CURSUL 20.

MANEVRA NAVEI ÎN CICLON

Generalităţi.

Cicloanele tropicale sunt formaţiuni depresionare mobile, diferenţiate de depresiunile de la latitudinile medii şi înalte, au o frecvenţă mai ridicată în regiunile oceanice, provocând dezastre navale şi afectând localităţile aflate la coastă. Fenomenele ciclonice tropicale se produc în regiunile situate între latitudinile 5N-30N şi 5S-25S, mai frecvent în apropierea zonelor unde acţionează alizeele şi musonii.

Deplasarea maselor de aer într-un ciclon tropical este caracterizată de două mişcări:

- o mişcare de giraţie a vântului, care bate în spirale din ce în ce mai strânse şi cu viteze din ce în ce mai mari pe măsură ce se apropie dinspre exterior spre interior “ochiul furtunii” sau ”vortex”. Sensul în care bate vântul în interiorul ciclonului este: - direct = contrar mişcării acelor de ceasornic în emisfera nordică; - retrograd = în sensul mişcării acelor de ceasornic în emisfera sudică.

-o mişcare de translaţie a sistemului depresionar, reprezentând deplasarea pe traiectorie, care este compusă din: - o traiectorie iniţială (variabilă), care are o direcţie generală spre NW, în emisfera nordică şi spre SW, în emisfera sudică; - o traiectorie finală (caracteristică), după recurbare, care are o direcţie generală spre NE, în emisfera nordică şi spre SE, în emisfera sudică.

Zona de acţiune a unui ciclon tropical a fost împărţită în două semicercuri, după direcţia de deplasare:

- semicercul periculos, cu cadranul său cel mai periculos, situat în direcţia de deplasare a ciclonului;- semicercul manevrabil .

Cicloanele din emisfera nordică au : - semicercul periculos în partea dreaptă a traiectoriei; - semicercul manevrabil în partea stângă a traiectoriei.Cicloanele din emisfera sudică au : - semicercul periculos în partea stângă a traiectoriei; - semicercul manevrabil în partea dreaptă a traiectoriei.

În semicercul periculos şi cadranul cel mai periculos:1 - viteza vântului, este mai mare decât pe restul suprafeţei ciclonului, deoarece vitezei vântului din ciclon i se adaugă şi viteza de deplasare pe traiectorie a ciclonului;2 - valurile au înălţimea cea mai mare, fapt care determină la nava aflată în acest semicerc:

- micşorarea vitezei şi chiar anularea vitezei de capă;- mărirea derivei;- reducerea şi mai mult a manevrabilităţii;- mărirea pericolului de pierdere a stabilităţii;- ploi continue şi abundente;- vizibilitate foarte scăzută.

3 - vântul derivează nava apropiind-o de traiectoria ciclonului, pe o direcţie ce duce prin cadranul anterior, cel mai periculos, spre centrul ciclonului, în ochiul furtunii, motiv pentru care acest cadran a fost denumit “cadranul periculos”;

4 - devierile ciclonului de la traiectoria sa rectilinie, făcându-se aproape întotdeauna spre dreapta în emisfera nordică şi spre stânga în cea sudică, adică spre cadranul periculos al semicercului periculos, măreşte considerabil riscul navei aflate în acest semicerc de a ajunge în centrul ciclonului.

Nava aflată în semicercul periculos are posibilităţi reduse de manevră, vântul tinde să o împingă spre centrul ciclonului.

În semicercul manevrabil:1 - viteza vântului este mai redusă decât pe restul suprafeţei ciclonului, deoarece vântului din ciclon

i se scade viteza de deplasare a ciclonului pe traiectorie;2 - valurile sunt mai mici decât în semicercul periculos, fapt ce permite navei:

- să menţină o viteză de capă, mai mare;- să se folosească de vânt pentru a se îndepărta de traiectoria centrului ciclonului;- ploile sunt mai puţin intense;- vizibilitatea este redusă.

3 - vântul în cadranul anterior, al semicercului manevrabil determină nava să se îndepărteze atât de traiectoria ciclonului cât şi de centrul acestuia;

4 - devierile ciclonului de la traiectoria sa rectilinie făcându-se aproape întotdeauna spre semicercul periculos, îndepărtează centrul ciclonului de navă, cu o viteză egală cu viteza lui de deplasare pe traiectorie, favorizând manevra de îndepărtare a navei de centrul ciclonului şi scurtând timpul de rămânere în zona de acţiune a ciclonului.

Nava aflată în semicercul manevrabil are posibilităţi de a manevra, micşorându-i-se riscul de pierdere a stabilităţii, vântul tinde să îndepărteze nava de centrul ciclonului.

Traiectoria carateristică a ciclonului Traiectoria navei faţă de centrul ciclonului 200 N

Traiectoria iniţială a ciclonului Semicercul Latitudinea de origine periculos 100 N Semicercul manevrabil Traiectoria navei faţă de centrul ciclonului 00

Traiectoria navei faţă de centrul ciclonului Semicercul Latitudinea de origine manevrabil 100S

Traiectoria iniţială Semicercul a ciclonului periculos

200S Traiectoria carateristică Traiectoria navei faţă a ciclonului de centrul ciclonului

TRAIECTORIILE TIPICE ALE CICLONILOR TROPICALI.

Semnele precursoare unui ciclon tropical:

1. Semne caracteristice, care anunţă sigur un ciclon tropical:

a. valurile de hulă - perturbă valurile existente , au înălţimi şi lungimi mari;- în larg indică precis direcţia la centrul ciclonului;- în apropierea coastei, adâncimile mici şi configuraţia coastei influenţează direcţia valurilor de

hulă;- perioada valurilor de hulă are o frecvenţă mică.

b. scăderea medie orară a presiunii atmosferice : - scădere accentuată;- perturbarea mareei barometrice specifică locului:1. maree barometrică cu minime accentuate şi maxime mai puţin pronunţate: d = 500–1000 Mm;2. scădere medie orară 0.7-2,0mb d = 250–150Mm;3. scădere medie orară 2,0-2,7mb d = 150–100Mm;4. scădere medie orară 2,7-4,1mb d = 100– 90Mm;5. scădere medie orară 4,1-5,1mb d = 90– 80Mm.

2. Semne secundare ce anunţă sigur un ciclon tropical (trebuie să existe mai multe semne secundare deodată):

a. oscilaţii anormale ale presiunii atmosferice;b. creşteri superioare ale presiunii atmosferice;c. nori Cirus Cs – anunţaţi de ciclon sub formă de lamele divergente, care tind să se unească într-un

punct după orizont, se pot vedea de la 600Mm, dacă norii sunt bine conturaţi (este un ciclon proaspăt format);

d. nori Cirostratus arămii la răsărit şi apus;e. masă mare de nori Cumulonimbus; f. manifestări electrice;g. paraziţi în aparate;h. umiditate crescută.

DETERMINAREA POZIŢIEI ÎN CARE SE AFLĂ NAVA SURPRINSĂ DE CICLON.

Se face cu scopul de a şti ce manevră trebuie făcută pentru a lua drumul de capă, care va permite: - îndepărtarea navei de centrul ciclonului;- îndepărtarea navei de traiectoria ciclonului;- îndepărtarea navei din cadranul şi semicercul periculos;- îndepărtarea navei de zona de acţiune a ciclonului.

Pentru determinarea poziţiei navei în ciclon se va executa următoarea manevră:- se ia un drum cu vântul din prova, se stopează nava sau se menţine viteza foarte redusă, până la

limita de guvernare, pentru ca să se simtă numai vântul real, şi timp de câteva ore se va determina variaţia elementelor vântului;

- modificarea direcţiei şi vitezei vântului, precum şi indicaţiile barometrului, ne vor conduce la următoarele concluzii:

a) în emisfera nordică: - dacă vântul girează la dreapta (în sens retrograd), îşi păstrează viteza, iar

presiunea atmosferică rămâne constantă, nava se află în semicercul periculos;- dacă vântul îşi păstrează direcţia, îşi măreşte viteza şi presiunea atmosferică

scade, nava se află în faţa ciclonului, în zona traiectoriei lui de deplasare;

- dacă vântul îşi păstrează direcţia, îşi măreşte viteza şi presiunea atmosferică creşte, nava se află înapoia ciclonului, în zona traiectoriei lui de deplasare;

- dacă vântul girează la stânga (în sens direct), îşi păstrează viteza, iar presiunea atmosferică rămâne constantă, nava se află în semicercul manevrabil.

b) în emisfera sudică: - dacă vântul girează la stânga (în sens direct), îşi păstrează viteza şi presiunea

atmosferică rămâne constantă, nava se află în semicercul periculos;- dacă vântul îşi păstrează direcţia, îşi măreşte viteza şi presiunea atmosferică

scade, nava se află în faţa ciclonului, în zona traiectoriei lui de deplasare;- dacă vântul îşi păstrează direcţia, îşi măreşte viteza şi presiunea atmosferică

creşte, nava se află înapoia ciclonului, în zona traiectoriei lui de deplasare;- dacă vântul girează la dreapta (în sens retrograd), îşi păstrează viteza, iar

presiunea atmosferică rămâne constantă, nava se află în semicercul manevrabil.

DETERMINAREA RELEVMENTULUI LA CENTRUL CICLONULUI.

Se realizează cu ajutorul legii lui Buys Ballot, în raport cu sensul de giraţie a vântului real şi a scăderii barometrice, astfel: un observator care primeşte vântul în faţă, are centrul de joasă presiune la dreapta sa, în emisfera nordică şi la stânga sa în emisfera sudică.

MANEVRELE EXECUTATE DE NAVĂ PENTRU EVITAREA CICLONULUI TROPICAL.

Odată ce poziţia navei în apropierea unui ciclon tropical a fost determinată, acţiunile de evitare se vor întreprinde imediat, folosind viteza maximă permisă de condiţiile meteo. Aceste acţiuni duc la mărirea distanţei între centrul ciclonului şi navă cât mai rapid cu putinţă.

1. În emisfera nordică: - nava se află în semicercul periculos - se menţine alura de capă preventivă cu

vântul din prova tribord între 10º-45º (1- 4 carturi), navigându-se cu viteză maximă permisă de starea mării, pe un drum cât mai lung şi schimbând de drum la tribord pe măsură ce vântul virează;

- nava se află în semicercul manevrabil sau pe traiectoria ciclonului - se ia alura cu vântul dinapoia traversului tribord, se navigă cu toată viteza posibilă, pentru a obţine astfel îndepărtarea de traiectoria descrisă de centrul ciclonului şi schimbând de drum la babord, pe măsură ce vântul rămâne în pupa.

2. În emisfera sudică: - nava se află în semicercul periculos - se menţine alura de capă preventivă cu vântul din prova babord între 10º-45º (1-4 carturi), navigându-se cu toată viteza posibilă în condiţiile date şi schimbând de drum la babord pe măsură ce vântul rămâne în urmă;- nava se află în semicercul manevrabil sau pe traiectoria ciclonului - se ia alura cu vântul dinapoia traversului în babord, se navigă cu toată viteza până când vântul girează bine spre dreapta şi se schimbă de drum la tribord pe măsură ce vântul girează.

3. Evitarea ciclonului tropical Vc>Vn.

Ciclonul tropical este o furtună tropicală de mare anvergură ce produce o înrăutăţire dramatică a stării vremii, cu consecinţe dezastruoase asupra tuturor obiectelor pe mare sau la uscat.

Pentru evitarea ciclonului tropical trebuie cunoscute direcţia de deplasare şi viteza

ciclonului, precum şi poziţia acestuia cât mai precis (Rc = relevmentul ciclonului, dc = distanţa la ciclon) dsig = distanţa de siguranţă la care trebuie evitat ciclonul, stabilita de către comandantul navei.

Evitarea ciclonului se aseamănă ca procedeu cu evitarea unei nave prin schimbare de drum şi/sau viteză, iar lucrul pe planşeta radar se execută ţinând cont de scalele folosite.

Construcţia porneşte de la T, se trasează Vc = viteza ciclonului, apoi Dn = drumul navei şi Vn = viteza navei, de unde rezultă punctul To.

Se trasează DMR a ciclonului la dsig şi se alege manevra cea mai indicată funcţie de traiectoria probabilă a ciclonului.

Este necesar ca manevra sa fie cât mai scurtă, având în vedere că există mici şanse de mărire a vitezei datorită stării mării.

Se vor studia deplasarea laterală şi timpul de manevră şi se va lua decizia de evitare

4. Evitarea ciclonului tropical la distanta maxima.

Evitarea ciclonului tropical la distanta maximă se face în situaţia în care nava se află în semicercul periculos şi are viteza mai mică decât viteza ciclonului şi în mod firesc ori de câte ori acest lucru se consideră necesar pentru siguranţa navei.

REGULI PRACTICE PRIVIND MANEVRA NAVEI ÎN CICLON ÎN EMISFERA NORDICĂ

- când nava se află în dreapta traiectoriei ciclonului, deci în semicercul periculos, se ia o asemenea alură încât vântul să fie din prova tribord, aproximativ 45º şi se menţine drumul cât mai mult cu putinţă. Dacă nu mai este posibilă continuarea drumului stabilit, se ţine la capă cu prova în val.

- când nava se află în stânga traiectoriei ciclonului, deci în semicercul manevrabil, se ia o asemenea alură încât vântul să fie din pupa tribord aproximativ 135º şi se menţine drumul cât mai mult cu putinţă. Dacă nu mai este posibilă continuarea drumului stabilit, se ţine la capă cu pupa în val.

- când nava se află în zona traiectoriei, înaintea ciclonului se ia o alură în aşa fel încât vântul să fie din pupa tribord 2 carturi şi se menţine drumul până când se intră în semicercul

manevrabil, după care se urmează regula stabilită pentru acest semicerc.- când nava se află în zona traiectoriei, înapoia centrului ciclonului, se evită centrul, luând cel mai

bun drum practic posibil.

REGULI PRACTICE PRIVIND MANEVRA NAVEI ÎN CICLON ÎN EMISFERA SUDICĂ

- când nava se află în stânga traiectoriei ciclonului, deci în semicercul periculos, se ia o asemenea alură încât vântul să fie din prova babord, aproximativ 315º şi se menţine drumul cât mai mult cu putinţă. Dacă nu mai este posibilă continuarea drumului stabilit, se ţine la capă cu prova în val.

- când nava se află în dreapta traiectoriei ciclonului, deci în semicercul manevrabil, se ia o asemenea alură încât vântul să fie din pupa babord aproximativ 225º şi se menţine drumul cât mai mult cu putinţă. Dacă nu mai este posibilă continuarea drumului stabilit, se ţine la capă cu pupa în val.

- când nava se află în zona traiectoriei, înaintea ciclonului se ia o alură în aşa fel încât vântul să fie din pupa babord 2 carturi şi se menţine drumul până când se intră în semicercul manevrabil, după care se urmează regula stabilită pentru acest semicerc.

- când nava se află în zona traiectoriei, înapoia centrului ciclonului, se evită centrul, luând cel mai bun drum practic posibil.

REGULI PENTRU NAVELE AFLATE LA ANCORĂ, ÎN RADĂ, SAU LA CHEU, ÎN CAZUL APROPIERII UNUI CICLON TROPICAL

Atunci când datorită împrejurărilor nu există posibilitatea îndepărtării suficiente de centrul ciclonului dar poziţia navei îi îngăduie să fie pusă la adăpost într-un apropiat port de refugiu, aceasta o va face.

Când nava se află la ancoră în radă sau într-un port care nu oferă siguranţă, iar ciclonul tropical va trece peste port la o distanţă mai mică de 50 Mm, este preferabil să se ridice ancora şi să se iasă la larg din timp, pentru a se putea ocupa o poziţie favorabilă faţă de centrul ciclonului şi de direcţia lui de deplasare. Decizia de ieşire în larg trebuie luată imediat ce s-a primit înştiinţarea că ciclonul va lovi portul; dacă se întârzie, există riscul ca nava să fie surprinsă în apropierea coastei, împrejurare în care naufragiul este foarte greu de evitat.

Navele aflate într-un port sau într-o radă de refugiu trebuie să aibă fundarisite ambele ancore. Este indicat ca ancorele să formeze între ele un unghi de peste 90º; se vor lăsa la apă un număr maxim de chei de lanţ, iar maşina va fi gata pentru a o folosi în situaţia în care solicitarea mare a lanţurilor ar putea produce deraparea ancorelor sau ruperea lanţurilor.

În cazul în care locul de ancoraj este aglomerat de nave, trebuie să se ţină seama şi de giraţia navei şi mai ales de “evitarea pe ancoră”. Când comanadantul navei hotărăşte întâmpinarea ciclonului la ancoră, este absolut necesar să se asigure spaţiu suficient de derapare pe ancoră în direcţia deplasării depresiunii pe traiectorie, evitând astfel aruncarea navei pe stânci.

Dacă nava este acostată la cheu, este necesar să se închidă magaziile, trombele de ventilaţie, hublourile, luminatoarele, precum şi toate porţile etanşe, instalaţia de încărcare să fie la post, iar încărcătura şi obiectele de pe punte să fie temeinic amarate. Legăturile vor fi dublate, iar între cheu şi navă se vor instala cât mai multe baloane şi trancheţi. Se recomandă, de asemenea, să se fundarisească ancorele. Maşina trebuie să fie în poziţia “Atenţiune!”.

Totodată, indiferent dacă nava se află la ancoră, în radă ori la cheu, la apropierea unui ciclon trebuie depuse toate eforturile, pentru ca stabilitatea ei să fie îmbunătăţită cât mai mult cu putinţă. În acest sens, se balastează tancurile goale şi se reduc la maximum suprafeţele libere. Forţa vântului poate exercita presiuni asupra suprastructurilor, situaţie în care se poate produce o puternică înclinare într-un bord a navei.