manual de infratire a oraselor de infratire a oraselor.pdf · PROIECT= grup de resurse şi acţiuni structurate pentru realizarea unui obiectiv definit, într-o perioadă de timp

Proiect ALMUD Promovarea cetăţeniei europene active

Înfrăţirea Oraşelor Manual de pregătire

MANUAL DE PREGĂTIRE

1

INDICE

I. INTRODUCERE

II. MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

II.1 AUTORITĂŢILE LOCALE: MANAGEMENTUL COMPETENŢELOR II.2 MANAGEMENTUL DE PROIECT INTRODUCERE

II.2.1 TRASEUL UNUI PROIECT II.2.1.a. Identificare şi definire II.2.1.b. Planificare şi proiectare II.2.1.c. Monitorizarea procesului administrativ II.2.1.d. Final

III. FINANŢARE EUROPEANĂ ÎN 2007-2013

IV. CETĂŢENIE EUROPEANĂ ACTIVĂ

V. INSTRUMENTE DE SUSŢINERE EUROPENE PENTRU ÎNFRĂŢIREA

ORAŞELOR

VI. MANAGEMENTUL ÎNFRĂŢIRII ORAŞELOR

VI.1 STABILIREA UNEI LEGĂTURI IDENTIFICAREA UNUI PARTENER VIZITE DE DOCUMENTARE ACORD SAU CONTRACT DE ÎNFRĂŢIRE VI.2 ETAPELE NECESARE PENTRU ÎNFRĂŢIRE ETAPA UNU: Identificarea unui partener ETAPA DOI: Oficializarea legăturii ETAPA TREI: Dezvoltarea parteneriatului ETAPA PATRU: Monitorizare Exemplu VI.3 IDENTIFICAREA FINANŢĂRII LIMITE LEGALE

SUBVENŢIE PENTRU ÎNFRĂŢIRE ACORDATĂ DE COMISIA EUROPEANĂ CONTRIBUŢII ÎN NATURĂ SPONSORIZARE STRÂNGERE DE FONDURI

VI.4 ADMINISTRAREA UNEI ÎNFRĂŢIRI

VII. EXEMPLE DE ORAŞE ÎNFRĂŢITE CU SUCCES CONCLUZII


2

I.INTRODUCERE

DEFINIŢIE: Înfrăţirea oraşelor se poate defini ca un acord de

prietenie, implicând cooperarea a două colectivităţi din două ţări

diferite, cu susţinerea ambelor administraţii locale. Cele două

comunităţi înfrăţite derulează proiecte şi desfăşoară activităţi centrate

pe diferite teme şi promovează înţelegerea similarităţilor şi

diferenţelor.

Aceste activităţi au o asemenea relevanţă, încât Comisia Europeană a

înfiinţat o subvenţie pentru înfrăţirea oraşelor în 1989 în scopul de a

susţine activităţile de schimb între oraşele europene înfrăţite.

Obiectivul nostru este să promovăm conceptele Europa şi Cetăţenie

Activă în zonele rurale, ca instrumente pentru aceste colectivităţi,

lipsite de mijloace şi resurse economice, în scopul de a implementa

dezvoltarea lor.

EUROPA + CETĂŢENIE ACTIVĂ

=INSTRUMENTE pentru colectivităţile

RURALE

ASAEL, Asociaţia Aragoneză a Autorităţilor Locale, desfăşoară

SEMINARII DE PREGĂTIRE care să ofere colectivităţilor accesul la

înfrăţirea oraşelor, precum şi la managementul proiectelor europene,

cu următoarele obiective:

• Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice cu privire la

înfrăţirea oraşelor.

• Promovarea activă a proiectelor europene de înfrăţire a oraşelor

la standarde înalte ca instrumente pentru soluţionarea


3

problemelor locale şi pentru ridicarea standardului de viaţă la

nivelul comunităţilor locale.

• Elaborarea unor acţiuni şi activităţi pentru schimbul de

cunoştinţe şi cele mai bune practici prin înfrăţirea a diferite

oraşe.

• Cooperarea transnaţională a colectivităţilor în Europa.

• Popularizarea susţinerii pe care Uniunea Europeană o acordă

pentru acţiunile de înfrăţire a oraşelor.

Înfrăţirea oraşelor presupune cooperarea într-o gamă variată de

domenii:

- Învăţământ,

- Cultură,

- Servicii sociale,

- Lucrări şi servicii publice,

- Siguranţa publică,

- Comerţ,

- Sport, printre altele.

Obiectivul proiectelor de înfrăţire a oraşelor este de a creşte resursele

umane şi materiale ale autorităţilor locale.

BENEFICII obţinute prin înfrăţirea oraşelor:

●BENEFICIILE AUTORITĂŢILOR LOCALE:

-Îmbunătăţirea serviciilor furnizate şi a modului de soluţionare a

problemelor

-Creşterea nivelului de conştientizare a apartenenţei europene

-Accesul la finanţare UE

-Dezvoltarea şi pregătirea personalului

-Dezvoltarea şi pregătirea membrilor

●BENEFICIILE CETĂŢENILOR:

-Creşterea gradului de toleranţă şi înţelegere

-O promovare mai susţinută a parteneriatului comunitar


4

-Mai multe activităţi pentru tineret

●BENEFICII GENERALE:

-Creşterea bunăstării la nivelul comunităţii

-Informarea şi educarea publicului

-Învăţământ

-Dezvoltare economică şi comercială


5

II.MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE II.1. MANAGEMENTUL COMPETENŢELOR LA NIVELUL ADMINISTRAŢIEI LOCALE Planificarea strategică este necesară pentru managementul competenţelor la nivelul administraţiei locale: IDENTIFICAREA: - oportunităţilor - riscurilor ANALIZA: - punctelor forte - punctelor slabe - valorilor şi convingerilor

M

SITUAŢIA PREZENTĂ

SITUAŢIA PRECONIZATĂ

RESURSELE ADMINISTRAŢIEI

LOCALE

• STRUCTURA FINANCIARĂ • STRUCTURA

ORGANIZAŢIONALĂ • STRUCTURA LEGALĂ • STRUCTURA

RESURSELOR

MODALITĂŢI DE ACŢIUNE ŞI EVALUARE A REZULTATELOR ŞI CORECTARE A ERORILOR

DEZVOLTAREA ŞI MANAGEMENTUL DIRECŢIEI EXTINSE DE POLITICĂ ŞI

STRATEGIE


6

Pentru buna funcţionare a oricărei administraţii locale sunt esenţiale următoarele elemente, care îi definesc profilul de cunoştinţe şi competenţe:

ECHIPAMENTE INSTRUMENTE TEHNICE RESURSE ECONOMICE

PERSONAL Puterea organizaţiilor stă în personalul lor, de aceea provocarea majoră este de a pregăti şi integra o echipă bună. Succesul implică managementul eficient al resurselor umane. SUCCES= EFICIENŢĂ în MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

PLAN STRATEGIC →CARE sunt principalele căi de acţiune CAPACITATE ORGANIZATORICĂ →CE am de făcut pentru a urma întocmai strategia COMPETENŢE →CUM poate contribui echipa PROFILUL COMPETENŢELOR → cum, cine, unde

Următoarele etape sunt necesare indiferent de tipul de proiect pe care dorim să îl realizăm:

▪ PLANIFICAREA…………………….……………..

▪ ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII………..……… ▪ PROCESUL DECIZIONAL…..…………………. ▪ DISTRIBUŢIA ATRIBUŢIILOR…………...….. ▪ DELEGAREA SARCINILOR……………..………. ▪ CONTROLUL…………………………………………

Atunci când comparăm competenţele personalului şi cerinţele

proiectului obţinem o imagine de ansamblu a NEVOILOR DE

PREGĂTIRE.

Care sunt factorii pe care trebuie să îi luăm în considerare atunci

când dorim să efectuăm o analiză a personalului pe care îl

considerăm de bază?

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR ŞI SPECIFICAREA OBIECTIVELOR PENTRU ADMINISTRAŢIE ŞI PENTRU ECHIPĂ

ÎN MOD INDIVIDUAL SAU COLECTIV

DISTRIBUŢIA RAŢIONALĂ A ATRIBUŢIILOR ÎN FUNCŢIE DE COMPETENŢELE FIECĂREI PERSOANE

Controlul sistematic al evoluţiei proiectului


7

1st- Este necesar să facem un inventar al resurselor

umane.

2nd- Examinăm situaţia din punct de vedere

organizaţional.

Aceasta este analiza prin care se obţine o perspectivă optimă

asupra cerinţelor cu privire la personalul implicat în administraţie

şi prin care se identifică diferitele nevoi. Aceste nevoi ar putea fi

structurate în modul următor:

Nevoi prezente şi viitoare detectate. Nevoi exprimate de personal. Nevoi ce rezultă din legislaţia sectorului.

Nevoi de pregătire specificate în studii efectuate de organizaţii externe sau ţări similare.

-OBSERVAREA ŞI DOCUMENTAREA cu privire la ATRIBUŢIILE reale îndeplinite ZONA EFECTIVĂ DE COMPETENŢĂ -ANALIZA ROLURILOR necesare pentru o PERFORMANŢĂ OPTIMĂ ZONA IDEALĂ DE COMPETENŢĂ -COMPARAŢIA AMBELOR, CARE sunt competenţele pe care ar trebui să le deţină personalul şi modul în care le poate dobândi

NEVOI DE PREGĂTIRE

NEVOI PERCEPUTE

NEVOI SPECIFICATE

NEVOI LEGISLATIVE

NEVOI COMPARATE

METODĂ DE DETECTARE


8

ZONA POTENŢIALĂ DE COMPETENŢĂ

LOCUL DE MUNCĂ » ZONA IDEALĂ » ZONA REALĂ» ZONA POTENŢIALĂ

ACŢIUNEA DE FORMARE ● Pentru competenţe înrudite necesare pentru diferite locuri de muncă»» »»PROCESE DE FORMARE CU SCOPURI MULTIPLE ● Pentru competenţe progresive necesare pentru locurile de muncă situate pe trepte ierarhice superioare»» »»ITINERARII DE FORMARE

HARTA NEVOILOR DE PREGĂTIRE

NEVOI normative/ comparative

NEVOI specificate/ percepute

NEVOI DE

FORMARE

ACŢIUNI DE

FORMARE

CERINŢE PERCEPUTE

REALIZARE


9

II.2 MANAGEMENTUL DE PROIECT INTRODUCERE DEFINIŢII ale PROIECTULUI

PROIECT= grup de resurse şi acţiuni structurate pentru realizarea unui obiectiv definit, într-o perioadă de timp limitată, cu costuri limitate.

PROIECT= estimare avansată a acţiunilor necesare pentru realizarea unor obiective determinate.

PROIECT= program de lucru propus, care specifică elementele necesare pentru îndeplinirea anumitor obiective.

PROIECT= un segment de activitate pentru a cărui realizare este necesară utilizarea imediată a unor resurse limitate, sacrificând beneficii prezente în scopul de a obţine, pe termen lung, beneficii mai mari. Aceste beneficii ulterioare sunt de natură financiară, economică sau socială.

ELEMENTE CARE APAR ÎN TOATE DEFINIŢIILE:

Există un obiectiv sau un scop determinat care trebuie realizat.

Proiectul constă în special din activităţile care trebuie îndeplinite pentru a realiza acest obiectiv sau scop.

Activităţile trebuie planificate în funcţie de anumite priorităţi.

Pe lângă planificare ar trebui să existe timp limitat şi resurse limitate.

EVALUAREA la finalul unui Proiect este deosebit de importantă,

pentru a verifica dacă au fost îndeplinite scopurile.

Întreaga activitate de organizare pe care o implică managementul de

proiect are următoarele caracteristici:

Este realizată de oameni.

Este limitată de resurse.

Este planificată, dezvoltată şi controlată.

Diferenţele rezidă în activităţi, unele dintre ele sunt repetitive şi au

legătură cu activitatea curentă a administraţiei locale, iar cele care au


10

legătură cu proiectele sunt limitate temporar şi diferă total în funcţie

de proiect.

Un proiect este un proces cu durată limitată, prin care se doreşte

obţinerea unui produs ori a unui serviciu unic.

Managementul de proiect este un proces de conducere prin care se dezvoltă acţiuni coordonate în vederea obţinerii unui produs sau a unui serviciu.

Studiul elementelor care alcătuiesc administraţia locală ne va ajuta să

definim contextul managementului de proiect.

PROIECT LIMITE de timp şi economice

ACTIVITĂŢI

PRODUS SAU SERVICIU UNIC

OBIECTIVE

MANAGEMENT DE PROIECT

CONDUCERE + COORDONARE

a ACTIVITĂŢILOR

cu un OBIECTIV concret

SERVICIU SAU PRODUS

MEDIU EXTERN OBIECTIVE

PLANURI STRATEGICE

STRUCTURĂ

MANAGEMENT

RESURSE

ACŢIUNI

CADRU DE TIMP

COSTURI

ADMINISTRAŢIE

PROIECT


11

II.2.1TRASEUL UNUI PROIECT

Identificare şi definiţie

Planificare şi proiectare

monitorizare, administraţie şi

producţie

Final

1 Identificare

2 criterii 3 armonizarea Proiectului cu criteriile

4 priorităţi

5 descriere generală

6 dezvoltare

7 selectarea programului

8 proiectare detaliată

9 completarea formularului de cerere

10 data aprobării şi data începerii

11 structură organizatorică

12 revizuirea bugetului şi a activităţii

13 dezvoltarea şi monitorizarea activităţilor


12

II.2.1.a. Identificare şi definire

Un proiect apare întotdeauna în urma unei nevoi de a rezolva anumite

probleme. Este necesar să fie implicaţi toţi membrii administraţiei.

Astfel sunt garantate susţinerea şi succesul.

Obiectivele proiectului trebuie să se armonizeze cu obiectivele

strategice ale administraţiei locale în cauză.

1 IDENTIFICAREA PROIECTULUI

Dacă scopul proiectului este de a obţine beneficii economice din

fiecare activitate, (toate organizaţiile au acest scop) şi noi îl putem

îndeplini, putem face două greşeli:

- putem rata ocazia de a rezolva o problemă administrativă

reală proprie şi

- beneficiul economic va fi minim.

Este destul de uşor să identificăm proiectele atunci când luăm în

considerare problemele pe care trebuie să le rezolvăm.

Într-o administraţie locală există numeroase proiecte, aproape la fel

de numeroase ca şi domeniile de activitate. Dacă folosim experienţa

şi observăm abilităţile existente, vom obţine o listă lungă de proiecte

pe care să le dezvoltăm.

În cazul în care obiectivul nostru nu este să obţinem bani, ci să

rezolvăm o problemă prin utilizarea unui buget bine structurat şi

planificat, noi nu “risipim” bani, ci îi “investim” (proiectele

SOL

PROIECTE SOLUŢIE PROBLEME


13

transnaţionale finanţate de UE necesită cofinanţare din partea

organizaţiilor solicitante).

2 STABILIREA CRITERIILOR

După identificarea nevoilor şi examinarea soluţiilor, etapa următoare

este ordonarea şi specificarea priorităţilor pentru a iniţia selecţia

proiectelor posibile.

Este necesar să întocmim o listă cu cele mai importante caracteristici

ale fiecărui proiect selectat:

Să beneficieze un număr cât mai mare de oameni

Să ajute un anumit grup de oameni

Să crească numărul locurilor de muncă

Etc.

Pasul următor este enumerarea celor mai importante obiective la

nivelul administraţiei locale:

-

-

-

-

3 RELAŢIA ÎNTRE PROIECT ŞI CRITERII

Trebuie să armonizăm fiecare proiect cu criteriile stabilite anterior.

4 PRIORITIZAREA PROIECTELOR

Putem ordona proiectele în funcţie de desfăşurarea lor. Iată una

dintre clasificările posibile:

● Proiecte imediate/ prioritare.

● Proiecte limitate.

● Proiecte care vor fi amânate


14

II.2.1.b. Planificare şi proiectare

Etapele care pot fi urmate atunci când studiem structura unui proiect

este:

5 DESCRIERE GENERALĂ A PROIECTULUI

6 DEZVOLTAREA TUTUROR PĂRŢILOR PROIECTULUI

Implementarea oricărui proiect implică o serie de activităţi şi

îndeplinirea unor atribuţii specifice. Elaborarea unui proiect trebuie să

cuprindă această serie de activităţi. Desfăşurarea acestor activităţi

trebuie abordată în mod ordonat şi cuprinzător. Prin urmare, nu este

vorba de o simplă listă de activităţi, ci de o direcţie de acţiune care

conduce dinamica proiectului, în funcţie de ritmul şi intensitatea

activităţii.

Atunci când stabilim calendarul şi structura Proiectului trebuie să

avem în vedere calendarul financiar şi termenele de plată.

Metodologia pe care o urmăm în cadrul fiecărei activităţi desfăşurate

trebuie să fie în concordanţă cu ideologia şi contextul iniţial al

Proiectului, cu obiectivele, beneficiarii, structura operativă şi bugetul.

Metodologia va defini rezultatele finale ale proiectului.

7 PROGRAM, STUDIU INIŢIAL, CERCETARE ŞI SELECTARE A CELOR

MAI ADECVATE PROIECTE

Cele mai importante aspecte care trebuie avute în vedere în această

etapă sunt:

Cerinţele proiectului propus

Posibilităţile tehnice de care dispunem

Termenele de depunere a formularului de cerere

Autoritatea în a cărei atenţie depunem cererea


15

Dacă există asistenţă tehnică, după caz, la nivel naţional sau

comunitar, care să ne ajute să depunem cererea şi să

armonizăm proiectul cu priorităţile şi condiţiile programului la

care dorim să participăm

Durata maximă şi minimă de dezvoltare a proiectului

Criteriile de evaluare pentru selecţia proiectelor propuse

Dacă sunt incluse cheltuieli de pregătire a proiectului

Iată o listă de criterii de care trebuie să ţinem seama atunci când

completăm o cerere:

- Limbaj comunitar - Precizie şi claritate - Roluri ale

partenerilor adecvate şi clare

- Modul de împărţire a responsabilităţii între parteneri

- Coerenţa internă a proiectului

- Inovaţia în management

- Costuri rezonabile - Sisteme de

monitorizare şi evaluare

- Justificarea clară a contextului şi necesităţilor

- Fezabilitatea parteneriatelor

- Acţiuni adecvate teritoriului

- Contribuţia la dezvoltarea obiectivelor programului

- Contribuţia şi respectarea priorităţilor UE

- Proiectul implicat într-o strategie

- Caracterul transnaţional

- Inovaţia - Efectul de

multiplicare şi abordarea pe verticală

- Transferul de experienţă

- Complementaritatea


16

8 PROIECTARE DETALIATĂ A PROIECTULUI

8.1 STABILIREA PROVIZORIE A DATEI DE ÎNCEPERE 8.2 SPECIFICAREA ATRIBUŢIILOR 8.3 DURATA 8.4 ALOCAREA RESURSELOR 8.5 IMPLICAŢIILE ATRIBUŢIILOR

9 COMPLETAREA CERERII

PROMOTER

DENUMIREA

PROIECTULUI

CERINŢE

GRUP BENEFICIAR

ELABORAREA STUDIILOR

INOVAŢIE

OBIECTIVE

PRODUSE SAU

SERVICII

DURATĂ

RESURSE

ASOCIERE

BUGET

PROGRAMUL DE

ACTIVITATE

MANAGEMENTUL DE

PROIECT

PLANUL DE

DISTRIBUIRE

VALOARE

ADĂUGATĂ

EVALUARE

CONCLUZII

SUMAR

LIMBI STRĂINE


17

II.2.1.c. Monitorizarea Procesului Administrativ

10 DATA APROBĂRII ŞI DATA ÎNCEPERII După ce sunt îndeplinite toate cerinţele prevăzute anterior, intervine a treia etapă generală a proiectului.

10.1 STRUCTURĂ ORGANIZAŢIONALĂ În ceea ce priveşte managementul intern al administraţiei locale, putem opta pentru una din următoarele structuri, în funcţie de:

• Dispoziţiile administrative locale proprii • Resursele de care dispunem • Stilul de lucru pe care îl dorim • Experienţa proprie anterioară relevantă • Competenţele echipei de lucru • Definirea atribuţiilor şi a limitelor acestora • Percepţia şi exercitarea autorităţii • Definirea mecanismelor decizionale • Fluxul informaţiilor • Gradul de încredere al echipei • Activităţi individuale şi de grup

Putem opta pentru o structură clasică, unde fiecare persoană are un superior definit în mod clar, sau pentru un proiect de administraţie locală etc. Administraţie locală funcţională

MANAGEMENT

personal

personal

personal personal

personal

personal personal

personal

personal

Responsabil de zonă



Spaţiile colorate evidenţiază participanţii la dezvoltarea proiectelor

Coordonarea proiectului


18

Administraţie locală axată pe proiecte

staff staff

Administraţie locală mixtă 1

MANAGEMENT

Responsabil de proiect



personal

personal

personal

personal

personal

personal

personal

personal

personal

Coordonarea proiectelor


MANAGEMENT

personal

personal

personal personal personal




personal

personal personal

personal

Coordonarea proiectului



19

Administraţie locală mixtă 2 În fiecare structură trebuie să includem colaborările externe pe care

urmează să le contractăm pentru a desfăşura anumite activităţi

aferente proiectului.

Înainte de toate, trebuie să definim structura organizaţională de lucru

cu partenerii, deşi asupra acestui aspect se va conveni ulterior.

Pentru a facilita coordonarea activităţilor, se recomandă constituirea

unui grup de conducere: un număr redus de persoane cu capacitate

decizională din fiecare organizaţie, care creează o reţea. Acest

organism trebuie să aibă recunoaşterea tuturor partenerilor şi

constituie nucleul decizional, de planificare a evaluării şi de

monizorizare a proiectului.

10.2 REVIZUIREA BUGETULUI ŞI A ACTIVITĂŢII După ce proiectul a fost aprobat şi finanţarea a fost acordată, trebuie

să verificăm dacă a avut loc o reducere de buget, pentru ca

activităţile să fie armonizate cu condiţiile financiare ale proiectului.

Proiectul iniţial ar putea necesita diferite tipuri de ajustări:

MANAGEMENT





personal

personal

personal personal

personal

personal

personal

personal

Coordonarea proiectelor



20

Reducerea programului. În cazul în care costul total al

Proiectului nu se încadrează în buget, va fi necesar să se

verifice costul fiecărei activităţi, pentru a estima

modificările posibile.

Reducerea costurilor aferente resurselor. Trebuie să ne

asigurăm că resursele sunt suficiente, calitativ şi

cantitativ, pentru ca proiectul să se desfăşoare în

intervalul de timp estimat şi să se încadreze în bugetul

disponibil.

10.3 DEZVOLTAREA ŞI MONITORIZAREA ACTIVITĂŢILOR

Planul de lucru este instrumentul de bază pentru monitorizarea

Proiectului. Acesta va specifica:

Atribuţiile (datele de începere şi de finalizare, durata, activitatea desfăşurată)

Resursele (activitatea desfăşurată, costurile, activitatea temporară şi costurile aferente acesteia)

Responsabilităţi (datele de începere şi de finalizare, activitatea desfăşurată, activitatea temporară şi costurile aferente acesteia)

Trebuie să identificăm atribuţiile care produc întârzieri în desfăşurarea întregului proiect:

• Eliminarea atribuţiilor • Modificarea duratei

• Alocarea unor resurse mai mari

• Verificarea succesiunii activităţilor, cu

posibilitatea modificării ordinii de desfăşurare


21

Ajustarea planului. Putem să adaptăm planul în funcţie de limitele şi

posibilităţile existente, prin diferite modalităţi:

● Să reducem programul proiectului, efectuând o analiză a

atribuţiilor esenţiale

● Să reducem costurile aferente atribuţiilor

● Să reducem costurile aferente resurselor

● Să ne asigurăm că resursele ne permit să derulăm Proiectul în

intervalul de timp disponibil.

● Să verificăm repartizarea responsabilităţilor, pentru a asigura

uniformitatea modului de repartizare.

● Să reorganizăm activitatea aferentă unei atribuţii şi să o

reluăm ulterior.

● Să precizăm situaţiile sau cadrele de acţiune alternative,

precum şi soluţiile posibile.

costuri

cerinţe timp

resurse

probleme


22

II.2.1.d. Final

Un Proiect este finalizat atunci când:

- Sunt respectate termenele

- Am obţinut produsele avute în vedere

Ambele condiţii menţionate anterior trebuie respectate, acesta fiind

motivul pentru planificarea şi ajustarea continuă: scopul este să

atingem obiectivele specificate la început.

În partea finală a Proiectului se impune un control financiar. Ulterior

se redactează un raport care detaliază desfăşurarea proiectului,

rezultatele obţinute, sfera de aplicare, sistemul de evaluare

implementat şi activităţile complementare ulterioare pe care le

anticipăm.

În cazul în care suntem responsabili pentru activitatea desfăşurată de

alte autorităţi, trebuie să verificăm în mod extrem de amănunţit dacă

am primit toate informaţiile necesare pentru acest raport, în ceea ce

priveşte produsele şi documentele justificative.

Ordinea şi arhivarea corectă a proiectului sunt esenţiale pentru a

putea să refolosim anumite materiale şi pentru a profita de

experienţa dobândită, transformând-o într-un exemplu de bună

practică.

Este recomandabil să efectuăm o analiză a întregului proces, la care

să participe toate părţile implicate. Următorul instrument este util

pentru îmbunătăţirea constantă a proiectelor viitoare posibile.


23

Puncte forte

Puncte slabe

Oportunităţi

Riscuri


24

III.FINANŢARE EUROPEANĂ ÎN 2007-2013 IV.CETĂŢENIE EUROPEANĂ ACTIVĂ

Să creăm legături între cetăţenii Europei şi să îi familiarizăm

cu problemele Europene

Încurajarea dialogului între Europeni reprezintă o prioritate a

Comisiei Europene. În general, cetăţenii îşi exprimă simpatia şi

susţinerea pentru idealurile Europene. În acelaşi timp, ei atrag

atenţia în mod frecvent asupra problemelor de înţelegere a modului în

care funcţionează Uniunea Europeană şi asupra dificultăţii de

participare. Cetăţenii conştientizează tot mai mult faptul că, la faţa

locului, realitatea este foarte diferită şi nu este luată în considerare

după cum se cuvine.

Votul negativ pentru Noua Constituţie Europeană, exprimat în Franţa

şi Olanda, ilustrează necesitatea explicării mai clare a problemelor

europene şi a unei implicări mai active a cetăţenilor Europeni în

problemele europene.

Consiliul European a recunoscut nevoia de a îmbunătăţi şi

monitoriza legitimitatea şi transparenţa democratică a Uniunii

şi a instituţiilor sale, pentru a le apropia mai mult de cetăţenii

Europei. Liderii europeni au accentuat importanţa dezbaterii privind

valorile comune şi cetăţenia activă în Uniunea Europeană.

În aprilie 2005, Comisia a adoptat o propunere legislativă pentru un

viitor program, Europa pentru Cetăţeni 2007 – 2013.

Ambele programe sunt menite să explice mai clar problemele

europene şi să contribuie la o implicare mai mare a cetăţenilor

europeni în aceste probleme.


25

Încurajarea dialogului civic reprezintă a prioritate a Comisiei

Europene de mult timp.

Comunicarea Comisiei din 10 februarie 2004, intitulată "Să

construim un viitor comun: Noi aspecte politice şi resurse

bugetare pentru o Europă Extinsă 2007-2013", a propus ca

dezvoltarea cetăţeniei europene să constituie o prioritate a acţiunilor

Uniunii Europene. Aceasta cuprinde necesitatea de a transforma

cetăţenia într-o realitate, prin încurajarea culturii şi diversităţii

europene, acoperind domenii care implică în mod direct cetăţenii

europeni în procesul de integrare, inclusiv cetăţenia europeană.

Se preconizează adoptarea, în 2006, a unui nou program de

acţiune "Europa pentru Cetăţeni" pentru perioada 2007-2013.

Programul propus va asigura atât continuitatea programului de participare civică actual,

cât şi deschiderea programului pentru a cuprinde activităţi noi, creând o flexibilitate

care să permită adaptarea la modificările ulterioare.

Noul program 2007-2013

La 6 aprilie 2005, Comisia Europeană a adoptat un nou program,

"Cetăţeni pentru Europa " 2007 - 2013.

Acest program va relua programul actual, care se încheie în 2006.

Programul face parte din iniţiativa de rezolvare a unei provocări

majore la adresa Uniunii Europene, şi anume crearea unei căi de

comunicare între cetăţeni şi Uniunea Europeană.

Programul va furniza Uniunii instrumentele de promovare a cetăţeniei

europene active. Programul are în centru cetăţeanul, căruia îi oferă

ocazia de a-şi asuma pe deplin responsabilitatea în calitate de

cetăţean european. Programul este un răspuns la nevoia de a

îmbunătăţi participarea cetăţenilor la construcţia Europei şi va


26

încuraja cooperarea între cetăţeni şi organizaţiile acestora din diferite

ţări pentru a se reuni, a acţiona în comun şi a-şi dezvolta ideile

proprii într-un mediu european care depăşeşte sfera unei viziuni

naţionale, cu respectarea diversităţii lor.

Schimburile interculturale vor contribui la îmbunătăţirea cunoaşterii

reciproce a culturii şi istoriei popoarelor europene. Ele vor aduce în

prim-plan moştenirea noastră comună şi vor consolida baza viitorului

nostru comun. Înţelegerea reciprocă, solidaritatea şi sentimentul de

apartenenţă la Europa sunt pietrele de temelie pentru implicarea

cetăţenilor şi se reflectă în cele patru programe de acţiune diferite:

Acţiunea I "Cetăţeni activi pentru Europa" implică cetăţenii

în mod direct, fie prin activităţi care au legătură cu înfrăţirea

oraşelor, fie prin alte tipuri de proiecte pentru cetăţeni.

Acţiunea II "Societate civilă activă pentru Europa" se

adresează organizaţiilor din societatea civilă care acoperă

întregul teritoriu european, care primesc ajutor structural pe

baza programului lor de lucru sau care susţin proiecte

transnaţionale.

Acţiunea III "Împreună pentru Europa" susţine

evenimentele cu expunere media, studiile şi intrumentele de

informare, vizează publicul larg de pe teritoriul întregii Europe şi

aduce Europa mai aproape de cetăţeni.

Acţiunea IV : “Comemorare Europeană Activă” susţine

conservarea siturilor şi arhivelor importante care au legătură cu

deportările şi comemorarea victimelor nazismului şi

stalinismului.


27

Calendar Provizoriu 2007

Termenele pentru depunerea cererilor în cadrul noului program

"Europa pentru Cetăţeni " sunt planificate în modul următor:

Termen pentru Perioada de prezentare vizată

Acţiunea 1 – Cetăţeni activi pentru Europa

Întruniri ale cetăţenilor pentru înfrăţirea oraşelor

Etapa 1: 10 ianuarie 2007 1 mai - 31 iulie 2007

Etapa 2: 1 aprilie 2007 1 august - 30 septembrie 2007

Etapa 3: 1 iunie 2007 1 octombrie - 31 decembrie 2007 1

septembrie 2007 1 ianuarie - 31 martie 2008

Reuniuni tematice ale Oraşelor Înfrăţite (conferinţe,

seminarii) 15 martie 2007 1 august 2007 - 31 martie 2008

Acţiunea 2 – Societate civilă activă pentru Europa

Subvenţii de exploatare 22 decembrie 2006 Anul financiar

2007

Proiecte ale societăţii civile 15 februarie 2007 1 iulie 2007 -

30 iunie 2008

Acţiunea 4 – Comemorare Activă Europeană

Proiecte de comemorare 30 aprilie 2007 1 septembrie 2007 -

31 august 2008


28

V.INSTRUMENTE DE SUSŢINERE EUROPENE PENTRU ÎNFRĂŢIREA ORAŞELOR SUBVENŢIA PENTRU ÎNFRĂŢIRE A COMISIEI EUROPENE

Sursa principală de finanţare pentru înfrăţirea oraşelor este

programul de înfrăţire al Comisiei Europene, creat în 1989. Programul

are ca obiectiv susţinerea activităţilor care popularizează conceptul de

Uniune Europeană şi pun în legătură oameni din ţări europene

diferite. Evenimentele care au legătură cu democraţia locală şi

funcţionarea instituţiilor şi serviciilor locale, iniţiativele economice şi

de creare de locuri de muncă la nivel local, condiţiile de trai, mediul,

limbile străine şi identitatea culturală primesc, de obicei, sprijinul

Comisiei.

Subvenţia finanţează vizite de documentare şi conferinţe sau

seminarii de pregătire. Sunt eligibile oraşe din 25 de state ale Uniunii

Europene, împreună cu cele din ţările candidate, iar Islanda,

Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia pot participa dacă semnează un

acord cu Comisia.

Subvenţia pentru vizitele de documentare are la bază un calcul

forfetar în funcţie de numărul de vizitatori din oraşul înfrăţit, durata

vizitei şi diurna acordată de oraşul-gazdă. Suma minimă este de

2.000 € şi suma maximă este de 20.000 €. Durata maximă a unui

proiect este de trei săptămâni. Subvenţiile pentru conferinţe şi

seminarii de pregătire nu pot depăşi 50% din costurile unui proiect.

Subvenţiile se vor încadra între 5.000 € şi 50.000 €, iar durata

proiectului nu poate depăşi şapte zile. Fiecare an este împărţit în cinci

perioade separate, cu termene clare de depunere a cererilor.

Pentru informaţii complete consultaţi cererea anuală de proiecte,

disponibilă pe Internet, precum şi formularele de cerere şi informaţiile


29

orientative. Pentru mai multe informaţii accesaţi site-ul web al Uniunii

Europene.

VI.MANAGEMENTUL ÎNFRĂŢIRII ORAŞELOR

VI.1 STABILIREA UNEI LEGĂTURI

Există multe tipuri de parteneriate. Unele sunt acorduri formale sau

legături de înfrăţire, ce implică semnarea unui contract, a unui acord

ori memorandum de înţelegere, unele implică proiecte cu durată

limitată şi unele sunt legături neoficiale, fără vreun acord ori protocol

scris.

Cu toate acestea, indiferent de natura legăturii, este important să

luăm în considerare următoarele principii:

- Trebuie să existe înţelegere de ambele părţi;

- Trebuie să existe o comunicare reală;

- Scopurile şi obiectivele parteneriatului trebuie să fie clare şi

transparente; şi

- Trebuie să existe mecanisme prin care să fie implicată

comunitatea în sens larg, dacă este cazul.

IDENTIFICAREA UNUI PARTNER Identificarea partenerului potrivit şi dezvoltarea unei legături de

succes implică timp şi răbdare. Cererile pot proveni de la autorităţi

locale sau grupuri comunitare care au obţinut aprobarea autorităţii

locale de care aparţin.

Se completează un chestionar simplu, care conţine informaţii despre

solicitant şi detalii despre tipul de parteneriat pe care îl are în vedere.

Aceste informaţii sunt comparate ulterior cu lista de cereri din partea

comunităţilor de pe teritoriul european care caută parteneri din

comunitatea noastră şi, după identificarea a două comunităţi ale căror

cerinţe se potrivesc, acestea sunt puse în legătură.


30

VIZITE DE DOCUMENTARE Partenerii potenţiali trebuie să intre în contact pentru a afla care sunt

zonele de interes comun. Vizitele de documentare sunt o modalitate

utilă prin care se pot dezbate scopurile şi obiectivele individuale ale

unui parteneriat şi se poate asigura consensul cu privire la direcţia

parteneriatului.

ACORD SAU CONTRACT DE ÎNFRĂŢIRE Oficializarea unei legături face obiectul proceselor decizionale din

cadrul autorităţii locale şi trebuie ratificată oficial. De obicei există un

acord sau un contract scris.

Textul poate fi redactat în două limbi şi fiecare comunitate păstrează

un exemplar. Documentul nu are efecte juridice, dar trebuie să

descrie motivul pentru care s-a stabilit legătura şi să reflecte interesul

şi aspiraţiile ambelor comunităţi.

Acordurile trebuie să acopere o serie largă de aspecte şi trebuie să

implice cât mai multe segmente ale comunităţii locale şi, de

asemenea, nu trebuie să fie restrictive.

Documentele trebuie să treacă de proba timpului. Peste 20 de ani,

toate documentele trebuie să aibă aceeaşi relevanţă ca în ziua

semnării lor.

Documentele trebuie semnate oficial, în cadrul unor ceremonii

oficiale, în ambele comunităţi. Ceremonia poate fi organizată ca parte

a unui program mai amplu, care cuprinde alte activităţi, inclusiv

planificarea activităţilor viitoare.

De asemenea, contractele pot fi prelucrate pentru a reflecta diferite

tipuri de legături, şi anume neoficiale, cu durată limitată sau specifice


31

unui proiect. Acestea sunt menţionate, de obicei, într-un

memorandum de înţelegere sau de cooperare.

VI.2 ETAPELE NECESARE PENTRU ÎNFRĂŢIRE

Următoarele etape sunt esenţiale pentru stabilirea unui

parteneriat:

ETAPA UNU: Identificarea unui partener

Asiguraţi-vă că există compatibilitate prin efectuarea unei vizite de

documentare. Asiguraţi-vă că aveţi suficiente interese în comun

pentru o relaţie de durată. Luaţi o hotărâre cu privire la tipul de

relaţie pe care îl aveţi în vedere: oficială/neoficială/cu durată limitată

/axată pe un singur aspect. Stabiliţi posibilităţile iniţiale pentru

activităţile comune.

ETAPA DOI: Oficializarea legăturii

Oficializaţi relaţia prin intermediul unui contract ori al unui acord.

Conveniţi asupra unei strategii ori a unui plan de lucru pentru

activităţile şi proiectele proprii cu partenerul, asupra posibilităţilor de

finanţare şi asupra unui calendar flexibil. Comunicaţi care sunt

scopurile şi obiectivele pentru a obţine susţinerea şi implicarea din

partea politicienilor, consilierilor şi a comunităţii şi cereţi contribuţii

externe.

Planul strategic trebuie să cuprindă trei secţiuni:

1. scopurile şi obiectivele parteneriatului, cuprinzând toate

componentele organizaţiei şi comunităţii;

2. o metodologie, care să explice modul în care vor fi îndeplinite

scopurile şi obiectivele; şi


32

3. o listă cu rezultatele şi beneficiile avute în vedere, care să

furnizeze un punct de plecare pentru revizuirea şi evaluarea

proiectului.

Planul trebuie însoţit de un calendar flexibil, cu termene pentru

activităţi şi o listă cu resursele disponibile şi cele necesare.

Există posibilitatea ca fiecare partener să aibă scopuri diferite în ceea

ce priveşte o legătură dar, atâta timp cât există o înţelegere la nivel

general, ar trebui să fie posibilă realizarea ambelor serii de obiective

şi proiecte. Un plan strategic furnizează o imagine clară a scopului

parteneriatului, informează alte părţi interesate de parteneriat, în

vederea transparenţei, şi aduce noi participanţi.

ETAPA TREI: Dezvoltarea parteneriatului

Stabiliţi un program al activităţilor. Alocaţi responsabilităţile pentru

fiecare funcţie în parte. Planificaţi, consultaţi şi informaţi.

ETAPA PATRU: Monitorizare

Monitorizaţi activităţile, revizuiţi procesele şi faceţi îmbunătăţirile

necesare. Continuaţi să comunicaţi scopurile, obiectivele şi realizările

comunităţii din care faceţi parte.

EXEMPLU

Legătură cu Germania

Scopuri

1. Să creeze legături educaţionale, în ceea ce priveşte predarea

limbilor străine moderne şi obiectivul autorităţii de a introduce

predarea limbii germane în şcolile primare.

2. Să promoveze cooperarea la nivelul întreprinderilor mici.


33

Metodologie

1. Organizarea unui seminar pentru profesori cu privire la

oportunităţile de finanţare.

2. Includerea profesorilor în următoarea vizită de documentare în

Germania.

3. Organizarea unui program de vizite la centrele de predare

locale pentru următoarea delegaţie germană.

Rezultate

1. Să dezvolte zece legături de prietenie până la sfârşitul anului.

2. Să dezvolte patru proiecte cu finanţare UE pentru şcoli, în

cadrul programului Comenius.


34

VI.3 IDENTIFICAREA FINANŢĂRII

În cazul în care nu este disponibil un program de finanţare specific,

identificarea resurselor care să susţină un parteneriat important poate

reprezenta o problemă importantă atât pentru autorităţile locale, cât

şi pentru grupurile comunitare. Dacă sunt implicaţi bani publici, toate

cheltuielile trebuie efectuate cu respectarea dispoziţiilor financiare la

nivelul administraţiei locale şi toate activităţile trebuie să aducă

beneficii clare pentru comunitate.

Resursele pot fi identificate în foarte multe modalităţi.

Limite legale

În ceea ce priveşte cheltuielile generale la nivelul autorităţii locale,

majoritatea proiectelor internaţionale implică activităţi cu costuri mici.

Cu toate acestea, este important să se ţină seama de dispoziţiile

legale cu privire la cheltuieli. Actul privind Administraţia Locală din

1993 (Asistenţă pentru Străinătate) stabileşte suma maximă pe care

o poate cheltui o autoritate locală. În ceea ce priveşte activităţile de

înfrăţire a oraşelor, limita prevăzută reprezintă dublul sumei cheltuite

sau prevăzute în buget în anul anterior.

Subvenţia pentru înfrăţire acordată de Comisia Europeană

Sursa principală de finanţare pentru înfrăţirea oraşelor este

programul de înfrăţire al Comisiei Europene, înfiinţat în 1989. Scopul

programului este să susţină activităţile care popularizează conceptul

de Uniune Europeană şi care creează legături între oameni din diferite

ţări europene. Sunt eligibile oraşele din 25 de state membre ale

Uniunii Europene, precum şi cele din ţările candidate, iar Islanda,

Liechtenstein , Norvegia şi Suedia pot participa dacă semnează un

acord cu Comisia.


35

Contribuţii în natură

Deşi un cec în alb este util în finanţarea activităţilor, contribuţiile în

natură nu ar trebui subestimate, acestea putând fi obţinute cu mai

multă uşurinţă decât banii. Contribuţiile în natură pot include

utilizarea unor clădiri sau locaţii; ajutor administrativ, inclusiv

xerocopiere şi servicii poştale; gustări; transport; persoane care să

susţină discursuri în cadrul evenimentelor; vizite la întreprinderile

locale; taxe de intrare reduse la muzee şi săli de spectacole; reduceri

la restaurante şi magazine.

Sponsorizare

Pentru multe întreprinderi, mici sau mari, contribuţia în cadrul

comunităţii locale este importantă şi unele întreprinderi au deja o

strategie comunitară proprie. Pentru a atrage sponsorizări pentru o

legătură de înfrăţire este necesar să furnizăm informaţii despre

activităţi într-o formă clară, concisă. Materialele promoţionale nu

trebuie să fie prea mari, trebuie să atragă atenţia şi să fie

interesante. Scopurile şi obiectivele proiectului trebuie explicate, iar

beneficiile şi beneficiarii trebuie menţionaţi în detaliu.

Întreprinderile trebuie să înţeleagă ceea ce pot câştiga dacă oferă o

sponsorizare. Câştigurile pot consta din publicitate prin utilizarea

logo-ului întreprinderii pe materialele imprimate ale asociaţiilor de

înfrăţire, pe tricouri, bannere etc. sau ocazia de a face publică

sponsorizarea în materiale promoţionale, reviste cu circuit închis şi

presa locală.

Strângerea de fonduri Deşi strângerea de fonduri necesită imaginaţie şi efort, câştigurile pot

depăşi cu mult efortul depus. Pe lângă faptul că aduc resurse

financiare, activităţile pot promova parteneriatul şi pot atrage, astfel,

mai mulţi participanţi. Prin evenimente, partenerii din străinătate pot


36

deveni mai cunoscuţi şi diferite grupuri de oameni din cadrul unei

comunităţi se pot cunoaşte mai bine. Activităţile obişnuite de

strângere de fonduri includ degustări de vinuri, mese festive

tematice, concursuri, cursuri de limbă străină şi comercializarea unor

produse aferente.

VI.4 ADMINISTRAREA UNEI ÎNFRĂŢIRI

Înfiinţarea unei asociaţii de înfrăţire

În Marea Britanie înfrăţirea este gestionată, în general, de autoritatea

locală sau de o asociaţie de înfrăţire independentă care cuprinde

membri voluntari sau o combinaţie între cele două. Pentru a

maximiza beneficiile obţinute prin înfrăţire şi a acorda întregii

comunităţi ocazia de a participa, autorităţile locale pot lua în calcul

înfiinţarea unei asociaţii de înfrăţire.

Autoritatea locală poate îndeplini un rol esenţial în realizarea unei

înfrăţiri. În cazul în care există numeroase cereri de finanţare din

bugetele autorităţii locale, pentru asociaţiile de înfrăţire sprijinul în

natură poate fi la fel de util ca şi contribuţiile băneşti. Autorităţile

locale pot susţine asociaţiile prin furnizarea unor spaţii pentru birouri

şi a unor facilităţi administrative şi prin primirea vizitelor partenerilor

din străinătate.

Coordonare

Indiferent dacă un parteneriat internaţional este coordonat de

autoritatea locală sau de un grup de înfrăţire comunitar, există multe

funcţii care necesită atenţie. Se poate dovedi necesară analizarea

următoarelor roluri:

• coordonare şi contact, inclusiv primul punct de contact pentru

partenerul din străinătate;


37

• planificarea unui program al activităţilor, inclusiv programe

pentru schimburi şi evenimente individuale;

• informarea tuturor părţilor, promovarea şi publicitatea prin

buletine de ştiri, expoziţii etc. şi relaţia cu mass-media;

• management financiar;

• strângere de fonduri, asigurarea de sponsorizări şi depunerea

unor cereri de subvenţionare;

• coordonarea deplasărilor;

• recrutarea de membri noi şi implicarea membrilor comunităţii;

• coordonarea activităţilor desfăşurate în şcoli şi a activităţilor

pentru tineret; şi

• organizarea cazării şi a contactului de familiile care acordă

găzduire.

Autorităţile locale trebuie să stabilească şi să respecte reguli de bază

şi să dovedească disponibilitatea de a justifica toate cheltuielile.

Conduită

Este esenţial ca toţi angajaţii, membrii şi ceilalţi participanţi plătiţi din

bugetul public, implicaţi în parteneriatele internaţionale şi activităţile

aferente legăturilor de înfrăţire să respecte, în permanenţă, un

standard înalt de conduită.

Membrii au obligaţia să respecte codurile de conduită individuală

impuse de autoritatea locală, pe baza unui nou model de cod de

conduită. Se preconizează adoptarea unui cod de conduită pentru

personalul din administraţia locală în 2005, care face parte din

condiţiile contractului de muncă. Ambele coduri se aplică pe perioada

în care personalul desfăşoară activităţi oficiale.


38

Control financiar

Autorităţile locale trebuie să se asigure că există o procedură prin

care pot demonstra că fiecare operaţiune financiară a primit întreaga

atenţie necesară, în special în cazul cheltuielilor de deplasare şi

cazare. În ceea ce priveşte participarea personalului şi a membrilor,

este necesar să existe o metodă prin care să se justifice

vizita/întrunirea şi beneficiile care vor fi obţinute.

Cheltuieli de deplasare

Autorităţile locale trebuie să ia o decizie referitor la politica proprie cu

privire la cheltuielile de deplasare în cadrul parteneriatelor cu

străinătatea şi legăturile de înfrăţire. Spre exemplu: dacă toate

deplasările au loc la clasa a II-a sau dacă deplasarea la clasa I poate

fi acceptată şi, în caz afirmativ, în ce condiţii. Autorităţile locale

trebuie să stabilească şi să respecte reguli specifice şi să dovedească

disponibilitatea de a justifica toate cheltuielile.

Cheltuieli de cazare la hotel

În cazul în care este necesară cazarea la hotel, autorităţile locale

trebuie să aibă o politică referitor la tipul de hoteluri şi de tarife

acceptabile. În Europa există, de obicei, numeroase hoteluri de nivel

mediu, însă în anumite ţări în curs de dezvoltare singura opţiune

realistă poate fi un hotel în stil occidental, cu tarife relativ mari.

Autoritatea în cauză trebuie să clarifice şi acest aspect.

Uneori există situaţii în care un membru delegat oficial doreşte să fie

însoţit de soţ/soţie sau de partener, care nu îndeplineşte un rol

formal. În acest caz, consilierul suportă toate cheltuielile suplimentare

aferente, indiferent de valoare.


39

Diurnă

Autorităţile locale pot plăti o sumă convenită ca diurnă în cazul în

care autoritatea-gazdă nu acoperă aceste cheltuieli sau poate deconta

cheltuielile pentru masă şi gustări. Se recomandă să existe prevederi

cu privire la limitele acestor sume, deşi costurile diferă mult în funcţie

de oraş sau de ţară.

Protocol

În cadrul tuturor vizitelor formale în altă ţară, există, de obicei,

evenimente de protocol sub forma unor recepţii, mese festive etc.

Dacă aceste evenimente sunt organizate de o instituţie din sectorul

public, nu există impedimente. Cu toate acestea, dacă evenimentele

în cauză sunt organizate de o întreprindere privată, acest fapt trebuie

specificat în registrul de protocol al autorităţii. Dacă există nelămuriri,

întrebaţi funcţionarul cel mai înalt în grad din cadrul personalului

administrativ sau adresaţi-vă serviciului juridic.

Cadouri

În multe culturi, cadourile nu sunt doar un gest firesc, ci unul

obligatoriu. În timp ce cadourile simbolice pot fi păstrate, cadourile de

valoare trebuie predate autorităţii. Toate cadourile trebuie

înregistrate în registrul de cadouri şi de protocol al autorităţii.

Înaintea unei vizite trebuie să vă gândiţi dacă duceţi cadouri

persoanelor cu funcţii importante, în special în cadrul recepţiilor

oficiale. După ce s-a stabilit codul de conduită al autorităţii, se va

specifica şi limita de valoare a cadourilor.


40

Subvenţii pentru grupuri externe

În cazul în care autorităţile locale doresc să acorde subvenţii pentru

proiecte individuale sau schimburi individuale ori pentru asociaţii de

înfrăţire, este necesar să existe o formă de răspundere pe parcursul

întregului proces, de la etapa iniţială de depunere a cererii la

activităţile de monitorizare şi rezultate. Organizaţiile de succes pot

primi solicitarea de a furniza un raport constant cu privire la modul de

utilizare al resurselor financiare şi beneficiile obţinute de comunitate.

VIII. EXEMPLE DE ORAŞE ÎNFRĂŢITE CU SUCCES

NANCY (Franţa)+KARLSRUHE (Germania)+LUBLIN (Polonia)

SIEDLCE (Polonia)+PESCANTINA (Italia)+SABINOV

(Slovacia)+VILNIUS (Lituania)

ZIERENBERG (Germania)+GATTATICO (Italia)

ONTINYENT (Spania)+MARK (Suedia)

LEEDS (Marea Britanie)+BRNO (Republica Cehă)

THEM (Danemarca)+GULBENE (Letonia)

NANCY (Franţa) KARLSRUHE (Germania) LUBLIN (Polonia)

PREJUDICII ŞI REALITĂŢI – UN PROGRAM DE TEATRU MULTIANUAL

AL TINERILOR EUROPENI

Participanţii la acest proiect de înfrăţire au învăţat tehnici dramatice şi

au participat la proiecte de teatru alături de persoane de alte

naţionalităţi şi persoane cu dizabilităţi.

SIEDLCE (Polonia) PESCANTINA (Italia) SABINOV (Slovacia)

VILNIUS (Lituania)

O EUROPĂ, O FAMILIE, ÎN SFÂRŞIT ÎMPREUNĂ


41

Acest eveniment a sărbătorit extinderea Uniunii Europene în 2004. Un

program deosebit de bogat, care a durat şase zile, a acordat o ocazie

unică celor 400 de şcolari să se întâlnească, să trăiască împreună şi

să înveţe unii de la alţii prin intermediul activităţilor educaţionale,

sportive şi artistice.

ZIERENBERG (Germania) GATTATICO (Italia)

UN „DA” PENTRU SPORT – UN „NU” DROGURILOR, VIOLENŢEI ŞI

RASISMULUI

Inspirat de „Anul European al Educaţiei prin Sport”. Proiectul arată

rolul important pe care îl pot îndeplini tinerii în viaţa publică a

comunităţii din care fac parte. Se demonstrează modul în care tinerii

adoptă valori precum prevenirea violenţei şi promovarea toleranţei

prin intermediul activităţilor sportive.

ONTINYENT (Spania) MARK (Suedia)

UN PROIECT NOU DE ÎNFRĂŢIRE CARE CONSTRUIEŞTE O PUNTE

ÎNTRE NORDUL ŞI SUDUL EUROPEI

Oraşul spaniol Ontinyent şi oraşul suedez Mark au iniţiat un

parteneriat promiţător, pe termen lung, structurat pe mai multe

nivele şi zone de cooperare şi bazat pe schimbul de bune practici.

LEEDS (Marea Britanie) BRNO (Republica Cehă)

ÎNCURAJAREA PARTENERIATELOR EDUCAŢIONALE ÎNTRE STATE

MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE


42

Acest proiect de înfrăţire a oraşelor a avut ca scop stabilirea unor

parteneriate de calitate între şcoli din cele două oraşe înfrăţite.

Proiectul a ocazionat schimbul de bune practici în ceea ce priveşte

metodele de predare şi învăţare între profesorii din şcolile cuprinse în

proiect.

THEM (Danemarca) GULBENE (Letonia)

SĂPTĂMÂNA PRIETENIEI ÎNTRE LETONIA ŞI DANEMARCA

Colectivităţile din Them, Danemarca şi Gulbene, Letonia au profitat,

cu prilejul aderării Letoniei la Uniunea Europeană, de ocazia de a

sărbători parteneriatul între oraşelor lor. Evenimentul a creat legături

solide între cele două colectivităţi şi a demonstrat interesul lor

deosebit pentru o cooperare continuă, care să implice cetăţenii la

toate nivelele.


43

CONCLUZII

Înfrăţirea oraşelor este o tradiţie care există din Evul Mediu, când se

dovedeşte a fi un mecanism eficient de apărare a comunităţilor

înfrăţite.

Prin acordurile de înfrăţire se depăşeau conflictele, se consolida

nivelul de trai al comunităţilor, se stabileau norme în beneficiul

comunităţilor.

Comunităţile îşi păstrează caracterul independent, dar se integrează

într-o autoritate superioară.

Această practică este reluată de multe oraşe şi sate, care hotărăsc să

stabilească legături de solidaritate cu alte comunităţi, aflate uneori la

distanţe foarte mari şi având caracteristici culturale foarte diferite.

Documents

manual de infratire a oraselor de infratire a oraselor.pdf · PROIECT= grup de resurse şi acţiuni structurate pentru realizarea unui obiectiv definit, într-o perioadă de timp