Lucrare Licienta Analiza Veniturilor Si Cheltuielilor Bugetului Comunei Poiana

CUPRINS

LISTA FIGURILOR ŞI A TABELELOR........................................................................3

INTRODUCERE ..............................................................................................................5

CAPITOLUL I

PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA FINANŢELOR PUBLICE LOCALE .....................7

1.1. Organizarea şi autonomia finanţelor publice locale ..................................................7

1.2. Bugetele locale .........................................................................................................10

1.2.1. Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale ......................................................10

1.2.2. Principiile şi regulile bugetelor locale ...........................................................13

1.3. Analiza veniturilor şi cheltuielilor bugetului centralizat al unităţilor

administrativ-teritoriale............................................................................................15

CAPITOLUL II

ANALIZA VENITURILOR BUGETULUI COMUNEI POIANA ............................18

2.1. Prezentarea generală a Comunei Poiana .................................................................18

2.2. Nivelul,dinamica şi structura veniturilor bugetului local.........................................19

2.3. Structura şi nivelul veniturilor fiscale .....................................................................23

2.4. Cote defalcate din impozitul pe venit .....................................................................25

2.5. Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea

cheltuielilor descentralizate la nivelul comunei .....................................................27

CAPITOLUL III

APORTUL IMPOZITELOR ŞI TAXELOR LOCALE LA FORMAREA VENITURILOR

BUGETULUI COMUNEI POIANA .............................................................................29

3.1. Impozitul şi taxa pe clădiri ......................................................................................29

3.2. Impozitul şi taxa pe teren ........................................................................................30

3.3. Impozitul pe mijloacele de transport ...................................................................... 31

3.4. Alte impozite şi taxe locale .....................................................................................31

1

CAPITOLUL IV

ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETULUI COMUNEI POIANA ........................34

4.1. Nivelul, dinamica şi structura cheltuielilor Bugetului Comunei Poiana ................34

4.2. Analiza cheltuielilor social-culturale ......................................................................37

4.3. Cheltuieli cu servicii publice generale, apărare, ordine publică şi siguranţă

naţională...................................................................................................................39

4.4. Cheltuieli cu servicii şi dezvoltare publică, locuinţe ...............................................41

4.5. Cheltuieli pentru acţiuni economice ........................................................................43

CONCLUZII ....................................................................................................................45

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................50

2

Lista figurilor și a tabelelor

Capitolul I

Tabel nr.1.1: Veniturile și cheltuielile din anul 2013…...............................................................15

Tabel nr.1.2: Veniturile și cheltuielile din anul 2012…...............................................................16

Capitolul II

Tabelul nr.2.1 : Structura veniturilor locale…….........................................................................19

Grafic nr.2.1: Evoluția veniturilor totale….................................................................................20

Tabelul nr.2.2 : Structura veniturilor locale …............................................................................21

Grafic nr.2.2: Evoluția veniturilor proprii…................................................................................22

Tabelul nr.2.3 : Veniturile curente…...........................................................................................22

Grafic nr.2.3: Evoluția veniturilor curente…...............................................................................23

Grafic nr.2.4: Evoluția veniturilor totale…..................................................................................23

Grafic nr.2.5: Componente venituri totale…................................................................................24

Tabelul nr.2.4: Gradul de realizare a veniturilor….......................................................................25

Tabelul nr.2.5: Cote defalcate din impozitul pe venit…..............................................................26

Tabelul nr.2.6: Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată...........................................….....27

Grafic nr.2.6: Prelevări de la bugetul de stat…............................................................................28

Capitolul III

Grafic nr.3.1: Structura impozitelor și taxelor de la populație…..................................................30

Tabelul nr.3.1: Impozitul pe mijloacele de transport…................................................................31

Tabelul nr. 3.2: Alte impozite și taxe ….......................................................................................32

Grafic nr. 3.2: Structura veniturilor nefiscale…............................................................................32

Capitolul IV

Tabel nr.4.1: Componenţa cheltuielilor….....................................................................................34

Grafic nr. 4.1: Evoluția cheltuielilor bugetului local….................................................................35

Tabel nr.4.2: Categorii de cheltuieli…..........................................................................................36

Grafic nr. 4.2: Evoluția cheltuielilor pe total și pe structură….....................................................36

Grafic nr. 4.3: Structura pe tipuri de cheltuieli – învățământ…....................................................37

Grafic nr. 4.4: Evoluție cheltuieli…..............................................................................................38

Tabelul nr.4.3: Structura cheltuielilor social-culturale ….........................................................38

Graficul nr.4.5: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport….................................................39

Tabelul nr.4.4: Structura cheltuielilor cu serviciile publice…......................................................40

Graficul nr.4.6: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport….................................................413

Tabelul nr.4.5: Structura cheltuielilor cu serviciile și dezvoltarea publică, locuințe…................42

Graficul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu serviciile publice….....................................................42

Tabelul nr.4.6: Structura cheltuielilor cu serviciile…...................................................................43

Tabelul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu transportul public….....................................................44

4

Introducere

Am ales această temă de lucrare, pentru că este o problemă de mare actualitate. Date fiind

importanţa şi complexitatea temei, mi-am propus să încerc să ofer o imagine de ansamblu asupra

bugetelor locale, fără aş avea pretenţia să epuizez toate aspectele legate de acestea. O să mă

concentrez în mod special asupra veniturilor si cheltuielilor aprobate şi efectuate în bugetul local

al comunei Poiana. Problema de mare actualitate derivă din faptul aderării României la Uniunea

Europeană. Procesul de aderare la Uniunea Europeană a impus realizarea unei reforme profunde

în întreg sistemul administraţiei publice locale.

În cadrul unui sistem ideal, ar trebui ca resursele financiare stabilite în cadrul bugetelor

locale să poată acoperi în întregime cheltuielile propuse, pentru a putea satisface nevoile şi

cerinţele colectivităţilor locale. Pentru realizarea acestui obiectiv, responsabilităţile şi

competenţele autorităţilor locale trebuie să fie corelate cu veniturile bugetelor locale, dar în

realitate nu există nici o ţară în lume în care acest lucru să se realizeze pe deplin. De aceea

guvernele centrale trebuie să acorde colectivităţilor locale o autonomie şi o responsabilitate

financiară mai mare.

Sistemul financiar de care depind aceste resurse trebuie să fie suficient de diversificat şi

evolutiv pentru a permite colectivităţilor locale să realizeze în mod corect obiectivele pe care şi

le stabilesc. Funcţionarea eficace a finanţelor şi serviciilor publice locale reprezintă condiţia unei

dezvoltări socio-economice moderne. Experienţa multor ţări a demonstrat că autorităţile locale

sunt în măsură să mobilizeze şi să administreze mai eficient resursele stabilind priorităţi, niveluri

şi criterii pentru producerea şi distribuirea bunurilor şi serviciilor publice mai apropiate de

nevoile şi standardele comunităţii, faţă de care răspund în mod nemijlocit şi cu care sunt în

contact permanent.

Una dintre temele prioritare ale actualei guvernări o constituie reforma administraţiei

publice, un accent important fiind pus pe componenta financiară a acesteia. Date fiind condiţiile

de austeritate în care funcţionează autorităţile locale în acest moment în România, echilibrarea

bugetelor locale este un subiect actual şi care face obiectul a numeroase dezbateri.

Există o situație disproporționată între comunităţile care realizează venituri proprii

suficiente şi cele care nu se descurcă nici pentru cheltuielile de întreţinere a localităţii.

Reprezentanţii primelor merg până la soluţii extreme cum ar fi eliminarea procedurii echilibrării

bugetelor locale, iar cele din urmă fac lobby pentru a obţine cât mai mulţi bani prin această 5

modalitate. Această dispută are loc pe două paliere de guvernare: de la nivel central la nivel

judeţean şi de la nivel judeţean la nivel local.

Bugetele locale sunt componente principale ale finanţelor publice, care grupează

procedeele şi mijloacele de constituire şi întrebuinţare a fondurilor băneşti de interes public, la

nivelul fiecărei comunităţi. Parte integrantă a sistemului bugetar naţional bugetele locale

îndeplinesc un rol complex de stabilire, coordonare şi autorizare a veniturilor şi cheltuielilor

anuale pe plan local.

Comunităţile locale eficiente deţin diverse avantaje economice, sociale, demografice care

le permit o dezvoltare continuă şi echilibrată. Ele au tendinţa de a învinovăţi comunităţile care nu

realizează venituri suficiente, pierzând din vedere faptul că în Europa de astăzi conceptul de bază

pe care se construieşte teoria dezvoltării este coeziunea economică şi socială. Aceasta se traduce

într-un principiu fundamental, şi anume, faptul că dezvoltarea economică şi socială trebuie să se

bazeze pe o structură spaţială echilibrată. Din această perspectivă se consideră că dezvoltarea

inegală a teritoriilor reflectă slăbiciuni economice ale ansamblului şi sunt de neacceptat

deoarece, la rândul lor, devin sursă de instabilitate politică şi economică.

6

Capitolul I – Privire generală asupra finanțelor publice locale

1.1 Organizarea şi autonomia finanţelor publice locale

Elaborarea şi adoptarea bugetelor locale în condiţii de autonomie financiară garantează

individualizarea fiecărui buget local în ansamblul bugetelor tuturor comunelor, oraşelor şi

judeţelor din statul nostru. 1

Sistemul bugetelor locale cuprinde:

bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului

Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti;

bugetele locale ale instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetele

locale, după caz;

bugetele instituţiilor publice finanţate integral din veniturile proprii;

bugetul împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor,

comisioanelor spezelor şi altor costuri se asigură din bugetele locale şi care provin din:

împrumuturi externe contractate de stat şi subîmprumutate autorităţilor administraţiei

externe, contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat;

împrumuturi externe şi interne contractate sau garantate de autorităţile administraţiei

publice locale;

bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Orice stat modern asigură căile, mijloacele şi acţiunile prin care se permite cetăţeanului

participarea la luarea deciziilor şi gestionarea treburilor care privesc colectivitatea şi care îşi

desfăşoară munca şi viaţa. Autorităţile administraţiilor de stat centrale şi locale, alese democratic

îşi împart competenţele şi responsabilităţile, între ele, pe baza unor principii, consacrate şi mereu

perfectibile, care converg constant spre autonomia locală a colectivităţilor teritorial –

administrative delimitate în fiecare ţară.

Autonomia locală reală nu poate funcţiona cu rezultate bune fără asigurarea resurselor

financiare necesare autorităţilor administrative, instituţiilor şi serviciilor de interes local.

1 Constantin I. Tulai, Finanţele publice şi fiscalitatea, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2005, pag.23-27.

7

Asemenea resurse trebuie să fie într–o proporţie corespunzătoare competenţelor şi

responsabilităţilor care sunt conferite, prin lege, unităţilor administraţiei publice locale. Altfel,

toate principiile administraţiei locale n - ar avea aplicabilitatea despre care se vorbeşte.

Finanţele publice locale grupează toate procedeele de constituire şi întrebuinţare a

fondurilor băneşti de interes local prin intermediul instrumentelor şi componentelor sistemului

bugetului public naţional care include şi pe cele specifice autorităţilor locale, instituţiilor şi

serviciilor de interes local. Cele mai importante instrumente le reprezintă bugetele locale.

Însemnătatea bugetelor unităţilor administrativ - teritoriale este apreciată mai mult în

statele unitare deoarece în aceste state, între bugetul de stat şi bugetele locale nu se interpune

categoria bugetelor state membre ale federaţiilor statale. Situaţia bugetelor locale rămâne

condiţionată în toate statele contemporane de concepţiile de conducere şi administraţie

centralizată ori descentralizată şi de modul în care sunt aplicate aceste concepţii în statele cu

regim politic totalitar şi dictatorial.

În statele cu regim democrat parlamentar, în ambianţa pluralismului politic şi al separaţiei

puterilor legislativă, executivă şi judecătorească, unităţilor administrativ – teritoriale li se acordă

autonomia necesară capacităţii de acţiune în interes public. Această autonomie este de natură

administrativă, condiţionată de existenţa organelor de conducere cu atribuţii deliberative alese de

către cetăţeni, de recunoaşterea calităţii de persoane juridice şi de dreptul de a avea buget propriu

cu venituri şi cheltuieli decise de conducerile lor reprezentative. 2

Regimul politic democratic parlamentar instaurat în România după 1989 a înlăturat

conducerea centralizată şi organizarea socialistă a finanţelor locale bazată pe integrarea bugetelor

locale în bugetul statului şi a instituit un regim juridic modern al bugetelor locale corespunzător

conceptelor aplicate în statele europene occidentale.

Din aceste prime reglementări care marchează începutul descentralizării administrative şi

financiare redau câteva prevederi care au o importanţă hotărâtoare :

fiecare comună, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, respectiv municipiul

Bucureşti întocmeşte buget propriu în condiţii de autonomie;

se prevede autonomia locală ca prim principiu al întregii administraţii, statuând

competenţa consiliilor locale, ale comunelor şi oraşelor ca şi a consiliilor judeţene de a

adopta bugetele anuale ale fiecăruia dintre aceste unităţi administrativ – teritoriale,

precum şi de a stabili impozitele, taxele, celelalte venituri şi eventual împrumuturile

necesare executării acestor bugete

2 Inceu Adrian Mihai, Dan Tudor Lazăr, Finanţe şi bugete publice, Editura Accent, Cluj- Napoca, 2008, pag.13-15.

8

Elaborarea şi adoptarea bugetelor locale în condiţiile de autonomie financiară garantează

individualitatea fiecărui buget local în ansamblul bugetelor tuturor comunelor, oraşelor şi

judeţelor. Această individualitate concordă în faptul că “ în relaţiile dintre organele administraţiei

publice locale nu există raporturi de subordonare ”, fiecare consiliu judeţean, orăşenesc sau

comunal este autonom având şi buget propriu autonom faţă de celelalte bugete locale, ceea ce

înseamnă că nici între bugetele locale nu există relaţii de subordonare

Dintre competenţele autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul finanţelor

publice locale prezint pe scurt :elaborarea şi aprobarea în condiţii de echilibru bugetar a

bugetului local ; stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor

locale, precum şi a altor venituri ; urmărirea şi raportarea execuţiei bugetelor locale, precum şi

rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar ;stabilirea şi urmărirea modului de prestare a

serviciilor publice de interes local ; administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi

privată a unităţii administrativ- teritoriale ; contractarea directă de împrumuturi interne şi

externe, pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea achitării la scadentă a obligaţiilor ;

garantarea de împrumuturi interne şi externe pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea

achitării, la scadentă a obligaţiilor de plată ; administrarea fondurilor publice locale pe parcursul

execuţiei bugetare în condiţii de eficienţă ; stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în

efectuarea cheltuielilor publice locale ; elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării

programelor de dezvoltare în perspectivă a unităţilor administrativ-teritoriale ca bază a

gestionării bugetelor locale.

1.2 Bugetele locale

9

1.2.1 Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale

Veniturile bugetelor locale

Conform legii, veniturile bugetelor locale sunt cele care se prevăd în bugetele proprii ale

comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti şi al Consiliului General al

Municipiului Bucureşti sunt:

A. VENITURI PROPRII

1.Impozit pe profit de la regiile autonome şi societăţi comerciale de sub autoritatea

consiliilor locale

2.Impozite si taxe de la populaţie

3.Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

4.Impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice

5.Alte impozite directe

6.Impozitul pe spectacole

7.Alte impozite indirecte

8.Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale

9.Vărsăminte de la instituţii publice

10.Diverse venituri

11.Venituri din valorificarea unor bunuri

12.Cote defalcate din impozitul pe venit

B. SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT.

- sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul

comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti

- sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale

- sume defalcate din TVA pentru finanţarea programului de dezvoltare a infrastructurii

din spaţiul rural

C. SUBVENTII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT SI DE LA ALTE BUGETE:

- subvenţii de la bugetul de stat

- subventii de la alte administraţii

D. DONATII SI SPONSORIZARI:10

- donaţii şi sponsorizări

- alte transferuri voluntare

Cheltuielile bugetelor locale

Cheltuielile publice apar în cea de-a doua fază a funcţiei de repartiţie a finanţelor

publice, respectiv cea a repartizării resurselor financiare publice pe diferite destinaţii şi reflectă

utilizarea efectivă a resurselor pentru realizarea obiectivelor (necesităţile publice de bunuri şi

servicii considerate prioritare pentru perioada curentă) cuprinse în programele guvernamentale şi

locale privind activitatea sociala şi de alta natura desfăşurată de acestea.

Cheltuielile publice sunt plăţi efectuate din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru

achiziţia de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective:

servicii publice generale, acţiuni social-culturale, acţiuni economice.3

Cheltuielile publice cuprind:

a. cheltuieli efectuate de administraţiile publice centrale din fonduri bugetare,

extrabugetare şi fonduri speciale;

b. cheltuieli efectuate de administraţiile publice locale din fonduri bugetare şi

extrabugetare.

Clasificarea cheltuielilor publice poate fi făcută utilizând mai multe criterii:

administrativ;

funcţional;

economic.

Clasificarea administrativă are la bază criteriul instituţiilor prin care se efectuează

cheltuielile publice: ministere, agenţii guvernamentale, instituţii publice autonome, unităţi

administrativ-teritoriale. Gruparea cheltuielilor pe criterii administrative este utilă deoarece

alocaţiile bugetare se stabilesc pe beneficiari: ministere şi alte instituţii centrale, judeţene,

municipii, oraşe, comune.

Clasificaţia funcţională foloseşte drept criteriu destinaţia cheltuielilor, adică domeniile,

ramurile, şi sectoarele spre care sunt dirijate resursele financiare publice şi alte destinaţii ale

cheltuielilor legate de efectuarea unor transferuri între diferite nivele ale administraţiilor publice,

plata dobânzilor şi datoria publică sau constituirea de rezerve la dispoziţia autorităţii executive. 3 Inceu Adrian Mihai, Dan Tudor Lazăr, Managementul financiar al comunităţilor locale, Editura şi Tipografia Marineasa, Timişoara, 2009, pag.29-30.

11

Ele reflectă obiectivele politicii financiare a statului. Permite evaluarea modului de alocare a

fondurilor publice pentru unele activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice.

În bugetul de stat structura funcţională a cheltuielilor este:

Partea I : Servicii publice generale;

Partea II : Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

Partea III : Cheltuieli social culturale ;

Partea IV : Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu si ape;

Partea V : Acţiuni economice;

Partea VI : Alte acţiuni în care este cuprinsă şi cercetarea ştiinţifică;

Partea VII : Transferuri din bugetul de stat;

Partea VIII : Împrumuturi acordate;

Partea IX : Plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli aferente datoriei publice;

Partea X : Rambursări de împrumuturi;

Partea XI : Fondul de rezervă;

Partea XII : Excedent, deficit.

Cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale care se prevăd în bugetele proprii ale

comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor cuprind:

1. Autorităţi executive;

2. Învăţământ;

3. Sănătate;

4. Cultura, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret;

5. Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi îndemnizaţii;

6. Servicii şi dezvoltare publică şi locuinţe;

7. Agricultura şi silvicultura;

8. Transporturi şi comunicaţii;

9. Alte acţiuni economice;

10. Alte acţiuni;

11. Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente;

12. Transferuri către alte bugete;

13. Dobânzi aferente datoriei publice şi alte cheltuieli;

14. Plăţi de dobânzi;

15. Rambursări împrumuturi acordate;

16. Fondul de rezervă bugetară.

12

1.2.2. Principiile şi regulile bugetelor locale

Principiile generale ale bugetelor locale

a) Principiul echilibrului – conform legislației în vigoare, veniturile publice la nivel local

trebuie să fie echivalente cu cheltuielile publice locale în perspectiva menținerii echilibrului

dintre nevoile şi resursele colective. Semnifică faptul că ca veniturile trebuie să completeze

integral cheltuielile prevăzute în bugetul local. În cazul în care veniturile nu sunt egale cu

suma cheltuielilor, deficitul bugetului local urmează să fie acoperit din împrumuturi

contractate de autorităţile publice locale şi din sume defalcate din unele venituri ale bugetului

de stat, prevăzute prin legea bugetului de stat.4

b) Principiul realităţii – bugetele locale trebuie să reflecte cuantumul concret al resurselor ce

pot fi procurate pe plan local, precum şi cel al nevoilor colectivităţii. În conformitate cu acest

principiu trebuie luate în considerare variantele cele mai prudente în realizarea veniturilor şi

efectuarea cheltuielilor bugetare, pentru a se evita eventualele dezechilibre care ar putea

exista în cadrul execuţiei bugetare.

c) Principiul anualităţii – conform legii, veniturile şi cheltuielile bugetelor locale sunt

avizate pe o perioadă de un an a exerciţiului bugetar; - operaţiunile de încasări şi plăţi

realizate în contul unui buget local, sunt parte a exerciţiului corespunzător de execuţie a

bugetului respectiv. Necesită aprobarea bugetului local de către autorităţile publice locale

competente anual, perioada de un an fiind cea pentru care acestea aprobă demararea

activității de a se încasa veniturile şi de a se efectua cheltuielile aprobate prin buget.

d) Principiul publicităţii – transparenţa, la nivelul bugetelor locale, este asigurată prin:

transparența decizională și supunerea dezbaterii la nivel local de către

autorităţile publice locale a proiectelor de buget, a conturilor generale anuale de

execuţie a bugetelor, cu ocazia aprobării acestora;4 Tatiana Moşteanu, Mariana Vuţă, Emilia Câmpeanu, Gyorgy Attila, Buget şi trezorerie publică, Editura universitară, Bucureşti, 2007, pag. 41-44..

13

publicarea în presa locală, precum şi afişarea la sediul primăriei şi a Consiliilor

Judeţene bugetelor şi a conturilor anuale de execuţie a acestora.5

Principiile specifice bugetării locale

a) Principiul autonomiei locale – dreptul autorităţilor publice locale de a elabora, aproba şi

executa propriile bugete; Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a

autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul

colectivităţilor locale pe care le reprezintă, activităţile publice. Acest drept se exercită de către

consiliile locale şi primari, precum şi de către consiliile judeţene. Autonomia locală priveşte

organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care,

potrivit legii, aparţin comunei, oraşului sau judeţului, după caz. În consecinţă, competenţele şi

răspunderile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul finanţelor publice

locale sunt depline şi exclusive, excepţiile trebuind să fie expres prevăzute de lege. Tot ca o

consecinţă a autonomiei financiare de care se bucură autorităţile publice locale, acestea au

dreptul, în limitele legii, de a avea iniţiative în acest domeniu. Având autonomie funcţională,

unităţile administrativ-teritoriale nu mai sunt incluse cu toate veniturile şi cheltuielile lor în

bugetul de stat, ci numai cu sumele pe care le varsă, respectiv le primesc de la acest buget.

b) Principiul subsidiarităţii – se manifestă prin coborârea nivelului de luare a deciziilor, a

competenţelor şi a responsabilităţilor cât mai aproape de autorităţile alese la nivel local şi de

cetăţenii care le-au acordat încrederea prin alegeri;

c) Principiul adiţionalităţii – constă în aceea că fondurile sau veniturile administraţiei (judeţene)

superioare nu trebuie să înlocuiască fondurile care se pot constitui la nivelul autorităţilor

administrativ-teritoriale locale. Asemenea fonduri trebuie să fie numai adiţionale, adică

adăugate, suplimentate veniturilor proprii ale administraţiei publice a diferitelor diviziuni

teritorial-spaţiale, cum sunt regiunile, judeţele, municipiile, oraşele şi comunele.

d) Principiul proporţionalităţii – cere ca resursele financiare, veniturile, dar şi cheltuielile

unităţilor administraţiei publice locale să fie acordate proporţional competenţelor şi

responsabilităţilor stabilite de legile ce privesc administraţia publică locală.6

5 Ioan Văcărel, Finanţe publice, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2005, pag.11-15.

6 Ioan Văcărel, Finanţe publice, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2005, pag.35-37.14

e) Principiul unităţii bugetare - presupune necesitatea ca toate veniturile şi cheltuielile bugetare

să fie înscrise într-un singur document, şi anume bugetul local.

f) Principiul universalităţii bugetare - potrivit acestui principiu, veniturile şi cheltuielile publice

trebuie să figureze în bugetul local cu sumele lor totale, brute, nici un venit şi nici o cheltuială

neputându-se realiza în afara cadrului bugetar. Deoarece obţinerea veniturilor publice determină

anumite cheltuieli, este necesar ca veniturile respective să se înscrie în buget cu produsul lor

brut, iar cheltuielile cu cifra lor totală, iar nu direct diferenţa dintre acestea, pentru a se putea

cunoaşte şi controla suma exactă a cheltuielilor publice.

1.3 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bugetului centralizat al unităţilor

administrativ-teritoriale, pe perioada 2010 – 2012, inclusiv 2013

Tabel nr.1.1: Veniturile și cheltuielile din anul 2013 - mii lei –

15

Nr. crt. Bugete Venituri

(încasări)

Cheltuieli

(plăţi)

Excedent/

Deficit

1 Bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului Dâmboviţa

1.197.756 1.168.469 29.287

2 Bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetele locale

31.135 31.148 - 13

3 Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii

19.477 19.515 - 38

4 Bugetele împrumuturilor externe şi interne

56.539 - 56.539

5 Bugetele fondurilor externe nerambursabile

16.745 27.897 -11.152

6 Veniturile si cheltuielile evidenţiate în afara bugetului local

44.672* 78.316 - 33.644

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Sinteza veniturilor şi cheltuielilor elementelor componente ale bugetului general

centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Dâmbovița pentru anul 2013 este

prezentată în tabelul de mai sus.

Din datele prezentate mai sus se remarcă amplitudinea volumului bugetelor locale ale

comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului Dâmbovița, dar şi amploarea cheltuielilor efectuate

din împrumuturi interne şi externe, precum şi din fondul de rulment, care au avut o evoluţie

ascendentă în ultimii ani.

Deşi excedentul înregistrat de bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi

judeţului Dâmbovița, pare destul de semnificativ, respectiv 29.287 mii lei, totuşi nu reuşeşte să

contracareze impactul indus de cheltuielile din împrumuturi şi din fondul de rulment destul de

semnificativ asupra deficitului bugetar.

Sinteza principalelor categorii de venituri, prevederile bugetare definitive, drepturile

constatate şi încasările realizate ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Dâmbovița

pentru anul 2012 este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel nr.1.2: Veniturile și cheltuielile din anul 2012 - mii lei –

16

Categorii de venituri

Prevederi bugetare anuale definitive

Drepturi constatate

Încasări % din prevederi

Venituri din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri

285.840 296.620 206.127 72,1

Cote defalcate din impozitul pe venit

216.015 193.952 193.952 89,7

Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată

659.669 651.819 651.819 98,8

Subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete

170.765 145.921 145.858 85,4

Total 1.332.289 1.288.312 1.197.756 89,9


Capitolul II – Analiza veniturilor bugetului comunei Poiana

2.1 Prezentarea generală a Comunei Poiana

Poiana (în trecut, Poienile) este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România,

formată din satele Poiana (reședința) și Poienița. Comuna se află pe malul drept al Ciorogârlei, în

zona de câmpie de la extremitatea de sud a județului, la limita cu județul Giurgiu. Este străbătută

17

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Giurgiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Ciorog%C3%A2rla

http://ro.wikipedia.org/wiki/Poieni%C8%9Ba,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/Poiana,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba

de șoseaua județeană DJ711D, care se ramifică din DN7 la Lungulețu și duce către vest la

Românești.

Facilități oferite investitorilor

Terenuri agricole fertile (plantaţii de vii)

Forţă de muncă pentru diferite domenii

Utilităţi multiple: telefonie, internet, apă curentă, energie elecrică, cablu TV şi satelit

Proiecte de investiții

Staţie de epurare şi canalizare

Reabilitare infrastructură de bază

Alimentare cu apă

Parc de agrement

Sediu administrativ

Muzeul satului(etnografic)

2.2 Nivelul, dinamica si structura veniturilor bugetului local

Veniturile totale ale bugetului comunei Poiana, ca de altfel a tuturor bugetelor locale

cuprinde veniturile proprii, prelevări din bugetul de stat, subvenţii de la bugetul de stat, subvenţii

de la alte bugete, încasări din împrumuturi acordate, împrumuturi.

Situaţia veniturilor totale încasate pe perioada analizată la comuna Poiana se prezintă în

Tabelul nr.2.1.

18

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2ne%C8%99ti,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lungule%C8%9Bu,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/DN7

Tabelul nr.2.1 : Structura veniturilor locale - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri totale

18.261.701 26.978.494 28.548.733 30.872.153 48.640.501 68.134.541

Venituri proprii

4.744.096 7.822.470 8.331.465 8.188.296 12.960.105 18.403.489

Prelevări din bugetul de stat

13.517.605 18.856.024 18.906.467 22.611.567 34.882.166 42.456.480

Subvenţii de la bugetul de stat

- 300.000 40.000 30.000 365.000 6.274.572

Subvenţii primite de la alte bugete

- - 1.270.801 42.290 433.230 1.000.000

Împrumuturi - 220.000 - - - -


Din datele prezentate rezultă că veniturile totale încasate au crescut de la 18.261.701 lei

la 68.134.541 lei, respectiv de 3,73 ori, veniturile proprii de 3,88 ori, prelevările de la bugetul

statului de 3,14 ori- vezi graficul nr.l.

Grafic nr.2.1: Evoluția veniturilor totale

19


Se poate observa că de la an la an se înregistrează o creştere a veniturilor totale, cea mai

substanţială fiind înregistrată în anul 2013, când creşterea faţă de anul 2012 este cu 157,55%.

Cea mai mică creştere se înregistrează în anul 2010 faţă de 2009 cu numai 105,82 %. Saltul

veniturilor în anul 2013 faţă de 2012 se realizează în cea mai mare parte pe seama prelevărilor

de la bugetul statului- vezi graficul 2 şi 3, în mod deosebit a sumelor defalcate din T.V.A ca

urmare a trecerii unor activităţi în competenţa autorităţilor publice locale şi ca urmare a unei mai

bune finanţări a activităţii de învăţământ a comunei Poiana.

Veniturile proprii cuprind: veniturile curente, venituri din capital, venituri cu destinaţie

specială. Din datele prezentate în tabelul nr. 2 se observă că în valoare absolută veniturile proprii

înregistrează creştere de la 4.744.096 lei în anul 2008 la 18.403.489 lei în anul 2013.

Pentru a ne edifica mai bine asupra factorilor care influenţează veniturile proprii este

necesară analiza pe structură a acestora.

Tabelul nr.2.2 : Structura veniturilor locale - mii lei –

lei

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri proprii 4.744.096

7.822.470

8.331.465

8.188.296

12.960.105

18.403.489

Venituri curente 4.466.281

6.436.230

7.939.356

8.082.337

10.647.203

15.621.817

Venituri din capital/Ven.din valorif. de bunuri

12.421 18.899 392.109 105.959 2.312.902 2.781.672

20

Venituri cu destinaţie Specială

26.394 1.367.341

- - - -


Se observă că nivelul veniturilor proprii al primăriei Poiana este influenţat în cea mai

mare parte de veniturile curente, ponderea lor fiind de 94,14% în 2002; 82,28 % în anul 2009;

de 95,29 % în anul 2010; de 98,71% în anul 2011, de 82,15 % în anul 2012 şi de 84,89 % în

anul 2013.

Veniturile din capital7 sunt reduse mai ales în anii 2008, 2009, 2010, 2011, în anul 2013

înregistrează cea mai mare valoare ca urmare a faptului că prin modificarea clasificaţiei bugetare

veniturile cu destinaţie speciale au dispărut, fiind preluate de veniturile din capital.

Veniturile cu destinaţie speciale ale primăriei Poiana ating în 2009 suma de 1.367.341 lei

ca urmare, în primul rând a vânzărilor de bunuri din domeniul privat al consiliului local, 743.224

lei şi a sumelor acordate de primăria Poiana pentru finanţarea programului de ocupare a forţei de

muncă, 570.462 lei.

Grafic nr.2.2: Evoluția veniturilor proprii

7 Ioan Văcărel, Finanţe publice, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2005, pag.20-22.21


Graficul arată cum se prezintă în timp structura veniturilor proprii pe cele trei

componente: venituri curente, venituri din capital şi venituri cu destinaţie specială.

Veniturile curente cuprind veniturile fiscale şi veniturile nefiscale. Situaţia realizărilor

pe perioada 2008 – 2013 a acestora se prezintă în tabelul nr.2.3

Tabelul nr.2.3 : Veniturile curente - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri curente 4.466.281 6.436.230 7.939.356 8.082.337 10.647.203 15.621.817


În sume absolute, veniturile curente au crescut de la an la an, de la 4.466.281 lei în anul

2008 la 15.621.817 lei în anul 2013 .

Modul în care au fost realizate veniturile curente a influenţat în mare măsură realizarea

veniturilor proprii şi implicit a celor totale.

22

Veniturile curente se aşează în cea mai mare parte pe veniturile fiscale, acestea deţinând

ponderea cea mai mare : 78,07% în anul 2008; 83,66% în anul 2009; 83,88% în anul 2010;

83,25% în anul 2011; 82,73% în anul 2012 şi 78,75% în anul 2013.

Veniturile fiscale sunt formate din : impozite directe şi impozite indirecte.

Veniturile fiscale înregistrează creşteri de la an la an în toată perioada 2008 – 20013.

2.3 Structura şi nivelul veniturilor fiscale

Grafic nr.2.4: Evoluția veniturilor totale


Din reprezentarea grafică se observă că dintre componentele veniturilor totale, prelevările

de la bugetul statului deţin ponderea cea mai mare, înregistrând creşteri de la an la an. Acest

lucru, pune în evidenţă dependenţa în cea mai mare parte a posibilităţii de realizare a

programelor de dezvoltare a localităţii de sumele alocate de la bugetul statului, fie prin legea

bugetului de stat, fie prin hotărâri de consiliu judeţean. Deşi modalitatea de alocare, este

reglementată formal prin lege, faptul că în perioada analizată a fost lăsată la latitudinea

consiliului judeţean de a alege anumite criterii de repartizare pentru o parte din sume, a existat

suspiciunea că alocarea sumelor la bugetele locale sunt încă influenţate de factorul politic.

Veniturile proprii8 ale comunei Poiana au un aport mai mic decât sumele defalcate de la bugetul

statului, dar destul de important, şi ca urmare autoritatea locală trebuie să se preocupe de

organizarea în bune condiţii a activităţii de colectare a acestora deoarece, sunt veniturile care

8 Tatiana Mosteanu, Finanţe publice, Editura Universitară, Bucureşti, 2009, pag.18-21.23

reflectă efortul comunităţii de susţinere a activităţii cosiliului local în realizarea politicilor

publice la nivel local.

O pondere scăzută şi foarte scăzută deţin subvenţiile de la bugetul statului şi de la alte

bugete.

Grafic nr.2.5: Componente venituri totale


Graficul nr.2.5 pune şi mai bine în evidenţă gradul de participare a fiecărei componente la

realizarea veniturilor totale ale bugetului local al comunei Poiana. Cunoscând acest lucru şi

modul de formare a fiecărei categorii din veniturile bugetului local al comunei Poiana se pot

stabili şi posibilităţile care le au autorităţile publice locale de a intervenii în vederea asigurării

surselor necesare unei bune funcţionări.

O latură importantă a analizei de ansamblu a veniturilor o constituie analiza modului de

realizare a prevederilor bugetului. Situaţia privind gradul de realizare a veniturilor prevăzute în

buget pe perioada 2008- 2013 al comunei Poiana se prezintă în tabelul nr.2.4.

Tabelul nr.2.4: Gradul de realizare a veniturilor (%)

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013Venituri total 96.42 97,43 94,06 88,87 93,38 87,52

24

Venituri proprii 89.37 98,19 96,47 75,08 89,62 89,52Prelevări de la bugetul statului

99.17 98,24 98,36 95, 22 95,19 88,66

Subvenţii - 96,77 3,47 76,82 81,04 76,24


Aşa cum rezultă din datele prezentate, veniturile planificate nu au fost realizate, nici pe

total nici pe structură. Nerealizarea prevederilor bugetului comunei Poiana are implicaţii majore

asupra posibilităţii de plată a angajamentelor făcute în limita creditelor bugetare de la capitolele

de cheltuieli. Ca urmare, au rămas plăţi neefectuate pentru investiţii realizate şi recepţionate,

servicii prestate de furnizori, subvenţii. În anii 2011 şi 2012 gradul de realizare a veniturilor

proprii a comunei Poiana este sub nivelul de realizare al veniturilor totale.

2.4 Cote defalcate din impozitul pe venit

Impozitele pe venit, profit şi câştiguri din capital.9 Element component al veniturilor

fiscale care sunt formate din: impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane

juridice, impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice şi alte impozite pe

venituri, profit şi câştiguri din capital. Ca sursă de venit ele deţin locul al doilea în cadrul

veniturilor fiscale cu o pondere de 20,19% în anul 2011, 21,11% în anul 2012 şi 21,22% în anul

2012. Evoluţia acestor venituri în sumă absolută este ascendentă, pornind de la suma de

6.567.391 în anul 2009 şi ajungând la 16.396.740 în anul 2013, reprezentând o creştere de 1,79

de ori. Această creştere se datorează în prealabil veniturilor din impozit pe venit, profit şi

câştiguri din capital de la persoane fizice care deţin o pondere de 20,19% în anul 2011, 20,11%

în anul 2012 respectiv 19% în anul 2013. Gradul de realizare se situează în jurul valorii de 100%

prezentând o uşoară scădere în anul 2013 faţă de anii precedenţi cu 0.05% . Rar se întâmplă ca

âncasările realizate să coincidă atât de mult cu prevederile bugetare iniţiale.

Tabelul nr.2.5: Cote defalcate din impozitul pe venit - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

9 Gabriela Anghelache, Finanţele publice ale României, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, pag.51-54.

25

Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit

5.544.871 6.567.391 7.754.198 6.606.102 9.456.906 16.396.740


Impozitele pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice. Acestea

lipsesc în anul 2011 iar pe parcursul celor 3 ani cresc de la suma de 9.456.906 lei în anul 2012 la

suma de 16.396.740 în anul 2013, reprezentând o creştere. Datorită acestor creşteri, aceste

venituri ajung să deţină o pondere de 3% din impozitul pe venit, profit şi câştiguri din capital.

Gradul de realizare este foarte ridicat în anul 2013 datorită prevederilor bugetare foarte scăzute

în comparaţie cu încasările realizate. Acest grad este de 191% în anul 2013.

Impozitele pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice deţin ponderea

cea mai mare în totalul impozitelor pe venit, profit şi câştiguri din capital, fiind de 20,19% în

anul 2011, 20,10% în anul 2012 şi 19,98% în anul 2013. Acestea la rândul lor sunt alcătuite din:

cote şi sume defalcate din impozitul pe venit precum şi sume alocate de consiliul judeţean pentru

echilibrarea bugetelor locale. Cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit au o evoluţie

ascendentă pornind de la suma de 6.525.659 mii lei în anul 2011 şi ajungând la suma de

11.049.191 în anul 1013, acesta reprezentând o creştere de 1,69 ori. Sumele alocate de consiliul

judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale au evoluţia gradului de realizare crescător şi se

prezintă în felul următor: 109,59% în anul 2011, 130% în anul 2012 şi 149,57% în anul 2013.

2.5 Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea

cheltuielilor descentralizate la nivelul comunei Poiana

26

Prelevările de la bugetul statului au suferit modificări pe parcursul perioadei analizate, la

început au fost sub forma cotelor şi sumelor defalcate din impozitul pe venit, ulterior acordându-

se sume şi din T.V.A .

Tabelul nr.2.6: Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Sume defalcate din T.V.A

7.972.707 12.288.553 11.152.269 16.005.465 13.154.661 26.059.740


Creşterea constantă a veniturilor proprii este asigurată de creşterea simultană a veniturilor

curente faţă de sumele defalcate din TVA. Datorită faptului că veniturile proprii reprezintă

diferenţa dintre veniturile curente şi sumele defalcate din TVA, pentru a înregistra creşteri,

veniturile din suma defalcată din TVA nu trebuie să depăşească veniturile curente.

Grafic nr.2.6: Prelevări de la bugetul de stat

27


După cum rezultă din datele prezentate, prelevările de la bugetul statului au avut o

evoluţie ascendentă în toată perioada analizată, cea mai semnificativă diferenţă fiind înregistrată

în anul 2012 faţă de 2013 în sumă de 12.270.599 lei. În totalul veniturilor bugetului local al

comunei Poiana, prelevările de la bugetul statului deţin ponderea. Astfel, în anul 2008

prelevările deţin 74,02%; în anul 2009 deţin 69,89% ; în anul 2010 - 66,23 %; în anul 2011 -

73,24 %; în anul 2012– 71,71 % şi de 62,31% în anul 2013. Pe structură, în cadrul prelevărilor

de la bugetul statului ponderea o deţin sumele defalcate din T.V.A. O parte din sumele defalcate

din impozitul pe venit şi sumele defalcate din T.V.A ale comunei Poiana s-au alocat direct pe

destinaţii: ajutoare pentru încălzirea locuinţei pe timp de iarnă, subvenţionarea energiei termice

livrate populaţiei, pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat,10 creşe

( cheltuieli de personal, burse, obiecte de inventar), pentru plata asistenţilor persoanelor cu

handicap, plata venitului minim.

Capitolul III – Aportul impozitelor și taxelor locale la formarea veniturilor bugetului

comunei Poiana

3.1 Impozitul şi taxa pe clădiri

10 Marcel Drăcea, Daniel Toba, Finanţe Publice, Editura Sitech, Bucureşti, 2007, pag.63-65.28

http://www.librarie.net/autor/28175/daniel-toba

http://www.librarie.net/autor/28174/marcel-dr%C3%A3cea

Impozitele şi taxele pe proprietate.11 Acestea din punct de vedere al veniturilor

comunei Poiana pe care le generează au cea mai mică pondere în veniturile fiscale respectiv de:

12.89% în anul 2010, 10% în 2011 şi 10,49 în anul 2012. Impozitele şi taxele comunei Poiana la

rândul lor sunt formate din: impozite şi taxe pe clădiri, impozite şi taxe pe teren, taxe judiciare de

timbru şi alte taxe de timbru şi alte impozite şi taxe pe proprietate. În sumă absolută aceste

venituri cresc de la suma de 4.367.604 mii lei în 2010 la 5.964.034 mii lei în anul 2013. Prezintă

o creştere de 1,36 de ori. Analizând indicii cu baza în lanţ, observăm că de la un an la altul

impozitele şi taxele pe proprietate ale comunei Poiana cresc cel mai mult în anul 2013 faţă de

2012 de 1,31 de ori, datorită creşterii impozitelor şi taxelor pe clădiri de 1,8 ori Gradul de

realizare a veniturilor este descendent, scăzând de la 103,83% la 73,6% în anul 2013. Această

evoluţie nefavorabilă a gradului de realizare se datorează evoluţiei nefavorabile a gradului de

realizare a elementelor componente ale veniturilor şi anume taxelor judiciare de timbru care sunt

de 73% în anul 2010, 54,6% în anul 2011 respectiv 19,4% în 2012.

Impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoanele juridice deţine o pondere importantă în

totalul impozitelor directe ale comunei Poiana, după impozitele şi taxele de la populaţie. Pe

perioada analizată această categorie de venituri are o evoluţie ascendentă, de la 1.159.159 lei la

4.500.000 lei, creşterea fiind în cea mai mare parte pe seama majorării valorii de impunere ca

urmare a modificărilor legislative. Cea mai importantă creştere se înregistrează în anul 2013,

faţă de 2008 creşterea este de 3,88 ori .

Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru au o evoluţie descendentă scăzând de la

suma de 994.661 mii lei în anul 2010 la suma de 290.906 mii lei în anul 2013, reprezentând o

scădere de 3,4 ori. Acest element duce la scăderea gradului de realizare al impozitelor pe taxe şi

proprietate datorită faptului că prevederile bugetare sunt mult mai mari decât încasările realizate.

Are cel mai scăzut grad de realizare şi anume: 73% în anul 2011, 54,9% în 2012 respectiv 19%

în anul 2013.

Grafic nr.3.1: Structura impozitelor și taxelor de la populație

11 Nicolae Hoanta, Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Bucureşti, 2004, pag.19-20.

29


3.2 Impozitul şi taxa pe teren

Impozitele şi taxele pe teren deţin o pondere mai mică în impozitele şi taxele pe

proprietate care în sumă absolută cresc de la 533.214 mii lei în 2011 la suma de 862.543 mii lei

în 2013, crescând de 1,6 ori. Gradul de realizare este scăzut şi fluctuează între valorile de 114%

şi 60% înregistrând gradul cel mai scăzut în 2012 când prevederile bugetare au fost stabilite la

suma de 952.910 mii lei şi s-au încasat doar 572.502 mii lei.

3.3 Impozitul pe mijloacele de transport

Impozitele pe mijloacele de transport mai generează un venit de luat în considerare în

cadrul impozitelor şi taxelor pe bunuri şi servicii. Acestea deţin o pondere de 1,6% în 2011,

1,5% în 2012 şi 4,8% în 2013 crescând de la suma de 233.275 lei în 2011 la 700.000 lei în 2013,

reprezentând o creştere de 4 ori datorită creşterii bruşte a acestora. În comparaţie cu creşterea

30

ascendentă a sumelor absolute, gradul de realizare a scăzut de la 100% în anul 2011 la 70% în

2012, apoi va crește la 73% în anul 2013.

Tabelul nr.3.1: Impozitul pe mijloacele de transport - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013Impozit asupra mijloacelor de transport

208.090 197.523 224.388 233.275 2*82.909 700.000


3.4 Alte impozite si taxe locale

Impozitele indirecte ale comunei Poiana au deţinut până în anul 2013 o pondere

nesemnificativă în totalul impozitelor fiscale, respectiv de 0,82% în anul 2012. Începând cu anul

2013 se transferă la bugetele locale veniturile din taxe notariale şi judiciare, care fac ca ponderea

veniturilor indirecte în veniturile fiscale să crească spectaculos la 25,05 % în anul 2012 şi la

19,21 % în anul 2013.

Veniturile nefiscale ale comunei Poiana cuprind în structura lor : vărsăminte din

profitul net al regiilor autonome,12 vărsăminte de la instituţii publice şi diverse venituri. Pe

perioada analizată situaţia acestor venituri se prezintă în tabelul nr.3.2.

Tabelul nr. 3.2: Alte impozite și taxe - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013Venituri nefiscale

1.068.880

1.051.575

1.279.448

1.353.407

1.838.784

3.318.994

12 Tatiana Mosteanu, Finanţe publice, Editura Universitară, Bucureşti, 2009, pag.27-29. 31

Vărsăminte de la instituţii publice

412 129.165 262.342 229.808 - -

Diverse venituri

992.868 878.630 963.175 1.123.599

1.583.554

3.066.994


Grafic nr. 3.2: Structura veniturilor nefiscale


Aşa cum rezultă din datele prezentate în tabel, veniturile nefiscale ale comunei Poiana au

înregistrat creşteri de la 1.068.880 lei în anul 2008 la 3.318.994 lei în anul 2013. Creşterile cele

mai semnificative sunt determinate de creşterea încasărilor din chirii şi concesiuni şi de preluarea

începând cu anul 2009 a amenzilor pentru circulaţia pe drumurilor publice ale comunei Poiana.

Toate aceste modificări au condus la creşterea veniturilor nefiscale de 3,16 ori în anul

2013 faţă de anul 2009 .

Veniturile din capital ale comunei Poiana au cuprins până în anul 2009 inclusiv,

venituri din valorificarea unor bunuri ale statului, din care o cotă rămânea la bugetul local:

venituri din vânzări de locuinţe din fondurile statului, venituri din privatizare, venituri din

valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice. Până în anul 2009 nivelul acestor categorii de

32

venituri este redus. Începând cu anul 2010 în clasificaţia bugetară nu se mai utilizează veniturile

cu destinaţie specială şi, ca urmare, veniturile din capital preiau şi conţinutul acestui capitol de

venituri. Veniturile din capital încasate au fost 12.421 lei în anul 2008; 18.899 lei în anul 2009;

392.109 lei în anul 2010; 105.959 lei în anul 2011 şi 2.312.902 lei în anul 2012 şi o prognoză de

2.781.672 lei în anul 2013.

Capitolul IV - Analiza cheltuielilor bugetului comunei Poiana

4.1 Nivelul, dinamica şi structura cheltuielilor Bugetului Comunei Poiana

33

Cealaltă componentă a bugetului local o reprezintă cheltuielile.

Din punct de vedere al clasificaţiei funcţionale,13 cheltuielile cuprinse în bugetul local al

comunei Poiana, se împart în : autorităţi publice, învăţământ, cheltuieli social – culturale,

sănătate, cultură, asistentă socială, servicii şi dezvoltare publică, acţiuni economice, alte acţiuni

economice, alte acţiuni, fond de rezervă bugetară. Această clasificare are la bază criteriul

instituţiilor prin care se efectuează cheltuieli publice.

Pentru o analiză completă, cheltuielile comunei Poiana trebuie analizate sub cele două

aspecte ale clasificaţiei bugetare, atât a clasificaţiei economice cât şi a clasificaţiei funcţionale.

Clasificaţia economică împarte cheltuielile după natura şi efectul lor, iar clasificaţia

funcţională după destinaţia lor.

Componenţa cheltuielilor conform clasificării funcţionale este redată în tabelul nr. 4.1 :

Tabel nr.4.1: Componenţa cheltuielilor - mii lei –

IndiIAnul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cheltuieli totale

18.928.373 27.689.139 30.335.376 30.869.290 48.638.247 68.134.541

Cap. 51 1.635.500 2.240.000 2.425.000 3.392.160 4.274.703 6.362.000Cap. 54 - - - - 745.338 2.190.700Cap. 55 - - - - 171.883 185.000Cap. 56 - - - - 194.122 205.000Cap. 57(Cap.65)

8.835.052 11.108.004 12.769.658 15.354.622 22.723.585 30.226.430

Cap. 58(Cap.66)

120.500 575.200 540.733 292.953 284.719 489.500

Cap.59 (Cap.67)

721.700 1.502.767 1.512.100 1.932.180 3.715.474 6.654.542

Cap. 60 (Cap.68 )

1.887.573 3.049.554 5.022.397 2.624.331 3.525.038 5.112.990

Cap. 61 - - - - 580.625 1.841.240Cap. 63 (Cap.70 )

3.978.471 6.939.932 5.171.810 3.584.875 5.498.460 5.041.812

Cap. 64( Cap.74)

- - - 720.820 2.475.625 2.893.500

Cap.68( Cap. 81)

385.274 471.073 2.294.190 2.727.068 3.831.990 -

Cap 81 - - - - 616,685 -Cap. 72 99.050 24.500 219.439 41.153 - -Cap.84 267.264 390.109 180.049 180.378 - 6.931.827

13

? Mariana Cristina Cioponea, Finanţe Publice şi Teorie Fiscală, Editura Teora, Bucureşti, 2003, pag.15-18.34

Cap. 88 - - - 18.750 - -Cap. 96 998.000 1.388.000 - - - -


Aşa cum rezultă din datele prezentate, cheltuielile totale ale bugetului local au cunoscut

creşteri de la an la an. În perioada analizată 2008 – 2013, în totalul cheltuielilor comunei Poiana,

ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile de la capitolul Învăţământ, Servicii de dezvoltare

publică şi locuinţe, Servicii de asistenţă socială, Cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi

de tineret. Pentru a pune mai bine în evidenţă evoluţia în timp a cheltuielilor bugetului local am

întocmit Graficul nr.4.1.

Grafic nr. 4.1: Evoluția cheltuielilor bugetului local

Grafic nr. 4.1: Evoluția cheltuielilor bugetului local


În analiza pe care o vom prezenta privind cheltuielile bugetului local al comunei Poiana, ne

vom referi la principalele capitole de cheltuieli, respectiv la acele capitole care deţin ponderea în

bugetul local.

Cheltuielile de la domeniul Autoritaţi executive asigură funcţionarea instituţiei

Primariei comunei Poiana şi a Consiliului local. Nivelul şi structura acestor cheltuieli pe

principalele categorii în perioada analizată se prizintă în tabelul de mai jos.

35

Tabel nr.4.2: Categorii de cheltuieli - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013Total cheltuieli 1.635.500 2.240.000 2.425.000 3.392.160 4.274.703 6.362.000Chelt.curente 1.590.000 2.090.000 2.325.000 3.330.007 4.183.434 6.069.000Chelt.de pers. 1.151.300 1.510.000 1.726.600 2.305.446 2.855.604 4.280.000Chelt.materiale 438.700 580.000 598.400 1.024.561 1.327.830 1.789.000Chelt. Capital 45.500 150.000 100.000 62.153 91.269 293.000


Din datele prezentate rezultă că în perioada analizată a avut loc creştera de la an la an a

cheltuielilor domeniului ,,Autorităţi publice”, la toate categoriile din structura prezentată cu

excepţia cheltuielilor de capital. Creşterea se justifică la cheltuieli materiale prin majorările de

preţuri şi tarife la bunurile şi serviciile achiziţionate, iar la cheltuielile de personal prin creşterea

numărului de personal prin crearea de noi activităţi prin preluarea de atribuţii ca urmare a

descentralizării şi prin creşterea salariilor funcţionarilor publici. În totalul cheltuielilor, ponderea

o reprezintă cheltuielile de personal , respectiv 70,39% în anul 2008; 67,41 % în anul 2009;

71,20 % în anul 2010; 67,96 % în anul 2011 şi 66,80 % în anul 2012, 67,27 % în anul 2013.

În graficul nr.4.2 se prezintă evoluţia acestor cheltuieli pe total şi pe structură.

Grafic nr. 4.2: Evoluția cheltuielilor pe total și pe structură


4.2 Analiza cheltuielilor social-culturale

Pentru a pune mai bine în evidenţă structura cheltuielilor din capitolul Învăţământ ale

comunei Poiana am întocmit graficul de mai jos.

Grafic nr. 4.3: Structura pe tipuri de cheltuieli – învățământ

36


În perioada 2008- 2013 sumele alocate acestui capitol au cunoscut creşteri substanţiale,

de la 8.835.052 lei în anul 2009 la 30.226.430 lei în anul 2013, ceea ce reprezintă o creştere de

342,12%. Începând cu anul 2008 prin bugetul local se asigură cheltuielile de personal pentru

personalul din învăţământ, având ca sursă, sume alocate de la bugetul statului sub forma cotelor

defalcate din T.V.A. Cheltuielile materiale ale comunei Poiana se asigură, conform prevederilor

legale, din veniturile proprii ale bugetului local.

Evoluţia în timp pe perioada analizată a componentelor domeniului Învăţământ se

prezintă în graficul nr.4.4.

Grafic nr. 4.4: Evoluție cheltuieli

37


Domeniul Cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret a comunei

Poiana cuprinde sumele alocate din bugetul local unităţilor de cultură şi acţiunilor culturale şi de

tineret organizate de diverse organizatii şi asociaţii, în sumă de 6.654.542.

Pe perioada analizată structura acestor cheltuieli se prezintă în Tabelul nr.4.3.

Tabelul nr.4.3: Structura cheltuielilor social-culturale - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013Biblioteci 130.000 162.000 165.000 199.568 262.662 451.000Muzee 98.000 126.000 175.000 221.343 182.910 558.000Teatre 190.000 282.000 430.000 579.933 600.000 1.045.000Case de cultură 70.000 85.500 110.000 98.613 111.755 200.000Culte religioase 36.700 95.767 112.600 120.250 610.655 185.000Activ. Sportive 98.185 149.976 264500 395.586 586.043 796.859Activ.de tineret - - 20.000 8.678 88.054 88.000Alte instit.şi act.culturale

98.815 601.524 235.000 308.209 329.791 929.181

Intreţ.grădini publice,Zone verzi, baze de agrement

- - - - 943.604 2.401.502


După cum se poate observa din tabelul de mai sus, începând cu anul 2012, la capitolul

Cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret a comunei Poiana se cuprind

38

cheltuielile pentru întreţinere grădini publice, zone verzi, baze de agrement, prin preluatrea

acestei categorii de cheltuieli14 de la capitolul 63 Servicii de dezvoltare publică şi locuinţe.

Graficul nr.4.5: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport


4.3 Cheltuieli cu servicii publice generale, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Unul din sectoarele de cheltuieli care beneficiază de sume importante din bugetul local al

comunei Poiana este domeniul Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii.

În total şi pe structură sumele alocate pe capitol şi pe activităţi de protecţie socială se

prezintă în Tabelul nr.4.4.

Tabelul nr.4.4: Structura cheltuielilor cu serviciile publice - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

14 Marcel Drăcea, Daniel Toba, Finanţe Publice, Editura Sitech, Bucureşti, 2007.

39



Total cheltuieli

1.887.573 3.049.554 5.022.397 2.624.331 3.525.038 5.112.990

Cantina de ajutor social

353.500 470.000 530.000 418.507 643.220 522.135

Ajutor social 1.017.434 1.922.054 1.713.912 857.863 526.286 806.790

Camine pt. pers.vârstnice

- - 99.635 327.807 453.231 620.000

Drepturile asistenţilor personali

450.913 606.000 650.700 734.615 1.106.883 1.750.000

Alte activ.privind asist. Socială

65.726 51.500 2.028.150 285.539 112.021 311.500

Asiatenţă pt. familie şi copii

- - - - 387.396 643.765

Creşe - - - - 296.001 458.800


Principalele activităţi de protecţie socială finaţate din acest capitol sunt : masa la cantina

de ajutor social pentru aproximativ 220 de persoane; venitul minim pentru un numar de

aproximativ 1800 persoane; plata drepturilor de personal pentru 153 asistenti personali ai

persoanelor cu handicap. Din subcapitolul Alte acţiuni sociale cuprinde ajutoarele de urgenţă

acordate persoanelor cu probleme deosebite, respectiv ajutoare pentru boală, accidente,

calamităţi, decese etc. Începând cu anul 2011 acest subcapitol cuprinde să sumele pentru plata

persoanelor încadrate pe programe sociale cu finanţare asigurată de Agenţia Judeţeană Pentru

Ocuparea Forţei De Muncă Dâmbovița. Începând cu anul 2012 din acest capitol se acordă sume

pentru protecţia familiilor şi copiilor şi pentru creşe.

40

Graficul nr.4.6: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport


4.4 Cheltuieli cu servicii şi dezvoltare publică, locuinţe

Domeniul Servicii de dezvoltare publică şi locuinţe15 este capitolul care cuprinde

sumele cheltuite pentru asigurarea unor servicii comunitare ale comunei Poiana: întreţinere şi

reparaţii străzi, iluminat public, salubritatea domeniului public şi privat al consiliului local,

întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi, centrale termice, alte acţiuni publice. În perioda 2008 –

2013 structura cheltuielilor la acest capitol se prezintă in Tabelul nr.4.5.

Tabelul nr.4.5: Structura cheltuielilor cu serviciile și dezvoltarea publică, locuințe

- mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013Total 3.978.471 6.939.932 5.171.810 3.584.875 5.498.460 5.041.812Întreţ. Şi reparaţii străzi

570.506 1.052.000 - - - -

15 Mariana Cristina Cioponea, Finanţe Publice şi Teorie Fiscală, Editura Teora, Bucureşti, 2003, pag.32-34.41

Iluminat 502.970 783.480 750.000 1.209.457 1.382.859 1.834.270Salubritate 278.031 330.000 560.000 - - -Zone verzi 317.494 228.000 471.200 466.268 - -Centrale termice

935.294 2.849652 506.275 299.013 - -

Alte acţiuni publice

1.374.262 1.696.800 2.884.335 1.610.137 4.115.601 3.207.542


După cum se observă din tabelul de mai sus, o parte din subcapitolele de cheltuieli ale

capitolului Servicii publice nu se mai regăsesc ca urmare a modificării clasificaşiei bugetare,

fiind cuprinse la alte capitole, este vorba de întreţinere străzi,salubritate şi zone verzi.

Subcapitolul Centrale termice nu se mai regăseşte ca urmare a faptului că în județul Dâmbovița

s- a sistat livrarea centralizată a energiei termice către consumatori.

Structura capitolului Servicii de dezvoltare publică şi de locuinţe este redată grafic în

Graficul nr.19.

Graficul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu serviciile publice


4.5 Cheltuieli pentru acțiuni economice

Acțiunile economice cuprind cheltuielile efectuate pentru salubritate şi gestiunea

deşeurilor ale comunei Poiana şi cele pentru canalizare şi tratarea apelor uzate de pe domeniul

public al localităţii Poiana. Acest capitol este analizat începând cu anul 2011. În anul 2011

42

cheltuielile pentru protecţia mediului au fost de 710.820 lei iar în anul 2013 de 2.893.500 lei. Pe

structură avem următoarea situaţie:

Tabelul nr.4.6: Structura cheltuielilor cu serviciile - mii lei –


Din datele prezentate în tabel rezultă o creştere semnificativă a acestor cheltuieli în anul

2013 faţă de 2012, creştere justificată prin atenţia ce se acordă de primăria Poiana acestui

domeniu, respectiv pentru închiderea rampei de deşeuri .

Domeniul Transporturi şi comunicaţii cuprinde sumele acordate sub forma

gratuităţilor la biletele de transport pe mijloacele de transport urban diferitelor categorii de

persoane ( pensionari, elevi, donatori de sânge ş.a) şi cheltuielile cu intreţinerea şi repararea

străzilor. Situatia pe total şi pe structură a acestui capitol în perioada analizată este redată în

Tabelul nr.4.7.

Tabelul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu transportul public - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013Total capitol 385.264 471.073 2.294.190 2.737.068 3.831.990 6.931.827Transport în comun 385.264 471.073 773.000 821.010 1.134.409 1.798.087Străzi - - 1.521.190 1.916.058 2.697.581 5.133.740

43

Anul 2011 2012 2013Total capitol 710.820 2.475.625 2.893.500- Salubritate şi gestiunea deşeurilor 512.987 1.628.715 1.670.000- Canalizare şi tratarea apelor uzate 197.833 846.910 1.223.500


Se poate observa din datele prezentate în tabel faptul că de la an la an au crescut

cheltuielile acestui capitol atât pe total cât şi pe structură. Astfel, cheltielile cu facilităţile pe

mijloacele de transport în comun au crescut cu 294,45 % atât ca urmare a creşterii numărului de

beneficiari cât şi datorită creşterii tarifelor pentru serviciul public de transport.

La subcapitolul Străzi creşterea în 2013 faţă de 2010 este de 337,48%.

44

Concluzii

După 1989 în administraţia publică din România au avut loc schimbări importante în

plan instituţional şi legislativ. Reforma administraţiei publice reprezintă un proces complex şi

continuu, de reuşita căruia depind atât integrarea în Uniunea Europeană cât şi realizarea unei

administraţii moderne şi eficiente.

Un domeniu în care s-au produs modificări substanţiale este cel financiar şi

bugetar.Modificările intervenite pe plan instituţional şi legislativ urmăresc punerea de acord a

autonomiei colectivităţilor locale cu rezolvarea şi gestionarea treburilor publice în interesul

comunităţilor locale pe care le reprezintă, cu sursele financiare necesare.

Fără intenţia de a minimaliza rolul măsurilor adoptate până în prezent, apreciem că el

marchează doar o primă etapă în vederea descentralizării bugetare şi a realizării unei autonomii

financiare locale reale.

Necesitatea sporirii în continuare a autonomiei locale derivă din aspecte cum sunt:

- contextul instituţional social- democratic actual, care reclamă competenţe locale mai

mari;

- posibilitatea rezolvării unor probleme locale într- o manieră colectivă proprie şi

renunţarea la standardizare;

- eficacitate sporită în administrarea unor proiecte la nivel local, unde se cunosc mai

bine posibilităţile şi resursele existente în zonă.

Datorită faptului că autonomia locală se află în raporturi strânse de interdependenţă cu

cea financiară, se consideră că una din priorităţile financiare trebuie să cuprindă reforma de

administrare locală a bugetului.

Pornind de la definirea clară a rolului şi responsabilităţilor care revin autorităţilor locale,

apreciem necesar ca măsurile în planul descentralizării să vizeze în principal:

- constituirea unui sistem de venituri fiscale proprii bazat pe un grad ridicat de

stabilitate;

- realizarea unei corelaţii între impozitele locale stabilite şi capacitatea contributivă a

plătitorilor pe plan local, precum şi între nivelul prelevărilor şi serviciile publice

oferite;

- alegerea celor mai eficiente canale de alimentare cu resurse financiare la nivel local;

astfel, reorientare structurii modalităţilor de finanţare locală trebuie să vizeze în

primul rând creşterea substanţială a bazei de venituri proprii, precum şi extinderea

45

acordării de cote defalcate din impozite de la bugetul central, care să reflecte şi să

stimuleze activitatea economică din zonă;

- sporirea competenţelor şi responsabilităţilor în domeniul contractării de împrumuturi

publice prin emisiunea de hârtii de valoare;

- reconsiderarea rolului transferurilor de la bugetul central, astfel încât să devină o

pârghie bugetară.

În ce priveşte impozitele şi taxele locale legislaţia a suferit modificări numeroase şi a

vizat metodologia stabilirii impozitelor şi taxelor locale, nivelul şi structura acestora, controlul şi

jurisdicţia fiscală, procedura executării creanţelor fiscale. Desele modificări ale legislaţiei au

îngreunat activitatea de stabilire, evidenţă şi încasare a impozitelor şi taxelor locale.

Din prezentarea veniturilor ce se cuprind în bugetul local rezultă că autorităţile locale

dispun de o paletă largă de resurse financiare, dar acestea nu asigură încă o finanţare

corespunzătoare.

Analiza veniturilor bugetului local al comunei Poiana pe perioada 2008- 2013 a pus în

evidenţă câteva aspecte importante:

- veniturile totale au înregistrat creşteri semnificative de la an la an;

- creşterea veniturilor totale are la bază atât creşterea veniturilor proprii cât şi creşterea

cotelor şi sumelor alocate de la bugetul statului;

- autorităţile locale depind într- o mare măsură de sumele alocate de la bugetul statului,

gradul de autonomie este încă scăzut, în jur de 29% faţă de 40% cât susţin specialiştii

ca ar fi normal;

- cotele şi sumele alocate de la bugetul statului sunt repartizate de regulă pe destinaţii

precise şi de aici posibilitatea limitată de decizie asupra modului de utilizare a acestora de

către consiliile locale.

Nerealizarea prevederilor bugetului în toată perioada analizată, numărul mare de rectificări

bugetare în cursul fiecărui an pun în evidenţă trei aspecte care trebuie avute în vedere:

- modul de fundamentare a veniturilor cuprinse în bugetul iniţial;

- modul de fundamentare a sumelor cu care se rectifică bugetul pe parcursul anului;

- posibilităţile de colectare a veniturilor la un nivel corespunzător.

În ce priveşte cheltuielile bugetului local al comunei Poiana, se poate observa din datele

prezentate în analiză, modificarea stucturii acestora fie prin transferul unor categorii de la un capitol

la altul(Întreţinerea străzilor, zone verzi, salubritatea şi protecţia mediului), fie prin apariţia unor noi

capitole sau subcapitole prin transferul de la unele instituţii ale statului în sarcina autorităţilor

46

publice locale (evidenţa populaţiei, poliţia comunitară, protecţia socială pentru anumite categorii de

cetăţeni).

O problemă care a trebuit rezolvată de către consiliul local a fost accea de a asigura

finanţarea activităţilor noi, preluate ca urmare a descentralizării lor după retragerea finanţării de la

bugetul statului.

Nerealizarea ritmică şi la nivel corespunzător a veniturilor bugetului local al comunei Poiana

a făcut ca în unele perioade comunitatea locală să întâmpine greutăţi în ce priveşte asigurarea

sumelor necesare plăţilor pentru unele servicii publice.

Accentuarea problemelor financiare cu care s- a confruntă comunitatea locală au fost

determinate în principal de :

modificări ale reglementărilor legale care au defavorizat comunităţile locale prin

menţinerea pentru anumite categorii de bunuri care deţin o pondere însemnată a

unor valori simbolice;

nivelul veniturilor realizate pus în evidenţă atât de procentul de realizare al

bugetului cât şi de nivelul gradului de colectare ;

creşterea de la an la an a datoriei bugetelor locale pentru angajamente efectuate

care nu au avut sursa financiară pentru a fi onorate;

creşterea cererii de servicii publice şi de nevoi de investiţii pentru dezvoltarea

localităţii;

căderea economiei locale şi ca urmare nivelul ridicat al şomajului.

Realizarea veniturilor la un nivel care să-i permită asigurarea funcţionării

corespunzătoare a activităţilor din subordinea sa, o calitate corespunzătoare a serviciilor publice

şi dezvoltarea localităţii pe termen lung, trebuie să constituie o problemă prioritară a consiliului

local şi a personalului din executivul primăriei care lucrează în acest domeniu.

Consider că îmbunătăţirea situaţiei financiare a localităţii Poiana se poate realiza

acţionând pe următoarele direcţii:

efectuarea unei analize pertinente asupra situaţiei financiare a locallităţii şi

stabilirea unei politici financiare a consiliului local pe termen scurt, mediu şi lung

care să asigure corelare a în timp a necesarului de resurse financiare cu

posibilităţile de acoperire din venituri proprii şi stabilirea pe această bază a

necesarului de atras din alte surse;

la nivelul serviciilor de specialitate care au ca sarcini evidenţa,încasarea,

controlul şi executarea silită a creanţelor prin stabilirea unor măsuri care să

asigure o mai bună colectare a veniturilor din impozite şi taxe locale;47

continuarea activităţilor de pregătirea şi depunerea pentru finanţare a unor

programe de dezvoltare şi infrastructură care necesită fonduri importante ce nu

pot fi acoperite integral din veniturile proprii;

concesionarea unor servicii publice către prestatori interesaţi pentru degrevarea

unor sarcini financiare pe seama bugetului local;

încheierea de parteneriate public-privat pentru anumite servicii publice ce

necesită investiţii importante pentru care nu există posibilitatea cuprinderii în

buget a sumelor necesare în viitorul apropiat;

intoducerea de taxe speciale pentru anumite servicii solicitate de cetăţeni şi

pentru care sunt de acord să le susţină cu o cotă parte.

O administraţie locală democratică şi eficientă este una dintre cerinţele definitorii pentru o

economie europeană. Prin rolul pe care îl îndeplineşte, administraţia publică este cea care poate

să imprime societăţii un anumit ritm de dezvoltare. Cadrul legal şi instituţional este un element

principal pe care îl implică descentralizarea. O măsură a reformei administraţiei publice a fost

descentralizarea care impune întărirea puterii şi rolului administraţiei publice locale în

gestionarea serviciilor publice locale.

După anul 2000 s-au făcut progrese mari în descentralizarea serviciilor publice. A existat

o deschidere şi din partea autorităţilor centrale de a găsi împreună cu administraţia publică

locală, soluţii pentru continuarea descentralizării şi eliminarea neajunsurilor constatate pe

parcursul procesului. O parte din reglementările emise până în anul 2000 au fost modificate şi

completate în vederea îmbunătăţirii cadrului de reglementare şi creşterea competenţelor şi

responsabilităţilor autorităţilor publice în deservirea comunităţii. Transferul de responsabilităţi

către administraţia publică locală nu a fost însoţit întotdeauna şi de transferul resurselor

financiare necesare finanţării acestora. Administraţia publică locală nu a acţionat întotdeauna aşa

cum se impunea. Totuşi, administraţia publică locală a fost într-o continuă transformare

înregistrând în timp progrese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea managementului public. Progresul

înregistrat diferă însă de la o unitate administrativ - teritorială la alta.

În condiţiile actuale, în care se pune un accent deosebit pe descentralizare şi autonomie

locală, aleşii fiecărei comunităţi trebuie să identifice cele mai bune practici de gestionare a

resurselor locale. Creşterea competenţelor şi responsabilităţilor organelor deliberative şi

executive ale administraţiei publice locale impune acestora trecerea de la viziunile pe termen

scurt la viziunile pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor publice locale.

Prin intermediul bugetului se realizează anual imobilizarea de fonduri băneşti la dispoziţia

48

unităţilor administrativ teritoriale şi repartizarea acestora pentru satisfacerea nevoilor colective

ale cetăţenilor.

Rolul bugetului local a crescut pe măsură ce au fost atribuite noi responsabilităţi

autorităţilor locale, acestea fiind nevoite să acţioneze pentru creşterea veniturilor, identificarea şi

utilizarea unor noi surse de finanţare pentru a face faţă cerinţelor în creştere. O importantă sursă

atrasă pentru finanţarea serviciilor publice locale o reprezintă şi fondurile structurale.

Capacitatea de absorbţie de către administraţia publică locală a fondurilor structurale este

identificată totuşi ca o problemă.

Bibliografie

Anghelache Gabriela Finanţele publice ale României, Editura Universitară,

Bucureşti, 2008.

Cioponea Mariana Cristina Finanţe Publice şi Teorie Fiscală, Editura Teora, Bucureşti, 2003.

Drăcea Marcel, Toba Daniel Finanţe Publice, Editura Sitech, Bucureşti, 2007.

49



Dunn William N. Analiza politicilor publice, Editura Polirom, Bucureşti, 2004.

Hoanta Nicolae Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Bucureşti, 2004.

Inceu Adrian Mihai, Lazăr Dan Tudor

Finanţe şi bugete publice, Editura Accent, Cluj-

Napoca, 2008

Inceu Adrian Mihai, Lazăr Dan Tudor

Managementul financiar al comunităţilor locale,

Editura şi Tipografia Marineasa, Timişoara, 2009

Moşteanu Tatiana, Vuţă Mariana, Câmpeanu Emilia, Attila Gyorgy

Buget şi trezorerie publică, Editura universitară, Bucureşti, 2007.

Mosteanu Tatiana Finanţe publice, Editura Universitară, Bucureşti, 2009.

Stroe Radu, Armeanu Dan Finanţe, Biblioteca Digitală, ASE.

Tulai Constantin I.

Văcărel Ioan

Finanţele publice şi fiscalitatea, Casa Cărţii de Ştiinţă,

Cluj- Napoca, 2005.

Finanţe publice, Editura Didactică şi pedagogică,

Bucureşti, 2005.

50

http://www.piata-cartii.ro/autori/William%20N.%20Dunn

Documents

Lucrare Licienta Analiza Veniturilor Si Cheltuielilor Bugetului Comunei Poiana