Lucrarea sanitara

8/16/2019 Lucrarea sanitara

1/27

1


2/27

2


3/27

3


4/27

Anatomia si fiziologia aparatului respirator

Aparatul respirator este alcatuit din doi plamani si din conductele aeriene,

formaţiuni care se divid spre periferie astfel:

- Parenchimul pulmonar - in lobi, segmente, lobuli, acini si alveoli

- Conductele aeriene - in trahee, bronhii,bronchiole si canale alveolare.4


5/27

Fiecare segment sau lob are o independent fiziologica si patologica relative, procesele

inflamatorii avand adeseori o distributie topografica lobara sau segmentara.

Plamanul drept are trei lobi,cel stâng doi lobi. obii sunt despartii prin scizuri si sunt

alcatuiti din segmente si lobuli. eg!tur! dintre plamani si peretele thoracic este realizata prin pleura, o seroasa dubla, parietala, in contact intim cu peretele thoracic si visceral, care acopera

plamanii, mulandu-se pe scizurile interlobare. "ntre cele doua foite se afla cavitatea pleural, cu

presiune u#or negative si conţinând o cantitate minima de lichid. $atorita pleurei, plamanii sunt

legaţi de peretele thoracic, urmând mi#c!rile acestuia. Aerul p!truns prin orificiile nazale, trece

prin faringe, laringe, trahee, care in dreptul vertebrei a patra se bifurca in cele doua bronhii

principale. ocul unde bronhiile p!trund in plamani se nume#te hil. %ltimele ramificaţii ale

bronhiilor se termina la nivelul acinului, care este un conglomerate de alveoli.

Alveola, elementul funcţional respirator, este unitatea cea mai mica din parenchim. "n

alveole au loc schimburile respiratorii. &istemul vascular al plamanilor este alcatuit dintr-o reţea

nutritiva, formata din arterele bronsice si o reţea funcţionala, care provine din arterele

pulmonare.

a nivelul ultimelor ramuri ale arterelor pulmonare se g!sesc capilarele pulmonare unde

au loc schimburile gazoase. 'eţeaua capilara are o suprafaţa de ()*-(+* m ), permiţând ca prin

plamani sa treaca in fiecare minut - litri de sânge. "n condiţii de repaus nu functioneaza toatecapilarele, care devin insa active in condiţii de suprasolicitare.

Astmul bronsic

5


6/27


7/27


8/27

a inceput crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere4 ma târziu, in

intervalele dintre crize apar semnele bron#itei comice si ale enfizemului pulmonar, cu dispnee

mai mult sau mai puţin evidenta.

Criza apare de obicei in a doua 5umatate a nopţii, de obicei brutal, cu dispnee 4 nelini#te,

prurit si hipersecretie4 alteori este anuntata de prodroame. $ispneea devir paroistica,

bradipneica, cu epiraţie prelungita si suieratoare. /olnavul ramane la pat sau alearg! la

fereastra, prada setei de aer. $e obicei sta in poziţie sezanda, cu capul pe spa si spri5init in

mâini, ochii in5ectati, narile dilatate, 5ugulare turgescente.

"n timpul crizei, toracele este imobil, in inspiraţie fortata4 la percuţie- eagerarea

sonoritatii4 sunt prezente raluri bronsice, in special sibilante, disseminate bilateral.

a sfarsitul crizei apare tu#ea uscata, chinuitoare 0deoarece epulzarea secreţiilor face cudificultate1, cu sputa vascoasa, albicioasa. Criza se termina in cateva minute : ore, spontan sau

sub influenta tratamentului.

Explorări paraclinice

Spirometria

&pirometria este cea mai utilizata metoda dintre testele de funcţionare

pulmonara, masurand funcţiile plamanilor, mai precis volumul si viteza aerului

care poate fi inhalat sau epirat. 6peraţia depinde de cooperarea si efortul depus

8


9/27

de c!tre pacient si este repetata in mod normal de cel puţin trei ori pentru a

confirma rezultatele.

3estul nu este adecvat pacienţilor in stare de incon#tienta, sedate puternic sau

care au alte limit!ri ca pot impiedica un efort puternic de respiraţie. &e eacuta cuaparatul numit spirometru.

Elecrocardiograma E.K.G.

2ste o metoda de investigaţie etrem de preţioasa in diacnosticul unei

cardiopatii in general, deoarece masoara impulsurile electrice ale inimii.

Radiografia pulmonara

'eprezint! eplorarea radiologica a plamanilor care se practica sub

forma radioscopiei sau radiografiei in mod obi#nuit. 'adiografia consta

in obţinerea unei imagini a plamanilor la nivelul unui ecran ce conţine in el s!ruri

fluorescente, sub acţiunea razelor . Aceste radiaţii se propaga inlinie dreapta de la sursa strabatand corpul uman unde sunt

absorbite inegal diverse structure. 'adiografia este o metoda subiectiva, iar bolnavul este iradiat

mult.

9


10/27

Examenul psihiatric

6fer! informratii care se refera la starea mintala a bolnavului in momenti eaminarii.

Constituie o parte insemnata a foii de observaţie a pacientului. &e efectueaz printr-o conversaţie

cu bolnavul, prin intrebari puse in cadrul unei discuţii cu el in asa fi incat acesta sa nu-si dea

seama de scopul convorbirii pentru a nu modifica in mod vo simptomatologia si pentru a fi cat

mai dega5at.

Examene de laborator

1. Examene hematologice:

7emoleucograma completa este o analiza ce masoara urmatoarele cantitati:

8um!rul de globule ro#ii din sânge- eritrocite0'/C1

8um!rul de globule albe din sange-leucocite09/C1

Cantitatea totala de hemoglobin07/1

Procentul de globule ro#ii- hematocrit0;231


11/27

licemie- prezenta glucozei in sânge

63 si P3- enz>me intalnite in ficat, inima si masa musculara. Atunci cand

ficatul sau celulele muscular sunt afectate se elibereaza in sânge

3rigliceridele serice- acizi gra#i care intra in constitutia lipoproteinelor cu

densitate 5oasa

Fibrinogenul- factor al coagularii.

11


12/27

"iagnosticul poziti# al astmului bronsic

Anamnestic se evidentiaza semne si simptome bronhoobstructive0dispnee, ?heezing,

agresiune toracica, tuse spastica, care devine productiva spre finalul crizei1 cu caracter recurent

si reversibil. &e vor cauta si eventualele elemente suggestive pentru teren atopic0 ele pot fi

prezente pana la @* din cazuri1: rinita alergica, con5unctivita, eczema, urticarie.2lementul clinic poste releve diminuarea murmurului vesicular, raport inspire- epir

inversat, cu epir prelungit si #uier!tor, raluri sibilante0cu cat tonalitatea lor este mai inalta cu

atat criza este mai severa1, eventual si ronflante sau subcrepitante, hipersonoritate la

percutie0datorita fenomenului de Bair trapingB-aerul este introdus in plamani cu u#urinţa, dar este

eliminat cu dificultate1 datorita bronhospasmului si obstructiei bronsice care se suprapune peste

scaderea fiziologica a calibrului bronsic in epir, tira5 suprasternal, supraclavicular si intercostal.

Pacientul in criza de astm bronsic adesea a#ezat la marginea patului cu maini spri5inite0de

o masa sau de coapse1, pentru a oferi punct fi musculaturii respiratorii.

Finalul crizei este anuntat de modificarea caracterelor tusei0care devine productiva prin

eliminarea unei spute prelate1 si de o criza poliurica. Criza astmatica poate fi precedata de

manifestari prodromale denumite aura astmatica: str!nut, rinoree aructatii 5ene epigastrica

anietate.

12


13/27

"iagnosticul diferen$ial al astmului bronsic

Astmul bronsic este asociat cu urmatoarele diagnostice secundare:

- /ronsiectazia

- 7epatita cronica nespecificata

- 7ipergiceridemia esenţiala

- 3ulburare anioasa, nespecificata

- &urditate neurosenzoriala bilaterala

13


14/27


15/27

iniţiala recomandata este mai mare 0(**-)+*mg1 apoi +* mg, respectiv (** mg din D in D ore.

6igenoterapie0se institiuie inca de la domiciliu1

Antibiotice si chimioterapice se administreaza numai in cazuri de suprainfectii bronsice,

conform antibiogramei.

8u vor fi administrate: morfina, mialgin si nici sedative sau tranchilizante. &e incura5eaza

bolnavul aflat in criza.

3ratamentul de fond0intre crize1 indicat de medic, cuprinde:

"nlaturarea cauzei care a determinat alergia0masuri antialergice:vaccinari, desensibiliz!ri,

substante antialergice1.

Prevenirea si tratamentul infecţiei bronsice &

;iata lini#tita in aer curat, gimnastica respirator> Cure balneoclimaterice in statiunile recomandate de medic

'onduita de urgenta in crizele de astm bronsic

Crizele de astm bronsic se pot trata si in condiţii ambulatorii:

/olnavul mentinut in poziţie sezanda, spri5init in poziţia cea mai comoda, va fi sters de

transpiraţii Pana la venirea medicului care este chemat imediat, vor fi date bolnavului:

Antispastice: papaverina, lidazon

$ilatatoare ale bronhiilor:eufilina, miofilin

&impaticomimetice: tabiet de efedrina, asmofug,

asmopent, alupent, berotec in inhalaţii sau sub forma de

spra>.

"n cazul unui bolnav cu hipertensiune arteriala se evita

simpaticomimeticele


16/27

7emisuccinat de hidrocortizon +*-)** mg in in5ecţie

intravenoasa 0in cazul in care criza nu cedeaza la

miofilin1.

6igenoterapie. Prin sonda nazofaringiana, oigenul se

administreaza umidificat cu debit de - litri pe minut.

&e continua administrarea de simpaticomimetice sub forma de inhalatii0asmopent,

alupent,berotec,solbutamol1.

2ficacitatea tratamentului in astmul bronsic se apreciaza in funcţie de normalizarea pe

termen lung a funcţiei pulmonare.

16


17/27

Rolul asistentei (n pregatirea pacientului pentru examene de laborator

Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul analizat. 2le pot fi

normale sau patologice.

Pentru a se realiza in condiţii optime recoltarea, asistenta trebuie sa respecte urmatoarelenorme:

6rarul recolt!rii

2fectuarea preg!tirii psihice si fizice a bolnavului

Pregatirea instrumentarului si a materialului pentru recoltare

3ehnica recolt!rii propriu-zise

Completarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea produsului recoltat Pastrarea si transportarea produsului recoltat

Rolul asistentei in pregatirea pacientului pentru examene hematologice sibiochimice

'ecoltarea se face prin punctie venoasa in acest caz cu sistem vacutainer.

Avanta5ele recolt!rii cu vacutainer sunt diferite: asigura confortul pacientului, calitatea

probei de sânge, securitatea personalului medical.

Pregatirea:


18/27

Pregatirea fizica: recoltarea se face dimineaţa pe nemancate, se aseaza pacientul in

funcţie de starea lui0decubit dorsal, sezand1.

2ecuţia punctiei:

Asistenta se spala pe mâini cu apa si s!pun

"mbraca mânu#ile sterile

;erifica banda de siguranţa a acului

"ndeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin mi#c!ri de r!sucire

"nfileteaza capatul liber al acului in holder

Aplica garoul

Alege locul punctiei si il aseptizeaza

Punctioneaza vena

"ntroduce tubul in holder prinzând aripioarele cu indeul si mediul, iar cu policele

impinge tubul in holder si astfel va fi str!puns! diafragma gumata a dopului

$upa prelevarea sângelui se scoate tubul din holder prin mi#c!ri de impingere asupra

aripioarelor laterale si i se imprima mi#c!ri u#oare de inclinare-rasturnare pentru

omogenizare cu aditivul

&e introduce tubul urm!tor

&e retrage acul din vena si se face hemostaza, fara a flecta antebratul pe brat.

Pregatirea probelor pentru laborator

Asistenta eticheteaza tuburile

&e trimit la laborator

'eorganizare:

&e reorganizeaza locul de munca

Acele utilizate se depun in containerul destinat.

Engri5irea ulterioara a pacientului:

Asistenta face toaleta locala a tegumentului

&chimba len5eria daca este murdara

Asigura o poziţie comoda in pat

&upravegheaza pacientul.

18


19/27

Rolul asistentei (n pregatirea pacientului pentru examene radiologice sialte explorări

'olul asistentei in pregatirea pacientului pentru spirometrie

Asistenta trebuie sa pregateasca bolnavul inaintea procedurii astfel:

Anunţa pacientul sa nu consume alcool cu D ore inainte

&a evite mesele grele, cu ) ore inainte

&a nu faca eerciţii fizice intense, cu @* de minute inainte &

Asistenta va solicita pacientul sa poarte o imbracaminte le5era, confortabila, relaanta si sa

mearga la toaleta inaintea testului, $e asemenea , din punct de vedere clinic, pacientul trebuiesa fie stabil si sa nu prezinte infecţii ale tractului respirator.

"n cazul testelor de reversibilitate, administrarea bronhodilatatoarelor va fi oprita cu

cateva ore inainte.

Rolul asistentei in pregatirea pacientului pentru electrocardiograma E.K.G.

Asistenta preg!te#te bolnavul din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii

emoţionali 3ransporta bolnavul in sala de inregistrare sau transporta aparatul in salon,

in funcţie de starea pacientului

/olnavul va fi a#ezat in decubit dorsal si va fi rugat sa-si relaeze musculatura


20/27

Precordiali:

;(- spaţiul "; intercostal, pe marginea dreapta a sternului

;) - spaţiul "; intercostal, pe marginea stanga a sternului

;@ - intre spaţial ;) si ;D

;D - spaţial ; intercostal stâng pe linia medioclaviculara

;+ - la intersectia de la orizontala dusa din ;D si linia ailara

;- la intersectia dintre orizontala dusa din ;D si linia ailara mi5locie stanga.

Engri5irea pacientului dupa 2.G.:

A5uta pacientul sa se imbrace

2ste a5utat sa se intoarca in salon.

Rolul asistentei in pregatirea pacientului pentru radiografie pulmonara

Asistenta preg!te#te psihic pacientul astfel:

&e anunţa pacientul, eplicandu-i-se condiţiile in care se va face eaminarea

Pacientul va fi condus la serviciul de radiologie

&e eplica pacientului cum trebuie sa se comporte in timpul eaminarii0 va efectua

cateva mi#c!ri de respiraţie, iar radiografia se face in apnee, dupa o inspiraţie

profunda1

Pregatirea fizica a pacientului:

&e dezbrac! complet regiunea toracica 0parul lung al femeilor se leaga

pe cre#tetul capului14 se indeparteaza obiectele radioopace

&e aseaza pacientul in poziţie ortostatica cu mâinile pe solduri si coatele aduse inainte

in spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran sau de caseta care poarta filmul

Cand poziţia verticala este contraindicate, se aseaza pacientul in poziţie sezand sau in

decubit "n timpul eamenului radiologie asistenta a5uta pacientul sa ia poziţiile cerute de

medic. &ugarii si copiii mici se fieaza prin infasare pe un support de scânduri sau se

suspenda in hamuri0 pentru a nu se iradia persoana care (- ar susţine1.

20


21/27

Engri5irea pacientului dupa eamen:

Pacientul va fi a5utat sa se imbrace4 dupa terminarea eamenului

radiologie, va fi condus la pat

&e noteaza in foaia de observaţie

Rolul asistentei in pregatirea pacientului pentru ecografie abdominala

Asistenta solicita pacientului repaus alimentar aproimativ ore inaintea eaminarii sis a

ingere (H) litri de apa plata cu o ora inainte de ecografie. A5uta pacientul sa dezbrace regiunea

abdominal. $upa tehnica il conduce in salon.

Rolul asistentei in pregatirea pacientului pentru examenul psihiatric

Asistenta preg!te#te psihic paccientul eplicandu-i cum va decurge eaminarea si

necesitatea ei. ;a conduce bolnavul daca e nevoie la cabinetul de psihiatrie daca are afectiune

psihica sau prezinta semne-simptome.

21


22/27

'azul 1

8ume: <

Prenume: A

$ata nasterii : ().*+.(I

;arsta: D de ani

Comuna: &arasau

'eligie: 6rtodoa

"nternari in antecedente: a fost internata cu un an in urma , preluata de echipa de ingri5ire

rupa sangunina: *(


23/27

Problemele pacientei:

- Alterarea respiraţiei

- $ispnee epiratorie

- Anietate - Comunicare cu dificultate

- "napetenta

- $eshidratare

- $isconfort "nsomnie

- Postura inadecvata

-$eficit de autoingri5ire

-8eputinta de a se realiza

23


24/27

Am luat-o =n =ngri5ire pe doamna


25/27

. 8evoia de a menţineconstanta temperatura

corpului

"ndependent

. 8evoia de a menţinetegumentele curate,integre

Parţial dependent - tuse cuepectoratie mucopurulenta

I. 8evoia de a evita pericole

Parţial dependent - frigul

(*. 8evoia de acomunica

Parţial dependent - crize de astm bronsic

11. 8evoia de a acţionaconform propriilorcredinţe si valori

"ndependent

(). 8evoia de a fi ocupatsi de a se realiza

Parţial dependent - astm bronsic persistent - internare

(@. 8evoia de ase recrea

"ndependent

25


26/27

26


27/27

Documents

Lucrarea sanitara