Lyceum T- - aicuzabarlad.ro · dansul popular specific locului, expoziţie de artă tradiţională -„Icoana din sufletul meu" – pictură pe sticlă, încondeierea ouălor, țesături

Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii

1

TRADIŢII POPULARE

Director, Prof. Mihaela Păiş

,,Tradiţia adevărată e singura merinde sufletească’’

Liviu Rebreanu.

Se spune că nimic altceva nu poate

defini mai bine spiritul unui popor decât

străvechile sale tradiţii şi obiceiuri. Tradiţiile

sunt comori ce nu ar trebui uitate sau părăsite şi

nici schimbate cu alte obiceiuri importate din

alte ţări. Ele sunt ale noastre, ne caracterizează,

ne definesc şi prin ele ne simţim mai bogaţi,

mai aleşi, mai altfel decât ceilalţi.

Ne amintim desigur de vremea

copilăriei, când fiecare sărbătoare era un prilej

de bucurie mult gustat de fiecare membru al

casei. Au trecut anii şi azi privim cu nostalgie

în urmă la vremurile de odinioară şi ne

bucurăm de frumusețea datinilor creştineşti.

Pentru ca adevăratele comori ale

poporului să nu se piardă în negura vremurilor,

din uitare sau neglijenţă, cadrele didactice sunt

cele dintâi care trebuie să le cunoască, să le

înţeleagă, să le păstreze şi să le transmită mai

departe.

În încercarea de a reînvia aceste

obiceiuri, elevii şi profesorii liceului au scos

din ,,lada de zestre” tradiții populare

româneşti, şi le-au dezvăluit frumuseţea în

cadrul unor activităţi cultural-artistice –

spectacole folclorice, „Parada portului popular"

- costume populare realizate de elevi, „Noi

umblăm şi colindăm" program artistic închinat

sărbătorii Crăciunului - obiceiuri tradiţionale de

Anul Nou precum Capra, Ursul, Jienii,

Pluguşorul, Sorcova, prezentarea, prin scenarii dramatice, a unor momente semnificative din

viaţa satului şi a omului: „Nunta la români -

Iertăciunea”, Sânzienele, Şezătoarea, Să-

nvârtim hora-mpreună – inițierea elevilor în

dansul popular specific locului, expoziţie de

artă tradiţională -„Icoana din sufletul meu" –

pictură pe sticlă, încondeierea ouălor, țesături populare.

Valorificând cele învățate în cadrul

activităților, s-a observat cum aceste

evenimente i-au unit, i-au sensibilizat şi i-au

bucurat în acelaşi timp, pe copii, profesori şi

pe părinți.

Activităţile în şezători au avut rolul

de a sintetiza toate formele de folclor asimilate

de elevi. Ei au spus zicători şi proverbe, au

recitat doine, au cântat cântece populare şi s-

au prins în dansuri populare presărate cu

strigături.

,,Frunzuliță busuioc

Am pornit cu toți la joc

Să jucăm doi câte doi

Cum se joacă pe la noi.”

Pe lângă celelalte creații folclorice, dansurile populare i-au familiarizat pe elevi

cu un nou element al folclorului, contribuind, şi

prin acesta, la dezvoltarea dragostei pentru arta

poporului nostru, la dezvoltarea simțului ritmic,

a capacității de coordonare a mişcărilor şi la

educarea gustul pentru frumos şi armonie.

Pentru început, li s-a prezentat dansul în

general, s-a vorbit despre locurile unde se joacă

şi li s-a cântat melodia. Elevii au fost selectați pentru formația de dansuri populare ținând cont

de aptitudinile, de simțul ritmic şi muzical, de

receptivitatea şi execuția elementelor predate. După executarea tuturor figurilor

dansului o atenție deosebită s-a acordat

strigăturilor care dau un colorit dansului şi o

nuanță de veselie.


2

De asemenea, asigurarea costumului în

dans are un rol deosebit, la fel ca muzica sau

dansul propriu-zis.

Din bogăția folclorului local s-au ales două dansuri populare: „Hora

moldovenească”şi „Sârba“ .

Portul popular reprezintă una dintre

cele mai importante forme de cultură ale unui

popor, pe baza lui realizându-se numeroase

cercetări: geneza istorică şi etapele principale

de evoluţie, formele contemporane şi aria de

răspândire, originalitatea sa în raport cu portul

altor popoare, contribuţia lui în procesul de

geneză al unui popor.

Cămaşa dacică, iţarul tracic, catrinţe,

fuste, brâie, bârneţe, sumane, cojoace, căciuli,

traiste, opinci, întâlnite pe cele două

monumente celebre: Tropaeum Traiani (106-

109 d.Ch.) din comuna Adamclisi, Dobrogea,

România şi Columna lui Traian (113 d.Ch.) de

la Roma, Italia amintesc de portul popular

existent până în contemporaneitate în toate

ţinuturile locuite de români.

Piesa de bază a fost cămaşa, purtată atât

de bărbaţi, cât şi de femei. De la naştere şi până

la moarte, cămaşa îl însoţeşte pe ţăran la

muncile câmpului şi la sărbători. Ea

îndeplineşte, de asemenea, rolul de marcă

socială, în cadrul societății rurale. Există o

cămaşă a duminicilor, a sărbătorilor de peste

an, a Paştelui şi Crăciunului, cămaşa fecioarei

şi a văduvei, a nunţilor, a naşterii şi a botezului,

a datinilor şi obiceiurilor, cămaşa morţii. Elevii

claselor de la specializarea textile coordonați de doamnele maistru Răşcanu L. şi Ioniță S. au

realizat costume populare specifice zonei

noastre.

Portul popular românesc s-a regăsit în

colecţiile marilor case de modă şi chiar în artă,

încă din 1940, când Henri Matisse a pictat „La

blouse roumaine”, reprezentând ia românească

cu mânecile largi, decolteul rotund, întărit cu

şnur răsucit, cusăturile cu motive geometrice

stilizate sau inspirate din natură.

Cea mai entuziastă susţinătoare a

vestimentaţiei tradiţionale româneşti a fost Regina Maria, care alegea fote şi ii pentru

baluri şi întruniri importante şi chiar a

organizat, în 1920, la Paris, o expoziţie în

cadrul căreia a prezentat portul românesc.

Inspirată din costumul popular este şi

colecția realizată de elevele şi cadrele didactice

de la catedra de textile. Scopul pieselor

inspirate din portul popular utilizând elemente

caracteristice - cusături, dantele - este de a oferi

un aspect boem ţinutelor prezentate.


3

La şezătoare elevii şi profesorii au prezentat momente semnificative din viaţa

satului şi a omului : Nunta la români-

Iertăciunea, Sânzienele sau Drăgaica,Tradiții de Paşte.

Prin realizarea acestui proiect „Nunta la

Români - Iertăciunea”, s-a urmărit

familiarizarea elevilor cu frumuseţea datinilor

din străbuni şi transmiterea lor la generaţiile

următoare, formarea unor abilităţi practice

necesare mai târziu în viaţă, dezvoltarea

simțului estetic, precum şi petrecerea timpului liber într-un mod plăcut şi util. În cadrul acestui

proiect s-a pus accent pe păstrarea şi

transmiterea obiceiurilor şi a tradiţiilor

populare, legate de nunta tradiţională.

În data de 24 iunie, creştinii ortodocşi şi

catolicii prăznuiesc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Acestui praznic i se suprapune o

sărbătoare câmpenească, consacrată zânelor

bune, cunoscută în popor sub numele de

Sânzienele sau Drăgaica.

Sânzienele sunt plante cu flori galben-

aurii şi plăcut mirositoare. În credința populară,

Sânzienele erau considerate a fi nişte femei

frumoase, adevărate preotese ale Soarelui,

divinități nocturne ascunse prin pădurile

întunecate, neumblate de om. Însoțite de

muzică şi chiuiturile flăcăilor, fetele adună

florile de Sânziene, fac colane şi împletesc

cununi circulare pentru fete şi cruciforme

pentru flăcăi. Aceste coronițe sunt aduse în sat,

unde sunt aşezate pe porți, uşi, ferestre, pe

stupi şi chiar în straturile de legume, în credința

că ele vor ocroti casa şi gospodăria de puterea

forțelor malefice, aducând totodată noroc,

sănătate şi belşug oamenilor, animalelor si semănăturilor (vor înflori ca Sânzienele). Sunt

considerate a fi plante oracol, plante magice,

plante tămăduitoare… Dacă dormi cu ele sub

pernă, îți arată ursitul, dacă le prinzi în păr, eşti

drăgăstoasă tot anul, dacă te scalzi în roua lor,

eşti frumoasă şi dragă cui vrei tu, dacă îți

înfăşori talia cu ele, te apără de dureri. Această sărbătoare e legată de cultul recoltei, al

vegetației şi al fecundității, şi păstrează în ea

un amestec fascinant de creştinism, păgânism

şi vrăjitorie. Sânzienele ca zâne, pot fi aducătoare de rele dacă oamenii lucrează în

ziua de 24 iunie.

Du-te, Soare, vino, Lună

Sânzienele îmbună,

Să le crească floarea - floare,

Galbenă, mirositoare,

Fetele să le adune,

Să le prindă în cunune,

Să pună la pălărie,

Floare pentru cununie,

Babele să le rostească,

Până-n toamnă să nuntească.

În ajun de Paşti, gospodinele

încondeiază ouăle, culoarea tradiţională fiind

roşu, mai apoi coc cozonacul, după care, în

noaptea învierii Domnului, membrii familiei

merg la sfinţirea acestor bucate specifice, iar în

dimineaţa de după sfinţire, fiecare se spală pe

obraji cu un ou roşu şi altul alb, ceea ce

simbolizează puterea şi puritatea, acest „ritual”

fiind urmat de o masă la care toată familia

sărbătoreşte împreună.

Ouăle încondeiate nu sunt doar

colorate, ci împodobite cu diverse motive

desenate cu ,,Chişița‟‟ un bețişor de lemn, care

are la un capăt un tub foarte subțire. După ce

ouăle se degresează cu apă caldă şi oțet, se desenează cu ceara topită motive precum:

Crucea, Soarele, brăduțul, pomul vieții, Luna,

prescura şi altele. Privind ouăle încondeiate de elevi

alături de d-na profesor Bejinariu Elena,

acestea ne transmit bucurie, smerenie,

împăcare, pentru că în ornamentația lor, au

operat cu simboluri, cu modele din natură şi cu

modele de țesături populare şi semne sacre.


4

Arta tradițională-icoane pe sticlă, mărțişoare,

țesături

O definiție a icoanei pe sticlă spune că

aceasta se lucrează după model (izvod, izvor).

Izvodul era scos periodic de vechi meşteşugari

români pentru a se executa câteva lucrări şi după aceea era iar pus la păstrare.

Culorile se folosesc aproape

necombinate, poate doar mai stinse sau mai

luminate. Icoanele pe sticlă sunt în general

caracterizate de numărul mare de personaje.

Poate fi un personaj central cum ar fi Maica

Domnului ce apare în trei ipostaze: veselă cu

Sfântul Prunc, îndurerată cu Iisus pe cruce sau

la Naşterea Domnului.

Elevii coordonați de d-na profesor

Moldoveanu Camelia au descifrat tainele

picturii pe sticlă şi au realizat o miniexpoziție cu lucrările lor.

A schimba mărțişoare este un semn de

dragoste, respect, prietenie şi apreciere.

Tradiția mărțişorului este o moştenire

de la strămoşii noştri romani. Cuvântul

„mărțişor" are origini latine şi este numele

popular al lunii martie.

Simbolul şnurului realizat din cele două

părți răsucite, una albă şi cealaltă roşie, a fost

inițial folosit de daci înainte ca romanii să-i

cucerească. Pe acea vreme şnurul era alcătuit

din alte două culori: alb şi negru. Culoarea neagră reprezenta lâna neagră dată de Baba

Dochia nurorii sale şi simboliza întunericul

iernii. Partea albă simboliza lumina primăverii.

Lâna s-a schimbat, conform legendei, din negru

în alb, prin sacrificiul fetei. Din această cauză

partea roşie din mărțişor reprezintă sângele şi sacrificiul.

Semnificația mărțişorului a rămas

aceeaşi de-a lungul timpului: este un simbol al

primăverii, al revenirii la viață. El ne aduce

optimism şi credință. Forma acestuia s-a

schimbat în timp. La început mărțişorul era

simbolizat printr-o monedă. Mai târziu apare

sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb

şi roşu înşirate pe o ață. Acum mărgelele

frumos colorate, ceramica şi florile le-au luat locul.

În fiecare an elevii împreună cu cadrele

didactice - Negru C., Ibănescu M.,Bujoreanu

G., Bejinariu E., Tetiva D. – realizează

mărțişoare pe care le expun şi le oferă.

http://www.ziare.com/social/romani/


5

Obiceiuri de iarnă

Bradul, un obicei specific sărbătorilor

de iarnă constă în aducerea în casă şi împodobirea unui brad. Un cântec de sezon

spune:

O brad frumos, o brad frumos/Cu cetina

tot verde…./Tu eşti copacul credincios,/Ce

frunza nu şi-o pierde…. Pomul de Crăciun, aşa cum îl

cunoaştem noi astăzi, decorat cu globuri în care

se reflectă lumina scânteietoare a lumânărilor

sau a instalaţiei electrice, nu a fost dintotdeauna

împodobit astfel. Deşi în Europa originea sa

precreştină nu mai e contestată de nimeni,

părerile rămân totuşi împărţite: unii văd în el o

reprezentare a ,,arborelui lumii‟‟, alţii îl

consideră o referire directă la ,,arborele

Paradisului‟‟, împodobit cu mere de un roşu

aprins, care amintesc de păcatele comise de

primii oameni, înainte de alungarea lor din Rai.

La noi, obiceiul a pătruns odată cu

influenţa germană, când primii studenţi români

au început să meargă la studii la universităţile

din Berlin sau Viena, şi la curtea regală a

dinastiei Hohenzollern, sosită în Ţările Române

în 1866 unde prinţii şi prinţesele au început să

împodobească bradul.

Podoabele realizate de elevi şi cadrele didactice pentru împodobirea bradului au fost

apreciate în fiecare an de colegi, profesori şi de

agenții economici parteneri. Globurile din

polistiren cu mătase, clopoțeii din dantelă,

decorațiunile realizate au un aspect vintage.

Vechile datini româneşti ne ajută în

fiecare an să simţim şi să trăim atmosfera plină

de căldură şi veselie a sărbătorilor de iarnă.

Colindele reprezintă cântecul nostru

strămoşesc şi una din cele mai vechi forme de

manifestare a folclorului religios românesc.

Obiceiul colindelor este preluat de la

romani care sărbătoreau în această perioadă

„Naşterea Soarelui”. Calendele erau sărbători romane închinate soarelui, ele desemnează un

obiect rotund, o trimitere directă la discul solar,

de aici şi obiceiul de a împărți colaci şi nuci colindătorilor, toate simboluri ale cercului, ale

perfecțiunii.

„Ritualul se desfăşoară de obicei

începând din Ajunul Crăciunului (24

decembrie), până dimineaţa zilei următoare.

Grupul de şase până la treizeci de tineri

(colindători) aleg un vătaf, care cunoaşte

obiceiurile tradiţionale.

În seara zilei de 24 decembrie, îmbrăcaţi

în straie noi şi împodobiţi cu flori şi zurgălăi,

colindătorii fac urări mai întâi la casa gazdei,

apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe

străzi, cântă din trompete şi bat darabana,

pentru ca larma făcută să alunge duhurile rele şi

să-i vestească pe gospodari de sosirea lor. Ei

cântă prima colindă la fereastră şi, după ce au

primit învoirea celor ai casei, intră în casă şi îşi

continuă repertoriul, dansează cu fetele tinere şi

rostesc urările tradiţionale.

Colindătorii aduc sănătate şi bogăţie,

reprezentate de o rămurică de brad pusă într-un

vas plin cu mere şi pere mici. Exceptând

familiile cele mai sărace, de la celelalte primesc

daruri: colaci, plăcinte, fructe, carne, băutură,

etc. După ce au străbătut întreg satul, grupul

colindătorilor organizează o serbare la care iau

parte toţi tinerii.” (Mircea Eliade în Istoria

credinţelor şi ideilor religioase).

Copiii cu steaua vestesc Naşterea

Domnului şi sunt primiţi cu bucurie de gazdele

care îi răsplătesc cu mere, nuci şi colaci. Ei se

numesc stelari, crai, colindari sau colindători.

Steaua este reprezentată fizic printr-o stea, pe

schelet de lemn. Aceasta are 4-5-6-8 colţuri, iar

între colțuri stau întinse lanțuri de hârtie colorată. În centrul stelei stă o icoană de hârtie

cu Naşterea Domnului, Fecioara cu Pruncul sau

numai Iisus. Uneori de stea se ataşează un

clopoțel. Colindătorii sunt chipul îngerilor care

au vestit Naşterea Domnului.

Colinde precum: „Steaua sus răsare”,

„Trei magi de la răsărit”, „O ce veste

minunata”, „O brad frumos”, „Florile dalbe”,

„Buna dimineața la Moş Ajun”, sunt colinde

care amintesc de naşterea Domnului.

Aşa cum Crăciunul este dominat de colinde, Anul Nou este marcat, de urarea cu

Pluguşorul, Sorcova, Capra, Ursul, Jienii .

Pluguşorul este o colindă, având ca

subiect munca depusă pentru obținerea pâinii. Plugul ornat cu hârtie colorată, panglici,

şervete, flori şi un brad era o prezență nelipsită

în cadrul acestei colinde.


6

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în

Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat

de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui

animal, împodobită în dreptul urechilor cu

ciucuri roşii. Masca este condusă de un „ursar”,

însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un

întreg alai de personaje (printre care se poate

afla un copil în rolul „puiului de urs”). În

răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi

ajutată de un ciomag, masca mormăie şi imită

paşii legănați şi sacadați ai ursului, izbind

puternic pământul cu tălpile.

Semnificația este purificarea şi fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea

acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic. În

cadrul sărbătorilor agrare, jocul a devenit un

ritual menit să aducă rodnicie anului care

urmează.

Capra (Mersul cu capra) este numele

dat unui dans tradițional românesc practicat de Anul Nou. Este executat de un flăcău mascat

în chip de capră şi îmbrăcat cu un cojoc pe

dos. Capra şi însoțitorii ei umblă din casă în

casă, dansând la uşa fiecăruia.

Obiceiul de Crăciun de a merge cu

capra are legătura cu sporul de animale în

turmele păstorilor, fiind un ritual care aduce

roade mai bogate în anul care vine.

Unul dintre cele mai răspândite

obiceiuri de Anul Nou din județul nostru îl constituie teatrul popular de haiduci, cunoscut

sub numele de Jieni. Acest obicei

impresionează prin costumația interpreților în

care predomină elementele de port popular şi de uniformă militară. Alături de Iancu Jianu,

din distribuție mai fac parte: Anul Nou, Anul Vechi, doi haiduci, ciobanul, turcul, potera,

vânătorul şi Sultanina, iubita Jianului.

Elevii au învățat să recite şi să colinde,

şi-au însuşit cu uşurință textul în vederea pregătirii serbărilor organizate pe această temă,

au reuşit sa transmită emoția şi puritatea din

glasul lor. Pedagogii şcolari pregătesc în

fiecare an grupuri de colindători şi urători. Dacă i-am învăţat pe copiii noştri

versuri din cântecele vechi, tradiții populare,

paşi din dansul strămoşilor noştri, făcându-i să

înţeleagă că prezentul este valoros numai

împreună cu trecutul, înseamnă că am sădit în

sufletele lor unul dintre cele mai frumoase

sentimente.

Bibliografie

1.„Mică enciclopedie de tradiții româneşti”, Ion

Ghinoiu, Editura Agora, Bucureşti, 2008

2.Lyceum T – supliment ştiinţific , Colegiul

Tehnic,,Alexandru Ioan Cuza”, Bârlad

3.www.traditii.ro/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dans

https://ro.wikipedia.org/wiki/Anul_Nou

https://ro.wikipedia.org/wiki/Capr%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cojoc

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Ghinoiu&action=edit&redlink=1




7

O TRADIŢIE VECHE DE 10 ANI…PREMII LA OLIMPIADA NAŢIONALĂ TEHNICĂ

DOMENIUL TEXTILE-PIELĂRIE

Prof. Ibănescu Teodora Magdalena

Olimpiadele şcolare sunt, cu certitudine,

modalități de afirmare a personalității elevilor,

modalități prin care îşi pun în valoare

abilitățile, competențele dobândite la orele de

curs dar şi în nenumăratele ore de pregătire

individuală sau de echipă, alături de alți colegi

dornici de performanță şi îndrumați de

profesori dăruiți meseriei de dascăl. De-a lungul a zece ani, elevii de la

domeniul Textile-Pielărie au obținut

performanţe deosebite. Aceste performanțe au

fost posibile datorită efortului acestor elevi,

care au muncit susținut, cu dăruire, dar şi datorită priceperii profesorilor de la

disciplinele tehnice care le-au îndrumat

învățarea. În spatele acestor rezultate deosebite stau ore de pregătire, de renunţare la preocupări

specifice adolescenţei, în favoarea performanţei

şcolare. Elevii noştri ne-au reprezentat cu

succes la toate edițiile Olimpiadei Naţionale şi

au făcut cunoscut numele liceului nostru pe

podiumul de premiere, în fiecare din cei 10 ani,

începând cu 2006.

Dintre aceşti elevi, câţiva au absolvit sau

sunt studenţi ai Facultăţii de Textile-Pielărie,

Iaşi, alţii au ales alte domenii pentru facultate

sau au optat pentru învăţământul postliceal

însă, oriunde au mers, au dovedit că acele

premii i-au motivat să înveţe în continuare. De

remarcat este faptul că profesorii care i-au

îndrumat către performanţa şcolară au păstrat

legătura cu aceşti elevi după absolvire şi le-au

oferit în continuare sfaturi şi sprijin pentru

cariera lor profesională, ori de câte ori a fost

nevoie.

Şi datorită tradiţiei de a fi câştigat în

fiecare an premii la faza naţională, iată că în

săptămâna ,, Şcoala altfel‟‟(18-22 aprilie 2016),

suntem onoraţi să găzduim ediţia din acest an a

Olimpiadei Naţionale Tehnice pe domeniul

Textile-Pielărie. Misiunea elevilor care ne

vor reprezenta şcoala şi judeţul la această ediție este grea… să ducă tradiţia mai departe.

Le dorim succes tuturor elevilor

participanți!

GALERIA DE OLIMPICI LA TEXTILE

2006 -Cluj 2007

Cernat Crina Corina Vîrgolici Silvia Nicoleta

Cls. a XII-a Cls. a XII-a RP

Locul III Menţiune


8

2008-Iaşi

Solomon Daniela Sîrbu Oana Florina Bîgu Ştefan

Cls. a XII-a RD Cls. a XI-a RD Cls. a XIII-a RP

Menţiune Locul II Menţiune

2009-Mediaş/Sighişoara, jud. Sibiu

Apostolide Simona Gabriela Arsene Ramona

Cls. a XIII-a RP Cls. a XI-a RD

Locul I Menţiune

2010-Braşov

Pană Diana Ursuleac Felicia Arsene Ramona

Cls. a XIII-a RP Cls. a XII-a RP Cls. a XII-a RD

Menţiune Locul I Menţiune


9

2011 - Tg. Secuiesc, jud. Covasna

Topală Alexandra Ursuleac Felicia

Cls. a XI-a RD Cls. a XII-a RP

Locul I Locul I

2012-Abrud, jud. Alba

Topală Alexandra

Cls. a XII-a

Locul II


10

2013- Iaşi

Drîmbă Georgiana

Cls. a XI-a

Locul I

2014- Braşov

Romaşcu Marina Săvescu Andreea

Cls. a XI-a Cls. a XII-a

Locul I Locul I


11

2015, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna

Dunăreanu Mădălina Romaşcu Marina

Cls. a XI-a Cls. a XII-a

Menţiune Locul I


12

OLIMPIADA TEHNICĂ

PERSEVERENŢĂ, PERFECŢIUNE, PERFORMANŢĂ

Prof. Gabriela Bujoreanu

Colegiul Tehnic ,,Al. I. Cuza,, Bârlad

An de an, catedra de Textile – Pielărie

şi-a făcut un bun obicei în a identifica şi a pune

în valoare elevii capabili de performanţă din

liceul nostru.

Olimpiadele şcolare la disciplinele din

aria curriculară ,,Tehnologii” au un rol

important în dezvoltarea personală a elevilor

noştri pentru că le stimulează interesul pentru

diferitele domenii ale tehnicii, le dezvoltă

competenţe legate de aceste domenii ale

realităţii umane, le dezvoltă spiritul de

competiţie, le stimulează imaginaţia,

creativitatea şi iniţiativa şi le lărgesc orizontul

de cultură. Lucrând pentru activitatea de

performanță aceşti elevi realizează că

perseverența în învățarea unui domeniu duce la

success.

În anul şcolar trecut, galeria de olimpici

a profilului textil a mai adăugat o nouă

performanţă – două diplome primite pe podium

de elevele noastre:

- Romaşcu Marina Cătălina – premiul I

la clasa a XII-a;

- Dunăreanu Mădălina – menţiunea I la

clasa a XI-a;

Dar ce se află în spatele acestor

rezultate e poate mai greu de sesizat. E vorba

de munca susţinută pe care o desfăşoară echipa

elev – profesor, o muncă începută la orele de

curs şi continuată în multele ore de pregătire în

care elevii, dirijaţi atent de profesori, dezvoltă

competenţele însuşite până la perfecţiune.

Un alt aspect al succesului înregistrat de

elevii noştri constă în felul în care atât elevul,

cât şi profesorul privesc relaţia dintre ei: o

relaţie caldă, armonioasă, bazată pe respect

reciproc, în care climatul afectiv are un rol

determinant şi o finalitate precisă – asigurarea

succesului elevilor noştri, promovarea

personală a acestora şi a valorii şcolii noastre.

Nu în ultimul rând aş aminti

profesionalismul echipei de cadre didactice

care pregăteşte aceşti elevi, pasiunea cu care

aceştia dăruiesc învăţătură, relaţia de echipă

care s-a consolidat în ultimii ani, ca o

mulţumire a lucrului bine făcut împreună.

Optimişti din fire, ne-am dori ca

succesul acestor elevi să inspire viitoarele

generații de elevi ale liceelor tehnologice. Ba

chiar, într-un scenariu ideal, să atragă atenția că

şi aceste instituții de învățământ există şi că ar

putea avea contribuții valoroase la pregătirea

resursei umane pentru piața forței de muncă,

dar şi la pregătirea inițială a viitorilor

specialişti în domeniu. Astăzi ne mândrim cu

faptul că multe dintre elevele care au făcut

performanță pe domeniul textil în liceul nostru

sunt inginere în fabricile de profil din zonă sau

sunt studente ale Facultății de Textile-Pielărie

şi Management Industrial din Iaşi.

Dacă ar fi să aleg povaţă din noianul de

învăţături pe care oameni remarcabili ai

vremurilor le-au lăsat generaţiilor care au

urmat, atunci aş dărui elevilor mei următoarele

cuvinte de căpătâi:

„Perfecţiunea înseamnă muncă.”

(Paul Ambroise Valery)

„Munca este îngerul păzitor al omului.”

(Concepcion Arenal)

„Numai perseverenţa duce la izbândă. ”

(Honore de Balzac)


13

INTERVIU CU CRINA CERNAT

Instructor educator pentru activităţi de resocializare,

Fundația ,,Cristi`s Outreach Program ”, Bârlad

Prof. Cristina Negru

Ce a însemnat locul al III-lea obţinut la Olimpiada Tehnică, faza naţională din 2006?

Am participat la Olimpiada Tehnnică în

liceu şi am ajuns la faza naţională doi ani la rând.

În 2006, la Cluj am obţinut locul al III-lea.

Dar acesta e doar un rezultat. Cel mai mult mi-a

plăcut drumul parcurs până la obţinerea unui loc pe

podiumul Olimpiadei Tehnice. Mi-a plăcut să trec

prin fiecare etapă care îmi aducea rezultate bune.

Prin rezultatele acelea creşteam în fiecare zi în sinea

mea, în ochii colegilor mei şi mai ales în ochii

profesorilor. Şi asta era ceea ce îmi doream atunci.

Să demonstrez că pot şi că sunt o persoană pe care

te poţi baza. Cred că asta se întâmplă cu orice elev

atunci când, la catedră are un profesor dăruit. Iar eu

aveam trei profesori dăruiţi. Cele trei doamne

profesoare - Bujoreanu Gabriela, Negru Cristina şi

Ibănescu Teodora - care, prin energia şi

determinarea dumnealor, m-au inspirat ca elevă şi

mai apoi ca om.

Participarea la Faza Naţionala a Olimpiadei

Tehnice a fost în sine o recompensă. Mi-a folosit

experienţa anului din urmă, dar mi-aş fi dorit să iau

cu mine la Cluj măcar una din profesoarele mele,

aşa cum aveau alţi participanţi.

Uitându-mă înapoi, a meritat să îmi colorez

viaţa de elev cu asemenea experienţe.

Mi-am pastrat în minte modelul doamnelor

profesoare Bujoreanu Gabriela, Negru Cristina şi

Ibănescu Teodora pentru care am tot respectul.

10 ani mai târziu le mulţumesc că şi-au

sacrificat timpul liber pentru reuşita mea şi pentru

faptul că pot spune cu mândrie că am fost elevă a

Liceului „ Alexandru Ioan Cuza”, Bârlad.


14

MÂNDRĂ CĂ AM FOST „CUZISTĂ”

Topală Alexandra-Gabriela, Studentă Anul IV

Facultatea de Textile-Pielărie şi Management Industrial, Iaşi

Îmi face placere şi mă

bucur că am avut ocazia

de a va împărtăşi, prin

câteva cuvinte,

minunata experienţă

trăită la liceul

,,Al.I.Cuza„„, Bârlad.

Înainte de a începe cu impresiile pe

care mi le-a lăsat acest liceu, odată cu

terminarea lui, aş vrea să mă prezint vouă,

cititorilor. Mă numesc Topală Alexandra

Gabriela şi sunt o fostă elevă a Colegiului

Tehnic ,,Al.I.Cuza” din Bârlad. Am făcut parte

din promoţia 2008-2012 şi am urmat profilul

tehnic, specializarea „Tehnician designer

vestimentar”. Am făcut parte dintr-un colectiv

de care sunt mândră şi în ziua de astăzi şi de pe

urma căruia am avut de învăţat şi de câştigat.

Însă cea care ne-a îndrumat şi pe care eu,

în mod special am apreciat-o şi încă o apreciez

din punct de vedere al activităţii sale

profesionale, este fosta mea doamnă dirigintă,

Negru Cristina, căreia îi datorez o parte din

reuşitele mele. Acest liceu în care am învăţat

timp de 4 ani m-a format şi mi-a îndreptat

direcţia în ultimii 2 ani, cu ajutorul participării

mele la Olimpiada Naţională deTextile-Pielărie

(clasa a XI-a, am obţinut locul I, clasa a XII-a

am obţinut locul II), către Facultatea de

Textile-Pielărie şi Management Industrial din

Iaşi, fiind în prezent studentă în cadrul acesteia.

Cu ajutorul doamnelor profesoare Ibănescu

Teodora, Bujoreanu Gabriela, şi a fostei mele

diriginte Negru Cristina, am reuşit să ajung la

aceste performanţe. Datorită diverselor

activităţi organizate în cadrul acestui liceu, am

avut ocazia de a fi membru al proiectului

,,Volare„„, coordonat de doamnele profesoare

Sandu Anca, Budeş Rodica şi Chiriac Irina,

desfăşurat în mai multe ţări (Austria, Cipru,

Franţa, Turcia). Astfel, am vizitat o mică parte

din capitala Franţei, respectiv Paris, dar şi a

oraşului Bourges, în care am locuit timp de

aproape o săptămână, am reuşit să îmi fac noi

prieteni cu care ţin legătura şi în ziua de azi. La

finalul liceului, am fost numită ,,Şefă de

promoţie” (2008-2012). În perioada petrecută

la liceul tehnic „Al.I.Cuza”, am învăţat de la

profesorii, care m-au făcut mai ambiţioasă, să

nu fiu în permanentă concurenţă cu ceilalţi, ci

în permanentă concurenţă cu mine, astfel

perfecţionându-mă. Aşadar, pot spune că sunt

mândră că am învăţat la Colegiul Tehnic

„Al.I.Cuza” Bârlad şi sper ca rezultatele mele

de la facultate să îi facă mândri că le-am fost

elevă. Cum eu i-am considerat pe profesori un

model pentru mine, mă străduiesc să fiu la

rândul meu un model pentru alţii.

Îmi face mare plăcere să revin la liceu

pentru a-i revedea pe foştii mei profesori şi pe

doamna dirigintă, pentru a discuta cu ei, făcând

schimb de opinii.


15

INTERVIURI CU FOSTE ELEVE OLIMPICE DE LA TEXTILE

Interviu cu Simona Apostolide, absolventă a

Colegiului Tehnic ,,Al.I.Cuza’’, promoţia 2009,

realizat de prof. Teodora Ibănescu

Ibănescu Teodora: Ai fost prima elevă care a

obţinut locul I la faza naţionala a Olimpiadei

Tehnice Interdisciplinare în anul 2009, profilul

tehnician în industria textilă. A fost greu să

ajungi la un asemenea nivel?

Simona Apostolide: Nu a fost greu deloc, am

avut timp suficient să mă pregătesc pentru

olimpiadă. Şi a contat şi faptul că mai

participasem şi la Concursul pe meserii în

2007, unde am obţinut locul II la faza

judeţeană, aşa că eram oarecum familiarizată cu

modul în care trebuie să te pregăteşti pentru a

avea succes.

I.T.: În prezent unde te-ai stabilit?

S.A.: În Bârlad, lucrez ca inginer confecţii

texile la societatea ,, Confecţii S.A.‟‟ de trei

ani. Am absolvit facultatea în 2013 ca şefă de

promoţie, mi-a plăcut foarte mult să învăţ. Se

vede că am avut o bună rampă de lansare de la

liceu, astfel că am înregistrat şi acest succes.

I.T.: Consideri că rezultatul obţinut la

olimpiadă te-a influenţat în alegerea facultăţii?

S.A.: Sigur, dacă nu mergeam la olimpiadă,

unde am căpătat încredere în forţele proprii, nu

alegeam să continui studiile. Am ales

Facultatea de Textile deoarece materia studiată

în liceu şi pentru olimpiadă mi-a facilitat mult

studiul disciplinelor de specialitate din facultate

şi implicit pregătirea pentru examene.

I.T.: Faptul că ai participat la olimpiadă ţi-a

oferit vreun avantaj? Ai fost în vreun fel

recompensată pentru efortul tău?

S.A.: Au fost şi avantaje. La Mediaş, unde s-a

desfăşurat faza naţională a Olimpiadei, am fost

recompensată cu un premiu în bani şi cu

diverse obiecte, iar condiţiile de organizare a

olimpiadei au fost foarte bune (cazare, masă,

excursii). Dar, trebuie să recunosc, premiul care

m-a motivat cel mai mult a fost cel oferit de

Clubul Rotary Bârlad, care premiază în fiecare

an toţi elevii din Bârlad, cu locurile I, II, III

obţinute la fazele naţionale ale olimpiadelor. În

cazul meu am primit suma de 1000 lei, cu

ocazia festivităţii de premiere, din noiembrie

2009. Aceşti bani mi-au prins foarte bine în

primul an de facultate, când m-am confruntat

cu dificultăţi financiare.

I.T.: Ce condiţii ţi-a oferit şcoala pentru a

ajunge la o asemenea performanţă?

S.A.: În primul rând profesorii de la

disciplinele de specialitate au contribuit foarte

mult la pregătirea mea, dar şi faptul că aveam

un laborator de materii prime textile, ateliere de

textile, laboratoare de informatică, toate bine

dotate.

I.T.: Cum te-ai pregătit pentru olimpiadă?

Cam câte ore pe zi ai alocat pregătirii?

S.A.: Din luna ianuarie 2009, am început

pregătirea intensivă pentru olimpiadă, când s-a

desfăşurat faza locală şi am continuat cu

pregătirea pentru celelate faze pâna în aprilie,

când a avut loc faza naţională. În medie cam 4

ore pe zi am alocat pentru materia de

olimpiadă.

I.T.: Trebuie ştiut că participarea la o

olimpiadă interdisciplinară este destul de

dificilă, în sensul că sunt mai multe module, din

ani de studiu diferiţi şi implicit mai mulţi

profesori care au predat modulele

respective.Câţi profesori te-au pregătit şi cum

ţi-ai împărţit timpul?

S.A.: Au fost doi profesori, d-ra prof. Ibănescu

Teodora la modulele de specialitate şi d-nul

prof. Miron Alexandru la modulul de Autocad.

Şi la probele practice de prim ajutor m-a


16

pregătit d-na asistentă Buţa Corina. Am făcut

pregătire atât în timpul săptămânii, cât şi

sâmbăta şi duminica.

I.T.: Consideri că ai fi reuşit şi singură să obţii

un asemenea rezultat?

S.A.: Clar că nu. Recunosc că, dacă nu erau

profesorii să mă pregătească şi să mă

încurajeze, nu aş fi reuşit.

I.T.: Ce sfat ai pentru elevii capabili de

performanţă de la noi din şcoală? Sunt

olimpiadele folositoare?

S.A.: Să profite de aceste ocazii pentru a se

afirma şi pentru a căpăta experienţă în ceea ce

priveşte examenele. Olimpiadele sunt foarte

folositoare, îţi dezvolţi spiritul de competiţie, îţi

verifici puterea de concentrare în situaţii de

examen, eşti şi recompensat pentru efortul tău.

Se merită!

I.T.: Îţi mulţumesc pentru timpul acordat şi îţi

doresc mult succes în continuare!

INTERVIU CU GEORGIANA DRÎMBĂ

absolventă a Colegiului Tehnic ,,Al.I.Cuza’’

promoţia 2014,

realizat de prof. Teodora Ibănescu

Numele meu este Drîmbă Georgiana şi am

terminat Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan

Cuza" Bârlad, profilul Tehnician în industria

textilă şi pielărie în anul 2014. Acum sunt

studentă în anul II, la Universitatea Tehnică

„Gheorghe Asachi" Iaşi, Facultatea de Textile

Pielărie şi Management Industrial, profilul

Inginerie şi Management. Cum am ajuns

studentă? Iniţial nu am vrut să continui să fac

studii superioare, din lipsă de resurse

financiare. În clasa a XI-a am participat la

Olimpiada de Tehnologii fiind pregătită de

profesori, care au pus temelia viitorului meu

precum: Magdalena Ibănescu, Negru Cristina,

Bujoreanu Gabriela, Aghion Costel. După

multă muncă făcută cu dragoste şi seriozitate,

am obţinut locul întâi la toate cele trei faze

(locală, judeţeană, naţională), am văzut că pot

mai mult şi faptul că eram foarte bine pregătită

în acest domeniu, ceea m-a determinat să merg

la facultate şi iată că acum sunt studentă în anul

II. Le mulţumesc tuturor celor care au fost

pentru mine, dar şi alături de mine, în special

profesorilor acestui liceu, doamnei diriginte

care m-a ajutat enorm de mult, Stoica Mioara,

dar şi colegilor care m-au încurajat. Sper şi îmi

doresc ca, în curând, să ajung un manager de

succes.Vă mulţumesc!


17

POVESTEA PERFORMANŢEI

Interviu realizat cu Romaşcu Marina Cătălina, studentă a Facultății de Textile-Pielărie şi Management

Industrial din Iaşi, fostă olimpică

Prof. Gabriela Bujoreanu

1. Ce a însemnat capitolul ,,olimpiadă”

pentru dezvoltarea ta personală?

Din punctul meu de vedere, orice

experiență ne ajută în propria dezvoltare,

datorită parcurgerii unui drum lung şi anevoios până la atingerea succesului.

Participând la un concurs de tehnică şi nu

numai, îți poți cunoaşte limitele intelectuale

şi astfel le poți depăşi. În acest fel poți fi în

permanentă competiție cu tine însuți, principalul scop fiind dezvoltarea

armonioasă a personalității şi a modului de a

gândi. Olimpiada Națională a fost o şansă de

a acumula experiență şi de a mă pregăti

pentru viață, cu greutățile şi cu frumusețile

ei.

2. Acum eşti studentă a Facultătii de

Textile-Pielărie şi Management Industrial

din Iaşi. Crezi că olimpiada ți-a influențat

în vreun fel opțiunea pentru carieră?

Am făcut performanță pe acest

domeniu şi ar fi fost păcat să risipesc

cunoştințele acumulate şi să nu le valorific

într-o facultate, şi mai apoi la un loc de

muncă în domeniu. Totuşi, plăcerea de a

creea şi de a da formă hainelor m-au făcut să-mi doresc să mă specializez în domeniul

textil. Alegerea facultății potrivite profilului

meu aptitudinal şi intelectual am considerat a

fi drept o etapă în atingerea unei cariere de

succes.

3. Ce rezultate ai obținut în urma

participărilor la olimpiada de profil?

Am obținut locul I atât în clasa a XI-

a, cât şi în clasa a XII-a.

4. Ai participat la două faze naționale ale

olimpiadei. Cum a fost atmosfera,

concurența şi bineînțeles participarea ta?

Ca la orice examen atmosfera a fost

destul de tensionată şi serioasă. Am fost

foarte pregătită şi m-am dus cu gândul de a

câştiga. Aşadar concurența nu a fost

importantă pentru mine, dar nici de neglijat.

5. Care sunt cele mai puternice impresii

care ți-au rămas după această experientă

şi ce sentimente ai încercat pe podiumurile

pe care ai fost premiată? Cum este să fii

cel mai bun?

A fi cel mai bun este plăcut şi te simți recompensat pentru efortul depus,

sentimentul de superioritate şi laudele de

după exaltându-te. Această experiență de pe

podium te face să îți doreşti mai mult şi să

munceşti în continuare pentru îndeplinirea scopului final.

6. Este olimpiada o competiție dificilă?

Cum te pregăteai pentru participările la

fazele județeană, respectiv națională ale

olimpiadei?

Dificultatea a constat în pregătirea

pentru olimpiadă, deoarece aceasta a

necesitat mult efort. În fiecare zi stăteam

după program, lucrând împreună cu domnii


18

profesori Bujoreanu Gabriela, Negru Cristina,

Ibănescu Teodora şi Aghion Costeluş,

activitatea continuând şi acasă unde reluam din nou materia.

7. Au meritat eforturile pe care le-ai făcut

pentru pregătirea în vederea participării la

olimpiadă?

Sigur că da, deoarece rezultatele au fost pe

măsura pregătirii mele şi implicit a eforturilor depuse.

8. Cum ai perceput relația profesor-elev,

elev-profesor pe parcursul pregătirii

pentru olimpiadă? Cât a contat pentru tine

ajutorul venit din partea profesorilor?

În primul rând domnii profesori au fost cei

care m-au ghidat pe acest drum. Relația mea

cu aceştia a fost una familială şi degajată, acest lucru determinându-mă să-mi facă

plăcere să colaborez cu dumnealor. În al

doilea rând familia mi-a fost alături, ajutându-

mă şi asigurându-mi toate condițiile necesare

studiului.

9. Ce carieră doreşti să îmbrățişezi după

terminarea facultății: inginer de producție

sau profesor de specialitate? De ce?

Cred că ocupația de inginer de producție

mi-ar caracteriza mai mult personalitatea,

deoarece îmi place să fiu în centrul procesului

şi să pun în practică toate cunoştințele acumulate.

10. Dacă ar fi să dai un sfat actualilor

elevi ai profilului textil din liceul nostru,

care ar fi acela?

Nu există un singur sfat pentru a atinge

culmile succesului, însă stabilirea țelurilor în

viață, munca, perseverența şi devotamentul

sunt principala cheie a succesului. În viață

drumul este mai frumos decât destinația.

PARADELE DE COSTUME- O TRADIŢIE ÎN DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII

ARTISTICE A ELEVILOR

Prof. Bujoreanu Gabriela

Colegiul Tehnic „Al. I. Cuza” Bârlad

Şcoala contemporană, centrată pe elev,

are un rol bine precizat în dezvoltarea

uriaşului potenţial intelectual, reprezentat de

inteligenţă şi creativitate care va asigura

neîntrerupt progresul socio-uman. Ea are

datoria de a găsi acele tipuri de activităţi, acele

forme, modalităţi de desfăşurare a acestora

prin care elevii îşi exersează şi îşi pun în

valoare creativitatea, făcând posibilă realizarea

unor produse care să îmbine cât mai armonios

funcţionalitatea cu estetica. Totodată şcolii îi

revine misiunea de a găsi, împreună cu elevii,

acele forme de abordare inter şi

transdisciplinară a temelor de creaţie, astfel

încât aceştia să dobândească un cumul de

competenţe specifice epocii actuale, într-un

mod cât mai atractiv şi mai motivant.

Poate mai mult decât în orice domeniu

al realităţii, în cadrul designului vestimentar

creativitatea se manifestă impresionant. Şi

pentru că în liceul nostru oferta şcolară pentru

filiera tehnologică include şi clase de profil

„textile-pielărie” cu calificarea „tehnician

designer vestimentar”, una din formele de

activitate extra-clasă şi/sau extraşcolară prin

care elevele noastre îşi formează competenţe

specifice domeniului tehnic o constituie

paradele de costume şi accesorii vestimentare,


19

parade prezentate la diverse serbări şcolare,

baluri sau activităţi aniversare şi de promovare

a imaginii şcolii.

Pregătirea costumelor vestimentare şi a

accesoriilor pentru aceste parade implică atât

elaborarea schiţelor de model, alegerea

materialelor cât şi confecţionarea modelelor de

produse vestimentare, competenţe pe care

elevele noastre le dobândesc la disciplinele

tehnice prin activităţile de la clasă. Aceste

activităţi au un real caracter formativ prin

faptul că le dezvoltă potenţialul creativ şi

aptitudinal, le pun în valoare talentul, le

dezvoltă simţul estetic şi nu în ultimul rând le

stimulează interesul pentru acest domeniu al

tehnicii şi de ce nu, le deschide drumul către

designul profesionist.

Această lume plină de culoare şi

fantezie este transpusă pe scenă, şi nu oricum,

pentru că prezentarea unui costum înseamnă

muzică, coregrafie, imagine şi prezenţă

scenică. Fiecare apariţie pe podium este

gândită în cel mai mic detaliu - de la nivelul

ţinutelor, la machiaj, coafură, până la

atitudine- toate, stabilite conform unui

scenariu. Iată cum defilările de modă se

transformă într-un ţinut magic al inter şi

transdisciplinarităţii, în care elevele noastre

gândesc şi schiţează modele, caută materiale,

confecţionează, dar caută şi rezolvări legate

de estetica corporală şi modeling.

Pentru că designul vestimentar este o

activitate hibridă al cărei succes depinde de

îmbinarea optimă între elemente ce aparţin atât

ştiinţei cât şi artei, acest domeniu de studiu

formează competenţe specifice tehnicii dar şi

competenţe ce ţin de domeniul artei cum sunt

sensibilizarea culturală şi exprimarea artistică.

Lucrând în grup, atât pregătirea colecţiei cât şi

prezentarea acesteia, elevele noastre dezvoltă

abilităţi de socializare, de lucru în echipă,

abilităţi de afirmare personală, dar şi a

întregului grup.

Un rol important în dezvoltarea la elevi

a tuturor competenţelor amintite mai sus le

revine cadrelor didactice de la profilul Textile-

Pielărie, profesori şi maiştri instructori, care cu

dăruire şi pasiune reuşesc să trezească

entuziasmul elevelor de la acest profil,

organizând activităţi pe care elevii le solicită

la toate serbările şcolare. În acest sens, au fost

organizate, de-a lungul anilor, parade de

costum în cadrul cărora au fost prezentate

colecţii cu teme sugestive şi care au reflectat

rezultatele unei activităţi de parteneriat elevi -

cadre didactice. Pot fi amintite, în acest sens,

prezentările colecţiilor:

„Boboc Fashion” de la Balul Bobocilor din

2008, „ Feerie de iarnă” la Carnavalul Zăpezii

în 2008, „Parada costumelor ciudate”-Bacău

2007, 2008, 2009, „Parada accesoriilor” -

Zilele Liceului în 2008, „Parada pălăriilor”

prezentată la Zilele Liceului în 2009, „Parada

costumelor populare”- Zilele Liceului în 2009,

„Flori de toamnă” prezentată la Balul

Bobocilor din 2010, ,,Black and White”


20

prezentată la Zilele Liceului în 2011 etc.

Creativitatea este dependentă de talent,

dar ea presupune şi multă perseverenţă în a

face ceea ce-ţi propui, iar perseverenţa este

susţinută şi de atractivitatea activităţilor la care

elevul optează să participe. Iată de ce

atractivitatea trebuie să constituie ingredientul

principal în desfăşurarea activităţilor didactice

de la clasă şi extraşcolare, elementul motivant

care să aprindă în elev dorinţa de a găsi soluţii

noi, de a persevera, de a se afirma profesional

şi social. Renumitul designer Vivienne

Westwood, profesor la una din renumitele

şcoli de modă din lume ( Berliner Hochshule

der Kuntestill) surprindea, într-o frază

succintă, dar care reflectă o experienţă trăită

cu dăruire, rolul important al dascălului în

trezirea interesului elevilor pentru activitatea

şcolară: „Un profesor bun este acela care

reuşeşte să trezească entuziasmul în elevii

săi”.

O povaţă, un îndemn, o confirmare

pentru ceea ce înseamnă relaţia profesor-elev

în cadrul catedrei de Textile-Pielărie a

Colegiului Tehnic „Al. I. Cuza” din Bârlad- o

relaţie stimulativă pentru creativitatea elevilor

noştri, un avantaj pentru dezvoltarea lor

personală.


21

PĂSTRAREA TRADIŢIILOR POPULARE PRIN ELEVII DE LA TEXTILE

Prof. Instruire practică: Ioniţă Siveria

Trăim în zona de est a României, zonă ce

este vestită prin bogăţiile viticole, creşterea

animalelor, dar şi prin arta tradiţională

populară şi ospitalitatea localnicilor.

Încă de pe timpul lui Ştefan cel Mare sau

a lui Cuza Vodă, zona Vasluiului era vestită

pentru arta meşteşugărească: prelucrarea

lemnului, olăritul, ţesutul, brodatul, dar şi

creşterea albinelor, a viermilor de mătase şi a

oilor. Sunt documente care atestă faptul că

francezul I. Culuvrin, în anul 1862, înfiinţează

două stabilimente de creştere a viermilor de

mătase la Tăcuta şi Odaia Bursucani, unde

sămânţa era distribuită gratuit celor ce creşteau

viermi de mătase şi prelucrau borangicul.

Fetele din aceste localităţi erau trimise gratuit

la şcoli în Iaşi, unde studiau arta ţesutului, iar

la absolvire erau înzestrate cu unelte necesare

continuării acestei meserii. Lâna a constituit,

una dintre materiile prime de baza în industria

casnică textilă, condiţiile naturale locale

favorizând creşterea oilor. Astfel, existau

localităţi – Iveşti, Perieni, Crâng, Odaia

Bursucani, Munteni de Sus, unde locuitorii se

ocupau numai cu creşterea oilor şi implicit

femeile, fetele cu prelucrarea lânii. În anul

1938 a fost înfiinţată la Vaslui topitoria de

cânepă, fapt ce uşurează munca femeilor în

obţinerea firului de cânepă.

Nimic nu poate fi mai frumos şi

emoţionant decât să stai şi să asculţi poveştile

bunicilor, iar ochii să îţi fie măngâiaţi de

frumuseţea şi gingăşia lucrărilor ieşite de pe

mâna lor. Dacă bărbaţii se ocupau cu

agricultura, păstoritul, prelucratul lutului şi

lemnului, nevestele şi fetele lor stăteau acasă

şi torceau lână, cânepa şi inul si urzeau,

năvădeau, ţeseau pânzeturi, lăicere, covoare,

carpete, brodau adevărate minuni ce încântă

privirea şi te fac să retrăieşti vremurile de mult

apuse.

Femeile, adevărate gospodine, au

moştenit şi transmit în continuare copiilor lor

datini şi obiceiuri ce le-au învăţat la rândul lor

de la bătrânele satelor. De-a lungul timpului

istoria şi-a pus amprenta pe meleagurile


22

vasluiene, lăsând moştenire posterităţii

adevărate capodopere de artă. În vizitele

noastre la muzee, în case ţărăneşti din jurul

Bârladului am rămas miraţi câte lucruri

minunate făceau fetele şi femeile de la ţară,

care nu aveau nici măcar curent electric, care

ţeseau la ,,opaiţ‟‟, care torceau firul de mătase

şi bumbac prin mărgică, care adunau culorile

câmpului şi stelele cerului şi le aşterneau pe

ţesături şi cusături într-un mod numai de ele

ştiut. În zestrea lor nimic nu este întâmplător,

totul are un loc şi un rost, totul are un nume şi

o explicaţie. Fiecare motiv poartă un nume

,,brăduţ, cocoş, căluţ, trandafir, floare de

cicoare, floare de măr”. Culorile folosite la

ţesături sunt armonizate parcă de cei mai

renumiţi pictori, nuanţele fiind rezultatul

dibăciei şi măiestriei femeilor, totul obţinându-

se în gospodăriile lor. Astfel din flori, plante,

coji de nuci verzi sau uscate, coji de ceapă,

coajă de prun, de cireş, vopseau firele de lână

obţinând culori şi nuanţe diferite, culori ce nu

s-au deteriorat în timp.

Ţesăturile lucrate manual în gospodăriile

săteşti, alcătuiau o parte din averea familiei.

După categoria şi numărul lor, după hărnicia

femeilor, se forma opinia sătenilor despre

autoritatea familiei în comunitatea rurală.

Conform tradiţiei populare, fiecare femeie, sau

fată, trebuie să ştie să coase, să ţeasă, să

tricoteze, să croşeteze pentru a-şi îmbrăca

membrii familiei, a împodobi casa, a pregăti

zestrea, atribute ritualice de nuntă, botez,

înmormîntare.

Ţesăturile confecţionate manual se

numeau peretare, ţoluri, prosoape, feţe de

masă, lăicere, carpete, velinţe şi se deosebeau

prin originalitatea cromatică, prin

ornamentaţia bogată, prin nivelul înalt al

măiestriei tehnico-decorative, prin

multitudinea de grupe tipologice şi variante

locale.

Toată această avuţie era folosită pentru

nevoile zilnice, dar surplusul era depozitat în

casa mare, în stiva de zestre sau în lada de

zestre (sipet).

Privite în ansamblul, textilele de interior

din judeţul Vaslui, întrunesc însuşirile

generale caracteristice ale creaţiei artistice

populare româneşti. Ele prezintă şi unele

particularităţile care îşi găsesc explicaţia în

realităţile social-economice în care s-au format

şi dezvoltat. Forma şi ornamentarea ţesăturilor

grăiesc în modul cel mai elocvent despre

rosturile pe care le-au avut în cadrul locuinţei

tradiţionale, totul fiind chibzuit pentru a

răspunde unor necesităţi de ordin practic şi

decorativ.

Astăzi când tehnologizarea,

automatizarea şi modernizarea pun stăpânire

pe tot şi toate, elevii Colegiului Tehnic ,,AL.I.

Cuza‟‟ din Bârlad, de la profilul textile,

îndrumaţi de colectivul de profesori de profil,

au înţeles ce lucruri minunate puteau să

realizeze bunele şi străbunele noastre, chiar

dacă nu prea mergeau la şcoli înalte. Când la

orele de practică li s-a propus să confecţioneze

costume populare pentru fete şi băieţi nu

credeau că ei, care nu ştiau aproape nimic

despre cusături şi ţesături o să poată vreodată

să numere fire şi să adune puncte, să realizeze

un motiv, să poată ţese măcar un centrimetru

de ţesătură. Începutul a fost greu, dar răbdarea

şi insistenţa au învins şi astăzi ne mândrim cu

12 costume de fete şi băieţi realizate în

totalitate în atelierele din şcoala noastră. Au

cusut iile şi cămăşile, au ţesut fotele, au

croşetat poalele, au cusut tricolorul pe

cingători şi ne mândrim acum că ei sunt cei ce

au reînviat un crâmpei de tradiţie în

patrimoniul şcolii noastre.

Odată cu reînvierea tradiţiei am avut

ocazia să punem în valoare talentul şi

priceperea elevelor noastre prin participarea,în

perioada 2011-2014, la Olimpiada Naţională


23

de Meşteşuguri Artistice Tradiţionale

desfăşurată la Sibiu, unde au obţinut mereu

premiile I şi II prin elevele Bîgu Corina, Dincă

Oana, Suharu Nicoleta, Mihailă Cristina.

La concursul ,,Cocoşul de Hurez‟‟ desfăşurat

la Horezu au obţinut, de asemenea, două

premii I prin elevele Vieru Delia şi Suharu

Nicoleta.


24

CONCURSURILE ŞCOLARE, CALEA SPRE DEZVOLTAREA PERSONALĂ

Prof. Negru Cristina – Mihaela

Concursurile şcolare au ca obiectiv

general promovarea ideilor de competiţie şi

performanţă a studiului la disciplinele

prevăzute în curriculumul şcolar şi se

adresează elevilor cu aptitudini, înclinaţii şi

interese deosebite pentru domeniile şi

disciplinele studiate.

Aceste competiţii nu fac decât

să dezvolte elevilor abilităţi într-un anumit

mediu, să le caracterizeze nivelul de pregătire,

dar să şi diferenţieze nivelul de muncă al unui

individ faţă de celălalt. Astfel, o dată ce un

elev a făcut perfomanţă într-un

anumit domeniu, va avea scopuri bine definite

legate de viaţa sa, va avea o stimă de sine

puternică, bazată pe fundamente concrete

şi anume participarea la respectiva competiţie

şi va şti cum să înfrunte precarităţile

vieţii. Mai mult, un concurs şcolar

poate reprezenta mediul propice de afirmare al

unui elev, care nu se face remarcat în activităţi

de rutină.

În activitatea didactică, pregătirea

elevilor în vederea participării la concursuri

şcolare are un loc bine determinat, contribuind

la evaluarea instituţiei şi a rezultatelor

efortului suplimentar al profesorilor şi al

elevilor. Obţinerea unor rezultate notabile în

cadrul acestui tip de activitate are un impact

pozitiv atât asupra elevilor, care au

posibilitatea să-şi evidenţieze capacităţile

creative şi abilităţile pentru un anumit obiect

de studiu, cât şi asupra celor care îi îndrumă şi

îi pregătesc, profesorii.

A participa la un concurs înseamnă a

învăţa să accepţi că te poţi încadra într-una din

cele două categorii: cei care pierd şi cei care

câştigă. Pentru un elev, această lecţie poate fi


25

mai uşoară sau mai grea, în funcţie de felul în

care trăieşte această experienţă.

Dintre avantajele participării la

concursurile şcolare putem aminti:

Valorificarea interesului pentru un

anumit domeniu. Pregătindu-se pentru un

concurs, elevul are ocazia să afle o mulţime de

lucruri noi, pe care poate nu le-ar fi aflat dacă

nu ar fi participat la competiţie.

Învăţarea unor lucruri sau abilităţi

noi. În afară de informaţiile noi despre

domeniul pentru care se pregăteşte, elevul

învaţă să îşi organizeze timpul, să facă faţă

unei competiţii şi învaţă valoarea efortului şi

disciplinei. Pregătindu-se pentru un concurs,

un elev are ocazia să înveţe ce înseamnă

perseverenţa, răbdarea şi responsabilitatea.

Testarea cunoştinţelor asimilate.

Concursurile şcolare sunt modalităţi de a

verifica nivelul de pregătire la care se află

elevul.

Învaţă să facă faţă eşecului. Un

rezultat slab la un concurs sau ratarea unui loc

pe podium pot fi ocazii de a învăţa să facă faţă

eşecului. Deşi pare paradoxal, un eşec poate fi

o lecţie mai importantă pentru un elev decât un

succes. A gestiona stările emoţionale care apar

în astfel de momente, a nu renunţa şi a

identifica factorii care au dus la un rezultat

slab, sunt abilităţi care îl vor ajuta pe elev

atunci când se va confrunta cu alte situaţii

dificile.

Creşterea stimei de sine. Atunci când

participarea la o competiţie se încheie cu un

rezultat bun, elevul învaţă să aibă încredere în

sine şi descoperă că şi-a depăşit limitele. Toate

acestea contribuie la creşterea stimei de sine.

De-a lungul timpului, elevii de la

profilul textile - pielărie au participat la

diverse concursuri şcolare, unde au obţinut

premii cu care liceul nostru se poate mândri.

Astfel, au fost participări la:

1) Concursul Naţional de Creaţie Textilă „JUNIOR DESIGNER”, organizat de Facultatea de

Textile-Pielărie şi Management Industrial, Iaşi:

Perioada Numele şi prenumele elevului Premiul obţinut

Secţiunea

„Compoziţie

decorativă pentru

ţesături şi

imprimeuri ”

2009

Topală Alexandra Premiul I

Voivitcă Mariana Premiul al III-lea

Butnaru Dalila Menţiune

2011 Siriţanu Alexandra Premiul I

Topală Alexandra Premiul al II-lea

2013 Chelaru Oana Premiul al II-lea

Ganea Alexandra Premiul al III-lea

2015 Stan Diana Premiul I

Ciurescu Mihaela Olimpia Premiul al III-lea

http://www.carepecare.ro/


26

Secţiunea

„Compoziţie

vestimentară pentru

adolescenţi”

2009

Şuhan Roxana

Premiul II

Sîrbu Oana Florina

Premiul II

2011 Topala Alexandra premiul al II-lea

2) Concursul Naţional „Parada costumelor ciudate”, Bacău

Perioada Numele şi prenumele

elevului

Premiul obţinut

2007 Liţă Ramona Premiul Special pentru „ cel mai migălit costum ”

Harja Raluca menţiune

2008 Mircea Cristina Premiul I

Premiul Special pentru „ cel mai migălit costum”

Mutu Simona Premiul I

Premiul Special pentru „ cel mai migălit costum”

Istrate Andreea Premiul al III-lea

Artene Irina Premiul al III-lea

2009 Călin Ana Maria Premiul al II-lea

Mircea Cristina Premiul al III-lea

Chirvase Valentina Premiul al III-lea

Onel Otilia Premiul al III-lea

Boţârlan Simona Premiul al III-lea

Morăraşu Alexandra Premiul al III-lea

Voivitcă Mariana Premiul al III-lea

Goraş Andreea Menţiune

Şuhan Roxana Menţiune

Georgiana Tănase Menţiune


27

3) Concursul Judeţean „Cultură şi civilizaţie în România”- Tema: „NUNTA LA ROMÂNI - Iertăciunea ” Negreşti, 26 martie 2010

Perioada Numele şi prenumele elevului Premiul obţinut

2010 Topală Alexandra menţiune

Goga Georgiana menţiune

4) Concurs Naţional de dans şi Costume Eco „Fantezii de vară ”

Perioada Numele grupului Premiul obţinut

Iunie

2011

Grup „Eco STAR”; Grup ,, Eco Fantasy’’, Grup ,, Eco Plastic ”, Grup ,,

Etno Eco ’’ şi Grup ,, Fashion Eco’’

Premiul I

Iunie

2013

Grup „Eco STAR”, Grup „Eco Plastic”, Grup ,, Fashion”, Grup ,, Etno Eco”

Grup ,, Eco Fantasy’’

Premiul I

Iunie

2014

Grup „Eco STAR”, ,,ECO Fantasy”, ,,ECO Style”, ,,Flower Power Grup,,

Grup ,, Eco Plastic’

Premiul I

Iunie

2015

Grup „Eco STAR”, ,,ECO Style”, ,,Flower Power Grup,, Grup ,, Eco Plastic’

Grup ,, Eco Fantasy’’

Premiul I

5) Concurs Judeţean de Dans şi Costume Eco „Fantezii de primăvară”


Aprilie

2014

Grup „Eco STAR”, Grup ,,Eco Fantasy’’, Grup ,,Eco Plastic’’, Grup ,,Etno

Ecoˮ şi Grup ,,Fashion Eco’’

Premiul I

6) Concurs Interjudeţean de Dans şi Costume Eco „Fanteziile copiilor ”


Mai 2014 Grup „Eco STAR”, Grup ,, Eco Fantasy’’, Grup ,, Eco Plastic”, Grup ,, Etno

Eco ’’, ,,Flower Power Grup,, şi Grup ,, Fashion Eco’’

Premiul I

Mai 2015 Grup „ Eco Style”, Grup „Eco STAR”, ,,Flower Power Grup”, Grup ,, Eco

Fantasy’’ şi Grup ,, Fashion Eco’’

Premiul I

7) Concursul Interjudețean ,,Lumea Viitorului” - Ediţia a II-a Perioada Numele si prenumele elevului Premiul obţinut

2015

Secțiunea modă

Neacşu Andreea Premiul I

Sîrghe Corina Premiul al II-lea

Iordache Maria-Mădălina Premiul al II-lea

Cheşcu Andrada Premiul al II-lea

Caciuc Ana –Maria Premiul al II-lea

Neacşu Andreea Premiul al II-lea

Voaideş Oana Premiul al III-lea

Tarciniu Mihaela Mențiune

Iovu Cătălina Menţiune


28

Concurs Judeţean de Dans şi Costume Eco „Fantezii de primăvară” Concurs Interjudeţean de Dans şi Costume Eco „Fanteziile copiilor”

Concurs Naţional de Dans şi Costume Eco „Fantezii de vară”

Concursul Interjudețean ,,Lumea Viitorului ˮ- Ediţia a II-a

Concurs Judeţean „Cultură şi civilizaţie în România”- Tema: „NUNTA LA ROMÂNI - Iertăciunea”

Negreşti, 26 martie 2010


29

Concursul Naţional „Parada costumelor ciudate” , Bacău

Concursul Naţional de Creaţie Textilă „JUNIOR DESIGNER ”- Iaşi

Secţiunea

„Compoziţie

decorativă

pentru

ţesături şi

imprimeuri”

Secţiunea

„Compoziţie

vestimentară

pentru

adolescenţi”


30

TRADIŢII ÎN PERFORMANŢĂ

Director adjunct

Prof. Mihaela Ilie

Şcoala asigură transmiterea acumulărilor

teoretice şi formarea abilităţilor practice la

nivelul standardelor europene, formând elevilor

personalitatea şi profesionalismul necesare

practicării optime a profesiei pentru care se

pregătesc.

La Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan

Cuza” Bârlad, se realizează un învăţământ solid,

cu tradiţie, pentru că performanţele şi rezultatele

de excepţie ne înnobilează activitatea de zi cu zi

prin rezultatele deosebite, pe care, an de an,

elevii noştri le obţin la olimpiade şi concursuri

naţionale. Aceste rezultate au devenit tradiţionale

în şcoala noastră prin corelarea următoarelor aspecte: dorinţa elevilor de a învăţa şi îndrumarea

acestora de către profesori motivaţi şi bine pregătiţi.

Tradiţia în activitatea de performanţă poate fi ilustrată foarte bine analizând rezultatele

obţinute la olimpiade şi concursuri naţionale, prezenţa elevilor şcolii noastre în competiţii pe

specialităţile, în care se pregătesc să profeseze, fiind remarcabilă. Voi prezenta, pentru a-mi

susţine ideea, doar rezultatele obţinute în ultimul an şcolar, 2014-2015, la:

Olimpiada ariei curriculare Tehnologii, faza naţională unde am fost reprezentaţi de:

Nume si prenume

elev

Domeniul Locul obtinut

Bejan Sava Adrian Mecanica participare

Bogos Iulian Valerian Mecanica menţiune

Dunăreanu Mădălina-

Oana

Industrie textilă şi pielarie menţiune

Romaşcu Marina Industrie textilă şi pielarie I

Postolache Daniel

Neco

Constructii, instalatii si lucrari publice participare

Plăcintă Nelu Sorin Constructii, instalatii si lucrari publice participare

Nimerenco Ina Turism si alimentatie I

Leica Alexandra Industrie alimentară participare

Concursul interjudețean de creativitate mecanică „Dumitru Mangeron”, desfăşurat la

Iaşi, în cadrul căruia s-au afirmat: Filiche Alexandru – Daniel – locul I, iar echipa

Colegiului formată din elevii: Toma Daniel - Ştefan, Nistor Marian – Cătălin, Munteanu

Dani – Gabriel, Filiche Alexandru – Daniel a obţinut, de asemenea, locul I.

Salonul Naţional de Inventică şi Creaţie Ştiinţifică pentru Tineret 2014 - Tehnologia

informaţiei. Echipa formată din elevii Mădălin Ilie, Bîrsan Bogdan, Ionuţ Spătaru a

obţinut Menţiune.


31

Tot de tradiţia activităţii de performanţă este legată şi participarea elevilor la

concursuri de cultură generală. Astfel:

La disciplina Matematică elevii şcolii noastre au obținut rezultate remarcabile la faza

națională a Concursului de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici”. Au participat

elevii Mardare Ionut, Nimerenco Ina şi Nimerenco Cristina. Eleva Nimerenco Cristina a

obţinut Menţiune.

La disciplina Chimie reprezentarea şcolii a fost deosebită prin următorii elevi:

Concurs Nume şi prenume elev Premiul

obţinut

Concursul Naţional de

chimie ,,Petru Poni”

Hriţuc Emilia Mentiune

Concursul

,,Academician Cristofor

Simionescu”

Hriţuc Emilia III

Tănase Crina participare

Cele prezentate sunt doar o

enumerare a rezultatelor la fazele finale ale

unor olimpiade şi concursuri şi reprezintă o

mică parte a efortului depus de elevii

meritorii ai şcolii îndrumaţi de profesorii

lor, în activitatea de performanţă. Şcoala

noastră este prezentă în fazele locale,

judeţene şi zonale la toate disciplinele.

PROIECTE ŞI PARTENERIATE CU TRADIȚIE

Director adjunct,

Prof. Irina Chiriac

Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan

Cuza” este o şcoală cu tradiție în formarea

forței de muncă, atât pentru sectorul industrial,

cât şi pentru cel terțiar din zona Bârlad şi

zonele limitrofe. Încă din 1954, când s-au

deschis porțile Şcolii Profesionale de ucenici a

Fabricii de Rulmenți, Bârlad, se pregătea forță

de muncă calificată pentru oraşele Bârlad, Iaşi

şi Paşcani. Mai târziu, în anul şcolar 1971-

1972, pe lângă „Şcoala profesională de

ucenici” se pregăteşte prima serie de

absolvenți ai Liceului Industrial alcătuită

dintr-o clasă, curs de zi, şi o clasă, curs seral

specializate în meseria de prelucrător prin


32

aşchiere. Din anul 1973, liceul va funcționa cu

3 clase de aşchietori, 1 clasă maşini şi utilaje şi

2 clase de electricieni, devenind, astfel, Grup

Şcolar Industrial cu durata de şcolarizare de 5

ani. Din 2009, liceul primeşte titulatura de

Colegiu şi poartă denumirea de Colegiul

Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”.

Astăzi, misiunea şcolii este aceea de a

oferi, tinerilor şi adulţilor din zona Bârlad,

oportunităţi de educaţie şi instruire accesibile,

de înaltă calitate, şi de a asigura servicii de

formare şi instruire profesională în domeniile

mecanică, industrie textilă şi pielărie,

electronic şi automatizări, construcţii

instalații şi lucrări publice, turism şi

alimentație, comerț, industrie alimentară

precum şi în filiera teoretică, specializarea

matematică – informatică, stimulând

dezvoltarea carierei şi creşterea potenţialului

economic şi social al zonei.

Crearea unui sistem educaţional, care

să răspundă nevoilor de formare a tinerilor, pe

de o parte, şi care să satisfacă cerinţele

mediului de afaceri, pe de altă parte, este

foarte dificil de realizat doar prin implicarea

unităţii de învăţământ. Singuri nu putem

realiza acest lucru. Educaţia trebuie să fie

rezultatul unei colaborări între şcoală şi

comunitate.

Preocuparea pentru crearea

parteneriatelor cu agenţii economici în

vederea asigurării stagiilor de pregătire

practică a elevilor a constituit unul din

obiectivele prioritare ale şcolii, încă de la

înfiinţarea acesteia. Astfel, a devenit o tradiţie

ca în fiecare an, în luna decembrie, să se

organizeze o masă rotundă la care participă

profesori, elevi, agenţi economici şi părinţi.

Cu acest prilej au fost abordate

subiecte legate de prezentarea ofertei şcolii şi

competenţele obţinute de absolvenţi la final de

liceu, firme de exercitiu, proiecte

educaţionale, gânduri de viitor ale elevilor,

discuţii cu reprezentanţii angajatorilor locali.

În vederea sensibilizării şi

conştientizării tuturor factorilor implicați

asupra beneficiilor parteneriatului şcoală-

întreprindere pentru elevi şi pentru societate în

general, şcoala noastră a aderat la proiectul

strategic: Parteneriate active şcoală-

întreprindere pentru îmbunătățirea formării

profesionale inițiale- Paşii FPI alături de alte

100 unități de învățământ profesional şi

tehnic din România prin care s-a dezvoltat un

cadru de dialog cu angajatorii şi au fost

dezvoltate parteneriate active cu Întrepinderea

de Rulmenți, fabrica de Confecții, agenția de

turism Zemer, hotel Premier.


33

Astăzi, Colegiul Tehnic „Alexandru

Ioan Cuza” a creat şi consolidat o rețea de

parteneriate care include un număr de 29 de

agenți economici şi are o strânsă colaborare cu

Agenția Locală de Ocupare a Forței de Muncă

din Bârlad.

Pentru a oferi elevilor o imagine cât

mai reală a comunităţii de afaceri şi a locurilor

de muncă, a fost inițiat în şcoală programul

internațional Junior Achievement - Job

Shadow Day. Prin participarea la program,

elevii petrec câteva ore în „umbra” unui

angajat dintr-o companie/instituţie pentru a

învăţa cât mai multe despre responsabilităţile

de la locul de muncă.

Consilierea şi orientarea elevilor în

carieră, asigurarea tranziției spre nivele

superioare de educație sau piața muncii a fost

realizată şi prin intermediul proiectului VIA-

Vocație, Interese, Autocunoaştere şi

dezvoltare, drumul către succesul profesional–

proiect POS DRU „Investeşte în oameni”. În

zona de N-E a țării, şcoala noastră a fost

selectată, alături de alte 2 şcoli din Iaşi şi

Suceava, ca să beneficieze de informare

competentă şi consiliere privind cariera pentru

100 de elevi din clasa a XII-a.

Alte proiecte de consiliere şi orientare

în carieră derulate în şcoală sunt:

Viitorul meu profesional (coordonator

prof. Iuliana Stoica) materializat cu Ghidul

viitorului absolvent - îndrumar pentru

consilierea şi orientarea profesională;

Vreau să am afacerea mea – realizat

în colaborare cu Centrul Europe Direct Vaslui

aflat la a treia ediție (coordonator prof.

Carmen Diaconu);

Continuitate pentru consiliere în

carieră– parteneriat cu S.C. Confecții S.A.,

S.C. VIADA S.R.L., Facultatea de Textile şi

Pielărie Iaşi, ediția a cincea (coordonatori

prof. Gabriela Bujoreanu şi prof. Mihaela Ilie).

Dezvoltarea spiritului antreprenorial şi

a flexibilității absolvenților pe piața muncii

sunt dobândite prin metoda de învățare „firma

de exercițiu”.

În cadrul activităților derulate în

firmele de exercițiu din şcoală, elevii participă

voluntar şi motivat la propria formare şi se

adaptează rapid la cerinţele mediului de

afaceri devenind motivați, hotărâți şi

ambiţioşi.

Aşa cum spune şi Henry Ward

Beecher, cunoscut pentru susținerea sa în

abolirea sclaviei: pentru a deveni un om

capabil şi de succes în orice profesie, trei

lucruri sunt necesare: natura, studiul şi

practica.


34

Parteneriatul şcoală – agenți economici

are efecte benefice pe termen lung oferind

partenerilor oportunitatea de a se implica

direct în formarea viitorilor angajați,

beneficiind de reclamă gratuită în comunitate

şi de programe de formare profesională şi

consiliere pentru proprii angajați, pe baza

experienței şi acreditării şcolii ca furnizor de

formare pentru adulți.

DESPRE TRADIŢIE ŞI... OBICEIURI ALE PROFESORILOR ŞCOLII

Prof. Oportov Mihaela

Dacă deschizi un dicţionar explicativ,

în dreptul cuvântului tradiţii, găseşti

următoarea explicaţie: TRADÍȚIE, tradiții, s.

f. Ansamblu de concepții, de obiceiuri, de

datini și de credințe care se statornicesc

istoricește în cadrul unor grupuri sociale sau

naționale și care se transmit (prin viu grai)

din generație în generație, constituind pentru

fiecare grup social trăsătura lui specifică. ♦

Obicei, uzanță. Şi cred că definiţia în sine ar

justifica ideea de tradiţie a teatrului în şcoala

noastră. Nu ştiu dacă se datorează

maiestuoasei vecinătăţi, preocupării pentru

activităţile extraşcolare sau, pur şi simplu,

ideii de a transmite ceva prin intermediul

acestei forme de manifestare artistică, dar cert

este că spectacolele de teatru (fie-mi iertată

lipsa de modestie) şi-au găsit loc, în fiecare an,

în cadrul manifestărilor organizate cu prilejul

Zilelor şcolii.

Poate vă veţi întreba, ca şi cei de pe

Wikipedia, de ce, dacă noi jucăm în mod

natural niște roluri, avem nevoie de teatru? Şi

e firesc. Cine mai merge astăzi la teatru? Şi

totuşi, poate din dorinţa egoistă de afirmare,

poate din dragoste pentru frumos sau poate pur

şi simplu din dorinţa de a face altceva, în

şcoala noastră se face teatru. De amatori, e

drept (căci nu putem avea pretenţia de

profesionişti), dar aceşti amatori - cadre

didactice sau elevi - au reuşit, din 1999

încoace, an după an, să aducă zâmbete pe

chipurile invitaţilor, să se transforme într-o

oglindă prin intermediul căreia se reflectă,

dincolo de aspectele negative şi probleme

existenţiale tratate în manieră comică, sufletele

celor care dau viaţă rolurilor. Şi pentru că, aşa

cum le spun elevilor, nu putem face afirmaţii

fără să le susţinem cu exemple, mă voi

întoarce în timp, până la… începuturi.


35

Începuturile au fost marcate de doamna

profesor Paveliu Mariana, care, în 1998, a

pregătit, cu elevii, adaptarea unei piese de

teatru franţuzeşti – Succesul (Le Tube) –

avându-le ca protagoniste pe surorile Volbea,

care şi-au făcut, peste ani, o carieră în teatru.

În anul următor, trecând la un alt nivel, s-a pus

în scenă, de astă dată cu profesori, Nota 0 la

purtare, adaptare a comediei scrisă de Virgil

Stoenescu şi Oct. Sava. Spectacolul, jucat în

holul Corpului B al şcolii, s-a bucurat de un

real succes, mai ales pentru că era un alt fel de

manifestare - nimeni nu se aştepta să vadă

cadre didactice în distribuţie. Şi succesul ne-a

încurajat. Ne-am făcut un obicei din a ne „da

în spectacol”, din a face spectacol. A urmat o

adaptare după Opera de trei parale a lui

Brecht, Un pedagog de şcoală nouă,

Cafeneaua XXL, Carré de dame - adaptare

după Gaiţele - prin intermediul căreia s-a

marcat şi finalul activităţii didactice a

protagonistelor. Nici elevii nu s-au lăsat mai

prejos. Având-o ca îndrumător pe doamna

profesor Paveliu, aceştia au pus în scenă

Chiriţa în provinţie, iar succesul nu s-a lăsat

aşteptat. Cu spectacolul lor au reuşit să ajungă

în Franţa, lângă Strasbourg (Illkirsch-

Graffenstaden), şi-au fost şi acolo aplaudaţi.

Ieşirea la pensie a doamnei Paveliu a

făcut ca rolul să-i fie redistribuit şi misiunea a

fost preluată de doamna profesor Stoica

Creola, care, într-un alt registru, a prezentat,

tot împreună cu colegii, Întâmplările unui

profesor tânăr, Şcoala viitorului, Miting în

Piaţa Centrală, Poveste cu două finaluri,

Poveste pentru părinţi.

În paralel cu piesele puse în scenă de

cadrele didactice, s-au jucat, pe scena

Teatrului V. I. Popa spectacole ale elevilor

coordonaţi de subsemnata. Astfel, în 2014,

invitaţii au vizionat Balada vremii care trece -

piesă jucată şi în urmă cu treizeci de ani de

(bineînţeles alţi) elevi ai şcolii, Take, Ianke şi

Cadâr - spectacol cu care am participat şi la

un Festival Naţional de Teatru pentru

Adolescenţi, la Cluj unde am obţinut şi premii.

Teatrul şi-a găsit loc şi în cadrul

spectacolelor sau activităţilor organizate cu

prilejul Sărbătorilor de iarnă, a datei de 24

ianuarie - Ziua Unirii - sau chiar a Zilei

absolventului şi sperăm, ca odată devenit

tradiţie, să fie dusă mai departe de generaţiile

care vor urma.


36

DESPRE CULORI SAU… DESPRE LECȚIA DE ZBOR

Nu poți geometriza un vis, el are aburul său…așa cum nimeni nu ar bănui că un profesor de științe exacte ar putea fi artist… Despre tăcerea dintre respirații sau despre lecția de zbor de la Cercul de creație condus de doamna profesor de Fizică Daniela Tetiva:

Pe coridorul lung, cum mergi către

Nord, o ușă aparent comună, a doua pe stânga,

te conduce către un spațiu în care se intră fără

catalog.

Cine ajunge acolo observă frânturi de

suflet încadrate în rame, emoții în aer și multe,

multe culori. Sunt amintiri peste tot, aruncate

de-a valma pe rafturi, pe sticlă, pe pânze,

ducându-ne cu gândul la noi, cei care am

petrecut zile în șir pictând vitralii, mandale,

rochii, mobilier, sau realizând mozaicuri,

bijuterii, colaje textile, picturi murale.

E un loc în care timpul curge altfel, în care te

întâlnești cu tine, descoperindu-te și

reinventându-te, un loc în care furia și

frustrarea se transformă prin tușe energice în

înțelegere și acceptare.

E un loc în care înveți despre tăcere,

răbdare, atenție, curaj, dăruire, încredere,

prietenie și iubire.

E locul în care afli despre libertatea de

a fi tu însuți. Locul în care iei prima lecție de zbor…

Prof. Daniela Tetiva


37

Documents

Lyceum T- - aicuzabarlad.ro · dansul popular specific locului, expoziţie de artă tradiţională -„Icoana din sufletul meu" – pictură pe sticlă, încondeierea ouălor, țesături