LUCIAN MNDRUA: n mod cert, industria IT a nregistrat o rata foarte mare de cretere n ultimii ani n Romnia, n comparaie cu celelalte sectoare de activitate. Cum explicai acest fenomen?

BILL GATES: Una dintre masurile cheie aplicate de noi a fost crearea unei reele de parteneri. Acum lucram cu peste o mie de companii din Romnia, iar scopul nostru este dezvoltarea unei baze de date, pentru ca partenerii notri sa beneficieze de acces la cele mai noi versiuni de software. Astfel, exista oportunitatea de a crea software, nu numai pentru populaia tnara ci i pentru dezvoltarea unei piee specializate.

L.M: Prin urmare, considerai ca, pentru o ara nu foarte dezvoltata din punct de vedere economic, industria de software este o provocare sau mai degraba cheia succesului?

B.G. Industria de software ar trebui sa reprezinte cheia succesului, deoarece instrumentele software vor fi vitale pentru dezvoltarea productivitaii n orice domeniu bazat pe cunoatere. De altfel, aceasta este direcia dominanta a economiei. n cazul arilor precum Romnia, unde principala resursa este talentul uman, aceasta este o ansa pentru dezvoltatea cu precadere a activitailor bazate pe servicii, mai ales ingineria i dezvoltarea software. Acest aspect ar putea deveni principalul motor economic.

L.M.:n Romnia exista foarte muli tineri programatori talentai, nsa majoritatea aleg sa paraseasca ara, deoarece sunt tentai de viaa n Occident i de posibilitaile care le sunt accesibile acolo. Care este parerea dvs n legatura cu aceasta evoluie?

B.G.: Bineneles ca fiecare ara ar trebui sa se straduiasca din greu sa-i pastreze oamenii. n primul rnd, trebuie create condiii ct mai atractive pentru ca aceti oameni sa nu mai plece catre alte meleaguri.

Pe de alta parte, n unele cazuri nu este chiar att de grav daca oamenii pleaca n strainatate, deoarece cnd se ntorc aduc i cunotine suplimentare i pot convinge companiile sa nfineze centre de dezvoltare n ara de origine.

Cu toate acestea, de cele mai multe ori este necesar ca oamenii sa ramna acolo unde este nevoie de ei. {i India, de pilda, se confrunta cu exodul de creiere, n vreme ce 800.000 de oameni au ramas sa fabrice software n ara. Progresele nregistrate de Internet le dau specialitilor ocazia de a colabora i a lucra la proiecte globale, fara a parasi ara de origine.

L.M. : n ceea ce privete provocarile cu care se confrunta ara noastra, am neles ca ai discutat cu ministrul romn al tehnologiei informaiei despre proiectul e-government. Ce ne putei spune n aceasta privina?

B.G.: e-government reprezinta o oportunitate pentru eficientizarea guvernului i pentru sporirea transparenei structurilor sale, astfel nct oamenii pot asista la modul de organizare a licitaiilor pentru diverse contracte, observa sistemul de vot i sunt martori la dezbateri.

Astfel, ei se simt mai aproape de guvern i cred ca este important pentru cetaeni sa simta ca participa efectiv la procesul de guvernare, astfel nct proiectele de e-government reprezinta o mare ansa.

Compania noastra a colaborat cu mai multe ari n acest domeniu, nsa, cu toate acestea, nici un stat nu realizeaza adevarata valoare a acestui tip de program.

Exista totui cteva proiecte bune care vor "deschide drumul" i sunt ncntat de entuziasmul care exista n Romnia i inteniile de a duce la bun sfrit mai multe proiecte interesante.

L.M.: Intenionai sa vizitai Romnia la invitaia primului ministru? B.G.: O asemenea invitaie va fi primita cu multa placere, deoarece pna acum nu s-a ivit ocazia de a vizita aceasta ara, pe care chiar mi doresc sa o vad.

L.M.:Generaia mea a crescut printre computere. Noi nu am vazut cum arata lumea pe cnd ele nu existau. Ne putei spune cum era?

B.G.:Pe cnd aveam 13 ani, am avut prima data ocazia de a ma apropia de un computer. nsa pe atunci computerele erau foarte diferite de cele pe care le vedem i le utilizam azi. Era o mainarie care costa milioane de dolari, iar eu trebuia sa ma asigur ca o folosesc doar cteva minute, deoarece preul de utilizare era foarte mare, astfel nct am epuizat bugetul n cteva saptamni.

Prin urmare, am fost nevoit sa-mi caut o slujba la o companie unde sa beneficiez de acces gratuit la computer, astfel ca m-am ndreptat catre creaia de software. Pe atunci chiar i ideea de interfaa grafica era mai dificila, deoarece computerele erau foarte greu de programat.

Cu toate acestea, eram pur i simplu fascinat de modul de funcionare i de posibilitaile care mi se deschideau. Marea schimbare care ne-a modificat modul de abordare a problemei a fost creaia microprocesorului, care a redus cu mult costurile, astfel nct, mpreuna cu prietenul meu Paul Allen, m-am gndit ca aceasta magie, combinata cu magia creaiei de software poate crea o unealta pentru oameni, accesibila fiecarui individ n parte, nu numai marilor companii.

L.M.: Cnd ai realizat ca aceasta magie se putea transforma n bani?

B.G.: Nu cred ca am fost condui vreodata de aspectul financiar, ceea ce e mai degraba ironic deoarece compania s-a dezvoltat att de mult ulterior. mi amintesc totui ca ma uitam la unele companii de hardware care o duceau foarte bine, iar eu ma gndeam ca noi nu vom ajunge niciodata la nivelul lor.

La nceput, voiam doar sa facem bani pentru a ne putea permite sa ne angajam prietenii i sa lucram la ct mai multe proiecte de software. Dar, dupa ce am reuit sa ne angajam prietenii, am dorit sa facem i mai multe proiecte software, i iata-ne.

Astazi suntem o companie destul de mare nct sa putem finana numeroase proiecte de cercetare. n unele privine, slujba mea este mai interesanta dect altele, deoarece avem posibilitatea de a lansa foarte multe proiecte.

L.M.: Pe vremea aceea, probabil ca va uitai la unele companii mari i va spuneai "Doamne, ce mastodont"!

B.G.: Pe atunci nu erau companii de software precum Microsoft. Nimeni nu se concentra pe software, ca o afacere cu volum mare i costuri mici, iar viziunea PC-ului ca o unealta compatibila cu munca eficienta i costurile mici era unica.

Noi ne-am uitat la IBM pentru proiectarea aa-numitului IBM PC, dar eram contieni ca ei erau oarecum ineficieni deoarece erau att de mari. Cu toate acestea, ne dadeam seama ca, deoarece nu se dedicau n ntregime componentei software, nu puteau sa se perfecioneze n acest sector la fel de mult ca o companie care era proiectata i condusa astfel nct sa devina o mare companie de software.

L.M.: Care a fost principalul avantaj de care ai beneficiat la nfiinarea companiei? Mai exista i astazi?

B.G.: Ca sa fiu sincer, este vorba de creierul meu, care se pare ca mai funcioneaza. De asemenea, n pofida stadiului avansat pe care l-am atins, nca beneficiem de cantitai uriae de energie i optimism