7/25/2019 Lumea de Maine

1/3

Lumea de maine. Viziuni

Traim intr-o lume aflata in continua miscare. Adaptarea este definitia naturalului dar

haosul este la el acasa. Suntem oare sortiti unui tot mai mare hazard? Orice domeniu este pe

deplin lovit de schimbarile care se realizeaza cu viteze exponentiale, iar oamenii par din ce in cemai neputinciosi in a schimba cursul acestui boom. Universitatile par sa se darame, sistemele

insele par sa fie sprijinite de piloni ale caror caramizi cad, institutiile nu se intele, corporatiile au

amploare si cerinta de experti este tot mai mare si in totala opozitie cu scaderea interesului

studentilor, cel putin la nivelul tarilor est-europene pentru studiu, pentru implicare si pentru viitor.

!e se va intampla mai departe?

Oameni specializati in domenii avanardiste precum "eroe #riedman $"eopolitica%,

Samuel &. 'untinton $profesor stiinte politice la 'arvard si director de planificare a securitatii

in cadrul !onsiliului de Securitate (ationala%, precum si Alvin Toffler $)enumit futurolo%, s-au

avantat in a studia si prevedea oarecum viitorul din toate perspectivele. !eea ce am observat la

scrierile acestor specialisti este complexitatea covarsitoare cu care avem de-a face, fapt care

duce la o intrevedere dificila a ceea ce poate urma in evolutia noastra din toate punctele devedere. Aceste *previziuni+ sunt rezultate doar prin imbinarea unui complex de studii si intelesuri

economice, culturale, sociale, politice, psiholoice, eorafice si multe altele.

Asadar, a putea prevedea ceea ce urmeaza, si implicit viitorul universitatilor sau al

corporatiilor, este o reala provocare, ea necesitand studii aprofundate din varii domenii. &entru a

ajune la ceea ce va urma, trebuie intai si intai sa stim si cum am ajuns pana aici. Astfel, putem

contura mari civilizatii de-a lunul timpului &erioada in care a dominat Aricultura, si care este

cea mai intinsa $pana la /00%, epoca industriala $urmatorii 00 de ani% si epoca celui de-al

treilea val in care informatia domina si care ne izbeste astazi.

1odul in care s-a facut trecerea nu a fost unul brutal, ici colo ramanand exemple din

fostele epoci $inca avem din Aricultura, insa intr-o mai mica masura%, iar in tarile slabdezvoltate poate ca aceste *valuri+ nici nu au reusit sa se acopere unul pe altul. &rin valuri

intele aceste epoci mari, dominante.

Astfel, trecerea inspre industrialism, a adus cu sine foarte multe intrebari despre cum

avea sa fie structurata societatea, lucru care parea destul de dificil. Astazi insa, uitandu-ne in

urma la modul in care toate elementele au fost transpuse din aproape in aproape, sau prin

impletiri de situatii, inteleem ca nici nu se putea altfel sa evoluam decat prin restructurarile

intreului ansamblu de sisteme care definesc umanitatea. 2e exemplu, daca mai demult copiii

erau o adevarata resursa prin mana de lucru oferita in muncile aricole, in era industriala

situatia s-a schimbat, ei necesitand o educatie mult mai ampla si indelunata care cerea

sacrificii atat banesti cat si de alta natura, pentru a urma studiile in vederea obtinerii unui loc de

munca intr-o fabrica. 2rept rezultat, de la traiul in familii numeroase si complexe, poate sub

acelasi acoperis, trecerea nu mai pare acum lipsita de sens inspre familia *celula+ alcatuita din

parinti si eventual unul-doi copii. 3a fel ca acest exemplu, asim nenumarate alte schimbari,

care impletite au dus la indreptarea persoanelor inspre marile orase si renuntarea la munca in

aricultura. Aceasta trecere, a dus si ea la o dezechilibrare intre rolurile familiei. 2aca initial, atat

femeia cat si barbatul munceau cot la cot in ospodarie si la pamant, in cea de-a doua etapa,

barbatul a fost nevoit sa adopte un spirit critic, analitic, sintetic si rece in vederea indeplinirii

sarcinilor in intreprindere, iar femeia ramasa acasa consolida un spirid cald, ludic si primitor in

7/25/2019 Lumea de Maine

2/3

vederea cresterii copiiilor, a inrijirii si infrumusetarii ospodariei etc. Asadar, discrepanta s-a

produs, iar efectele au fost semnificativ vizibile in mai toate colturile lumii. Totusi, in ultimele

decade, revelatia femeii a fost pe deplin indreptatita, considerand epoca &rimului 4al, aceasta

cerandu-si inapoi dreptul ealitatii, iar acum se manifesta o tendinta de reechilibrare a rolurilor.

A treia mare etapa, si anume, ceea ce ne macina cel mai mult, este epoca in care se

reflecta viitorul nostru. !um vom fi? !e se va intampla? !e ne va hida?

Acest lucru este mai putin reu de distins odata ce inteleem ca si ceea ce noi traim

acum este tot o trecere, sau o intretaiere a fasiilor de eneratii. (oi suntem avanarda, noi

decidem, noi dorim sa evoluam, noi ne cautam. Asadar, femeia isi recapata increderea in sine si

se inhama la lupta in arena barbatilor, tot mai multe femei castia drepturi importante in pozitii

ierarhice superioare prin tact si darzenie, iar barbatul isi reintra si in rolul familial. Acest lucru

este posibil atat datorita faptului ca proramul de lucru 5-6 a devenit unul flexibil pentru barbati

si femei cat si din faptul ca odata cu intensificarea utilizarii calculatoarelor si reletelor de

internet, ei pot lucra de cele mai multe ori de acasa. Asadar, dintr-o frenezie totala si deplasarile

pe distante destul de mari spre locurile de munca, apele incep sa cura in sens opus, in sensul

in care oamenii se indreapta din nou spre munca de acasa, chiar daca pentru intreprinderi. !a

rezultat, si tumultul confliectelor familiale se va aplana, de vreme ce sotii vor fi obliati sa isi

petreaca mai mult timp impreuna, si de ce nu, sa munceasca impreuna in vederea indeplinirii

unor sarcini si scopuri comune.

7n etapa anterioara, lumea era un nesfarsit vartej de afaceri in care totul parea sa se

complice, iar iantii sa uneasca totul sub umbrela continentala sau transcontinentala $4ezi

(ATO - pace, U8 9 economic si politic, ": - economic, ;'O - sanatate, O1!- comert, A7A" -

automotive%. &ractic tot ceea ce s-a cautat, a fost indreptat inspre STA(2A)

7/25/2019 Lumea de Maine

3/3

la o debusolare in randul tinerilor care pe masura ce evoluam, sa piarda viziunea precisa

asupra a ceea ce are de facut.

Asadar, metaforic vorbind, 3umea Albastra $!orporatia% va continua sa existe prin

imbinarea tuturor reprezentantilor 3umii &ortocalii, divizati si ultra specializati. &aradoxal, aceste

lumi vor coexista. Aceasta dubla existenta nu va face decat sa exploateze si mai mult resursele

planetei, extractiile si consumul vor creste exponential ducand inspre o epuizare timpurie.

1ai departe, cele doua lumi, vor fi obliate sa faca loc celei de-a treia lumi, 4erde,

focusata pe indreptarea tuturor eforturilor mondiale inspre tehnoloii inalte care sa se

foloseasca de ceea ce este reenerabil sau durabil in urmatoarele decade. &ractic, toate

activitatile vor fi focusate tot mai mult inspre corectarea si inverzirea sau curatarea mediului.

Aceasta schimbare de viziune poate fi considerata certa deoarece planeta insasi ne cere asta si

nu exista alternativa decat sa ne indreptam atentia inspre ceea ce avem din abundenta lumina,

ape oceanice, vant. Tarile puternic dezvoltate au constientizat deja aceasta importanta si faptul

ca schimbarea la :0 de rade este cruciala cand vine vorba de exploatare. 2aca pana acum

lumea a ras totul paduri, zacaminte petroliere, metale pretioase, culturi, ape potabile> de la

sesizarea unei austerizari lobale s-au demarat proiecte care s-au transformat in lei in vederea

amortizarii acestor efecte defastatoare, ajunandu-se chiar la avansarea sustinuta financiar a

tehnoloiilor total verzi care sa vina in salvarea a ceea ce s-a distrus pana acum. 2e exemplu

Audi a anuntat in acest an $0@% reusita unui proiect de creare a unui motor care sa utilizeaze

2ioxidul de !arbon ca materie prima combinata cu apa si alte enerii reenerabile,

fundamendand o economie verde. 8i au creat in 2resden o fabrica ce va crea acest combustibil

pentru a realiza acest lucru la scara lara. Aceasta miscare constituie baza unui pilon al

eneriei verzi. &roiecte de reimpaduriri, eoliene in larul oceanului precum si centrale care

functioneaza datorita caldurii din pamant, sunt alte cateva exemple de piloni ai lumii inspre care

vom fi obliati sa ne indreptam.

Totusi, in viitorul indepartat, trebuie reandita intreaa strateie. &amantul sufera mult

prea mult oricat incercam sa recuperam astazi, astfel ca in termen de cateva sute de ani,situatia este ameliorata dar nu cu mult, oricat de mari ar fi eforturile.

2aca un litru de petrol produce la fel de multa enerie cat 00 de perechi de maini in

de ore, la ce vom ajune cand aceasta resursa se va epuiza? (e vom intoarce la sinura

resursa care nu s-a oprit niciodata din a creste omul? 4om reveni la activitatile specifice

primului val in aricultura, cu intelectul celui de al lea val? 8u cred ca viitorul pe termen lun,

nu e o era a intoarcerii in trecut. Avem mintea, tehnoloia si intelienta de partea noastra

ramanand sa ne unim fortele in a cultiva eneria primita de la soare pentru a inlocui :0B din

eneria oferita de combustibili. &asul esential sau decisive in cea mai mare schimbare a lumii

se va realiza abia atunci cand umanitatea intreaa va constientiza necesitatea opririi capitalizarii

si initierea prosumului. 2ar dupa cate avarii, razboaie, epuizari?