Lucrare de licenta - trezorerie - tocilar.ro

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rolul activitatii trezoreriei statului si mecanismele moderne utilizate

Introducere

Finanţele publice ale României reprezintă un sistem complex de relaţii

economice, prin intermediul cărora se asigură formarea şi repartizarea fondurilor publice de

resurse financiare în scopul dezvoltării economico-sociale a ţării, precum şi satisfacerea

nevoilor obşteşti. Cu ajutorul finanţelor publice statul român, în condiţiile economiei de

tranziţie, repartizează o parte însemnată a produsului intern brut generând odată cu aceasta

unele efecte utile societăţii româneşti în general, unor grupuri sociale sau unor persoane luate

individual.

În condiţiile de aplicare a procesului de reformă în toate domeniile de activitate,

pentru trecerea de la economia hipercentralizată la economia de piaţă s-au produs importante

modificări şi în sistemul financiar, cu consecinţe deosebite asupra finanţelor în sectorul

public. O astfel de modificare intervenită în structura sistemului bancar precum şi schimbările

de concepţie privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare în sectorul public, o

reprezintă înfiinţarea Trezoreriei statului concepută într-un sistem unitar de organizare la

nivel central şi teritorial.

Astfel, Trezoreria apare ca o necesitate a sistemului finanţelor publice în condiţiile

economiei de piaţă, deschizând noi perspective de integrare a acesteia la nivel european şi

mondial.

Lucrarea este structurata pe patru capitole principale:

In primul capitol am prezentat modul de organizare a Trezoreriei Finanţelor Publice,

principalele sale funcţii, având în vedere că aceasta este concepută ca un sistem operaţional în

cadrul Ministerului Finanţelor Publice prin care se efectuează în principal operaţiunile

financiare si băneşti, bugetare şi extrabugetare ale sectorului public cu asigurarea echilibrului

financiar.

Prin Trezorerie se exercita si controlul fiscal asupra incasarii la termen a veniturilor,

precum si controlul asupra finantarii cheltuielilor institutiilor publice; tot prin trezorerie se

realizeaza refinantarea deficitului bugetar, lansarea imprumuturilor de stat si plasarea

disponibilitatilor sectorului public.

Pagina 6 din 86


Capitolul al doilea evidentiaza principalul rol al Trezoreriei şi anume acela de casier

al statului, apreciind că trezoreria finanţelor publice generează o adevărată reţea de fluxuri

monetare la nivelul căreia se asigură legătura dintre intrări (încasări) şi ieşiri (plăţi), în

permanenţă trebuind să existe disponibilităţi care să facă faţă scadenţelor. Pornind de la

aceste consideraţii, rolul trezoreriei este pus în evidenţă de rapiditatea, operativitatea

circuitelor realizate, precum şi de cunoaşterea, previzionarea urmărirea şi menţinerea

echilibrului acestora în execuţie.

Fluxurile informationale si reflectarea in contabilitatea trezoreriei a operatiunilor

financiare bugetare sunt prezentate in capitolul al treilea.

Sistemul informational se creeaza pe baza datelor furnizate de contabilitatea publica

tinuta prin unitatile Trezoreriei Statului. Acestea trebuie sa asigure constituirea unui tablou de

bord minimal, pe baza caruia conducerea Trezoreriei de la toate nivelurile poate stabili

masuri si actiuni menite sa asigure echilibrul bugetar.

Evidenta informatiilor operativ – financiar – contabile trebuie sa permita calcularea

unor coordonate precise privind volumul platilor si cel al incasarilor, in functie de care

Trezoreria angajeaza imprumuturi publice, atribut ce reprezinta cheia de bolta a scopului si

menirii informatiilor contabile din cadrul Trezoreriei Statului.

Informatiile contabile trebuie sa asigure integritatea si corecta administrare a

fondurilor publice pe care le gestioneaza Trezoreria.

In ultimul capitol am prezentat piaţa primară a titlurilor de stat în România – respectiv

prezentarea organizării activităţii privind fluxurile financiare legate de emisiunea

certificatelor de trezorerie.

Deficitul bugetului de stat aprobat prin lege se finanţează în cursul execuţiei şi din

împrumuturi de stat lansate către populaţie sub forma certificatelor de trezorerie.

Prin acest sistem statul urmăreşte protejarea economiilor băneşti ale populaţiei de

riscurile economiei de piaţă, garantând rambursarea la scadenţă a sumelor subscrise şi plata

dobânzilor la un nivel acoperitor faţă de gradul inflaţiei.

Activitatea privind emisiunea certificatelor de trezorerie către populaţie, mecanismele

de încasare, rambursare, plata dobânzilor şi contabilitatea operaţiunilor se elaborează şi

coordonează de către Unitatea de Management a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului

Finanţelor Publice.

Bugetul public contribuie la realizarea echilibrului intre nevoile colective si

mijloacele cu care se acopera. In acest sens se stabileste un raport intre mijloacele financiare

publice, provenite, in principal din impozite si taxe si nevoile sociale, astfel pe baza puterii de

Pagina 7 din 86


contributie a subiectilor impozabili se stabileste capacitatea de satisfacere a nevoilor generale

(utile, necesare si indispensabile).

Pagina 8 din 86


CAPITOLUL I

ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA TREZORERIEI FINANŢELOR

PUBLICE – OBIECTIV AL ECONOMIEI DE PIAŢĂ

1.1. Necesitatea înfiinţării Trezoreriei Statului

Măsurile întreprinse după anul 1989 pentru trecerea la economia de piaţă, au

determinat în primul rând, modificări esenţiale în domeniul finanţelor publice fără de care nu

se putea asigura trecerea la noua economie.

La începutul anului 1990, primele măsuri cu caracter financiar au fost cu privire la

modificarea relaţiilor dintre unităţile economice şi stat respectiv vărsămintele de profit. Este

pentru prima data când, în România, se stabileşte obligaţia de a vira către stat o parte din

profitul realizat, înlocuindu-se sistemul de regularizare totalitar cu bugetul de stat.

În continuare au fost perfecţionate pârghiile financiare de mobilizare la buget a unei

părţi din produsul intern brut, astfel încât să se realizeze o centralizare a repartizării

resurselor. Sunt de menţionat actele normative care reglementează impozitul pe profit,

impozitul pe venitul din salarii, precum şi renunţarea la impozitul pe circulaţia mărfurilor şi

înlocuirea acestuia cu taxa pe valoarea adăugată.

Au fost stabilite noi raporturi între autoritatea centrală şi locală pe linia sprijinului

financiar ce urmează a fi acordat bugetelor locale. Astfel bugetele locale au fost echilibrate cu

sume defalcate din impozitul pe venit, din TVA şi s-au introdus subvenţiile cu destinaţie

specială şi anume pentru investiţii privind soluţionarea problemelor de interes public (apă,

termoficare, transporturi în comun, etc) precum şi pentru protecţie socială.

După anul 1989 a fost adoptată de urgenţă Legea nr. 10/1991 a finanţelor publice

publicată în Monitorul Oficial nr. 23/1991, lege ce a constituit o adevărată carte financiară a

României. Legea instituie noţiunea de buget de stat în loc de buget unic naţional. Pentru

prima dată, legea conferă o adevărată autonomie bugetelor ce compun bugetul general. Până

la adoptarea acestei legi execuţia de casă a bugetului de stat era efectuată de către Banca

Naţională a României, Ministerului Finanţelor îi revenea numai rolul de conducere a

execuţiei bugetare şi de încheiere a contului general anual de execuţie bugetară.

Pagina 9 din 86


Datorită schimbărilor intervenite în organizarea şi funcţionarea sistemului bancar în

România, statul şi-a revizuit, în funcţie de interesele pe care le are modul de organizare şi

funcţionare a execuţiei bugetare.

Astfel s-a trecut de la execuţia de casă, prin Banca Naţională la execuţia de casă prin

sistemul trezoreriei statului integrat în activitatea Ministerului Finanţelor. Termenul de

trezorerie este folosit în două sensuri. Astfel pe de o parte el serveşte la desemnarea

casieriilor propriu-zise ale statului, atunci când se vorbeşte de „situaţia trezoreriei” sau de

„deficitul trezoreriei”, iar pe de altă parte, el serveşte la desemnarea unei administraţii

publice, ca instituţie.

Trezoreria are un rol foarte important în cadrul sistemului finanţelor publice şi este

determinat în primul rând de atribuţiile ei principale care se referă la: asigurarea execuţiei

bugetului public naţional privind încasarea veniturilor şi efectuarea plăţilor dispuse de

ordonatori în limita creditelor acordate; casier al sectorului public prin care se asigură

încasarea veniturilor, efectuarea plăţilor şi păstrarea disponibilităţilor; asigurarea evidenţei

contabile privind execuţia de casă pentru toate operaţiunile de încasări şi plăţi, asigurarea

controlului fiscal asupra încasării veniturilor şi a celui financiar preventiv asupra efectuării

plăţilor.

Întreaga execuţie bugetară se realizează prin trezorerie, volumul operaţiunilor

ajungând la cifre importante ce pun în evidenţă rolul trezoreriei. Referindu-se la unul din

principalele roluri şi anume acela de casier al statului, apreciem că trezoreria finanţelor

publice generează o adevărată reţea de fluxuri monetare la nivelul căreia se asigură legătura

dintre încasări şi plăţi, în permanenţă trebuind să existe disponibilităţi care să facă faţă

scadenţelor.

Prin trezorerie se asigură exercitarea în mai bune condiţii a atribuţiilor Ministerului

Finanţelor Publice şi unităţilor sale teritoriale ca urmare a reorganizării şi îmbunătăţirii

aparatului financiar-fiscal, urmărindu-se întărirea rolului şi importanţei unităţii fiscale

teritoriale în cadrul căreia funcţionează un compartiment destinat cu activitate de trezorerie.

Trezoreria asigură organizarea celor mai bune condiţii pentru exercitarea controlului prin

organe proprii ale Ministerului Finanţelor Publice privind realizarea veniturilor.

Premisele înfiinţării Trezoreriei Statului

Premisele care au creat cadrul favorabil înfiinţării trezoreriei, în România, au fost:

1. reorganizarea băncilor şi consecinţele acesteia asupra finanţelor publice;

Pagina 10 din 86


2. schimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare

publice;

3. cerinţele şi posibilităţile reale de asigurare a echilibrului finanţelor publice, prin

intervenirea in fazele de urmărire a execuţiei bugetare;

4. autonomia bugetului asigurărilor în contextul prevederilor Legii Finanţelor

Publice;

5. întărirea autonomiei finanţelor locale, la nivelul bugetelor acestora pe

subdiviziunile administraţiei teritoriale, în cadrul judeţelor, potrivit legii administraţiei

publice locale;

6. înfiinţarea şi funcţionarea fondurilor speciale;

7. creşterea şi diversificarea sistemului veniturilor proprii.

Până în anul 1990 execuţia de casă a bugetului de stat se efectua prin Banca Nationala

a Romaniei, care avea stabilite prin lege, următoarele atribuţii;

încasarea veniturilor bugetare şi evidenţierea acestora pe capitole, subcapitole si

plătitori, efectuarea plăţilor de casă pe capitole de cheltuieli, pe ministere şi instituţii

subordonate ;

exercitarea controlului asupra eliberării fondurilor de la bugetul de stat în numerar şi

din conturi către instituţiile publice pentru acoperirea cheltuielilor aprobate, în limita

creditelor bugetare deschise pe destinaţii de Ministerul Finanţelor Publice ;

păstrarea conturilor de disponibilităţi ale bugetelor locale, ale instituţiile publice, ale

agenţilor economici ce au conturi deschise la trezorerie ;

transmiterea informaţiilor către Ministerul Finanţelor Publice privind execuţia

bugetară.

În reorganizarea sistemului bancar cele mai importante momente sunt:

crearea cadrului juridic pentru separarea activităţii Băncii Naţionale, ca bancă centrală

cu un înalt grad de independenţă. Astfel, începând cu anul 1991, BNR a devenit instituţia

unică de emisiune monetară a statului, de stabilire a politicii monetare, de credit şi valutară,

de gestionare a rezervelor valutare oficiale şi de supraveghere a activităţii celorlalte bănci.

înfiinţarea Bancii Comerciale a Romaniei prin Legea 31/16.XI.1990 privind

societăţile comerciale, care a preluat de la Banca Naţională conturile de disponibilităţi şi de

credite pe termen scurt ale agenţilor economici, conturile de venituri şi de cheltuieli ale

bugetelor de stat, ale bugetelor asigurărilor sociale, ale bugetelor locale, precum şi conturilor

instituţiilor publice.

Pagina 11 din 86


înfiinţarea în anul 1992 a Trezoreriei Statului care prin sistemul trezoreriilor locale a

preluat atribuţiile execuţiei de casă a bugetului public de la Banca Comercială, la care s-au

adăugat noi atribuţii rezultate din reorganizarea finanţelor publice.

Importanţa organizării Trezoreriei Statului

Importanţa organizării Trezoreriei Statului a Finanţelor Publice în România rezultă

din următoarele:

- este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a execuţiei finanţelor publice,

protejându-le de toate riscurile;

- permite soluţionarea unor probleme importante financiare prin mijlocirea operaţiilor

specifice şi anume:

Gestionarea creditelor externe primite de către Guvern pentru sprijinirea programelor

de reformă ;

Mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar

şi pentru serviciul datoriei publice ;

Finanţarea obligaţiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare în

conturile de clearing, borter şi cooperare economică, în vederea echilibrării importurilor cu

exporturile.

Înfiinţarea trezoreriei finanţelor publice în România a completat cadrul instituţional

prin care statul şi-a creat posibilitatea de a-şi stabili şi aplica politica de venituri şi cheltuieli.

Astfel a devenit posibilă creşterea răspunderii utilizării banilor publici, cât şi asupra asigurării

finanţării obiectivelor şi utilizării banilor publici, cât şi asupra asigurării finanţării

obiectivelor şi acţiunilor aprobate. Ca urmare, prin Trezorerie este posibilă cunoaşterea şi

rezolvarea implicaţiilor specifice gestiunii financiare publice. În plus Trezoreria facilitează

folosirea de către Ministerul Finanţelor Publice cu ocazia întocmirii aprobării şi execuţiei

bugetului public, a instrumentelor de analiză fundamentală şi de supraveghere a realizării

echilibrului financiar, monetar, voluntar şi a datoriei publice.

1.2. Sistemul de organizare şi funcţionarea Trezoreriei Statului

Organizarea in Romania a Trezoreriei Statului, ca un sistem integrat, centralizat la

nivelul Ministerului Finantelor Publice, si descentralizat, in plan teritorial, a fost asigurata

printr-un cadru legislativ adecvat, respectiv Legea contabilitatii nr.82 din 1991, Hotararea

Pagina 12 din 86


Guvernului nr. 78 din 15.02.1992, Normele metodologice date in aplicarea acesteia, a

Ordonantei Guvernului nr.146 din 31.10.2002, privind formarea si utilizarea resurselor

derulate prin trezoreria statului, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si Legea

nr.201 din mai 2003.

Prin infiintarea Trezoreriei Statului, Ministerul Finantelor Publice dispune de mijloace

specifice de analiza in toate etapele de elaborare, aprobare si executie a bugetului general

consolidat, in vederea crearii conditiilor necesare asigurarii echilibrului financiar, valutar,

monetar si a gestionarii corespunzatoare a datoriei publice.

In Romania, Trezoreria este conceputa ca un sistem integrat, centalizat, la nivelul

Ministerului Finantelor Publice, si descentralizat, in plan teritorial, cu unitati functionale si de

gestiune financiara la nivel de municipii (inclusiv municipiul Bucuresti, coordonarea

activitatii acestora fiind asigurata in judete de directiile de trezorerie si contabilitate publica

judetene.

Functionarea Trezoreriei Statului la nivel central este asigurata de Directia Generala a

Contabilitatii Publice si Unitatea de Management a Trezoreriei Statului.

In Romania, trezoreria generala functioneaza in cadrul Ministerului Finantelor

Publice, reprezentata prin Directia Generala a Contabilitatii Publice, in cadrul careia sunt

organizate servicii si compartimente, care se ocupa cu probleme legate de metodologie

privind contabilitatea publica, si in mod deosebit a contabilitatii Trezoreriei Statului, alocarea

si executarea bugetului Trezoreriei Statului, elaborarea conturilor generale de executie si

verificarea bilanturilor contabile ale institutiilor publice, etc., precum si de catre Unitatea de

Management a Trezoreriei Statului, in cadrul careia functioneaza compartimente care au

atributii referitoare la prognoza, echilibrul trezoreriei, serviciul datoriei publice, produse de

trezorerie, garantii interne, piata primara a titlurilor de stat, etc.

Directiile trezorerie si contabilitate publica judetene functioneaza in cadrul Directiilor

generale ale finantelor publice judetene. Aceste unitati nu au relatii directe cu ordonatorii de

credite sau alti subiecti din economie care efectueaza operatiuni de incasari si plati prin

trezorerii. Ele sunt menite, in primul rand, sa coordoneze activitatea unitatilor operative ale

trezoreriilor din subordine, sa execute operatiunile de incasari si plati prin contul curent al

Trezoreriei Statului la Banca Nationala a Romaniei dispuse de acestea si, nu in ultimul rand,

sa realizeze sistemul informational cu Trezoreria generala din care motiv directiile judetene

sunt mai degraba unitati de sinteza si coordonare si mai putin unitati operative de lucru.

Trezoreriile municipale, orasenesti, comunale ale sectoarelor municipiului Bucuresti,

organizate in cadrul administratiilor finantelor publice judetene si al Directiei Generale a

Pagina 13 din 86


Finantelor Publice a Muncipiului Bucuresti, efectueaza, in mod practic, operatiunile propriu-

zise de constituire si utilizare a resurselor financiare publice din cadrul sistemului bugetar din

Romania, operatiuni care se deruleaza prin contul curent deschis la Banca Nationala a

Romaniei ( TransFonD) si prin casieriile proprii ale trezoreriilor operative, care se balanseaza

cu casieria Bancii Nationale a Romaniei, in cazul insuficientei sau a surplusului de numerar.

Organizarea unei trezoreii judetene, se prezinta astfel:

In cadrul directiilor trezorerie si contabilitate publica judetene exista patru

compartimente functionale prin atributiile carora se asigura cuprinderea intregii problematici

a acestor unitati, respectiv:

Serviciul buget si contabilitate publica;

Serviciul administrarea contului curent al Trezoreriei;

Serviciul urmarirea activitatii de vanzare si gestionare a titlurilor de stat si a

certificatelor de trezorerie;

Serviciul Indrumarea si Verificarea activitatii trezoreriilor locale.

Si numai din examinarea titulaturii acestor compartimente rezulta suficient de bine

atributiile pe care acestea le pot avea, respectiv:

- a coordona activitatea trezoreriilor operative din subordine, in care sens conduc

evidenta conturilor corespondente privind fluxurile determinate de incasarile si platile din

fondurile publice prin contul curent al Trezoreriei Statului deschis la Banca Nationala a

Romaniei, in relatiile cu sistemul bancilor comerciale si cu trezoreriilor din alte judete;

- urmaresc asigurarea numerarului necesar trezoreriilor operative, in functie de

graficul de plati, si iau masuri pentru asigurarea securitatii privind pastrarea acestuia;

-intocmesc lucrarile de sinteza privind conturile de executie ale bugetului de stat,

bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului local si ale celorlalte componente ale

sistemului bugetar, bilantului contabil al trezoreriei judetene si a altor documente

informative, pe care le solicita Ministerului Finantelor Publice.

Directiile judetene de trezorerie, in conformitate cu prevederile legale, exercita si alte

atributii referitoare la creditele bugetare dischise si repartizate, intocmesc bugetul local

centralizat, precum si analize si propuneri referioare la asigurarea realizarii resurselor publice

preconizate si incadrarii platilor de casa in nivelul creditelor bugetare deschise si repartizate,

etc.

Trezoreriile municipale, orasenesti, comunale ale sectoarelor municipiului Bucuresti

si Directia Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti sunt unitatile

operative de lucru unde sunt deschise conturile de venituri si cheltuieli ale bugetului de stat,

Pagina 14 din 86


bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetului local si cele de de disponibil pe numele

ordonatorilor de credite prin intermediul carora se executa componentele intregului sistem

bugetar. La aceste unitati se prezinta agentii economici, insitutiile publice si persoanele fizice

care isi achita obligatiile catre stat, aici au loc intalnirile intre toti actorii participanti la

constituirea si utilizarea fondurilor publice. Prin aceste unitati se deruleaza activitatea de baza

cu consecinte majore asupra formarii si utilizarii fondurilor bugetare, a celor speciale si

extrabugetare din economie.

In unitatile operative, municipale, orasenesti, comunale, ale sectoarelor municipiului

Bucuresti si directia de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti se

finalizeaza fluxurile financiare pornite spre bancile comerciale, unde agentii economici sau

ceilalti contribuabili isi au deschise conturile, pentru achitarea obligatiilor acestora catre

buget. Tot prin aceste unitati, institutiile publice initiaza platile pe care le au de efectuat catre

diversi subiecti din economie pentru aprovizionari de bunuri, prestari servicii sau executari de

lucrari, in vederea indeplinirii sarcinilor si atributiilor pe care le au potrivit legii.

De modul in care, in aceste unitati lucrative, se desfasoara o activitate

corespunzatoare si responsabila, referitoare la Controlul fiscal asupra fluxurilor financiare de

intrare a resurselor finaciare in trezorerie si de control preventiv asupra celor de iesire,

depinde „nota” pe care autoritatile statului o pot acorda activitatii acestei institutii. Daca in

acesta faza a derularii fluxurilor finaciare de resurse si plati, organele Trezorerie Statului

actioneaza cu profesionalism si responsabilitate, veniturile publice vor fi corect evidentiate pe

clasificatia indicatorilor privind finantele publice si pe platitori in functie de natura si

provenienta lor, iar cheltuielile fara baza legala, neoportune sau neeconomicoase, stopate.

Dintre unitatile operative ale Trezoreriei Statului, centrul de greutate il au trezoreria

operativa muncipala resedinta de judet, a sectoarelor municipiului Bucuresti, care prin

compartimentele lor de specialitate desfasoara o activitate determinanta privind constituirea si

utilizarea fondurilor publice ale tarii.

Comparativ cu trezoreriile operative municipale resedinta de judet si Directia de

Trezorerie si Contabilitate Publica a Muncipiului Bucuresti, trezoreriile muncipale

neresedinta de judet, orasenesti, comunale si ale sectoarelor muncipiului Bucuresti au

atributii mai restranse pe linia executarii bugetului asigurarilor sociale de stat si chiar a

bugetelor fondurilor cu destinatie speciala, referitor la incasarea contributiilor provenite de la

agentii economici, institutiile publice si alti contribuabili, precum si al platilor de casa care se

efectueaza prin aceste bugete. Potrivit reglementarilor in domeniu, incasarile bugetului

asigurarilor sociale de stat si bugetului fondurilor speciale sunt transferate periodic trezoreriei

Pagina 15 din 86


municipale-resedinta de judet si Directiei Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului

Bucuresti pentru a se crea posibilitatea unitatilor beneficiare din cadrul Ministerului Muncii,

Solidaritatii Sociale si Familiei si altor institutii centrale beneficiare de a-si organiza sistemul

informational de o asemenea maniera, incat sa le permita acestora constituirea unui tablou de

bord corespunzator factorilor de decizie din aceste sectoare pentru executarea bugetului in

bune conditii.

Figura 1.1 - Schema organizatorică generală a sistemului Trezoreriei în România.

Principiile de bază privind funcţionarea Trezoreriei Statului.

- realitatea informaţiei. Până la organizarea Trezoreriei, informaţia cu privire la

structura veniturilor publice era deformată din cauza greşelilor de înregistrare a încasărilor pe

subdiviziunile clasificaţiei bugetare ca urmare a controlului insuficient a documentelor prin

care se efectua vărsămintele către buget. De asemenea, în cazul plăţilor de casă neajunsul

constă în aceea că datorită inexistenţei controlului platile nu se incadrau pe subdiviziunile

clasificaţiei bugetare pentru care erau aprobate creditele bugetare; practic se realizau în multe

situaţii, deturnări importante de fonduri.

- realizarea actului de control, respectiv un control fiscal din punct de vedere al

încadrării corecte a veniturilor bugetare pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi al altor

criterii urmărite şi un control preventiv asupra tuturor documentelor de plăţi, cu sau fără

numerar, privind execuţia componentelor, bugetului general consolidat.

Pagina 16 din 86

MINISTERUL FINANŢELORPUBLICE

DIRECTIA GENERALA A CONTABILITATII PUBLICE

SI A SISTEMULUI DE DECONTARI IN

SECTORUL PUBLIC

UNITATEA DE MANAGEMENT A

TREZORERIEI STATULUI

DIRECTII GENERALE ALE FINANTELOR PUBLICE

JUDETENEACTIVITATEA DE TREZORERIE SI CONTABILITATE PUBLICA

ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE

ALE ORASELOR SERVICII (BIROURI, COMPARTIMENTE)

DE TREZORERIE

DIRECTIA GENERALA A MUNICIPIULUI BUCURESTI

ACTIVITATEA DE TREZORERIE SI

CONTABILITATE PUBLICA

ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE

ALE MUNICIPIULUI SERVICII (BIROURI)

COMPARTIMENTE DE TREZORERIE

ADMINISTRATII ALE FINANTELOR PUBLICE

ALE SECTOARELORADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE

ALE COMUNELORSERVICII (BIROURI, COMPARTIMENTE)

DE TREZORERIE


- universalitatea. Se referă la faptul că activitatea de trezorerie se extinde la nivel

naţional. În aceleaşi sens referindu-ne la o universalitate în plan teritorial, această instituţie,

prin organele sale operative, întocmeste execuţia bugetară atât la nivel judeţean cât şi local.

- unicitatea. În sensul că toate bugetele se execute numai prin Trezorerie; instituţiile

publice au obligaţia de a păstra disponibilităţile numai în conturi deschise in trezorerie, fiind

exclusă posibilitatea de a avea conturi şi la băncile comerciale. Excepţie fac numai

disponibilităţile virate pentru procurarea valutei, păstrarea acesteia, inclusiv a încasărilor în

această monedă provenite din activitate proprie, donaţii sau sponsorizări. Unicitatea se referă

la metodologia de lucru şi la mecanismele implementate, la documentele care circulă prin

Trezorerie, la obiectivele de control, la tehnica de prelucrare a datelor şi de elaborare a

situaţiilor de sinteză, ceea ce facilitează funcţionarea unitară a sistemului informaţional

instituit.

- operativitatea informaţiei. Asigurarea operativităţii informaţiilor cu privire la

execuţia componentelor bugetului general consolidat, în plan judeţean, cât şi naţional, se

realizează prin sistemul informaţional propriu.

- corelaţia totală a veniturilor şi cheltuielilor cu bugetul din care acestea fac parte.

Impune ca veniturile să fie vărsate în întregime bugetului din care fac parte, iar cheltuielile,

de asemenea în totalitatea lor să fie suportate din bugetul unde au fost prevăzute, regula

generală fiind aceea că o cheltuială nu poate fi finanţată decât dintr-un singur buget. De

asemenea ordonatorii de credite să nu efectueze plăţi direct din încasări, pentru a nu se

elimina posibilitatea controlului fiscal asupra colectării veniturilor şi a celui preventiv asupra

efectuării cheltuielilor prin obligativitatea înregistrării în totalitate a încasărilor şi plăţilor.

- echilibrarea fluxurilor Trezoreriei. Obligativitatea Trezoreriei publice de a-şi

echilibra intrările de fluxuri financiare cu ieşirile reprezintă regula de fier care nu poate fi

încălcată sub nici o formă, întrucât această instituţie nu poate funcţiona cu cont descoperit.

Fluxurile financiare de intrări trebuie să acopere în întregime, în orice moment al exerciţiului

financiar, plăţile. Dacă nu se colectează suficiente resurse proprii din impozite şi taxe pentru

acoperirea plăţilor, se apelează la întregirea acestora prin împrumuturi.

Prezentarea activităţilor desfăşurate de Trezoreria Statului

Funcţionarea Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului

Finanţelor Publice asigura desfăşurarea următoarelor activităţi:

- elaborarea instrucţiunilor privind organizarea şi funcţionarea Trezoreriilor

teritoriale, precum şi a celor de îndrumare a activităţii lor;

Pagina 17 din 86


- asigurarea evidenţei contabile privind tranzacţiile derulate din fondurile statului;

- deschiderea creditelor bugetare pentru principalii ordonatori de credite;

- efectuarea operaţiunilor de decontare între Trezoreriile judeţene.

- administrarea fondurilor speciale;

- administrarea transferurilor de lichidităţi legate de cooperările economice barter şi

clearing;

- efectuarea de plasamente;

- contractarea, gestionarea şi evidenţa împrumuturilor pentru finanţarea deficitului

bugetar;

- asigurarea echilibrului dintre resursele contului curent general al Trezoreriei Statului

şi necesităţile de finanţare prin utilizarea echivalentului în lei al unor sume vândute la rezerva

valutară a statului, din conturile de disponibilităţi în valută;

- atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci sau alte instituţii financiare cu

dobânzi stabilite în condiţiile cererii şi ofertei pieţei financiare, emisiunea de certificate de

trezorerie;

- gestionarea datoriei publice;

- elaborarea lucrărilor de execuţie bugetară şi a contului trezoreriei în structurile şi la

termenele stabilite;

- elaborarea raportului public şi a conturilor anuale de execuţie.

Direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti ale Trezoreriei Statului, ca organe de

specialitate exercită, în mod curent, controlul asupra eliberării sumelor în numerar sau prin

virare din contul instituţiilor publice. Funcţionarea acestor direcţii se referă la:

- organizarea şi coordonarea activităţi trezoreriilor operative si luarea măsurilor ce se

impun pentru îmbunătăţirea activităţii;

- organizarea execuţiei de casa pe bugete, fonduri speciale şi disponibilitati, pe baza

conturilor deschise potrivit normelor metodologice;

- administrarea conturilor curente ale trezoreriilor judeţene şi a municipiului Bucureşti

deschise la sucursalele judeţene ale BNR, prin intermediul cărora se asigură efectuarea de

decontari între trezoreriile locale;

- gestionarea conturilor corespondente ale trezoreriilor din subordine;

- elaborarea bilanţului trezoreriei şi a altor lucrări de sinteză privind execuţia bugetară

care se raportează operativ şi periodic la Ministerul Finanţelor Publice.

- asigurarea centralizării operaţiunilor derulate prin conturile bugetare, conturile

instituţiilor publice şi ale agenţilor economici;

Pagina 18 din 86


- organizarea la toate trezoreriile din judeţ a activităţii de lansare a emisiunilor de

certificate de trezorerie asigurând funcţionarea casieriilor;

- analizarea periodică a activitatii fiecărei trezorerii; principalele rapoarte se transmit

lunar Direcţiei Generale de Trezorerie a Statului;

- examinarea funcţionării sistemului informaţional al bazei tehnice de dotare şi

propunerea Direcţiei Generale de Trezorerie a Statului măsurilor necesare pentru eliminarea

neajunsurilor constatate.

La nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor în municipiul Bucureşti şi comunelor

funcţionează Trezoreriile operative organizate ca servicii aflate în subordinea Direcţiilor

judeţene ale Trezoreriilor Statului. Prin aceste unităţi teritoriale se derulează operaţiuni

privind:

- bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele locale, fondurile speciale prin

conturile de venituri, cheltuieli, disponibilităţi;

- instituţiile publice, prin conturile de disponibilităţi ale acestora;

- regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale, prin conturile deschise la

trezorerii;

- agenţii economici prin conturile de disponibilităţi ale acestora;

- certificate de trezorerie şi/sau depozit.

Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, sunt obligate

să aibă conturi deschise la trezoreriile operative în scopul efectuării operaţiunilor de încasări

şi plăţi prin conturile lor de disponibilităţi. Deschiderea se face în funcţie de domiciliul fiscal

unde sunt inregistrate acestea.

Prin operaţiunile în numerar instituţiile publice organizează activitatea de casierie,

astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă.

Institutiile publice efectueaza operatiuni de incasari si plati in valuta prin conturi

deschise la banci selectate de catre acestea, urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase

conditii, in sensul minimalizarii riscului si costurilor suportate de stat.

În plus, pentru operaţiunile în valută, instituţiile publice pot deschide cu avizul

Ministerului Finanţelor Publice, conturi escrow la o bancă agreată de institutiile finanţatoare

externe sau interne, în care să se colecteze veniturile si alte disponibilităţi încasate în limita

unor sume în lei sau în valută.

De asemenea instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare, au dreptul să

emită bilete la ordin în vederea garantării plăţilor anumitor sume la date fixe.

Pagina 19 din 86


În ceea ce priveşte regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale acestea au

conturi deschise la Trezoreria Statutului în a căror rază sunt înregistrate fiscal. Prin aceste

conturi se derulează:

- operaţiunile de încasări, reprezentând transferurile şi subvenţiile alocate acestora de

la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale şi de la alte bugete.

- operaţiuni ce vizează utilizarea lor potrivit destinaţiilor aprobate prin lege.

Relaţiile dintre instituţiile publice şi agenţii economici legate de achiziţionarea de

bunuri; prestarea de servicii sau executarea de lucrări au generat obligaţia ca şi agenţii

economici să deschidă conturi la unităţile trezoreriei statului în raza carora aceştia sunt

înregistraţi fiscal.

Prin aceste conturi de disponibilităţi ale agenţilor economici se realizează încasarea

contravalorii bunurilor, serviciilor sau lucrărilor efectuate institutiilor publice. Sumele

existente în aceste conturi pot fi utilizate pentru:

- achitarea drepturilor de natura salariala prin transferul sumelor aferente în conturile

agentilor economici deschise la bănci.

- achitarea obligaţiilor către bugetul de stat şi celelalte bugete.

- virarea sumelor rămase disponibile în conturile deschise la bănci.

Agentii economici pot achita in conturile deschise la unitatile trezoreriei statului si

alte sume, cum sunt:

- sumele aferente obligatiilor bugetare ale altor contribuabili, in conditiile legii;

-sumele aferente, constituirii sau reintregirii garantiilor pentru inlesniri la plata

obligatiilor bugetare;

- sumele aferente garantiilor pentru participarea la licitatii;

- sumele aferente cautiunilor depuse pentru contestatii la executare;

- obligatiile de plata catre furnizori sau creditori, care au cont deschis la aceasi unitate

a trezoreriei statului, cu acceptul scris al acestora;

Prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului se realizează şi operaţiunea de lansare

a emisiunilor de certificate de trezorerie prin vânzarea acestora populaţiei. Totodată,

trezoreriile operative sunt cele care asigură şi rascumpararea acestora titularilor care au

subscris, precum şi transformarea certificatelor de trezorerie în certificate de depozit, dacă

acestea nu au fost rascumparate la scadenta.

Pentru disponibilităţile existente în conturile instituţiilor publice finanţate integral din

venituri proprii si pentru disponibilitatile aflate in conturile agentilor economici, unitatile

Pagina 20 din 86


Trezoreriei Statului acorda dobanzi la vedere, la nivelul ratelor dobanzilor aprobate prin ordin

al ministrului finanţelor fublice.

1.3. Funcţiile Trezoreriei Statului

Funcţiile Trezoreriei Statului sunt astăzi influenţate de diversificarea şi complexitatea

rolului statului modern, care a impus regândirea şi redimensionarea fluxurilor monetare prin

instituţia trezoreriei.

Funcţia originară a trezoreriei este cea atribuită de către finanţele clasice care

considerau trezoreria ca o casierie, unde sunt depuse şi gestionate fondurile statului şi ca la o

bancă cu o activitate de credit pe termen scurt, însărcinată să echilibreze în orice moment

intrările şi ieşirile de fonduri.

În finanţele moderne, la funcţiile de casă şi de bancă ale Trezoreriei se adaugă şi cea a

controlului asupra ansamblului de activităţi financiare ale statului. Trezoreria tinde să devină

un instrument de procurare a resurselor, alături de resursele bugetare şi de cele de împrumut.

Astăzi vorbim în mod curent de o categorie specială a resurselor financiare publice, care se

formează în cadrul activităţii trezoreriei şi se reflectă numai în contabilitatea publică.

Activitatea care se manifestă distinct în exercitarea funcţiilor tradiţionale ale

trezoreriei se bazează pe două principii, si anume: centralizarea şi gestionarea fondurilor

publice.

În ceea ce priveşte centralizarea fondurilor, s-a demonstrat deja că un stat nu poate să-

şi exercite pe deplin suveranitatea financiară decât, dacă reuşeşte să centralizeze totalitatea

serviciilor financiare, dacă încasează toate veniturile la care are dreptul si care sunt necesare

pentru a finanţa toate cheltuielile la care s-a angajat, a le efectua pe întreg teritoriul ţării.

În acest scop, pentru funcţionarea mecanismului centralizării fondurilor s-a instituit

Trezoreria Publică Centrală, ca o etapă importantă în planul separării finanţelor publice, de

finanţele private. Mecanismul centralizării fondurilor a presupus crearea unei administraţii

speciale insarcinate cu execuţia bugetului având mai multe funcţii contabile; ceea ce a

presupus separarea sa în raport cu autorităţile care iau decizii privind execuţia bugetului.

În ceea ce priveşte gestionarea fondurilor aceasta se efectuează atât în timp cât şi în

spaţiu.

Gestionarea fondurilor în timp se realizează în cadrul anului financiar, iar previziunile

excepţionale pe perioade mai lungi pot fi efectuate prin conturi speciale. Previziunea anuală a

Pagina 21 din 86


încasărilor şi cheltuielilor bugetare este necesară deoarece nu există paralelism între ritmul

încasărilor şi cel al plăţilor, rolul trezoreriei este să ajusteze astfel în timp încasările cu

cheltuielile, împrumutând pe termen foarte scurt în aşteptarea încasării veniturilor prevăzute

in buget.

Gestionarea în spaţiu se referă la compensaţiile dintre diferitele casierii din teritoriu,

unele fiind excedentare, iar altele fiind deficitare. Mişcarea generală a fondurilor se realizeaza

prin intocmirea unor documente specifice, iar raporturile între trezoreriile locale şi trezoreria

centrală rezidă, din acest punct de vedere mai ales în ţinerea unei „contabilităţi a mişcării

fondurilor publice”, care se realizeaza prin contabilitatea trezoreriei.

Analiza funcţiilor de bază ale trezoreriei.

Trezoreria prin funcţia de casier public asigura:

toate operaţiunile propriu-zise de încasări şi plăţi privind fondurile publice, atat în

numerar, cat si prin virament;

- controlul asupra cheltuielilor efectuate din fondurile de la bugete şi asigurarea

informaţiilor necesare privind execuţia de casă a acestora în vederea întocmirii conturilor de

execuţie a bugetului şi a elaborării rapoartelor periodice asupra acestora;

- gestiunea poziţiei de casă, zilnica, a bugetului;

- lichidităţile necesare prin cunoaşterea fluxurilor de încasări şi plăţi, elaborarea de

prognoze cu privire la cerinţele de plată, la sincronizarea plăţilor şi încasărilor, inclusiv a

acelora privind finanţarea deficitului şi serviciul datoriei publice interne si externe.

Însărcinată cu execuţia efectivă a operaţiilor de încasări şi plăţi prevăzute prin legea

anuală a bugetelor de stat si celorlalte bugete, Trezoreria este casierul statului. Mişcările de

fonduri, din cadrul Trezoreriei, rezultă din operaţiunile permanente, vizând pe de o parte

resursele permanente ale statului, în cadrul cărora impozitele, taxele si contributiile ocupă un

loc esenţial, iar pe altă parte, cheltuielile permanente, care cuprind cheltuielile ordinare,

cheltuielile de capital, transferurile, subventiile, s.a.

Operaţiunile de casă ale Trezoreriei Statului sunt clasificate având în vedere trei

criterii:

- criteriul juridic: operaţiuni privind bugetul de stat, bugetele locale, bugetele

instituţiilor publice, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, disponibilităţile

agenţilor economici titulari ai conturilor deschise in trezorerii;

- criteriul financiar: operaţiuni cu caracter definitiv sau cu caracter temporar.

- criteriul economic: cheltuieli ordinare, cheltuieli de capital, cheltuieli de transfer.

Pagina 22 din 86


Funcţia de casă a Trezoreriei implică doua aspecte:

execuţia de casă a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate de stat.

vegherea la existenţa disponibilităţilor pentru a face faţă angajamentelor statului.

a) Execuţia de casă a operaţiunilor de încasări şi plăţi.

Obiectul execuţiei îl reprezintă operaţiunile autorităţilor publice (centrale şi locale) şi

ale corespondenţilor acestora.

Trezoreria efectuează, in calitatea sa de casier al statului un număr mare de încasări şi

plăţi. Acestea sunt operaţiuni prevăzute în Legea bugetară anuală.

În calitate de casier al statului, Trezoreria are ca sarcină si emisiunea titlurilor de

împrumut public şi gestionarea datoriei publice. În acest scop poate beneficia de concursul

băncilor care folosesc ghişeele lor pentru plasarea împrumuturilor. Pentru împrumuturile pe

termen scurt, Trezoreria are un rol important în emisiunea titlurilor de stat destinate onorării

obligaţiilor exigibile, precum si asigurarii disponibilitatilor banesti necesare.

b) Vegherea la existenţa disponibilităţilor pentru a face fata angajamentelor statului.

Sarcina fundamentală a Trezoreriei este de a veghea în fiecare moment să existe

fonduri disponibile într-un anumit cuantum pentru a face faţă cheltuielilor statului şi ale

corespondenţilor săi.

Procurarea de bani, în casieria publică este prima dintre operatiile Trezoreriei.

Aceasta operatie este legată de mişcarea fondurilor în timp, in functie de termenele la care

devin exigibile încasările şi plăţile. Aceste mişcări ale veniturilor şi cheltuielilor sunt

influentate de mişcările fondurilor excepţionale şi de mişcările datorate operaţiunilor

corespondenţilor. Pentru asigurarea echilibruluiu soldului contului curent general al

trezoreriei statului, se poate apela la trei categorii de resurse si anume:

fondurile corespondenţilor;

certificatele de trezorerie;

credite primite de la Banca Nationala Centrală.

Rolul Trezoreriei ca bancă a statului are două forme.

- Trezoreria acţionează ca o bancă de depozit, bancă de afaceri, care asigura plasarea

disponibilitatilor sectorului public;

- Trezoreria acţionează ca o bancă de emisiune şi în acest fel intervine în domeniul

circulaţiei monetare.

În calitate de bancă Trezoreria asigură următoarele servicii:

este banca la care instituţiile publice precum şi o parte a agenţiilor economici îşi au

deschise conturi de disponibilităţi, prin care se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi,

Pagina 23 din 86


realizând, astfel, gestionarea disponibilităţilor băneşti ale sectorului public şi integrarea

acestora în politica de lichidităţi;

gestionează datoria publică, respectiv, operaţiunile de contractare a împrumuturilor de

către Guvern pentru finanţarea deficitului bugetar, precum şi de refinanţare a datoriei publice;

efectuează şi operaţiunile în care statul apare în calitate de garant sau de coparticipant

la acordarea de împrumuturi agenţiilor guvernamentale care la rândul său pot acorda

împrumuturi.

Funcţiile moderne ale Trezoreriei Statului.

În plus faţă de funcţiile tradiţionale ale trezoreriei, casierie şi bancă, trezoreria se află

în strânsă legătură cu piaţa financiară şi, mai ales, cu piaţa monetară. Pe măsură ce statul a

evoluat, a fost posibilă exercitarea unui anumit control asupra acestor pieţe. Trezoreria

publică a fost însărcinată cu acest control. Astfel, ea joacă un rol de prim plan în exercitarea

uneia dintre funcţiile esenţiale ale finanţelor publice moderne: menţinerea echilibrului

monedei şi al economiei.

Rezultat al unei evoluţii complexe şi adesea contradictorii, mult mai diversificate

decât un plan a-priorii, funcţiile actuale ale trezoreriei nu sunt uşor de delimitat. Totuşi, se pot

regrupa într-o abordare generică, cinci funcţii principale:

1. Administrator al banului public, în sensul de gardian al echilibrului bugetar şi

casier al statului.

2. Intermediar financiar în sensul că împrumută pentru a acoperi diversele deficite şi

acordă împrumuturi din disponibilităţile sale.

3. Mandatar al puterii publice întrucât exercită numeroase misiuni de autoritate,

specifice statului, în sectoarele economico-financiare.

4. Agent al intervenţiei financiare publice în economie în vederea reducerii costului

resurselor financiare furnizate.

5. Gardian al marilor echilibre ce pot fi definite ca raporturi de egalitate între nevoile

şi capacităţile de finanţare, ele exprimând chiar obiectul politicii financiare, înţeleasă ca

ajustarea capacităţilor de finanţare la nevoile de finanţare şi plasarea acestor finanţări în

serviciul acţiunii economice.

1.4. Politica statului privind trezoreria finanţelor publice

Pagina 24 din 86


Încă de la începutul perioadei de tranziţie, în cadrul procesului de restructurare a

economiei un rol important a revenit finanţelor publice, acestea constituind pârghia prin care

se mobilizează resursele pentru acoperirea cheltuielilor statului. Astfel, statul, prin cadrul nou

instituţional şi-a creat posibilitatea de a stabilii politica de venituri şi cheltuieli, organizându-

şi activitatea financiară atât la nivel central cât şi în teritoriu.

În noile condiţii create în economia de tranziţie se impuneau măsuri care să conducă

la întărirea răspunderii în utilizarea banului public precum şi asigurarea finanţării obiectivelor

şi acţiunilor aprobate. Totodată, prin Legea finanţelor publice1, aprobată în anul 1991 s-a

definit activitatea generală a finanţelor publice prin includerea elaborării şi execuţiei

bugetului public naţional cu cele trei componente principale ale sale: bugetul de stat, bugetele

locale, bugetul asigurărilor sociale de stat si a fondurilor extrabugetare.

Cu toate că, prin Legea finanţelor publice se reflectă relaţiile financiare ale statului cu

agenţii economici nu au putut fi cuprinse toate implicaţiile care se pot ivi în economia de

piaţă în legătură cu gestiunea publică.

De asemenea, la elaborarea Legii finanţelor publice nu s-a avut în vedere necesitatea

şi rolul Trezoreriei statului în sistemul relaţiilor financiare ale României, mai ales că începând

cu anul 1991, Banca Naţională a României a renunţat la efectuarea operaţiunilor privind

execuţia de casă a bugetului, la urmărirea realizării veniturilor de stat şi a efectuării

cheltuielilor, cu respectarea prevederilor legale.

Prin Legea finanţelor publice, printre sarcinile de bază ce-i revin Ministerului

Finanţelor cu ocazia întocmirii, aprobării şi execuţiei bugetului public naţional, s-a prevăzut

posibilitatea folosirii de către acesta a instrumentelor de analiză fundamentală în fazele de

elaborare şi execuţie, precum şi posibilitatea de supraveghere a realizării echilibrului

financiar, monetar şi valutar şi a datoriei publice interne şi externe a statului.

În acest sens, se afirmă pe bună dreptate că „Ministerul Finanţelor întocmeşte,

coordonează şi foloseşte în condiţiile legii pentru conducerea trezoreriei naţionale,

documente de analiză fundamentală, cum sunt: balanţa de plăţi externe, balanţa creanţelor şi

angajamentelor externe pe ţării,” etc.2 De altfel, în ţările cu economie dezvoltată este statuată

1 Legea nr. 10 din 29 ianuarie1991, privind finanţele publice, publicată în M.O. nr. 23 din 30 ianuarie 1991

2 Finanţele şi moneda – Guvernul României, Departamentul Informaţiilor Publice, august 1944, p.29

Pagina 25 din 86


atât necesitatea cât şi locul şi rolul Trezoreriei Naţionale în sistemul relaţiilor financiare,

valutare şi monetare ale statului avându-se în vedere gradul şi sfera cuprinzătoare a acesteia.

În România, pentru protejarea finanţelor publice de influenţele rezultate din inflaţie,

trecerea la privatizare, evoluţia cursului valutar, modificările importante survenite în rolul şi

structura sistemului financiar şi bancar, şi din necesitatea asigurării alocării fondurilor în

conformitate cu destinaţiile prevăzute de lege, începând cu anul 1993 a fost organizată

derularea execuţiei financiare a sectorului public prin trezoreria statului, de fapt, încă din anul

1992, s-a trecut la înfiinţarea „trezoreriei centrale” şi a „trezoreriilor finanţelor publice” în

cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice, administraţiilor financiare, circumscripţiilor

fiscale orăşeneşti şi percepţiilor rurale.

Trezoreria este un sistem nou creat, care reprezintă în fapt o coordonată a reformei

sistemului financiar în România şi prin care statul îşi mobilizează disponibilităţile de fonduri

utilizate direct sau indirect. Prin trezorerie se asigură exercitarea în mai bune condiţii a

atribuţiilor Ministerul Finantelor şi unităţilor sale teritoriale, urmare reorganizării aparatului

din subordinea sa şi a modificărilor survenite în sistemul bugetar prezentate în subcapitolul al

doilea.

De asemenea, prin trezoreria finanţelor publice se asigură utilizarea resurselor statului

cu eficienţă sporită de către instituţiile din sectorul public sub controlul permanent al

organelor financiare, respectarea destinaţiei fondurilor aprobate prin „Lege”3 de către

Parlamentul României, precum şi întărirea răspunderii ordonatorilor de credite în gestionarea

banului public. Astfel, s-a realizat organizarea exercitării controlului prin organele proprii ale

Ministerului Finanţelor asupra urmăririi şi îndeplinirii obligaţiilor cuvenite bugetului de către

agenţii economici, persoane fizice sau juridice prin asigurarea evidenţei pe plătitori; efectuării

cheltuielilor de către instituţiile publice din creditele bugetare aprobate, din mijloacele

speciale extrabugetare şi fondurile speciale.

Trezoreria, în condiţiile economiei de piaţă, este concepută la prima vedere ca o bancă

a finanţelor publice. În fapt, ea reprezintă un sistem operaţional prin care Ministerul

Finanţelor efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi privind bugetul public naţional şi

fondurile extrabugetare, cu asigurarea echilibrului financiar. Prin Trezoreria finanţelor

publice se exercită şi controlul fiscal asupra încasării la termen a veniturilor, precum şi

controlul asupra finanţării cheltuielilor instituţiile publice şi tot prin ea se realizează:

3 Legea bugetară anuală (Legea nr. 23/1.03.1991, Legea 34/07.04.1992, Legea nr. 21/06.05.1993, Legea nr. 36/08.06.1994, Legea nr. 22/20.03.1995)

Pagina 26 din 86


refinanţarea deficitului bugetar, lansarea împrumuturilor de stat şi plasarea disponibilităţilor

sectorului public.

Analizând astfel lucrurile, se ajunge la concluzia că trezoreria constituie sistemul cel

mai potrivit de organizare a execuţiei care asigură protejarea finanţelor sectorului public de

toate riscurile. De asemenea, odată cu înfiinţarea Trezoreriei au fost soluţionate importante

probleme financiare care se vor derula în continuare şi anume: gestionarea creditelor externe

primite de la instituţiile financiare internaţionale în scopul sprijinirii programului de reformă

al Guvernului; mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului

bugetar, precum şi pentru plata dobânzilor la datoria publică internă şi externă; finanţarea

obligaţiilor statului asumate prin acorduri Guvernamentale cu decontare în conturile clearing,

barter şi cooperare economică, urmărindu-se echilibrarea importurilor cu exporturile pe astfel

de relaţii.

Deficitul bugetar poate fi finanţat prin emisiuni de certificate de trezorerie, vândute

populaţiei, garantate de stat, cu dobanda urmărindu-se în viitor extinderea acestei activităţi,

pe măsura câştigării încrederii populaţiei în cumpărarea acestora. Totodată, Ministerul

Finanţelor împreună cu Banca Naţională caută sa realizeze măsuri de perfecţionare a

operaţiunilor de trezorerie, care să permită crearea unui sistem de cunoaştere permanentă a

resurselor publice şi de previziune a nevoilor de împrumuturi pentru finanţarea deficitului

bugetar.

Trebuie să remarcăm că Trezoreria publică cuprinde totalitatea resurselor de care

dispune statul, iar aceasta nu se limitează numai la execuţia bugetului de stat.

Prin sistemul Trezoreriei s-a reuşit separarea finanţelor sectorului public în conturi

distincte deschise la Banca Naţională, de resursele comerciale care prezintă în fond avantaje

favorabile.

De asemenea, o problemă foarte importantă o constituie şi politica de plasamente

financiare din disponibilităţile temporare ale trezoreriei statului, care prin mecanismele create

trebuie să sprijine procesul de tranziţie şi restructurare economică, asigurând în acelaşi timp,

fructificarea disponibilităţilor temporare ale sectorului public. Fructificarea superioară a

disponibilităţilor fondului public a fost posibilă prin colaborarea Ministerului finanţelor cu

Banca Naţională a României, lucru ce a permis definirea politicii generale a B.N.R. şi a

băncilor comerciale.

În acest context, pentru implementarea noului mecanism, specialiştii din Trezoreria

centrală a Ministerului Finanţelor au fost sprijiniţi de specialişti ai Băncii Mondiale, ţinând

Pagina 27 din 86


cont de prevederile Memorandumului de politică economică convenit cu Fondul Monetar

Internaţional.

Este semnificativă politica statului în domeniul Trezoreriei privind elaborarea şi

punerea în aplicare a mecanismului „emisiunii” de titluri de stat destinate populaţiei pentru

acoperirea deficitelor bugetare.

În concepţia politicii statului activitatea de trezoreria se va perfecţiona, urmărindu-se

generalizarea acestui sistem.

Pagina 28 din 86


CAPITOLUL II

FLUXURILE FINANCIARE PRIVIND ÎNCASAREA VENITURILOR

BUGETARE, FINANŢAREA CHELTUIELILOR BUGETARE ŞI REFLECTAREA LOR

ÎN CONTABILITATE

2.1. Încasarea veniturilor bugetare şi extrabugetare prin Trezorerie

2.1.1. Veniturile bugetului de stat

Veniturile bugetului de stat sunt resurse banesti constituite din impozite şi taxe

încasate de la agenţii economicii şi contribuabili, precum şi din vărsămintele instituţiilor

publice şi alte venituri aprobate prin legea bugetara anuala de către Parlament.

Odată cu legea anuală a Bugetului de Stat se aprobă si veniturile bugetului

asigurărilor sociale de stat, care este administrat de către Ministerul Muncii Solidaritatii

Sociale si Familiei.

Veniturile lăsate la dispoziţia bugetelor locale sunt aprobate prin legea anuală a

bugetului de stat, însă în fiecare buget local sunt prevăzute şi aprobate de către organele

competente acele venituri care se realizează în unitatea administrativ teritorială. În toate

cazurile veniturile prevăzute în bugetele locale trebuie să se încadreze în lista aprobată prin

anexa la legea anuală a bugetului de stat.

Veniturile sunt prevăzute în bugete pe capitole şi subcapitole corespunzător

subdiviziunilor clasificatiei bugetare, aprobată prin ordin al Ministrului Finanţelor Publice.

Obligaţia calculării şi vărsării la termen a impozitelor, taxelor, contribuţiilor la

asigurările sociale şi a altor vărsăminte datorate statului, revine agenţilor economici indiferent

de forma de proprietate, precum şi instituţiilor publice. Persoanele fizice varsă impozitele şi

taxele datorate în baza comunicării organelor fiscale cu privire la debitele stabilite pentru

anul fiscal respectiv.

Veniturile bugetului se încasează în contul Trezoreriei astfel:

în numerar, direct la casieria Trezoreriei, precum si încasarea prin agenţi fiscali;

Pagina 29 din 86


virarea din iniţiativa agenţilor economici, instituţiilor publice din conturile deschise la

bănci comerciale, respectiv la trezorerii, în contul Trezoreriei în raza căreia aceştia îşi au

domiciliul fiscal.

Veniturile încasate prin trezorerie sunt urmărite şi evidenţiate distinct pe bugete şi

anume:

veniturile bugetului de stat ;

veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat ;

veniturile bugetelor locale.

Pentru veniturile instituţiilor publice şi cele provenite din fondurile externe

rambursabile sau nerambursabile se utilizează conturi de disponibilităţi.

Fluxurile de încasări pentru fondurile speciale sunt derulate tot prin trezorerii şi

înregistrate în conturile acestora (conturi de disponibilităţi).

În cadrul fiecărui buget se asigură evidenţa realizării veniturilor pe surse de venituri –

capitole şi subcapitole, conform clasificatiei bugetare, precum şi pe plătitori.

Delimitarea şi ordonarea veniturilor bugetare încasate pe bugete şi subdiviziuni se

asigură cu ajutorul conturilor deschise la trezoreriile teritoriale. Astfel, sistemul informatic de

codificare permite cunoaşterea încasărilor în funcţie de cerinţele realizării veniturilor.

2.1.2. Încasarea veniturilor bugetare de la agentii economici,

institutii publice si contribuabili

Încasarea veniturilor bugetare este operaţia ce constă în primirea de către trezorerie, a

unei sume de bani de la agenţii economici, instituţii publice, populaţie, reprezentând venituri

bugetare.

A. Agenţii economici îşi achită impozitele şi taxele datorate către buget, astfel:

a) prin depunere in numerar la casieria Trezoreriei a sumelor reprezentând impozite şi

taxe.

Agentul economic se prezintă la compartimentul control şi evidenţă veniturilor în

vederea stabilirii sumelor datorate şi a termenului de plată, după care se întocmeşte nota de

plată care se prezintă casieriei. Casierul încasează suma pe baza foii de vărsământ şi

eliberează chitanţa corespunzătoare.

Pagina 30 din 86

depune

documente

document

de încasare

depune suma şi primeşte chitanţa

1

2

3

4

56

7


Figura 2.1. – Încasarea veniturilor în numerar

Notă

* - verifică şi stabileşte suma de plată, bugetul, capitolul şi subdiviziunea clasificatiei

bugetare

** - verifică documentele, încasează suma şi eliberează chitanţa

b) decontare prin virament - prin ordin de plată, pe baza căruia banca comercială

virează din contul clientului în contul Trezoreriei sumele datorate (figura 2.2.) sau, în cazul în

care agentul economic are cont deschis la trezorerie, acesta pe baza ordinului de plată emis de

agentul economic, efectuează plata în contul de venituri aferent. (figura 2.3.)

Figura 2.2. – încasarea veniturilor prin plata din cont

Notă:

* - Trezoreria locală verifică extrasul de cont şi înregistrează veniturile încasate pe

bugete, subdiviziuni şi plătitori

Legendă

1 – agentul economic trimite ordinul de plată la banca comercială la care are deschis

contul curent

2 – Banca Comercială - debitează contul clientului său

- creditează contul său la BNR

3 – Sucursala judeţeană BNR - debitează cont banca comercială

- creditează contul Trezoreriei Judeţene

- trimite extrasul de cont Trezoreriei Judeţene

- instiinteza BNR(centrala)

4 – Trezoreria Judeţeană - transmite electronic la Trezoreria Locală de încasarea

sumei înscrisă în ordinul de plată

Pagina 31 din 86

Agenteconomic

*Trezoreria statului – serviciul control şi evidenţă a veniturilor

**Casieria Trezoreriei

Agenteconomic

* Trezoreria locală

Trezoreria judeţeană

Trezoreria centrală

Banca Comercială

Sucursala judeţeană BNR

BNR (centrală)

ordin de plată

extras de cont

verifică înregistrează suma

în contabilitate


5- Trezoreria Judeteana - înregistrează încasarea sumei în contul

corespondent al trezoreriei

6- Trezoreria Judeteana - informează Trezoreria Centrală cu privire la

încasarea venitului

7 – BNR - înregistrează venitul în contul Trezoreriei Centrale (creditează

contul)

Figura 2.3. – Incasarea veniturilor bugetare de la agenţi economici ce au

cont deschis la Trezorerie

Înainte de depunerea efectivă a sumei, plătitorul se prezintă la ghişeul

compartimentului controlului şi evidenţei veniturilor cu înştiinţarea de plată de la organele

fiscale.

În cazul în care plătitorul se prezintă din proprie iniţiativă la acest ghişeu se stabileşte:

suma de plată

destinaţia plăţii

încadrarea corectă în termenele de plată, calculându-se dobânzi pentru întârziere în

cazul depăşirii acestor termene

Toate aceste date sunt menţionate în nota de plată de lucrătorul respectiv şi se predă

împreună cu actele însoţitoare privind plata, casierului încasator care le semnează, în vederea

notificării şi soldării debitelor. Casierul în schimbul sumei primite eliberează chitanta pentru

incasarea impozitelor, taxelor si contributiilor, ca act doveditor al achitării sumei.

Chitanta pentru incasarea impozitelor, taxelor si contributiilor este trimisă la casierie

pe bază de borderou pe cale internă, fiind interzisă trimiterea ei prin intermediul plătitorului.

La primirea ei, casierul verifică dacă suma din chitanta pentru incasarea impozitelor, taxelor

si contributiilor corespunde cu suma înscrisă în monetarul inscris pe verso, apoi primeşte şi

numără banii de la depunători, semnează pe cele două documente şi eliberează un exemplar

al chitantei. Toate chitantele pentru incasarea impozitelor, taxelor si contributiilor se

înregistrează în „jurnalul de casă” întocmit în trei exemplare.

Documentul de plată (ordin de plată) completat cu toate elementele necesare se

depune de plătitor la unitatea bancară la care îşi are deschis contul curent. Decontarea privind

Pagina 32 din 86

Agentuleconomic Trezorerie Trezorerie

- cont venit -


încasarea veniturilor bugetare se realizează prin transmiterea electronica a ordinelor de plată

de la băncile comerciale unde agenţii economici îşi au conturile, la sucursala judeţeană a

Băncii Naţionale care gestionează contul curent general al Trezoreriei Statului.

La filiala băncii comerciale, pe baza disponibilului din contul agentului economic se

acceptă plata, după care se înregistrează în contul contribuabilului diminuarea disponibilului

cu suma înscrisă în ordinul de plată. Banca îi emite contribuabilului un extras de cont pentru

această operaţiune. În acelaşi timp, expediază suma din contul său către buget, la sucursala

judeţeană a băncii comerciale, cu dispoziţii centralizatoare. Mai departe suma parcurge

traseul înspre sucursala Băncii Naţionale care evidenţiază suma în contul curent al Trezoreriei

Statului. În acelaşi timp după evidenţierea tuturor încasărilor de această natură emite extrasul

de cont.

B. In cazul instituţiilor publice, încasarea veniturilor se poate realiza în numerar şi

prin virament.

Instituţiile publice sunt finanţate:

integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor

speciale, după caz;

din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor

sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

integral din venituri proprii.

Instituţiile din categoria a au veniturile transferate în totalitate în conturile deschise la

trezorerie venituri care servesc la acoperirea cheltuielilor. Veniturile instituţiilor din categoria

b sunt încasate numai prin trezorerie, în timp ce veniturile celor din categoria c trebuie

raportate nu şi încasate prin trezorerie, cu toate că nu provin de la buget.

În principiu, o instituţie publică finanţată integral de la buget, varsă veniturile proprii

realizate în contul bugetului din care este finanţată reducând efortul bugetar.

În funcţie de regimul legal al destinaţiei veniturilor instituţiile publice, operaţiunile de

încasare a veniturilor proprii se realizează astfel:

1) Incasarea veniturilor proprii în numerar prin casieria trezoreriei. Mecanismul de

încasare a veniturilor în numerar este similar cu cel al agenţilor economici. Veniturile

încasate prin casierie pe baza chitantei pentru incasarea impozitelor, taxelor si contributiilor ,

se depun în conturile deschise la trezorerie, potrivit destinaţiei stabilite de dispoziţiile legale.

Astfel, instituţiile publice depun la casieria trezoreriei numerarul ridicat din cont şi

rămas nefolosit, încasările provenite din activitatea proprie precum şi numerar în contul

Pagina 33 din 86

adresă de

comunicare

verifică şi întocmeşte ordin

de încasare

chitanţă

trimite numerar/cec/ordin de plată

Trim

ite n

umer

ar/

/cec

/ ord

in d

e pl

ată


datoriilor pe care le au către buget. Depunerea numerarului trebuie să se facă conform

prevederilor legale, zilnic sau periodic. În acest scop, instituţia comunică trezoreriei prin

adresă scrisă, suma în numerar ce urmează a fi depusă în conturi potrivit destinaţiei legale.

Adresa de comunicare se prezintă serviciului control şi evidenţa veniturilor din cadrul

Trezoreriei, care după verificare şi stabilirea contului în care se varsă, întocmeşte ordinul de

încasare pe care îl transmite casierei în vederea încasării sumei. Acest ordin este controlat de

casier, care îl semnează şi îl înregistrează în registrul de casă. Pentru numerarul încasat se

eliberează chitanţă.

Figura 2.4. – Incasarea veniturilor proprii instituţiilor publice

2) Încasarea prin virament bancar, pe baza documentelor justificative:

a) ordinul de încasare, reprezintă contravaloarea serviciilor prestate, lucrărilor

executate de către instituţiile publice, este completat de instituţie şi se pre-intă trezoreriei.

b) ordinul de plată întocmit de un agent economic sau o instituţie publică în favoarea

unei instituţii publice beneficiară a sumei.

c) cecul barat completat în favoarea instituţiei beneficiare.

Documentele, după verificare şi înregistrare în contabilitatea trezoreriei, se transmit

unităţilor bancare la care agenţii economici au conturi deschise pentru înregistrarea

operaţiunilor de plată. Contul de venituri este deschis pe subcapitole din cadrul capitolului

„vărsămintele din veniturile instituţiile de stat” cu desfăşurare pe instituţiile publice.

Fluxul acestor operaţiuni se prezintă în figura 2.5.

Figura 2.5. – Incasarea veniturilor de la instituţiile publice

Pagina 34 din 86

Instituţia publică

Trezorerie (Serviciul controlul şi evidenţa veniturilor)

Casierie (încasare venituri)

Trezoreria locală


Instituţia publică

raporteazăcreditează contul Trezoreriei

trimite rapoarte

creditează contul Trezoreriei

trimite copii ordin de plată,extras

trimite numerar/cec/ordin de plată


C. Impozitele şi taxele datorate de persoanele fizice din municipii şi oraşe se

încasează:

a) în numerar prin casieria trezoreriei.

Pentru achitarea acestora, persoanele fizice prezintă serviciului control şi evidenţa

veniturilor, înştiinţările de plată primite de la organele fiscale, prin care sunt comunicate

debitele din impozite, taxe, amenzi, etc, care urmează a fi achitate în anul fiscal respectiv.

În lipsa înştiinţărilor de plată, contribuabilii pot prezenta:

chitanţele de plată din perioadele precedente ;

declaraţii de impunere ale organelor fiscale;

procese verbale de contravenţii, amenzi, etc;

alte documente din care să rezulte natura şi felul obligaţiei de plată către buget,

precum si

informatii verbale, pe baza carora se poate stabili natura, impozitele si taxele de plata.

b) prin virament, pe baza ordinului de plată completat de contribuabil

În oraşe şi comune unde nu există o evidenţă pe calculator, populaţia îşi poată plăti

impozitele şi taxele în numerar prin intermediul agenţilor fiscali încasatori, care eliberează

chitanţe pentru sumele încasate.

Agenţii fiscali au obligaţia depunerii sumelor la casieria trezoreriei în baza unui

borderou, care este însoţit de sumele încasate şi chitanţele aferente anexate în vederea

depunerii lor în casierie. Casierul elibereaza agentului o chitanta pentru suma totala din

borderou.

Casierul, la sfarsitul zilei intocmeste registrul de casa. Acesta este întocmit în trei

exemplare dintre care unul este predat şefului serviciului casierie-tezaur împreună cu

numerarul încasat în acea zi, cel de-al doilea exemplar este predat compartimentului de

control şi evidenţă a veniturilor, iar al treilea exemplar se arhivează la casieria de încasări.

Sumele încasate prin casieria de incasari a trezoreriei se înregistrează în casieria-

tezaur a Trezoreriei în aceeaşi zi. Încasările aduse după terminarea programului casieriei –

tezaur se înregistrează în conturile respective cu data zilei următoare.

Pagina 35 din 86

Trezoreria centrală

Sucursala judeţeană BNR

BNR (centrală)


c) plata electronică a creanţelor bugetare

Persoanele fizice au posibilitatea plăţii impozitelor, taxelor şi a altor creanţe datorate

la bugetul local al municipiilor şi oraşelor sau datorate unor instituţii publice urbane prin

mijloace electronice de plată începând cu următoarele date:

1 februarie 2003 – pentru plata impozitelor şi taxelor locale în municipii şi sectoare

ale Municipiului Bucureşti ;

1 noiembrie 2003 – pentru plata impozitelor şi taxelor locale în oraşe

1 ianuarie 2004 - pentru plata oricăror creanţe bugetare datorate de persoanele fizice,

către orice instituţie publică cu sediul într-un municipiu sau oraş.

Suplimentar, primariile trebuie sa ofere si posibilitatea consultarii debitelor datorate

acesteia de persoanele fizice, prin intermetiul paginii de internet a primariei. Fiecare

cotribuabil poate cere primariei acordarea unui nume de utilizator si a unei parole, pe baza

careia sa poata consulta in conditii de securitate maxima informatiile confidentiale cu privire

la debitele sale fata de primarie si lista platilor efectuate.

Modalităţile de plată electronică sunt:

Plata cu cardul la POS-ul instalat la Direcţia de Impozite şi Taxe Locale, din cadrul

Primăriei.

Plata la unul din bancomatele unei bănci agreate de Primărie. Avantajul acestei

metode îl reprezintă posibilitatea plăţii din orice colţ al ţării al sumelor datorate unei Primării

Plata prin intermediul serviciilor de internet–banking sau home-banking.

Fiecare trezorerie are obligaţia de a exercita controlul asupra încasării la termen a

veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale şi bugetului asigurărilor sociale de stat.

Controlul se exercită de către compartimentul control şi evidenţă a veniturilor pe baza

documentelor de plată sau intrate în trezorerie. Astfel se verifică şi se analizează:

temeiul legal prin care s-a stabilit obligaţia vărsării de impozite şi taxe către buget;

respectarea reglementărilor în vigoare privind vărsarea impozitelor şi taxelor pe

bugete şi încadrarea veniturilor pe capitole şi subcapitole prevăzute de clasificaţia bugetară;

respectarea termenelor de vărsare a impozitelor, taxelor şi a altor venituri.

Se consideră ziua efectuării plăţii:

ziua depunerii sumei pentru încasările în numerar prin casieria trezoreriei;

ziua virării sumei din contul plătitorului când plata de face cu ordin de plată din

iniţiativa agentului economic ;

ziua de ştampila a poştei, când plata de face prin mandat poştal.

Pagina 36 din 86


Dacă nu se respectă termenele, se aplică majorări de întârziere prevăzute de

reglementările în vigoare.

D. Încasarea veniturilor bugetare prin executare silită

În cazul în care debitorul nu-şi achită „la termen” obligaţiile de plată, organul de

executare silită îi va transmite o înştiinţare de plată prin care i se notifică suma de plată

datorată.

Prin expresia „la termen” se înţeleg termenele legale de plată prevăzute pentru diferite

tipuri de impozite şi taxe, iar în cazul în care termenul de plată a unei obligaţii

bugetare expiră într-o zi nelucrătoare, plata se consideră în termen dacă este efectuată în ziua

lucrătoare imediat următoare.

Pentru plătitorii care au cont bancar, data plăţii este data la care băncile debitează

contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice confirmate prin ştampila şi

semnătura autorizată a acestora.

Orice obligaţie bugetară neachitată la scadenţă generează plata unor majorări de

întârziere, calculate pentru fiecare zi de întârziere până la data achitării sumei datorate,

inclusiv.

Băncile sunt obligate să vireze sumele reprezentând venituri bugetare în aceeaşi zi în

care a debitat contul plătitorului. În caz contrar, majorările de întârziere datorate pentru

neplata în termen sunt suportate de către bănci.

2.1.3. Amânarea, esalonarea si restituirea veniturilor bugetare

Agenţii economici şi contribuabilii pot solicita, în anumite situaţii, amânarea sau

eşalonarea plăţii unor impozite sau taxe. Amânarea veniturilor bugetare reprezintă

operaţiunea prin care plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor urmează a se realiza într-un

moment ulterior celui stabilit iniţial, în timp ce eşalonarea veniturilor bugetare reprezintă

operaţia prin care se realizează repartizarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor ce trebuiesc

plătite, în mai multe părţi la intervale succesive dinainte stabilite.

Cererile de amânare sau eşalonare se depun organelor fiscale potrivit procedurilor din

normele stabilite de Ministerul Finanţelor Publice.

Pagina 37 din 86


Dacă rezolvarea este favorabilă, aprobarea de eşalonare sau amânare a plăţii

impozitelor şi taxelor se comunică trezoreriei de către compartimentele de urmărire fiscală

din cadrul Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice judetene. Pentru sumele amânate nu se

percep majorări de întârziere pe perioada respectivă.

Compartimentul control şi evidenţa veniturilor din cadrul trezoreriei, verifică

documentul primit, urmărind cuprinderea tuturor elementelor şi existenţa semnăturilor

autorizate, după care se transmite contabilităţii pentru a fi înregistrate în evidenţa analitică pe

plătitori.

Pentru sumele situate sub un anumit plafon stabilit prin ordin al Ministrului Finanţelor

Publice, aprobarea amânării sau eşalonării poate fi dată de către directorul executiv al

Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene, iar pentru sumele care depăşesc plafonul,

aprobarea amânării sau eşalonării la plată se dă de către conducerea Ministerului Finanţelor

Publice.

Contribuabilii pot solicita ca, în cazul în care, sumele virate pentru impozite şi taxe

sunt mai mari decât cele datorate legal, sumele vărsate în plus să fie trecute în contul altor

impozite şi taxe datorate şi care nu au fost achitate de către acelaşi plătitor. Operaţiunea se

numeşte compensare între impozite şi taxe.

Cererile de compensare se prezintă de către contribuabilii unităţilor teritoriale ale

Ministerul Finanţelor Publice, care prin compartimentul control şi evidenţa veniturilor

verifică şi analizează:

existenţa plusului în unele debite din impozite şi taxe ale plătitorului rezultat din

evidenţa analitică, la care nu mai apar termene de plată;

existenţa unor debite din impozite şi taxe ale aceluiaşi plătitor, la care urmează să se

efectueze încasări în sume.

Rezultatul verificării se înscrie sub formă de referat pe cererea contribuabilului, se

semnează de şeful compartimentului control şi evidenţa veniturilor şi de lucrătorul care a

efectuat verificarea, după care se aprobă de către directorul Trezoreriei, în cazul municipiilor;

de catre şeful administratiei financiare în cazul oraşelor si comunelor.

Compensarea la aceeaşi sursă de venit a sumelor plătite în plus se efectuează de către

plătitor prin reţinerea lor din sumele datorate la termenele de plată următoare, cu condiţia să

comunice şi trezoreriei.

Dacă agenţii economici, instituţiile publice şi contribuabilii au vărsat la buget unele

venituri care ulterior se constată că nu au fost vărsate necuvenit sau în sume mai mari decât

Pagina 38 din 86

cerere de restituire verifică


prevăd reglementările în vigoare şi nu au de compensat cu alte impozite şi taxe datorate au

dreptul să solicite restituirea lor.

Restituirea impozitelor, şi taxelor reprezintă operaţiunea de înapoiere a sumelor

plătite de contribuabil, necuvenite sau de valoare mai mare decât cea datorată potrivit

reglementărilor în vigoare, în condiţiile în care nu au alte obligaţii fiscale de onorat.

Restituirea are loc în toate cazurile la cererea justificată a plătitorilor, cererea care este

depusă la trezorerie şi care trebuie să cuprindă:

suma solicitată a fi restituită;

scopul şi documentele din care rezultă încasarea sumei în conturile bugetului de stat;

bugetelor locale şi bugetului asigurărilor sociale de stat;

temeiul legal privind cererea de restituire sau dovada din care rezultă că suma a fost

vărsată ca necuvenită bugetului.

Cererea justificată se verifică şi se analizează de către compartimentul control şi

evidenţă a veniturilor din cadrul Trezoreriei, care examinează elementele conform figurii 2.6.

Figura 2.6. – Solicitarea restituirii veniturilor bugetare

temeiul legal în baza căruia s-a efectuat vărsarea sumelor la buget

dacă suma solicitată a fost efectiv încasată în conturile de venituri bugetare inclusiv în

partizi nominale

cererea de restituire să fie prezentată în cadrul termenelor de prescripţie prevăzute de

dispoziţiile legale în vigoare

stabilirea elementelor din care să rezulte că sumele au fost vărsate ca necuvenite

bugetului de stat sau sunt mai mari decât limita stabilită prin dispoziţiile legale

Rezultatul verificării şi analizei se consemnează într-un referat, în care propunerea de

restituire se fundamentează pe elemente legale.

În cazul în care s-a aprobat restituirea unor venituri, se procedează astfel:

în cazul agenţilor economici şi instituţiilor publice pe baza referatului aprobat se

întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul de venituri sintetic şi analitic al

bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurărilor sociale de stat, după caz, în care

s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul corespondent al trezoreriei; suma

Pagina 39 din 86

Agentul economic

Trezorerie (serviciul, controlul şi evidenţa veniturilor)

cerere

se prezintă document

cerere aprobată, proces verbal

ordin de plată


se virează în contul agentului economic la banca comercială la care îl are deschis; nota

contabilă se semnează de directorul sau înlocuitorul său de drept şi şeful serviciului

contabilitate;

în cazul contribuabililor – persoane fizice – sumele aprobate a fi restituite se achita

prin casieria trezoreriei direct persoanei în cauză pe baza referatului aprobat.

Schematic, fluxul operaţiunilor de restituire a veniturilor de către agenţii economici

este prezentat în figura 2.7.

Figura 2.7. – Solicitarea şi aprobarea restituirii

2.1.4. Prognoza veniturilor bugetare

Prognoza veniturilor bugetare este operaţiunea de prevedere a desfăşurării în timp a

veniturilor bugetare bazată pe studiul împrejurărilor care le determină apariţia şi evoluţia,

prevederea valorilor pe care le vor lua în viitor unele mărimi din prezent.

Prognoza veniturilor bugetare se efectuează începând cu data de 1 septembrie 2001

astfel:

a) Prognoza veniturilor bugetului de stat

Obligaţia prognozării veniturilor de încasat la bugetul de stat în conturile

corespunzătoare deschise la unităţile teritoriale de Trezoreriei şi Contabilitate Publică revine

Direcţiilor metodologice şi administrative a veniturilor statului şi respectiv, Direcţiei de

administrare mari contribuabili organizate în cadrul Direcţiilor generale ale finanţelor publice

judeţene, respectiv şi a municipiului Bucureşti, după caz:

La întocmirea formularului direcţiile menţionate mai sus au în vedere:

termenele de plată, cuantumul obligaţiilor agenţilor economici faţă de bugetul de stat

influenţate cu informaţiile furnizate de către aceştia în legătură cu data şi cu cuantumul

obligaţiilor bugetare care pot fi achitate în mod concret în decada pentru care se întocmeşte

Pagina 40 din 86

Agent economic*prezintă cerere de restituire

ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ

*compartimentul impozite şi taxe verifică şi propune

ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ

DIRECTOR*aprobă restituirea

Compartiment impozite Trezorerie

Serviciul control şi evidenţa veniturilor întocmeşte ordin

de plată pentru restituire

Banca comercială (cont agent economic)

Banca Naţională – preia suma din contul

Trezoreriei

Direcţia Trezoreriei judeţene – procedează la preluarea sumei din

contul Trezoreriei


prognoza respectivă precum şi cu orice alte informaţii care pot contribui la o bună

fundamentare a prognozei veniturilor de încasat la bugetul de stat.

data încasării veniturilor este data la care se estimează încasarea veniturilor respective

în conturile corespunzătoare deschise la unităţile teritoriale de Trezorerie şi contabilitate

publică, determinată astfel:

a) data încasării

veniturilor

Data efectuării plăţii de

către agentul economic

În situaţia în care agenţii economici

efectuează plata din contul propriu

deschis la unitatea de trezorerie şi

contabilitate publică la care îşi achită

obligaţia sau obligaţiile în numerar

b) data încasării

veniturilor



În situaţia în care agentul economic

are sediul în municipii reşedinţă de

judeţ sau în sectoarele Municipiului

Bucureşti şi îşi achită obligaţia din

conturi deschise la bănci

c) data încasării

veniturilor



În situaţia în care agentul economic

are sediul în municipii nereşedinţă de

judeţ, oraşe, comune şi îşi achită

obligaţia din conturi deschise la

bănci

Direcţiile de metodologie şi administrare a veniturilor statului şi direcţia de

administrarea a marilor contribuabili din cadrul Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice

judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, transmit Direcţiilor de Trezorerie şi

Contabilitate Publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, situaţia

prevăzută tabelul de mai sus, cu trei zile înaintea începerii fiecărei decade.

b) Prognoza veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat

Pentru estimarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat se întocmeşte de

decadal de casele de pensii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi se depune la

Trezoreriile municipiilor reşedinţă de judeţ sau la Direcţia de Trezorerie şi Contabilitate

Publică a municipiului Bucureşti după caz, cu trei zile lucrătoare înainte de începutul fiecărei

decade.

Pagina 41 din 86


Fundamentarea datelor se efectuează în funcţie de termenele de plată şi de cuantumul

obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat din evidenţa unităţilor descentralizate

ale Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale menţionate mai sus, care

pot fi influenţate cu orice date furnizate de către plătitori în legătură cu ziua achitării de către

aceştia a obligaţiilor bugetare, precum şi cu orice alte informaţii care pot contribui la o bună

fundamentare a prognozei respective.

c) Prognoza veniturilor bugetelor locale

În scopul prognozării veniturilor bugetelor locale, ordonatorii principali de credite ai

bugetelor locale întocmesc decadal, prognoza care se depune la unităţile teritoriale de

Trezorerie şi Contabilitate Publică la care acestea au conturi deschise, cu trei zile înainte de

începutul fiecărei decade.

Fundamentarea sumelor se efectuează în funcţie de termenele şi de cuantumul

obligaţiilor faţă de bugete locale din evidenţa organelor fiscale ale unităţilor administrativ-

teritoriale, care pot fi influenţate cu orice informaţii comunicate de către plătitori în legătură

cu data plăţii efective a obligaţiilor care sunt achitate în decada respectivă.

d) Prognoza veniturilor din alte surse

Instituţiile publice (indiferent de sistemul de finanţare) care gestionează fonduri

speciale, venituri extrabugetare sau realizează venituri din alte fonduri publice decât cele ale

bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale au obligaţia de a

estima sumele care urmează să fie încasate decadal completând datele corespunzătoare în

coloana 6 din situaţia prevăzută în figura 2.1., care se depune la unităţile teritoriale de

Trezorerie şi contabilitate publică la care acestea au conturi deschise, cu trei zile lucrătoare

înainte de începutul fiecărei decade.

2.2. Sistemul finanţării cheltuielilor din bugetul public, bugetul local, mijloace

extrabugetare prin Trezoreria finanţelor publice

2.2.1 Sistemul de deschidere si repartizare a creditelor din bugetul public

Efectuarea cheltuielilor institutiilor publice reprezinta un proces pe care il parcurg

ordonatorii de credite in vederea indeplinirii actiunilor si sarcinilor pentru care au fost

aprobate creditele bugetare.

Cheltuielile bugetare sunt sume prevazute si aprobate in bugetele componente ale

bugetului general consolidat, in limitele si potrivit destinatiilor stabilite prin bugetele

respective.

Pagina 42 din 86


Vincentude si Jean Claude Pagat in „Cour sur les regels de la compatibilite publique”,

Ecole Nationale des services du tresor, Paris, 1991, defineste ordonatorul de credite bugetare

ca fiind persoana care are calitatea, in numele statului a unei colectivitati sau institutii

publice, de a contracta, constata, lichida o creanta sau de a o ordona fie incasarea unei

creante, fie plata unei datorii.

Din aceasta definitie, ordonatorii de credite nu sunt atasati notiunii de incasari si

cheltuieli, ci celei de „creante” si „datorii”.

Dictionarul explicativ al Limbii Romane, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti,

2001, defineste ordonatorul de credite ca fiind conducatorul unei institutii bugetare, centrale

sau locale, care are dreptul sa dispuna de creditele bugetare aprobate prin bugetul de venituri

si cheltuieli al institutiei.

Fluxul finantarii cheltuielilor din bugetul public prin Trezoreria Statului cuprinde

doua faze, si anume:

deschiderea creditelor bugetare;

angajarea si utilizarea creditelor.

Creditul bugetar (suma aprobata prin buget) reprezinta limita maxima pana la care se

pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate in

cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale, respectiv

se pot angaja, ordonanta si efectua plati din buget pentru celelalte actiuni.

Deschiderea de credite bugetare este aprobarea comunicata ordonatorului principal de

credite, de catre Ministerul Finantelor Publice prin Trezoreria Statului, in limita careia se pot

efectua repartizari de credite bugetare si plati.

2.2.2. Sistemul de deschidere de credite din bugetul de stat

Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare ca limită maximă pentru

cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, pe capitole de cheltuieli cum sunt : acţiuni social-

culturale, apărare naţională, ordine publică, autoritate publică, acţiuni economice, etc, iar în

cadrul lor, repartizarea se face conform figurii 2.8. pe categorii de cheltuieli astfel:

Figura 2.8. – Categorii de cheltuieli prevăzute şi aprobate prin lege în

cadrul fiecărui capitol

Pagina 43 din 86

Cheltuieli curente

Cheltuieli de personal

Cheltuieli materiale


Pe baza bugetului aprobat, ordonatorii principali de credite repartizează instituţiilor

din subordine creditele bugetare necesare finanţării cheltuielilor pentru întregul an.

Creditele bugetare aprobate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare prin bugetul

fiecărei instituţii reprezintă limita maximă, deci nu pot fi depăşite. Potrivit reglementărilor în

vigoare, cheltuielile se pot angaja şi efectua de către ordonatorii de credite numai pe baza

creditelor deschise de către ordonatorul principal de credite. De asemenea, orice cheltuială

din sumele alocate prin bugetul de stat se poate aproba de către coordonatorul de credite şi

efectua numai dacă a fost în prealabil avizată, potrivit legii, de către conducătorul

compartimentului financiar-contabil sau alte persoane însărcinate cu exercitarea controlului

financiar preventiv.

Ordonatorii principali de credite solicită Ministerului Finanţelor Publice - Direcţia

Generală a Trezoreriei Publice - deschiderea de credite bugetare pentru activitatea proprie şi a

unităţilor subordonate pentru cheltuieli curente şi cheltuieli de capital.

Elemente pe baza cărora se stabileşte volumul creditelor bugetare sunt:

gradul de utilizare a creditelor acordate anterior;

disponibilităţile rămase la finele anului la cheltuielile curente şi de capital;

cheltuielile necesare ce urmează a se efectua în perioada următoare pentru activitatea

curentă şi pentru investiţii;

veniturile proprii prevăzute a se realiza şi care potrivit legii se folosesc la acoperirea

cheltuielilor aprobate ordonatorilor principali de credite stabilite pentru unităţi subordonate,

termenele la care să prezinte cererile de fonduri şi modul de justificare a solicitării creditelor

bugetare, cereri care urmează a fi analizate de către aceştia.

Pagina 44 din 86

Capitol de

cheltuieliCheltuieli de capital

Împrumuturi acordate

Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite interne şi externe

Subvenţii

Ttransferuri

Dobânzi la datoria publică

Rezerve


Creditele bugetare privind cheltuielile aprobate pe capitole în buget, se deschid

trimestrial în doua tranşe:

prima tranşă între 20-25, din ultima lună a trimestrului în curs pentru primele 2 luni

ale trimestrului următor, fără a depăşii 65% din prevederea trimestrului ;

a doua tranşă, pentru diferenţă, între 20-25 din a doua lună a trimestrului în curs

pentru creditele bugetare aferente ultimei luni a trimestrului.

Cererile de deschidere a creditelor bugetare se întocmesc la nivel de capitol de

cheltuieli. Pe verso-ul cererii pentru deschidere de credite bugetare se menţionează separat

suma creditelor cu defalcare pe cheltuieli curente, din care – cheltuieli de personal, cheltuieli

materiale şi subvenţii – detaliate potrivit structurii aprobate prin buget şi pe cheltuieli de

capital.

Direcţia Generală a Trezoreriei, după ce analizează şi verifică documentele aprobă

deschiderea creditelor bugetare, le dă avizul de deschidere. In caz contrar, documentele se

restituie.

O dată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezintă

Ministerului Finanţelor Publice nota justificativă precum şi dispoziţiile bugetare pentru

repartizarea creditelor pentru:

cheltuieli proprii;

cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine;

cheltuielile instituţiilor publice direct subordonate ordonatorilor secundari, ai căror

conducători sunt ordonatori terţiari.

Cererile de credite se verifică în vederea deschiderii creditelor avându-se în vedere

principalele aspecte, prezentate in figura 2.9.:

Figura 2.9. – Aspecte ale cererii de credite verificate pentru deschiderea creditelor

bugetare

Pagina 45 din 86

Încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate pentru perioada pentru care se solicită deschiderea

Completarea corectă a elementelor din formular, verificarea semnăturilor autorizate, codificarea corectă a conturilor conform clasificaţiei bugetare şi a planului de conturi al Trezoreriei

Verificarea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli din cererile de deschidere de crediteÎncadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare în totalul creditului bugetar, cât şi pe subdiviziunile acestuia.


Cererile de credite neîntocmite corect sunt restituite.

Direcţia Generală a Trezoreriei Statului, după primirea şi verificarea documentelor

procedează astfel:

Figura 2.10. – Etape privind deschiderea creditelor bugetare realizate de

Direcţia Generală a Trezoreriei Statului

Documentele se transmit cu un borderou întocmit în dublu exemplar, din care

exemplarul 2 se restituie Trezoreriei Centrale pentru confirmarea primirii documentelor

respective.

La primirea dispoziţiilor bugetare Direcţia Judeţeană de Trezorerie şi Contabilitate

Publica a municipiului Bucureşti verifică existenţa tuturor documentelor înscrise în borderou,

semnează de primire exemplarul 2 al borderoului pe care îl înapoiază Trezoreriei Centrale. În

cazul în care se constată unele nereguli între documente şi borderou se sesizează telefonic

Trezoreriei Centrale pentru clarificare şi se procedează potrivit celor stabilite de catre

Trezoreria Centrală.

În continuare, Direcţia Trezoreriei Judeţene procedează astfel:

grupează dispoziţiile bugetare pe localităţile în care îşi au sediul instituţiile respective

(judeţ, municipiu, oraşe, comune);

intocmeşte borderoul în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente fiecărei

localităţi din judeţ;

expediază prin poştă sau curier, după caz, trezoreriei municipale, orăşeneşti şi

administratiilor financiare comunale dispoziţiile bugetare împreună cu borderoul întocmit

pentru instituţiile publice care au la acestea conturi deschise

reţine dispoziţiile bugetare pentru instituţiile publice care au conturi deschise la

Direcţia Trezoreriei Judeţene

Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi administratiile financiare comunale verifică

dispoziţiile bugetare transmise în baza borderoului, semnează exemplarul doi al borderoului

după care îl transmite înapoi la Direcţia Trezoreriei Judeţene şi a municipiului Bucureşti

pentru confirmarea dispoziţiilor bugetare. În cazul în care au fost repartizate de către

ministere credite bugetare ordonatorilor secundari de credite (inspectorate şcolare judeţene,

direcţii sanitare), aceştia au obligaţia ca, în termen de doua zile, să prezinte dispoziţiile

Pagina 46 din 86

primeşte şi verifică documentele privind solicitarea deschiderii creditului bugetar

Direcţia Generală a Trezoreriei Statului

Expediază 1 exemplar din dispoziţia bugetară de repartizare a creditului la Direcţia de Trezorerie Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti

un exemplar din cererea de deschiderea a creditului se înapoiază ordonatorului de credite (pentru confirmarea deschiderii creditului bugetar)

Reţine 2 exemplare din cererea de deschidere a creditului

Reţine 1 exemplar din nota justificativă

Reţine 1 exemplar din dispoziţia bugetară de repartizare a creditului pentru înregistrarea în contabilitate


bugetare pentru repartizarea creditelor instituţiilor din subordine aflate în localitatea din

judeţul respectiv, cât şi pentru nevoile proprii.

Ordonatorii principali după primirea comunicării privind deschiderea creditelor,

procedează la repartizarea creditelor la instituţiile din subordine. Repartizarea are loc pe baza

următoarelor elemente de fundamentare:

necesarul de finanţat în limita creditelor aprobate şi repartizate pe trimestre;

disponibilul de credite rămas din perioadele precedente.

Repartizarea se efectuează pe baza întocmirii documentului „dispoziţie bugetară” care

cuprinde:

denumirea instituţiei;

conturile bugetare;

trezoreria prin care îşi derulează operaţiile de plăţi;

creditele bugetare repartizate atât în sumă totală cât şi pe subdiviziuni ale clasificaţiei

bugetare.

Pe verso-ul dispoziţiei bugetare se înscrie repartizarea creditelor bugetare pe conturi

analitice care se formează din următoarele:

cod 01 – credite deschise şi repartizate bugetului de stat;

cod capitol cheltuieli, conform clasificatiei bugetare ;

cod 00 – câmp rezervat pentru codificări specialel;

cod titlu cheltuieli şi anume: - 02- „cheltuieli de personal”

- 20- „cheltuieli materiale şi servicii”

cod fiscal al instituţiei publice.

Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei de la toate nivelele pe

baza cererilor de deschidere şi a dispoziţiilor bugetare în contul din afara bilanţului 01

„Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul de

stat”. Acest cont se conduce în analitic pe trezorerii, pe capitole de cheltuieli şi pe

subcapitole, pe categorii de cheltuieli şi el este utilizat în execuţia bugetară si reprezintă

limita maximă până la care pot fi admise plăţi către instituţiile publice respective.

2.2.3. Deschiderea de credite din bugetele locale

Potrivit legii, fiecare comună, oraş, municipiu, judet, sector al municipiul Bucureşti

întocmeşte buget propriu în condiţii de autonomie. Administraţia bugetelor locale este

Pagina 47 din 86


asigurată de către consiliile locale potrivit legii finanţelor publice. Primarii îndeplinesc

atribuţiile de ordonatori principali de credite.

Plăţile dispuse de ordonatorii de credite au loc prin trezorerii numai după deschiderea

creditelor bugetare din bugetul local respectiv. În vederea derulării şi executării bugetelor

locale deschiderea creditelor din bugetul local este prezentată mai jos:

Ordonatorii principali de credite (primarii) şi preşedintele Consiliului Judeţean

stabilesc lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu.

Ordonatorul principal de credite stabileşte volumul creditelor bugetare în limita cărora

urmează să se facă plăţile prin trezorerii, atât pentru nevoile bugetului local cât şi pentru

instituţiile publice din subordine.

În acest scop, fiecare ordonator principal de credite întocmeşte necesarul de credite ce

urmează a se deschide pentru luna respectivă completând formularul „Comunicare de

deschidere a creditelor”. Acest document se întocmeşte în doua exemplare şi se transmite

până în ziua de 20 în fiecare lună pentru creditele aferente lunii următoare. Documentele se

prezintă compartimentului „Elaborare bugetelor locale şi dări de seamă” din cadrul

Administraţiei Financiare şi Trezoreriei. După analiză şi verificare acest compartiment

transmite documentul vizat serviciului (biroului) control şi evidenţa cheltuielilor după care se

înregistrează operaţiunile în contul din afara bilanţului 02 „Credite deschise şi repartizate pe

seama ordonatorilor finanţaţi din bugetele locale”.

Acest cont se desfăşoară în analitic pe fiecare unitate administrativ teritorială.

Repartizarea creditelor are loc pe baza documentului „dispoziţie bugetară”, care se

întocmeşte pe capitol de cheltuieli cu defalcarea acestora pe categorii de cheltuieli, document

care se prezintă odată cu comunicarea de deschidere a creditelor. Aceste dispoziţii bugetare,

după ce sunt verificate de compartimentul control şi evidenţa cheltuielilor se vizează, iar

creditele deschise sunt înregistrate pe seama unităţilor administrativ teritoriale.

În limita creditelor deschise şi înregistrate, ordonatorii de credite pot dispune

efectuarea de cheltuieli.

Deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale, în cadrul limitelor

prevăzute în bugetul de stat, se efectuează de Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile

generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor

locale şi în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei.

2.2.4. Deschiderea si repartizarea creditelor din bugetul asigurarilor sociale de stat

Pagina 48 din 86


Potrivit legii finanţelor publice, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

administrează bugetul asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin lege de Parlament o

dată cu bugetul de stat.

Cheltuielile aprobate se acoperă din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi

se execută prin subordonatorii de credite din sistemul asigurărilor sociale de stat.

Plăţile prin Trezorerie din bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează numai în

limita creditelor deschise sau repartizate instituţiilor din subordine de către Ministerul

Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, procedându-se astfel:

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte lunar, pe baza bugetului

aprobat, necesarul de cheltuieli ce urmează a se efectua de la buget în luna respectivă şi

pentru care urmează să se deschidă credite după care se întocmeşte „cererea de deschidere a

creditelor bugetare”. Acest document se întocmeşte în doua exemplare, pe fiecare subcapitol

de cheltuieli aprobat în bugetul asigurărilor sociale de stat, cu respectarea elementelor din

formular şi se prezintă Trezoreriei Centrale până în ziua de 20 din fiecare lună pentru

creditele aferente lunii următoare ;

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei întocmeşte „dispoziţia bugetară”

pentru repartizarea creditelor pe seama instituţiilor subordonate care se prezintă la Trezoreria

Centrală o dată cu cererea de deschidere a creditelor.

Trezoreria Centrală verifică şi analizează:

1. încadrarea creditelor bugetare deschise pe subcapitole în prevederile

aprobate prin bugetul asigurărilor sociale de stat;

2. repartizarea creditelor la instituţiile din subordine să se efectueze în limita

creditelor deschise;

3. completarea documentului cu toate elementele şi existenţa

semnăturilor.

După analiză şi verificare, documentele se înregistrează în contul din afara bilanţului

03 „Credite bugetare deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor sociale de stat”.

2.2.5. Angajarea si utilizarea creditelor bugetare

Angajamentul bugetar este orice act prin care o autoritate competentă potrivit legii,

repartizeaza fonduri publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate.

Instituţiile publice centrale şi locale îşi asigură fondurile de bază necesare acţionării

lor pe seama bugetului general consolidat şi într-o anumită măsură pe cea a fondurilor

Pagina 49 din 86


speciale şi din mijloace extrabugetare. Pentru finanţarea unor acţiuni şi obiective de interes

public prin bugetul de stat şi bugetele locale se susţin financiar şi unele regii autonome

naţionale sau locale şi în unele situaţii, chiar societăţi comerciale (acoperirea unor diferenţe

de preţ, prime, dobânzi subvenţionate).

În această situaţie, instituţiile publice care efectuează plăţile din resurse bugetare,

varsă integral la bugetul din care sunt finanţate veniturile pe care le obţin din diferite surse.

Agenţii economici obţin surse bugetare numai dacă execută şi realizează servicii publice de

interes naţional sau local.

Finanţarea de la buget, destinată acoperirii cheltuielilor instituţiilor publice centrale şi

locale, se caracterizează prin următoarele trăsături:

este nerambursabilă, în general;

nu se face automat, ci pe măsura îndeplinirii sarcinilor pe care le au instituţiile în

cauză şi în funcţie de gradul de folosire a resurselor puse la dispoziţia lor;

finanţarea se face de la un singur buget în funcţie de importanţa instituţiei respective.

Finanţarea propriu-zisă a cheltuielilor se face numai pe baza bugetelor de venituri şi

cheltuieli, aprobate de către organele în drept, a căror prevederi, pentru respectarea

principiului specializării bugetare trebuie încadrate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

Pentru ca o cheltuială să fie efectuată, trebuie să aibă o bază legală, să fie oportună, necesară

şi economicoasă.

Prin contul general al Trezoreriei Statului sunt derulate plăţile determinate de

cheltuielile publice privind instituţiile şi acţiunile economice de interes public, învăţământul,

ocrotirea şi asigurările sociale, sănătate, cultura, tineretul şi sportul, ordinea publică şi

siguranţa naţională, apărarea, finanţarea administraţiei publice centrale şi locale şi a altor

cheltuieli prevăzute de lege.

Este interzis să se efectueze plăţi direct din încasările cuvenite bugetului de stat,

bugetului asigurărilor sociale de stat sau bugetelor locale şi din veniturile fondurilor speciale

şi mijloacelor extrabugetare, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.

Ordonatorii principali de credite pot dispune retragerea creditelor bugetare deschise şi

neutilizate din conturile proprii sau ale instituţiilor subordonate numai în cazuri temeinic

justificate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, anterior datei de 25 a fiecărei luni.

În situaţiile în care, în timpul exerciţiului bugetar, pe baza dispoziţiilor legale au loc

treceri de unităţi, acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, Ministerul

Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele

Pagina 50 din 86


acestora şi în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar şi a fondului de

rezervă bugetară.

Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional

şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. Fondurile externe

nerambursabile sunt acumulate într-un cont distinct şi sunt cheltuite numai în limita

disponibilităţilor existente în acest cont şi în scopul pentru care au fost acordate.

Creditele bugetare trebuie utilizate de ordonatorii de credite cu eficienţă şi

economicitate, cu respectarea destinaţiei acestora.

În ceea ce priveşte controlul asupra executării bugetului general consolidat, acesta se

realizează la nivel central prin intermediul Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului, şi local

prin trezoreriile operative din cadrul Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice judeţene şi a

municipiului Bucureşti.

Astfel, Direcţia Generală a Trezoreriei Statului elaborează metodologia privind

procedeele tehnice de lucru referitoare la operaţiunile derulate prin Trezoreria Statului.

Trezoreria Centrală stabileşte metodele de lucru pentru prelucrarea şi transmiterea

informaţiilor contabile către şi/sau între unităţile operative ale Trezoreriei statului.

În cazul bugetului de stat, Direcţia Generală a Trezoreriei Statului, ca organ central,

verifică dacă cererile de deschidere a creditelor se încadrează în volumul şi structura celor

aprobate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi dacă clasificarea acestor cheltuieli s-a

realizat în conformitate cu clasificaţia bugetară şi cu planul de conturi al Trezoreriei.

Pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, Trezoreria centrală verifică propunerile

pentru credite, repartizarea pe trimestre a prevederilor şi conturile de execuţie.

În legătură cu bugetele locale Direcţia Generală a Trezoreriei verifică şi aprobă

deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale de la bugetul de stat.

De asemenea, Direcţia Generală a Trezoreriei Statului:

controlează şi îndrumă trezoreriile operative;

asigură acoperirea deficitelor bugetare;

rambursează împrumuturile interne şi externe;

acoperă temporar golurile de casă ale bugetelor locale;

efectuează plasamente financiare pe termen scurt prin BNR.

Plăţile din creditele bugetare deschise se efectuează în toate cazurile din iniţiativa

ordonatorilor de credite care poartă răspunderea asupra utilizării mijloacelor bugetare în

conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Plăţile pot fi dispuse:

Pagina 51 din 86


în numerar, respectiv la cererea instituţiei publice în cauză, trezoreria eliberează

numerarul solicitat;

prin decontare din cont în favoarea agenţilor economici care au prestat servicii sau au

livrat bunuri unor instituţii publice. În acest caz, trezoreria, pe baza ordinului de plată emis de

subordonatorul de credite şi a verificărilor de vigoare, dispune plata din contul instituţiei către

furnizorul de servicii.

Plăţile prin trezorerie se realizează pe baza următoarelor documente:

cecuri pentru eliberarea numerarului;

ordin de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea plăţilor;

factura cu dispoziţie de încasare întocmită de furnizor pentru instituţia publică pentru

plata energiei electrice, telefoane şi alte servicii.

La documentele de plăţi efectuate prin trezorerie, ordonatorii de credite bugetare au

obligaţia să prezinte fundamentări din care să rezulte necesitatea şi oportunitatea efectuării

cheltuielilor propuse.

Organele trezoreriei execută controlul financiar preventiv asupra plăţilor dispuse de

către ordonatorii de credite bugetare, urmărind încadrarea plăţilor în credite bugetare deschise

şi repartizate în structura clasificaţiei bugetare.

Pagina 52 din 86


CAPITOLUL III

REFLECTAREA IN CONTABILITATEA TREZORERIEI A FLUXUIRILOR

FINANCIARE PRIVIND IINCASRILE SI CHELUIELILE BUGETARE

3.1. Fluxurile informationale care se creeaza in unitatile trezoreriei statului

Fluxurile informationale contabile si operative din cadrul Trezoreriei Statului sunt

organizate si functioneaza pe trei paliere principale, respectiv:

- pe orizontala, in cadrul fiecarei unitati a trezoreriei (generala, judeteana, a

municipiului Bucuresti, municipale, orasenesti, comunale si a sectoarelor municipiului

Bucuresti);

- in cadrul trezoreriilor din cadrul unui judet, unde se formeaza o anumita piramida

informationala;

- pe verticala, intre trezoreriile judetene si unitatile sale, a municipiului Bucuresti si

ale sectoarelor municipiului Bucuresti, pe de-o parte si trezoreria generala, reprezentata de

Directia Generala a Contabilitatii Publice si Unitatea de Management a Trezoreriei Statului,

pe de alta parte, unde se formeza o informatie contabila pe sistem piramidal.

Cele mai dense fluxuri informational-contabile se formeaza in cadrul unitatilor

operative ale trezoreriei statului, respectiv sectoarele municipiului Bucuresti, Directia de

Trezorerie si Contabilitate Publica a municipiului Bucuresti si trezoreriile operative din

judete (municipale, orasenesti si comunale), unde de fapt se realizeaza operatiunile de baza

privind constituirea si utilizarea majoritatii resurselor financiare publice.

O organizare anume si atributii specifice fata de situatia existenta in judete cu privire

la unitatile Trezoreriei Statului se intalnesc la unitatile Trezorerie din cadrul municipiului

Bucuresti, in sensul ca trezoreriile sectoarelor municipiului Bucuresti au un grad de

independenta, in multe privinte fata de Directia Trezorerie si Contabilitate Publica a

Municipiului Bucuresti, comparativ cu situatia existenta in raportul dintre trezoreriile

operative din judete (municipale, orasenesti si comunale) si directiile de trezorerie si

contabilitate publica judetene.

Astfel, pe numele trezoreriilor sectoarelor municipiului Bucuresti este deschis cate un

cont curent la Banca Nationala a Romaniei, ca si in cazul Directiei Trezorerie si Contabilitate

Publica judetene si a municipiului Bucuresti, ceea ce le confera acestora prerogative mai

Pagina 53 din 86


insemnate fata de cele pe care le au trezoreriile operative din cadrul judetelor pe linia

constituirii si utilizarii fondurilor publice.

Sistemul informational care se creeaza pe baza datelor furnizate de contabilitatea

publica din cadrul unitatilor Trezoreriei Statului trebuie sa asigure date si informatii care sa

permita constituirea unui tablou de bord minimal conducerii unitatilor Trezoreriei Statului, de

la toate nivelurile, pe baza caruia sa se poata stabili masuri si actiuni menite sa duca la

echilibrarea intrarilor cu iesirile de resurse financiare din cadrul unitatilor Trezoreriei

Statului.

Sistemul informational trebuie sa permita calcularea unor coordonate precise cu

privire la volumul platilor si cel al incasarilor, functie de care apoi trebuie pregatite masurile

pentru angajarea imprumuturilor publice, atribut ce reprezinta cheia de bolta a scopului si

menirii informatiilor contabile din cadrul Trezoreriei Statului.

Al doilea obiectiv major al informatiei contabile din cadrul Trezoreriei Statului

trebuie sa fie acela de a asigura integritatea si corecta administrare a fondurilor publice pe

care le are in gestiune. In acest sens, sistemul informational al Trezoreriei Statului este

necesar sa fie organizat de o asemenea maniera incat sa fie in masura de a prezenta in orice

moment situatia patrimoniala activa si pasiva a institutiei, precum si rezultatele globale

privind constituirea resurselor publice si utilizarea lor pe intregul exercitiu financiar, pe

bugete componente, iar in cadrul acestora pe institutiile publice beneficiare.

Crearea Trezoreriei Statului in Romania a contribuit mult la imbunatatirea sistemului

informational privind executarea componentelor sistemului bugetar, dar despre o ameliorare

evidenta a informatiei operativ-financiar-contabile se va putea vorbi in termeni reali numai in

contextul introducerii pe scara larga a infrastructurii tehnice performante la nivelul

standardelor internationale privind operatiunile de incasari si plati.

Informatica si telecomunicatiile au facut ca distanta si viteza de comunicare intre

intermediari sa fie rezolvate, dialogul intre acestia efectuandu-se direct prin moneda care, asa

cum evolueaza lucrurile in Europa si pe alte meridiane, va fi „unica”. Euro sau USD, nu are

importanta, tendinta este irevocabila spre o internationalizare a operatiunilor de plati si

incasari, cu urmatoarele conditii:

- trebuie avute in vedere fluxurile previzibile ale fondurilor in devize, care vor intra si

iesi din casa societatii;

- de a gestiona (gira) activitatea propriu-zisa a trezoreriei firmei o data cu realizarea

fluxurilor;

Pagina 54 din 86


- serviciile de trezorerie sa fie organizate de-o asemenea maniera incat sa asigure

optimizarea circuitelor transferurilor de fonduri, beneficiindu-se de utilizarea compensatiilor

si crearea unor societati specializate pentru refacturarea operatiunilor.

Daca in relatiile dintre firmele societatilor interstatale, solutia cea mai viabila pentru

reglementarea platilor a fost crearea unor servicii si unitati specializate care sa organizeze si

sa inlesneasca efectuarea platilor pe plan international, cu atat mai mult in cadrul relatiilor

care se statornicesc intre guverne sau reprezentantii acestora, in cadrul operatiunilor de

decontari si imprumuturi intra-guvernamentale, se impune crearea unor servicii si entitati

specializate pentru a solutiona aceste operatiuni.

Crearea acestor fluxuri informational-contabile, care traverseaza hotarele statelor

nationale se impune tot mai puternic, in primul rand datorita amplificarii relatiilor financiare

dintre state, pe de-o parte, precum si tendintei de extindere a utilizarii euro, pe de alta parte.

Dar chair si fara aceasta, pana acum, decontarile internationale determinate de relatiile

financiare interstatale s-au putut efectua aproape fara oprelisti, aducandu-se la un numitor

comun (dolar SUA, Euro) monedele nationale.

De aceea consideram ca, foarte curand, sistemul trezoreriilor publice nationale se va

metamorfoza complet, acesta fiind obligat sa se adapteze procesului fara intoarcere, de

mondializare, ca de altfel a tuturor institutiilor publice importante ale statelor, pana mai ieri

nationale.

Subscriem, de asemenea, la parerea acelor specialisti romani care socotesc ca

Trezoreriei Statului, alaturi de intregul sistem bancar, poate constitui un sprijin real

aspiratiilor declarate deja de autoritatile romanesti privind necesitatea integrarii depline a tarii

noastre in structurile economice europene, care si ele ar putea fi asezate pe baze mai noi,

acum, la inceput de mileniu.

3.2. Trezoreria statului in relatia cu Banca Nationala a Romaniei

Trezoreria Statului (inclusiv unitatile sale teritoriale), in calitate de banca a statului,

are cont deschis la Banca Nationala a Romaniei, astfel:

- Directia Generala a Trezoreriei Statului este titulara contului curent general al

Trezoreriei Statului deschis la centrala B.N.R.;

- Directiile judetene si a municipiului Bucuresti ale Trezoreriei Statului au conturi

curente deschise la sucursalele judetene ale B.N.R.

Pagina 55 din 86


Trezoreriile operative (municipale, orasenesti, comunale, inclusiv ale sectoarelor

municipiului Bucuresti) au conturi de corespondent deschise la trezoreriile judetene si a

municipiului Bucuresti.

Contul curent general al trezoreriei statului functioneaza la Banca Nationala a

Romaniei, care are rolul de:

- agent pentru efectuarea de plasamente din disponibilitatile aflate in contul curent

general al Trezoreriei Statului;

- administrator al contului curent general al Trezoreriei Statului, asigurand evidenta

tranzactiilor statului care se deruleaza prin acest cont, precum si informarea periodica a

titularului contului (Directia Generala, Directiile judetene si a municipiului Bucuresti ale

Trezoreriei Statului).

Deci, conturile curente sunt deschise pe seama Ministerului Finantelor Publice si a

unitatilor trezoreriei statului din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene, a

municipiului Bucuresti si administratiilor finantelor publice ale sectoarelor municipiului

Bucuresti. Prin aceste conturi ale trezoreriei statului, se deruleaza operatiuni de incasari si

plati in limita disponibilitatilor existente in cont.

Disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului se pot utiliza pentru

finantarea temporara a deficitelor:

- bugetului de stat din anii precedenti, nefinantate prin imprumuturi de stat;

- bugetului asigurarilor sociale de stat, din anii precedenti, pana la alocarea de sume

cu acesta destinatie;

- bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului trezoreriei

statului din exercitiul curent.

Disponibilitatile din contul curent general al trezoreriei statului ramase dupa

finantarea deficitelor bugetare sunt utilizate pentru:

- acordarea de imprumuturi pentru rascumpararea la scadenta sau inainte de scadenta,

dupa caz, a titularilor de stat emise pentru finantarea sau refinantarea datoriei publice, cu

conditia asigurarii disponibilitatilor necesare pentru efectuarea cheltuielilor aprobate potrivit

legii;

- acordarea de imprumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casa, ca urmare a

decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetelor locale, precum si ale bugetelor fondurilor

speciale, cu termen de rambursare in cursul aceluiasi exercitiu bugetar;

Pagina 56 din 86


- efectuarea de plasamente prin operatiuni specifice la banci si institutii financiare

autorizate sa efectueze astfel de operatiuni, garantate cu titluri de stat detinute de acestea sau

prin soldul creditor al depozitelor in valuta liber convertibila;

- acordarea altor imprumuturi pe baza de hotarare a Guvernului;

- efectuarea de cumparari reversibile repo;

- efectuarea de plasamente in titluri de valoare cu risc zero, in conditiile pietei.

In Romania, sistemul actual de plati este rezultatul evolutiei cadrului legal dintre

1992-2004 si se bazeaza pe noile legi bancare. Noua legislatie bancara confera bancilor

comerciale si Trezoreriei Statului dreptul de a emite si de a gestiona instrumente de plati. In

mod explicit atribuie Bancii Nationale a Romaniei calitatea de autoritate de reglementare si

control asupra platilor.

Fiind rezultatul modificarilor care au avut loc in sistemul bancar si financiar din

Romania, noile legi servesc la implementarea obiectivelor politicii monetare. Ca urmare, s-a

modificat importanta relativa a instrumentelor si serviciilor de plati din sistemul bancar.

3.3. Sistemul electronic de plati (SEP)

Incepand cu anul 2005, pentru o decontare mai rapida a documentelor de plata

bancare, in cadrul Trezoreriei statului, a fost introdus sistemul electronic de plati, sau mai pe

scurt SEP. In cadrul acestui sistem nu mai circula documentele bancare, ci informatii care

contin elementele de pe un document bancar.

Acest sistem electronic de plata se compune din doua entitati importante prin

intermediul carora se deruleaza schimbul de informatii asa cum este aratat in figura 3.1.

Figura 3.1 Sistemul electronic de plati

Pagina 57 din 86


SDP = serviciul de decontare a platilor

SDT = serviciul de decontare al TransFonD

In acest sens au fost create patru tipuri de plati grupate pe tipuri de operatiuni,

respectiv:

a) plati locale initiate (mica si mare valoare): cuprind operatiunile efectuate prin

virament intre unitati ale trezoreriei statului din cadrul aceluiasi judet;

b) plati interjudetene initiate (mica si mare valoare): cuprind operatiunile de plati

efectuate prin virament intre unitati ale trezoreriei statului situate in judete diferite;

c) plati mici initiate – cuprind operatiunile efectuate prin virament reprezentand plati

de mica valoare efectuate in relatia cu sistemul bancar;

d) plati mari initiate – cuprind operatiuni efectuate prin virament reprezentand plati de

mare valoare efectuate in relatia cu sistemul bancar.

Pe scurt, conform schemei de mai sus, mecanismul de functionare a sistemului

electronic de plati se desfasoara astfel : plecand de la nivelul cel mai de jos, care este

reprezentat de trezoreria operativa, se introduc datele prin intermediul aplicatiei TREZOR

(realizata in ORACLE), date care cuprind informatiile esentiale de pe un ordin de plata

(documentul de plata ramanand la Trezoreria operativa).

La anumite intervale de timp aceste documente sunt validate si daca sunt corecte se

creaza un fisier de tip DMP, care este transmis la Trezoreria judeteana prin intermediul postei

Pagina 58 din 86


electronice (sistem de E-mail LOTUS). Aceste fisiere de tip DMP se pot realiza si transmite

la Trezoreria judeteana pana la orele 14. La randul ei trezoreria judeteana colecteaza de la

toate trezoreriile operative containere de tip DMP. Tot odata la Trezoreria judeteana ajung si

containere trimise de SDP din cadrul M.F.P., containere care contin informatii de la alte

Trezorerii din tara sau de la banci.

In cadrul Trezoreriei judetene se strang atat containere de la Trezoreriile operative cat

si de la SDP; aici se realizeaza distributia informatiei catre trezoreriile operative (care poate

contine informatii de la trezorerii din acelasi judet, de la trezorerii din alte judete sau de la

banci), precum transmiterea catre SDP a informatiilor (care contine informatii de la

trezoreriile operative din cadrul judetului).

In cadrul Serviciului de Decontare a Platilor (SDP) din cadrul MFP se strang

containere din toate judetele tarii, precum si cele venite prin reteaua TransFonD de la banci,

care apoi sunt redistribuite in functie de destinatar catre trezoreriile judete sau catre banci.

Documentele de plati depuse de catre institutiile publice si agentii economici la

unitatile operative ale trezoreriei statului precum si documentele de plati initiate de catre

unitatile trezoreriei statului din cadrul administratiilor finantelor publice ale oraselor si

comunelor care in prealabil au fost grupate in pachete de catre seful Serviciului trezorerie si

contabilitate publica sau o alta persoana desemnata de seful administratiei finantelor publice a

orasului sau comunei, sunt preluate in sistem informatic.

In categoria “platilor locale initiate” nu sunt cuprinse operatiunile care se efectueaza

in cadrul aceleiasi unitati a trezoreriei statului intre conturile de cheltuieli sau de

disponibilitati si conturile de venituri bugetare. Aceste operatiuni nu se transmit la DGFP

judeteana - Activitatea de trezorerie si contabilitate publica si ca atare se preiau separat in

sistemul informatic.

Documentele de plati prezentate la Serviciul trezorerie si contabilitate publica de catre

ordonatorii de credite si agentii economici vor fi verificate formal si legal de o persoana din

cadrul acestui serviciu si vor fi preluate in sistem informatic de catre alta persoana din cadrul

serviciului.

Inainte de transmiterea fisierelor catre DGFP judeteana - Activitatea de trezorerie si

contabilitate publica , seful Serviciului trezorerie si contabilitate publica sau o alta persoana

desemnata de acesta are obligatia validarii corectitudinii preluarii documentelor de plati.

Validarea se realizeaza cu ajutorul unui program informatic si consta in confruntarea vizuala,

de catre persoanele responsabile cu aceasta activitate, a datelor inscrise in documentele de

Pagina 59 din 86


plati pe suport hartie, care au fost predate acestora de catre salariatii din cadrul serviciului, cu

cele preluate in sistem informatic.

3.4. Principii de organizare şi funcţionare a contabilităţii Trezoreriei finanţelor publice

3.4.1. Planul de conturi pentru activitatea Trezoreriei

Activitatea privind contabilitatea Trezoreriei finanţelor publice se organizează în

cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi a unităţilor sale subordonate. Aceasta cuprinde

operaţiile privind:

execuţia de casă a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale

de stat;

constituirea şi utilizarea mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie

specială;

gestiunea şi utilizarea mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie specială;

gestiunea datoriei publice interne şi externe;

alte operaţii financiare efectuate în cadrul organelor administraţiei publice centrale.

Contabilitatea trezoreriei este organizata pe baza planului de conturi specific. Planul

de conturi este un tablou ce cuprinde toate conturile utilizate în contabilitatea trezoreriei care

se identifică prin cod şi denumire, fiind încadrate în clase şi grupe de conturi specifice dupa

cum urmează:

Figura 3.2. – Operaţii realizate prin Trezorerie pe baza conturilor

sintetice

Pagina 60 din 86

Conturile sintetice asigură înregistrarea operaţiunilor cu privire la:

Conturile curente ale trezoreriei

Intrările şi ieşirile de numerar prin casieria trezoreriei

Încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare

Constituirea şi utilizarea fondurilor cu afectaţie specială

Gestionarea împrumuturilor de stat şi a datoriei publice

Disponibilităţile şi depozitele instituţiilor publice, agenţilor economici

Decontările între unităţile trezoreriei şi bănci

Încasarea veniturilor proprii trezoreriei

Credite deschise pe seama ordonatorilor principali de credite şi cele repartizate instituţiilor subordonate acestora

Încheierea execuţiei bugetare


Conturile prevăzute în planul de conturi sunt folosite îi contabilitatea trezoreriei

potrivit regulilor generale de debitare şi creditare, ele putând fi modificate, adaptate şi

îmbunătăţite numai de către Direcţia Generală de Trezorerie şi Contabilitate Publică din

cadrul Ministerul Finanţelor Publice.

Planul de conturi pentru activitatea trezoreriei conţine următoarele clase de conturi:

Clasa I "Mijloace băneşti şi alte valori"

Clasa II "Venituri şi cheltuieli bugetare"

Clasa III "Disponibil din fonduri cu destinaţie specială"

Clasa IV "Titluri şi certificate de trezorerie"

Clasa V "Disponibilităţi şi depozite"

Clasa VI "Decontări"

Clasa VII "Venituri şi cheltuieli din activitatea de trezorerie"

Clasa VIII "Excedente / deficite"

Clasa IX "Conturi în faţa bilanţului"

Clasa I - "Mijloace băneşti şi alte valori"

Conturile clasei I au funcţia de activ, deci îşi încep funcţiunea prin a se debita şi

prezintă sold debitor. Din această clasă fac parte conturile:

10 "Casa"

11"Efecte şi titluri de valoare"

12 "Disponibil al Trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar"

13 "Casa Trezoreriei"

Dintre conturile clasei I de conturi, vom analiza contul 10 "Casa", acest cont fiind

important deoarece prin intermediul lui se înregistrează disponibilităţile băneşti existente în

casieria Trezoreriei. Contul are funcţie contabilă de activ şi reflectă încasările şi plăţile

efectuate în numerar, astfel:

Debit Credit

Încasările reprezentând sumele datorate de

persoane fizice sau juridice di impozite

Plăţile privind restituiri de sume

necuvenite bugetelor către persoane fizice

Pagina 61 din 86


sau taxe; sumele reprezentând

contravaloarea titlurilor de stat şi a

bonurilor de tezaur, sume depuse de

instituţiile publice reprezentând venituri

încasate prin casieriile proprii

sau juridice precum şi restituirea

contravalorii certificatelor de trezoreria

sau de depozit si a dobanzilor aferente

acestora.

Clasa II "Venituri şi cheltuieli bugetare"

Conturile clasei II asigură:

evidenţa încasării veniturilor bugetului de stat, bugetelor locale, şi bugetului

asigurărilor sociale de stat.

evidenţa plăţilor dispuse de ordonatorii de credite din creditele deschise sau

repartizate, după caz, evidenţiate pe tipuri de bugete.

Din această clasă fac parte conturile:

20 „venituri ale bugetului de stat”

21 „venituri ale bugetului local”

22 „venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat”

23 „cheltuieli ale bugetului de stat”

24 „cheltuieli ale bugetului local”

25 „cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat”

De asemenea, în această clasă de conturi sunt cuprinse şi conturi de cheltuieli,

respectiv venituri cu destinaţie specială ale bugetului local (26, 28) şi contul de venituri

încasate pentru bugetul capitalei (27).

Conturile din această clasă se închid la sfârşitul anului în vederea stabilirii rezultatelor

execuţiei bugetare, la Direcţia Judeţeană de Trezorerie, pe baza raportarilor trezoreriilor

teritoriale; virează Trezoreriei Centrale veniturile bugetului de stat şi ale bugetului

asigurărilor sociale de stat, întocmind totodată dispoziţiile de încasare pentru cheltuielile

bugetului de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conturile de venituri au funcţie contabilă

de pasiv, îşi încep funcţiunea prin a se

credita şi prezintă sold final creditor,

după cum urmează:

Debit

Credit

Restituirea, în numerar sau prin virament, Încasarea, în numerar sau prin virament

Pagina 62 din 86


plătitorului, a unui venit necuvenit

bugetului.

de la persoane fizice sau juridice a

impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului.

Conturile de cheltuieli au funcţie contabilă

de activ, îşi încep funcţiunea prin a se

debita şi prezintă sold final debitor, după

cum urmează:

Debit

Credit

Plăţile dispuse de instituţiile publice din

creditele deschise sau repartizate, după

caz.

Reîntregirile de credite de la instituţii

publice.

Conturile sintetice de venituri şi cheltuieli sunt dezvoltate în conturile analitice astfel:

conturile de venituri – pe capitolele şi subcapitolele clasificaţiei bugetare şi în cadrul

acestora, pe plătitori;

conturile de cheltuieli – pe instituţii şi în cadrul acestora, pe capitole şi titluri de

cheltuieli, potrivit clasificaţiei bugetare.

Structura codificată a unui cont analitic de venituri cuprinde:

simbolul contului sintetic de venituri (20, 21, 22);

capitolul şi subcapitolul clasificaţiei bugetare;

codul fiscal al plătitorului (la sursele de venituri ce se urmăresc pe plătitori) sau în

cazul bugetelor locale, codul fiscal al unităţilor administrativ-teritoriale.

Clasa III "Disponibil din fonduri cu destinaţie specială"

Conturile acestei clase asigură evidenţa constituirii şi utilizării fondurilor din afara

bugetului de stat aprobate prin lege.

Execuţia acestor fonduri se urmăreşte prin contabilitatea trezoreriei, potrivit

principiului execuţiei de casă care constă în contabilizarea încasării veniturilor şi a efectuării

cheltuielilor în conturi distincte, soldul de casă al fiecărui fond fiind stabilit prin compararea

soldului contului de venituri cu soldul contului de cheltuieli.

Prin planul de conturi al trezoreriei sunt instituite atâtea conturi de disponibil din

fondurile speciale câte bugete anexe sunt aprobate de legea anuală a bugetului de stat. Aceste

Pagina 63 din 86


conturi privesc cu predilecţie ministerele şi instituţiile centrale care gestionează aceste

fonduri.

Conturile speciale ale trezoreriei funcţionează după trei reguli:

1) totalul cheltuielilor nu poate depăşii nivelul veniturilor, cu excepţia perioadelor de

început a exerciţiului, când trezoreria poate acorda avansuri rambur-sabile;

2) când veniturile depăşesc cu 10% nivelul evaluărilor, prin decrete se aprobă

majorarea cheltuielilor;

3) excedentele acestor conturi, de regulă, se varsă la bugetul de stat.

Conturile din această clasă se creditează şi se debitează, după cum urmează:

Debit Credit

Plăţi dispuse de instituţii publice din

fondurile constituite potrivit legii.

Veniturile încasate, aferent fiecărui tip de

fond.

Clasa IV "Titluri şi certificate de trezorerie"

Din această grupă fac parte următoarele conturi de pasiv:

41 „certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de

stat”.

42 „certificate de depozit”.

43 „depozite ale agenţilor economici”.

44 „depozite ale instituţiilor publice”.

Clasa V "Disponibilităţi şi depozite"

În această clasă sunt cuprinse conturi cu ajutorul cărora se asigură evidenţa

disponibilităţilor băneşti ale instituţiilor publice, altele decât cele de la buget, aflate în conturi

deschise la Trezorerie. Acestea sunt evidenţiate în conturile 50 „disponibil al instituţiilor

publice”.

Pe numele instituţiilor publice de subordonare centrală şi locală sunt deschise conturi

de disponibilităţi prin care se gestionează trei mari categorii de fonduri publice:

fonduri cu destinaţii speciale ale instituţiilor publice centrale şi locale;

Pagina 64 din 86


fonduri din mijloace extrabugetare ale aceloraşi unităţi;

fonduri constituite pe baza unor acte normative.

Toate aceste fonduri publice se constituie în bugete separate, care se aprobă de către

fiecare ordonator principal de credite şi nu sunt supuse controlului parlamentar.

Clasa VI "Decontări"

În această clasă sunt cuprinse următoarele conturi:

60 „cont curent al Trezoreriei la Banca Nationala a Romaniei”

61 „cont corespondent al Trezoreriei”

62 „decontări cu Banca Nationala a Romaniei din operaţiuni iniţiate”

63 „decontări privind execuţia bugetului capitalei”

64 „decontări privind bugetul Trezoreriei Statului”

66 „decontări privind efecte şi titluri de valoare”

67 „decontări cu Trezoreria Generală a Statului, privind operaţiunea de transferare a

soldului contului curent al Trezoreriei Statului, judeţene

68 „decontări cu numerar cu alte Direcţii de Trezorerie şi Contabilitate Publică

69 „debitori”

Cu ajutorul acestor conturi se asigură evidenţa operaţiunilor de decontare conform

figurii 3.3.

Figura 3.3. – Evidenţa decontărilor cu ajutorul conturilor din clasa VI

Dintre conturile care alcătuiesc clasa a VI-a de conturi, ne oprim asupra conturilor 60

„cont curent al Trezoreriei la BNR” şi 61 „cont corespondent al Trezoreriei”.

Contul 60 „cont curent al Trezoreriei la BNR” funcţionează la Banca Naţională şi este

deschis pentru Trezoreria centrală, Trezoreriile judeţene şi Trezoreria municipiului Bucureşti.

Funcţionarea lui şi înregistrarea operaţiilor în acest cont sunt stabilite pe baza unor convenţii

Pagina 65 din 86

Documente şi plăţi de transmisie

Documente de încasări primite

Documente de plăţi Documente de încasări

transmise

Documente pentru operaţiuni de încasări şi plăţi prin contul curent al trezoreriei

Dec

ontă

ri re

zulta

te d

in:

Trezorerii orăşeneştiTrezorerii municipaleTrezorerii comunale

Dir. de Trezorerie Jud.Direcţia de Trezorerie a mun. Bucureşti

Dir. de Trezorerie Jud.Direcţia de Trezorerie a mun. Bucureşti


Trez. din judete., mun. Bucureşti

Sucursala B.N.R.


încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a Romaniei, iar soldul

acestui cont este cuprins în bilanţul băncii.

Disponibilităţile acestui cont pot fi folosite pentru:

acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului de stat şi bugetului asigurărilor

sociale de stat;

acoperirea golurilor de casă ale bugetelor locale şi deficitelor temporare ale fondurilor

speciale;

acordarea de împrumuturi pe termen mediu şi lung pentru finanţarea şi refinanţarea

deficitelor anuale ale bugetului de stat, pe seama disponibilităţilor pe termen mediu şi lung

din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe.

Pentru soldul zilnic al acestui cont, Banca Naţională plăteşte dobânzi, în baza

convenţiilor încheiate, acestea constituindu-se sub formă de venituri la bugetul Trezoreriei

Statului.

Golurile temporare de casă care se înregistrează pe parcursul execuţiei de casă a

contului curent pot fi acoperite prin atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci sau alte

persoane juridice pentru care se plătesc dobânzi.

Ministerul Finanţelor Publice intervine pentru menţinerea unui sold corespunzător al

contului curent al Trezoreriei Statului prin emisiunea de titluri de stat, purtătoare de dobândă,

pe care le răscumpără la scadenţă.

Contul 61 „cont corespondent al Trezoreriei” este deschis la Trezoreria Judeţeană,

pentru trezoreriile municipale şi orăşeneşti. Este un cont de activ, funcţiunea lui fiind redată

mai jos:

Soldul debitor al acestui cont reprezintă disponibilul din Trezorerie la un moment dat.

Debit Credit

Încasări de la agenţii economici care au

deschise conturi la băncile comerciale

(plăţi pentru diverse servicii prestate de

instituţii publice sau achitarea impozitelor,

taxelor cuvenite bugetului)

Plăţi ale instituţiilor publice (din conturile

de cheltuieli sau de disponibil) către

diverşi agenţi economici sau instituţii

publice pentru achitarea mărfurilor

primite, a serviciilor prestate şi a lucrărilor

executate.

Clasa VII "Venituri şi cheltuieli din activitatea de trezorerie"

Pagina 66 din 86


Cu ajutorul conturilor din această clasă se ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor care

privesc activitatea Trezoreriei, cum ar fi:

dobânzi şi comisioane încasate;

plăţi de dobândă pentru împrumuturi de stat interne şi externe;


70 „veniturile bugetului Trezoreriei Statului”

71 „cheltuielile bugetului Trezoreriei Statului”

72 „diferenţe de curs valutar”

Clasa VIII "Excedente / deficite"

În această clasă se cuprind conturile cu ajutorul cărora se evidenţiază rezultatele

execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, etc.


80 „excedent/deficit al bugetului de stat”

81 „excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat

82 „soldul bugetului local”

83 „disponibil din venituri cu destinaţii specială”

84 „fond de rulment propriu al unităţii administrativ teritoriale”

85 „excedent/deficit al bugetului de venituri şi cheltuieli al Trezoreriei Statului.

Clasa IX "Conturi în faţa bilanţului"

Prin clasa a IX-a de conturi "Conturi în faţa bilanţului" se înregistrează operaţiuni

privind evidenţa (în partidă simplă) creditelor deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor

de credite finanţaţi din bugetul de stat, bugetele locale şi din bugetul asigurărilor sociale de

stat.

Din această clasă fac parte următoarele conturi:

01 „credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din

bugetul de stat”

02 „credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din

bugetele locale”

03 „credite deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor sociale de stat”

Pagina 67 din 86


04 „garanţii bugetare acordate instituţiilor publice”

06 „credite deschise din bugetul Trezoreriei Statului”

07 „materiale consumabile pentru activitatea de trezorerie”

09 „dobânzi constate ulterior răscumpărării”

010 „venituri realizate din stingerea obligaţiilor conform cu O.U.G. nr. 151/1999 şi

nr. 187/1999”

Cele mai frecvente conturi folosite în contabilitatea trezoreriei la nivelul unităţilor

operative sunt cele de venituri şi cheltuieli, care funcţionează la unităţile teritoriale operative

(municipii, oraşe, comune) în numele bugetului de stat, al asigurărilor sociale de stat şi al

bugetelor locale.

3.4.2. Deschiderea conturilor sintetice si analitice

Conturile sintetice de gradele 1, 2 şi 3 se deschid în contabilitatea trezoreriei potrivit

codurilor şi structurilor prevăzute în planul de conturi, precum şi în funcţie de natura

operaţiunilor specifice ce urmează a se înregistra în contabilitate.

Conturile analitice se formează astfel:

conturile analitice pentru conturile sintetice de venituri şi cheltuieli ale bugetului de

stat, bugetelor locale şi bugetului asigurărilor sociale de stat; se formează în cadrul conturilor

sintetice respective pe capitole, subcapitole şi plătitori, ministere, instituţii;

conturile analitice pentru conturile sintetice ale fondurilor cu afectaţie speciale, se

formează pentru fiecare fond, distinct pentru venituri şi pentru cheltuieli;

conturile analitice pentru conturile sintetice de disponibilităţi şi depozite ale

instituţiilor publice se formează pe ministere, organe locale şi instituţii subordonate acestora.

Conturile încep să funcţioneze cu prima depunere de sumă în contul respectiv.

Conturile analitice pe seama instituţiilor publice se deschis astfel:

conturile analitice pentru finanţarea cheltuielilor din bugetul de stat, bugetele locale şi

bugetul asigurărilor sociale de stat se deschis pe seama „cererii de deschidere de credite”.

conturile analitice de disponibilităţi din cadrul contului sintetic 50 „disponibil al

instituţiilor publice” se deschid numai la cererea instituţiilor publice, pe baza prezentării

următoarelor documente:

cererea de deschidere a contului;

Pagina 68 din 86


actul de confirmare a legalităţii funcţionării instituţiei, precum şi a reglementărilor în

vigoare care îi permit să gestioneze mijloace extrabugetare şi fonduri cu destinaţie specială;

documentele privind numirea în funcţie a conducătorului instituţiei şi contabilului şef;

fişa cu specimenele de semnături pentru persoanele autorizate de a angaja cheltuieli.

Cererea de deschidere a contului se examinează de serviciul controlului cheltuielilor,

se avizează de catre seful serviciului contabilitate şi se aprobă de către conducătorul unităţii

trezoreriei.

Conturile astfel deschise se pot închide de trezorerii astfel:

la cererea instituţiei publice;

în momentul când instituţia publică nu mai îndeplineşte condiţiile stabilite cu privire

la deschiderea şi funcţionarea contului.

Conform normelor metodologice de organiza şi funcţionare a trezoreriei s-a stabilit un

cadru general de codificare a conturilor de venituri şi cheltuieli ale bugetului se stat,

bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, a conturilor în afara bilanţului şi a

celor din afectaţii speciale.

3.4.3. Sistemul de înregistrare în contabilitate

Documentele justificative de încasări şi plăţi prin trezorerie se înregistrează în

contabilitatea trezoreriei cronologic şi sistematic în conturile de activ şi pasiv, precum şi în

conturile analitice deschise.

În cadrul fiecărei trezorerii documentele se înregistrează zilnic, interzicându-se

amânarea pentru evidenţierea operaţiilor în ziua următoare.

Sistemul de contabilitate al trezoreriei se asigură pe baza următoarelor situaţilor

prezentate in figura 3.4, acestea sunt:

jurnalul de înregistrare ;

fişele sintetice ;

fişele de cont analitic şi extrasele de cont ;

balanţele de verificare ;

Jurnalul de înregistrare

se întocmeşte de către compartimentele de trezorerie („casierie”, „control şi evidenţa

veniturilor”, „control şi evidenţa cheltuielilor”) prin care se efectuează operaţii de încasări şi

plăţi;

Pagina 69 din 86


se deschide şi se închide zilnic pentru fiecare cont sintetic de bilanţ separat pentru

operaţiile de creditare şi separat pentru cele de debitare.

Documentele care au stat la baza înregistrării rămân anexate la jurnalul de inregistrare

şi se arhivează de catre compartimentul care l-a elaborat.

La finele fiecărei zile din jurnalul de înregistrare se totalizează sumele în coloanele în

care s-au înregistrat operaţii pe conturi sintetice, înscriindu-se pe un rând separat rulajul zilei

respective, după care acesta se cumulează cu rulajul zilei precedente rezultând rulajul

cumulat de la începutul anului, al contului respectiv.

Figura 3.4. – Situaţiile folosite în contabilitatea trezoreriei

Pe baza rulajului zilnic centralizat prin Jurnalul de înregistrare se întocmeşte jurnalul

sinteză al contului sintetic de bilanţ, care se transmite sub semnătură serviciului

„contabilitate” al trezoreriei.

Fişele de cont sintetic se întocmesc în cadrul contabilităţii Trezoreriei pe primul rând

înscriindu-se soldul contului sintetic din anul precedent, iar în continuare se înscriu operaţiile

curente.

Zilnic se stabileşte rulajul contului sintetic precum şi rulajul cumulat în care se

cuprinde şi soldul contului la începutul anului. Pe baza fişelor conturilor sintetice se

întocmeşte balanţa de verificare.

Fişele de cont analitic :

pentru venituri – se deschid pe subcapitole, în cazul veniturilor încasate de la

instituţiile publice pentru sumele primite la buget se eliberează acestora extras de cont;

pentru cheltuielile bugetare – fişe de cont analitice se deschid pe capitole şi categorii

de cheltuieli cu desfăşurarea acestora pe instituţii.

pentru fondurile cu afecţie specială – se deschid distinct fişe de cont analitic pentru

fiecare fond de afecţie specială;

pentru disponibilităţile instituţiilor publice se deschis fişe de cont analitic pe

ordonatorii principali de credite cu desfăşurarea pe instituţiile subordonate.

În conturile analitice se înregistrează operaţiile de încasări şi plăţi pe măsura efectuării

lor şi numai pentru cheltuieli bugetare şi pentru venituri, fondurile cu afecţie specială şi

disponibilităţile instituţiilor publice se eliberează extrase de cont.

Pagina 70 din 86

SISTEMUL DE CONTABILITATE AL TREZORERIEI STATULUI – SITUAŢII -

Jurnalul de înregistrare

Fişele sintetice

Fişele de cont analitic

Balanţele de verificare

Reprezintă documentul contabil al contabilităţii trezoreriei pentru înregistrarea operaţiilor în mod cronologic şi sistematic

Se întocmesc în cadrul contabilităţii trezoreriei pentru fiecare cont sintetic în care se înregistrează operaţiile pe baza datelor din Jurnalul sinteză

(pentru venituri) se deschid pe subcapitole grupate în cadrul fiecărui capitol; în cadrul fiecărui subcapitol de deschid fişe analitice pe plătitori

Constituie documentul contabil care se întocmeşte la zilnic în scopul asigurării înregistrării corecte a operaţiilor în contabilitatea trezoreriei


Operaţiile înregistrate în conturile analitice se verifică şi trebuie să corespundă cu

conturile sintetice corespunzătoare.

Balanţa de verificare este de doua feluri:

balanţa de verificare analitică ;

balanţa de verificare sintetică.

Balanţa de verificare analitică – se întocmeşte de către compartimentele „venituri” şi

„cheltuieli”, care conduc evidenţa pe conturi analitice de venituri, cheltuieli si disponibilităţi.

Balanţa analitică a conturilor analitice privind cheltuielile bugetului de stat, bugetului

local, bugetului asigurărilor sociale de stat, disponibilităţile şi fondurile cu afecţie specială se

întocmeşte zilnic.

Rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldul trebuie să corespundă cu aceleaşi date

ale contului sintetic din balanţa de verificare sintetică.

Balanţa de verificare sintetică – se întocmeşte de către serviciul Contabilitate pe baza

fişelor de cont sintetic. După verificarea exactităţii datelor se procedează la confruntarea

conturilor sintetice cu balanţa de verificare analitică întocmită pentru fiecare cont sintetic

care, de asemenea trebuie să cuprindă rulaje debitoare, creditoare şi soldul contului.

În vederea asigurării înregistrării zilnice a operaţiilor în contabilitatea trezoreriei,

fiecare trezorerie îşi organizează activitatea astfel încât la finele zilei să fie întocmită balanţa

de verificare sintetică şi balanţele de verificare analitice.

3.5. Raportările periodice ale execuţiei bugetare şi ale contului curent al Trezoreriei

În realizarea unei funcţii de bază a trezoreriei, respectiv aceea de a asigura

funcţionarea corespunzătoare a sistemului informaţional contabil privind raportarea execuţiei

bugetului public, pentru toate componentele sistemului, fiecare trezorerie are obligaţia să

întocmească periodic pe baza datelor din contabilitate, situaţii de execuţie atât pentru

raportarea pe verigi superioare, cât şi pentru necesităţile propriilor atribuţii.

Lucrările de execuţie financiară se intocmesc la finele trimestrului şi periodic, potrivit

normelor stabilite Direcţia Generală a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finanţelor,

acestea sunt:

a) pentru raportarea execuţiei trimestriale:

bilanţul contabil al Trezoreriei Statului cu anexele;

soldul contului curent al trezoreriei la finele trimestului;

contul de execuţie al bugetului de stat;

Pagina 71 din 86


contul de execuţie al bugetelor locale;

contul de execuţie al bugetului asigurărilor sociale de stat;

situaţia disponibilităţilor instituţiilor publice.

Bilanţul contabil al trezoreriei însoţit de raportul explicativ şi anexe se prezintă de

către Direcţiile Judeţene de Trezorerie, după centralizarea datelor raportate de către

trezoreriile operative, în termen de 6 zile lucrătoare de la expirarea trimestrului pentru care se

face raportarea la Directia Generala de Trezorerie si Contabilitate Publica din cadrul

Ministerului Finantelor Publice.

b) Pentru raportarea execuţiei lunare ce se efectuează în acelaşi termen (6 zile

lucrătoare de la expirarea lunii pentru care se face raportarea):

soldul contului curent al Trezoreriei statului;

contul de execuţie al bugetului de stat;

contul de execuţie al bugetelor locale;

contul de execuţie al bugetului asigurărilor sociale de stat.

Execuţia pentru luna a treia din trimestru constituie execuţia la finele trimestrului de

raportare.

c) La raportarea execuţiei semidecadale, care se efectuează în termen de doua zile

lucrătoare de la expirarea semidecadei pentru care se face raportarea, se întocmeşte „execuţia

operativă a contului Trezoreriei”

d) Lucrările zilnice de raportare cuprind:

1) execuţia operativă a contului general al Trezoreriei Statului, care are ca anexe:

bugetul de stat (cu detaliere pe trezorerii judeţene);

bugetul local (cu detaliere pe trezorerii judeţene);

bugetul asigurărilor sociale de stat (cu detaliere pe trezorerii judeţene);

situaţia certificatelor de trezorerie şi depozit;

situaţia disponibilităţilor aflate în casierie şi a disponibilului aflat la băncile

comerciale;

situaţia creditelor deschise şi a cheltuielilor privind datoria publică;

bugetul Trezoreriei Statului;

situaţia fondurilor speciale;

situaţia disponibilităţilor instituţiilor publice.

2) situaţia documentelor de plăţi ce se decontează a doua zi, situaţie necesară pentru

previzionarea soldului contului general şi al Trezoreriei Statului.

Pagina 72 din 86


Raportările zilnice, lunare, trimestriale şi anuale se realizează atât pe suport de hârtie,

cât şi pe suport informatic în două zile lucrătoare de la expirarea termenului calendaristic de

raportare. Raportările pe suport informatic se fac prin sistemul de poştă electronică

utilizându-se modulele de programe specifice. Documentele de intrare, cât şi situaţiile finale

pentru fiecare din lucrările menţionate mai sus sunt actualizate periodic de către serviciile de

Metodologie şi Urmărirea Execuţiei Financiare. Aceste lucrări sunt legate din punct de

vedere logic ceea ce a dus la realizarea unui pachet de programe informatice unitar bazat, în

principal, pe codificarea indicatorilor şi titularilor. Pachetul informatic creat este parametrizat

pentru a asigura independenţa programelor de schimbarea codurilor de indicatori sau titulari.

Bilanţul contabil al trezoreriei cuprinde indicatori cu privire la soldul la începutul

anului şi la finele trimestrului de raportare pentru posturile de activ şi pasiv (figura 3.5.)

Figura 3.5. – Elementele de activ şi pasiv ale bilanţului

În completarea datelor cuprinse în activul şi pasivul bilanţului sunt luate în

considerare şi conturile în afara bilanţului, respectiv creditele deschise şi repartizate pe seama

ordonatorilor de credite (finanţaţi din bugetul de stat, distinct de cei finanţaţi de bugete locale

sau bugetul asigurărilor sociale de stat).

Situaţia contului curent al trezoreriei – fiecare trezorerie îşi întocmeşte, pentru analiza

proprie, situaţia contului trezoreriei, în care se reflectă prin indicatori sintetici execuţia

bugetului de stat, bugetelor locale, precum şi situaţia disponibilităţilor aflate în contul

trezoreriei. Pe baza datelor cuprinse în acest cont conducerea fiecărei trezorerii examinează

zilnic situaţia de execuţie bugetară comparativ cu disponibilităţile din conturi.

Lunar se întocmesc si transmit la Ministerului Finantelor Publice urmatoarele situatii

de raportare :

Executia operativa a contului trezoreriei ;

Situatia disponibilitatilor aflate in contul trezoreriei statului ;

Executia de casa a bugetului de stat ;

Executia de casa a bugetului local ;

Executia de casa a bugetului asigurarilor sociale de stat ;

Executia de casa a bugetului asigurarilor pentru somaj;

Executia de casa a bugetului fondului national unic de asigurari sociale de sanatate ;

Executia de casa a bugetului trezoreriei statului ;

Pagina 73 din 86

BILANŢUL CONTABIL AL TREZORERIEI STATULUI

ACTIVUL

PASIVUL

Cuprinde: disponibilităţile băneşti (existente în casă, contul curent la Banca Naţională şi băncile comerciale în cazul trezoreriilor teritoriale care efectuează plăţile în numerar prin bănci comerciale), cheltuielile bugetare (pe componentele bugetului public naţional), cheltuielile din activarea trezoreriei şi alte active.

Cuprinde: veniturile bugetare (pe componentele bugetului public), disponibilului din fondurile cu afectaţie specială, disponibilităţile instituţiilor publice (pe analiticele contului sintetic 50), veniturile din activitatea trezoreriei şi conturi de decontare.


Executia de casa a cheltuielilor bugetului de stat in profil economic ;

Executia de casa a cheltuielilor bugetelor locale in profil economic ;

Contul de executie a cheltuielilor bugetului trezoreriei statului detaliat pe capitole,

titluri, articole si aliniate de cheltuieli ;

Situatia analitica a platilor de dobanzi din bugetul trezoreriei statului .

Pagina 74 din 86


CAPITOLUL IV

PIAŢA PRIMARĂ A TITLURILOR DE STAT

ÎN ROMÂNIA

4.1. PIAŢA PRIMARĂ A TITLURILOR DE STAT ÎN ROMÂNIA

4.1.1. Veniturile bugetului de stat

Piaţa primară a titlurilor de stat cuprinde totalitatea operaţiunilor legate de vânzarea

pentru prima dată a titlurilor de stat, în scopul atragerii pe termen scurt, mediu şi lung a

capitalurilor financiare disponibile.

În cadrul pieţei primare întâlnim următorii participanţi:

intermediarii pieţei primare;

intermediarii pieţei secundare;

persoane fizice şi juridice care pot să desfăşoare operaţiuni cu titluri de stat.

Cumpărarea titlurilor de stat se realizează numai prin intermediarii autorizaţi ai pieţei

primare, respectiv: bănci şi societăţi de valori mobiliare autorizate să funcţioneze pe teritoriul

României, de către Banca Naţională a României, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. În

vederea obţinerii autorizaţiei, intermediarii trebuie să respecte următoarele cerinţe:

cont curent deschis la Banca Naţională a României, pentru bănci, sau la o bancă

autorizată ca intermediar al pieţei primare, pentru societăţile de valori mobiliare.

capital social minim, care în cazul băncilor comerciale este capitalul social minim

subscris şi vărsat prevăzut în reglementările Băncii Naţionale a României, iar pentru

societăţile de valori mobiliare este nevoie de jumătate din capitalul social minim subscris şi

vărsat prevăzut în reglementările Băncii Naţionale a României pentru băncile persoane

juridice române;

existenţa unei structuri organizatorice şi a unor operaţii specifice (ghişee de lucru cu

clienţii, sală de tranzacţionare, etc) necesare în vederea derulării operaţiunilor cu titlurile de

stat;

Pagina 75 din 86


reglementarea prin norme proprii a procedurilor de lucru cu clienţii, a relaţiei cu alţi

intermediari ai pieţei a sistemului de evidenţă contabilă specific, precum şi a controlului

operaţiunilor cu titlurile de stat;

dotări tehnice specifice activităţilor de tranzacţionare: echipamente informatice, de

suport informaţional (Reuters, Telerate, etc), de comunicaţii specifice (linii telefonice, fax,

telex, SWIFT, etc);

desemnarea personalului implicat în activităţile de pe piaţa primară a titlurilor de stat;

avizul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru societăţile de valori mobiliare

solicitante;

dotări tehnice specifice de custodie: sisteme informatizate de evidenţă, gestiune şi

control de baze de date securizate, sisteme de stocare şi arhivare a informaţiilor.

Selectarea şi autorizarea intermediarilor pieţei primare a titlurilor de stat sunt realizate

de Banca Naţională a României, care analizează activitatea şi performanţa solicitanţilor pe

piaţa titlurilor de stat pe o perioadă de un an anterioară solicitării autorizaţiei, urmărind:

frecvenţa participării la licitaţii de titluri de stat;

totalul valorii ofertelor la licitaţiile de titluri de stat;

totalul valorii ofertelor la licitaţiile de titluri de stat;

volumul tranzacţiilor încheiate pe piaţa secundară a titlurilor de stat, rezultate în urma

monitorizării acestor pieţe de Banca Naţională a României.

Pentru instituţiile financiare, care solicită pentru prima dată autorizarea ca intermediar

al pieţei primare a titlurilor de stat, se ia în considerare şi volumul tranzacţiilor încheiate pe

piaţa secundară a titlurilor de stat.

În plus, după autorizare, intermediarii pieţei primare trebuie să îndeplinească

următoarele obligaţii minime:

să depună ofertele de cumpărare într-un cuantum minim din totalul emisiunii;

să menţină la nivel propriu registrele secundare, beneficiind de toate drepturile şi

îndeplinind toate obligaţiile ce decurg din calitatea de custode de titluri de stat;

să contribuie la dezvoltarea pieţei secundare şi la menţinerea unui nivel corespunzător

de lichiditate al acesteia;

să prezinte Băncii Naţionale orice informaţie, documente sau registre pe care aceasta

le solicită în legătură cu supravegherea titlurilor de stat;

să organizeze şi să participe la campanii promoţionale referitoare la emisiunile de stat;

să participe la discuţii cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Banca Naţională a

României, în vederea funcţionării pieţei titlurilor de stat.

Pagina 76 din 86


4.1.2. Modalitati de plasare si vânzare a titlurilor de stat

În funcţie de condiţiile pieţei, de experienţa intermediarilor pieţei primare a titlurilor

de stat, precum şi în funcţie de tipul titlurilor de stat emise, Banca Naţională a României

organizează şi conduce activitatea de plasare/vânzare a emisiunii de titluri de stat, care se

realizează prin:

subscripţie: publice şi publică garantată;

licitaţii;

Definiţiile acestor două modalităţi de plasare a titlurilor de stat pe piaţa primară sunt

prezentate în figura 4.1.

Operaţiunile de plasare sunt organizate şi conduse de către agentul desemnat de

Ministerul Finanţelor Publice.

Comisia de plasare a emisiunii este numită de către agentul desemnat şi este formată

din: preşedinte, secretar, cel puţin doi specialişti din cadrul compartimentului de specialitate,

agent desemnat şi un membru numit de Ministerul Finanţelor Publice.

Figura 4.1. – Definirea modalităţilor de plasare a titlurilor de stat pe

piaţa primară

Subscripţia publică

Vânzarea prin subscripţie publică a titlurilor de stat se realizează de către

intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat şi de către alţi participanţi agreaţi de Banca

Naţională a României, astfel:

Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu prevederile convenţiei încheiate cu

Banca Naţională a României, anunţă elementele emisiunii. Preţul emisiunii, exprimat ca rată

a dobânzii, este stabilit pe baza unor consultări prealabile cu Banca Naţională a României.

Intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat şi alţi participanţi agreaţi de Banca

Naţională a României depun oferte de cumpărare, în contul lor şi al clienţilor lor, până la

subscrierea integrală a emisiunii de titluri de stat, considerată a fi data vânzării, sau până la

ora 12oo din ultima zi a perioadei de subscriere, dacă nu se specifică altfel în documentele de

lansare a emisiunii.

Pagina 77 din 86

MODALITĂŢI DE PLASARE A TITLURILOR DE STAT PE PIAŢA PRIMARĂ

SUBSCRIPŢIA PUBLICĂ

Este operaţiunea de vânzare a titlurilor de stat realizată de agentul desemnat de Ministerul Finanţelor Publice (Trezoreria Statului, bănci comerciale), care va anunţa elementele emisiunii

SUBSCRIPŢIA PUBLICĂ

Este operaţiunea de vânzare a titlurilor de stat realizată de Banca Naţională a României, în calitate de agent al statului, Ministerul Finanţelor Publice anunţă elementele emisiunii, iar elementele acesteia se stabilesc după consultări cu agentul desemnat


Ofertele de cumpărare sunt transmise în plic sigilat sau prin alte modalităţi

considerate acceptabile de Banca Naţională a României (telex cifrat, SWIFT, modem, etc) la

comisia de plasare începând cu ora 13oo din ultima zi a perioadei de subscriere. Ofertele de

subscriere depuse nu pot fi retrase, întrucât acestea constituie angajamente ferme din partea

participanţilor.

Formularul ofertei de cumpărare prin subscripţie publică cuprinde: emisiunea pentru

care este prezentată oferta, data completării; valoarea totală subscrisă, defalcarea sumei totale

subscrise în suma solicitată în cont propriu şi în contul clienţilor; elementele de identificare a

intermediarului pieţei primare, denumirea şi sediul social, semnăturile autorizate şi ştampila

oficială; numărul contului curent şi numărul contului de evidenţă a titlurilor de stat.

Secretarul comisiei deschide, în prezenţa celorlalţi membri, plicurile cu ofertele de

cumpărare ale participanţilor;

Secretarul şi membrii comisiei verifică respectarea condiţiilor conform

regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat. Sunt declarate nule de drept ofertele care

nu îndeplinesc aceste condiţii. Preşedintele comisiei poate decide corectarea pe loc a erorilor

de formă şi validarea ofertelor.

Se întocmeşte centralizatorul ofertelor de cumpărare. În cazul în care cererile

depăşesc valoarea emisiunii de titluri de stat, subscripţia se închide la sfârşitul zilei în care

valoarea cererilor depăşeşte valoarea titlurilor de stat emise. Toate cererile din acea zi sunt

acceptate proporţional şi/sau cu acordul Ministerului Finanţelor Publice emisiunea este

majorată; titlurile de stat rămase nesubscrise, până la ora 12oo din ultima zi a perioadei de

subscriere, sunt anulate şi emisiunea se închide la valoarea subscrisă.

Subscripţia publică garantată de stat se realizează, de regulă, de către intermediarii

pieţei primare a titlurilor de stat care, în conformitate cu obligaţiile asumate, garantează

plasarea întregii valori a emisiunii de titluri de stat pe piaţă, respectiv îşi asumă obligaţia de a

cumpăra, în cont propriu, titlurile de stat pe care nu le plasează la clienţi şi pe piaţă.

Spre deosebirea de subscripţia publică în cazul subscripţiei publice garantată a

titlurilor de stat Ministerul Finanţelor Publice stabileşte preţul, exprimat ca rata dobânzii, prin

consultări cu Banca Naţională a României, la care participă şi intermediarii pieţei primare a

titlurilor de stat, participanţi la plasarea titlurilor de stat.

În plus, în cazul subscripţiei publice garantate, intermediarii pieţei primare a titlurilor

de stat pot primi de la Ministerul Finanţelor Publice un comision procentual pentru titlurile de

stat plasate pe piaţă. Nivelul comisionului este stabilit pe baza negocierilor anterioare dintre

Pagina 78 din 86


Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţională a României şi reprezentanţii intermediarilor

pieţei primare.

Licitaţia

Vânzarea titlurilor de stat prin licitaţie se face de Banca Naţională a României, ca

agent al Ministerului Finanţelor Publice, astfel:

Ministerul Finanţelor Publice în conformitate cu convenţia încheiată cu Banca

Naţională a României, anunţă elementele emisiunii cu titluri de stat; elemente tehnice ale

licitaţiei şi data desfăşurării a acesteia sunt stabilite după consultări cu Banca Naţională a

României;

Banca Naţională a României comunică data şi locul desfăşurării licitaţiei, precum

elementele de identificare a emisiunii ce urmează să fie plasată prin licitaţie;

Intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat depun oferte de cumpărare, în cont

propriu şi în contul clienţilor lor, în ziua desfăşurării licitaţiei, oferte de cumpărare pot fi

depuse şi de alţi participanţi agreaţi de Banca Naţională a României, în nume şi cont propriu.

Formularul cererii de cumpărare folosit în licitaţie cuprinde următoarele elemente:

emisiunea pentru care este prezentată oferta; data completării; data licitaţiei; valoarea totală şi

rata dobânzii licitate (se admite defalcarea valorii în maximum 5 tranşe valorice la rate

diferite ale dobânzii); defalcarea sumei totale licitate în suma solicitată în contul propriu şi în

contul clienţilor; elementele de identificare a intermediarului pieţei primare: denumirea şi

sediul social, semnătura autorizată şi ştampila oficială etc; numărul contului corespondent

atât în numerar cât şi de titluri de stat.

Ofertele, indicând o valoare multiplu a valorii nominale a titlului de stat, sunt

transmise în plicuri sigilate, cu ştampila şi antetul participanţilor, direcţiei de specialitate din

cadrul Banca Naţională a României, iar secretarul comisiei de licitaţiei va elibera o

adeverinţă; după eliberarea adeverinţei plicul nu mai poate fi retras. Ofertele pot fi transmise

de asemenea, prin alte modalităţi considerate acceptabile de către Banca Naţională a

României (telex cifrat, SWIFT, modem, etc).

Ofertele de cumpărare depuse pot fi atât competitive (concurenţiale), cât şi

necompetitive (neconcurenţiale), figura 4.2. spre deosebire de ofertele concurenţiale, cele

necompetitive sunt executate la preţul (rata dobânzii) mediu ponderat al ofertelor de

cumpărare competitive acceptate în licitaţiile adjudecate pe baza preţului multiplu sau la

preţul (rata dobânzii final al licitaţiei adjudecate pe baza metodei preţului uniform).

Pagina 79 din 86


Figura 4.2. – Definirea ofertelor de cumpărare depuse în cadrul licitaţiilor de titluri de

stat pe piaţa primară

Şedinţa de licitaţie începe, la ora 13oo, prin deschiderea plicurilor în prezenţa tuturor

membrilor comisiei;

Comisia verifică respectarea condiţiilor de formă privind întocmirea ofertelor de

cumpărare;

Secretarul comisiei întocmeşte centralizatorul ofertelor de cumpărare şi în baza grilei

de cotare, determină nivelul la care cererea, cumulată crescător din punct de vedere al ratei

dobânzii sau cumulată descrescător din punct de vedere al preţului, satisface oferta anunţată

de Ministerul Finanţelor Publice, stabilindu-se:

a) valoarea emisiunii oferite ce şi-a găsit contrapartida în cerere;

b) preţul sau rata dobânzii maxime, minime şi medii la care au fost adjudecate ofertele

de cumpărare.

Licitaţia se derulează pe tranşe de preţ, al căror număr maxim se stabileşte de către

Ministerul Finanţelor Publice şi se anunţă prin prospectul de emisiune. Ministerul Finanţelor

Publice poate stabili limite minime pentru oferta unui intermediar al pieţei primare a

emisiunii, precum şi limite minime pentru valoarea unei tranşe de preţ. De asemenea,

Ministerul Finanţelor Publice poate majora, diminua sau anula suma împrumutată aferentă

unei serii, în funcţie de necesităţile şi de nivelul randamentului obţinut în urma licitaţiei.

Licitaţia se încheie prin stabilirea preţului putându-se folosi, în acest sens, metoda

preţului multiplu şi metoda preţului uniform (figura 4.3.).

Figura 4.3. – Definirea metodelor de stabilire a preţurilor în cadrul licitaţiilor

de titluri de stat pe piaţa primară.

4.2. FLUXURILE FINANCIARE PRIVIND CERTIFICATELE DE TREZORERIE

PENTRU POPULAŢIE

4.2.1. Emisiunea certificatelor de trezorerie catre populatie prin unitatile Trezoreriei

statului

Pagina 80 din 86

OFERTE DE CUMPĂRARE A TITLURILOR DE STAT PRIN LICITAŢIE

Oferte de cumpărare competitive

reprezintă un instrument de participare prin care participantul indică, pe lângă valoarea pe care doreşte să o adjudece şi preţul maxim (exprimat ca rată minimă a dobânzii) pe care este dispus să îl plătească

Oferte de cumpărare necompetitive

reprezintă un instrument de participare prin care participantul indică, pe lângă valoarea pe care doreşte să o adjudece, şi preţul sau rata dobânzii, conferind, astfel investitorului garanţia executării cu prioritate a ofertei sale de cumpărare.

METODELE DE STABILIRE A PREŢURILOR TITLURILOR DE STAT PRIN LICITAŢIE

Metoda preţului multiplu

Presupune alocarea titlurilor de stat pentru ofertele adjudecate la preţul (rata dobânzii) pentru care fiecare dintre ofertanţii câştigători l-a oferit, până la adjudecare.

Metoda preţului uniform

Reprezintă un instrument de participare prin care participantul indică, pe lângă valoarea pe care doreşte să o adjudece, şi preţul sau rata dobânzii, conferind, astfel investitorului garanţia executării cu prioritate a ofertei sale de cumpărare.


Activitatea privind emisiunea certificatelor de trezorerie către populaţie, mecanismele

de încasare, rambursare, plata dobânzilor şi contabilitatea operaţiunilor este elaborată şi

coordonată de către Unitatea de Management a Trezoreriei Statului, prin organizarea unui

compartiment distinct, care are următoarele atribuţii:

stabileşte normele de emisiune a certificatelor de trezorerie (materializate şi

nematerializate);

elaborează prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie;

concepe forma şi structura certificatelor de trezorerie materializate, elementele de

identificare şi de gestiune şi asigură tipărirea în timp util al acestora, inclusiv repartizarea

acestora;

asigură publicitatea lansării emisiunii certificatelor de trezorerie către populaţie;

elaborează şi asigură aplicarea mecanismelor de încasare, rambursare, plată a

dobânzilor şi contabilitatea operaţiunilor într-un cadrul unitar;

examinează evoluţia dobânzilor pasive în lei practicate de băncile comerciale la

depozitele persoanelor fizice şi juridice;

organizează sistemul informaţional, încasarea, rambursarea, plata dobânzilor;

elaborează lucrări de sinteză privind emisiunile de certificate de trezorerie, rezultatele

obţinute şi problemele de soluţionat;

asigură deschiderea creditelor bugetare din bugetul de stat pentru plata dobânzilor

aferente certificatelor de trezorerie ajunse la scadenţă si pentru certificatele de depozit ;

elaborează şi transmite precizări la unităţile trezoreriilor judetene cu privire la

efectuarea operaţiunilor privind emisiunile de certificate de trezorerie;

La nivelul Direcţiilor de Trezorerie si Contabilitate Publica judeţene şi a municipiului

Bucureşti funcţionează serviciul „Titluri şi certificate de trezorerie” care are următoarele

atribuţii:

asigură aplicarea strictă a Normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice

cu privire la derularea prin unităţile trezoreriei statului a operaţiunilor legate de certificatele

de trezorerie emise;

dispune de măsuri pentru organizarea la trezoreriile din subordine a operaţiunilor

privind vânzarea certificatelor de trezorerie către populaţie, inclusiv a răscumpărării şi plăţii

dobânzilor, în condiţiile de siguranţă şi securitate;

iniţiază acţiuni pentru informarea populaţiei cu privire la emisiunile certificatelor de

trezorerie şi pentru stimularea persoanelor fizice de a subscrie;

Pagina 81 din 86


supraveghează permanent la trezoreriile subordonate activitatea de vânzarea a

certificatelor de trezorerie către populaţie, precum şi modul de încasare a sumelor,

răscumpărarea certificatelor de trezorerie, calculul şi plata dobânzilor, întocmirea

documentelor, conducerea evidenţelor operative şi contabile, propune măsuri pentru

eliminarea neajunsurilor constatate;

întocmeşte situaţiile privind vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie

către populaţie precum şi plata dobânzilor pe structura şi termenele stabilite de Ministerul

Finanţelor Publice;

înregistrează potrivit regulilor de evidenta a formularelor cu regim special certificatele

de trezorerie primite de la Trezoreria Centrală, a celor distribuite trezoreriilor locale, cât şi a

celor restituite din diferite cauze;

elaborează rapoarte cu privire la modul de derulare a operaţiunilor aferente

emisiunilor certificatelor de trezorerie.

La nivelul trezoreriilor municipiilor reşedinţă de judeţ şi al sectoarelor Municipiului

Bucureşti funcţionează serviciul „Titluri şi certificate de trezorerie”, iar la celelalte municipii

un birou „Titluri şi certificate de trezorerie”, care asigură efectuarea operaţiunilor de încasare

a contravalorii certificatelor de trezorerie, a răscumpărării acestora, calculul şi plata

dobânzilor, asigurarea contabilităţii certificatelor de trezorerie şi de depozit, întocmirea

balanţelor de verificare, precum şi celelalte lucrări prevăzute de normele Ministerului

Finanţelor Publice.

Trezoreriile statului municipale şi orăşeneşti au obligaţia de a organiza încasarea

sumelor din vânzarea certificatelor de trezorerie către populaţie precum şi răscumpărarea

acestora.

Certificatele de trezorerie pentru populaţie se emit în formă:

materializată pe suport de hârtie (anexa 1), în care valoarea, scadenţa, dobânda şi

celelalte elemente precum şi forma acestora se stabilesc de către Ministerului Finanţelor

Publice, prin Unitatea de Management a Trezoreriei Statului; se emit nominale la purtător,

după caz. Evidenţa certificatelor de trezorerie este asigurată de către toate trezoreriile

operative prin completarea ,,Registrului pentru evidenta certificatelor de trezorerie” (anexa

2);

dematerializează pe baza de conturi deschise pe beneficiari şi anume: titularii subscriu

la emisiunea titlurilor prin depunerea sumelor la casieria Trezoreriei statului, primind în

schimb chitanţa care atestă cumpărarea certificatelor de trezorerie.

Pagina 82 din 86


În contabilitatea trezoreriei se deschid conturi contabile pentru fiecare emisiune de

certificate de trezorerie pentru populaţie, cu desfăşurarea în conturi analitice deschise pe

fiecare persoană fizică, pe baza codului numeric personal (CNP).

Certificatele de trezorerie se emit în valori nominale diferite (1 mil, 5 mil, 10 mil, 20

mil, 50 mil.) precum şi pe scadenţele, prevăzute în prospectul de emisiune care pot fi: termen

90 zile; termen 180 zile; termen 360 zile; termen peste 1 an.

Emisiunile certificatelor de trezorerie pot fi cu:

dată fixă – ziua în care certificatele de trezorerie se pun în vânzare, iar operaţiunile de

încasări se încheie în aceeaşi zi;

dată deschisă – reprezintă punerea în vânzare a certificatelor de trezorerie în mai

multe zile consecutiv, limitată la o anumită perioadă de timp stabilită în prospectul emisiunii.

Data scadenţei se stabileşte începând cu ziua în care a avut loc încasarea la casierie a

contravalorii certificatelor de trezorerie. De exemplu: pentru emisiunea deschisă de certificate

de trezorerie pe o perioadă de 5 zile începând cu ziua de 15 februarie 2002, se efectuează

încasări în zilele 18, 19, 20, 21, 22 când se închid operaţiunile de vânzare.

Prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie pentru populaţie se elaborează de

către Ministerului Finanţelor Publice, Unitatea de Management a Trezoreriei Statului, şi

cuprinde: baza legală şi forma emisiunii, codul şi data emiterii; valoarea nominală a emisiunii

şi certificatelor de trezorerie, termen de subscriere (de 90, 180 şi 360 zile); rata dobânzii; data

scadenţei (zi lucrătoare); închiderea emisiunii (zi lucrătoare) şi condiţiile de răscumpărarea.

Aceasta se aprobă prin ordin al Ministerului Finanţelor Publice şi se publică în Monitorul

Oficial.

Unitatea de Management a Trezoreriei Statului transmite prospectul de emisiune a

certificatelor de trezorerie Direcţiilor de Trezorerie si Contablitate Publica judetene şi a

municipiului Bucureşti, în scopul punerii în execuţie a lansării emisiunilor de certificate de

trezorerie.

Închiderea emisiunilor de certificate de trezorerie are loc la data prevăzută în

prospectul de emisiune.

4.2.2. Încasarea sumelor provenite din vânzarea certificatelor de trezorerie catre

populatie prin casieria trezoreriei statului

Vânzarea certificatelor de trezorerie este operaţia de plasare a certificatelor de

trezorerie concretizata prin încasarea contravalorii acestora de la titulari – persoane fizice –

Pagina 83 din 86


ce achită valoarea titlurilor achiziţionate casieriilor organizate la nivelul unităţilor de

trezorerie.

Trezoreriile statului, care funcţionează la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor

au obligaţia să organizeze încasarea certificatelor de trezorerie astfel:

a) încasarea contravalorii certificatelor de trezorerie se efectuează la ghişeele de

casierie organizate în spaţii speciale amenajate după regulile casieriei, in conditii de

securitate.

Casierii sunt persoane angajate pe funcţii de casieri ai trezoreriei, al căror număr a

fost suplimentat pentru această acţiune.

În municipiile reşedinţă de judeţ unde se înregistrează o afluenţă mai mare de

cumpărători de certificate de trezorerie, conducerea trezoreriei poate folosi pentru vânzarea

certificatelor de trezorerie în perioada respectivă şi casieri ce în prezent se ocupă cu încasarea

impozitelor şi taxelor.

b) persoanele care efectuează încasări din vânzarea certificatelor de trezorerie vor fi

instruite temeinic în legătură cu operaţiile pe care lor vor executa: întocmirea documentelor, a

registrelor, încheierea casieriei, etc.

In vederea încasării contravalorii certificatelor de trezorerie de la populaţie prin

ghişeul casieriei trezoreriei, fiecare casier, primeşte un număr suficient de certificate de

trezorerie pe valori nominale şi scadente de la compartimentul care conduce evidenţa

formularelor cu regim special cu aprobarea personalului de drept, după care se procedează

astfel:

1. la solicitarea persoanelor fizice prezente la ghişeul casieriei, casierul decupează din

carnet certificatul de trezorerie în valoarea nominală solicitată şi pe termenul solicitat

respectiv (90, 180, 360, zile) după care completează: numele şi prenumele titularului,

elementele actului de identitate, data subscrierii şi data scadenţei, rata dobanzii precum şi

suma absoluta dobânzii aferente sumei subscrise.

În acelaşi mod se completează şi datele pe cotorul certificatului de trezorerie cu

elementele respective care rămân la casierie precum şi în „Registrul pentru evidenţa

certificatelor de trezorerie” (anexa 2).

2. certificatul de trezorerie completat aşa cum s-a arătat mai sus se înmânează

persoanei fizice respective după ce casierul a primit suma înscrisă în document, a semnat de

primire în spaţiul rezervat casierului trezorier şi s-a aplicat ştampila trezoreriei. Certificatele

de trezorerie fără semnătura casierului trezoreriei sunt nule.

Pagina 84 din 86


3. sumele încasate se înscriu de casier în registrul de casă (modelul aflat în uz) care se

întocmeşte distinct pentru încasările din vânzarea certificatelor de trezoreriei în care se

înscriu: seria certificatului de trezorerie, codul emisiunii, numele titularului, suma subscrisa;

4. la sfârşitul zilei casierul procedează la închiderea registrului de casă astfel:

sumele încasate şi înregistrate în registrul de casă se adună, se confruntă cu numerarul

aflat in casă, precum şi cu şi coloana „Încasări din vânzarea certificatelor”;

întocmeşte la sfârşitul zilei „Situaţia certificatelor de trezorerie vândute către

populaţie in ziua de….” (anexa 3), care se anexează la fila registrului de casă, după care se

predă compartimentului de decontări – contabilitate pentru înregistrare;

copia registrului de casă rămâne ca document justificativ la casier.

5. directorul adjunct al trezoreriei (şeful serviciului trezoreriei), împreună cu şeful

compartimentului Titluri şi certificate de trezorerie verifică zilnic operaţiunile de încasări

rezultate din vânzarea certificatelor de trezorerie înscrise în registrul de casă, cu cotorul

carnetului certificatelor de trezorerie;

6. sumele încasate la trezoreriile cu tezaur se păstrează în casa tezaur şi se utilizează la

efectuarea plăţilor în numerar de către instituţiile publice sau se depun în cont curent al

trezoreriei statului deschis la sucursala Băncii Naţionale a României, în cazul în care soldul

din tezaur este excedentar;

7. în cazul trezoreriilor fără tezaur, sumele se depun în contul trezoreriei statului

depus la o bancă comercială pentru efectuarea de cheltuieli. În cazul în care soldul contului

deschis la banca comercială depăşeşte plafonul cuvenit, diferenţa se virează în contul curent

al Trezoreriei statului deschis la sucursala BNR pe seama Direcţiei de Trezorerie si

Contabilitate Publica judeteana respectiv a municipiului Bucureşti şi a sectoarelor acestuia.

În cazul în care emisiunea de certificate de trezoreriei este dematerializată, încasarea

în numerar a contravalorii certificatelor de trezoreriei, verificarea operaţiunilor şi destinaţia

sumelor se efectuează potrivit mecanismului prezentat anterior, cu următoarea deosebire: în

locul certificatelor de trezoreriei casierul eliberează chitanţa – foaie de vărsământ care se

completează cu:

numele şi prenumele persoanei care face subscrierea, precum şi adresa exactă, seria şi

numărul documentului de identitate;

codul numeric personal;

la scopul plăţii se specifică: subscris …. Certificat de trezorerie a ….. lei valoarea

nominală;

data încasării şi data scadenţei;

Pagina 85 din 86


contul contabil în care se înregistrează subscrierea certificatelor de trezorerie.

4.2.3. Rascumpararea certificatelor de trezorerie si plata dobanzilor aferente acestora

Mecanismul răscumpărării certificatelor de trezorerie

Răscumpărarea reprezintă operaţiunea prin care unităţile trezoreriei statului

rambursează la scadenţă valoarea nominală a certificatelor de trezoreriei vândute către

persoanele fizice care au subscris la emisiunea de certificate de trezoreriei la aceeaşi unitate

de trezorerie.

O dată cu răscumpărarea la scadenţă a certificatelor de trezorerie, unităţile de

trezoreriei plătesc persoanelor respective şi dobânzile aferente.

Operaţiunea privind răscumpărarea certificatelor de trezoreriei şi plata dobânzilor se

efectuează prin ghişeele de casierie ale trezoreriei astfel:

1. Fiecare trezorerie va asigura, în ziua scadenţei emisiunii certificatelor de trezoreriei

sumele necesare în numerar la nivelul certificatelor de trezorerie vândute şi scadente la care

se adaugă şi sumele pentru dobânzile aferente;

Trezoreriile care au tezaur vor asigura în ziua scadenţei sumele în numerar păstrate în

casele de bani care se constituie din:

încasările din impozite şi taxe din ziua respectivă;

ridicări din contul deschis la banca comercială pentru efectuarea de cheltuieli;

redistribuiri la trezoreriile care înregistrează surplus de numerar, operaţiune care se

efectuează sub coordonarea Direcţiei Judeţene de Trezorerie si Contabilitate Publica

judetene;

aprovizionarea cu numerar direct din contul curent al trezoreriei de la BNR,

operaţiune care se efectuează de către Direcţia de Trezorerie si Contabilitate Publica

judeteana;

2. Răscumpărarea certificatelor de trezoreriei în formă materializată, nominale sau la

purtător, se efectuează de către casierul trezorier astfel:

titularul prezintă în ziua scadenţei la compartimentul ,,titluri şi certificate de

trezorerie” certificatul de trezorerie solicitând răscumpărarea acestuia;

salariatul primeşte certificatul de trezorerie şi verifică dacă este în forma iniţială de

cumpărare, adică fără ştersături şi adăugiri.

Certificatele de trezorerie care conţin modificări sau ştersături sunt respinse de la

răscumpărare;

Pagina 86 din 86


salariatul verifică elementele de identificare a certificatului de trezorerie cu cele

înscrise în „Registrul pentru evidenţa certificatelor de trezorerie”, care trebuie să corespundă,

după care certificatul de trezorerie avizat de exactitate este transmis casierului trezoreriei;

casierul completează elementele pe verso ale certificatului de trezorerie, cu suma

absoluta a dobânzii acordate după care titularul semnează de primire a sumei nominale a

certificatului de trezorerie la care se adaugă şi dobânda aferentă, iar casierul semnează pentru

efectuarea plăţii şi concomitent înmânează suma beneficiarului;

pentru operaţiunea de răscumpărare se întocmeşte în zilele respective registrul de casă

distinct, adaptându-se formularul aflat în uz astfel: coloanele de „încasări” şi „plăţi” se

modifică în „plăţi pentru răscumpărare” şi „plăţi pentru dobânzi de la bugetul statului”.

Certificatele de trezorerie răscumpărate rămân la casier ca documente justificative de

plăţi.

La sfârşitul zilei, casierul încheie registrul de casă procedând astfel: determină totalul

coloanelor din registrul de casă; totalul plăţilor se scade din soldul disponibil aflat în casierie

la începutul zilei, aceasta trebuie să corespundă cu soldul casieriei de la sfârşitul zilei,

respectiv cu numerarul aflat în casierie.

După încheierea casieriei, casierul întocmeşte „Situaţia zilnică a răscumpărării

certificatelor de trezorerie (anexa 5), care împreună cu prima filă din registrul de casă,

întocmită pentru ziua respectivă, se transmite serviciului de contabilitate pentru înregistrarea

operaţiunilor în contabilitate.

Certificatele de trezorerie neprezentate de titulari la răscumpărare în ziua scadenta se

transforma in certificate de depozit. Acestea se răscumpără la trezoreria statului în

următoarele condiţii:

I certificatele de depozit prezentate, de catre titulari în maxim 30 de zile la data

expirării termenului de răscumpărare, sunt răscumpărate astfel:

se achită suma nominală plus dobânda aferentă perioadei subscrise;

pentru perioada de maximum 30 de zile, stabilită în ziua fixată pentru răscumpărare

(inclusiv) şi ziua prezentării la ghişeul casieriei (exclusiv) se calculează pentru suma

subscrisă, dobânda la vedere comunicată de Ministerul Finanţelor Publice. Dobânda se

calculează de către compartimentul „Titluri şi certificate de trezorerie” astfel:

D =

unde: VN = valoarea nominală a certificatului de trezorerie;

Pagina 87 din 86


nr. zile = numărul de zile calculat de trezoreria statului din ziua

prevăzută pentru răscumpărare până în ziua prezentării la ghişeul trezoreriei

cota de dobândă = cota de dobândă stabilită şi comunicată de

către Ministerul Finanţelor Publice.

Exemplu:

Un certificat de trezorerie în valoarea nominală de 1.000.000 lei şi dobândă în sumă

de 150.000 lei are scadenţa de răscumpărare la data de 24 februarie ac titularul se prezintă

pentru răscumpărare în ziua de 12 martie 2003.

Rezolvare:

Se răscumpără de la titulari valoarea nominală a certificatelor de trezorerie în sumă de

1.000.000 lei şi se plăteşte şi dobânda de 150.000 lei care se suportă din bugetul de stat.

Pentru perioada 24 februarie 2003 (inclusiv) şi 12 martie 2003 (exclusiv), adică 16

zile se calculează dobânda la vedere de exemplu: cota de dobândă de 10% anual, după

formula:

D =

Suma de 4.444 lei se plăteşte titularului cu chitanţă, în care se menţionează că suma

reprezintă dobânda la vedere pentru certificatele de depozit suportată din bugetul de stat.

II. certificatele de depozit prezentate de titulari în termen de peste 30 de zile de la data

expirării termenului de răscumpărare, sunt răscumpărate astfel:

la suma rezultată din valoarea nominala a certificatului de trezorerie şa care se adaugă

dobânda aferentă perioade de subscriere, se calculează dobânda la termen pentru perioada de

depozit, adică de la data scadenţei pentru răscumpărarea certificatelor de trezorerie (inclusiv)

până în ziua prezentării la ghişeul trezoreriei (exclusiv);

dobânda se calculează pe baza formulei şi modul stabilit mai sus, pentru care se

întocmeşte fişa de calcul (anexa 4) de către compartimentul de control şi evidenţa

cheltuielilor, iar la trezoreria municipiilor de către compartimentul „Titluri şi certificate de

trezorerie”;

la efectuarea operaţiunii de răscumpărare, casierul înscrie pe verso certificatului de

trezorerie (depozit) dobânda aferentă sumei subscrise pentru care titularul semnează de

primire a sumei.

Pentru dobânda acordată la termen se întocmeşte dispozitie de plata pe numele

titularului, în care se înscrie numărul certificatului de depozit, cota de dobândă, suma

Pagina 88 din 86


cuvenită, se semnează de casier, aceasta se suportă din bugetul de stat, potrivit noilor

reglementări.

la sfârşitul zilei, compartimentul titluri şi certificate de trezorerie, întocmeşte „Situaţia

certificatelor de trezorerie răscumpărate la scadenţă” şi a certificatelor de trezorerie devenite

certificate de depozit, conform anexei 5, care o dată cu jurnalul de casă întocmit

pentru ziua respectivă, se transmite compartimentului decontări-contabilitate pentru

înregistrare.

4.2.4. Raportarea realizarii emisiunilor certificatelor de trezorerie

Direcţiile de Trezorerie si Contabilitate Publica judeţene şi a municipiului Bucureşti,

inclusiv trezoreriile sectoarelor acestuia sunt obligate să raporteze la Unitatea de

Management a Trezoreriei Statului din Ministerul Finanţelor Publice situaţia certificatelor de

trezorerie vândute către populaţie. În acest scop se efectuează următoarele raportări

(electronic cu ajutorul programelor informatice si pe suport de hartie):

zilnic: trezoreriile operative raportează situaţia certificatelor vândute populatiei, pana

la ora 1400 conform anexei nr. 3; Direcţiile de Trezorerie judeţene şi a municipiului

Bucureşti, inclusiv a sectoarelor, transmit situatia centralizata a certificatelor de trezorerie

vandute la nivel de judet la Ministerul Finantelor Publice, pana la ora 900 a doua zi pentru

realizările din ziua precedenta, conform anexei nr. 6.

periodic:

situaţia definitivă a vânzării certificatelor de trezorerie la închiderea emisiunii (anexa

7). Trezoreriile operative transmit la Direcţiile de Trezorerie judetene situaţia respectivă pana

la ora 1500 din ziua încheierii emisiunii. Direcţiile de Trezorerie judetene transmit situatiile

centralizatoare la nivel de judet , la Ministerului Finanţelor Publice (anexa 7) a doua zi, la

orele 1000.

Situaţia definitivă a răscumpărării la scadenţa a certificatelor de trezorerie (anexa 9).

Trezoreriile operative transmit această situaţie în ziua încheierii răscumpărării la ora 1400, iar

Direcţia de Trezorerie a doua zi la ora 1000.

3. trimestrial: la bilanţul contabil întocmit pentru activitatea trezoreriei statului se

anexează situaţia certificatelor de trezorerie aflate în sold (anexa 8).

Pagina 89 din 86


CONCLUZII

Lucrarea îşi propune să realizeze derularea şi înregistrarea constantă a activităţii

desfăşurate în Trezorerie şi să evidenţieze urmatoarele aspecte:

Trezoreria Finanţelor Publice are un rol foarte important în cadrul finanţelor publice,

determinat în primul rând de atribuţiile ei principale. Întreaga execuţie bugetară se realizează

prin trezorerie, volumul operaţiunilor ajungând la cifre importante ce pun în evidenţă rolul

trezoreriei.

Rolul Trezoreriei Finanţelor Publice este pus în evidenţă de operativitatea circuitelor

realizate prin fluxurile de intrare şi de ieşire, precum şi de posibila cunoaştere, previzionare,

urmărirea echilibrului acestora în execuţie, pentru a avea în permanenţă disponibilităţi. Prin

trezorerie se asigură exercitarea în mai bune condiţii a atributelor Ministerului Finanţelor

Publice şi unităţile sale teritoriale, ca urmare a reorganizării şi îmbunătăţirii structurii

aparatului financiar-fiscal.

Importanţa Trezoreriei este marcată şi de faptul că prin aceasta se realizează la nivel

central de către Ministerul Finanţelor Publice gestionarea datoriei publice interne şi externe,

lansarea şi rambursarea împrumuturilor contractate şi plata dobânzilor.

Trezoreria Statului in Romania, fata de Trezoreriile publice din tarile dezvoltate are

atributii mai restranse, acest fapt reprezinta tot atatea posibilitati reale de diversificare,

multiplicare si amplificare a acestora, dintre care amintim:

diversificarea formelor si tehnicilor pentru lansarea imprumuturilor de stat;

permanentizarea eliberarii certificatelor de trezorerie la purtator; sub aceasta forma

acestea ar putea face obiectul tranzactiilor pe piata valorilor mobiliare, ceea ce ar favoriza

amplificarea si accelerarea circulatiei capitalurilor financiare;

diversificarea tehnicilor lansarii emisiunilor bonurilor de tezaur, dupa sistemul

practicat si in alte tari (mecanismul plafonului, al coeficientului de trezorerie, rezervelor

obligatorii, emisiunea bonurilor in raport cu nivelul resurselor);

diversificarea instrumentelor de interventie a statului in economie prin intermediul

bugetului propriu al Trezoreriei Statului care ar trebui mai bine structurat si consolidat.

Crearea Trezoreriei Statului in Romania a contribuit mult la imbunatatirea sistemului

informational privind executarea componentelor sistemului bugetar. De de o ameliorare

evidenta a informatiei operativ – financiar –contabile se va putea vorbi in termeni reali numai

Pagina 90 din 86


in contextul introducerii pe scara larga a infrastructurii tehnice performante la nivelul

standardelor internationale privind operatiunile de incasari si plati.

Pagina 91 din 86

http://www.tocilar.ro/

Documents

Lucrare de licenta - trezorerie - tocilar.ro