LUCRARE DIPLOMA bpoc

8/18/2019 LUCRARE DIPLOMA bpoc

1/10

LUCRARE DIPLOMA

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BPOC


2/10

CUPRINS

Motto

Motivatie

Capitol I

Anatomia aparatului respiratorCaile respiratorii

Cavitatea nazala

arin!ele

Larin!ele

Tra"eea

Bron"iile

Plamanii

#tru$tura plamanilor

%as$ularizatia plamanilorPleura

Me&iastinul

iziolo'a aparatului respirator

%entilatia pulmonara

Di(uziunea

Transportul !azelor

Re!larea respiratiei

Capitolul II

Prezentarea )olii

De'nitieEtimolo!ie

Mor(opatolo!ie

iziopatolo!ie

Pato!enie

Investi!atii

Evolutie

Pronosti$

Tratament

Nutritie*E&u$atie pentru sanatate

Capitolul IIIPrezentarea $azurilor

Caz +

Caz ,

Caz -

Evaluare !lo)ala

Con$luzii asupra rezultatelor in!ri.irii

Te"ni$i apli$ate

In$i&ente*A$$i&ente

Bi)lio!ra'e

MOTTO:


3/10

“Mă leg cu trup și sufet, în ața lui Dumnezeu și ață deaceastă adunare, că-mi voi petrece viața în cinste și că voi

practica proesiunea mea cu loialitate. Mă voi eri de tot ceeace este rău și dăunător și nu voi întrebuința și nu voi da cu

bună știință vreun leac vătămător. oi ace tot ce stă în putința mea spre a păstra și a ridica drapelul proesiuniimele și voi ține în taină tot ceea ce mi se va încredința,

precum și tot ce voi afa din treburile amiliale în timpul proesiunii mele. Mă voi devota celor pe care îi îngri!esc."

#$%&M&'()# &*+*($'()#)+ M$D+

MOTIVATIA


4/10

In perioa&ele &e sta!iu pra$ti$ am o)servant &iverse $azuri

/pa$ienti $u )oli respiratorii*Mai $onsumptiva mi s0a parut

)ron"opneumopatia $roni$a o)stru$tiva*Pa$entii nu su(ereau

numai 'zi$/$i si psi"i$/!an&in& $a )oala se poate a!rava

ori$an&*

Am $onstatat/&in in(ormare ulterioara $a $er$etarea BPOC

Au&it/ e(e$tuat1 re$ent 2n +3 41ri europene/arata $a Romania

este printre tarile $u $ei mai tineri pa$ienti &e BPOC52n me&ie/

3- &e ani (a61 &e 7, 8 me&ia european19*

A$esti pa$ienti au nevoie &e o atentie sporita/&e asi!urarea

unui $limat a&e$vat in salon/asi!urarea unui re!im i!ieno0

&ieteti$ $orespunzator/asi!urarea e&u$atiei pentru

sanatate/im)unatatirea respiratiei si a $ir$ulatiei/&ar si

psi"oterapie si in$ura.are/in spe$ial in privinta renuntarii la

(umat/$are este o $auza ma.ora a aparitiei )olii*

BPOC a (ost $onsi&erata o patolo!ie a )ar)atului varstni$/&ar

&in $auza (umatului sunt a(e$tate persoane &in $e in $e mai

tinere/inre!istran&u0se/&e asemenea/&in $e in $e mai multe

$azuri in ran&ul (emeilor*


5/10

Capitolul I

Anatomia aparatului respirator

Căile respiratorii

CAVITATEA NAZALĂ

Este primul segment al căilor respiratorii.Septul nazal desparte cavitatea nazală în douăcavită i simetrice(fose nazale),cu direc ie antero-posterioară,sub baza craniului i deasupraț ț șcavita ii bucale.Comunică cu exteriorul prin orificiile narinare i cu rinofaringele prin coane.ț ș nterior,fosele nazale sunt prote!ate de piramida nazală."iramida nazală este oproeminen ă situată pe linia mediană a fe ei,cu rol de a prote!a fosele nazale,dob#ndind i unț ț șrol estetic. $#rful piramidei este situat sub osul frontal i se nume te rădăcina nasului.%aza prezintăș șorificiile narinare.Cele două fe e laterale sunt unite anterior,form#ndț dorsum nasi ,care setermină inferior cu lobulul nazal .&n structura piramidei nazale distingem un sc'elet osteo-cartilaginos,format din oasele nazale i por iunea frontală a osului maxilar în parteaș țsuperioară a piramidei nazale,c#t i din cartila!ele laterale i cartila!ele alare în parteaș șinferioară a piramidei."e aceste sc'elet se prind mu c'ii pielo i care,prin ac iuneaș ș țlor,măresc sau mic orează orificiile narinare.a exterior se află pielea.ș

Fosele nazale sunt două conducte situate înapoia piramidei nazale,de la orificiilenarinare p#nă la coane.

FARINGELE

Este un conduct musculo-membranos,dispus de la baza craniului p#nă în dreptul vertebreiC,unde se continuă cu esofagul.re forma unui !g'eab desc'is anterior,care se îngusteazăde sus în !os,cu lungimea de *+ cm. Cavitatea faringelui este divizată în treieta!enasofaringele(rinofaringele),bucofaringele(orofaringele) i laringofaringele.ș

LARINGELE

Este un organ cu dublă func ieconduct aero-vector i organ al fona iei.ț ș ț

aringele are o formă de piramidă triung'iulară trunc'iată cu baza în sus.$#rful laringeluise continuă în !oc cu tra'eea.

TRAHEEA

ra'eea este un organ sub formă de tub care continuă laringele i se întinde de lașvertebra cervicală C p#nă la vertebra toracala /,unde se împarte în cele două bron'ii.reo lungime de *0-*1 cm i un calibru de *,-1 cm."rezintă un segment cervical i unul toracal.ș ș

BRNHIILE


6/10

a nivelul vertebrei /,tra'eea se împarte în cele 2ouă bron'ii principale(dreaptă ișst#ngă).ceste bron'ii pătrund în plăm#n prin 'il,unde se ramifică intrapulmonar,form#ndarborele bron ic.ș $asculariza ia arterială este asigurată de arterele bron ice.S#ngele venos este colectatț ș

de venele bron ice care-l duc în sistemul az3gos.imfa a!unge în ganglionii tra'eobron ici iș ș șganglionii mediastinali.4nerva ia vegetativă provine din plexul bron'opulmonar.ț

PLĂMÂNII

"lăm#nii sunt principalele organe ale respira iei.țSunt doi plăm#ni,situa i în cavitatea toracică,fiecare fiind acoperit de pleura viscerală.ț "lăm#nii au forma unei !umătă i de con.ț Culoarea lor variază cu v#rsta5la făt este ro u-brun,la copil gri-rozie,la adult cenu iu maiș șmult sau mai pu in înc'is.ț 6reutatea plăm#nilor este de 700 g pentru plăm#nul drept i 00 g pentru cel st#ng.ș Capacitatea totală a plăm#nilor este de +000 cm8 aer.Consisten a plăm#nilor estețelastică,buretoasă.

• 9a a externă a plăm#nilor este convexă i vine în raport cu coastele."e această fa ăț ș ț

se găsesc an uri ad#nci,numite scizuri,care împart plăm#nii în lobiș ț•

."e fa a externă a plăm#nului drept se găsesc două scizuri care împart plăm#nulțdrept în trei lobi(superior,mi!lociu i inferior).ș• "e fa a externă a plăm#nului st#ng se găse te o singură scizură,care împarteț ș

plăm#nul st#ng în doi lobi (superior i inferior).ș• 9a a internă este plană i vine în contact cu organele din mediastin."e aceastăț ș

fa ă,mai aproape de marginea posterioară a plăm#nilor,se află 'ilul pulmonar,pe undețintră sau ies din plăm#n vasele,nervii i bron'ia principală.ș

%aza plăm#nului este concavă i vine în raport cu diafragma."rin intermediulșdiafragmei,la dreapta vine în raport cu fa a superioară a ficatului,iar la st#nga cu fundulțstomacului i cu splina.$#rful plăm#nului depă e te în sus prima coastă i vine în raport cuș ș ș șorganele de la baza g#tului.

Structura plămânilor "lăm#nii sunt constitui i dinarborele bron ic,lobuli,(forma iuni piramidale,situate la nivelulț ș țultimelor ramifica ii ale arborelui bron ic),ramifica iile vaselor pulmonare i bron ice,nervi iț ș ț ș ș șlimfatice,toate cuprinse în esut con!unctiv.ț Arborele bron i! ș %ron'ia principală,pătrunz#nd în plăm#n prin 'il,se împarte intrapulmonar la bron'iilobare se divid apoi în bron'ii segmentare.%ron'iile segmentare se divid în bron'iolelobulare.%ron'iolele lobulare,la r#ndul lor,se ramifică în bron'iole respiratorii de la carepleacă ductele alveolare terminate prin săcule i alveolari."ere ii săcule ilor alveolari suntț ț ț

compartimenta i în alveole pulmonare.%ron'iolele respiratorii,impreună cu forma iunileț ț


7/10

derivate din ele(ducte alveolare,săcule i alveolari i alveole pulmonare)formează aciniiț șpulmonari. A!inul este unitatea mor"o#"un! ional$ a pl$m%nului&ț

$SC:;4E24S4@:

Este spa iul cuprins între fe ele mediale ale celor doi plăm#ni,acoperi i de pleureleț ț țmediastinale.nterior a!unge p#nă la stern,posterior p#nă la coloana vertebrală,inferior p#năla diafragmă,iar superior comunică larg cu baza g#tului prin apertura superioară a toracelui.

FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

;espira ia reperezintă sc'imbul de oxigen i dioxid de carbon dintre organism i mediu.2inț ș șpunct de vedere func ional,respira ia poate fi împăr ită în patru etapeț ț ț*.ventila ia pulmonarăț

1.difuziunea A1 i CAș 1 între alveolele pulmonare i s#ngeș8.transportul A1 i CAș 1 prin s#nge i lic'idele organismului către i de la celuleș ș


8/10

/.reglarea respira iei.ț

VENTILA IA '(L)NARĂȚ 2imensiunile plăm#nilor pot varia,prin distensie i retrac ie,in două moduriș ț

*. prin mi cările de ricare i cobor#re ale diafragmului,care alungesc i scurteazăș ș ș

cavitatea toracică1. prin ridicarea i coastelor,care determină cre terea i descre terea diametruluiș ș ș ș

antero-posterior al cavită ii toracice.ț2acă nu exită nicio for ă care să-l men ină plin cu aer,plăm#nul,care o structură elastica,seț țdesumflă ca un balon.&ntre plăm#ni i pere ii cavită ii toracice nu există niciun punct deș ț țata are,ei fiind fixa i doar prin 'il la nivelul mediastinului.stfel,plăm#nul plute te în cavitateaș ț ștoracică încon!urat de un strat sub ire de lic'id pleural,care reduce frecările genereate dețmi cările sale în această cavitate.>ai mult,pomparea continuă a acestui lic'id în canaleleșlimfatice men ine o u oară succ iune între suprafa a pleurei viscerale i cea a pleureiț ș ț ț șparietale.

stfel,suprafa a plăm#nilor este ata ată permanent de fa a internă a cutiei toracice.C#ndț ș țaceasta expansionează i revine apoi la pozi ia ini ială,plăm#nii urmează acesteș ț țmi cări,care,în plus,sunt mult u urate de suprafe ele pleurale bine lubrifiate.ș ș ț

Presiunea pleurală este presiunea din spa iul îngust cuprins între pleura viscerală i ceaț șparietală.&n mod normal,exisă o succ iune permanentă a lic'idului din acest spa iu ,ceea ceț țduce la o mică presiune negativă la acest nivel.

Presiunea alveolară este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare.&n repaus,c#nd glotaeste desc'isă,aerul nu circulă între plăm#ni i atmosferă5în acest mod presiunea în oriceșparte a arborelui respirator este egală cu presiunea atmosferică,considerată 0 cm B1A."entru a permite pătrunderea aerului în plăm#ni în timpul inspira iei,presiunea în alveolețtrebuie să scadă sub presiunea atmosferică5în timpul unei inspira ii normale devinde -* cmțB1A.$aria ii opuse apar în timpul expira ieipresiunea alveolară cre te la aproximativ * cmț ț șB1A. Lucrul mecanic al respira iei.ț &n respira ia normală de repaus,contrac ia musculaturiiț ținspiratorii are loc în inspir,în timp ce expirul este în întregime un proces pasiv,determinat dereculul elastic al plăm#nilor i structurilor elastice ale cutiei toracice.Ca urmare,mu c'iiș șrespiratori efectuează lucrul mecanic doar pentru a produce inspirul.cest lucru mecanicpoate fi împăr it în trei frac iuni diferiteț ț*.cea necesară pentru expansionare plăm#nilor împotriva propriilor lor for e elastice,numităț

travaliu compliant sau lucru mecanic elastic1.Cea necesară pentru depă irea v#scozită ilor pulmonare i a structurilor pereteluiș ț ștoracic,numită lucru mecanic al rezisten ei tisulareț8.Cea necesară pentru depă irea rezisten ei opusă de căile aeriene la treerea aerului spreș ținteriorul plăm#nilor,numită lucru mecanic al rezisten ei căilor aeriene.țEnergia necesară respira iei.ț &n timpul respira iei normale de repaus,doar 8-+D din energiațc'eltuită de organism este cerută de necesită ile energetice ale proceselor ventilatoriițpulmonare.&n sc'imb,în timpul unui efort fizic intens,necesarul de energie poate cre te deșp#nă la +0 de ori fa ă de repaus.ț

$A:>E 4 C"C4= 4 ":>A@;EȘ Ț


9/10

A metodă simplă pentru studiul ventila iei pulmonare este înregistrarea volumului aeruluițdeplasat spre interiorul i respectiv,exteriorul plăm#nilor,procedeu numit spirometrie.șExistă patru olume diferite,care,adunate,totalizează volumul maxim pe care îl poate atingeexpansiunea pulmonară.

• Volumul curent -volumul de aer inspirat i expirat în timpul unei respira ii normale(înș ț

medie +00 ml)• Volumul inspirator de rezervă-volumul suplimentar de aer care poate fi inspirat

peste volumul curent(8000 ml)• Volumul expirator de rezervă-canttatea suplimentară de aer care poate fi expirată

în urma unei expira ii for ate dupa expirarea unui volum curent(**00 ml)ț ț• Volumul rezidual -volumul de aer care răm#ne în plăm#ni i după o expira ie fo ată.ș ț ț

(*100 ml)apaci!ă ile pulmonareț sunt sume de două sau mai multe volume pulmonarecapacitateainspiratorie,capacitatea reziduală func ională,capacitatea vitală,capacitatea pulmonară totală.țCu excep ia volumului rezidual,celelalte volume pulmonare se măsoară spirometric.ț

"olumul respira!or pe minu! este cantitatea totală de aer deplasată în arborele respirator înfiecare minut i este egal cu produsul dintre volumul curent i frecven a respiratorie.ș ș ț"en!ila ia alveolarăț este volumul de aer care a!unge în zona alveolară a tractului respirator în fiecare minut i participă la sc'imburile de gaze respiratorii.ș

249:


10/10

AST#UL $RO% IȘ

stmul bron ic poate fi definit ca un sindrom de 'ipereactivitate brin ică,la contactul cuș șsubstan e i stimuli diferi i,înregistrat la un subiect cu o predispozi ie constitu ionalăț ș ț ț țparticulară(la atopici în special).

Sindromul este caracterizat,clinic,prin dispnee paroxistică,cu caracter expirator,din punct devedere fiziopatologic prin 'ipertonie i stenoză bron iolară difuză(prinș ș spasm&e'em iș(ipersecre ieț ),iar din punct de vedere etiologic printr-o multitudine de factorideclan an i,printre care,pe primul plan,se situează cei alergici.ș ț

Etioloie

&n etiologia astmului bron ic se studiază,de obicei,trei elemente importante care concură lașdeclan area boliiș*.erenul

1.Elementul care determină localizarea resiratorie(sina iritativă)8.Cauza declan antăș

Documents

LUCRARE DIPLOMA bpoc