Prcot Prof. Dr. Ene Brauigte

LITURGICA SPECIALApentru facultiEile de teologie

il o,

Coperta:

Larisa Barbu

@ Gheorghe BraniEte@ Oferta SRL

pentru prezenta ediqie - 2005

Lames Ovd.inpi - Magd.zin ilotswntStr. Armeneasci 13, sector 2,

Bucurqti, cod,021042;tel.fax: 021 I 21L.L6.62;

e-mail: r_bucuroiu@yahoo.com

Director: R"Izvan BucuroiuRedactor-qef: Rizvan Codrescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiBRANI$TE, ENELinrrgica_specialtr: pentru facultigile de teotogie / pr.

Prof. dr. Ene BraniEte. - B LcureEti : Oferta, 2005

ISBN: 973- 87506-2-8

Preot Prof. Dr. Ene BraniEte

LITURGICA SPECIALA

pentm faculta,tile de teologie

Edilia a V-a

Retiplritd cu binecuvAntarea

tnalt Prea Sfinlinrlui LAURENTIU,Mitropolitul Ardealului

Un produs

$$31- -EDIT"GI,.A.

Bucuregti - 2008

Distribuqie:

Supergraph Prest Com SRLStr. Ion Minulescu 36

031216, Sector 3, Bucuregti

Tel. 02L I 320.6 I. 19; 02U 319.10.83

Fax: O2L1319.I0.84

Mateiaq Media SRLB-dul Regina Maria 50,

Sector 4, Bucuregti

T cl. 02t I 335.42.23 ; 07 23 I L92.909; 0788/63 5. t 86

Distribugie directl:Sorin Savin

TeL07881456,090

Prefati

tn vieqii cul-

ticc a imPunAn-

dtt-sc vocaqre $1

de teo teologie qi

fiiirualitate litwrgicri, de pastorald qi de artd. creftind a completat qi fundamentat aceste

{ltcipline ale Teologiei. S-au intAlnit, intotdeauna, in lucrlrile gi in studiile Pirintelui

Brnniqte, seriozitatea qi acrivia cercetitorului, dublate de dragostea qi sensibilitatea

tf[itorului, toate redate de miiestria condeierului.

Mai presus de toate: ,ld.rfutele profesor ne-o intdyat ce este Sfd.nta Litwrghie", s-a

rn cuvAntirile la inmormAntarea noi pu-

iwd.yat ce este sfinyenia 5i cwrru se le cubw-

scop, Pirintele Braniqte a lisat iversitar

eurs de Liturgici, in doui volume: Litwrgica Xenerald., care studiazi cultul divin,

rcana liturgici, timpul gi spaqiul liturgic, qi Liturgicn speciald, care prezinti institui-

r$ncluiala qi iemnificagia'mistico-simbolicl a firturor sluibelor cultului ortodox,

ite in trei mari capitole: C,ele qapte Laude, Sfinta Liturghie qi Tainele gi Ierur-

;cricegti. Pragmatismul, si tematizarea qi sintetizarea materialului, prin plange gt

i sinoptice, adaugi o notl valoricl acestei cd4i.

Ncccsitatea gi utilitaiea practici a acestor manuale, la 9ar9 se adaugi gi valoarea lor

foryiel, au determinat aparigia acestora in mai multe ediqii. Litwrgicagenerald apare

tt edigie, din multiple pricini, abia in 1985, la un an dupi moartea autorului,

a cloua .diqi., ,rrnizwiiri Si cunptetatd." de citre doamna profesoarl Ecaterina

, in 1993, Lirurgica special.d apare in prirna ediqie in 1980, spre bucuria qi

irca autorului, in ediqia a doua in 985, prin stiruinta qi grija doamnei

iierirrn Branigte, qi in edilia a treia, la Editura Nernira, in 2002-.,Edltarn Lwruea-Cred.iny"i din Bucuregti implineqte acurn o ceringi a tineretului snr-

ll n tururor celor dornici de a pitrunde misterul slujbelor liturgice sivArqite in_ca-

hitcricii noastre, ceea ce duce implicit la o participare reali gi congtientl in cadrul

ttltri liturgic, sfAnt qi sfinqitor. Ediqia a patra, Pe care o bi.necwvd,ntfun Si' a reco'

IW iubitiritor de cile 5ftnte, respectd. intru totul ediqiile precedente.

Dr. LawrenYiu STREZAMitrtp olitwl Ard.e alulwi

Sibiu, 30 noiernbrie 2005

Sf. Apostol And.rei, cel

ocrotito

Prescurtiri folosite

- Patr. ftrstinian al Bisericii Ortodoxe Romfurc,Apostolnt Socinl - Pilde $ infurn-

nuri pelrtnt cler, 12 vol., Bucureqti, 1948 g.u. .

- Revista,,Biserica Ortodoxl RomAni' (a Sflnnrlui Sinod al Biscricii Ortodoxe

Romine), Bucureqti, I874 q.u.

- Butctinwl Coruitii.,iii Monti,tmcntclor Istorzca, Bucureqti, 1908-1945'

66 q.u.

nes, ed. a III-a, Paris,

chitienne at de F. Cabrol, H.

, :?:?' f'If,j),,, 5.'e,2;Supldment id. par. S. Pirot, Paris, l9l2 g.u.

- bictinnnaire d)Hisnire et'd.e GiiXrnphit ecclisia.sti.quff ed. de A. Baudrillarg A'

Vogt ct U. RouziBs, Paris, l9I2 q.u.

- f,irtionnaire fu Siu,itu;titi, *iittqae et Misti.que, Doctrirue et Histoire,_pllblid

sous la direction de M. Viller, S.1., assistd par. F. Cavallera et J. De Guibert,

S.J., Paris, 1932 q.u.

-'Dictitnnaire il fUrlotnX;z Catholiqut, red. de A. Vacant, E' Mangenot, E'

n, Oxford, 1896'

o (Marea Enciclopedie greaci), 24 to-

muri, Atcna, L926-1934.

, rclig. qi moiatl - opqo*.rortl rai hftftr 'Eyrurl.orrcp6eto,^publicatr de profesorii

factrltiqilor de Teologie din Grecia, 12 volume, Atena, I96LL968'

- Rev. ,"Echos d'OrienC', Paris, C,onstantinopol, Bucruegfr',1897-1942 (39 vol')'

Ap

,MPLlnrrsia

Pnro't' PRotr. DR. ENti BRANt,s,t,fi

LThK

MAMBMl)

- Lexilrun.ft,ir Tlteologie wnd larcbe. zweite Auflage des lhrchtichen Hand.lenin verbindung mit F-achgelehrtcr.r und mit Dr. i(. Hoffrnam als Schriftleihcrausgcgeben von Dr. M. Buchberger, l0 vol., Freiburg im BreisgaI930-1938.

- Rev. ,,N4itropolia Ardealului", Sibiu, 1956 q.u.

- Rev. ,,N4itropolia Banatului", Timigoara, l95l g.u.

- ,L" Maison-Dieu". Reme franqaise du Centre National deLitr-rrgique, Paris, 1945 q.u.

- Monwwettta Ewcbaristica et Liturgica Wtwttissirua, Collegit,prolegomenis insrru.dt l. Quasten, Borurae, L93S-1937 (volum unicj.- r\Lv. ,+vlLrupuua -tvrulu(-)vcl lil Jlrcevel- , Iaql, Iy4y Q.u.

- Rev. ,,N4itropolia Olteniei", Craiova, 1949 q.u.

- Rev. ,lVlitropolia Moldovei qi Sucevei,', Iaqi, 1949, Iagi,

- Rev. ,,Oriens Christianus",Leipzig, 1901 q.u.

- Rev. ,,Orientalia Christiana Periodica,,, Roma (Inst. pcrntifical

Oricntale), 1935 q.u.

- Rev. ,,Ortodoxia", a Patriarhiei Romine, Bucuregti, l94g q.u.

MELV

MIVIS

MOOCOCP

Ort.OT

PG

PL

PO

POCRAC

- Opuvwla et textui historianc Ecchtiae ejwsqwe uitarw atqwe dnctt ina.rn illwstrantia;series liturgica, edita curantibus R. stapper et A. Riicker, Miinster, 1933 q.u.

. I.P. Migne, Pawologiae cuysus cl?,npletus, Series graeca) paris, lgd7_Ig66 (16Ivol).

- I. P. Migne, Patrolagiae cwr"sus concpler'zr, Series latina, paris, 1841,-1}64 (22ivol.).

- Panolagta orfuntalis, E!!td9 (d'abord) par R. Graffin et F. Nau, paris, 1903 q.u.

- Rev. ,,Proche-Orient Chritien", ]drusalem, I95l s.u.

- ll. IJenzrnger, Rttws ()rientahwn, Coptorr,trn, Syron*n et Annencrwrunistra.dis satraru.entis... 2 tomuri, Graz-Austria, 1961.

ROAS

ROCSC

SCNAC

Sint. Aten.

S1'A

ST

- Rnwe de l'Ot"ient chrltien, Paris,1896-1946.

- Sources chrdtiennes. colec$e de texte patristice, ed. de H. de Lubac s.I. et I.Danielou S.I. (t), Paris, 1942, E.u.

- studii Teghgice, Revista Institutelor teologice din Biserica ortodoxi Rominr,Bucuregti, 1949 g.u. (Serie noui).

Penrse iNTAt

Introducere

in Liturgica speciali

notrs

i?, adn i-

CRprror.ur. I

Liturgica speciali

ca disciplinide invigimant teologic

l. Obiectul sau materia de studiua Liturgicii speciale

A doua parte a cursului de Liturgici se intinrleazi, in general, Litwrgica speciald.. Ea3c ocupi cu studiul special, sistematic gi amlnunqit al unitiqilor culnrlui divin publicortodox, pe care le numim de obicei sluibe relirqinnse sausewicii bisericeSti.

Acestea vor fi prezentate dintr-un intreit punct de vedere: tipiconal, istoric si exege-

Itc. Vom descrie, adici,, mai lntii, rd.nd.u,ia.la sa.u inflgigarea lor, aga crun o glsim in Z-pic sau in alte cirqi fle slujbl (Litutghier, Molitfelnic, Ceaslov, Catwasier $.a.) ii curn se

oficiazd in biserici. In al doilea rAnd, ne vom ocupa de istori.a.lor, adici de modul cumlu luat naQtere gi au evoluat de-a lung"l vremii, cu diferitele forme sau infiqigiri pecare le-au avut in trecut gi cu modificirile (adiugirile, dezvolti.rile, prescurtirile etc.)rurvenite treptat in rAnduiala lor, pAni la forma pe care o au astizi; informaqiile delceasti natur5., privind adici istoria sfintelor slujbe, vor fi date insi c6t mai pe scurg inmlsura in care ele vor fi absolut necesare pentru llmurirea acelor rituri gi ceremoniidin rinralul actual al serviciilor divine, care nu pot fi in.telese exac flri. cunoagtereatrecutului, a originii qi a evoluqiei lor. In al treilea rAnd, vom expune interpretarea, til-cuirea sau explicarea rinralului sfintelor slujbe, aritAnd roshrl sau scopul pentru caretu fost introduse in uzul liturgic al Bisericii diferitele rugiciuni, imne, rituri qi cere-monii de cult, nevoile cirora ele corespund ln evoluqia pietilii sau a vieqii religioasecrcqtine, precum qi sensurile diferite (istorico-simbolice, doctrinar%rniTrl.i.fillr??;

i .regtini ortodoxl, cu

2. Inroarele Liturgicii speciale

Izvoarele pe care le vom folosi in aceasti parte a cursului nostru vor fi mai intAiel4ile de cult, indispe criptivi a rinduielii sfintelor slujbe.Vom lua, desigur, ca ediqiile cele mai noi ale cdrqilor dellujbi folosite azi in Bi vom apela gi la cirqile folosite in ce-lclalte Biserici ortodoxe (greaci, rusi etc.), numai anrnci cAnd va fi nevoie, spre a

tclnnala unele practici, rituri sau rinduieli deosebite de cele din Biserica noastri.. Vomlnclica, de asemenea, in mS.sura in care va fi necesar, gi diferitele variante de practici,,mai importante, din diferitele regiuni (eparhii) ale Bisericii Ortodoxe Romdne, spre aelcsprinde concluziile care se impun in vederea uniformizlrii cultului.

Pentru expunerea istorici a sfintelor slujbe (originea, dezvoltarea qi evolulia rAn-tluiclii lor) vom face apel la toate informaqiile pe care ni Ie oferi, in acest sens, diferi-

ll

(vczi lrr cap. dcsprc Literatutn litwrxicri, din Litw,gica,qeruerald), vechile ,,Rinduieli biscriccgti" clin secolele lV-V, canoanele Sfinqilor Piringi qi ale sinoadelor ecumenice q

localc, rAnduielile monahale, tAlcuirile linrrgice din literatura patristici gi bizantini g.a.

_ CAt priveqte expunerea exegetici a serviciilor religioase, adica explicarea sau tAlcuirerlor, ea se va intemeia ir-r primul rind pe comentariile sau tilcuirile iitr.rrgice, clasice. dilep,oca patnstici gi

-bizantini; ceea ce alr splrs Parinqii gi scriitorii bisericegti din secol

I-XV (ca de ex. SfAntul Chiril al Ierusalimului, Sflnnrl Ambrozie al Milinului, SfinMaxim Mirturisitoml, patriarhul Gherman al C,onstantinopolului, Nicolae Cabasila, Simeon al Tesalonicului g.a.) in domeniul interpretirii cultului rimAne pentrLr ryri normattv, cici numai in aceasti perioadi se poate vorbi de o exegezi originald a culnrluidox. Interpretirile gi pirerile personale ale unora dinrre teologii ortodocgi de mai(dupa ciderea ConstantinopoluLui sub turci), care se ocupi cu tAlcuirea culnrlui - caex. Nicolae Vulgaris, Meletie SirigLrl (sec. X\|II), arhiep. nrs Veniamin K(sec. XVIII) E.a. - vor fi luate in consideragie numai in misura in care ele aducbuqii noi, de un real prosres in dezvoltarea literaturii mistagogice ortodoxe.

3. Metoda folositi

I'Rt(lt l)t{otr. l)H. Iitti llnnNr,s't'ti

tclc d<rctutrcrttc.li izvolrc liturgicc: manuscrisclc qicdiqiile vcchi irlc c:irqilor clc slujcolccliilc clc tcxtc litr.rrgice vcchi, editate miri ales ir-r Apus din sec. al XVI-lea inai

sau puncte de vedere din care vom prezenta materia tratatd. Firi indoiald, in e

Metoda pe care o vom folosi la redactarea acestei pirti din cursul nostru va fiimbinare a metodei descriptive cu cea istoricd qi exegetic'i, potrivit celor trei aspe<

rea tipiconali a serviciilor divine va predomina rnetocla desuiptivri (expozitivi); in e*pnnerea privitoare la istoria sfintelor slujbe vom face uz de rnetoda interyretdrii istornice

iar cAnd va fi vorba de tAlcuirea sau explicarea lor, vom folosi rnetod.a exegeticti.in general, cele trei aspecte sub care vom trat; serviciile divine (tipiconal, istoric

gxegetic) vor fi expuse separar, pe rand. Spre deosebire de alqi liturgiqti (ca de ex .

Mitrofanovici qi colaboratorii), care prezinti concomitent, in una qi icieaqi lecgie, atrnnduiala, cAt qi istoria gi explicarea fiecirui serviciu divin in parte, noi preferi.m sr

descriem mai intAi rAnduiala acnrali a fiecirui serviciu divin (indeobgte cunoscuti)pentm ca dupi aceea si revenim, in capitole separate, cu informaliile de ordin istoriqi exegetic care sunt necesare pentru inqelegerea justl gi deplind a ritualului acfi-ral a

Bisericii Ortodoxe. Vor fi mai rare cazurile cind informatiile de aceast;. naturi se

da concomitent cu descrierea tipiconali, intr-unul qi acelagi capitol, fie in text, larile respectivem fie in note subsidiare; aEa vom proceda, de exemplu, la unele slujmai puqin importante, din capitolul ultim al cursului (taine gi ierurgii).

Cu toate c5. ne vom strldui si dlm expunerii noastre un caracrer cAt mai stiintificorice afirmagie fiind intemeiati pe consultarea qi folosirea, cinstiti gi obiectivi, a irelor celor mai demne de incredere - totugi, ne vom feri de excesul de erudiqie caingreuiazi de obicei lectura gi utilizarea de ci.tre nespecialigti a unor astfel de tratauniversitare; de aceea vom reduce la minimum posibil aparatr.rl critic qi trimiterilebliografice, care vor fi date in cursul expunerii numai in misura in care vor fi abs<

llcccsare pentru indicarea surselor de informaqie gi pentru spriiinirea ori verificattltor afirntaqii, pireri sau atirudini discutate sau controversabile . in schimb. la sfirgicrtpirolclor principale vom indica bibliografia principali a chestiunii respcctive,qiortiirrcl irrclct>scbi lucririlc mai noi ;i mai imporranre.

t2

l,t't'r.Jl((;t( )A sl,ti( )tAt.A

4. ImpirEirea materiei

Inrprirqirea cursulni nostrll de Liturgicri speciald va fi cea indeobgte urmati in mail()rlte tratatelc similare. Dupi. aceasti. scurti introducere despre cuprinsul (obiecnrl sau

tnrrteria) Litur,,tVicii speciale qi despre izvoarele, metoda gi impirqirea ei, prima parre a

cttrsului va fi consacrati serviciilor divine din grupa numiti Lawdrle bisericesti (cele

pnpte Lawde), care alc'ituiesc seryiciul divirr public al Bisericii pentrLr fiecare zi liturgici(Vccernia, IJtrenia, Ceasurile etc.).

Partea a doua se va oclrpa cu studiul separat al Sfintei Liturgbii, slujbi cireia i se

lcordi, in cadrul cursului nostru, o extindere propor(ionali cu importanqa ei in cadrulculnrlui divin.

Partea a treia va prezenta serviciul celor Sapte sfinte taine ale Bisericii noasrre, carecol.tstituie o gmpi aparte in cadrul culnrlui, atXt prin structLrra (rAr-rduiala) lor, cAt qi

pl'in scopul qi destinaqia lor in viaqa reli.qioasi.Partea a patra gi ultima va cuprinde srudiul celor mai importante servicii reli,qioase

din grupa cunoscuti. sub denumirea de ierwrllii, adici acele slufbe din Molitfelnic, careAu ca scop binecuvAntarea qi sfinqirea credinciogilor, in anumite imprejuriri ql mo-ntcnte din viaga lor religioasi, precum qi a lucrurilor de care omul are nevoie in viatarn religioasi, in general.

5. Folosul gi importanta studiului Liturgicii speciale

Despre aceasta s-a vorbit indeajuns, credem, la incepunrl primului volum din cur-trrl de faqi (Litu,gica generald) .In plus faqi de ceea ce s-a spus acolo, subliniem numaieil, din punct de vedere practic (profesional), aceastd. parte a snrdiului Linrrgicii este Qi

mai importanti gi mai utili decAt prima, deoarece ea are o legituri mai direct'i culirnc-tia sacramentali (sfinqitoare) a preogiei, familiarizAndu-i pe studenqii teologi qi pe

tlujitorii bisericilor noastre cu rAnduiala gi ritualul sau modul sivArqirii corecte a servi-ciilor divine. Cici la aceasta qintegte, in primul rAnd, acea parte din cursul nostru care

ttc ocup5. cu expunerea tipiconali a serviciilor divine.CAt privegte cunoqtin,tele cu caracter istoric gi exegetic, care se adaugi la cele

tipiconale, acestea nu trebuie considerate ca adaosuri ale unei erudiqii superflue dinPttnct de vedere practic, ci ca nigte completiri necesare ale culturii liturgice a oriciruiclcric gi teolog, menite si-i lir.qeascl orizonnrl qi si-i dea o intelegere mai inalti qi maiqtiinqifici a ritualului sacru al cirui interpret este; cdci, cu cit slujitorii cultului nosrruvor cunoaQte mai bine r1nduiala, istoria gi explicarea serviciilor divine pe care ei let,lvArqesc, cu atet se vor stridui si le oficieze cu mai multi pitrundere, pietate gi

crcdinqi, cu demnitate qi cu respectul integral al rAnduielilor tipiconale, consfinqite delliserici, de tradigie gi de practica unaniml a slujitorilor. Un indoit clgtig indirect val'czulta din acest spor al instruirii noastre liturgice: pe de o parte, uniformizarea mo-tlului de sivArgire a serviciilor divine de c5.tre toqi sfingiqii slujitori, conform indicaqiilortlirte de Sfintul Sinod al Bisericii noastre, iar pe de alta, sporirea frecvenqei qi a partici-pirii active a credinciogilor noqtri la sfintele slujbe oficiate in biserici - doui obiective,tlcopotrivd de importante qi deopotrivi de vrednice de urmirit in activitatea noastri;rrtstorali. Srudiul aprofundat al Litwrgicii speciale ne va ajuta sd le atingem pe amnn-rlorri, aga clrm ne indeanul gi conducerea Sfintei noastre Biserici.

t3

CAPIToLUL II

Slujbele bisericeEti

Ei impi.r,tirea lor

I. Ce sunt slujbele bisericegti

lnc{ din partea intAi a Liturgicii (cap. despre Cwltwl public Si cel pa.rticular), am

cI, anrnci cAnd este vorba de rugiciunea particulari, personali sau individuali,etrc fiecare credincios o inaltl lui Dumnezeu, aceasta se poate face oricAnd gi ori-

adici in forme neingridite de nici o reguli sau rAnduiall. Pentru o astfel de

iune nu existi, deci, nici termene sau.soroace anumite qi nici formulare sau rAn-

oficiale, fixate sau itabili e dinainte. tn culnrl particulai, putem si ne rugim luisi-L cinstim qi sI-L liudim in orice vreme, necontenit, precum zice psal-

: ,,Binecuvinta-voi pe Domnul in toati vremea, pumrea lauda Lui in gura mea"

XXXII, I). Tot aQa ne indeamni MXntuitorul insuqi: ,,Privegheaqi, deci, rugin-ln toati vremea..." (Lc. XXI, 36; comp. Mt. XXIV, 42 qi Mc. Xfltr, 33; XfV,

iar Sfhnnrl Apostol Pavel repeti aceasti recomandaqie: ,,Rugaqi-vi neincetat" (IV,17) qi: ,,N4ulgumigi pururea pentm toate, in numele Domnului nostru Iisus

!" (Efes. V,20).0u tonrl altfel stau insl lucruile cAnd este vorba de rugiciunea obqteasci a Biseri-

rdicl rugiciunea flcuti in comun, de citre togi credinciogii, sau pentru nevoile spi-

qi materiale ale obqtii credincioqilor, prin mijlocirea sfinqiqilor sluiitori, Pentru a

:a crea Ei pistra atmosfera de liniqte, de ordine si de randuiali, necesarl buneia rugiciunii colective, ea se face dupi un ,,tipic", adici dupi randuieli di-

stabilite, in forme gi cu cuvinte fixate, Qtiute qi reglementate precis de citrel€ricl (consfinflte de practica qi tradiqia bisericeasci). Ea se sivirqe_$tg, de asemenea,

ulErmene sau momente .alumJte din cursul timpului,^pe.care to(i slujitorii qicredin-

unei Biserici sunt obligaqi si le respecte, atunci cAnd vor si ia parte la culnrl pu-

fiindci ele sunt aceleaqi pentry toqi.

rAnduieli sau formulare de rugiciune, potrivit cirora se oficiazi cultul pu-

I nl Bisericii, adici prin care obqtea credincioqilor, aduce lui Dumnezeu prinosul ei

Ginstire, de laudl, de mulgumire gi de sllvire qi prin care ea cere qi obqine de la Elgi ajutonrl SIu, se numesc slwjbe bisericesti, sluibe sfinte, oficii (sewici) religioase

Ficcare din ele are un scop anumit, care determini qi forma, structura sau rAndu-

ficclrei sluibe in parte.

2. Alcituirea (componenfa)

slujbelor bisericeqti

l)in puncrul de vedere al structurii lor externe (ca formd verbali), formularele ver-

hle sau rextele slujbelor bisericeqti se prezintd ca nigte opere literare (uniti.ti euholo-

) cu o individualitate distincti, perfecti, avAnd un cuprins (o parte principali), insc cxpriml scopul dc cipctenie al slujbei rcspective gi care este incadrat la inceput

l5