a

ctua

l� p

resu

pune

ac

oper

irea

efec

tivul

ui d

e co

pii c

u vâ

rste

cup

rinse

între

2

- 3 a

ni în

cre

�e �

i gr�

dini

�e, f

�r�

a în

trece

ca

num

�r

locu

rile

disp

onib

ile e

xist

ente

, ce

ea c

e ar

înr

�ut�

�i �i

m

ai

mul

t si

tu�ia

. V

a fi

nevo

ie

de

o cr

e�te

re

a nu

m�r

ului

de

m

embr

i ai

pe

rson

alul

ui

pent

ru

a po

nder

a ra

portu

l cop

il-pe

rson

al.

Situ

a�ia

act

ual�

nu

încu

raje

az�

înto

arce

rea

fem

eilo

r în

câm

pul

mun

cii

dup�

per

ioad

a de

2 a

ni,

ceea

ce

impl

ic�

cost

uri

supl

imen

tare

(a

sigu

rare

bu

geta

r�,

nepl

ata

impo

zitu

lui c

�tre

sta

t).

Impa

ct p

oziti

v (n

umai

în c

eea

ce p

rive�

te b

uget

ul)

Men

�iner

ea a

ctua

lei

infra

stru

ctur

i nu

im

plic

� re

surs

e fin

anci

are

supl

imen

tare

. C

oncl

uzie

: A

ceas

t�

op�iu

ne

repr

ezin

t�

o fo

r��

nega

tiv�

în

cont

extu

l ac

tual

a

serv

iciilo

r. M

en�in

erea

si

tua�

iei

actu

ale

ar

înse

mna

nu

nu

mai

ne

rezo

lvar

ea

prob

lem

elor

ci �

i înr

�ut�

�irea

situ

a�ie

i.

Op�

iune

a 2

- ÎG

P (în

fiin�

area

gru

pei p

reco

ce)

Op�

iune

a de

înf

iin�a

re a

gru

pei

prec

oce

poat

e fi

cons

ider

at�,

dac

� nu

o o

p�iu

ne p

ropr

iu-z

is�,

o s

olu�

ie

de t

ranz

i�ie

de l

a si

tua�

ia a

ctua

l� l

a O

p�iu

nea

3 de

scris

� m

ai jo

s.

Inst

itu�ii

: ex

tinde

rea

serv

iciil

or o

ferit

e de

gr�

dini

�ele

ac

tual

e pe

ntru

a a

cope

ri ef

ectiv

ul d

e co

pii c

u vâ

rste

cu

prin

se î

ntre

2-3

ani

. Vo

r fi

nece

sare

mod

ific�

ri le

gisl

ativ

e.

Cre

�ele

vor

con

tinua

s�

func

�ione

ze î

n co

ndi�i

ile

actu

ale.

Tipu

ri de

impa

ct

Impa

ctul

poz

itiv

va in

clud

e:

� A

cope

rirea

lega

l� a

efe

ctiv

ului

de

copi

i cu

vârs

te

cupr

inse

înt

re 2

-3 a

ni e

ste

rezo

lvat

�, a

sigu

rând

se

rvic

ii de

cal

itate

în c

adru

l exi

sten

t �

Baz

a m

ater

ial�

ex

iste

nt�

prec

um

�i

resu

rsel

e um

ane

exis

tent

e în

gr�

dini

�e v

or fi

util

izat

e pe

ntru

a

acop

eri

grup

a de

vâr

st�

2 -

3 an

i. La

niv

elul

gr

�din

i�elo

r tre

buie

s�

exis

te o

dis

poni

bilit

ate

mai

m

are

a pe

rson

alul

ui p

entru

a e

labo

ra t

ipur

i de

ac

tivit�

�i în

per

spec

tiva

dezv

olt�

rii p

erso

nale

–

prin

ext

inde

rea

activ

it��il

or.

Bug

et e

stim

at �

i con

trib

u�ii

Cos

turi:

co

stur

i cu

rent

e +

1.42

0.00

0.00

0 R

ON

/an

� Fo

rmar

e su

plim

enta

r�

educ

ator

-pu

eric

ulto

r: es

timar

e în

va

loar

e de

60

0.00

0.00

0 R

ON

/an

� S

alar

iu

supl

imen

tar

educ

ator

-pu

eric

ulto

r: es

timar

e în

va

loar

e de

75

0.00

0.00

0 R

ON

/an

� E

xtin

dere

a sp

a�iu

lui (

nece

sar�

): pe

ntru

25

.000

de

lo

ca�ii

, pe

ntru

a

g�zd

ui

� 96

Serv

icii:

se

rvic

ii co

mbi

nate

–

s�n�

tate

, nu

tri�ie

, ed

uca�

ie, p

rote

c�ie

soc

ial�

�i p

aren

tal�

. Pe

rson

al: u

tiliz

area

per

sona

lulu

i exi

sten

t în

gr�d

ini�e

su

plim

enta

t cu

cad

re d

idac

tice

pent

ru î

nv��

�mân

tul

pre�

cola

r, as

tfel î

ncât

s�

se a

sigu

re u

n ra

port

de 1

-10

ca

dre

dida

ctic

e/co

pii

pent

ru

grup

a pr

ecoc

e,

resp

ectiv

1-2

0 pe

ntru

cop

iii di

n gr

�din

i�e.

Per

sona

lul s

peci

aliz

at c

are

inte

rac�

ione

az�

dire

ct c

u co

pilu

l tre

buie

s�

fie p

reg�

tit �

i fo

rmat

pen

tru a

în

depl

ini

nevo

ile

copi

ilor,

în

spec

ial

cele

ed

uca�

iona

le.

Per

sona

lul

va t

rebu

i s�

fie

dez

volta

t (fo

rmar

ea

com

pete

n�el

or)

pent

ru

a fi

capa

bil

s�

desf

��oa

re a

ctiv

it��i

pent

ru c

opii

cu v

ârst

e cu

prin

se

între

2-3

ani

. In

fras

truc

tur�

: ch

iar

dac�

baz

a m

ater

ial�

exi

sten

t�

va fi

util

izat

�, v

a ex

ista

nev

oia

de a

ext

inde

spa

�iul î

n gr

�din

i�ele

exi

sten

te s

au d

e a

reno

va g

r�di

ni�e

le

exis

tent

e pe

ntru

a in

tegr

a �i

sat

isfa

ce n

evoi

le g

rupe

i de

vâr

st�

2 –

3 an

i.

Fina

n�ar

e:

cont

ribu�

ii de

la

si

stem

ul

publ

ic,

impl

icar

ea p

�rin

�ilor

�i a

aut

orit�

�ilor

con

silii

lor l

ocal

e.

Fina

n�ar

ea

publ

ic�,

im

plic

area

la

ni

vel

loca

l a

p�rin

�ilor

�i i

nter

ven�

ia c

onsi

liilo

r lo

cale

treb

uie

s� fi

e co

ordo

nate

prin

Dire

c�ia

Gen

eral

�.

� E

xist

en�a

re

surs

elor

um

ane

nece

sare

�i

a

disp

onib

ilit�

�ii

pers

onal

ului

pe

ntru

a

dive

rsifi

ca

activ

itate

a �i

dez

volta

rea

prof

esio

nal�

. �

Niv

elul

eco

nom

ic a

l fam

iliei v

a cr

e�te

trep

tat p

rin

dezv

olta

rea

prof

esio

nal�

co

ntin

u�,

evitâ

nd

conc

ediil

e de

boa

l� l

a ni

velu

l fa

mili

ilor

cu c

opii

(frau

da p

rin c

once

diu

de b

oal�

). Fo

r�el

e ne

gativ

e in

clud

urm

�toa

rele

: �

Lips

a sp

a�iu

lui

din

gr�d

ini�e

pe

ntru

in

tegr

area

gr

upei

de

vârs

t� 2

– 3

ani

�

Nev

oia

de

reno

vare

�i

re

supl

imen

tare

a

faci

lit��

ilor p

entru

gru

puril

e de

vâr

st�

spec

ifice

�

Per

sona

l sup

limen

tar

nece

sar

�i c

ostu

ri af

eren

te

pent

ru s

atis

face

rea

nevo

ilor

grup

ei d

e vâ

rst�

�i

pent

ru a

atin

ge ra

portu

l per

sona

l-cop

ii so

licita

t �

Form

are

pent

ru

dobâ

ndire

a co

mpe

ten�

elor

sp

ecifi

ce n

eces

are

�i c

ostu

ri af

eren

te

� P

oate

înt

âmpi

na r

ezis

ten�

� di

n pa

rtea

cre�

elor

, gr

�din

i�elo

r, au

torit

��ilo

r lo

cale

, în

trucâ

t op

�iune

a im

plic

� m

odifi

c�ri

inst

itu�io

nale

pr

ecum

�i

la

ni

velu

l res

urse

lor u

man

e C

oncl

uzie

. Ace

asta

est

e o

solu

�ie tr

anzi

torie

. Pen

tru

acea

st�

op�iu

ne,

tota

lul

for�e

lor

pozi

tive

este

m

ai

mar

e de

cât c

el a

l for

�elo

r neg

ativ

e.

200.

000

de c

opii

cu v

ârst

e cu

prin

se

între

2-3

ani

, es

timar

e în

val

oare

de

250.

000.

000

RO

N

� R

enov

area

sp

a�iilo

r ex

iste

nte

din

gr�d

ini�e

�i r

esup

limen

tare

a fa

cilit

��ilo

r: 10

0.00

0.00

0 R

ON

U

n pr

oiec

t/pro

gram

rece

nt a

f�c

ut p

osib

il�

reno

vare

a a

750

de

gr�d

ini�e

. P

roie

ctul

/pro

gram

ul

face

pa

rte

dint

r-un

prog

ram

na�

iona

l im

plem

enta

t de

c�t

re

M

inis

teru

l E

duca

�iei,

Cer

cet�

rii �

i In

ov�r

ii,

anum

e de

U

nita

tea

de

Man

agem

ent

al

Pro

iect

elor

cu

Fina

n�ar

e E

xter

n� (c

u fo

ndur

i de

la B

anca

Mon

dial

�).

Urm

�tor

ii pa

�i

- M

odifi

c�ri

legi

slat

ive

(pen

tru in

tegr

area

gr

upei

de

vârs

t� 2

-3 a

ni în

sis

tem

) -

Mod

ific�

ri al

e C

OR

-

Reg

lem

ent�

ri no

i/act

ualiz

ate

pent

ru

stan

dard

e, c

ompe

ten�

e �i

cal

ific�

ri

- A

loc�

ri de

la

bu

get

(dez

volta

rea

pers

onal

ului

�i

sa

larii

, în

tre�in

erea

in

stitu

�iilo

r)

- A

loc�

ri de

inve

sti�i

i de

capi

tal (

PIP

) -

Pre

g�tir

ea

plan

ului

de

im

plem

enta

re

pent

ru e

xtin

dere

a sp

a�iil

or �

i ren

ovar

ea

spa�

iulu

i exi

sten

t în

gr�d

ini�e

U

n gr

up d

e lu

cru

inte

rinst

itu�io

nal

trebu

ie

s�

fie

form

at

pent

ru

form

ular

ea

prop

uner

ilor

legi

slat

ive,

bu

geta

re

�i

de

regl

emen

tare

. O

p�iu

nea

3 - S

NET

(sis

tem

ul n

a�io

nal d

e ed

uca�

ie

timpu

rie)

Sis

tem

ul

na�io

nal

de

educ

a�ie

tim

purie

ne

cesi

t�

serv

icii

inte

grat

e pe

ntru

cop

iii di

n gr

upa

de v

ârst

� 0

-

Tipu

ri de

impa

ct

Ace

ast�

op�

iune

inte

grat

�, d

e�i o

sol

u�ie

radi

cal�

car

e ne

cesi

t�

serv

icii

inte

grat

e pe

ntru

co

pii,

va

avea

ur

m�t

oare

le ti

puri

de im

pact

:

Bug

etul

est

imat

�i c

ontr

ibu�

ii C

ostu

ri:

cost

uri

cure

nte

+ 1.

400.

210.

000

RO

N/a

n �

Con

solid

are

inst

itu�io

nal�

S

NE

T:

50.0

00 R

ON

� 97

6/7

ani

Inst

itu�ii

. Îm

p�r�i

rea

com

pete

n�el

or

�i

a re

spon

sabi

lit��

ilor

între

dife

rite

inst

itu�ii

la n

ivel

loca

l sa

u ce

ntra

l, în

baz

a un

ei v

iziu

ni u

nita

re,

sist

emic

e,

cu u

n si

ngur

pun

ct d

e co

ordo

nare

(M

ERI)

în te

rmen

i de

cal

itate

�i s

tabi

lire

a st

anda

rdel

or.

Un

Cen

tru d

e E

duca

�ie

Tim

purie

�i

In

terv

en�ie

tre

buie

s�

fie

în

fiin�

at. P

rin a

cest

e se

rvic

ii, m

ai m

ulte

inst

itu�ii

vor

fi

bene

ficia

re,

cl�d

irile

vo

r fi

îmbu

n�t�

�ite

pent

ru

desf

��ur

area

act

ivit�

�ii �

i va

exis

ta u

n m

anag

emen

t in

tegr

at c

u o

varit

ate

de s

ervi

cii.

Aut

orit�

�ile

la

nive

l ce

ntra

l vo

r co

nven

i as

upra

as

pect

elor

priv

ind

aces

te s

ervi

cii i

nteg

rate

, pe

ntru

a

stab

ili s

tand

arde

, ia

r au

torit

��ile

la

nive

l lo

cal

vor

hot�

rî ce

an

ume,

di

n pa

chet

ul

de

serv

icii,

va

fi

inte

grat

în

plan

loc

al.

Aut

orit�

�ile

la n

ivel

loc

al p

ot

aplic

a pe

ntru

ob

�iner

ea

de

fond

uri

euro

pene

�i

so

licita

un

rapo

rt pr

ivin

d co

ntrib

u�ia

: de

ex: 6

0, 3

0, �

i 10

. In

stitu

�ii

resp

onsa

bile

: M

ERI

�i

ISJ

(insp

ecto

ratu

l �c

olar

jude

�ean

).

Serv

icii.

Acc

esul

cop

iilor

cu v

ârst

e cu

prin

se în

tre 0

-6-

7 an

i la

o s

erie

de

serv

icii

care

se

adre

seaz

� co

piilo

r �i p

�rin

�ilor

ace

stor

a.

Tipu

rile

de s

ervi

cii

furn

izat

e vo

r fi:

cre

�e,

gr�d

ini�e

, lu

dote

c�,

locu

ri de

jo

ac�,

ce

ntru

de

ed

ucar

e a

p�rin

�ilor

(d

e ex

empl

u pe

ntru

el

evii

de

liceu

), co

nsilie

re s

epar

at�

pent

ru p

�rin

�i, d

ar �

i bab

y si

tting

, af

ter-s

choo

l, gr

upur

i cu

prog

ram

flex

ibil.

Gru

puril

e de

cr

e�e

�i

gr�d

ini�e

cu

pr

ogra

m

s�pt

�mân

al

vor

func

�iona

pen

tru c

� va

exi

sta

o ce

rere

din

par

tea

p�rin

�ilor

. S

ervi

ciile

de

tipul

lud

otec

�, c

amer

� de

joa

c� p

ot f

i fu

rniz

ate

cont

ra c

ost �

i pot

fi o

sur

s� d

e au

tofin

an�a

re

pent

ru a

utor

it��il

e lo

cale

.

� A

cces

spo

rit la

ser

vici

ile e

duca

�iei t

impu

rii �

i EC

D

(edu

ca�ie

pen

tru c

et��

enie

dem

ocra

tic�)

în

ceea

ce

priv

e�te

gru

puril

e de

vâr

st�,

med

iul s

ocia

l de

prov

enie

n��

�i e

tnic

itate

a. D

ac�

am î

ncep

e cu

pr

inci

piile

edu

ca�ie

i inc

luzi

ve �

i cel

e al

e ed

uca�

iei

timpu

rii,

ar

fi po

sibi

l s�

ur

m�r

im

depi

star

ea

prob

lem

elor

cop

ilulu

i.

� P

erso

nal c

alifi

cat

în d

omen

iul E

CD

asi

gura

t pr

in

form

are

de b

az�

�i fo

rmar

e co

ntin

u� p

entru

EC

D

� S

tand

arde

uni

ficat

e pe

ntru

gru

pa d

e vâ

rst�

0-6

-7-

ani,

utili

zate

de

c�tre

to�

i cei

car

e au

înf

iin�a

t �i

ca

re u

tiliz

eaz�

SN

ET

� N

um�r

de

co

pii

într-

un

grup

ca

re

perm

ite

aplic

area

prin

cipi

ilor E

CD

�

Cal

itate

a se

rvic

iilor s

e va

îmbu

n�t�

�i în

spe

cial

în

ceea

ce

priv

e�te

gru

pa d

e vâ

rst�

0

- 3

ani

� D

e as

emen

ea,

rezo

lvar

ea u

nor

prob

lem

e ch

eie

ale

sist

emul

ui (

educ

a�ie

în m

ediu

l rur

al, e

duca

�ie

incl

uziv

�, i

nter

ven�

ie t

impu

rie,

com

unic

are

între

in

stitu

�ii) î

ntr-o

man

ier�

sis

tem

atic

�

� C

ostu

ri re

lativ

mar

i cu

bene

ficii

maj

ore

pe te

rmen

lu

ng

For�

ele

nega

tive

incl

ud u

rm�t

oare

le:

� N

evoi

a de

sp

a�iu

su

plim

enta

r �i

re

nova

rea

faci

lit��

ilor p

entru

gru

pele

de

vârs

t� s

peci

fice

�

Per

sona

l su

plim

enta

r �i

cos

turi

afer

ente

pen

tru

satis

face

rea

nevo

ilor

grup

elor

de

vâ

rst�

�i

ob

�iner

ea ra

portu

lui p

erso

nal –

cop

ii

� Fo

rmar

e pe

ntru

do

bând

irea

com

pete

n�el

or

spec

ifice

�i c

ostu

ri as

ocia

te

� P

oate

înt

âmpi

na r

ezis

ten�

� di

n pa

rtea

cre�

elor

, gr

�din

i�elo

r, au

torit

��ilo

r lo

cale

, în

trucâ

t op

�iune

a im

plic

� m

odifi

c�ri

inst

itu�io

nale

pr

ecum

�i

la

ni

velu

l res

urse

lor

În c

ompa

ra�ie

cu

Op�

iune

a 2,

ace

asta

se

axea

z� p

e

� U

nit�

�i ju

de�e

ne

de

coor

dona

re:

1.00

0.00

0 R

ON

�

Form

are

supl

imen

tar�

ed

ucat

or-

puer

icul

tor:

estim

are

în

valo

are

de

600.

000.

000

RO

N/a

n �

Sal

ariu

su

plim

enta

r ed

ucat

or-

puer

icul

tor:

estim

are

în

valo

are

de

750.

000.

000

RO

N/a

n �

Spa

�iu

supl

imen

tar

(nec

esar

în

pl

us

fa��

de

cre�

ele

care

urm

eaz�

s�

fie

inte

grat

e în

si

stem

): 10

.000

lo

ca�ii

, es

timar

e în

va

loar

e de

10

0.00

0.00

0 R

ON

�

Ren

ovar

ea s

pa�iu

lui �

i res

uplim

enta

rea

faci

lit��

ilor

(incl

usiv

gr

�din

i�ele

ex

iste

nte

care

urm

eaz�

s�

fie in

tegr

ate

în s

iste

m):

150.

000.

000

RO

N

Fina

n�ar

ea

de

prog

ram

/pro

iect

a

B�nc

ii M

ondi

ale

men

�iona

t� m

ai s

us p

oate

fi

de

asem

enea

util

izat

� în

ace

ste

scop

uri.

U

rm�t

orii

pa�i

-

Pac

het

de

mod

ific�

ri le

gisl

ativ

e (în

ve

dere

a as

igur

�rii

unei

ab

ord�

ri in

tegr

ate

a si

stem

ului

de

ed

uca�

ie

timpu

rie p

entru

gru

pa d

e vâ

rst�

0

- 6/

7 an

i –

inst

itu�ii

, re

spon

sabi

lit��

i, se

rvic

ii, s

tand

arde

�i c

alita

te, f

inan

�are

) -

Alo

c�ri

de la

bug

et (p

entru

dez

volta

rea

pers

onal

ului

�i

sa

larii

, în

tre�in

erea

in

stitu

�iilo

r)

- A

loc�

ri de

inve

sti�i

i de

capi

tal (

PIP

) -

Pre

g�tir

ea

plan

ului

de

im

plem

enta

re

pent

ru

cons

truire

a sp

a�iilo

r su

plim

enta

re

�i

reno

vare

a fa

cilit

��ilo

r ex

iste

nte

(cre

�e, g

r�di

ni�e

)

� 98

Pers

onal

. P

erso

nalu

l di

n in

stitu

�ii v

a fi

alc�

tuit

din:

ca

dre

dida

ctic

e di

n în

v���

mân

tul

pre�

cola

r, pu

eric

ulto

ri,

adm

inis

trato

ri �i

as

iste

nte.

M

embr

ii pe

rson

alul

ui

vor

de�in

e di

plom

� de

ba

cala

urea

t, re

spec

tiv d

iplo

ma

liceu

lui p

edag

ogic

, du

ble

calif

ic�r

i pe

ntru

gru

pa d

e vâ

rst�

0-3

ani

. E

chip

a m

ultid

isci

plin

ar�

va f

urni

za t

oate

ser

vici

ile:

prel

uare

a co

pilu

lui

de

la

na�t

ere

la

mat

erni

tate

; sp

ecia

li�tii

treb

uie

s� s

e în

tâln

easc

� pe

ntru

a e

valu

a st

area

co

pilu

lui

�i

a ho

t�rî

ce

trebu

ie

f�cu

t m

ai

depa

rte.

Pen

tru

pers

onal

ul

care

fu

rniz

eaz�

se

rvic

ii es

te

nece

sar�

for

mar

ea c

ontin

u�.

Anu

al,

ace�

tia t

rebu

ie

s� b

enef

icie

ze d

e fo

rmar

e în

dom

eniu

l ed

uca�

iei

timpu

rii, s

� in

tre în

pos

esia

nou

t��il

or d

in d

omen

iu; î

n pl

us,

trebu

ie d

e as

emen

ea s

� se

asi

gure

for

mar

ea

pers

onel

or c

are

p�r�

sesc

ace

ste

inst

itu�ii

. A

r tre

bui

s� f

ie a

cela

�i s

iste

m d

e fo

rmar

e co

ntin

u� c

a ce

l pe

ntru

func

�iona

ri pu

blic

i.

Infr

astr

uctu

r�:

chia

r da

c� b

aza

mat

eria

l� e

xist

ent�

a

cre�

elor

�i

gr�d

ini�e

lor

va f

uzio

na,

va e

xist

a o

nevo

ie

pent

ru

spa�

iu

supl

imen

tar

sau

pent

ru

reno

vare

a cr

e�el

or

�i

gr�d

ini�e

lor,

în

vede

rea

inte

gr�r

ii �i

sat

isfa

cerii

nev

oilo

r co

piilo

r di

n gr

upa

de

vârs

t� 0

- 6/

7 an

i.

înfii

n�ar

ea

de

inst

itu�ii

(c

oord

onar

e un

ic�)

�i

fu

rniz

area

, în

tr-o

man

ier�

in

tegr

at�,

a

serv

iciilo

r co

mbi

nate

pen

tru c

opiii

din

grup

a de

vâr

st�

0 -

6/7

ani.

Un

grup

de

lucr

u in

terin

stitu

�iona

l tre

buie

s�

fie

form

at

pent

ru

form

ular

ea

prop

uner

ilor

legi

slat

ive,

bug

etar

e �i

de

regl

emen

tare

.

� 99

8)

Pro

cesu

l de

cons

ulta

re

Org

aniz

a�ii,

inst

itu�ii

con

sulta

te:

Inst

itu�ii

cu

ex

perti

z�

în

aces

t do

men

iu:

ISS

E,

UN

ICE

F, U

NE

SC

O,

Ban

ca M

ondi

al�,

Cen

trul

Ste

p by

Ste

p pe

ntru

Edu

ca�ie

�i D

ezvo

ltare

Pro

fesi

onal

�,

AN

PC

A,

o se

rie d

e cr

e�e

�i g

r�di

ni�e

, O

NG

-uri

cu

expe

rtiz�

în d

omen

iu �

i alte

org

anis

me

impl

icat

e

Con

stat

�ri î

n ur

ma

cons

ult�

rii

Au

avut

�i

au l

oc c

onsu

lt�ri

cu O

NG

-uri

�i a

lte o

rgan

ism

e im

plic

ate.

În

cele

ce

urm

eaz�

g�s

i�i

rezu

ltate

le c

heie

ale

pro

cesu

lui d

e co

nsul

tare

: -

o se

rie d

e în

tâln

iri d

e lu

cru

au a

vut

loc

cu S

GG

pen

tru d

iscu

tare

a pr

iorit

iz�r

ii po

litic

ii pr

ivin

d ed

uca�

ia ti

mpu

rie p

entru

gru

pa d

e vâ

rst�

0-3

ani

- î

ntâl

nire

de

lucr

u cu

Dire

ctor

ul E

xecu

tiv a

l Ste

p-by

-Ste

p pe

ntru

dis

cuta

rea

cont

extu

lui a

ctua

l al

educ

a�ie

i tim

purii

�i

a pr

oble

mel

or,

nevo

ilor

�i c

erin

�elo

r pe

ntru

ela

bora

rea

polit

icii

priv

ind

grup

a de

vâr

st�

0-3

ani

- Înt

âlni

re U

NIC

EF

pent

ru d

iscu

tare

a de

zvol

t�rii

unu

i cad

ru s

trate

gic

pent

ru e

duca

�ie ti

mpu

rie, �

i an

ume

stan

dard

ele

pent

ru d

ezvo

ltare

a în

v���

rii ti

mpu

rii (

ELD

S),

incl

usiv

un

nou

curr

icul

um,

met

odol

ogiile

de

pred

are

�i în

v��a

re -

pos

tare

pe

site

-ul d

e in

tern

et a

l ME

CI.

În c

adru

l unu

i Ate

lier

de F

orm

are

orga

niza

t la

Sin

aia,

rep

reze

ntan

�ii M

ECI

�i a

i org

aniz

a�iil

or

afili

ate

din

Gru

pul

de L

ucru

pen

tru E

duca

�ie a

u di

scut

at r

ezul

tate

le e

valu

�rii

pilo

t pr

ivin

d ed

uca�

ia ti

mpu

rie. R

ecom

and�

rile

au in

clus

un

num

�r d

e no

i op�

iuni

de

polit

ic�

priv

ind

educ

a�ia

tim

purie

pen

tru g

rupa

de

vârs

t� 0

-3 a

ni. A

avu

t loc

o r

und�

de

disc

u�ii

final

e �i

Op�

iune

a 3

– În

fiin�

area

unu

i Si

stem

Na�

iona

l de

Edu

ca�ie

Tim

purie

(SN

ET)

a fo

st a

dopt

at�

ca f

iind

op�iu

nea

de p

oliti

c� a

grea

t� în

cee

a ce

priv

e�te

edu

ca�ia

tim

purie

. 9)

Sol

u�ie

reco

man

dat�

O

p�iu

nea

3 –

Înfii

n�ar

ea u

nui s

iste

m n

a�io

nal d

e ed

uca�

ie ti

mpu

rie

Ado

ptar

ea u

nei p

oliti

ci c

oere

nte

�i c

uprin

z�to

are

priv

ind

educ

a�ia

tim

purie

a c

opiil

or d

in R

omân

ia

repr

ezin

t� o

nec

esita

te,

care

dec

urge

din

obl

iga�

iile �

i pr

iorit

��ile

edu

ca�io

nale

la

nive

l na�

iona

l �i

m

ondi

al.

Inve

sti�i

a în

edu

ca�ia

tim

purie

rep

rezi

nt�

cea

mai

efic

ient

� in

vest

i�ie

în e

duca

�ie,

lucr

u ca

re

poat

e fi

dem

onst

rat,

conf

orm

stu

diilo

r ef

ectu

ate

de P

rof.

Jam

es H

eckm

an, u

nul d

intre

câ�

tig�t

orii

prem

iulu

i Nob

el p

entru

eco

nom

ie.

Indi

scut

abil,

edu

ca�ia

tim

purie

îmbu

n�t�

�e�t

e op

ortu

nit�

�ile

de în

v��a

re �

i soc

iale

ulte

rioar

e.

Abi

lit��

ile �

i cun

o�tin

�ele

dob

ândi

te d

e tim

puriu

fav

oriz

eaz�

dez

volta

rea

celo

r ul

terio

are,

în

timp

ce

defic

ien�

ele

duc

în t

imp

la a

pari�

ia u

nor

defic

ien�

e �i

mai

mar

i, ca

uzat

e de

o s

lab�

val

oriz

are

a op

ortu

nit�

�ilor

de

înv�

�are

. U

n po

rtofo

liu v

olum

inos

de

docu

men

te d

e ce

rcet

are

indi

c� fa

ptul

c�,

pen

tru o

rice

prob

lem

� ap

�rut

� în

dez

volta

rea

unui

cop

il, c

u câ

t in

terv

en�ia

se

real

izea

z� m

ai d

evre

me

cu a

tât

�ans

ele

de

recu

pera

re s

unt m

ai m

ari.

De

asem

enea

, cu

cât i

nter

ven�

ia s

e re

aliz

eaz�

mai

târz

iu, c

u at

ât c

ostu

rile

soci

ale

sunt

mai

mar

i, ia

r est

imar

ea p

oate

fi n

efav

orab

il�.

� 10

0

� 10

1

Pe

baza

cer

cet�

rii e

xist

ente

, de

vine

din

ce

în c

e m

ai e

vide

nt f

aptu

l c�

o m

etod

� cl

ar�

pent

ru

redu

cere

a ni

velu

lui

de r

epet

en�ie

�i

anum

e „e

levi

i ca

re r

epet

� an

ul”

(în s

peci

al î

n �c

oala

pr

imar

�) �

i a a

band

onul

ui �

cola

r tim

puriu

est

e in

terv

en�ia

la v

ârst

e fr

aged

e �i

foar

te fr

aged

e,

care

treb

uie

s� fi

e m

odifi

cat�

.

D

e as

emen

ea,

men

�inem

ide

ea p

otriv

it c�

reia

edu

ca�ia

tim

purie

poa

te r

epre

zent

a o

pârg

hie

esen

�ial�

pen

tru

redu

cere

a in

echi

t��ii

soc

iale

. Te

rmen

ul e

stim

at d

e re

aliz

are

Pro

cesu

l pr

ev�z

ut v

a de

mar

a în

ter

men

de

60 d

e zi

le d

e la

ado

ptar

ea n

oii

polit

ici

na�io

nale

în

dom

eniu

l edu

ca�ie

i tim

purii

prin

ord

in m

inis

teria

l �i p

ublic

area

sa

în M

onito

rul O

ficia

l.

� 102

BIBLIOGRAFIE

Briggs, S.; Petersone, B.; Smiths, K. (2006)

Manual de metode folosite în planificarea politicilor publice �i evaluarea impactului. Bucure�ti: Secretariatul General al Guvernului.

Cabinet Office (2003) Better Policy Making: A Guide to Regulatory Impact Assessment. London: Cabinet Office, IA Unit.

CEDEFOP (2005) The Value of Learning: Evaluation and Impact of Education and Trening. 3rd report on vocational trening research in Europe. Luxemburg: Office for Official Publication of European Communities.

Ciolan, L. (2006) C�tre o cultur� a calit��ii politicilor în ��rile în tranzi�ie. Studiu de caz privind educa�ia. Bucure�ti: Editura Universit��ii din Bucure�ti.

Ciolan, L. (2008) Politicile educa�ionale: între improviza�ie �i profesionalism. În: Craciun, C.; Collins, P.E. ”Managementul politicilor publice. Transform�ri �i perspective”. Ia�i: Polirom.

Cohn, E. & Addison, J. (1998)

The economic returns to lifelong learning in OECD countries, Education Economics, 6(3), 253-307.

ENBR (2006) DIADEM Handbook. Brussels: Centre for European Policy Studies, European Constortium for Better Regulation.

European Commission (2004)

Project Cycle Management Guidelines. Brussels: European Commission, EuropeAid Cooperation Office

European Commission (2005)

A Handbook for Impact Assessment in the Commission – How to do an Impact Assessment.

European Commission (2009)

Impact Assessment Guidelines. 15 January 2009. SEC(2009) 92. Brussels: European Commission.

Harmon, C., Walker, I. & Westgaard-Nielsen, N. (2001)

Education and earnings in Europe: a cross-country analysis of the returns to education. Cheltenham, Edward Elgar Publishing

Iosifescu S. et.al. (2000) Elemente de management strategic �i proiectare. Bucure�ti: Corint.

McMahon, W. (1999) Education and development: measuring the social benefits. Oxford University Press

MEC (2001) Management educa�ional pentru institu�iile de înv���mânt. (coord.: . Iosifescu). Bucure�ti: MEC, 2001.

� 103

� 104

Mincer, J. (1974) Schooling, experience and earnings. New York: National Bureau of Economic Research.

Miroiu, A. (2001) Introducere în analiza politicilor publice. Bucure�ti: Editura Punct, 2001.

Morse, K.; Struyk, R.J. (2006)

Policy Analysis for Effective Development. Strengthening Transition Economies. London: Lynne Rienner.

Newell, A. & Reilly, B. (1999)

Rates of return to educational qualifications in transitional economies. Education Economics, 7(1), 67-83.

OECD (1997) Regulatory Impact Analysis: Best Practices in OECD Countries. Paris: OECD.

Pal, L.A. (2006) Beyond Policy Analysis. Public Issue Management in Turbulent Times. Toronto: Thomson & Nelson.

Parsons, W. (2005) Public Policy. An Introduction to the Theory and Practice of Policy Analysis. Chetlenham & Northampton: Edword Elger.

Profiroiu, M. (2006) Politici publice. Teorie, analiz�, practic�. Bucure�ti: Editura Economic�.

Psacharopoulos, G. & Woodhall, M. (1985)

Education for development: an analysis of investment choices. Oxford University Press.

R�doi, M. (2004) Evaluarea politicilor publice. Bucure�ti: Tritonic. S.G.G. (2009) Ghid de monitorizare �i evaluare. Bucure�ti:

Secretariatul General al Guvernului. Schultz, T.W. (1971) Investment in human capital. New York: The Free

Press, London: Collier-Macmillan. Staronova, K. et.al (2007) Mapping of ex-ante Policy Impact Assessment

Experiences and Tools in Europe. Resource Book for Practitioners. Bratislava: UNDP/BRC.

UNICEF (2008) Early Learning and Development Standards for Children from Birth to Seven Years, Romania.

Weiss, C. (1998) Evaluation. 2nd Edition. New Jersey, Upper Saddle River: Prentice Hall.

Woodhall, M. (2004) Cost-benefit Analysis in Educational Planning. Paris: UNESCO – IIEP.

World Bank (2004) Good Practices in Using Poverty and Social Impact Analysis to Support Development Policy Operations. Washington, DC: World Bank.

ISBN

978-973-1846-20-0